DECIZIE nr. 178 din 26 februarie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II alin. (2) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIon Tiucă – procurorClaudia-MargaretaKrupenschi – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II alin. (2) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Consiliul Judeţean Mehedinţi în Dosarul nr. 7.282/101/2007 al Tribunalului Mehedinţi – Secţia comercială şi de contencios administrativ.La apelul nominal se constată lipsa părţilorκ faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 25 octombrie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 7.282/101/2007, Tribunalul Mehedinţi – Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II alin. (2) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.Excepţia a fost ridicată de Consiliul Judeţean Mehedinţi într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în anulare a unui act administrativ.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textul de lege criticat se află în strânsă legătură cu art. II alin. (1) şi (3) din Legea nr. 249/2006, prevederi ce au fost declarate ca fiind neconstituţionale prin Decizia nr. 61/2007 a Curţii Constituţionale. Astfel, dispoziţiile de lege atacate rămase în vigoare – prevăd obligaţia secretarului general al judeţului sau a secretarului general al municipiului Bucureşti de a publică situaţia apartenenţei politice a aleşilor locali în monitorul oficial al judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti, în termen de 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1) şi pe site-ul Internet, în termen de 5 zile. Se susţine că dispoziţiile art. II alin. (2) nu pot fi puse în aplicare într-un termen stabilit ca fiind neconstituţional şi de aceea contravin, la rândul lor, prevederilor art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1) şi (2) şi art. 21 din Constituţie.Tribunalul Mehedinţi – Secţia comercială şi de contencios administrativ apreciază că dispoziţiile de lege atacate, rămânând în vigoare după declararea ca neconstituţionale a prevederilor art. II alin. (1) şi (3) din Legea nr. 249/2006 prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 61/2007, contravin, la rândul lor, principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, întrucât stabilesc obligaţia secretarului general al judeţului să publice situaţia apartenenţei politice a aleşilor locali într-un termen de 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1) al art. II – text declarat însă neconstituţional.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Guvernul, în argumentarea punctului său de vedere, susţine că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, cu privire la încălcarea art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1) şi (2) şi art. 21 din Constituţie, întrucât pretinsa contradicţie nu este motivată, în realitate autoarea excepţiei rezumându-se la a indica doar aceste norme fundamentale. Sub aspectul neconstituţionalităţii implicite a art. II alin. (2), în raport cu alin. (1) şi (3) ale art. II din Legea nr. 249/2006, apreciază că excepţia este neîntemeiată, întrucât acest text ar fi putut fi declarat neconstituţional cu prilejul examinării de către Curtea Constituţională a art. II în întregul său. În plus, Guvernul consideră că obligaţia prevăzută de art. II alin. (2) din legea criticată subzistă şi în cazurile de migraţie politică ce pot apărea ulterior expirării termenului stabilit la alin. (1) al art. II.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. II alin. (2) din Legea nr. 249/2006 contravin art. 15 alin. (1) din Constituţie. În condiţiile în care, prin Decizia nr. 61/2007, Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea art. II alin. (1) şi (3) din aceeaşi lege, iar prevederile de lege examinate nu pot fi disociate de acestea din urmă sub aspectul momentului de la care încep să curgă termenele pentru publicarea situaţiei apartenenţei politice a aleşilor locali, rezultă că în prezent secretarul general al judeţului, respectiv secretarul general al municipiului Bucureşti, nu îşi poate îndeplini obligaţia prevăzută de art. II alin. (2) din lege. Ca atare, se observă că textul legal atacat nu îndeplineşte criteriile de claritate, precizie, previzibilitate şi predictibilitate pentru ca subiectul de drept vizat să îşi poată conforma conduita, astfel încât să evite consecinţele nerespectării lui.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului şi dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. II alin. (2) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 27 iunie 2006, care prevăd următoarele:– Art. II alin. (2): "(2) Secretarul general al judeţului, respectiv secretarul general al municipiului Bucureşti, este obligat să publice situaţia apartenenţei politice a aleşilor locali în monitorul oficial al judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti, în termen de 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1) şi pe site-ul Internet, în termen de 5 zile."Autorul excepţiei consideră că textul de lege criticat încalcă prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (1) privind universalitatea legii, ale art. 16 alin. (1) şi (2) referitoare la principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor şi ale art. 21 prin care este garantat accesul liber la justiţie.Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:Prin Decizia nr. 61 din 18 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2007, Curtea Constituţională a constatat că dispoziţiile art. II alin. (1) şi (3) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali sunt neconstituţionale, fiind contrare art. 15 alin. (2) din Constituţie, privind principiul neretroactivităţii legii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, precum şi art. 78 din aceasta, referitoare la intrarea în vigoare a legii.Potrivit art. 147 alin. (1) din Legea fundamentală, "Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, (…) constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept".Curtea constată, astfel cum rezultă şi din corespondenţa oficială cu Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră componentă a Parlamentului, care este, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituţie, "unica autoritate legiuitoare a ţării", că, până la data pronunţării prezentei decizii, "nu s-a depus nicio iniţiativă legislativă privind punerea de acord a alin. (1) şi (3) ale art. II din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali” cu prevederile Legii fundamentale.Aşa fiind, Curtea observă că dispoziţiile art. II alin. (1) şi (3) din Legea nr. 249/2006 şi-au încetat efectele juridice începând cu data de 31 martie 2007.Prevederile art. II alin. (2) din această lege – criticate stabilesc obligaţia secretarului general al judeţului, respectiv a secretarului general al municipiului Bucureşti, să publice situaţia apartenenţei politice a aleşilor locali în monitorul oficial al judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti, în termen de 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1) şi pe site-ul Internet, în termen de 5 zile.Curtea nu poate reţine criticile de neconstituţionalitate ale autorului excepţiei, potrivit cărora prevederile art. II alin. (2) din Legea nr. 249/2006 contravin art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1) şi (2) şi art. 21 din Legea fundamentală, contradicţie dedusă din simpla legătură dintre textul criticat, care conţine o normă juridică de trimitere, şi neconstituţionalitatea declarată a dispoziţiilor de lege la care se face trimitere.În condiţiile în care textul de lege criticat face trimitere la o dispoziţie constatată ca fiind neconstituţională şi care, în plus, şi-a încetat efectele juridice, în lipsa unei reglementări care să îndepărteze vidul legislativ creat, Curtea observă că acesta a devenit practic inaplicabil.Cu toate acestea, nu este competenţa Curţii Constituţionale de a corecta un blocaj legislativ prin declararea ca neconstituţional a unui text de lege devenit inaplicabil în circumstanţele expuse mai sus. Este obligaţia constituţională a Parlamentului de a interveni, ca unică autoritate legiuitoare a ţării, pentru a asigura un cadru legislativ coerent şi eficient, în vederea reglementării relaţiilor sociale într-un stat de drept. Curtea Constituţională îndeplineşte, potrivit art. 142 alin. (1) din Legea fundamentală, rolul de garant al supremaţiei Constituţiei, şi nu de legislator pozitiv.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II alin. (2) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Consiliul Judeţean Mehedinţi în Dosarul nr. 7.282/101/2007 al Tribunalului Mehedinţi – Secţia comercială şi de contencios administrativ.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 26 februarie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Claudia-Margareta Krupenschi–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește