DECIZIE nr. 185 din 19 mai 2025

<!–>Dosar nr. 228/1/2025–>

1.–>Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 228/1/2025, este legal constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul). …

2.<!–>Ședința este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție. … 3.–>La ședința de judecată participă doamna Raluca Emilia Leote, magistrat-asistent în cadrul Secțiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament. … 4.<!–>Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanța – Secția I civilă în Dosarul nr. 5.519/118/2022. … 5.–>Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părților. … 6.<!–>Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. …
ÎNALTA CURTE,–><!–>deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:–>I.<!–>Titularul și obiectul sesizării7.–>Curtea de Apel Constanța – Secția I civilă a dispus, prin Încheierea din 19 noiembrie 2024, în Dosarul nr. 5.519/118/2022, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:Stabilirea datei deschiderii dreptului la pensie de serviciu, în raport cu care se aplică normele privind formula de calcul al cuantumului acesteia, în situația în care pensia de serviciu se acordă prin transformarea unei pensii de invaliditate stabilite anterior.<!–> … … II.–>Dispozițiile legale supuse interpretării8.<!–>În cuprinsul sesizării nu au fost identificate dispozițiile legale a căror dezlegare se solicită. … … III.–>Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept9.<!–>Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța – Secția I civilă cu nr. 5.519/118/2022, reclamantul V.I., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne – Casa de Pensii Sectorială – Comisia de contestații, a formulat contestație împotriva Hotărârii nr. xxx/26.07.2022 și a Deciziei nr. zzzz/31.05.2022, emise de pârât potrivit Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat și Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. … 10.–>Prin Sentința civilă nr. 1.543/8.05.2024, Tribunalul Constanța a respins cererea formulată de reclamant, ca nefondată. … 11.<!–>Împotriva acestei soluții a formulat apel reclamantul, solicitând admiterea apelului, schimbarea sentinței și, pe cale de consecință, admiterea cererii. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Constanța – Secția I civilă. … … IV.–>Motivele reținute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii12.<!–>Instanța de trimitere a apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) raportat la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. … … V.–>Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept13.<!–>Părțile au formulat puncte de vedere asupra sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție. … … VI.–>Punctul de Vedere al completului care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept14.<!–>Instanța de trimitere a evidențiat că, pentru a nu se antepronunța, nu poate exprima soluția problemei de drept, însă a subliniat că pensia de invaliditate inițial stabilită în favoarea reclamantului a fost transformată în pensie de asigurări sociale potrivit Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și, ulterior, o nouă pensie de serviciu a fost stabilită în temeiul Legii nr. 223/2015. … 15.–>Completul a făcut trimitere și la cele reținute de Curtea Constituțională, în sensul că indexarea pensiei se supune prevederilor în vigoare la momentul indexării, potrivit principiului tempus regit actum, astfel că nu se poate vorbi despre un drept câștigat în temeiul unor reglementări anterioare, care nu mai sunt în vigoare (Decizia nr. 343 din 11 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2021, paragraful 22). … … VII.<!–>Jurisprudența instanțelor naționale16.–>În raport cu întrebarea cu care a fost sesizată instanța supremă în prezentul dosar, nu a fost necesară consultarea jurisprudenței instanțelor naționale. … … VIII.<!–>Jurisprudența Curții Constituționale și a Înaltei Curți de Casație și Justiție17.–>În jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost identificată următoarea decizie care prezintă relevanță cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării: Decizia nr. 63 din 26 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1295 din 28 decembrie 2020. … … IX.<!–>Raportul asupra chestiunii de drept18.–>Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. … … X.<!–>Înalta Curte de Casație și Justiție19.–>Temeiul sesizării îl constituie prervederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, act normativ care cuprinde norme speciale de reglementare a procedurii hotărârii prealabile, în scopul asigurării unei practici judiciare unitare în materia litigiilor de muncă ale personalului plătit din fonduri publice, precum și în materia asigurărilor sociale, parțial derogatorii de la procedura de drept comun reglementată prin dispozițiile art. 519–521 din Codul de procedură civilă. … 20.<!–>Din analiza dispozițiilor art. 1 și ale art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 rezultă că declanșarea procedurii hotărârii prealabile este posibilă numai în cazul în care sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții de admisibilitate:a)–>existența unei cauze aflate în curs de judecată, circumscrisă domeniului de aplicare al art. 1 din Ordonanța urgență a Guvernului nr. 62/2024; … b)<!–>completul de judecată să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac; … c)–>existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei; … d)<!–>chestiunea de drept să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. … … 21.–>Evaluarea elementelor sesizării relevă întrunirea doar în parte a condițiilor de admisibilitate mai sus enunțate. … 22.<!–>Astfel, sesizarea a fost formulată într-un litigiu având ca obiect cererea reclamantului de anulare a unei hotărâri emise de Comisia de contestații și a unei decizii de pensie emise de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, acest litigiu de asigurări sociale fiind judecat de curtea de apel în ultimă instanță, potrivit dispozițiilor art. 96 pct. 2 și art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă, raportat la art. 103 din Legea nr. 223/2015. … 23.–>Așadar, instanța de trimitere a fost învestită cu soluționarea unui litigiu care se înscrie în domeniul de aplicare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, făcând parte din rândul celor menționate în art. 1 alin. (2), respectiv „procese privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului prevăzut la alin. (1)”. … 24.<!–>Cât privește condiția de admisibilitate ca sesizarea să privească o "chestiune de drept", se observă că aceasta nu este îndeplinită. … 25.–>Admisibilitatea învestirii Înaltei Curți de Casație și Justiție cu pronunțarea unei hotărâri prealabile în temeiul art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu poate fi desprinsă de condiția existenței unei chestiuni reale, veritabile de drept, care să facă necesară recurgerea la acest mecanism de unificare a jurisprudenței. … 26.<!–>Definitoriu pentru această procedură este faptul că urmărește interpretarea cu caracter de principiu a unei norme de drept îndoielnice, stabilită ca incidentă în cauză de către instanța de trimitere, aptă să ducă la dezlegarea litigiului, iar nu determinarea, în concret, de către instanța supremă, a elementelor care conturează raționamentul juridic, pentru ca, ulterior, instanța de trimitere să recurgă la punerea punctuală în aplicare a acestuia la raportul juridic dedus judecății, întrucât nu aceasta este finalitatea mecanismului de unificate a practicii judiciare. Instanța supremă nu poate fi învestită, în cadrul acestei proceduri, cu interpretarea și aplicarea legii la circumstanțele concrete ale cauzei aflate pe rol, atribut care se impune cu necesitate să rămână în sfera de competență exclusivă a completului de judecată legal învestit cu soluționarea procesului (a se vedea Decizia nr. 62 din 28 octombrie 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1277 din 18 decembrie 2024). … 27.–>Prin raportare la aceste exigențe, Înalta Curte constată că sesizarea formulată nu întrunește condiția de admisibilitate subsumată cerinței ca aceasta să privească o "chestiune de drept" care să fie reală, dificilă, generată de nevoia lămuririi sensului și înțelesului unei norme de drept imperfecte, lacunare sau neclare aptă să devină sursă a unor interpretări divergente și, pe cale de consecință, a unei jurisprudențe neunitare. … 28.<!–>Astfel, se observă că în încheierea de sesizare nu sunt prezentate aspecte referitoare la problematica de interpretare a vreunui text legal, nu se identifică textul normativ care intră în discuție ori care trebuie supus analizei, instanța de trimitere neinvocând o chestiune de interpretare a legii, ci solicitând o îndrumare pentru a gestiona soluționarea cauzei, un răspuns la întrebarea "care este data deschiderii dreptului la pensia de serviciu în raport cu care se aplică normele privind formula de calcul al cuantumului acesteia, în situația în care pensia de serviciu este acordată prin transformarea unei pensii de invaliditate stabilite anterior". … 29.–>Or, instanța de trimitere este cea care trebuie să stabilească norma de drept aplicabilă raportului juridic dedus judecății, în funcție de pretențiile concrete formulate de partea reclamantă, operațiune pe care nu o poate delega, pe calea întrebării prealabile, instanței supreme. Mecanismul hotărârii preliminare nu poate fi deturnat de la rațiunea reglementării lui, aceea a asigurării unor dezlegări în drept de principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată. … 30.<!–>Concomitent cu lipsa identificării de către instanța de trimitere a unui text legal care să fie supus interpretării, se observă și absența oricărei reflecții a instanței cu privire la eventuale variante de interpretare, precum și a unor argumente care să susțină existența unui prag de dificultate care să justifice declanșarea mecanismului hotărârii prealabile. … 31.–>Deopotrivă, în completarea caracterului inform al sesizării, se remarcă și refuzul instanței de a-și exprima punctul de vedere cu privire la problema ce face obiectul sesizării, fiind nesocotite, astfel, prevederile art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă, la care fac trimitere expresă dispozițiile art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, curtea de apel mărginindu-se să indice, ca posibil relevante, anumite decizii ale Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție. … 32.<!–>Modalitatea de formulare a sesizării conduce la concluzia că, în realitate, instanța de trimitere solicită o rezolvare a litigiului dedus judecății, însă instanța supremă nu poate fi învestită în cadrul acestei proceduri cu interpretarea și aplicarea legii la circumstanțele concrete ale cauzei cu a cărei soluționare au fost învestite instanțele, atribut care este și trebuie să rămână în competența acestora. … 33.–>Așadar, în condițiile în care nu este identificat un text de lege lacunar sau neclar, care să fie supus interpretării, nu au fost prezentate posibile variante de interpretare, lipsesc argumentele necesare pentru justificarea caracterului dificil al problemei de drept, la care se adaugă omisiunea instanței de trimitere de a prezenta propriul punct de vedere cu privire la chestiunea ce formează obiectul sesizării, se impune concluzia în sensul neîndeplinirii cerinței de admisibilitate privind existența unei chestiuni de drept reale, veritabile, care să poată fi dezlegată pe calea mecanismului prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. … 34.<!–>Astfel cum s-a statuat în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, instanța supremă nu se poate substitui instanței de trimitere în ceea ce privește identificarea și enunțarea unei chestiuni de drept punctuale cu privire la care se solicită o dezlegare de principiu, respectiv în ceea ce privește determinarea contextului factual și juridic în raport cu care rezultă îndeplinirea condițiilor de admisibilitate (a se vedea Decizia nr. 61 din 28 octombrie 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1274 din 18 decembrie 2024; Decizia nr. 77 din 18 noiembrie 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2025). … 35.–>În concluzie, instanța supremă constată că întrebarea urmărește, în contextul particular al cauzei (prin solicitarea punctuală de stabilire a datei deschiderii dreptului la pensia de serviciu în situația în care pensia se acordă prin transformarea unei pensii de invaliditate stabilite anterior), identificarea soluției ce urmează a fi pronunțată de titularul sesizării, și nu interpretarea cu caracter de principiu a unei norme de drept stabilite ca incidentă de instanța de trimitere, așa cum impune procedura trimiterii preliminare. … 36.<!–>Dat fiind că sesizarea nu privește o "chestiune de drept", condițiile de admisibilitate nu sunt îndeplinite în mod cumulativ, astfel că, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă, … …
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE–>
În numele legii<!–>
DECIDE:–><!–>Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanța – Secția I civilă în Dosarul nr. 5.519/118/2022, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:–>Stabilirea datei deschiderii dreptului la pensie de serviciu, în raport cu care se aplică normele privind formula de calcul al cuantumului acesteia, în situația în care pensia de serviciu se acordă prin transformarea unei pensii de invaliditate stabilite anterior.<!–>Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.–>Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 mai 2025.<!–>
VICEPREȘEDINTELE–>
ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE<!–>
MARIANA CONSTANTINESCU–>
Magistrat-asistent,<!–>
Raluca Emilia Leote–>––<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește