DECIZIE nr. 241 din 12 septembrie 2002

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedură penală



Nicolae Popa – preşedinteCostica Bulai – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorLucian Stangu – judecătorIoan Vida – judecătorIuliana Nedelcu – procurorFlorentina Geangu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Mircea Duse, Alexandru Comsa, Gabriel Stefanoiu, Radu Culuri, Dumitru Tudorica şi Viorica Florian în Dosarul nr. 15.234/2001 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, considerând ca dispoziţiile de lege criticate nu încalcă prevederile art. 24 din Constituţie, referitoare la dreptul la apărare.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 13 februarie 2002, pronunţată în Dosarul nr. 15.234/2001, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Mircea Duse, Alexandru Comsa, Gabriel Stefanoiu, Radu Culuri, Dumitru Tudorica şi Viorica Florian, părţi vătămate în procesul penal pornit, la plângerea lor prealabilă, împotriva lui Ştefan Lungu pentru săvârşirea infracţiunii de tulburare de posesie.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine ca prin dispoziţiile art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedură penală se creează o discriminare ce lezeaza liberul acces la justiţie, deoarece "în situaţia în care făptuitorul este cunoscut, plângerea părţii vătămate se adresează direct instanţei de judecată care urmează să efectueze cercetarea, iar în cazul în care făptuitorul este necunoscut, plângerea se adresează organului de urmărire penală, astfel ca în acest din urmă caz, partea vătămată ar beneficia de o ocrotire specială în sensul că organele de urmărire penală ar putea administra şi alte mijloace de proba decât cele administrate în faza cercetării judecătoreşti, cum ar fi: cercetări la faţa locului, ridicari de urme, perchezitii".Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată, deoarece legea nu face nici o deosebire între situaţia în care făptuitorul este cunoscut şi aceea în care este necunoscut. În cazul acestuia din urma, persoana vătămată se poate adresa organului de cercetare numai pentru identificarea făptuitorului necunoscut, nu pentru a efectua acte de urmărire penală. Legiuitorul este acela care stabileşte infracţiunile pentru care plângerea se adresează direct instanţei şi cele pentru care plângerea se adresează organelor de urmărire penală, aceasta reprezentând opţiunea legiuitorului.Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.Guvernul considera ca excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedură penală, în raport cu prevederile art. 24 din Constituţie, este neîntemeiată. Se arata în acest sens ca textul de lege criticat constituie o reflectare a principiului liberului acces la justiţie, deoarece prevede posibilitatea persoanelor vătămate de a se adresa instanţelor de judecată. De asemenea, textul nu este de natura sa creeze discriminări, deci nu aduce atingere dispoziţiilor constituţionale privitoare la egalitatea în drepturi, asa cum, de altfel, s-a pronunţat Curtea Constituţională în numeroase randuri (de exemplu, Decizia nr. 84 din 14 martie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 270 din 23 aprilie 2002).Avocatul Poporului considera ca prevederile legale criticate sunt constituţionale. În acest sens se arata ca textul de lege criticat nu creează o inegalitate între persoanele vătămate după cum făptuitorul este sau nu cunoscut. De asemenea, nu se poate vorbi nici de o ingradire a accesului liber la justiţie, deoarece legea prevede accesul direct şi nemijlocit la justiţie prin dispoziţiile art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedură penală.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi prevederile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedură penală, care au următorul conţinut: "Plângerea prealabilă se adresează:a) instanţei de judecată, în cazul infracţiunilor prevăzute de Codul penal în art. 180, 184 alin. 1, 193, 205, 206, 210, 213 şi 220, dacă făptuitorul este cunoscut. Când făptuitorul este necunoscut, persoana vătămată se poate adresa organului de cercetare penală pentru identificarea lui;" … În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia apreciază ca prin dispoziţiile de lege criticate sunt incalcate prevederile constituţionale ale art. 24, potrivit cărora: "(1) Dreptul la apărare este garantat.(2) În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu." … Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca susţinerile autorului excepţiei, conform cărora dispoziţiile de lege criticate ar încalcă prevederile constituţionale ale art. 24, privitoare la dreptul la apărare, nu sunt întemeiate, întrucât dispoziţiile ce reglementează procedura plângerii prealabile oferă suficiente garanţii procesuale părţilor în proces. Curtea retine ca legiuitorul are competenţa exclusiva de a stabili regulile de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti, soluţie ce rezultă din dispoziţiile constituţionale ale art. 125 alin. (3), potrivit cărora "Competenţa şi procedura de judecată sunt stabilite de lege", şi din cele ale art. 128 din Constituţie, conform cărora "Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii". Sub acest aspect, în considerarea unor situaţii deosebite, legiuitorul poate stabili reguli speciale de procedura, precum şi modalităţi de exercitare a drepturilor procesuale, cum este cazul procedurii plângerii prealabile.Ratiunea reglementării art. 279 alin. 2 lit. a) consta în faptul ca, pentru infracţiunile prevăzute în acest articol, mai mult decât pentru celelalte infracţiuni urmărite numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, datorită pericolului social redus sau relaţiilor speciale dintre părţi, persoana vătămată este inclinata sa nu depună plângere, iar dacă a adresat instanţei plângerea, este inclinata sa ierte pe făptuitor şi să se împace. Or, acest mod de stingere a conflictului de drept penal este categoric preferabil sub raportul politicii penale.În acest sens Curtea constata ca pe tot parcursul procesului penal, declansat la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, părţile beneficiază de dreptul de a formula apărări (prin ridicarea de excepţii procesuale, prezentarea de probe, exercitarea căilor de atac etc.), în deplin acord cu prevederile art. 24 din Constituţie.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Mircea Duse, Alexandru Comsa, Gabriel Stefanoiu, Radu Culuri, Dumitru Tudorica şi Viorica Florian în Dosarul nr. 15.234/2001 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 12 septembrie 2002.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Florentina Geangu–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește