DECIZIE nr. 26 din 28 ianuarie 2003

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 şi ale art. 23 alin. 2 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizaţiile cooperatiste de credit, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 200/2002



Nicolae Popa – preşedinteCostica Bulai – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorLucian Stangu – judecătorIoan Vida – judecătorFlorentina Balta – procurorMaria Bratu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 şi ale art. 23 alin. 2 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizaţiile cooperatiste de credit, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 200/2002, excepţie ridicată de Casa centrala Aurora Română Bucureşti, Cooperativa de credit Banca Dorobantul Ploiesti, Cooperativa de credit Dorobantul Ploiesti, Cooperativa de credit Dorobantul Bucureşti, Cooperativa de credit Dorobantul Braşov şi Cooperativa de credit Dorobantul Sighetu Marmatiei în Dosarul nr. 2.211/2001 al Curţii Supreme de Justiţie Secţia de contencios administrativ.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei, ca neîntemeiată, arătând ca textele legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 20 martie 2002, pronunţată în Dosarul nr. 2.211/2001, Curtea Suprema de Justiţie Secţia de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 şi ale art. 23 alin. 2 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizaţiile cooperatiste de credit, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 200/2002.Excepţia a fost ridicată de Casa centrala Aurora Română Bucureşti, Cooperativa de credit Banca Dorobantul Ploiesti, Cooperativa de credit Dorobantul Ploiesti, Cooperativa de credit Dorobantul Bucureşti, Cooperativa de credit Dorobantul Braşov şi Cooperativa de credit Dorobantul Sighetu Marmatiei.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine ca dispoziţiile legale criticate încalcă dreptul la libera circulaţie prevăzut de art. 25 din Constituţie, precum şi dreptul de asociere prevăzut de art. 37 din Legea fundamentală.Instanţa de judecată considera ca excepţia este neîntemeiată.Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arata ca textele legale criticate "reprezintă o concretizare a principiului teritorialitatii, şi care sta la baza infiintarii şi funcţionarii organizaţiilor cooperatiste de credit, iar atâta timp cat dobândirea calităţii de membru cooperator este condiţionată de faptul ca domiciliul persoanei trebuie să se afle în raza teritorială de operare a cooperativei de credit (asa cum prevăd dispoziţiile art. 8 alin. 1 din ordonanţa de urgenţă invocată), este firesc ca, pe baza principiului simetriei juridice, şi încetarea calităţii de membru cooperator să fie determinata de schimbarea domiciliului în afară razei teritoriale de operare a cooperativei de credit".Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 97/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 14 iulie 2000, a fost aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 200 din 16 aprilie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 300 din 8 mai 2002. Curtea observa ca dintre textele criticate numai textul art. 23 alin. 2 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 a suferit modificări.Cu privire la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a unei dispoziţii legale modificate ulterior ridicării excepţiei, prin Decizia Plenului Curţii nr. III din 31 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, Curtea a statuat ca, în cazul în care, după invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate în faţa instanţelor judecătoreşti, prevederea legală supusă controlului a fost modificată, Curtea Constituţională se pronunţa asupra constituţionalităţii prevederii legale, în noua sa redactare, numai dacă soluţia legislativă din legea sau ordonanţa modificată este, în principiu, aceeaşi cu cea dinaintea modificării.Curtea constata ca în noua redactare se păstrează soluţia legislativă de principiu în ceea ce priveşte organizarea teritorială a cooperativelor de credit.Textele de lege criticate au următorul cuprins:– Art. 13: "Calitatea de membru cooperator al unei cooperative de credit încetează prin retragere, prin schimbarea domiciliului în afară razei teritoriale de operare a cooperativei de credit, prin excludere sau ca urmare a decesului. De asemenea, calitatea de membru cooperator al unei cooperative de credit poate inceta şi ca urmare a divizării, fuziunii sau lichidării cooperativei de credit.";– Art. 23 alin. 2: "Raza teritorială de operare a unei cooperative de credit va cuprinde o arie determinata din cadrul unui judeţ, care poate include localităţi urbane şi rurale invecinate sau neinvecinate."Se susţine de către autorii excepţiei ca textul art. 23 alin. 2 din ordonanţa ar contraveni prevederilor constituţionale ale art. 37 alin. (1) referitoare la dreptul la libera asociere, potrivit cărora cetăţenii se pot asocia liber în partide, în sindicate şi în alte forme de asociere, iar art. 13 ar contraveni prevederilor constituţionale ale art. 25 care prevăd dreptul la libera circulaţie.Analizând criticile de neconstituţionalitate, Curtea constata ca acestea sunt neintemeiate pentru motivele care urmează:Art. 23 alin. 2 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 consacra principiul teritorialitatii în organizarea şi funcţionarea cooperaţiei de credit. Fiecare cooperativa de credit – ca de altfel orice cooperativa, indiferent de sistemul cooperatist din care face parte – se organizează şi funcţionează pe o anumită parte a teritoriului tarii, pe aria unei anumite localităţi sau mai multor localităţi, fără ca în determinarea limitelor spatiale ale acestei organizări şi activităţi să poată exista suprapuneri între mai multe organizaţii. Corespunzător domiciliului, orice persoană fizica poate fi membru al unei anumite cooperative. Realizarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor de membru al cooperativei presupun apartenenţa la aria teritorială respectiva. Schimbarea domiciliului marcheaza trecerea persoanei respective într-o alta arie, proprie unei alte cooperative, în care, dacă doreşte, cel în cauza poate deveni membru. De altfel, cu ocazia dobândirii calităţii de membru al unei anumite cooperative, cel în cauza consimte la dobândirea statutului juridic respectiv, asocierea având baze contractuale.Curtea a statuat în jurisprudenta sa (de exemplu, Decizia nr. 168 din 28 octombrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 24 februarie 2000) ca prevederile art. 37 din Constituţie consacra un drept fundamental cu caracter social-politic, care oferă posibilitatea cetăţenilor de a se asocia în mod liber în partide sau formaţiuni politice, în sindicate sau în alte forme de organizare, în scopul de a lua parte la diverse activităţi politice, sociale, culturale şi altele asemenea.În acest sens Curtea a reţinut ca, potrivit art. 20 alin. (1) din Legea fundamentală, dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanta cu Declaraţia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu tratatele internaţionale privind drepturile şi libertăţile fundamentale, la care România este parte, între acestea aflându-se Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În conformitate cu art. 11 din aceasta convenţie, orice persoană are dreptul la libera asociere, iar exerciţiul acestui drept nu poate face obiectul altor restrangeri decât cele care, prevăzute de lege, constituie măsuri necesare într-o societate democratica pentru apărarea anumitor valori fundamentale, între care se afla protecţia sănătăţii, a moralei ori a drepturilor şi libertăţilor altora.Referitor la domeniul reglementat prin art. 11 din convenţie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin hotărârea pronunţată în cauza "Le Compte, Van Leuven şi De Meyere contra Belgiei", 1993, a reţinut ca o organizaţie a medicilor belgieni, înfiinţată prin lege, nu constituie o formă de asociere care să între sub incidenţa art. 11 din convenţie. În motivarea hotărârii s-a arătat ca aceasta organizaţie are caracterul unei instituţii de drept public, care, prin natura sa juridică şi funcţiile proprii, îndeplineşte o activitate de interes public, relevandu-se faptul ca în acest fel ea se integreaza în realizarea unor scopuri cu caracter general, profitabile deopotrivă şi celor chemaţi să facă parte din aceasta organizaţie.Curtea Constituţională a reţinut ca în anumite situaţii legiuitorul poate institui forme speciale de asociere ce urmăresc salvgardarea unor interese de ordin general şi care, în perspectiva scopurilor pe care le urmăresc, nu reprezintă, în realitate, modalităţi înscrise în conceptul de libera asociere, astfel cum acesta este conturat prin prevederile art. 11 din convenţie şi, respectiv, prin cele ale art. 37 din Constituţie.Cele statuate în decizia menţionată sunt valabile şi în aceasta cauza, întrucât nu au intervenit elemente noi de natura a determina o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii.Organizaţiile cooperatiste de credit, asa cum sunt reglementate potrivit art. 3 din ordonanţa, sunt asociaţii autonome, apolitice şi neguvernamentale, al căror scop principal este desfăşurarea activităţii bancare în vederea intrajutorarii membrilor lor. Într-adevăr, această categorie de asociaţii a fost creata prin lege în vederea realizării unui scop de interes general, şi anume în vederea intrajutorarii membrilor lor. Or, rezolvarea acestui scop implica, în consecinţa, o asociere fără de care drepturile şi interesele legitime ale celor ce fac parte din aceste cooperative nu ar putea fi realizate. Asadar, prevederile art. 37 din Constituţie au în vedere exclusiv constituirea asociaţiilor fără scop patrimonial, nu şi a unor cooperative de credit, cum este cazul în speta.Curtea constata că nu sunt întemeiate nici susţinerile potrivit cărora dispoziţiile atacate ar contraveni prevederilor art. 25 din Constituţie, care consacra dreptul la libera circulaţie al cetăţenilor, aceasta deoarece textul de lege criticat nu conţine dispoziţii care să vizeze acest drept, el referindu-se la dobândirea şi încetarea calităţii de membru cooperator.De altfel, numeroase elemente ale statutului juridic al unei persoane fizice, în al căror cadru se realizează dreptul la asociere, dreptul la asistenţa socială, la învăţământ, organizarea justiţiei etc., au în vedere principiul teritorialitatii, întrucât nimeni nu este inzestrat cu ubicuitate.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 şi ale art. 23 alin. 2 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizaţiile cooperatiste de credit, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 200/2002, excepţie ridicată de Casa centrala Aurora Română Bucureşti, Cooperativa de credit Banca Dorobantul Ploiesti, Cooperativa de credit Dorobantul Ploiesti, Cooperativa de credit Dorobantul Bucureşti, Cooperativa de credit Dorobantul Braşov şi Cooperativa de credit Dorobantul Sighetu Marmatiei în Dosarul nr. 2.211/2001 al Curţii Supreme de Justiţie – Secţia de contencios administrativ.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 28 ianuarie 2003.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Maria Bratu──────────────

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește