DECIZIE nr. 432 din 25 mai 2006

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorIuliana Nedelcu – procurorAfrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie ridicată de Tatiana Gorgoi în Dosarul nr. 12.999/2004 al Judecătoriei Pitesti.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public, invocand jurisprudenta Curţii Constituţionale în materie, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 2 martie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 12.999/2004, Judecătoria Pitesti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie ridicată de Tatiana Gorgoi în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei cauze penale.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine ca textul de lege criticat operează cu notiuni cum ar fi bani, bunuri, foloase necuvenite, utilizarea creditelor sau a subvenţiilor, fără o explicaţie clara a acestora. Or, dacă scopul reglementării este acela de a proteja interesele finanţatorului, ar trebui folosită o sintagma mai ferma şi anume dacă s-a produs o paguba.De asemenea, legea vizează situaţia utilizării unor subvenţii sau a unor credite preferenţiale în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate. Prin urmare, tocmai caracterul de subvenţie califica infracţiunea de corupţie şi o delimiteaza de simpla deturnare de fonduri în cazul în care sunt acordate sume de bani cu dobânzi mai mici sau nerambursabile în scopul dezvoltării anumitor domenii de activitate. De aceea, în absenta vreunui prejudiciu produs finanţatorului, definirea fondurilor acordate ca subvenţii nu justifica o asemenea reglementare în condiţiile în care acestea au fost folosite pentru protejarea ori dezvoltarea anumitor activităţi economice, sociale sau culturale.Judecătoria Pitesti opineaza ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile legale criticate nu aduc atingere prevederilor invocate.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată, deoarece prevederile legale criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 45, întrucât norma fundamentală garantează accesul liber al persoanei la o activitate economică şi libera iniţiativă numai dacă acestea sunt exercitate în condiţiile legii.De asemenea, prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (3) şi ale art. 23 alin. (1) nu au, în opinia Guvernului, incidenţa în cauza.Avocatul Poporului considera ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile legale criticate nu conţin nici o prevedere de natura sa împiedice părţile interesate să se prevaleze, fără nici o ingradire, de toate garanţiile care caracterizează dreptul la un proces echitabil şi nu aduc atingere libertăţii individuale sau principiilor constituţionale care guvernează înfăptuirea justiţiei.Dispoziţiile art. 45 din Legea fundamentală garantează exercitarea liberei iniţiative şi accesul persoanei la o activitate economică în condiţiile legii, iar textul criticat nu face decât sa sanctioneze nerespectarea unor astfel de condiţii legale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională constata ca a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), precum şi ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, cu următorul conţinut:"Sunt pedepsite cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi următoarele fapte, dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite: […]c) utilizarea creditelor sau a subvenţiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate." … Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine ca prin dispoziţiile legale criticate sunt incalcate prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (3), privind dreptul părţilor la un proces echitabil, ale art. 23 alin. (1), referitor la inviolabilitatea libertăţii individuale şi a siguranţei persoanei, ale art. 45, referitor la Libertatea economică, şi ale art. 124 alin. (1) şi (2), referitor la înfăptuirea justiţiei şi la unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea acesteia.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca dispoziţiile art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale şi convenţionale invocate şi în prezenta cauza şi cu motivari similare. Astfel, de exemplu, prin Deciziile nr. 384 din 7 iulie 2005 şi nr. 489 din 29 septembrie 2005, Curtea Constituţională a respins aceste excepţii de neconstituţionalitate ca neintemeiate, pentru considerentele acolo arătate.Întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea jurisprudenţei Curţii, cele statuate prin decizia menţionată îşi păstrează valabilitatea.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie ridicată de Tatiana Gorgoi în Dosarul nr. 12.999/2004 al Judecătoriei Pitesti.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 mai 2006.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Afrodita Laura Tutunaru_______

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește