DECIZIE nr. 48 din 17 februarie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei



Augustin Zegrean – preşedinte Valer Dorneanu – judecător Petre Lăzăroiu – judecător Mircea Ştefan Minea – judecător Daniel Marius Morar – judecător Mona-Maria Pivniceru – judecător Puskas Valentin Zoltan – judecător Tudorel Toader – judecător Fabian Niculae – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Charlotte Castelein, TRD Comm VA, Maatschap Allacha şi Castel Engineering NV în Dosarul nr. 1.749/122/2012/a34 al Tribunalului Prahova – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.005D/2014.2. La apelul nominal se prezintă, pentru autorii excepţiei de neconstituţionalitate, domnul avocat Cristian Mocanu din Baroul Bucureşti, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, lipsind celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului părţilor prezente, care arată că prevederile legale criticate încalcă art. 21 din Constituţie. În opinia sa, partea care poate demonstra dolul ar trebui să se poată adresa instanţei, iar această chestiune nu ar trebui soluţionată de judecătorul-sindic.4. În continuare, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:5. Prin Încheierea din 13 octombrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 1.749/122/2012/a34, Tribunalul Prahova – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie invocată de Charlotte Castelein, TRD Comm VA, Maatschap Allacha şi Castel Engineering NV, într-un dosar având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate împotriva unei creanţe chirografare înscrisă în tabelul preliminar de creanţe.6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât deşi oferă posibilitatea de a face contestaţie împotriva trecerii unei creanţe sau a unui drept de preferinţă în tabelul definitiv de creanţe, în cazul descoperirii existenţei unui fals, dol sau unei erori esenţiale care au determinat admiterea creanţei sau a dreptului de preferinţă, precum şi în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare şi până atunci necunoscute, fiind de natură a produce efecte semnificative asupra procedurii – prin înlăturarea unor creanţe/participanţi de la tabelul definitiv de creanţă, în măsura în care se dovedesc întemeiate, totuşi, discutarea acestora spre finalul procedurii de insolvenţă (astfel cum sugerează sintagma "tabel definitiv de creanţe") apare ca o soluţie contrară principiului statuat de art. 21 alin. (3) din Constituţie.7. Aşadar, formularea din lege "tabel definitiv de creanţe" conduce la ideea că partea interesată, care deţine probe cu privire la nelegalitatea unei creanţe din tabel, este nevoită să aştepte definitivarea tabelului de creanţe înainte de a acţiona şi a obţine recunoaşterea drepturilor sale. Astfel, o atare interpretare ar însemna, din perspectiva creditorului/persoanei interesate care aduce argumente rezonabile pentru probarea cazurilor prescrise de art. 75 alin. (1) din lege, o încălcare a dreptului său de acces liber şi direct la o instanţă de judecată, respectiv a dreptului său la soluţionarea petiţiei într-un termen rezonabil şi cu celeritate.8. Având în vedere că motivele speciale prevăzute de art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 – eroare esenţială, dol, fals, titluri hotărâtoare – pot fi invocate în cadrul procedurii insolvenţei şi sub forma contestaţiilor la tabelul preliminar (bazată pe dispoziţiile art. 73 din Legea nr. 85/2006), se apreciază ca aceste motive pot fi invocate cu atât mai mult în perioada intermediară, adică până la definitivarea tabelului de creanţe.9. Tribunalul Prahova – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât accesul liber la justiţie nu este unul absolut, orice restricţie fiind admisă atât timp cât nu aduce atingere dreptului de acces la un tribunal în substanţa sa.10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, care au următorul cuprins: „După expirarea termenului de depunere a contestaţiilor, prevăzut la art. 73 alin. (2), şi până la închiderea procedurii, orice parte interesată poate face contestaţie împotriva trecerii unei creanţe sau a unui drept de preferinţă în tabelul definitiv de creanţe, în cazul descoperirii existenţei unui fals, dol sau unei erori esenţiale care au determinat admiterea creanţei sau a dreptului de preferinţă, precum şi în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare şi până atunci necunoscute.”14. Curtea observă că Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei a fost abrogată prin Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Având în vedere considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, dar şi dispoziţiile art. 343 din Legea nr. 85/2014, potrivit cărora „Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date”, Curtea urmează să analizeze dispoziţiile legale criticate din Legea nr. 85/2006.15. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că aceste texte de lege aduc atingere dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil.16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea observă că autorii acesteia pleacă de la premisa că între momentul expirării termenului pentru a formula contestaţii la tabelul preliminar de creanţe şi data definitivării tabelului de creanţe se poate scurge un interval de timp destul de mare în care interesele unor creditori ar putea fi prejudiciate. Autorii excepţiei susţin că nu au posibilitatea de a acţiona în acest interval, ci trebuie să aştepte definitivarea tabelului de creanţe care se face de către judecătorul sindic, împrejurare ce este de natură a le încălca dreptul la soluţionarea procesului într-un termen rezonabil.17. Curtea reţine că acest interval de timp este delimitat de două momente: expirarea termenului de depunere a contestaţiilor [potrivit art. 73 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, contestaţiile trebuie depuse la tribunal cu cel puţin 10 zile înainte de data stabilită, prin sentinţa de deschidere a procedurii, pentru definitivarea tabelului de creanţe, atât în procedura generală, cât şi în procedura simplificată], pe de o parte, şi definitivarea tabelului de creanţe [potrivit art. 62 alin. (1) lit. d), termenul de definitivare a tabelului creanţelor, care nu va depăşi 30 de zile în cazul procedurii generale şi, respectiv, 15 zile în cazul procedurii simplificate, de la expirarea termenului corespunzător fiecărei proceduri, prevăzut la lit. c), adică de la expirarea termenului de verificare a creanţelor, de întocmire, afişare şi comunicare a tabelului preliminar de creanţe], pe de altă parte.18. Examinând prevederile art. 73 alin. (3) din Legea nr. 85/2006, Curtea observă că judecătorul-sindic este obligat să se pronunţe asupra contestaţiilor la termenul stabilit prin sentinţa de deschidere a procedurii pentru definitivarea tabelului de creanţe. Măsura criticată de autorii excepţiei de neconstituţionalitate se justifică prin natura specială a procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2006, procedură care impune crearea unui cadru unitar, colectiv şi egalitar în care creditorii unui debitor comun să îşi poată valorifica drepturile împotriva debitorului aflat în stare de insolvenţă (a se vedea mutatis mutandis considerentele Deciziei nr. 1.075 din 20 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 7 ianuarie 2008, şi ale Deciziei nr. 300 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 31 mai 2012). În aceste condiţii, stabilirea unor termene strict determinate pentru întocmirea tabelului preliminar de creanţe şi introducerea contestaţiilor împotriva creanţelor sau drepturilor de preferinţă din acesta au drept finalitate asigurarea definitivării tabelului de creanţă. O altă abordare, în sensul posibilităţii introducerii unor asemenea contestaţii după expirarea termenului, dar înainte de definitivarea tabelului de creanţă, ar avea efecte negative asupra definitivării acestui tabel, întrucât ar produce o incertitudine cu privire la masa credală, fapt ce echivalează cu imposibilitatea evaluării pasivului averii debitorului. De asemenea, faptul că o contestaţie formulată în condiţiile prevăzute de art. 75 alin. (1) ajunge să fie soluţionată după definitivarea tabelului de creanţe nu este de natură să încalce dreptul la un proces echitabil, ci, dimpotrivă, ea are rolul de a asigura egalitatea şi veridicitatea procedurii. Aşadar, opţiunea legiuitorului ţine cont de specificul materiei insolvenţei, iar textul criticat, în aceste condiţii, se raportează la tabelul definitiv de creanţe.19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Charlotte Castelein, TRD Comm VA, Maatschap Allacha şi Castel Engineering NV în Dosarul nr. 1.749/122/2012/a34 al Tribunalului Prahova – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Prahova – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 17 februarie 2015.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEAUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Fabian Niculae–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește