Informatii Document
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 1.099 din 6 decembrie 2005
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act | |
Nu exista actiuni induse de acest act | |
Acte referite de acest act: | |
Nu exista acte care fac referire la acest act | |
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) din Legea nr. 570/2004 privind unele măsuri pentru privatizarea societăţilor comerciale filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice „Electrica Dobrogea” – S.A. şi „Electrica Banat” – S.A., precum şi unele măsuri pentru reglementarea activităţilor societăţilor comerciale din domeniul distribuţiei de energie electrică
Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorConstantin Doldur – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorIon Tiucă – procurorPatricia Marilena Ionea – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) din Legea nr. 570/2004 privind unele măsuri pentru privatizarea societăţilor comerciale filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice „Electrica Dobrogea” – S.A. şi „Electrica Banat” – S.A., precum şi unele măsuri pentru reglementarea activităţilor societăţilor comerciale din domeniul distribuţiei de energie electrică, excepţie ridicată de Municipiul Medgidia, prin primar, în Dosarul nr. 279/COM/2005 al Tribunalului Constanţa – Secţia comercială.La apelul nominal răspunde consilier juridic Ramona Roman pentru autorul excepţiei, lipsă fiind cealaltă parte, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul autorului excepţiei solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate pentru motivele invocate în faţa Tribunalului Constanţa – Secţia comercială.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că în realitate critica autorului excepţiei vizează contradicţia dintre art. 13 alin. (1) din Legea nr. 570/2004 şi art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2003, iar nu contrarietatea textului de lege supus controlului de constituţionalitate faţă de Legea fundamentală.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 10 mai 2005, pronunţată în Dosarul nr. 279/COM/2005, Tribunalul Constanţa – Secţia comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) din Legea nr. 570/2004 privind unele măsuri pentru privatizarea societăţilor comerciale filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice „Electrica Dobrogea” – S.A. şi „Electrica Banat” – S.A., precum şi unele măsuri pentru reglementarea activităţilor societăţilor comerciale din domeniul distribuţiei de energie electrică, excepţie ridicată de Municipiul Medgidia, prin primar, cu prilejul soluţionării unei acţiuni în constatare a dreptului de proprietate.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate contravin dreptului de proprietate protejat de art. 44 şi art. 136 alin. (2) şi (4) din Constituţie. În motivarea acestei susţineri arată că, potrivit dispoziţiilor art. 3 alin. (1)-(3) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2003, sistemele de iluminat public aparţin proprietăţii publice a unităţilor administrativ-teritoriale. Or, art. 13 alin. (1) din Legea nr. 570/2004, care prevede că „bunurile aferente infrastructurii tehnico-edilitare afectate activităţii de iluminat public, înregistrate în patrimoniul societăţilor comerciale filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice, sunt proprietatea acestora”, realizează, în fapt, un transfer abuziv al dreptului de proprietate. În sprijinul acestor susţineri invocă prevederile art. 21 lit. d) şi f) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2003, coroborate cu cele ale art. 30 alin. (2) lit. c) din acelaşi act normativ, prevederi care consacră dreptul autorităţilor publice locale de a adopta hotărâri sau de a emite dispoziţii cu privire la gestionarea serviciului public, precum şi de a adopta hotărâri de aprobare a Regulamentelor de organizare şi funcţionare a serviciilor de iluminat public. Aceasta dovedeşte, în opinia sa, faptul că textul de lege criticat „nesocoteşte dispoziţiile aflate în vigoare la apariţia sa, întrucât consiliile locale nu ar putea dispune, prin adoptarea de hotărâri, de bunuri ce nu i-ar aparţine, anume serviciul de iluminat public”.Tribunalul Constanţa – Secţia comercială apreciază că excepţia ridicată nu este întemeiată. În acest sens, arată că art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2003 şi art. 13 alin. (1) din Legea nr. 570/2004 reglementează distinct două categorii de bunuri aferente infrastructurii tehnice edilitare publice: unele înscrise în patrimoniul societăţilor comerciale, iar altele făcând parte din patrimoniul public al unităţilor administrativ-teritoriale. Astfel, aminteşte că însuşi art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2003 prevede excepţii de la norma pe care o instituie, iar textul de lege supus controlului de constituţionalitate constituie o astfel de excepţie. În sprijinul acestei concluzii consideră că sunt şi prevederile alin. (2) al art. 13 din Legea nr. 570/2004, potrivit cărora „bunurile aferente infrastructurii tehnico-edilitare afectate activităţii de iluminat public, altele decât cele prevăzute la alin. (1), urmează regimul proprietăţii stabilit la art. 3 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2003„. Aşa fiind, cele două texte legale respectă atât garantarea proprietăţii private a societăţilor comerciale, cât şi a proprietăţii publice a unităţilor administrativ-teritoriale.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia ridicată.Guvernul apreciază că textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituţionale invocate de autorul excepţiei. Astfel, coroborând prevederile art. 13 din Legea nr. 570/2004 cu cele ale art. 3 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2003, arată că „bunurile aferente infrastructurii tehnico-edilitare afectate activităţii de iluminat public constituie proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, mai puţin bunurile care sunt exceptate potrivit legii, şi anume cele care sunt înregistrate în patrimoniul societăţilor comerciale filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice, care sunt proprietatea acestora”.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 13 alin. (1) din Legea nr. 570/2004 sunt constituţionale. Astfel, raportându-se la prevederile art. 44 din Constituţie, aminteşte că alin. (1) al acestui articol dă legiuitorului dreptul de a stabili conţinutul şi limitele dreptului de proprietate. Acesta poate stabili cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în aşa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept. Prin urmare, legiuitorul va putea institui limitări rezonabile în valorificarea acestui drept subiectiv. Art. 13 alin. (1) din Legea nr. 570/2004 nu a făcut decât să dea expresie acestor imperative, în limitele stabilite de Legea fundamentală. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la art. 136 alin. (2) şi (4) din Constituţie, arată că textul de lege criticat nu conţine norme contrare acestor dispoziţii constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţia României, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 13 alin. (1) din Legea nr. 570/2004 privind unele măsuri pentru privatizarea societăţilor comerciale filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice „Electrica Dobrogea” – S.A. şi „Electrica Banat” – S.A., precum şi unele măsuri pentru reglementarea activităţilor societăţilor comerciale din domeniul distribuţiei de energie electrică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.198 din 15 decembrie 2004, dispoziţii potrivit cărora: „Bunurile aferente infrastructurii tehnico-edilitare afectate activităţii de iluminat public, înregistrate în patrimoniul societăţilor comerciale filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice, sunt proprietatea acestora. Folosinţa acestor bunuri de către un operator autorizat să desfăşoare serviciul de iluminat public la nivelul unei unităţi administrativ-teritoriale se va face prin delimitare patrimonial-contabilă, în scopul determinării tarifelor stabilite prin regulamentele Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală, în termenii şi în condiţiile negociate direct de către operatorul autorizat cu proprietarul acestor bunuri.”În opinia autorului excepţiei dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile art. 44 şi art. 136 alin. (2) şi (4) din Constituţie, conform cărora:– Art. 44: "(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.(2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin lege organică, precum şi prin moştenire legală. … (3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire. … (4) Sunt interzise naţionalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenenţei sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor. … (5) Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăţi imobiliare, cu obligaţia de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantaţiilor sau construcţiilor, precum şi pentru alte daune imputabile autorităţii. … (6) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) şi (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenţă, prin justiţie. … (7) Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului. … (8) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă. … (9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii." … – Art. 136 alin. (2) şi (4): "(2) Proprietatea publică este garantată şi ocrotită prin lege şi aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale. […](4) Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condiţiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică." … Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că esenţa criticilor formulate împotriva art. 13 alin. (1) din Legea nr. 570/2004 vizează, în fapt, existenţa unui pretins „transfer abuziv” de bunuri din proprietatea publică în proprietatea privată. Astfel, autorul excepţiei consideră că acest text de lege dispune trecerea în proprietatea societăţilor comerciale a unor bunuri care, potrivit art. 3 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2003 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de iluminat public, aprobată prin Legea nr. 475/2003, aparţin proprietăţii publice a unităţilor administrativ-teritoriale.Analizând aceste susţineri, Curtea constată că bunurile vizate de textul de lege criticat nu intră în categoria celor nominalizate în art. 136 alin. (3) din Constituţie, care "fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice". Prin urmare, statul, prin autoritatea sa legiuitoare, poate dispune în privinţa încadrării acestora în proprietatea publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, în privinţa modificării regimului lor juridic, chiar şi în privinţa înstrăinării lor. Asemenea acte legislative de dispoziţie nu contravin prevederilor constituţionale care consacră principiul garantării şi ocrotirii proprietăţii publice.În situaţia supusă controlului Curţii, legiuitorul, în limitele cadrului constituţional, a prevăzut în art. 3 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2003 că sistemele de iluminat public aparţin proprietăţii publice a unităţilor administrativ-teritoriale. În acelaşi timp, prin cea de-a doua teză a textului de lege amintit a precizat că de la această regulă pot fi instituite, prin lege, excepţii. Una dintre aceste excepţii o reprezintă chiar dispoziţiile art. 13 alin. (1) din Legea nr. 570/2004, care constituie obiectul excepţiei de neconstituţionalitate. Această concluzie este confirmată şi de dispoziţiile alin. (2) al aceluiaşi articol, potrivit căruia „Bunurile aferente infrastructurii tehnico-edilitare afectate activităţii de iluminat public, altele decât cele prevăzute la alin. (1), urmează regimul proprietăţii stabilit la art. 3 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2003 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de iluminat public, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 475/2003, cu modificările şi completările ulterioare”.Aşa fiind, Curtea constată că prevederile legale criticate nu aduc atingere garanţiilor constituţionale ale dreptului de proprietate publică consacrate în art. 136 alin. (2) şi (4).În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la art. 44 din Constituţie, Curtea observă că aceste dispoziţii constituţionale nu au incidenţă în cauză, întrucât punctul de vedere susţinut de autorul excepţiei tinde la protejarea proprietăţii publice, iar nu a celei private.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) din Legea nr. 570/2004 privind unele măsuri pentru privatizarea societăţilor comerciale filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice „Electrica Dobrogea” – S.A. şi „Electrica Banat” – S.A., precum şi unele măsuri pentru reglementarea activităţilor societăţilor comerciale din domeniul distribuţiei de energie electrică, excepţie ridicată de Municipiul Medgidia, prin primar, în Dosarul nr. 279/COM/2005 al Tribunalului Constanţa – Secţia comercială.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 noiembrie 2005.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea––-