DECIZIE nr. 612 din 21 septembrie 2006

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 160 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi ale art. 104 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorKozsokar Gabor – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorIon Tiucă – procurorPatricia Marilena Ionea – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 160 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi ale art. 103 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Dan Dumitru Valentin Gramatovici în Dosarul nr. 35.254/2/2005 (nr. vechi 4.162/2005) al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei. Lipseşte partea Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza este în stare de judecată.Dan Dumitru Valentin Gramatovici solicită admiterea excepţiei, precizând că prin excepţia formulată nu urmăreşte modificarea sau completarea legii. De asemenea, arată că anularea retroactivă a dreptului câştigat al judecătorilor şi procurorilor la întregirea fracţiilor de stagiu de cotizare mai mari de 6 luni la un an, în conformitate cu legea anterioară, încalcă principiile constituţionale ale neretroactivităţii legilor şi egalităţii în drepturi. Consideră că legea îi discriminează pe magistraţii care la data pensionării au altă ocupaţie în raport cu magistraţii care ies la pensie din funcţia de judecător sau procuror. În sfârşit, arată că această discriminare contravine raţiunii pensiei de serviciu ce se acordă în considerarea servituţilor speciale implicate de exercitarea profesiei de magistrat.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată, sens în care arată că textele de lege criticate nu contravin principiilor constituţionale invocate, întrucât se aplică doar de la intrarea în vigoare a legii, iar magistraţii care se pensionează din funcţia de judecător sau procuror se află într-o situaţie obiectiv diferită de cea a magistraţilor care se pensionează având o altă ocupaţie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 23 martie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 35.254/2/2005 (nr. vechi 4.162/2005), Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 160 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi ale art. 103 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Dan Dumitru Valentin Gramatovici cu prilejul soluţionării recursului împotriva Sentinţei civile nr. 3.712 din 27 septembrie 2005, pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 4.395/AS/2004.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că art. 160 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 şi art. 103 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 contravin dispoziţiilor constituţionale care consacră neretroactivitatea legii civile şi egalitatea cetăţenilor. În acest sens arată că textele de lege criticate au efecte retroactive, întrucât, spre deosebire de normele anterioare, nu mai permit întregirea perioadelor de vechime mai mari de 6 luni la un an. Astfel, deşi are o vechime în funcţia de procuror de 19 ani, 9 luni şi 10 zile, nu i se recunoaşte vechimea de 20 de ani în magistratură şi nu i se acordă pensia de serviciu, fiind discriminat faţă de judecătorii şi procurorii care pot obţine această pensie şi pentru o vechime în magistratură între 20 şi 25 de ani, întrucât se pensionează din aceste funcţii.Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată, deoarece niciunul dintre cele două texte de lege criticate nu este în contradicţie cu principiile stabilite prin art. 15 şi 16 din Constituţie. În acest sens arată că, de la data intrării în vigoare a Legii nr. 303/2004, vechimea în magistratură de care au beneficiat magistraţii în funcţie şi cei asimilaţi lor, potrivit Legii nr. 92/1992, se păstrează, putând fi valorificată în viitor, şi nu pentru trecut, în cazul pensionării. Astfel, nu se poate vorbi despre retroactivitatea legii într-o asemenea situaţie şi nici despre instituirea unei anumite discriminări între magistraţi ori între aceştia şi alte categorii sociale care nu au această calitate.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia ridicată.Guvernul arată că textele de lege criticate produc efecte numai pentru viitor, de la data intrării lor în vigoare, astfel că nu au efecte retroactive. De asemenea, consideră că nu sunt create discriminări între categorii de persoane care se află obiectiv în situaţii identice. În sfârşit, precizând că, de fapt, criticile autorului excepţiei privesc chestiuni de interpretare a legii, iar nu veritabile probleme de constituţionalitate, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă.Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituţionale, neconţinând dispoziţii cu efecte retroactive ori discriminatorii.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 160 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, dispoziţii potrivit cărora „Vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la intrarea în vigoare a prezentei legi constituie stagiu de cotizare.”De asemenea, potrivit încheierii prin care Curtea Constituţională a fost sesizată, obiect al excepţiei îl constituie şi dispoziţiile art. 103 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004, aşa cum au fost modificate prin dispoziţiile art. I pct. 107 din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005. Curtea constată însă că, anterior sesizării sale cu excepţia de neconstituţionalitate, Legea nr. 303/2004 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, articolele primind o nouă numerotare, astfel că art. 103 alin. (1) a devenit art. 104 alin. (1), care prevede că „Judecătorii şi procurorii în funcţie, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) care au beneficiat de vechime în magistratură potrivit Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, îşi păstrează această vechime.”În opinia autorului excepţiei dispoziţiile legale criticate sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii civile şi ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituţie, dreptul la pensie, la alte forme de asigurări sociale şi la măsuri de protecţie socială se exercită în condiţiile stabilite de lege. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească condiţiile şi criteriile de acordare a acestor drepturi, vechimea necesară pentru beneficiul acestora, cuantumul drepturilor cuvenite, să abroge, să modifice ori să înlocuiască reglementările anterioare. De asemenea, este în drept să stabilească pensii speciale pentru anumite categorii socioprofesionale, în raport cu situaţia specială a acestora, fără a atinge, în sensul discriminării, drepturile câştigate pe baza legislaţiei anterioare.Vechimea în muncă este realizată întotdeauna în perioadele anterioare înscrierii la pensie, doar valorificarea acesteia se face în conformitate cu reglementările legale în vigoare la data acordării pensiei.Art. 160 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 dispune păstrarea vechimii în muncă recunoscute pentru stabilirea pensiei anterior intrării sale în vigoare şi o identifică cu noua denumire de „stagiu de cotizare”. Este adevărat că noua legislaţie nu mai prevede rotunjirea prin adăugare a vechimii. Aceasta pentru că aplică un nou sistem în care se valorifică întreaga activitate a beneficiarului pensiei, punctajul mediu anual calculându-se pentru perioada cotizată în fiecare an, iar, în final, punctul de pensie se stabileşte pe baza punctajelor medii anuale.Art. 104 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 prevede, de asemenea, păstrarea vechimii în magistratură, recunoscută anterior prin Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997. Art. 82 din Legea nr. 303/2004 prevede patru situaţii în care se poate acorda pensia de serviciu: a) judecătorilor şi procurorilor care au o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratură; b) judecătorilor şi procurorilor, precum şi judecătorilor financiari şi procurorilor financiari care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi, care cer înscrierea la pensie înainte de împlinirea vârstei de pensionare şi au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în aceste funcţii; c) judecătorilor şi procurorilor care la data împlinirii vârstei de pensionare au o vechime în magistratură între 20 şi 25 de ani; şi d) persoanelor care la data pensionării au o altă ocupaţie, dar au o vechime în funcţia de judecător sau procuror de cel puţin 25 de ani.Stabilirea acestor criterii de acordare a pensiei de serviciu constituie prerogativa exclusivă a legiuitorului. Curtea observă că cele patru categorii de magistraţi beneficiare se află în situaţii obiectiv diferite, ceea ce justifică tratamentul juridic diferenţiat.În virtutea aceloraşi prerogative de care se bucură şi având în vedere faptul că pensia de serviciu pentru magistraţi reprezintă un drept special, legiuitorul a optat pentru condiţionarea acordării acestui drept de realizarea unei vechimi minime complete, fără a accepta întregirea fracţiunilor de vechime.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 160 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi ale art. 104 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Dan Dumitru Valentin Gramatovici în Dosarul nr. 35.254/2/2005 (nr. vechi 4.162/2005) al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 21 septembrie 2006.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea–––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește