DECIZIE nr. 659 din 11 mai 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989



Tudorel Toader – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorMihaela Senia Costinescu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Foraj Sonde” – S.A. din Craiova în Dosarul nr. 19.497/63/2007 al Curţii de Apel Craiova – Secţia I civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra faptului că în dosar a fost depusă o cerere din partea autorului excepţiei prin care solicită Curţii Constituţionale acordarea unui nou termen de judecată, în vederea angajării unui apărător.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii formulate.Deliberând, Curtea Constituţională respinge cererea de amânare, deoarece autorul cererii nu a învederat motive temeinice care să justifice acordarea unui nou termen, pentru angajarea unui apărător având suficient timp de la data invocării excepţiei, 16 decembrie 2009, până în prezent.Cauza este în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 16 decembrie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 19.497/63/2007, Curtea de Apel Craiova – Secţia I civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Foraj Sonde” – S.A. din Craiova.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul consideră că art. 9 din Legea nr. 10/2001 contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) din Constituţie, care consacră statul de drept ca principiu fundamental de organizare a statului român. Prin reglementarea în vigoare, care prevede că imobilele preluate în mod abuziv, indiferent în posesia cui se află în prezent, se restituie în natură în starea în care se află la data cererii de restituire, este încălcat principiul securităţii juridice şi al previzibilităţii normelor. Statul de drept impune caracterul previzibil al normei juridice, modificarea pentru viitor a regimurilor juridice nu trebuie să afecteze excesiv stabilitatea normativă şi securitatea raporturilor juridice constituite. Statul de drept presupune previzibilitatea constrângerii nu doar prin încadrarea legală a acţiunii administraţiilor, ci şi prin previzibilitatea schimbării dreptului.Curtea de Apel Craiova – Secţia I civilă consideră că dispoziţiile criticate nu contravin securităţii juridice şi previzibilităţii normelor juridice, fiind în concordanţă cu prevederile art. 1 alin. (3) din Constituţie.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 9 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, text de lege care are următorul conţinut: „Imobilele preluate în mod abuziv, indiferent în posesia cui se află în prezent, se restituie în natură în starea în care se află la data cererii de restituire şi libere de orice sarcini.”În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3).Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile criticate au mai format, în prealabil, obiect al controlului instanţei de contencios constituţional. Astfel, prin Decizia nr. 618 din 28 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 29 iunie 2009, Curtea a reţinut că „textul de lege criticat constituie expresia aplicării principiului general de drept al reparării în natură a prejudiciilor cauzate, statuând că restituirea imobilului preluat abuziv se realizează în starea în care acesta se află la data cererii de restituire şi liber de orice sarcini.Reglementând restituirea imobilului liber de sarcini, legiuitorul a creat un caz de stingere a sarcinilor care pot greva bunurile ce fac obiectul Legii nr. 10/2001, în acord cu finalitatea acestui act normativ, şi anume repararea abuzurilor săvârşite în perioada comunistă în ceea ce priveşte preluările de către stat a imobilelor proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice private.Soluţia adoptată este cu atât mai echitabilă cu cât persoana îndreptăţită la restituire, beneficiarul normei, nu este un succesor în drepturi al persoanei care deţine bunul la momentul cererii de restituire. Astfel, în situaţia în care deţinătorul actual al imobilului a constituit o garanţie reală asupra acestuia, pentru garantarea unei creanţe, aceasta se va stinge, în temeiul legii, ca efect al restituirii în natură a imobilului. Stingerea garanţiei nu are semnificaţia exonerării de răspundere a deţinătorului imobilului faţă de persoanele cu care acesta a intrat în raporturi juridice". În acest mod concepută, reglementarea în cauză nu numai că nu contravine prevederilor constituţionale de referinţă, aşa cum consideră autorul excepţiei, ci, dimpotrivă, le dă expresie. Statul de drept constituie un mecanism, a cărui funcţionare implică instituirea unui climat de ordine, în care recunoaşterea şi valorificarea drepturilor unui individ nu pot fi concepute în mod absolut şi discreţionar, ci numai în corelaţie cu respectarea drepturilor celorlalţi şi ale colectivităţii în ansamblu.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Foraj Sonde” – S.A. din Craiova în Dosarul nr. 19.497/63/2007 al Curţii de Apel Craiova – Secţia I civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 mai 2010.PREŞEDINTE,prof. univ. dr. TUDOREL TOADERMagistrat-asistent,Mihaela Senia Costinescu––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește