DECIZIE nr. 669 din 30 aprilie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 158 şi art. 164 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorTudorel Toader – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorCarmen-Cătălina Gliga – procurorPatricia Marilena Ionea – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 158 şi 164 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Nicolae Vulcan în Dosarul nr. 3.812/85/2008 al Tribunalului Sibiu – Secţia civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse la dosar de autorul excepţiei de neconstituţionalitate, prin care solicită retrimiterea dosarului de fond la Tribunalul Sibiu, motivând că această instanţă nu a sesizat Curtea Constituţională cu privire la toate textele de lege pe care le-a criticat ca fiind neconstituţionale.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii.Curtea, având în vedere prevederile art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, care dau posibilitatea formulării recursului împotriva încheierii de sesizare a Curţii Constituţionale, respinge cererea formulată de Nicolae Vulcan şi acordă cuvântul pe fond reprezentantului Ministerului Public.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 9 ianuarie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 3.812/85/2008, Tribunalul Sibiu – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 158 şi art. 164 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Excepţia a fost ridicată de Nicolae Vulcan cu prilejul soluţionării contestaţiei formulate împotriva deciziei de pensionare.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul excepţiei susţine că Legea nr. 19/2000 obstrucţionează accesul liber la justiţie, întrucât nu există o ediţie oficială valabilă, cu toate modificările la zi, care să poată fi cunoscută de populaţia fără studii juridice. De asemenea, consideră că este încălcat art. 108 alin. (2) din Constituţie, întrucât nu a fost emisă o hotărâre a Guvernului pentru reglementarea executării legii. În ceea ce priveşte art. 158 din Legea nr. 19/2000, arată că menţionarea Codului de procedură civilă, fără a se avea în vedere şi fără a se respecta Codul civil, este o formă de abuz şi o dovadă că s-a legiferat „o formă fără fond”, contravenindu-se astfel art. 1 alin. (5) din Constituţie. Consideră, totodată, că art. 139 din Legea nr. 19/2000 este neconstituţional, deoarece nu arată faţă de cine şi în ce măsură este autonomă Casa Naţională de Asigurări Sociale. De asemenea, susţine că art. 164 din legea amintită este contrar art. 16 alin. (1) şi (2) şi art. 21 alin. (1), (2) şi (3) din Constituţie, având în vedere că face o discriminare între persoanele mai în vârstă şi cele mai tinere, întrucât primei categorii de persoane i se atribuie sporuri de vechime de o valoare mai mică. În sfârşit, consideră că art. 59 din Legea nr. 19/2000 încalcă prevederile art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, întrucât noţiunea de „stagiu potenţial” lasă loc unor interpretări multiple, care creează confuzie şi dau loc abuzului.Tribunalul Sibiu – Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată, întrucât prevederile legale invocate nu vin în contradicţie cu prevederile constituţionale.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că, aşa cum decurge din art. 144^1 din Legea nr. 19/2000, CNPAS nu se bucură de o autonomie „pură, absolută şi pentru totdeauna”, cum pretinde autorul excepţiei, ci este supusă controlului Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei. De asemenea, art. 158 din Legea nr. 19/2000 cuprinde reglementări referitoare la jurisdicţie, fiind explicabilă omisiunea menţionării Codului civil, care cuprinde dispoziţii de drept material. În ceea ce priveşte constituţionalitatea prevederilor art. 164 din Legea nr. 19/2000, invocă considerentele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 356/2004.Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituţionale, acestea aplicându-se în mod egal tuturor celor vizaţi de ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. De asemenea, arată că modul de reglementare a stabilirii punctajelor anuale în vederea calculării drepturilor la pensie nu are nicio incidenţă asupra respectării prevederilor constituţionale referitoare la accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil şi soluţionarea acestuia într-un termen rezonabil.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Curtea constată că, deşi autorul excepţiei critică mai multe prevederi ale Legii nr. 19/2000, Tribunalul Sibiu – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională numai cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 158 şi 164 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificările aduse prin art. unic pct. 40 din Legea nr. 338/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 25 iunie 2002. De asemenea, constată că, deşi autorul excepţiei se referă la întregul art. 164 din Legea nr. 19/2000, în realitate, critica sa nu priveşte decât prevederile alin. (3) din acest articol.Aşa fiind, Curtea urmează să se pronunţe doar asupra prevederilor art. 158 şi art. 164 alin. (3) din Legea nr. 19/2000, a căror redactare este următoarea:– Art. 158: "Prevederile prezentei legi, referitoare la jurisdicţia asigurărilor sociale, se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă şi ale Legii nr. 92/1992, republicată, cu modificările ulterioare.”;– Art. 164 alin. (3): "La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere şi sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverinţe eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare. Sporul de vechime care se utilizează la stabilirea punctajelor anuale este următorul:a) perioada 1 martie 1970 – 1 septembrie 1983: 3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5-10 ani; 5% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10-15 ani; 7% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15-20 de ani; 10% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani; … b) perioada 1 septembrie 1983 – 1 aprilie 1992: 3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 3-5 ani; 6% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5-10 ani; 9% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10-15 ani; 12% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15-20 de ani; 15% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani." … Autorul excepţiei consideră că textele de lege criticate sunt contrare dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitoare la obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi ale art. 21 alin. (1), (2) şi (3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil.Examinând excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 158 din Legea nr. 19/2000, Curtea constată că acest text de lege reglementează procedura aplicabilă în cazul existenţei unor litigii având ca obiect drepturi de asigurări sociale, sens în care face trimitere la dreptul comun în materie, respectiv Codul de procedură civilă. Autorul excepţiei este nemulţumit de faptul că nu este menţionat şi Codul civil, însă acest lucru este firesc de vreme ce Legea nr. 19/2000 reprezintă sediul normelor de drept material în ceea ce priveşte pensiile şi celelalte drepturi de asigurări sociale în sistemul public. Aşa fiind, nu poate fi vorba de o încălcare a prevederilor constituţionale care consacră obligaţia respectării legilor.În continuare, analizând critica de neconstituţionalitate a prevederilor art. 164 alin. (3) din Legea nr. 19/2000, Curtea reţine că, potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituţie, „Cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege”. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească conţinutul, condiţiile şi limitele acordării acestui drept, putând ca, în considerarea unor situaţii obiectiv diferite, să instituie un tratament juridic diferenţiat, fără a contraveni astfel dispoziţiilor constituţionale ce consacră egalitatea în drepturi a cetăţenilor. Or, Curtea observă că tratamentul diferit instituit de art. 164 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 în ipotezele cuprinse la lit. a) şi b) se întemeiază pe diferenţele de reglementare cu privire la acordarea sporului pentru vechime în muncă, la data acordării respectivelor drepturi, potrivit principiului tempus regit actum.Aşa fiind, nu poate fi reţinută critica cu privire la încălcarea principiului constituţional al egalităţii în drepturi.În sfârşit, în ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 21 alin. (1), (2) şi (3) din Constituţie, Curtea constată că prevederile art. 164 alin. (3) nu conţin niciun fel de norme care să aibă incidenţă asupra exercitării dreptului de acces la justiţie ori asupra desfăşurării în mod echitabil a unui proces. De altfel, autorul excepţiei nici nu motivează excepţia de neconstituţionalitate sub acest aspect.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 158 şi art. 164 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Nicolae Vulcan în Dosarul nr. 3.812/85/2008 al Tribunalului Sibiu – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 30 aprilie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește