DECIZIE nr. 7 din 4 februarie 1999

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 131 din Codul muncii



Lucian Mihai – preşedinteCostica Bulai – judecătorKozsokar Gabor – judecătorIoan Muraru – judecătorNicolae Popa – judecătorLucian Stangu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorPaula C. Pantea – procurorDoina Suliman – magistrat-asistentPe rol, soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 131 din Codul muncii şi ale art. 23 din Contractul colectiv de muncă încheiat între Societatea Comercială "C.N.F.R. Navrom" – S.A. din Galaţi şi Sindicatul Liber "Garena", excepţie ridicată de Raileanu Anton şi Bacau Mihai în Dosarul nr. 11.141/1998 al Judecătoriei Galaţi.La apelul nominal se constata lipsa părţilor: contestatorii, Raileanu Anton şi Bacau Mihai, precum şi intimata, Societatea Comercială "C.N.F.R. Navrom" – S.A. din Galaţi, procedura de citare fiind legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra cauzei.Cauza fiind în stare de judecată, se da cuvântul pe fond reprezentantului Ministerului Public, care solicită, pe de o parte, respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a art. 131 din Codul muncii, iar pe de altă parte, respingerea ca inadmisibila a excepţiei de neconstituţionalitate a art. 23 din Contractul colectiv de muncă încheiat între Societatea Comercială "C.N.F.R. Navrom" – S.A. din Galaţi şi Sindicatul Liber "Garena".CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 23 septembrie 1998, pronunţată în Dosarul nr. 11.141/1998, Judecătoria Galaţi a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 131 din Codul muncii, ridicată de contestatorii Raileanu Anton şi Bacau Mihai într-o cauza care are ca obiect contestaţia formulată împotriva înştiinţării făcute de Societatea Comercială "C.N.F.R. Navrom" – S.A. din Galaţi privind acordarea unui preaviz de 30 de zile la desfacerea contractului de muncă în temeiul art. 130 alin. (1) lit. a) din Codul muncii.În motivarea excepţiei contestatorii nu indica prevederile constituţionale incalcate, ci doar susţin ca art. 131 din Codul muncii, care reglementează acordarea preavizului în cazul desfacerii contractului de muncă pentru motivele prevăzute la art. 130 alin. (1) lit. a)-f) din acelaşi cod, este neconstitutional, deoarece nu prevede o cale de atac împotriva măsurii de acordare a preavizului, nu arata termenul înăuntrul căruia poate fi exercitată calea de atac şi nici organul jurisdicţional la care poate fi formulată o astfel de cerere.Pentru aceleaşi motive contestatorii au susţinut şi neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 23 din Contractul colectiv de muncă încheiat între Societatea Comercială "C.N.F.R. Navrom" – S.A. din Galaţi şi Sindicatul Liber "Garena".Exprimandu-şi opinia, instanţa de judecată a apreciat ca excepţia de neconstituţionalitate a art. 23 din contractul colectiv de muncă este inadmisibila, întrucât nu sunt întrunite condiţiile art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, „contractul colectiv de muncă nefiind inclus în categoria legi sau ordonanţe în vigoare”. În temeiul art. 23 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, republicată, instanţa a respins ca inadmisibila aceasta excepţie.În ceea ce priveşte neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 131 din Codul muncii, instanţa de judecată considera ca, deşi autorii excepţiei nu au menţionat explicit, au vizat totuşi raportarea acestor dispoziţii la prevederile constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 24 referitoare la dreptul la apărare şi, îndeosebi, ale art. 38 privind munca şi protecţia socială a muncii.Textul de lege atacat nu contravine, în opinia instanţei, acestor norme constituţionale, deoarece înştiinţarea privind acordarea preavizului nu echivaleaza cu măsura desfacerii contractului de muncă, rămânând la aprecierea angajatorului dacă, la scurgerea perioadei de preaviz, dispune sau nu această măsură, care va putea fi atacată în temeiul art. 172 din Codul muncii.Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, au fost solicitate puncte de vedere preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.În punctul de vedere comunicat de preşedintele Camerei Deputaţilor se apreciază ca excepţia este neîntemeiată şi ca dispoziţiile legale atacate nu ingradesc accesul liber la justiţie prevăzut la art. 21 din Constituţie, iar "reglementări de natura celor reclamate de contestatori, atât cu privire la calea de atac, la termenul înăuntrul căruia se promovează aceasta, precum şi la instanţa competenţa să soluţioneze asemenea contestaţii" sunt cuprinse în art. 172 şi următoarele din Codul muncii, astfel cum a fost modificat.În punctul sau de vedere Guvernul considera excepţia nefondata, deoarece "instituirea unei proceduri prealabile, de înştiinţare a persoanei căreia i se desface contractul de muncă din iniţiativa unităţii pentru motive care exclud culpa persoanei în cauza, constituie o garanţie a stabilitatii raporturilor de muncă şi o măsura de protecţie socială a muncii…". De asemenea, se arata ca "procedura preavizului, prealabilă desfacerii contractului de muncă, face parte integrantă din normele referitoare la condiţiile de validitate a dispoziţiei de desfacere a contractului de muncă, prevăzute la art. 134 din Codul muncii, care conferă celui în cauza dreptul de a lua la cunoştinţa de concediere şi de motivele care au determinat-o, precum şi dreptul de a ataca măsura luată de unitate, dacă o considera netemeinica sau nelegală, în termenul şi la organul jurisdicţional competent, prevăzute la art. 136, 172 şi 174 din Codul muncii…".Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al preşedintelui Camerei Deputaţilor, punctul de vedere comunicat de Guvern, concluziile procurorului, dispoziţiile legale atacate, raportate la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a art. 23 din Contractul colectiv de muncă încheiat între Societatea Comercială "C.N.F.R. Navrom" – S.A. din Galaţi şi Sindicatul Liber "Garena", Curtea constata ca Judecătoria Galaţi, în mod justificat, a respins ca inadmisibila aceasta excepţie, făcând aplicarea dispoziţiilor art. 23 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, republicată.În temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională este competenţa să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 131 din Codul muncii cu care a fost legal sesizată.Art. 131 din Codul muncii are următorul cuprins:"(1) În cazurile de desfacere a contractului de muncă pentru motivele prevăzute în art. 130 alin. (1) lit. a)-f), unitatea va acorda persoanei al carei contract de muncă a fost desfăcut un preaviz de 15 zile lucrătoare. În perioada preavizului, aceasta persoana este obligată sa continue activitatea potrivit programului de lucru.(2) În cazul în care unei persoane i se desface contractul de muncă fără ca unitatea sa o încunoştiinţeze din timp despre această măsură – neacordandu-i preavizul de 15 zile lucrătoare -, aceasta persoana are dreptul sa primească, la desfacerea contractului de muncă, o indemnizaţie egala cu salariul tarifar de încadrare pe o jumătate de luna." … Examinând constituţionalitatea, Curtea constata ca acest text legal nu prevede nici o restrictie pentru angajat, a cărui singura obligaţie este aceea de a-şi continua activitatea potrivit clauzelor contractului, şi nici o restrangere a exerciţiului drepturilor sale garantate de Constituţie.De altfel, autorii excepţiei de neconstituţionalitate nu imputa dispoziţiilor legale atacate încălcarea vreunei norme constituţionale, ci doar omisiunea reglementării caii de atac, a termenului în care aceasta poate fi exercitată şi a organelor jurisdicţionale competente sa o soluţioneze. Or, aceasta omisiune legislativă nu produce nici un fel de consecinţe negative, deoarece alte dispoziţii ale Codului muncii o completează în mod corespunzător.Astfel, din analiza art. 131 din Codul muncii rezultă ca, în practica, acordarea preavizului legal ori extins prin contractul colectiv de muncă se poate face în doua feluri, şi anume:a) Concomitent cu aducerea la cunoştinţa a dispoziţiei ce cuprinde măsura desfacerii contractului individual de muncă şi motivele acesteia. … În acest caz, angajatul interesat poate contesta măsura desfacerii contractului individual de muncă în condiţii reglementate corespunzător prin lege, se poate adresa justiţiei fără nici o ingradire, îşi poate face apărarea în faţa instanţelor de judecată, poate exercita căile legale de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti pe care le considera nelegale sau netemeinice. În cazul unui asemenea litigiu, poate contesta şi eventuala neconformitate cu prevederile legale sau chiar cu cele ale contractului colectiv de muncă a modului cum i s-a acordat preavizul.b) Printr-o înştiinţare prealabilă, aducandu-i-se la cunoştinţa ca la o dată ulterioară urmează să se dispună desfacerea contractului sau de muncă pentru vreunul din motivele prevăzute la art. 130 alin. (1) lit. a)-f) din Codul muncii. … În acest caz, înştiinţarea nu reprezintă o măsura de natura sa modifice condiţiile de încheiere sau de executare a contractului individual de muncă ori sa determine, în sine, încetarea raportului de muncă şi, prin urmare, nu poate da naştere unui litigiu de muncă, în sensul definit la art. 172 alin. (3) din Codul muncii. Aceasta constatare demonstreaza inutilitatea reglementării unor condiţii distincte de atacare în justiţie a înştiinţării.Înştiinţarea angajatului despre intenţia angajatorului de a-i desface contractul individual de muncă nu constituie nici o ingradire în exercitarea dreptului la munca, a dreptului de alegere a profesiei şi a locului de muncă şi a dreptului la protecţia socială a muncii. Examinarea, în cadrul soluţionării litigiului de muncă izvorat din măsura efectivă de desfacere a contractului de muncă, a faptului dacă măsura dispusă este sau nu legală şi temeinica constituie probleme de fapt şi de drept a căror stabilire cade în competenţa exclusiva a instanţelor de judecată.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 131 din Codul muncii, ridicată de Raileanu Anton şi Bacau Mihai în Dosarul nr. 11.141/1998 al Judecătoriei Galaţi.Definitivă.Pronunţată în şedinţa publică din data de 4 februarie 1999.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,LUCIAN MIHAIMagistrat-asistent,Doina Suliman─────────────-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește