DECIZIE nr. 722 din 17 iunie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 105 alin. 2, art. 137, art. 161 şi art. 399 şi următoarele din Codul de procedură civilă



Ioan Vida – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorTudorel Toader – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorIoana Marilena Chiorean – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 105 alin. 2, art. 137, art. 161 şi art. 399 şi următoarele din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Banca Internaţională a Religiilor, prin lichidator judiciar RVA Insolvency Specialists S.P.R.L., în Dosarul nr. 1.769/283/2006 al Tribunalului Dâmboviţa – Secţia civilă.La apelul nominal se prezintă avocatul stagiar Ionel Iliescu, cu delegaţie de substituire pentru avocatul Cosmin Vasile, cu împuternicire avocaţială la dosar, pentru RVA Insolvency Specialists S.P.R.L., precum şi avocatul Marius Epure, cu împuternicire avocaţială depusă în şedinţă, pentru Centrul Internaţional Ecumenic şi Consiliul de administraţie al Băncii Internaţionale a Religiilor.Procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse la dosar de către avocatul Cosmin Vasile, prin care solicită acordarea unui termen de judecată, deoarece este în imposibilitate de prezentare din motive medicale. A anexat la această cerere adeverinţă medicală, eliberată de Casa de Sănătate a Avocaţilor – Filiala Bucureşti.Avocatul stagiar Ionel Iliescu arată că avocatul Cosmin Vasile nu se poate prezenta la acest termen de judecată din motive medicale, fapt dovedit cu adeverinţa medicală.Apărătorul ales al părţilor Centrul Internaţional Ecumenic şi Consiliul de administraţie al Băncii Internaţionale a Religiilor solicită respingerea cererii de amânare, întrucât, potrivit legii, avocatul în imposibilitate de prezentare are obligaţia de a asigura substituirea sa de către un alt avocat.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii de amânare.Curtea, deliberând, în temeiul dispoziţiilor art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă, coroborate cu cele ale art. 14 din Legea nr. 47/1992, respinge cererea de amânare.Cauza fiind în stare de judecată, avocatul părţilor Centrul Internaţional Ecumenic şi Consiliul de administraţie al Băncii Internaţionale a Religiilor solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, făcând referire şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale. Depune şi concluzii scrise în acest sens.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA ,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 22 ianuarie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 1.769/283/2006, Tribunalul Dâmboviţa – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 105 alin. 2, art. 137, art. 161 şi art. 399 şi următoarele din Codul de procedură civilă. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Banca Internaţională a Religiilor, prin lichidator judiciar RVA Insolvency Specialists S.P.R.L., în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în constatarea nulităţii absolute a actelor de executare.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât prin aplicarea dispoziţiilor legale se ajunge la anularea efectelor unei hotărâri judecătoreşti şi la instituirea unei alte căi de atac decât cele prevăzute de lege. Totodată, arată că dispoziţiile criticate stabilesc un regim al nulităţilor care îngrădeşte accesul liber la justiţie.Tribunalul Dâmboviţa – Secţia civilă şi-a exprimat opinia în sensul că dispoziţiile criticate sunt constituţionale.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile criticate sunt norme de procedură, în deplină concordanţă cu art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură, precum şi modalităţi particulare de exercitare a drepturilor procedurale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA ,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 105 alin. 2, art. 137, art. 161 şi art. 399 şi următoarele din Codul de procedură civilă, cu următorul conţinut:– Art. 105 alin. 2: "Actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un funcţionar necompetent se vor declara nule numai dacă prin aceasta s-a pricinuit părţii o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea lor. În cazul nulităţilor prevăzute anume de lege, vătămarea se presupune până la dovada contrarie.";– Art. 137: "Instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.Excepţiile nu vor putea fi unite cu fondul decât dacă pentru judecarea lor este nevoie să se administreze dovezi în legătură cu dezlegarea în fond a pricinii.";– Art. 161: "Când instanţa constată lipsa capacităţii de exerciţiu al drepturilor procedurale a părţii sau când reprezentantul părţii nu face dovada calităţii sale, se poate da un termen pentru împlinirea acestor lipsuri.Dacă lipsurile nu se împlinesc, instanţa va anula cererea.";Dispoziţiile art. 399 şi următoarele fac parte din secţiunea VI "Contestaţia la executare" din capitolul I – "Dispoziţii generale" al cărţii a V-a – "Despre executarea silită".Excepţia de neconstituţionalitate se raportează la prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în faţa legii, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 53 referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi ale art. 129 privind folosirea căilor de atac. De asemenea, sunt invocate şi prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:În ceea ce priveşte art. 399 şi următoarele, cuprinse în secţiunea VI – "Contestaţia la executare" din capitolul I "Dispoziţii generale" al cărţii a V-a – "Despre executarea silită" din Codul de procedură civilă, Curtea s-a pronunţat în mai multe rânduri, de exemplu, prin Decizia nr. 249 din 12 iunie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542 din 29 iulie 2003, sau prin Decizia nr. 454 din 2 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 926 din 23 decembrie 2003, respingând excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.Curtea a reţinut, în esenţă, că procedura contestaţiei la executare este destinată să înlăture neregularităţile comise cu prilejul urmăririi silite sau să expliciteze titlul executoriu ce urmează a fi valorificat. În cadrul soluţionării contestaţiei, instanţa nu poate examina împrejurări care vizează fondul cauzei şi care sunt de natură să repună în discuţie hotărâri care emană de la organe cu activitate jurisdicţională în faţa cărora au avut loc dezbateri contradictorii, părţile având posibilitatea, cu acel prilej, de a invoca apărările de fond necesare. O soluţie contrară sub acest aspect ar nesocoti principiul autorităţii de lucru judecat, ceea ce este inadmisibil.Referitor la prevederile art. 137 din Codul de procedură civilă, prin Decizia nr. 64/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 2 iunie 1999, Curtea a reţinut că acestea nu contravin art. 21 din Constituţie şi nici altor dispoziţii constituţionale. Prevederile art. 137 din Codul de procedură civilă reglementează doar ordinea în cadrul judecăţii, iar nu întreaga problematică a excepţiilor, obligând instanţa de judecată să se pronunţe, înainte de a intră în fondul dezbaterilor, asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac de prisos, în total sau în parte, cercetarea în fond a pricinii. Aceasta pentru a evita o judecată inutilă sau efectuarea unor acte de procedură care apoi ar trebui refăcute la altă instanţă. Textul criticat asigură o legală administrare a justiţiei, referindu-se la situaţii ulterioare sesizării instanţei judecătoreşti, şi se înscrie în spiritul principiilor constituţionale de dreptate şi justiţie.Neintervenind elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.În plus, Curtea constată că susţinerile autorului excepţiei referitoare la posibilitatea anulării unei hotărâri judecătoreşti ce constituie titlu executoriu sunt neîntemeiate, deoarece contestaţia la executare este un mijloc procedural prin care se poate obţine anularea oricărui act de executare, nicidecum anularea unei hotărâri judecătoreşti. Instanţa de judecată ce soluţionează contestaţia va analiza dacă actele de executare se realizează cu respectarea dispoziţiilor legale sau va stabili înţelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului ce se execută. Astfel, motivele invocate pe calea contestaţiei la executare nu pot să se refere la chestiuni de fond, întrucât acestea au putut fi invocate în cursul judecăţii în fond sau prin exercitarea căilor de atac împotriva hotărârii judecătoreşti ce constituie titlu executoriu. Curtea reţine că, numai în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanţă judecătorească, se pot invoca în contestaţia la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu şi numai dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac. Prin urmare, dispoziţiile criticate sunt în concordanţă cu cele ale art. 129 din Constituţie.Totodată, potrivit alin. 2 al art. 399 din Codul de procedură civilă, nerespectarea dispoziţiilor privitoare la executarea silită sau la efectuarea oricărui act de executare atrage anularea "actului nelegal", deci a actului de executare silită, iar nu a titlului executoriu, în speţă o hotărâre judecătorească.Cât priveşte dispoziţiile art. 105 alin. 2 din Codul de procedură civilă, Curtea reţine că acestea instituie nulitatea ca sancţiune procedurală care intervine – în anumite condiţii – în cazul actului de procedură care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru validitatea lui, fiind, aşadar, în deplină concordanţă cu prevederile constituţionale. Astfel, nu se poate susţine că s-ar putea ajunge la situaţia în care orice persoană interesată să poată solicita, în temeiul art. 105 alin. 2 din Codul de procedură civilă, constatarea nulităţii absolute a unei hotărâri judecătoreşti.Referitor la criticile de neconstituţionalitate privind posibilitatea acordării unui singur termen de judecată în cazul în care instanţa constată lipsa capacităţii de exerciţiu a drepturilor procedurale a părţii sau când reprezentantul părţii nu face dovada calităţii sale, Curtea constată că dispoziţiile art. 161 din Codul de procedură civilă sunt în deplină concordanţă cu prevederile art. 21 şi ale art. 24 din Constituţie. Astfel, pentru respectarea dreptului la apărare, legiuitorul a reglementat o soluţie firească, şi anume aceea de a se acordă un termen de judecată pentru împlinirea acestor lipsuri, iar dacă acestea nu se împlinesc, se va anula cererea. Dacă ar exista posibilitatea acordării mai multor termene de judecată pentru împlinirea acestor lipsuri, s-ar putea ajunge la tergiversarea nepermisă a cauzei.Având în vedere toate aceste considerente, Curtea constată, pe de-o parte, că dispoziţiile criticate nu instituie discriminări de natură a conduce la încălcarea prevederilor art. 16 din Constituţie, iar pe de altă parte, că nici prevederile art. 53 din Legea fundamentală nu sunt încălcate prin dispoziţiile de lege criticate, deoarece nu s-a reţinut restrângerea exerciţiului vreunui drept sau al vreunei libertăţi fundamentale şi, prin urmare, nu ne aflăm în ipoteza prevăzută de norma constituţională pretins a fi încălcată.În final, Curtea constată că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, stabilirea competenţei instanţelor şi a procedurii de judecată constituie atributul exclusiv al legiuitorului, acesta fiind ţinut desigur ca în procesul de legiferare să se circumscrie cadrului constituţional. Or, Curtea a constatat că reglementările deduse controlului satisfac exigenţele impuse de norma constituţională, fiind în deplină concordanţă cu prevederile art. 16, art. 21, art. 24 şi art. 53 din Legea fundamentală.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 105 alin. 2, art. 137, art. 161 şi art. 399 şi următoarele din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Banca Internaţională a Religiilor, prin lichidator judiciar RVA Insolvency Specialists S.P.R.L., în Dosarul nr. 1.769/283/2006 al Tribunalului Dâmboviţa – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 iunie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește