DECIZIE nr. 752 din 1 iunie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (2) şi ale art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004



Ion Predescu – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorClaudia-Margareta Krupenschi – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (2) şi ale art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Consiliul Judeţean Satu Mare în Dosarul nr. 3.913/83/2009 al Tribunalului Satu Mare – Secţia comercială şi contencios administrativ.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 15 decembrie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 3.913/83/2009, Tribunalul Satu Mare – Secţia comercială şi contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (2) şi ale art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.Excepţia a fost ridicată de Consiliul Judeţean Satu Mare într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni privind anularea unui act administrativ.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că votul exprimat indirect pentru alegerea viceprimarilor şi a vicepreşedinţilor consiliilor judeţene reprezintă un act al aleşilor locali şi, din această perspectivă, face parte din categoria actelor administrative supuse controlului instanţei de contencios administrativ, ceea ce contravine dreptului de vot, ce nu poate face obiectul niciunei cenzuri.Tribunalul Satu Mare – Secţia comercială şi contencios administrativ opinează în sensul netemeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece dispoziţiile de lege criticate asigură atât ocrotirea interesului public, cât şi respectarea interesului privat al persoanei ale cărei interese legitime au fost lezate printr-un act administrativ al unei autorităţi publice.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi (2) şi ale art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, modificată şi completată prin art. I pct. 3 din Legea nr. 262/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. Textele legale criticate au, în prezent, următoarea redactare:– Art. 1 – Subiectele de sesizare a instanţei : "(1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public.(2) Se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept."; … – Art. 2 – Semnificaţia unor termeni: "(1) În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: (…) c) act administrativ – actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, şi contractele încheiate de autorităţile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achiziţiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute şi alte categorii de contracte administrative supuse competenţei instanţelor de contencios administrativ;".Aceste dispoziţii legale sunt criticate prin coroborare cu cele ale art. 2 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, modificate prin art. 79 pct. 1 din titlul IV din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008. Acestea prevăd următoarele: „(3) Viceprimarii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene sunt aleşi prin vot secret indirect, potrivit prevederilor Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată.”Autorul excepţiei consideră că textele de lege menţionate încalcă prevederile art. 36 – "Dreptul de vot" din Constituţie.Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională constată că, potrivit susţinerilor autorului excepţiei, manifestarea constând în votul indirect exprimat pentru alegerea viceprimarului sau a vicepreşedintelui consiliului judeţean este supusă controlului de contencios administrativ, exercitat în baza art. 1 alin. (1) şi (2) şi ale art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, dispoziţii apreciate ca fiind contrare dreptului de vot, ce nu poate fi supus niciunei ingerinţe sau cenzuri.Curtea constată că asemenea critici de neconstituţionalitate nu pot fi reţinute, acestea pornind de la o interpretare eronată a dispoziţiilor constituţionale şi legale în discuţie. Autorul excepţiei face o confuzie între dreptul de vot, consacrat de art. 36 din Constituţie, ca drept fundamental, şi modalităţile de alegere – vot direct sau vot indirect – a unor autorităţi publice locale, în condiţiile legii.Caracterul direct al votului este de esenţa reprezentativităţii democratice moderne, în care cetăţenii îşi exprimă în mod direct şi personal opţiunea pentru un anumit candidat propus în alegeri. În cazul votului indirect, la alegerea efectivă a reprezentanţilor participă un număr mai mic de alegători în funcţie de modul de alegere prevăzut de lege. În cauza de faţă, legiuitorul a stabilit că "viceprimarii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene sunt aleşi prin vot secret indirect, potrivit prevederilor Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată”.Astfel, potrivit art. 101 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, consiliul judeţean alege dintre membrii săi 2 vicepreşedinţi, iar conform alin. (3) al aceluiaşi articol din aceeaşi lege, eliberarea din funcţie a vicepreşedinţilor consiliului judeţean se face cu votul secret al majorităţii consilierilor în funcţie, la propunerea a cel puţin unei treimi din rândul acestora, consacrat într-o hotărâre adoptată în acest sens.Această hotărâre este supusă controlului de contencios administrativ sub aspectul legalităţii sale şi nu votul indirect, ca act pe care consilierii îl exprimă, în îndeplinirea atribuţiei conferite de lege, concretizat în acea hotărâre.Asupra motivelor care au condus la eliberarea din funcţia de vicepreşedinte al consiliului judeţean a autorului excepţiei, precum şi asupra procedurii în care s-a luat hotărârea atacată, acestea excedează ariei de competenţă a Curţii Constituţionale, instanţa de judecată învestită cu această cauză urmând să decidă.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (2) şi ale art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Consiliul Judeţean Satu Mare în Dosarul nr. 3.913/83/2009 al Tribunalului Satu Mare – Secţia comercială şi contencios administrativ.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 1 iunie 2010.PREŞEDINTE,ION PREDESCUMagistrat-asistent,Claudia-Margareta Krupenschi____________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește