DECIZIE nr. 94 din 27 martie 2001

referitoare la excepţiile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) lit. d^1) şi art. 43^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, introduse prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 87/2000, precum şi a dispoziţiilor art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 611/2000



Lucian Mihai – preşedinteCostica Bulai – judecătorConstantin Doldur – judecătorIoan Muraru – judecătorNicolae Popa – judecătorLucian Stangu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorGabriela Ghita – procurorDoina Suliman – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiilor de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) lit. d^1) şi art. 43^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, introduse prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 87/2000, precum şi a dispoziţiilor art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 611/2000, excepţii ridicate de Teodor Chindris şi Livius Cretiu în dosarele nr. 7.789/CA/2000 şi nr. 7.790/CA/2000 ale Curţii de Apel Timişoara – Secţia comercială şi de contencios administrativ.La apelul nominal Ministerul Finanţelor este reprezentat de consilier juridic Nicoleta Negut. Lipsesc autorii excepţiilor şi celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, având în vedere ca excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 7C/2001 şi nr. 8C/2001 au un conţinut identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexarii cauzelor. Partea prezenta şi reprezentantul Ministerului Public nu se opun conexarii dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 16 din Legea nr. 47/1992, republicată, coroborate cu cele ale art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 8C/2001 la Dosarul nr. 7C/2001.Magistratul-asistent arata ca autorii excepţiei au depus la 16 şi 19 februarie 2001 concluzii scrise prin care solicită raportarea dispoziţiilor legale criticate la prevederile constituţionale ale art. 16, ale art. 43 alin. (2), ale art. 107 alin. (3), ale art. 114 alin. (4) şi ale art. 138 alin. (1). Se arata, de asemenea, ca din cauza vârstei înaintate şi a stării de sănătate precare Teodor Chindris a solicitat judecarea în lipsa, potrivit art. 242 alin. 2 din Codul de procedură civilă.Reprezentantul Ministerului Finanţelor arata ca excepţiile de neconstituţionalitate nu sunt motivate, astfel ca solicita respingerea acestora.Reprezentantul Ministerului Public, considerând de asemenea ca excepţiile sunt nemotivate, solicita respingerea acestora ca fiind inadmisibile.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin încheierile din 19 decembrie 2000, pronunţate în dosarele nr. 7.789/CA/2000 şi nr. 7.790/CA/2000, Curtea de Apel Timişoara – Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţiile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) lit. d^1) şi art. 43^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, introduse prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 87/2000, precum şi a dispoziţiilor art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 611/2000. Excepţiile au fost ridicate de Teodor Chindris şi Livius Cretiu în cadrul unor litigii de contencios administrativ privind impozitarea veniturilor realizate din pensii.În motivarea excepţiilor de neconstituţionalitate se susţine ca iniţial în Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 nu s-a prevăzut impozitarea veniturilor realizate din pensii. Impozitarea acestei categorii de venit s-a introdus prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 87/2000. În prima parte a cererilor scrise prin care s-au ridicat excepţiile de neconstituţionalitate autorii acestora considera ca Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 încalcă prevederile art. 114 alin. (4) din Constituţie, întrucât, deşi Parlamentul se afla în sesiune, totuşi Guvernul, „în loc să investească Parlamentul în procedura de urgenta cu emiterea unei legi”, a procedat la adoptarea ordonanţei de urgenta fără sa fi existat o situaţie excepţionala. În continuarea motivarii excepţiilor se renunţa la constatarea neconstitutionalitatii Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 87/2000, în ansamblu, dar se solicită să se constate neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 4^1 şi 43^1 din aceasta ordonanţa, precum şi ale art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 611/2000, care reglementează impozitarea veniturilor realizate din pensii.Curtea de Apel Timişoara – Secţia comercială şi de contencios administrativ, exprimandu-şi opinia, apreciază ca excepţiile ridicate sunt fondate, deoarece "Legea nr. 3/1977, fiind o lege organică, nu poate fi modificată prin acte normative inferioare, cum sunt ordonanţele Guvernului şi, totodată, dispoziţiile atacate sunt neconstituţionale şi pe motiv ca taxele şi impozitele nu pot fi stabilite decât prin lege, conform art. 138 din Constituţie”.Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 a fost adoptată cu respectarea prevederilor art. 114 alin. (4) din Constituţie, bazându-şi opinia şi pe jurisprudenta Curţii Constituţionale. În ceea ce priveşte excepţiile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) lit. d^1) din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 Guvernul considera ca sub acest aspect acestea sunt neintemeiate, iar excepţiile referitoare la art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 611/2000 sunt inadmisibile.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiilor de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite în cauze de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile scrise depuse de autorii excepţiilor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţiile de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Curtea a fost sesizată de către instanţa de judecată cu excepţiile de neconstituţionalitate a "dispoziţiilor art. 4^1 şi 43^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999, modificată prin Ordonanţa Guvernului nr. 87/2000, şi art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 611/2000″. Se constata însă ca, pe de o parte, art. 4^1 nu exista în Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 419 din 31 august 1999, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 87/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 302 din 3 iulie 2000), iar pe de altă parte, textul art. 1, criticat prin excepţie, nu este cuprins în Ordonanţa Guvernului nr. 611/2000, ci în Hotărârea Guvernului nr. 611/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 335 din 19 iulie 2000, emisă în executarea Ordonanţei Guvernului nr. 73/1999.Curtea retine totodată ca iniţial autorii excepţiilor au criticat Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 în întregul său, considerând ca aceasta a fost emisă cu încălcarea prevederilor art. 114 alin. (4) din Constituţie. Ulterior însă, prin insesi cererile scrise prin care s-au ridicat excepţiile de neconstituţionalitate se precizează că nu se solicita constatarea neconstitutionalitatii şi anularea în totalitate a actelor normative criticate, ci doar a dispoziţiilor introduse în cuprinsul Ordonanţei Guvernului nr. 73/1999 prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 87/2000, dispoziţii care se referă la impozitarea veniturilor realizate din pensii. Asa fiind, rezultă ca în realitate obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate îl constituie numai dispoziţiile art. 4 alin. (1) lit. d^1) şi ale art. 43^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999, care au următorul conţinut:– Art. 4 alin. (1) lit. d^1): "Categoriile de venituri care se supun impozitului pe venit sunt: […]d^1) venituri din pensii, pentru suma ce depăşeşte 2.000.000 lei pe luna.";– Art. 43^1: "(1) Este impozabilă totalitatea veniturilor nete, încasate cu titlu de pensie de către contribuabili, plătite atât din fonduri constituite prin contribuţii obligatorii la un sistem de asigurare socială, cat şi cele primite cu titlu de pensie finanţată de la bugetul de stat, potrivit legii, pentru partea care depăşeşte suma de 2.000.000 lei pe luna.(2) Venitul net din pensie reprezintă diferenţa dintre venitul brut din pensie şi contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate. … (3) Venitul brut din pensie reprezintă sumele plătite cu titlu de pensii de asigurări sociale de stat şi, după caz, pensii plătite din bugetul de stat, pensii suplimentare, inclusiv majorarea acordată pentru asigurări sociale de sănătate. … (4) Venitul impozabil lunar din pensii se determina prin deducerea din suma veniturilor nete din pensii calculate potrivit alin. (2) a unei sume fixe neimpozabile lunare de 2.000.000 lei." … Analizând cererile depuse la dosarele instanţei judecătoreşti, cereri prin care s-au ridicat excepţiile de neconstituţionalitate, Curtea constata ca acestea au conţinut identic şi ca autorii excepţiilor nu au indicat nici o norma constituţională căreia i-ar contraveni dispoziţiile art. 4 alin. (1) lit. d^1) şi ale art. 43^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999. Aceasta omisiune echivaleaza cu nemotivarea excepţiei, ca temei al sesizării Curţii Constituţionale, sesizarea fiind astfel contrară dispoziţiilor art. 12 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată, potrivit cărora „Sesizările trebuie făcute în forma scrisă şi motivate”.Absenta motivarii excepţiei, ca urmare a neindicarii normelor constituţionale în raport cu care autorul acesteia considera ca dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, constituie o cauza de inadmisibilitate a excepţiei, întrucât Curtea Constituţională nu se poate substitui părţii în invocarea motivelor de neconstituţionalitate fără a încalcă interdicţia autosesizarii. În acest sens este, printre altele, Decizia Curţii Constituţionale nr. 341 din 12 septembrie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 38 din 29 ianuarie 1998.Pe de altă parte, Curtea retine ca autorii excepţiilor au depus direct în faţa Curţii Constituţionale concluzii scrise prin care susţin ca dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 43 alin. (2), în sensul că dreptul la pensie este restrâns fără îndeplinirea condiţiilor art. 49 din Constituţie. În acest sens se arata ca Legea nr. 3/1977 a reglementat scutirea de impozit a pensiilor şi ca, întrucât acest act normativ este o lege organică, nu putea fi modificat decât tot printr-o lege organică. De asemenea, se mai susţine ca, potrivit art. 138 alin. (1) din Constituţie, „Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege”, iar nu şi prin ordonanţe. Guvernul nu a fost abilitat sa emita ordonanţa potrivit art. 107 alin. (3) din Constituţie, iar în lipsa unei situaţii excepţionale nu putea emite nici ordonanţa de urgenţă în temeiul art. 114 alin. (4) din Constituţie.Examinând aceste sustineri, Curtea constata ca ele nu pot fi considerate ca fiind o valabilă motivare a excepţiilor, întrucât, conform art. 144 lit. c) din Constituţie şi art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, excepţiile de neconstituţionalitate pot fi ridicate numai în faţa instanţelor judecătoreşti, iar motivarea lor trebuie facuta prin actul de sesizare, asadar prin cererea de ridicare a excepţiilor, fiind inadmisibila o motivare ulterioară direct în faţa Curţii Constituţionale.Asa fiind, excepţiile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) lit. d^1) şi art. 43^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, introduse prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 87/2000, urmează să fie respinse ca fiind inadmisibile.Referitor la excepţiile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 611/2000 Curtea constata ca şi acestea urmează să fie respinse ca fiind inadmisibile, întrucât hotărârile Guvernului nu pot constitui obiect al controlului de constituţionalitate, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, potrivit căruia Curtea Constituţională „hotărăşte asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti privind neconstituţionalitatea legilor şi a ordonanţelor”.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca fiind inadmisibile, excepţiile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) lit. d^1) şi art. 43^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, introduse prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 87/2000, precum şi a dispoziţiilor art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 611/2000, excepţii ridicate de Teodor Chindris şi Livius Cretiu în dosarele nr. 7.789/CA/2000 şi nr. 7.790/CA/2000 ale Curţii de Apel Timişoara – Secţia comercială şi de contencios administrativ.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 27 martie 2001.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,LUCIAN MIHAIMagistrat-asistent,Doina Suliman─────────────

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește