DECIZIE nr. 971 din 30 septembrie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, ale Ordonanţei Guvernului nr. 11/1998 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, ale Ordonanţei Guvernului nr. 30/1999 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi a Ordonanţei Guvernului nr. 12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notarială, ale Ordonanţei Guvernului nr. 34/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, ale Legii nr. 203/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, ale Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, ale Normelor metodologice din 13 noiembrie 2002 pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale, ale Hotărârii Guvernului nr. 561/2003 privind modificarea şi completarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.278/2002, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, ale Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, ale Legii nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, ale Hotărârii Guvernului nr. 783/2004 privind aprobarea nivelurilor pentru valorile impozabile, impozitele şi taxele locale şi alte taxe asimilate acestora, precum şi pentru amenzile care se indexează/ajustează/actualizează anual pe baza ratei inflaţiei, aplicabile în anul fiscal 2005, ale Ordonanţei Guvernului nr. 12/2005 pentru completarea art. 15 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, ale Hotărârii Guvernului nr. 797/2005 privind aprobarea nivelurilor pentru valorile impozabile, impozitele şi taxele locale şi alte taxe asimilate acestora, precum şi pentru amenzile care se indexează anual pe baza ratei inflaţiei, aplicabile în anul fiscal 2006, ale Codului de procedură civilă, în forma adoptată în 26 iulie 1993, cu referire la art. 75-78, art. 81 şi art. 89, şi ale art. 17 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorClaudia-Margareta Krupenschi – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi, în special, ale art. 1, art. 2, art. 3, art. 3^1, art. 4-8, art. 8^1, art. 8^2, art. 9-16, art. 16^1, art. 17, art. 17^1, art. 18, art. 18^1, art. 19-25, art. 25^1, art. 26 şi art. 28 din lege, ale următoarelor acte normative de modificare şi completare a Legii nr. 146/1997: Ordonanţa Guvernului nr. 11/1998, Ordonanţa Guvernului nr. 30/1999, Ordonanţa Guvernului nr. 34/2001, Ordonanţa Guvernului nr. 12/2005 pentru completarea art. 15 din Legea nr. 146/1997. De asemenea, excepţia de neconstituţionalitate invocată priveşte şi Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, Legea nr. 203/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, Normele metodologice din 13 noiembrie 2002 pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale, Hotărârea Guvernului nr. 561/2003 privind modificarea şi completarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.278/2002, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Hotărârea Guvernului nr. 783/2004 privind aprobarea nivelurilor pentru valorile impozabile, impozitele şi taxele locale şi alte taxe asimilate acestora, precum şi pentru amenzile care se indexează/ajustează/actualizează anual pe baza ratei inflaţiei, aplicabile în anul fiscal 2005, Hotărârea Guvernului nr. 797/2005 privind aprobarea nivelurilor pentru valorile impozabile, impozitele şi taxele locale şi alte taxe asimilate acestora, precum şi pentru amenzile care se indexează anual pe baza ratei inflaţiei, aplicabile în anul fiscal 2006, Codul de procedură civilă, în forma adoptată în 26 iulie 1993, cu referire la art. 75-78, art. 81 şi art. 89, precum şi prevederile art. 17 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Excepţia a fost ridicată de Nica Leon în Dosarul nr. 7.832/299/2007 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a IV-a civilă, cauză ce constituie obiectul Dosarului nr. 350D/2008 al Curţii Constituţionale.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 534D/2008, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale Legii nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, excepţie ridicată de acelaşi autor – Nica Leon – în Dosarul nr. 36.858/3/2007 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a IV-a comercială.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 805D/2008, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 şi ale art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Octavian Ciotor în Dosarul nr. 1.850/233/2007 al Judecătoriei Galaţi – Secţia civilă.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.036D/2008, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1, art. 2 alin. (1) şi (3) şi ale art. 15 alin. (1) lit. s) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Marian Rolf Sintion în Dosarul nr. 41.680/3/2007 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a III-a civilă.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Magistratul-asistent informează Curtea asupra unei cereri scrise transmise de autorul excepţiei la dosarul cauzei, prin care acesta solicită amânarea judecăţii în vederea îndeplinirii demersurilor pentru angajarea unui apărător.Având cuvântul asupra cererii de mai sus, reprezentantul Ministerului Public apreciază că nu se impune acordarea unui nou termen de judecată, având în vedere perioada mare de timp dintre momentul invocării excepţiei de neconstituţionalitate în faţa instanţei de judecată şi cel al judecării ei în faţa Curţii Constituţionale, în care autorul excepţiei a avut suficient timp pentru angajarea unui apărător.Deliberând, Curtea respinge cererea de amânare şi dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.078D/2008, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 lit. m) şi art. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, ale Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar şi ale art. 17 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Nica Leon în Dosarul nr. 9.988/2/2006 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexării cauzelor.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu propunerea de conexare a cauzelor anterior strigate, având în vedere identitatea parţială de obiect a acestora şi similitudinea criticilor de neconstituţionalitate formulate.Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 1.078D/2008, nr. 1.036D/2008, nr. 805D/2008 şi nr. 534D/2008 la Dosarul nr. 350D/2008, care a fost primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, astfel: ca neîntemeiată, în ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate referitoare la prevederile Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi a tuturor celorlalte texte de lege şi acte normative criticate, deoarece aspectele de neconstituţionalitate sesizate de autorii excepţiilor au fost soluţionate în sensul respingerii prin Decizia nr. 501/2008 a Curţii Constituţionale; ca inadmisibilă, în ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate referitoare la hotărâri ale Guvernului şi norme metodologice de aplicare a diverse acte normative criticate, deoarece acestea nu intră în sfera controlului de constituţionalitate, precum şi a excepţiei de neconstituţionalitate a Legii nr. 203/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, act normativ care nu are nicio legătură cu soluţionarea cauzei.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin Încheierea din 25 ianuarie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 7.832/299/2007, Tribunalul Bucureşti – Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor următoarelor acte normative:– Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, cu modificările şi completările ulterioare: Ordonanţa Guvernului nr. 11/1998, Ordonanţa Guvernului nr. 30/1999, Ordonanţa Guvernului nr. 34/2001, Ordonanţa Guvernului nr. 36/2002 şi Normele metodologice de aplicare a acestei ordonanţe, printre care Hotărârea Guvernului nr. 561/2003; Ordonanţa Guvernului nr. 12/2005 pentru modificarea art. 15 din Legea nr. 146/1997, Hotărârea Guvernului nr. 783/2004 şi Hotărârea Guvernului nr. 797/2005; în special, sunt vizate prevederile art. 1, art. 2, art. 3, art. 3^1, art. 4-8, art. 8^1, art. 8^2, art. 9-16, art. 16^1, art. 17, art. 17^1, art. 18, art. 18^1, art. 19-25, art. 25^1, art. 26 şi art. 28 din Legea nr. 146/1997;– Legea nr. 203/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie;– Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal;– Codul de procedură civilă în forma adoptată în 26 iulie 1993, cu referire la art. 75-78, art. 81 şi art. 89, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă şi Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea acestei ordonanţe;– Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu referire la art. 17 alin. (2).– Excepţia a fost ridicată de Nica Leon într-o cauză având ca obiect soluţionarea unui recurs civil declarat de autorul excepţiei împotriva unei sentinţe civile prin care a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei, invocată de pârâta A.V.A.S, cauză în care recurentului i s-a învederat faptul că nu a achitat taxele de timbru aferente cererii de recurs.Prin Încheierea din 25 ianuarie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 36.858/3/2007, Tribunalul Bucureşti – Secţia a IV-a comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale Legii nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă.Excepţia a fost ridicată de Nica Leon într-o cauză comercială având ca obiect anularea unei hotărâri a Adunării Generale a Acţionarilor şi pretenţii.Prin Încheierea din 15 februarie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 1.850/233/2007, Judecătoria Galaţi – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 şi ale art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.Excepţia a fost invocată de Octavian Ciotor într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cauze civile prin care acesta a solicitat obligarea pârâţilor la plata unor sume de bani cu titlu de daune morale.Prin Încheierea din 19 martie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 41.680/3/2007, Tribunalul Bucureşti – Secţia a III-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, art. 2 alin. (1) şi (3) şi ale art. 15 alin. (1) lit. s) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.Excepţia a fost invocată de Marian Rolf Sintion într-un dosar având ca obiect soluţionarea unei cauze civile prin care acesta a solicitat obligarea pârâţilor la plata unor daune morale.Prin Încheierea din 28 martie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 9.988/2/2006, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. m) şi art. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, ale Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar şi ale art. 17 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.Excepţia a fost ridicată de Nica Leon într-o cauză având ca obiect soluţionarea unui recurs formulat împotriva unei sentinţe civile prin care a fost anulată, ca netimbrată, cererea reclamantului, având ca obiect, în principal, anularea Hotărârii Guvernului nr. 1.481/2005 privind înfiinţarea Societăţii Comerciale „Fondul Proprietatea” – S.A. şi, în subsidiar, constatarea refuzului acestuia de a răspunde, contrar obligaţiilor prevăzute de Legea nr. 554/2004, la solicitarea sa şi obligarea pârâtului la plata unor daune morale.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că toate actele şi prevederile legislative criticate, dar în special cele cuprinse în Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, care fac referire la sume de bani datorate cu titlu de taxe judiciare şi de timbru odată cu introducerea acţiunilor şi cererilor de judecată, după cum obiectul acestora este sau nu evaluabil în bani, sunt neconstituţionale, deoarece încalcă accesul liber la justiţie, condiţionându-l de achitarea în prealabil a unei taxe de timbru. Aceste taxe judiciare şi de timbru sunt injuste, discriminatorii şi impun restricţii „formidabile” în înfăptuirea actului de justiţie. Or, Legea nr. 146/1997 nu este o lege organică, ci ordinară, astfel că nu poate limita exercitarea dreptului la instanţă în condiţiile prevăzute de art. 52 alin. (2) din Constituţie.Tribunalul Bucureşti – Secţia a IV-a civilă, Secţia a IV-a comercială şi Secţia a III-a civilă, Judecătoria Galaţi – Secţia civilă şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului observă mai întâi că Ordonanţa Guvernului nr. 36/2002 a fost abrogată prin Legea nr. 571/2003 – Codul fiscal, iar prevederile Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002, Hotărârii Guvernului nr. 561/2003, ale Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003, Hotărârii Guvernului nr. 783/2004 şi ale Hotărârii Guvernului nr. 797/2005 nu pot face obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, aceasta fiind inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992. Cât priveşte prevederile Legii nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, ale celor din Codul de procedură civilă, indicate, şi ale art. 17 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, apreciază că acestea sunt constituţionale.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 146/1997 este neîntemeiată, în timp ce excepţia de neconstituţionalitate referitoare la celelalte acte normative criticate este inadmisibilă, în temeiul art. 146 lit. d) din Constituţie.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art.1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, în special ale art. 1, art. 2, art. 3, art. 31, art. 4-8, art. 8^1, 8^2, art. 9-16, art. 16^1, art. 17, art. 17^1, art. 18, art. 18^1, art. 19-25, art. 25^1, art. 26 şi art. 28 din aceasta, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, ale Ordonanţei Guvernului nr. 11/1998 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 40 din 30 ianuarie 1998, ale Ordonanţei Guvernului nr. 30/1999 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi a Ordonanţei Guvernului nr. 12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notarială, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 29 ianuarie 1999, ale Ordonanţei Guvernului nr. 34/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 28 august 2001, ale Legii nr. 203/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 22 mai 2002, ale Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 10 septembrie 2002, ale Normelor metodologice din 13 noiembrie 2002 pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 875 din 4 decembrie 2002, ale Hotărârii Guvernului nr. 561/2003 privind modificarea şi completarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.278/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 3 iunie 2003, ale art. 75-78, art. 81 şi art. 89 din Codul de procedură civilă în forma adoptată în 26 iulie 1993, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 28 iunie 2003, ale Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 6 februarie 2004, ale Legii nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 26 mai 2004, ale Hotărârii Guvernului nr. 783/2004 privind aprobarea nivelurilor pentru valorile impozabile, impozitele şi taxele locale şi alte taxe asimilate acestora, precum şi pentru amenzile care se indexează/ajustează/actualizează anual pe baza ratei inflaţiei, aplicabile în anul fiscal 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 28 mai 2004, ale Ordonanţei Guvernului nr. 12/2005 pentru completarea art. 15 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 28 ianuarie 2005, ale Hotărârii Guvernului nr. 797/2005 privind aprobarea nivelurilor pentru valorile impozabile, impozitele şi taxele locale şi alte taxe asimilate acestora, precum şi pentru amenzile care se indexează anual pe baza ratei inflaţiei, aplicabile în anul fiscal 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 725 din 10 august 2005, şi ale art. 17 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004.Ordonanţa Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 10 septembrie 2002, a fost abrogată prin Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, dispoziţiile ordonanţei fiind preluate în titlul IX al legii „Impozite şi taxe locale”. Aşadar, Curtea urmează să se pronunţe asupra dispoziţiilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.Textele constituţionale invocate sunt cele ale art. 1 alin. (3), (4) şi (5), art. 4 alin. (2), art. 13, art. 16 alin. (1) şi (2), art. 20, art. 21 alin. (1)-(3), art.44 alin. (1)-(3), art. 52 alin. (1) şi (2), art. 53, art. 54, art. 56, art. 57, art. 61 alin. (1), art. 82, art. 102 alin. (1), art. 108 alin. (1) şi (2), art. 115 alin. (4), art. 131 alin. (1), art. 135 alin. (2) lit. f), art. 136 alin. (5) şi ale art. 154 alin. (1). Sunt invocate, de asemenea, prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil, Protocolul nr.1 la Convenţie, Tratatul de la Lisabona şi cel de aderare la Uniunea Europeană, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, precum şi dispoziţiile art. 2 alin. (1), art. 6 alin. (1) şi (2), art. 7 alin. (1) şi (2) şi art. 10 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, ale art. 1 şi art. 5 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi ale art. 2 pct. 40 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că în jurisprudenţa sa s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii actelor şi prevederilor legale criticate, un exemplu în acest sens fiind Decizia nr. 501 din 6 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 19 iunie 2008, prin care instanţa de contencios constituţional a respins excepţia având un obiect asemănător şi cu o motivare similară celei formulate în prezenta cauză.În lipsa unor elemente noi, de natură să determine modificarea acestei jurisprudenţe şi pentru identitate de raţiune, atât considerentele, cât şi soluţia acestei decizii se menţin şi în prezenta cauză.În plus, în cauză sunt criticate prevederile art. 75-78, art. 81 şi ale art. 89 din Codul de procedură civilă, în forma adoptată în 26 iulie 1993, şi ale art. 17 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi sunt invocate, suplimentar, normele art. 1 alin. (5) şi ale art. 44 alin. (1)-(3) din Constituţie, precum şi celelalte acte juridice internaţionale indicate.Prevederile art. 75-78 şi ale art. 81 din Codul de procedură civilă sunt cuprinse în Capitolul V – Asistenţa judiciară şi reglementează condiţiile în care aceasta este încuviinţată de instanţă, inclusiv faptul că cheltuielile pentru care partea a beneficiat de scutiri sau reduceri pentru încuviinţarea asistenţei judiciare vor fi puse în sarcina celeilalte părţi, dacă aceasta a căzut în pretenţiile sale (art. 81). Articolul 89 din acelaşi cod conţine prevederi procedurale referitoare la citaţii şi comunicarea actelor de procedură: termenul în care citaţia trebuie să fie înmânată părţii – 5 zile înaintea termenului de judecată, sub sancţiunea nulităţii, condiţiile în care acest termen poate fi scurtat, modalitatea acoperirii oricărui viciu de procedură prin înfăţişarea părţii în instanţă, în persoană sau prin mandatar şi dreptul părţii de a cere amânarea dacă nu i s-a înmânat citaţia în termen.Art. 17 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 – criticat, de asemenea – prevede: „(2) Pentru cererile formulate în baza prezentei legi se percep taxele de timbru prevăzute de Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare, pentru cauzele neevaluabile în bani, cu excepţia celor care au ca obiect contractele administrative, care se vor taxa la valoare.”Curtea constată, aşadar, că textele din Codul de procedură civilă şi din Legea nr. 554/2004, criticate, cu excepţia art. 89 din Codul de procedură civilă, conţin dispoziţii referitoare, pe de o parte, la acordarea de reduceri sau scutiri cu prilejul încuviinţării asistenţei judiciare şi, pe de altă parte, la taxarea conform Legii nr. 146/1997 a cererilor specifice contenciosului administrativ.Criticile de neconstituţionalitate constau în aceea că aceste prevederi îngrădesc în principal accesul liber la justiţie prin impunerea taxei judiciare de timbru. Faţă de aceste susţineri, Curtea constată că nu sunt întemeiate, pentru aceleaşi considerente reţinute de Curtea Constituţională în Decizia nr. 501 din 6 mai 2008 indicată mai sus.Cât priveşte invocarea principiului ocrotirii şi garantării dreptului de proprietate privată, prevăzut de art. 44 alin. (1)-(3) din Constituţie, şi a celorlalte acte juridice internaţionale indicate: art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil, Protocolul nr. 1 la Convenţie, Tratatul de la Lisabona şi cel de aderare, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului – Curtea constată că acestea nu sunt întemeiate. Totodată, principiul separaţiei şi echilibrului puterilor legislativă, executivă şi judecătorească statuat de art. 1 alin. (4) din Constituţie nu are nicio incidenţă în prezenta cauză. Prevederile constituţionale şi convenţionale referitoare la protecţia proprietăţii private nu sunt încălcate, deoarece taxele judiciare de timbru se justifică, pe de o parte, prin accesul la serviciul public, dar nu gratuit, la justiţie, iar, pe de altă parte, acestea se recuperează de la partea adversă în situaţia în care a căzut în pretenţii.Cât priveşte invocarea numeroaselor acte juridice internaţionale, Curtea constată că o asemenea critică nu poate fi primită atât timp cât în motivarea excepţiei nu este indicat un anume text pretins a fi încălcat, ci se invocă un act normativ în totalitatea sa. Or, astfel cum constant a reţinut în jurisprudenţa sa, Curtea nu se poate substitui în motivarea autorului excepţiei, iar o simplă indicare a unui întreg act juridic internaţional nu poate fi considerată o adevărată motivare a excepţiei de neconstituţionalitate, formulată în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Sesizările trebuie făcute în formă scrisă şi motivate”.În sfârşit, invocarea în motivarea excepţiei a unor prevederi cuprinse în Legea nr. 303/2004 şi 304/2004 nu poate avea valoarea unei critici de neconstituţionalitate din moment ce Curtea Constituţională examinează dispoziţiile legale supuse controlului prin raportare la normele şi principiile cuprinse în Constituţie şi alte acte juridice internaţionale la care România este parte, şi nu faţă de alte prevederi conţinute de legislaţia în vigoare. Totodată, Curtea nu are competenţe legale nici în ceea ce priveşte pretinsele necorelări sau contradicţii dintre diverse acte sau dispoziţii normative aflate în vigoare.Totodată, Curtea observă că Legea nr. 203/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, criticată, nu are nicio legătură cu soluţionarea fondului litigiului, astfel că, în temeiul art. 29 alin. (1) teza finală şi alin. (6) din Legea nr. 47/1992, această excepţie urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.De asemenea, Curtea reaminteşte că, potrivit competenţei sale stabilite de art. 146 lit. d) din Constituţie, în sfera actelor normative supuse controlului de constituţionale a posteriori intră doar legile şi ordonanţele în vigoare. Ca atare, excepţia de neconstituţionalitate referitoare la altă categorie de acte normative, respectiv hotărâri de Guvern şi norme metodologice de aplicare – indicate în critica de neconstituţionalitate -, urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 203/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, ale Normelor metodologice din 13 noiembrie 2002 pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale, ale Hotărârii Guvernului nr. 561/2003 privind modificarea şi completarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.278/2002, ale Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, ale Hotărârii Guvernului nr. 783/2004 privind aprobarea nivelurilor pentru valorile impozabile, impozitele şi taxele locale şi alte taxe asimilate acestora, precum şi pentru amenzile care se indexează/ajustează/actualizează anual pe baza ratei inflaţiei, aplicabile în anul fiscal 2005, ale Hotărârii Guvernului nr. 797/2005 privind aprobarea nivelurilor pentru valorile impozabile, impozitele şi taxele locale şi alte taxe asimilate acestora, precum şi pentru amenzile care se indexează anual pe baza ratei inflaţiei, aplicabile în anul fiscal 2006, excepţie ridicată de Nica Leon în Dosarul nr. 7.832/299/2007 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a IV-a civilă.2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, ale Ordonanţei Guvernului nr. 11/1998 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, ale Ordonanţei Guvernului nr. 30/1999 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi a Ordonanţei Guvernului nr. 12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notarială, ale Ordonanţei Guvernului nr. 34/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, ale Legii nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, ale Ordonanţei Guvernului nr. 12/2005 pentru completarea art. 15 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, ale Codul de procedură civilă, în forma adoptată în 26 iulie 1993, cu referire la art. 75-78, art. 81 şi 89, şi ale art. 17 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Excepţia a fost ridicată de Nica Leon în dosarele nr. 7.832/299/2007 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a IV-a civilă, nr. 36.858/3/2007 al Tribunalului Bucureşti, Secţia a IV-a comercială şi nr. 9.988/2/2006 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, respectiv de Octavian Ciotor în Dosarul nr. 1.850/233/2007 al Judecătoriei Galaţi – Secţia civilă şi de Marian Rolf Sintion în Dosarul nr. 41.680/3/2007 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a III-a civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 30 septembrie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Claudia-Margareta Krupenschi–––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește