DECIZIE nr. I din 15 ianuarie 2007

pentru a examina recursul în interesul legii, cu privire la încadrarea juridică a faptei de ucidere din culpă, săvârşită cu ocazia conducerii pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai, comisă de către un conducător având o îmbibaţie alcoolică sub limita legală



Dosar nr. 17/2006Sub preşedinţia domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în Secţii Unite, în conformitate cu dispoziţiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-a întrunit pentru a examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu privire la încadrarea juridică a faptei de ucidere din culpă, săvârşită cu ocazia conducerii pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge ori o concentraţie ce depăşeşte 0,40 g/l alcool pur în aerul expirat.Secţiile Unite au fost constituite cu respectarea dispoziţiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenţi 87 de judecători din totalul de 117 în funcţie.Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de procurorul Nicoleta Eucarie.Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a susţinut recursul în interesul legii, cerând să fie admis, în sensul că faptele de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană având în sânge o îmbibaţie alcoolică ce depăşeşte limita legală şi de ucidere din culpă, cu această ocazie, a unei persoane constituie atât infracţiunea de ucidere din culpă prevăzută la art. 178 alin. 3 teza I din Codul penal, cât şi infracţiunea rutieră prevăzută la art. 79 alin. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în concurs real prevăzut de art. 33 lit. a) din Codul penal.Referindu-se la uciderea din culpă a unei persoane în aceleaşi împrejurări, comisă de către un conducător având o îmbibaţie alcoolică sub limita legală, dar care se află în stare de ebrietate constatată clinic sau prin orice alt mijloc de probă, a susţinut că această faptă constituie infracţiunea unică de ucidere din culpă prevăzută la art. 178 alin. 3 teza a II-a din Codul penal.De asemenea, a cerut să se reţină că şi fapta de ucidere din culpă a unei persoane în atare împrejurare, comisă de către un conducător auto având o îmbibaţie alcoolică sub limita legală, dar căruia nu i s-a stabilit prin niciun alt mijloc de probă starea de ebrietate, constituie infracţiunea unică, de ucidere din culpă, prevăzută la art. 178 alin. 2 din Codul penal.SECŢIILE UNITE,deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:Instanţele judecătoreşti nu au un punct de vedere unitar cu privire la încadrarea juridică a faptei de ucidere din culpă, săvârşită cu ocazia conducerii pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge ori o concentraţie ce depăşeşte 0,40 g/l alcool pur în aerul expirat.Astfel, unele instanţe au considerat că faptele menţionate constituie două infracţiuni distincte aflate în concurs real, respectiv, atât infracţiunea de ucidere din culpă prevăzută la art. 178 alin. 3 din Codul penal, cât şi în infracţiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibaţie alcoolică ce depăşeşte limita legală sau care se află în stare de ebrietate, prevăzută la art. 87 alin. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.Alte instanţe, dimpotrivă, au considerat că în astfel de cazuri faptele constituie o singură infracţiune, complexă, prevăzută la art. 178 alin. 3 din Codul penal, care o absoarbe pe cea prevăzută la art. 87 alin. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.Aceste din urmă instanţe au interpretat şi au aplicat corect dispoziţiile legii.Prin art. 178 alin. 3 din Codul penal se prevede că atunci "când uciderea din culpă a unei persoane este săvârşită de un conducător de vehicul cu tracţiune mecanică, având în sânge o îmbibaţie alcoolică ce depăşeşte limita legală sau care se află în stare de ebrietate, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani".Pe de altă parte, la art. 87 alin. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, republicată, este prevăzută ca infracţiune „conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge”.Ca urmare, din aceste prevederi reiese în mod vădit că infracţiunea de ucidere din culpă, reglementată în art. 178 alin. 3 din Codul penal, constă într-o acţiune ce cuprinde în ea însăşi şi trăsăturile distinctive ale infracţiunii prevăzute la art. 87 alin. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, republicată, astfel că într-un atare caz, în raport cu modalitatea concretă în care a fost comisă, cea de-a doua infracţiune îşi pierde autonomia proprie de faptă penală, fiind absorbită în întregime sub formă de circumstanţă agravantă în conţinutul infracţiunii de ucidere din culpă, devenind componentă a unei singure infracţiuni, complexă, în sensul prevederilor art. 41 alin. 3 din Codul penal.În această privinţă este de observat că uciderea din culpă a unei persoane, săvârşită de un conducător auto care conduce autovehiculul având o îmbibaţie alcoolică peste limita legală sau în stare de ebrietate, prezintă un pericol social propriu, astfel că legiuitorul a înţeles să stabilească faptul că toate aceste acte, obiectiv strâns legate între ele, se însumează unei singure infracţiuni, care se constituie într-o infracţiune complexă, pentru săvârşirea căreia se prevede o pedeapsă al cărei maxim special, expresie a gradului de pericol social sporit, să depăşească cuantumul pedepsei maxime aplicabile, potrivit art. 34 din Codul penal, pentru concursul de infracţiuni.Or, în raport cu voinţa expresă a legiuitorului de a crea din două infracţiuni autonome o singură entitate infracţională, distinctă, şi de a stabili pentru săvârşirea ei o pedeapsă care să exprime pericolul social propriu al unui atare ansamblu infracţional, considerat ca unitate complexă, care nu ar putea să se afle în concurs cu una dintre părţile sale componente.Mai mult, voinţa legiuitorului nu poate fi interpretată în sensul că aceeaşi împrejurare – conducerea autovehiculului cu o îmbibaţie alcoolică ce depăşeşte limita legală – să determine două agravări ale pedepsei, o dată ca circumstanţă agravantă, prevăzută la art. 178 alin. 3 din Codul penal, iar a doua oară ca infracţiune distinctă, prevăzută la art. 87 alin. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului, în concurs cu infracţiunea de ucidere din culpă.De aceea, se impune concluzia că în situaţiile în care conducătorul unui autovehicul ucide din culpă o persoană în timp ce conduce pe drumurile publice un autoturism sau tramvai, având în sânge o îmbibaţie alcoolică ce depăşeşte limita legală, fapta sa constituie o singură infracţiune, complexă, de ucidere din culpă, prevăzută la art. 178 alin. 3 teza I din Codul penal, în care este absorbită infracţiunea prevăzută la art. 87 alin. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.Dacă, însă, uciderea din culpă a unei persoane în aceleaşi împrejurări este comisă de către un conducător auto având o îmbibaţie alcoolică sub limita legală, dar care se află în stare de ebrietate, constatată clinic sau prin orice alt mijloc de probă, fapta sa constituie infracţiunea unică de ucidere din culpă prevăzută la art. 178 alin. 3 teza a II-a din Codul penal.În acelaşi timp, uciderea din culpă a unei persoane în astfel de împrejurări, comisă de un conducător auto având o îmbibaţie alcoolică sub limita legală, în privinţa căruia nu s-a stabilit starea de ebrietate prin niciun mijloc de probă, nu poate constitui decât infracţiunea unică de ucidere din culpă prevăzută la art. 178 alin. 2 din Codul penal, al cărei caracter calificat este imprimat de producerea consecinţei datorită nerespectării dispoziţiilor legale ori a măsurilor de prevedere pentru exerciţiul profesiei sau al unei activităţi ca şofer.În consecinţă, în temeiul dispoziţiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi ale art. 414^2 din Codul de procedură penală, urmează a se admite recursul în interesul legii şi a se decide în sensul considerentelor de mai sus.PENTRU ACESTE MOTIVEÎn numele legiiDECID:Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.1. Stabilesc că faptele de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană având în sânge o îmbibaţie alcoolică ce depăşeşte limita legală şi de ucidere din culpă cu această ocazie a unei persoane constituie o singură infracţiune, complexă, de ucidere din culpă, prevăzută la art. 178 alin. 3 teza I din Codul penal, în care este absorbită infracţiunea prevăzută la art. 87 alin. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.2. Uciderea unei persoane în aceleaşi împrejurări, comisă de către un conducător auto având o îmbibaţie alcoolică sub limita legală, dar care se află în stare de ebrietate constatată clinic sau prin orice alt mijloc de probă, constituie infracţiunea unică de ucidere din culpă, prevăzută de art. 178 alin. 3 teza a II-a din Codul penal.3. Uciderea unei persoane în aceleaşi împrejurări, comisă de către un conducător auto având o îmbibaţie alcoolică sub limita legală, dar căruia nu i s-a stabilit prin alt mijloc de probă starea de ebrietate, constituie infracţiunea unică de ucidere din culpă, prevăzută de art. 178 alin. 2 din Codul penal.Obligatorie, potrivit art. 414^2 alin. 2 din Codul de procedură penală.Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 ianuarie 2007.PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢIDE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAPrim-magistrat-asistent,Victoria Maftei––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește