GHID din 28 decembrie 2023

Notă …

Aprobat prin ORDINUL nr. 3.352 din 28 decembrie 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 15 ianuarie 2024. +
Cuprins:<!–>I.–>Introducere … II.1.<!–>Ghidul privind protocolul de monitorizare și metodologia unitară de monitorizare a stării de conservare a habitatelor marine și costiere1.1.–>Protocolul de monitorizare a stării de conservare a habitatelor marine și costiere de interes comunitar … 1.2.<!–>Metodologia de monitorizare a stării de conservare a habitatelor marine și costiere de interes comunitar … 1.3.–>Lista cu Siturile de Importanță Comunitară pentru habitatele marine și costiere de interes comunitar … 1.4.<!–>Lista cu Presiunile și Amenințările ce acționează asupra habitatelor marine și costiere de interes comunitar … 1.5.–>Lista cu Măsurile de conservare ce se pot aplica habitatelor marine și costiere de interes comunitar … … 2.<!–>Ghidul privind protocolul de monitorizare și metodologia unitară de monitorizare a stării de conservare a habitatelor de sărături2.1.–>Protocolul de monitorizare a stării de conservare a habitatelor de sărături de interes comunitar … 2.2.<!–>Metodologia de monitorizare a stării de conservare a habitatelor de sărături de interes comunitar … 2.3.–>Lista cu Siturile de Importanță Comunitară pentru habitatele de sărături de interes comunitar … 2.4.<!–>Lista cu Presiunile și Amenințările ce acționează asupra habitatelor de sărături de interes comunitar … 2.5.–>Lista cu Măsurile de conservare ce se pot aplica habitatelor de sărături de interes comunitar … … 3.<!–>Ghidul privind protocolul de monitorizare și metodologia unitară de monitorizare a stării de conservare a habitatelor de dune continentale3.1.–>Protocolul de monitorizare a stării de conservare a habitatelor de dune continentale de interes comunitar … 3.2.<!–>Metodologia de monitorizare a stării de conservare a habitatelor de dune continentale de interes comunitar … 3.3.–>Lista cu Siturile de Importanță Comunitară pentru habitatele de dune continentale de interes comunitar … 3.4.<!–>Lista cu Presiunile și Amenințările ce acționează asupra habitatelor de dune continentale de interes comunitar … 3.5.–>Lista cu Măsurile de conservare ce se pot aplica habitatelor de dune continentale de interes comunitar … … 4.<!–>Ghidul privind protocolul de monitorizare și metodologia unitară de monitorizare a stării de conservare a habitatelor de apă dulce4.1.–>Protocolul de monitorizare a stării de conservare a habitatelor de apă dulce de interes comunitar … 4.2.<!–>Metodologia de monitorizare a stării de conservare a habitatelor de apă dulce de interes comunitar … 4.3.–>Lista cu Siturile de Importanță Comunitară pentru habitatele de apă dulce de interes comunitar … 4.4.<!–>Lista cu Presiunile și Amenințările ce acționează asupra habitatelor de apă dulce de interes comunitar … 4.5.–>Lista cu Măsurile de conservare ce se pot aplica habitatelor de apă dulce de interes comunitar … … 5.<!–>Ghidul privind protocolul de monitorizare și metodologia unitară de monitorizare a stării de conservare a habitatelor de tufărișuri5.1.–>Metodologia de monitorizare a stării de conservare a habitatelor de tufărișuri de interes comunitar … 5.2.<!–>Protocol de monitorizare a stării de conservare a habitatelor de tufărișuri de interes comunitar … 5.3.–>Lista cu Siturile de Importanță Comunitară pentru habitatele de tufărișuri de interes comunitar … 5.4.<!–>Lista cu Presiunile și Amenințările ce acționează asupra habitatelor de tufărișuri de interes comunitar … 5.5.–>Lista cu Măsurile de conservare ce se pot aplica habitatelor de tufărișuri de interes comunitar … … 6.<!–>Ghidul privind protocolul de monitorizare și metodologia unitară de monitorizare a stării de conservare a habitatelor de pajiști6.1.–>Protocolul de monitorizare a stării de conservare a habitatelor de pajiști de interes comunitar … 6.2.<!–>Metodologiile de monitorizare a stării de conservare a habitatelor de pajiști de interes comunitar … 6.3.–>Lista cu Siturile de Importanță Comunitară pentru habitatele de pajiști de interes comunitar … 6.4.<!–>Lista cu Presiunile și Amenințările ce acționează asupra habitatelor de pajiști de interes comunitar … 6.5.–>Lista cu Măsurile de conservare ce se pot aplica habitatelor de pajiști de interes comunitar … … 7.<!–>Ghidul privind protocolul de monitorizare și metodologia unitară de monitorizare a stării de conservare a habitatelor de mlaștini și turbării7.1.–>Protocolul de monitorizare a stării de conservare a habitatelor de mlaștini și turbării de interes comunitar … 7.2.<!–>Metodologia de monitorizare a stării de conservare a habitatelor de mlaștini și turbării de de interes comunitar … 7.3.–>Lista cu Siturile de Importanță Comunitară pentru habitatele de mlaștini și turbării de interes comunitar … 7.4.<!–>Lista cu Presiunile și Amenințările ce acționează asupra habitatelor de mlaștini și turbării de interes comunitar … 7.5.–>Lista cu Măsurile de conservare ce se pot aplica habitatelor de mlaștini și turbării de interes comunitar … … 8.<!–>Ghidul privind protocolul de monitorizare și metodologia unitară de monitorizare a stării de conservare a habitatelor de grohotișuri și stâncării8.1.–>Protocolul de monitorizare a stării de conservare a habitatelor de grohotișuri și stâncării de interes comunitar … 8.2.<!–>Metodologia de monitorizare a stării de conservare a habitatelor de grohotișuri și stâncării de interes comunitar … 8.3.–>Lista cu Siturile de Importanță Comunitară pentru habitatele de grohotișuri și stâncării de interes comunitar … 8.4.<!–>Lista cu Presiunile și Amenințările ce acționează asupra habitatelor de grohotișuri și stâncării de interes comunitar … 8.5.–>Lista cu Măsurile de conservare ce se pot aplica habitatelor de grohotișuri și stâncării de interes comunitar … … 9.<!–>Ghidul privind protocolul de monitorizare și metodologia unitară de monitorizare a stării de conservare a habitatelor de peșteri9.1.–>Protocolul de monitorizare a stării de conservare a habitatelor de peșteri de interes comunitar. … 9.2.<!–>Metodologia de monitorizare a stării de conservare a habitatelor de peșteri de interes comunitar … 9.3.–>Lista cu Siturile de Importanță Comunitară pentru habitatele de peșteri de interes comunitar … 9.4.<!–>Lista cu Presiunile și Amenințările ce acționează asupra habitatelor de peșteri de interes comunitar … 9.5.–>Lista cu Măsurile de conservare ce se pot aplica habitatelor de peșteri de interes comunitar … … 10.<!–>Ghidul privind protocolul de monitorizare și metodologia unitară de monitorizare a stării de conservare a habitatelor forestiere10.1.–>Metodologia de monitorizare a stării de conservare a habitatelor forestiere de interes comunitar … 10.2.<!–>Protocolul de monitorizare a stării de conservare a habitatelor forestiere de interes comunitar … 10.3.–>Lista cu Siturile de Importanță Comunitară pentru habitatele forestiere de interes comunitar … 10.4.<!–>Lista cu Presiunile și Amenințările ce acționează asupra habitatelor forestiere de interes comunitar … 10.5.–>Lista cu Măsurile de conservare ce se pot aplica habitatelor forestiere de interes comunitar … … +
Introducere<!–>Prezentul Ghid este elaborat în cadrul proiectului "Completarea nivelului de cunoaștere a biodiversității prin implementarea sistemului de monitorizare a stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar din România și raportarea în baza articolului 17 al Directivei Habitate 92/43/CEE", co-finanțat de Uniunea Europeană (UE) din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM): 2014-2020 (Cod SMIS 2014+120009), contract de finanțare POIM nr. 238/11.03.2019.–>Scopul prezentului Ghid este crearea unui cadru unitar de monitorizare a stării de conservare a habitatelor de interes comunitar și implementarea acestuia la nivel național. Metodologiile de monitorizare pentru habitatele de interes comunitar conțin planurile de monitorizare și metodologiile de lucru pentru fiecare habitat în parte, constituindu-se într-un îndrumar în activitatea de monitorizare a habitatelor de interes comunitar.<!–>1.–>Ghidul privind protocolul de monitorizare și metodologiile unitare de monitorizare a stării de conservare a habitatelor marine și costiere1.1.<!–>Protocol de monitorizare a stării de conservare a habitatelor marine și costiere de interes comunitarȚinând cont de particularitățile zonei marine românești, de prezența speciilor și habitatelor marine de interes comunitar, monitorizarea se efectuează folosind metodologii specifice până la izobata de 150 m (adică până acolo unde este considerată zonă de interes pentru speciile și habitatele cuprinse în Directiva Habitate, incluzând Canionul Viteaz) (Fig. 1.1), pe sectoare distincte în funcție de distribuția spațială a habitatelor, respectând distribuția siturilor Natura 2000, condițiile morfologice ale substratului și zonei de coastă, și caracteristicile oceanografice (fizice și chimice) ale sectorului marin românesc.–>Zona marină românească se suprapune ecoregiunii Marea Neagră cuprinzând regiunile biogeografice: pontică (BLS) și zona marină (MBLS).<!–>
Fig. 1.1. Amplasarea siturilor marine Natura 2000 în apele teritoriale și zona economică exclusivă a României în Marea Neagră–><!–>Colectarea datelor din terenModul de colectare a datelor diferă, funcție de scopul urmărit. Indiferent de metoda aleasă, sunt necesare mijloace de transport pe uscat și/sau pe mare. Pentru habitatele situate la distanță mai mare de țărm este necesară utilizarea unor ambarcațiuni adecvate (navă de cercetare, ambarcațiuni cu motor). Metodele de colectare a datelor și eșantioanelor pot fi grupate în:a)–>Census vizual prin scufundare științificăCensus vizual. Prin cuantificarea suprafețelor inspectate, această metodă facilitează colectarea de date în ceea ce privește densitatea speciilor, precum și gradul de acoperire al habitatelor. Prin stabilirea de limite mai mult sau mai puțin precise ale ariei luate în calcul, această metodă facilitează, de asemenea, efectuarea comparațiilor între diferite suprafețe studiate.În timpul censusului vizual se pot folosi mai multe metode de investigare:Transecte rectangulareÎn forma ei cea mai simplă, metoda este aplicată de un scafandru sau doi, care înoată pe cursul unei busole și care înregistrează speciile definitorii pentru habitatul investigat aflate pe o bandă de o lățime prestabilită. Această metodă permite efectuarea în timp destul de scurt a unui număr mare de transecte și cu un timp de pregătire de asemenea destul de scurt. Acest tip de transecte sunt oarecum slab definite: cursul scafandrului poate fi influențat de curenți, iar diferiți scafandrii pot acoperi diferite distanțe și pot estima transectele în mod diferit.<!–>O arie mult mai precisă poate fi investigată prin întinderea unei linii marcate și măsurate pe fundul mării. Cel mai simplu mod de a realiza acest lucru este prin legarea sforii unui reel de scafandru de o greutate fixă. Sfoara, pe care s-au marcat distanțe exacte în prealabil, este apoi derulată de pe reel pe o distanță prestabilită. O a doua greutate va fi atașată de capătul liber al sforii, pentru a o putea menține tensionată. Apoi, scafandrul execută acest transect. Lățimea benzii investigate poate fi controlată dacă scafandrii poartă cu ei sub apă un instrument cu dimensiune cunoscută. Astfel, se pot parcurge câteva transecte nesuprapuse într-o succesiune destul de rapidă.–>Transectele cu margini precis definite sunt mari consumatoare de timp, dar sunt deosebit de utile în cazurile în care sunt necesare raportări exacte ale numărului de indivizi sau de colonii. O metodă simplă și foarte eficientă este prin utilizarea a două tuburi din oțel ca margini la cele două capete ale coridorului. Aceste tuburi au lungime fixă și între capetele lor se întind sforile care vor demarca astfel o bandă cu lățime fixă, vizibilă ușor. În condiții de vizibilitate redusă, lățimea de 1 metru este cea mai recomandată. O centură cu lățimea de doi metri, împărțită pe mijloc de o sfoară ce delimitează două centuri cu lățimea de câte un metru este ușor de folosit în condiții de vizibilitate bună și asigură investigarea unor suprafețe destul de mari într-un timp relativ scurt.<!–>De asemenea, transectele-centură sunt foarte pretabile înregistrărilor foto și video, în condițiile în care lateralele sunt marcate și rămân în vizorul camerei permanent.–>Pentru a putea inspecta transecte de dimensiuni mari în condițiile de lucru nefavorabile oferite de Marea Neagră, se impune folosirea scuterelor subacvatice – Diver Propulsion Vehicle (DPV) de mare putere () și cu autonomie cât mai extinsă. Acestea rezolvă problema distanțelor foarte mari care trebuie acoperite sub apă, precum și pe cea a consumului ridicat de aer, scafandrul fiind scutit de efort fizic intens pe parcursul efectuării censusului.<!–>–>CuadratelePătratele de probă pot fi aleatorii sau fixe. Cele amplasate aleatoriu dau posibilitatea efectuării unor analize statistice mai profunde și sunt mai recomandate pentru investigarea habitatelor care sunt oarecum uniforme, precum pajiștile de iarbă de mare sau habitate mâloase. Habitatele de recifi sunt de regulă mult prea eterogene ca să permită ca, prin pătrate de probă aleatorii, să poate fi descrisă corect compoziția lor specifică.<!–>Pentru investigarea celor mai multe habitate, pătratele de probă cu suprafață de 1 mp sunt indicate, conținând cuadrate subprobe mai mari sau mai mici, în funcție de dimensiunea și distribuția spațială a organismelor țintă. În cazul recifilor din zona temperată, cuadrate de 0,25 mp (50 x 50 cm) sunt preferate atât pentru că vizibilitatea redusă face dificilă investigarea și fotografierea unor cuadrate mai mari, dar și pentru că cele mai multe specii prezente într-o astfel de zonă sunt destul de mici și adesea criptice, astfel că numărarea lor sistematică pe suprafețe mai mari ar fi extrem de cronofagă.–>Pătratele de probă sunt foarte potrivite pentru foto-monitoring. Prin proiectarea unei fotografii a unui pătrat de probă peste o grilă, cu ajutorul softurilor de editare fotografice, mare parte a analizelor pot fi desfășurate după finalizarea scufundărilor. Marele avantaj al acestei tehnici este că speciile mai dificil de determinat pot fi verificate în literatura de specialitate sau cu ajutorul specialiștilor.<!–>–><!–>–> … b)<!–>Prelevare de probe sau imaginiPrelevare probe cu ajutorul bodengriferului tip Van VeenBodengreiferul Van Veen este folosit pentru prelevarea probelor de macrozoobentos și de sediment din zonele cu substrat mobil. Metoda standard la nivel regional de prelevare a probelor de pe substrat mobil poate fi găsită în Todorova și Konsulova, 2005.–>Această metodă se pretează a fi folosită pentru investigarea habitatului 1170-2 Recifi biogeni cu Mytilus galloprovincialis, unde substratul predominant este sedimentary, iar adâncimea mare (30-50 m) face dificilă realizarea scufundărilor științifice.<!–>Pe bodengreifer se poate atașa un suport pe care să se prindă o cameră GoPro dotată cu o carcasă subacvatică. Succesul obținerii unor imagini și filmări de calitate depinde de transparența apei în zonă și de condițiile meteo.–>Din Van Veen se pot preleva și probe pentru studii microbiologice. Probele microbiologice destinate analizei comunităților de microorganisme implicate în producerea metanului vor fi prelevate aseptic în seringi de 5-10 ml din stratul de la suprafața sedimentelor colectate cu draga metalică de tip Van Veen. Probele vor fi menținute la bordul navei în congelatoare (-20°C) până la transferul acestora în laborator în vederea prelucrărilor ulterioare.<!–>Pentru observații calitative în cadrul habitatului 1170-2: Recifi biogeni cu Mytilus galloprovincialis se pot realiza dragaje cu ajutorul unei drăgi de mici dimensiuni. Durata de traulare poate fi de 5 până la 10 minute, timp în care nava nu trebuie să se deplaseze cu o viteză mai mare de 1-1,5 noduri.–>Pentru majoritatea tehnicilor de inventariere a habitatelor este suficientă ca mijloc de transport o ambarcațiune de mici dimensiuni. Însă, utilizarea unei astfel de drăgi este posibilă doar de la bordul unei nave mari, dotată cu vinci pentru lansarea și virarea echipamentului.<!–>–>Corerul se utilizează pentru colectarea probelor cantitative de pe substrat sedimentar. Mânuirea și funcționarea acestuia sunt simple, fiind un tub din plastic sau metal, cu suprafața de colectare care variază între 100 și 200 cmp, împins în sediment de către scafandru până la o adâncime de cca. 30 – 40 cm. În locurile în care sedimentele sunt consolidate, tubul este împins prin aplicarea unei forțe mecanice. Pentru prevenirea pierderii unei părți din probă, capătul tubului se acoperă înaintea extragerii acestuia din sediment. La scoaterea tubului din apă, ambele capete se asigură împotriva pierderii materialului colectat, prin sigilare cu capace din cauciuc.<!–>Dragarea epibentală se realizează cu o dragă rectangulară tractată de ambarcațiune la o viteză redusă. Metoda este foarte utilă în cazul colectării calitative a speciilor vagile active (decapode natante, miside), într-un timp scurt și cu o eficiență mare. După analiza probelor chiar la bordul ambarcațiunii, speciile de talie mare, ușor de identificat în teren, se pot elibera în locul de unde au fost prelevate. Lungimea profilului de tractare va fi stabilită în funcție de habitat. Nu se va folosi în cazul habitatelor sensibile (protejate).Colectarea speciilor asociate substratului fital (Ecrobia, Rissoa, Cryptosulla, Conopeum etc.) se realizează de pe talul fanerogamelor din suprafața unui pătrat de probă (50 x 50 cm) sau a mai multora, în funcție de prezența acestora în habitatul analizat. Pentru o colectare eficientă se poate folosi și un fileu pentru "cosirea" câmpului de fanerogame.–>În vederea colectării probelor de fanerogame marine, ca parte componentă în evaluarea habitatului bentic 1110-1 Nisipuri fine, curate sau ușor mâloase, cu pajiști de Zostera, se va urmări metodologia standard pentru asigurarea controlului calității colectării și analizei probelor, prezentată în manualul "Black Sea Monitoring Guidelines Macrophytobenthos" (http://emblasproject.org/wpcontent/uploads/2017/01/Macrophytes_Manual-mainAnx123Mar2015-fin-PA3.pdf).<!–>–>Prelevarea de probe cu ajutorul scafandrului autonomPrelevarea de probe biologice (bentos), fizice și chimice se realizează în funcție de aspectele sesizate de experți în timpul scufundărilor. Prin analizarea acestor probe se obțin datele necesare pentru:– caracterizarea habitatului sub toate aspectele, pentru o bună definire și descriere a sa; … – definirea și cuantificarea stării de bună conservare a habitatelor … <!–>La fiecare prelevare este obligatoriu a se utiliza GPS-ul, pentru confirmări și dovezi ulterioare în cazul identificării unor specii rare, periclitate sau cu valoare ecologică deosebită.–><!–>Cameră video tractatăEste o metodă vizuală de investigare a vegetației și faunei bentice, dar și a substratului. Metoda este mult mai eficientă în ceea ce privește timpul necesar de efectuare comparativ cu metode precum scufundarea științifică sau utilizarea ROV-ului. De asemenea, este nevoie de un număr redus de persoane pentru a opera un astfel de echipament.–>De menționat este faptul că în fiecare stație trebuie să fie lăsată o lățime adecvată a transectului de observare, în funcție de condițiile predominante precum vizibilitatea, vegetația, dar și câmpul vizual al camerei. Deoarece câmpul vizual diferă dela o cameră la alta, este important să se decidă la ce distanță față de fundul mării se obține lățimea de înregistrare dorită. Acest lucru poate fi realizat cu ușurință prin plasarea unei benzi măsurabile pe fundul unui bazin sau pe fundul mării într-o zonă nisipoasă de mică adâncime. Efectuarea acestei măsurări pe uscat nu este recomandată deoarece câmpul vizual al majorității camerelor se schimbă sub apă. Se recomandă ca aparatul foto să fie protejat cu un cadru, pentru a nu fi deteriorat la contactul cu substratul.<!–>Dezavantajul metodei constă însă în faptul că are o rezoluție taxonomică foarte redusă și trebuie efectuată în combinație cu altă metodă pentru a minimiza acest dezavantaj. Este recomandat ca, din loc în loc, acolo unde este necesar, să se efectueze și scufundări științifice pentru o bună identificare a speciilor care, datorită asemănării morfologice cu alte specii, devin ușor de confundat.–>Persoana care urmărește imaginile transmise de cameră trebuie să comunice în permanență cu conducătorul ambarcațiunii pentru se nota coordonatele zonelor de unde se doresc mai multe informații. Apoi, după ce transectul monitorizat a fost terminat, să se poată întoarce în aceste puncte și să se obțină imagini mai bune sau chiar organisme vii cu ajutorul scafandrului autonom. Organismele vii pot fi identificate și fotografiate în barcă sau pot fi conservate în alcool 70%.<!–>Ca o recomandare generală, pentru a obține un film de bună calitate, viteza bărcii nu trebuie să depășească 0,3 noduri (aproape 10 m/min.).–><!–>Observații utilizând ROV-ulVehicolele subacvatice controlate de la distanță (ROV) pot fi folosite ca instrumente de cercetare cu care se pot obține date științifice foarte importante. ROV-ul este un instrument excelent de observare și monitorizare a habitatelor marine, mai ales în zonele unde scufundarea științifică este greu sau imposibil de executat.–>Manevrabilitatea ușoară și vizualizarea în timp real fac ca observatorul să aibă un control mai bun în timpul observațiilor comparativ cu metoda camerei tractate.<!–>Suprafața care poate fi acoperită în timpul observațiilor cu un ROV este variabilă și depinde de o serie de factori, printre care unul dintre cei mai importanți este adâncimea în zona de lucru. De exemplu, un ROV care se deplasează cu o viteză de 0,3 noduri (0,154 m/s) va parcurge într-o oră 450 m și o suprafață de 1080 mp, dacă considerăm lățimea transectului ca având undeva la 2 m.–>În timpul observațiilor cu ROV-ul, în funcție de obiectivul urmărit, se pot urmări metode diferite de căutare. Dacă se ancorează, se pot realiza metode complexe, cum ar fi căutarea radiară (tip roată cu spițe) sau căutări circulare prin realizarea de cercuri din ce în ce mai mari (în timpul acestui mod de căutare ROV-ul trebuie să se deplaseze odată în sensul acelor ceasornice și odată invers, pentru a nu încurca cablul).<!–>Cea mai potrivită metodă pentru monitorizarea habitatelor considerăm că este cea pe transecte. În planificarea și dispunea transectelor trebuie să se țină cont, pe cât posibil, ca deplasarea ROV-ului să se facă pe direcția curentului. O altă recomandare este de a poziționa echipamentul pe direcția transectului înainte de punctul de început al transectului, astfel încât să aibă o poziție stabilă când ajunge pe transect. Odată ce ROV-ul a intrat pe transect, operatorul îl poate pune pe pilot automat pentru a menține cursul dorit. Este de dorit să se păstreze o distanță constantă față de fundul mării, astfel încât să se obțină un câmp vizual bun.–>La nevoie, se pot face opriri de-a lungul transectului pentru a se prelua imagini și informații suplimentare. Acestea pot ajuta fie la observarea mai în detaliu a unor fenomene, fie la identificarea unor specii de alge, nevertebrate sau pești.<!–>–>Cartarea topografică și batimetrică a stațiilor/ploturilorPentru obținerea unor imagini aeriene cu rezoluție mare și cartarea topogafică a stațiilor/ploturilor se folosesc drone/UAV (unmanned aerial vehicle/aeronavă fără pilot) și echipamente GPS (cel puțin clasa GIS).<!–>În scopul de a îmbunătăți activitatea și obținerea unor rezultate corecte și precise, activitatea se organizează în patru categorii distincte: misiune de planificare, de pregătire, operațiunile de zbor și prelucrare a datelor.–>Pregătirea site-ului de lucru este, probabil, cel mai important pas, deoarece rezultatele depind de plasarea existentă și corespunzătoare a punctelor de control la sol. Această etapă implică și verificarea zonei (pe teren sau folosind imagini din satelit sau ortofotoplanuri), asigurând că nu există obstacole în calea UAV (clădiri, cabluri), localizarea decolării și locul de aterizare, evaluarea condițiilor de mediu pentru a determina dacă zborul este sigur (temperatura, precipitații, vânt).<!–>Pentru rezultate exacte, este important să se realizeze cerințele minime a punctelor de control plasate la sol și, de asemenea, "materializarea" acestor puncte în teren să fie vizibilă și distribuită în mod egal, pentru a facilita o georeferențiere corespunzătoare.–>Pentru procesarea imaginilor aeriene și realizarea norului de puncte (pointcloud) și a modelului 3D se folosesc softuri dedicate (ex: soft-ul Agisoft PhotoScan Pro). Modelul digital al suprafeței (DEM) și ortomozaicul sunt generate folosind valorile pe z și pozițiile cunoscute ale Ground Control Points (GCP). DSM-ul și geo-orthophotoplan / orthomosaic sunt exportate în formate specific (.las și GeoTIFF).<!–>Cartarea stațiilor/ploturilor submerse se realizează cu ecosonda (singlebeam sau multibeam) pentru determinarea configurației batimetrimetrice și cu side-scan pentru natura fundului marin, utilizând GPS-uri pentru poziționare. Ambele echipamente presupun mai multe etape privind planificarea activității (sectorul vizat, stabilirea profilelor de măsurare), măsurătorile propriu-zise, prelucrarea datelor și analiza lor.–>Rezultatele obținute din activitățile de cartare pot fi importate în softuri de cartografiere digitală (ex. soluție ESRI AcrGIS). Vizualizarea proceselor costiere în ArcGIS este mai ușoară, oferind, de asemenea, instrumente și pentru analize spațiale și 3D.<!–>–> … c)<!–>Prelevarea și prelucrarea probelor abiotice și bioticeTemperatura se înregistrează cu ajutorul CTD CastAway.–>Salinitatea se determină prin metoda Mohr-Knudsen conform manualului "Methods of Seawater Analysis" (Grasshoff, 1999). Precizia metodei, exprimată ca deviație standard, este ± 0,001Cl^- (la mie) (Grasshoff, 1999).<!–>Transparența se măsoară cu discul Secchi. Metoda constă în faptul că discul este legat cu o sfoară marcată din metru în metru pe care se poate citi adâncimea până la care acesta este vizibil.–>Oxigenul dizolvat s-a determinat prin metoda Winkler conform manualului "Methods of Seawater Analysis" (Grasshoff, 1999). Metoda se bazează pe capacitatea oxigenului dizolvat din probă de a oxida în trepte reactivii adăugați și folosește titrarea iodometrică. Oxigenul dizolvat se fixează imediat, după prelevarea în flacoane cu volum cunoscut – Winkler, cu soluție MnCl_2 (3M) și soluție de iodură alcalină. Calitatea datelor este asigurată prin determinarea factorului soluției de tiosulfat de sodiu înainte de fiecare set de analize.<!–>Suspensiile totale se determină în laborator prin metoda gravimetrică.–>Granulometria sedimentelor – probele sunt prelevate în teren, odată cu probele biologice de zoobentos cu ajutorul bodengriferului tip Van Veen. Analiza granulometrică se realizează prin sitare și cântărirea fracțiunilor, urmate de clasificarea acestora în clase de sedimente (grosiere, pietriș, nisip, silt, argila/mal) și calcularea ponderilor pentru fiecare fracțiune.<!–>Nutrienții dizolvați în apa de mare se cuantifică prin metode analitice spectrofotometrice, validate în laborator și având ca referință manualul "Methods of Seawater Analysis", (Grasshoff, 1999), limitele de detecție și incertitudinile relative extinse, k=2, factor de acoperire, 95,45%. Ca echipament se utilizează spectrofotometrul UV-VIS Shimadzu, având interval de măsură: 0-1000 nm.–>Poluanți organici. Prelevarea probelor de sedimente superficiale pentru analiza poluanților se face utilizând un boden-greifer de tip van Veen și se păstrează în recipiente etichetate, la congelator. Prelucrarea preliminară a sedimentelor se face conform metodelor de referință recomandate în studiul poluării marine. Probele se liofilizează, fragmentele grosiere (> 0,5 mm) se îndepărtează prin sitare, eșantioanele fiind ulterior bine omogenizate. Extracția poluanților organici din eșantioanele de sediment se face cu 30 ml amestec acetonă / hexan (1: 1, v: v), într-un sistem de extracție cu microunde Start E Milestone pentru 30 de minute la 120°C. Prelucrarea ulterioară a probelor se face în următoarele etape: tratarea probelor cu cupru pentru îndepărtarea compușilor cu sulf; separare pe coloană de fluorisil și concentrarea probelor folosind concentratorul Kuderna-Denish și la flux de azot. Determinarea analitică a conținutului de poluanți organici persistenți se face prin prin metoda gazcromatografică cu un gazcromatograf Perkin Elmer echipat cu detector cu captură de electroni.<!–>Metale grele. Prelucrarea sedimentelor constă în tratamentul cu acid concentrat (HNO_3 Suprapur), urmată de procesul de digestie în cuptor cu microunde. La terminarea mineralizării, probele sunt reluate în balon cotat de 100 ml, cu apa deionizată. Determinarea analitică a conținutului de metale grele se face prin metoda spectrometriei cu absorbție atomică, folosind un instrument model SOLAAR M6 DUAL Zeeman, Thermo Electron – UNICAM.–>TOC în sedimenteCarbonul organic total (TOC) se determină prin metoda automată, detecție cu IR a CO_2 degajat prin combustie.<!–>–>Carbonul organic total – TOC se determină prin metoda automată cu analizor model Shimadzu cu detector NDIR.<!–>Concentrația clorofileiProbele de apă pentru determinarea clorofilei a se colectează cu butelia Nansen, din stratul de suprafață (0-10 m) în bidoane de 3L. Pentru separarea materialului pe filtrul din celuloză (cu diametrul porilor ø = 0,45 μm) se folosește un dispozitiv de filtrare sub vid. Astfel, în cel mai scurt timp posibil după prelevare, se filtrează probele sau se pot păstra pentru scurt timp la rece și la întuneric. Filtrele se introduc în eprubete care trebuie să conțină următoarele informații: profilul, stația, orizontul și volumul filtrat și se păstrează la congelator până la determinarea din laborator. Clorofila a se determină în laborator prin metoda bazată pe extracția pigmentului cu acetonă 90% și măsurarea absorbanței probei la patru lungimi de undă (lambda = 750nm; lambda = 630nm; lambda = 645nm și lambda = 663nm). Calculul concentrației clorofilei se face după ecuațiile tricromatice SCOR-UNESCO (SCOR-UNESCO, 1966).–><!–>FitoplanctonProbele în volum de 500 ml se colectează cu butelia Nansen, se conservă cu formaldehidă 4% și se prelucrează prin metoda sedimentării (Morozova-Vodianitkaia, 1948; Bodeanu, 1987 – 1988, Moncheva, 2008). Determinarea și numărarea celulelor speciilor din fracția de probă analizată (0,1 ml) se efectuează la microscopul inversat de plancton folosind obiective de 20x sau 40x (Utermohl, 1958). În funcție de scopul investigării, toate organismele întâlnite sunt identificate la nivel de specie, gen sau grup algal numărându-se toate celulele fiecărei specii/gen/grup întâlnit. Pentru identificarea speciilor din compoziția fitoplanctonului se folosesc următoarele determinatoare: Kisselew (1950), Proshkina-Lavrenko (1955), Carmelo R. Thomas (1993, 1995), Schiller (1937) și, în completarea lor, informații ale bazelor de date de specialitate disponibile pe internet. Cu datele primare astfel obținute se calculează densitatea numerică (cel/L) și biomasa umedă (mg/mc) pentru fiecare componentă specifică, pentru fiecare dintre grupele taxonomice algale și pentru fitoplanctonul total.–><!–>ZooplanctonProbele de zooplancton sunt colectate cu fileul de tip Juday, cu diametru intern al inelului superior de 36 cm și o sită filtrantă de 150 μm. Colectarea probelor de zooplancton se execută prin tractarea pe verticală a fileului în masa apei, pe orizonturi standard. După colectare, fileul este ridicat pe puntea navei și spălat ușor cu furtunul cu apă de mare pentru eliberarea organismelor care au rămas blocate în sita filtrantă. Pentru determinarea volumului de apă filtrată se folosește lungimea cablului sau măsurătorile realizate cu turometru montat pe inelul superior al fileului (Harris et al., 2000). Probele de zooplancton sunt depozitate în borcane de plastic de 500 ml și conservate în soluție de formaldehidă tamponată 4%. Pentru prelucrarea la microscop se elimină surplusul de apă din borcan până se ajunge la un volum de aproximativ 100 ml sau mai mare, în funcție de abundența organismelor din probă. După concentrarea probei, se realizează triajul taxonomic al acestora sub lupa binoculară și microscop invers. Pentru organismele rare sau de mai mari dimensiuni, proba este examinată în întregime într-o placă Petri. Triajul speciilor abundente se realizează prin extragerea din probă a unei subprobe de 2 ml din care au fost numărate organismele. Numărarea organismelor se realizează într-o placă Bogorov, până când au fost numărate cel puțin 100 de exemplare din primele trei specii dominante. Analiza cantitativă constă în aprecierea numărului de organisme și a biomasei lor pe o unitate de volum cunoscută – indivizi/mc (Korshenko, 2011).–><!–>Bentos descris anterior la prelevarea probelor cu ajutorul bodengriferului tip Van Veen–>PeștiProbele de pești sunt colectate prin utilizarea traulului pelagic, a năvodului de plajă și a setcilor.– Traulul pelagic este o unealtă de pescuit tractată în masa apei cu ajutorul unei nave prin intermediul elementelor de legătura (vaiere, intermediare, frâie etc.) și care este echipată cu un sistem de armare propriu. … – Setca este o unealtă de pescuit de tip rețea, alcătuită dintr-un singur perete de plasă, cu o poziție de funcționare verticală, generată de elementele de armare prevăzute la partea superioară (plute) și inferioară (plumbi), destinată capturării prin agățare și încurcare a speciilor de pești care fac deplasări în masa apei sau la nivelul substratului. … – Năvodul de plajă este o unealtă de pescuit de forma unui perete vertical din plasă, cu care se înconjoară o anumită suprafață a apei, delimitând-o până la fundul bazinului, prevăzut cu elemente de armare (flotori, greutăți etc.), care se lansează din barcă, pe un traseu de forma unui semicerc, cât mai simetric, începând de la țărm spre larg și din nou spre mal. Restrângerea suprafeței înconjurate se realizează prin scurtarea perimetrului înconjurat, urmare a recuperării aripilor uneltei pe mal. Pentru a captura cu năvodul de plajă peștii dintr-o anumită suprafață înconjurată, este necesar ca partea inferioară a uneltei (frânghia cu greutăți) să aibă un contact permanent cu fundul mării. Părțile componente ale năvodului sunt: aripile (cu rol de înconjurare, dirijare, respectiv concentrare a peștelui) și matița (cu rol de reținere). … <!–>După capturare vor fi extrase probe în vederea eșantionării; inventarierea speciilor prin încadrarea sistematică, compoziția pe specii, ponderea în captură.–><!–> … –><!–>Utilizarea hărților/ datelor spațialeÎn planificarea și desfășurarea activităților de colectare probe în teren se utilizează următoarele tipuri de hărți și/sau informații spațiale:– Distribuția ploturilor/ punctelor de monitorizare la nivel de bioregiune, habitat, sit Natura 2000 … – Hărți batimetrice – hărți de navigație și date spațiale de batimetrie. … – EMODnet Seabed Habitats (2016 și 2019), layer MSFD Benthic Broad Habitat Types pe baza harta/layerelor EUSeaMap2 (2016), rezoluție ~ 250 m, obținut prin modelarea și agregarea la scară largă, la nivel de habitate bentale din cadrul Directivei Cadru pentru Strategia Marină (definite în Decizia Comisiei nr 848/2017); rezultatele obținute, bazate în mare parte pe modelări, analize statistice și opinia experților sunt considerate cu grad de încredere scăzut … – Hărți topografice (scara maximă 1:25000), planuri, ortofotoplanuri/imagini aeriene pentru zona costieră … – Imagini satelitare, date Copernicus Marine Services … –><!–>Fișa de terenÎn funcție de tipologia habitatelor, acestea au fost grupate, rezultând Fișe de teren pentru Habitatele 1110, 1140, 1170, 1180, Habitatele 1130, 1150*, 1160, Habitatul 1210.–>Habitate costiere și marine

Denumirea și codul Natura 2000<!–>	Anexa Directivei Habitate/ OUG nr. 57/2007–>	Prezența în regiunea biogeografică cf. OM nr. 2387/2011<!–>(care modifică OM 1964/2007)–>
1110 – Bancuri de nisip submerse de mică adâncime<!–>	Anexa I/ Anexa 4–>	Marea Neagră<!–>
1130 – Estuare–>	Anexa I/ Anexa 4<!–>	Marea Neagră–>
1140 – Suprafețe de nisip și mâl descoperite la maree joasă<!–>	Anexa I/ Anexa 4–>	Pontic, Marea Neagră<!–>
1150* – Lagune costiere–>	Anexa I/ Anexa 4<!–>	Pontic–>
1160 – Brațe de mare și golfuri mai puțin adânci<!–>	Anexa I/ Anexa 4–>	Marea Neagră, Pontic<!–>
1170 – Recifi–>	Anexa I/<!–>Anexa 5 la OM 1964/2007–>	Marea Neagră<!–>
1180 – Structuri submarine create de emisii de gaze–>	Anexa I/<!–>Anexa 5 la OM 1964/2007–>	Marea Neagră<!–>
1210 – Vegetație anuală de-a lungul liniei țărmului–>	Anexa I/ Anexa 4<!–>	Pontic–>

<!–>–>Fișă habitate marine (1110, 1140, 1170, 1180)<!–>

Descriere–>stație<!–>	Cod stație–>	<!–>
	Bioregiune–>	<!–>
	Localizare–>	<!–>
	Sit Natura 2000–>	<!–>
	Latitudine–>	<!–>
	Longitudine–>	<!–>
	Adâncime–>	<!–>
	Dată–>	<!–>
	Oră începere/încetare lucru–>	<!–>
	Starea vremii/ mării–>	<!–>
	Temperatură aer–>	<!–>
	Acces stație–>	<!–>
	Descrierea stației/Observații–>	<!–>
Prelevare–>probe<!–>	Suprafață proba macrozoobentos–>	<!–>
	Dimensiuni Van Veen (1110, 1170, 1180)–>	<!–>
	Nr probe sedimente–>	<!–>
	Dimensiuni corer (1140)–>	<!–>
	Dimensiuni pătrat de probă (1170)–>	<!–>
	Butelie Nansen (orizont) (1180)–>	<!–>
	Seringi (apă/sediment din Van Veen) (1180)–>	<!–>
	Proba sediment granulometrie–>	<!–>
Caracterizare fiziografică–>	Tip fiziografic<!–>	Tărm deschis–>
		Cap<!–>
		Tărm liniar–>
		Stânci<!–>
		Tărm semi-inchis–>
		Golf<!–>
		Braț de mare–>
		Estuar<!–>
	Expoziție–>	Nordică<!–>
		Nord-estică–>
		Estică<!–>
		Sud-estică–>
		Sudică<!–>
	Expunere valuri–>	Expus<!–>
		Moderat expus–>
		Adăpostit<!–>
	Tip țărm–>	Faleză stâncoasă<!–>
		Faleza argiloasă–>
		Taluz<!–>
		Plajă–>
		Dune<!–>
		Sărătură–>
		Lagună<!–>
		Pășune–>
		Pădure<!–>
		Artificial–>
	înclinație<!–>	Surplombă–>
		Vertical (80-90°)<!–>
		înclinat (40-80°)–>
		Orizontal (0-40°)<!–>
		Sub pietre–>
	Tip substrat predominant<!–>	Stânca–>
		Bolovani foarte mari (> 1 m)<!–>
		Bolovani mari (0,5- 1 m)–>
		Bolovani mici (0,25-0,50 m)<!–>
		Galeți (6-25 cm)–>
		Pietricele (2-7 cm)<!–>
		Pietriș (4-16 mm)–>
		Scradiș<!–>
		Nisip grosier (1-4 mm)–>
		Nisip mediu (0,25-1 mm)<!–>
		Nisip fin (0,06-0,25 mm)–>
		Mâl (<0,06)<!–>
		Lemn–>
		Artificial (piatra/beton)<!–>
		Artificial (metal)–>
		Biogen<!–>
	Tip substrat dur (1170)–>	Bazine în stânca<!–>
		Crevase, grote–>
	<!–>	Alte tipuri (descriere)–>
	Tip sediment mobil (1110, 1140 si<!–>1180)–>	Plat<!–>
		Vălurit–>
		Remodelat de organismele endopsamice<!–>
	Tasare–>	1-5<!–>
	Stabilitate–>	1-5<!–>
	Sortare–>	1-5<!–>
	Tip habitat–>	<!–>
	Subtip habitat–>	<!–>
	Descriere habitat–>	<!–>
	Salinitate suprafață/ fund–>	<!–>
	Temperatură suprafață/ fund–>	<!–>
	Oxigen dizolvat fund–>	<!–>
	pH fund–>	<!–>
Structura si funcții (indicatori ecologici)–>	Valoare/ Evaluare (M-AMBI)<!–>	Bună–>Moderată<!–>Neadecvată–>Necunoscută<!–>
	Valoare EI / Evaluare EI–>
	Simper (Primer) / Evaluare<!–>
Microbiologie (1180)–>	Bacterii metanogene<!–>	–>
	Bacterii metanotrofe<!–>	–>
	Evaluare calitate habitat<!–>	–>
Stare<!–>conservare–>	Structura și funcții<!–>	Favorabil–>	Nefavorabil – Neadecvat<!–>
		Nefavorabil-Rău–>	Necunoscut<!–>
	Metoda utilizată stare conservare–>	Inventarieri complete sau o estimare statistică solidă<!–>
		Estimări prin extrapolari și/sau modelari bazate pe date parțiale–>
		Bazat în principal pe opinia experților cu eșantionare minimală<!–>
		Date lipsa–>
	Perspective<!–>	Favorabil–>	Nefavorabil – Neadecvat<!–>
		Nefavorabil-Rau–>	Necunoscut<!–>
Foto–>	<!–>	–>
Expert/<!–>Funcție/–>Instituție<!–>	–>	<!–>

Fișă habitate marine și costiere (1130, 1150*, 1160)

Descriere stație–>	Cod stație<!–>	–>
	Bioregiune<!–>	–>
	Localizare<!–>	–>
	Sit Natura 2000<!–>	–>
	Latitudine<!–>	–>
	Longitudine<!–>	–>
	Adâncime<!–>	–>
	Dată<!–>	–>
	Oră început<!–>	–>
	Oră sfârșit<!–>	–>
	Starea vremii<!–>	–>
	Starea mării<!–>	–>
	Temperatură aer (°C)<!–>	–>
	Acces stație<!–>	–>
	Descriere stație/Observații<!–>	–>
Prelevare probe<!–>	Probă apă (oxigen dizolvat)–>	<!–>
	Probă apă (CBO5)–>	<!–>
	Probă apă parametri chimici (nutrienți, substanță organică)–>	<!–>
	Probă apă (suspensii)–>	<!–>
	Proba sediment (poluanți, TOC) (1150,1160)–>	<!–>
	Probă apă (clorofilă) (l)–>	<!–>
	Probă apă (fitoplankton) (l)–>	<!–>
	Probă apă (zooplankton) (l)–>	<!–>
	Probă macroalge–>	<!–>
	Cantitate Van Veen (macrozoobentos)–>	<!–>
	Nr probe sedimente (macroozobentos)–>	<!–>
	Proba sedimente (granulometrie)–>	<!–>
Caracterizare–>fiziografică<!–>	Prezență barierei lagunare–>	<!–>
	Morfologia malului–>	<!–>
	Vegetație maluri–>	<!–>
	Vegetație plutitoare–>	<!–>
	Tip sediment (1150 si 1160)–>	<!–>
	Temperatură suprafață (°C)–>	<!–>
	Temperatură fund (°C)–>	<!–>
	Salinitate suprafață (PSU)–>	<!–>
	Salinitate fund (PSU)–>	<!–>
	Transparență (m)–>	<!–>
Chimie–>	Oxigen dizolvat (mg/L)<!–>	–>
	Saturație oxigen dizolvat (%)<!–>	–>
	Consum biochimic de oxigen – CBO_5 (mg/L)<!–>	–>
	pH<!–>	–>
	Conținutul în suspensii solide totale (mg/L)<!–>	–>
	Poluanți (% compuși care depasesc limitele propuse pentru starea ecologica buna)<!–>	–>
	Azotați (N-NO_3) (mgN/L)<!–>	–>
	Azotiți (N-NO_2) (mgN/L)<!–>	–>
	Azot amoniacal (N-NH_4) (mgN/L)<!–>	–>
	Fosfor total (mgP/L)<!–>	–>
	Fosfati (P-PO_4) (mg P/L)<!–>	–>
	CCO-Mn (mg O_2/L)<!–>	–>
	TOC sedimente (%)<!–>	–>
Structură și funcții<!–>	Grad eutrofizare–>	Bună<!–>Moderată–>Neadecvată<!–>Necunoscută–>
	Evaluare grupă ecologică<!–>
	Tip specie salinitatea mediului–>
	Tip de specie apartenență la habitat<!–>
	Clorofila a/ Evaluare Chlorofila–>
	Valoarea IBI / Evaluare IBI<!–>
Stare conservare–>	Structură și funcții<!–>	Favorabil–>	Nefavorabil – Neadecvat<!–>
		Nefavorabil-Rău–>	Necunoscut<!–>
	Metoda utilizată stare conservare–>	Inventarieri complete sau o estimare statistică solidă<!–>
		Estimări prin extrapolari și/sau modelari bazate pe date parțiale–>
		Bazat în principal pe opinia experților cu esantionare minimala<!–>
		Date lipsa–>
	Perspective<!–>	Favorabil–>	Nefavorabil – Neadecvat<!–>
		Nefavorabil-Rau–>	Necunoscut<!–>
Foto–>	<!–>	–>
Expert/<!–>Funcție/–>Instituție<!–>	–>	<!–>

–>Specii identificate

Grup<!–>	Specie–>	Grupă<!–>taxono–>mică<!–>	Grupă–>ecolo<!–>gică–>	Abundență<!–>	Biomasă–>	Tip<!–>specie–>salinitatea<!–>mediului–>	Tip de specie apartenență la habitat<!–>	Observații–>
<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	Dulcicolă<!–>Dulcicolă – salmastricolă Marină–>	Caracteristică<!–>Alohtonă–>Prioritară<!–>	–>
<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>			<!–>
–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>			–>

<!–>Analize granulometrice

Fracțiune granulometrică–>	Procent<!–>(%)–>	Fracțiune granulometrică<!–>	Procent (%)–>
Pietriș foarte grosier (>256 mm)<!–>	–>	Nisip fin (0.125-0.250 mm)<!–>	–>
Pietriș grosier (64-256 mm)<!–>	–>	Nisip foarte fin (0.06250.125 mm)<!–>	–>
Pietriș mediu (4-64 mm)<!–>	–>	Silt grosier (0.031-0.0625 mm)<!–>	–>
Pietriș fin (2-4 mm)<!–>	–>	Silt mediu (0.015 – 0.031 mm)<!–>	–>
Nisip foarte grosier (1-2 mm)<!–>	–>	Silt fin (0.008-0.015 mm)<!–>	–>
Nisip grosier (0.5-1 mm)<!–>	–>	Silt foarte fin (0.004-0.008 mm)<!–>	–>
Nisip mediu (0.25-0.5 mm)<!–>	–>	Mâl (argilă) (<0.004 mm)<!–>	–>

<!–>Fișă habitat 1210

Nume specialist–>	<!–>	–>	<!–>
Perioada de studiu–>	<!–>	–>	<!–>
Cod habitat Natura 2000–>	<!–>	–>	<!–>
Denumire habitat Natura 2000–>	<!–>	–>	<!–>
Localizare/Județ–>	<!–>	–>	<!–>
Coordonate geografice–>	<!–>	–>	<!–>
Date de evaluare a habitatului–>	<!–>	–>	<!–>
Nr. crt:–>	<!–>	–>	<!–>
Suprafața estimată a habitatului (în kmp)–>	<!–>	–>	<!–>
Suprafața studiată (în kmp)–>	<!–>	–>	<!–>
Proporția (%) deținută de habitat în zona studiată–>	<!–>	–>	<!–>
Caracterizarea generală a habitatului (caracteristici ale biotopului și biocenozei)–>	<!–>	–>	<!–>
Asociații vegetale specifice habitatului–>	<!–>	–>	<!–>
Gradul de acoperire a vegetației (%)–>	<!–>	–>	<!–>
Aspectul vegetației (omogen, heterogen)–>	<!–>	–>	<!–>
Specii caracteristice / dominante–>	<!–>	–>	<!–>
Specii însoțitoare–>	<!–>	–>	<!–>
). Specii accidentale–>	<!–>	–>	<!–>
1. Specii rare și periclitate–>	<!–>	–>	<!–>
2. Alte specii (sp. alohtone, invazive)–>	<!–>	–>	<!–>
3. Starea de conservare a habitatului–>	Favorabilă<!–>	Inadecvată–>	Nefavorabilă<!–>
	–>	<!–>	–>
	îmbunătățit<!–>	Stabil–>	Deteriorat<!–>
	–>	<!–>	–>
4. Factori de risc la adresa habitatului<!–>	Naturali–>	Antropici<!–>	–>
	<!–>	–>	<!–>
5. Presiuni antropice și amenințări la adresa habitatului–>	Minore<!–>	Moderate–>	Majore<!–>
6. Calitatea habitatului–>	Bună<!–>	Moderată–>	Inadecvată<!–>
7. Tendința de evoluție a habitatului–>	îmbunătățire<!–>	Stabilă–>	Deteriorare<!–>
	–>	<!–>	–>
8. Alte observații<!–>	–>	<!–>	–>
<!–>	–>	<!–>	–>
<!–>	Semnătură–>	specialist<!–>	–>
<!–>	–>	<!–>	–>
<!–>	–>	<!–>	–>

<!–>Eșantionarea, colectarea și agregarea informațiilor pe plotEșantionarea presupune colectarea probelor de biotă, apă și sediment în vederea caracterizării habitatelor studiate. Cantitățile prelevate sunt diferite, în funcție de atributele care urmează a fi monitorizate. Acestea diferă de la un tip de habitat la altul în funcțiile de caracteristice acestora.–>Colectarea se face pe mare sau lagună cu barca/navă sau pe uscat, ținând cont de condițiile locale. Cartarea stațiilor de colectare se realizează utilizând echipamente specifice: ecosonda multibeam și/sau side-scan (scanare laterală), GPS, drona, echipament topografic.<!–>Metodele de colectare sunt prezentate anterior urmărindu-se parametrii specifici tipului de habitat, conform fișelor de monitorizare (secțiune prelevare probe). Probele sunt etichetate și conservate (formolizare, ținute la rece etc.) în vederea analizelor de laborator. Parametrii fizici (temperatura, salinitate, pH etc) sunt măsurați cu echipament specific (mutiparametru, sonda, CTD).–>Analizele de laborator urmăresc atât o evaluare cantitativă cât și calitativă: identificarea speciilor, tipul acestora și apartenența la habitat, fracțiunile granulometrice, parametri chimici. Agregarea informațiilor colectate pe plot se realizează pe baza indicatorilor ecologici.<!–>–>Relația plot de monitorizare/rețea Natura 2000Conform planului de monitorizare și cerințelor Directivei Habitate, monitorizarea se realizează atât în interiorul siturilor cât și în afară rețelei Natura 2000. Distribuția spațială a siturilor Natura 2000 la nivelul bioregiunii marine arată o acoperire de aproape 80 – 100 % a spațiului marin cuprins între linia coastei și izobatele de 40 – 60 m adâncime, la care se adaugă situl marin situat la adâncime mare ROSCI0311 – Canionul Viteaz (peste 100 -150 m).<!–>Distribuția ploturilor la nivelul rețelei Natura 2000 trebuie să țină cont de distribuția spațială a tipurilor și subtipurile habitatelor marine la nivelul bioregiunilor marina și pontica, cât și la nivelul siturilor Natura 2000.–><!–>Ploturi de monitorizare din rețeaua Natura 2000Distribuția ploturilor de monitorizare din rețeaua Natura 2000 este prezentată în tabelul 1.2.–>Tabel 1.1. Planul de monitorizare a habitatelor marine și costiere

Nr.<!–>Crt.–>	Habitatul<!–>	Anexa din–>DH și<!–>OUG 57/2007–>Legea<!–>49/2011–>	Regiune<!–>biogeogr.–>	Localitate<!–>(jud.)–>	Sit<!–>Natura 2000 (cod sit)–>	Frecvența<!–>	Luna/ Lunile–>	Metoda<!–>utilizată–>	Obs.<!–>
1.–>	1110 -<!–>Bancuri de nisip submerse de mică adâncime–>	Anexa I/<!–>Anexa 4–>	Marea<!–>Neagră–>(Marină)<!–>	Vama Veche – zona 20- 25 m adâncime (jud. Constanța) – Sf. Gheorghe/Sulina (jud. Tulcea)–>	ROSAC0269<!–>ROSAC0094–>ROSCI0281<!–>ROSCI0293–>ROSAC0197<!–>ROSCI0237–>ROSCI0066<!–>	anual–>	mai-<!–>octombrie–>	-eșantionare<!–>non–>distructivă;<!–>-pătrate de probă 1 mp (3 replici);–>-transecte foto<!–>	Min. 10 puncte de prelevare–>Acces cu barcă cu motor și navă<!–>
2.–>	1130 -<!–>Estuare–>	<!–>	Pontică–>	Sulina, Musura – apele marine de la gurile Dunării<!–>	ROSCI0066–>	2/an<!–>în câte 6 puncte–>	Sezonier<!–>	monitoring–>integrat<!–>	Min. 6 stații de prelevare, acces navă–>
3.<!–>	1140 –>Suprafețe de nisip și mâl descoperite la maree joasă<!–>	Anexa I/–>Anexa 4<!–>	Marea–>Neagră<!–>(Marină)–>	Delta Dunării (Sulina, Sf. Gheorghe, Gura Portiței, Periboina/ Chituc)<!–>Eforie centru – zona 0-5 m adâncime (județul Constanța)–>	ROSAC0197<!–>ROSCI0066–>	anual<!–>	mai –>iunie<!–>	– transecte cu pătrate de probă corer (60 replici);–>	Min. 10 stații de prelevare <!–>Acces barcă–>
4.<!–>	1150* –>Lagune<!–>costiere–>	Anexa I/<!–>Anexa 4–>	Pontică<!–>	Sf. Gheorghe (Zăton), –>Sinoe (Laguna Sinoe)<!–>	ROSCI0065–>	3/an/ 8-9 puncte<!–>	sezonier–>	monitoring<!–>integrat–>	Min. 6 stații Sinoe<!–>Min. 2 stații Zăton–>(funcție de condițiile<!–>locale)–>
5.<!–>	1160 –>Brațe de mare și golfuri mai puțin adânci<!–>	Anexa I/–>Anexa 4<!–>	Marea–>Neagră<!–>(Marină)–>	Lacul Mangalia (județul Constanța)<!–>Golful Musura (Sulina, jud. Tulcea)–>Meleaua Sahalin (Sf. Gheorghe, jud. Tulcea)<!–>	ROSCI0066–>ROSAC0157<!–>	anual–>	mai -<!–>octombrie–>	Pătrate de probă<!–>	Min. 7 stații de prelevare –>Acces barcă cu motor<!–>
6.–>	1170 -<!–>Recifi–>	Anexa I/<!–>Anexa 4–>	Marea<!–>Neagră–>(Marină)<!–>	Vama Veche – zona 10- 18 m adâncime (județul Constanța) – Sf. Gheorghe – zona 30-45 m adâncime (județul Tulcea)–>	ROSAC0269<!–>ROSCI0094–>ROSCI0281<!–>ROSCI0293–>ROSCI0237<!–>ROSCI0413–>	anual<!–>	mai,–>iunie,<!–>octombrie;–>	– pătrate de probă;<!–>– foto;–>	Min. 10 stații de prelevare <!–>Acces cu barcă cu motor/navă–>
7.<!–>	1180 -Structuri submarine create de emisii de gaze–>	Anexa I/<!–>Anexa 4–>	Marea<!–>Neagră–>(Marină)<!–>	Venus – zona 20-45 mm adâncime (județul Constanța)–>– Sf. Ghe.- zona 20-45 m adâncime (județul Tulcea)<!–>– Canion Viteaz (adancime 100-150 m)–>	ROSCI0281<!–>ROSCI0066–>ROSCI0311<!–>ROSCI0413–>	anual<!–>	mai,–>iunie,<!–>octombrie;–>	– pătrate de probă 1 mp (3 replici);<!–>– transecte foto;–>	Min. 4 stații de prelevare <!–>Acces cu barcă cu motor/ navă–>
8.<!–>	1210 –>Vegetație anuală de-a lungul liniei țărmului<!–>	Anexa I/–>Anexa 4<!–>	Marea–>Neagră<!–>(Pontică)–>	Vama Veche-2 Mai (județul Constanța) – Plaja Sulina (județul Tulcea): 10 sectoare<!–>	ROSCI0065–>	4 ori/an<!–>	mai,–>iunie,<!–>iulie,–>septembrie;<!–>	– observații directe;–>-metoda<!–>Braun–>Blanquet<!–>	Min. 10 ploturi de monitorizare/ sector–>

<!–>–>Ploturi de monitorizare în afara rețelei Natura 2000Sectorul românesc (zona economică exclusivă și zona costieră) al bioregiunii marine și pontice este acoperit în proporție de ~ 25% de situri Natura 2000. Ținând cont de distribuția habitatelor de interes comunitar la nivelul bioregiunii (până la adâncimea de aproximativ 60-70 m, excepție făcând habitatul 1180 – Structuri submarine create de emisii de gaze și parțial 1170 – Recifi, care conform fișelor standard Natura 2000 se regăsesc în situl ROSCI0311 Canionul Viteaz la peste 100 m adâncime), acestea sunt acoperite de rețeaua Natura 2000, astfel încât majoritatea ploturilor de monitorizare sunt în cadrul siturilor. Ploturile de monitorizare din afara rețelei Natura 2000 se selectează în funcție de distribuția habitatelor urmărindu-se o acoperire cât mai completă la nivelul sectorului marin și costier românesc.<!–>–>Structura și funcțiile habitatelorStructurile sunt considerate a fi componentele fizice ale unui tip de habitat. Acestea vor fi adesea formate din ansambluri de specii, incluzând, de asemenea, caracteristici abiotice, (substratul pentru habitatele de fund, masa apei pentru habitatele pelagice). Funcțiile sunt procesele ecologice care au loc la o serie de scale temporale și spațiale și acestea variază foarte mult între tipurile de habitat. Structura este relativ simplu de observat/măsurat, dar funcțiile sunt de obicei mai dificile. Cu toate acestea, întrucât funcțiile sunt adesea legate de o anumită specie sau grupuri de specii, prezența anumitor specii poate indica faptul că funcțiile sunt favorabile.<!–>Pentru că un tip de habitat să fie considerat ca fiind în stare de conservare favorabilă, Directiva impune ca structură și funcțiile sale să fie favorabile, iar "speciile tipice" să fie la starea de conservare favorabilă.–>Structura funcțiilor habitatelor marine și costiere se monitorizează pe baza unor parametri specifici tipului de habitat:– Caracteristici fiziografice ale substratului: tip fiziografic – expoziție, expunere val, tip țărm, înclinație, tip substrat predominant (analize granulometrice), caracteristici substrat (tasare, stabilitate, sortare), morfologia malurilor (prezența barierei lagunare, tip vegetație) … – Caracteristicile maselor de apă: temperatura, salinitate, oxigen dizolvat, saturație în oxigen dizolvat, consum biochimic de oxigen, pH, suspensii solide totale, poluanți, nutrienți … – Specii identificate (prioritare, caracteristice, alohtone), specii indicatoare (pentru habitatele 1130 și 1150 – dulcicole, salmastricole, marine) … – Funcțiile habitatului – pe baza indicilor ecologici (grad eutrofizare, clorofilă, IBI, M-AMBI, EI, Simper, caracteristici fiecărui tip de habitat) prezentați în ghidul de monitorizare. … <!–>–>Evaluarea stării de conservare pe bioregiuneStarea de conservare a fiecărui habitat la nivel de bioregiune se realizează pe baza evaluării fiecărui parametru: areal, distribuție, structura și funcții, tendințe pe baza unei matrici care include 4 categorii: "favorabil" (FV), "nefavorabil – inadecvat" (U1), "nefavorabil – rău" (U2) și "necunoscut" (XX).<!–>–>Evaluarea tendințelor pe termen scurt și lungEvaluarea tendinței pe termen scurt în cazul habitatelor marine, în special pentru areal și suprafața acoperită este extrem de dificil de realizat pe baza informațiilor din activitățile de monitorizare. Aceasta se datorează în special extinderii mari și fragmentată a habitatelor marine, dificultatea obținerii datelor (cartările complete prin metode specifice – scanare/eșantionar fiind extrem de costisitoare necesitând timp îndelungat). Evaluarea se realizează pe baza modelării (ecosisteme marine, inclusiv geomorfologică), ținând cont de presiunile exercitate care pot produce pierderi la nivelul substratului și/sau alterare a structurii și funcției fiecărui habitat. Pierderile la nivelul substratului pot fi evaluate în concordanță cu criteriile Descriptorului 6 – Integritatea substratului marin și D7 – Condiții hidrografice, Directiva Strategia Marină.<!–>–>Evaluarea presiunilor și amenințărilorEvaluarea presiunilor și amenințărilor se realizează la nivel de plot de monitorizare (acolo unde este posibil) și habitat, ținând cont de intensitate (majoră, medie sau minoră), durata de timp în care presiunea a fost exercitată și extinderea la nivelul suprafeței ocupate de habitat.<!–>–>Generarea geometriei tipurilor de habitateHărțile de distribuție constă în griduri de 10 x 10 km ETRS 89, proiecția ETRS LAEA 5210 (EPSG3035). Gridul este alcătuit din celule de 10 km reprezentând prezența habitatului în celula respectivă. Utilizarea datelor atributelor pentru a indica prezența sau absența unui tip de habitat într-o celulă de grilă nu este permisă. Datele spațiale aferente hărților de distribuție trebuie generate în format shapefile sau în format ESRI ("geodatabase"). Gridul poate fi raportat că celule sau "dizolvat" după generare.<!–>Atributele fișierelor trebuie să corespundă tabelului următor.–>Tabel 1.3. Atribute hărți distribuție

Nume<!–>	Descriere–>	Tip<!–>
Code–>	Codul habitatului din lista de referinta<!–>	String (15)–>
maptype<!–>	Distributie (Distribution)–>	String (15)<!–>
Category–>	Habitat/ species<!–>	String (15)–>
isocode<!–>	Codul tarii „RO”–>	String (2)<!–>
refgrid–>	Informatii privind gridul de referinta pe baza caruia sau realizat hartile<!–>	String (25)–>
sensitive<!–>	„sensitive” sau „non-sensitive” in functie de habitat–>	String (15)<!–>

–>Hărțile de areal trebuie generate utilizând instrumentul "range tool", disponibil online pe portalul EIONET. Instrumentul "range tool" folosește următoarele informații spațiale:– Granițele naționale (zona economică exclusivă a României în cazul bioregiunii Marea Neagră) (EuroBoundaruMap v 12); … – Regiunile biogeografice … – Lista de referință pentru habitatele de interes comunitar … <!–>Fișierele utilizate ca "input" sunt reprezentate de distribuția habitatelor pe baza gridului EEA 10 x 10 km (reprezentând prezenta habitatului în gridul respectiv). Versiunea actuală a instrumentului calculează distanța față de centroidul celulelor, spre deosebire de marginea celulei. "Gap-ul" trebuie ales în funcție de tipul de habitat, raportat la condițiile geografice și morfologice.–>Fișierul rezultat conține multe alte înregistrări, deoarece conține atât grilele în care habitatul a fost prezent, conform bioregiunii cât și grile suplimentare în care intervalul a fost calculat, dar nu a fost regăsit. Este înregistrata a prezenței (100) sau absenta (0) a unui habitat într-o celulă și de asemenea, a grilelor recomandate pentru ștergere (REGION_CHK, CNTRY_CHK), pe baza următoarelor criterii:● zonele marine incluse automat în habitatele marine;<!–>● zonele terestre incluse automat în habitatele marine;–><!–>–>

… 1.2.<!–>Metodologiile de monitorizare a stării de conservare a habitatelor marine și costiere de interes comunitarCaracterul de mare semiînchisă, un bazin hidrografic uriaș, precum și particularitățile sale hidrobiologice unice fac din Marea Neagră un ecosistem extrem de sensibil și expus la amenințări.–>În tabelul următor sunt redate habitatele marine și costiere de interes comunitar din România care sunt monitorizate, respectând cerințele Directivei Habitate:<!–>Tabelul 1.4. Habitate costiere și marine

Denumirea și codul Natura 2000–>	Anexa Directivei Habitate/ OUG nr. 57/2007<!–>	Prezența în regiunea biogeografică cf. OM nr. 2387/2011 (care modifică OM 1964/2007)–>
1110 – Bancuri de nisip submerse de mică adâncime<!–>	Anexa I/ Anexa 4–>	Marea Neagră<!–>
1130 – Estuare–>	Anexa I/ Anexa 4<!–>	Marea Neagră–>
1140 – Suprafețe de nisip și mâl descoperite la maree joasă<!–>	Anexa I/ Anexa 4–>	Pontic, Marea Neagră<!–>
1150* – Lagune costiere–>	Anexa I/ Anexa 4<!–>	Pontic–>
1160 – Brațe de mare și golfuri mai puțin adânci<!–>	Anexa I/ Anexa 4–>	Marea Neagră, Pontic<!–>
1170 – Recifi–>	Anexa I/<!–>Anexa 5 la OM 1964/2007–>	Marea Neagră<!–>
1180 – Structuri submarine create de emisii de gaze–>	Anexa I/<!–>Anexa 5 la OM 1964/2007–>	Marea Neagră<!–>
1210 – Vegetație anuală de-a lungul liniei țărmului–>	Anexa I/ Anexa 4<!–>	Pontic–>

<!–>Metode aplicate pentru monitorizarea habitatelor marine și costiere1150* Lagune costiereCLAS. PAL.: 21–>Lagunele sunt ecosisteme costiere de mică adâncime, separate de mare prin cordon de nisip care prezintă deschideri permanente sau temporare, deschideri care permit primenirea apei. Lagunele costiere se formează, de obicei, prin închiderea unor golfuri marine cu cordoane de aluviuni. Lagunele pot fi alimentate și cu apă dulce, continentală. Ca urmare, salinitatea apei în lagune se încadrează în registrul mixohalin, cu oscilații ample în funcție de aportul de apă (dulce sau marină), evaporație, precipitații etc.<!–>Principalele presiuni și amenințări identificate până în prezent, pe baza analizei activităților desfășurate în zonă și a evoluției factorilor climatici, sunt: modificarea debitului hidrologic, pescuitul în scopuri profesionale sau recreative, schimbarea dimensiunii și calității habitatului datorită schimbările climatice, procesele naturale abiotice (de exemplu, eroziunea), expunerea la valuri și modificarea nivelului mării din cauza schimbărilor climatice, activități agricole care generează poluare difuză a apelor de suprafață, activități sportive, de turism și de agrement, crearea sau dezvoltarea infrastructurii pentru sporturi, turism și agrement (în afara zonelor urbane sau de agrement), poluarea apei marine, acumularea materialului organic, procese naturale de eutrofizare sau acidifiere. Ca urmare, măsurile de conservare au în vedere: gestionarea utilizării îngrășămintelor naturale și a produselor chimice în agricultură, gestionarea operațiunilor de drenare și irigare și a infrastructurilor în agricultură, gestionarea pescuitului profesional și comercial, reducerea impactului poluării din surse mixte, restaurarea habitatelor afectate de modificările hidrologice multifuncționale, îmbunătățirea habitatului și consolidarea populațiilor de specii prevăzute de directive.–>Tipul de habitat este complex și sunt incluse o gamă largă de tipuri și origini fizice, cu o variație geografică și ecologică. Lagunele sunt enumerate ca un habitat prioritar în Directiva Habitate. De aceea, programul de monitorizare trebuie să ia în considerare întregul ecosistem.<!–>Monitorizarea habitatului 1150* situat cu precădere în situl Natura 2000 – R0SCI0065 presupune mai multe tipuri de activități realizate pe teren și în laborator: estimarea suprafeței habitatului și întinderea biotopurilor, studiul caracteristicilor fizice și chimice ale acestora, evaluarea structurii și a funcțiilor specifice habitatului, estimarea calității habitatului și a stării de conservare actuale a acestuia, a tendințelor de evoluție ale habitatului pe termen scurt și lung, a principalelor presiuni și amenințări asupra acestui tip de habitat.–>Calitatea habitatului (bună, moderată, neadecvată sau necunoscută) va fi determinată în funcție de caracteristicile fizice și chimice ale biotopului și de complexitatea structurii și funcțiilor habitatului.<!–>Tendințele de evoluție ale habitatului pe termen scurt și lung vor fi estimate în funcție de calitatea habitatului, de intensitatea factorilor de risc (naturali sau antropici) și a presiunii antropice care ar putea amenința viabilitatea pe termen lung a habitatului. În aprecierea tendințelor de evoluție ale habitatului, vor fi luate în considerare în primul rând observațiile de teren, dar și datele din literatura de specialitate, care pot oferi indicații asupra situației și a dinamicii habitatului. În cazul schimbărilor cuantificabile, se oferă precizări privind acuratețea datelor folosite pentru estimare.–>Tabelul 1.5: Tehnici pentru măsurarea atributelor (indicatorilor monitorizați) lagunelor 1150*.

Atribut generic<!–>	Atribut specific–>	Tehnică<!–>
Întindere/Distributie–>spațială<!–>	Suprafața lagunei (bazin; suprafața apei), model spațial al distribuției–>	Interpretare foto-aeriană/cartare; teledetecție; măsurători directe (numai pentru lagunele mici)<!–>
	Întinderea biotopurilor–>	Interpretare foto-aerienă/ cartare, eșantionare punctuală, transecte<!–>
Proprietăți fizice și chimice–>	Substrat: sediment<!–>	Analiza granulometrică; analize chimice ale sedimentelor (poluanți, TOC)–>
	Regimul salinității<!–>	CTD/ analiză de laborator–>
	Adâncimea apei<!–>	Batimetrie hidroacustică sau manuală–>
	Prezență și natura barierei de izolare<!–>	Interpretare foto-aeriană; măsurători directe (numai pentru lagunele mici)–>
	Gradul de eutrofizare (regimul îmbogățirii cu nutrienți)<!–>	Analiza de apă : nutrienți, clorofilă, oxigen dizolvat și saturație, TOC; măsurarea transparenței; suspensii; analiza speciilor indicatoare (fitoplacton, zooplancton, macroalge și macrozoobentos)–>
Structura<!–>habitatului–>	Compoziția pe specii, bogăția speciilor, caracteristicile speciilor<!–>	Analiza probelor de bentos, plancton și pești; studiul asociațiilor vegetale–>

<!–>Evaluarea generală a elementelor menționate se face după cum urmează:–>Starea de conservare a habitatului este considerată favorabilă în situația în care habitatul se află în parametrii de calitate normali, iar stabilitatea habitatului pe termen scurt și lung este asigurată, în lipsa unor presiuni și factori de risc semnificativi care ar putea afecta evoluția habitatului în prezent și viitor.<!–>Starea de conservare a habitatului este considerată neadecvată în situația în care habitatul este în prezent supus unor presiuni și riscuri (inclusiv antropice) de mică anvergură, care afectează deja parametrii de calitate ai habitatului, punând în pericol stabilitatea habitatului pe termen lung. Starea de conservare a habitatului este considerată nefavorabilă dacă habitatul este deja afectat semnificativ ca urmare a unor presiuni și riscuri majore, ce pun în pericol stabilitatea sa pe termen scurt și lung.–>Starea de conservare a habitatului este considerată necunoscută dacă nu exista suficiente date pentru estimarea sa.<!–>Informațiile despre presiuni și amenințări sunt necesare pentru evaluarea stării de conservare. Acestea furnizează informații despre principalii factori legați de rezultatele evaluării stării de conservare și pot ajuta la identificarea acțiunilor necesare pentru restaurare, fiind esențiale pentru a comunica rezultatele evaluării stării diverselor părți interesate.–>Pentru acest tip de habitat, principala amenințare este reprezentată de "Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice (zone umede și mediul marin)" – J02.<!–>–>1210 Vegetație anuală de-a lungul liniei țărmuluiCLAS. PAL.: 17.2<!–>Habitatul costier "Vegetație anuală de-a lungul liniei țărmului" (cod 1210) cuprinde comunități de plante anuale sau anuale și perene aparținând clasei Cakiletea maritimae R. Tx. et Prsg. 1952, dezvoltate în general pe nisipuri grosiere (cochilifere), dar pe alocuri și pe nisipuri fine, ușor sărăturate, bogate în materii organice azotate. Ocupă în general porțiunea de plajă nisipoasă dintre mediolitoral și dunele mobile embrionare (habitatul 2110), dar în unele situații (mai ales pe plajele late și pe grinduri) pot fi întâlnite și pe dunele joase de nisip din apropierea mediolitoralului, scăldate ocazional de valuri, în timpul furtunilor puternice.–>Din punct de vedere biogeografic, zona în care se întâlnește habitatul 1210 aparține bioregiunii Marea Neagră (bioregiunea pontică).<!–>Identificarea habitatului 1210 de-a lungul zonei costiere a Mării Negre dintre Vama Veche și Sulina se face pe baza asociațiilor vegetale tipice acestui habitat și a unor specii cheie, caracteristice habitatului. Unui tip de habitat de interes comunitar îi pot corespunde mai multe asociații vegetale sau cenotaxoni inferiori. Un cenotaxon trebuie să corespundă însă unui singur tip de habitat, condiție impusă de necesitatea individualizării cât mai clare a tipurilor de habitate (Gafta Mountford et al., 2008).–>Asociațiile vegetale specifice acestui tip de habitat (Făgăraș et al, 2008; Făgăraș, 2012; Făgăraș, 2013; Făgăraș, 2014; Făgăraș et al, 2015; Făgăraș Jianu, 2016; Zaharia et al., 2013; Gafta Mountford (coord.) et al., 2008; Sanda et al., 2008) sunt: Salsolo ruthenicae-Xanthietum strumarii Oberd et Tx. 1950 (Fig. III.3) – cu speciile edificatoare Salsola kali subsp. ruthenica și Xanthium strumarium subsp. italicum, Cakilo euxinae-Salsoletum ruthenicae Vicherek 1971 (Fig. III.4) – cu speciile edificatoare Cakile maritima subsp. euxina și Salsola kali subsp. ruthenica, Lactuco tataricae- Glaucietum flavae Dihoru et Negrean 1976 (Fig. III.5) – cu speciile edificatoare Glaucium flavum și Lactuca tatarica, Argusietum (Tournefortietum) sibiricae Popescu et Sanda 1975 (Fig. III.6) – cu specia edificatoare Argusia sibirica (syn. Tournefortia sibirica) și Crambetum maritimae (I.Șerbănescu 1965) Popescu et al. 1980 (Fig. III.7) – cu specia edificatoare Crambe maritima.<!–>Pentru o mai eficientă monitorizare a habitatului 1210, zona costieră românească va fi împărțită în mai multe segmente de coastă corespunzând zonelor unde în prezent există vegetație naturală pe plaje și unde este prezent acest tip de habitat (conform ultimei raportări și a literaturii de specialitate recente): Vama Veche-2 Mai, Tuzla-Eforie Sud, Cap Midia (incinta portului), grindul Chituc (Corbu- Periboina), Periboina – Gura Portiței, Gura Portiței – Periteașca, grindul Perișor, zona Sacalin-Zătoane, Sfântu Gheorghe-Câșla Vădanei, plaja Sulina.–>Mare parte a observațiilor se vor desfășura în zona costieră a Rezervației Biosferei Delta Dunării, unde habitatul este prezent aproape continuu de-a lungul țărmului, mai puțin în zonele în care plajele nisipoase se îngustează mult datorită eroziunii sau pe suprafețele pe care se practică pășunatul intensiv și extensiv (vite, cai), inclusiv în zone strict protejate din Rezervația Biosferei (Periteașca- Leahova, Sahalin-Zătoane).<!–>În Rezervația Biosferei Delta Dunării (ROSCI 0065), habitatul 1210 este în general bine reprezentat în următoarele segmente de coastă:– pe grindul Chituc (între Capul Midia și Edighiol) – mai ales prin asociația vegetală Salsolo ruthenicae-Xanthietum strumarii Oberd et Tx. 1950; … – în zona costieră dintre Edighiol și Portița – prin asociațiile vegetale Salsolo ruthenicae- Xanthietum strumarii Oberd et Tx. 1950, Cakilo euxinae-Salsoletum ruthenicae Vicherek 1971 și Argusietum (Tournefortietum) sibiricae Popescu et Sanda 1975; … – în zona litorală dintre Portița și canalul Periteașca (zona strict protejată Periteașca- Leahova) – prin asociațiile vegetale Salsolo ruthenicae-Xanthietum strumarii Oberd et Tx. 1950, Cakilo euxinae-Salsoletum ruthenicae Vicherek 1971, Lactuco tataricae-Glaucietum flavae Dihoru et Negrean 1976 și Argusietum (Tournefortietum) sibiricae Popescu et Sanda 1975; … – în zona costieră a grindului Perișor – prin asociațiile vegetale Salsolo ruthenicae- Xanthietum strumarii Oberd et Tx. 1950, Cakilo euxinae-Salsoletum ruthenicae Vicherek 1971, Lactuco tataricae-Glaucietum flavae Dihoru et Negrean 1976 și Argusietum (Tournefortietum) sibiricae Popescu et Sanda 1975; … – sporadic și pe suprafețe mici, în zona costieră a ariei strict protejate Sahalin-Zătoane (grindurile Crucea, Călugărului, Cașa, Grindul cu Trestie, grindul Țigănușului, grindurile Crasovschi, Buhaz și Flămânda, dar și în zona vestică a insulei/peninsulei Sahalin) – prin asociațiile vegetale Crambetum maritimae (I. Șerbănescu 1965) Popescu et al. 1980 (cea mai răspândită asociație vegetală în zonă) și Salsolo ruthenicae-Xanthietum strumarii Oberd et Tx. 1950, mai rar prin asociațiile Cakilo euxinae-Salsoletum ruthenicae Vicherek 1971 și Argusietum (Tournefortietum sibiricae) Popescu et Sanda 1975. … –>Zona costieră a ariei strict protejate Sahalin-Zătoane se caracterizează prin prezența unor plaje înguste cu dune joase (2-5 m) mărginite spre vest de zone umede cu comunități de stuf (Phragmites australis) ce ajung adesea în imediata vecinătate a mării, mai ales acolo unde zone umede cu apă dulce (bălți, lacuri) se învecinează cu marea. Pe porțiuni întinse, plaja îngustă din zona Sahalin-Zătoane este greu accesibilă datorită unor formațiuni arbustive și subarbustive ce ajung în zona mediolitoralului (Fig. III.9), formate preponderent din Elaeagnus angustifolia, Salix alba, Salix fragilis, Salix cinerea și Amorpha fruticosa (mai ales în zona estică a insulei/peninsulei Sahalin, unde aportul de apă dulce din Dunăre este mai însemnat). Acest aspect a fost observat și în zona grindului Perișor.– în zona costieră dintre Sfântu Gheorghe și Sulina (grindul Sărăturile) – prin asociațiile vegetale Cakilo euxinae-Salsoletum ruthenicae Vicherek 1971, Salsolo ruthenicae-Xanthietum strumarii Oberd et Tx. 1950 și mai rar Argusietum (Tournefortietum) sibiricae Popescu et Sanda 1975. … <!–>La sud de Capul Midia (zona costieră sudică a României), vegetația tipică habitatului 1210 este discontinuă, cu prezență insulară și pe suprafețe mici, fie în zonele neamenajate dintre stațiuni, fie la marginea plajelor din stațiuni, acolo unde vegetația naturală nu a fost îndepărtată de administratorii de plaje. În zonele costiere în care se constată că habitatul 1210 nu mai este prezent, în principal datorită intervențiilor umane, nu se vor mai face monitorizări în cursul deplasărilor ulterioare.–>În zona sudică a litoralului românesc (Cap Midia – Vama Veche), habitatul 1210 a fost observat pe suprafețe mici pe plaja de la Eforie Sud, între Eforie Sud și Tuzla și între 2 Mai și Vama Veche. La Capul Midia, în apropierea portului, vegetația naturală a plajelor, inclusiv cea specifică habitatului 1210, a fost aproape complet îndepărtată prin amenajarea unei plaje destinate activităților recreaționale.<!–>Datorită modificărilor sezoniere ale vegetației de coastă (a fenofazelor diferite), se desfășoară câte 5-6 deplasări pe an, în fiecare din cele 10 segmente litorale delimitate de-a lungul zonei costiere românești a Mării Negre. Deplasările se planifică în perioada mai-septembrie, iar în unele situații și în cursul lunii octombrie.–>Monitorizarea habitatului costier 1210 cuprinde mai multe tipuri de observații și activități: estimarea suprafeței habitatului în kmp, observații privind distribuția habitatului în zona costieră românească, studiul asociațiilor vegetale specifice habitatului (compoziție floristică, structură, condiții biotice) cu evaluări cantitative asupra speciilor (prin notarea abundenței-dominanței lor), evaluarea stării de conservare a habitatului, evaluarea tendințelor de evoluție ale habitatului pe termen scurt, mediu și lung, a principalelor presiuni și amenințări la adresa habitatului.<!–>Evaluarea stării de conservare a habitatului se face prin metoda semaforului (Combroux Schwoerer, 2007), prin folosirea următorilor parametrii: favorabil (FV) – verde, nefavorabil-inadecvat (U1) – galben și nevaforabil-rău (U2) – roșu.–>Starea de conservare a habitatului este considerată favorabilă în situația în care habitatul se află în parametrii de calitate normali iar stabilitatea habitatului pe termen scurt, mediu și lung este asigurată, în lipsa unor presiuni și factori de risc semnificativi care ar putea afecta evoluția habitatului în prezent și viitor.<!–>Starea de conservare a habitatului este considerată inadecvată în situația în care habitatul este în prezent supus unor presiuni și riscuri (inclusiv antropice) de mică anvergură care afectează deja parametrii de calitate ai habitatului punând în pericol stabilitatea habitatului pe termen lung.–>Starea de conservare a habitatului este considerată nefavorabilă dacă habitatul este deja afectat semnificativ ca urmare a unor presiuni și riscuri majore ce pun în pericol stabilitatea sa pe termen scurt și lung.<!–>Tendințele de evoluție ale habitatului pe termen scurt (următorii 1-5 ani), mediu (5-10 ani) și lung (următorii 10-15 ani) se estimează în funcție de presiunea antropică și de intensitatea factorilor de risc naturali care ar putea amenința habitatul. Acolo unde se constată modificări evidente ale habitatului față de situații prezentate în literatura de specialitate în anii precedenți (Mihăilescu et al. (2015), Zaharia et al. (2013), se estimează procentual amploarea schimbărilor petrecute și se precizează cauzele schimbărilor. În cazul schimbărilor cuantificabile, se oferă precizări privind acuratețea datelor folosite pentru estimare.–>Tendințele de evoluție se estimează ca fiind stabile, în creștere, în descreștere sau necunoscute.<!–>Tendința de evoluție este considerată stabilă dacă există premise pentru ca starea actuală a habitatului să nu sufere modificări semnificative, în sensul deteriorării sau îmbunătățirii sale. Lipsa unor presiuni și amenințări semnificative, inclusiv de natură antropică, este o premisă a stabilității habitatului.–>Tendința de evoluție este considerată crescătoare (în sensul îmbunătățirii stării habitatului), dacă parametrii indicatori ai stării de conservare a habitatului s-au îmbunătățit raportat la o situație din trecut menționată în literatura de specialitate sau dacă se estimează îmbunătățirea lor în viitor, în lipsa unor presiuni și amenințări semnificative, inclusiv de natură antropică.<!–>Tendința de evoluție este considerată în descreștere (în sensul deteriorării stării habitatului) dacă calitatea habitatului s-a deteriorat raportat la o situație din trecut menționată în literatura de specialitate sau dacă se estimează o deteriorare a habitatului în viitor ca urmare a unor presiuni și amenințări semnificative, inclusiv de natură antropică.–>Tendința de evoluție este considerată necunoscută în situația în care nu există informații suficiente asupra evoluției habitatului în viitor.<!–>Calitatea habitatului (bună, moderată, inadecvată sau necunoscută) este determinată în funcție de numărul asociațiilor vegetale caracteristice, de gradul de acoperire a vegetației, de numărul rarităților floristice, de intensitatea factorilor de risc (naturali sau antropici) și a presiunii antropice care ar putea amenința viabilitatea pe termen lung a habitatului.–>Presiunile (factorii de risc) care amenință/pot amenința starea de conservare a habitatului sunt evidențiate în funcție de efectele lor asupra habitatului 1210 ca fiind majore (pot produce modificări de anvergură asupra habitatului) – High (H), moderate (produc modificări, dar nu de anvergură, asupra habitatului) – Moderate (M) sau mici (produc modificări minore asupra habitatului) – Low (L). Dintre factorii de risc folosiți la nivel european pentru evaluarea riscurilor/presiunilor la adresa habitatelor de interes conservativ (conform tipologiei MSFD), vor fi selectați 10 factori considerați a avea un impact semnificativ asupra habitatului 1210.<!–>Factorii de risc cu impact semnificativ asupra habitatului 1210 sunt:– Pășunatul intensiv sau suprapășunatul animalelor domestice în zona plajelor (A09); … – Pășunatul extensiv al animalelor domestice (A10); … – Construcția sau modificarea unor zone urbane sau recreaționale (F02); … – Dezvoltarea și menținerea plajelor pentru turism și recreație, inclusiv curățarea plajelor (F06); … – Activități militare, măsuri de siguranță publică și alte intruziuni umane (H); … – Specii străine și alte specii problematice (ex., invazive, colonizatoare) (I); … – Procese abiotice naturale precum eroziunea plajelor, tasarea nisipului, uscarea sau băltirea plajelor, salinizarea nisipului (L01); … – Furtuni, cicloane (M07); … – Schimbări de temperatură (ex. creșterea temperaturii și a extremelor termice) ce pot determina schimbări climatice (M01); … – Expunerea plajelor la valuri și la schimbări ale nivelului mării ca urmare a schimbărilor climatice (N04); … –>Dintre acești factori de risc, pășunatul intensiv, cel extensiv și suprapășunatul sunt cei mai dăunători pentru vegetația tipică habitatului 1210. Impactul negativ asupra vegetației se manifestă atât prin consumul selectiv al speciilor (mai ales Salsola kali subsp. ruthenica în fazele tinere de dezvoltare și Crambe maritima – varza de mare), cât și călcarea vegetației, tasarea substratului sub copitele animalelor (vite, cai) și modificarea calității substratului nisipos datorită bălegarului produs. Datorită pășunatului, suprafețe mari de vegetație din cadrul habitatului 1210 au fost distruse sau puternic afectate (compoziție în specii, acoperire, densitatea speciilor). Astfel de situații au fost observate, paradoxal, în zone strict protejate din Rezervația Biosferei Delta Dunării, mai ales între Gura Portiței și canalul Periteașca, pe grindul Perișor, pe insula/peninsula Sacalin sau în afara zonelor strict protejate, la Sulina și Sfântu Gheorghe.<!–>Dezvoltarea și menținerea plajelor pentru turism și recreație, chiar extinderea unor zone recreaționale pe plaje a fost observată în zona plajei Corbu (parte a grindului Chituc), pe plaja de la Capul Midia, în zona cherhanalei 2 de pe grindul Chituc, la Gura Portiței, la Sfântu Gheorghe și la Sulina. La acestea se adaugă turismul recreațional neautorizat pe plajele neamenajate de pe grindul Plantației (partea sudică a grindului Chituc), în zona litorală din apropierea localității Vadu, unde turiștii întind corturi pe plajă, intră cu autoturismele în zona plajelor și lasă gunoaie pe plaje.–>Activități militare în zona plajelor care au determinat de altfel îngrădirea unor porțiuni de plaje, au fost observate pe plaja Corbu, în zona poligonului Cap Midia și la Sulina, la sud de canalul Busurca (unitate militară de radare). Activitățile militare sunt însă ocazionale și nu au un impact atât de mare asupra vegetației plajelor, inclusiv asupra vegetației din habitatul 1210, comparativ cu alți factori de impact negativi.<!–>Dintre speciile alohtone invazive au fost observate în cadrul habitatului 1210 Xanthium strumarium subsp. italicum (syn. Xanthium italicum), care, datorită constanței ridicate și a abundenței mari în unele zone dintre mediolitoral și dune, devine chiar specie edificatoare pentru asociația vegetală Salsolo ruthenicae-Xanthietum strumarii. Alte specii alohtone cu potențial invaziv observate în cadrul habitatului 1210 sunt Amorpha fruticosa – salcâmul pitic și Elaeagnus angustifolia – sălcioara, care se dezvoltă copios în apropierea mediolitoralului, mai ales pe plajele înguste situate la nord de grindul Perișor.–>Procesul de eroziune a plajelor este evident în diferite segmente ale litoralului nordic românesc, din zona grindului Chituc și până în zona brațului Sfântu Gheorghe. Acest proces afectează în primul rând vegetația habitatului 1210, determinând declinul sau dispariția ei pe suprafețe mai mari sau mai mici, în funcție de intensitatea și amploarea eroziunii.<!–>Furtunile și cicloanele, dar și expunerea vegetației la valuri puternice afectează de asemenea vegetația habitatului 1210 prin smulgerea plantelor din nisip sau acoperirea lor cu nisip. Modificarea compoziției covorului vegetal se realizează prin faptul că rămân și proliferează speciile mai rezistente, cu înrădăcinare puternică sau care rezistă o perioadă mai lungă la acoperirea cu nisip.–>Creșterea temperaturilor și modificările climatice determinate de acestea pot afecta covorul vegetal specific habitatului 1210, determinând uscarea unor plante mai puțin rezistente, mai ales a celor situate către baza dunelor de nisip și chiar pe versanții estici ai dunelor.<!–>În zona sudică a litoralului românesc, principalii factori de risc la adresa habitatului 1210 sunt: construcția sau modificarea unor zone urbane sau recreaționale (cum ar fi plajele) (F02) (în zona Cap Midia și Tuzla), dezvoltarea și menținerea plajelor pentru turism și recreație, inclusiv curățarea plajelor (F06) (în zona Cap Midia și Tuzla), specii străine și alte specii problematice (ex., invazive, colonizatoare) (I) (în zona Cap Midia, Tuzla, 2 Mai și Vama Veche), procese abiotice naturale precum eroziunea plajelor (Fig. III.17), tasarea nisipului, uscarea sau băltirea plajelor, salinizarea nisipului (L01) – procese de eroziune (la Eforie Sud, Tuzla, între 2 Mai și Vama Veche), expunerea plajelor la valuri și la schimbări ale nivelului mării ca urmare a schimbărilor climatice (N04) (pe întreg litoralul sudic).–>Deplasările pe teren, în fiecare segment de coastă, se realizează în perioada mai-octombrie, pentru a surprinde modificările sezoniere ale vegetației litorale astfel încât compoziția în specii a asociațiilor vegetale din cadrul habitatului 1210 să fie completă, iar evaluarea indicilor populaționali ai speciilor de plante din cadrul habitatului (evaluarea abundenței-dominanței, a acoperirii) să se realizeze sezonier.<!–>Inventarul floristic al habitatului este suma taxonilor vegetali identificați în cadrul asociațiilor vegetale tipice habitatului 1210, la care se adaugă (dacă va fi cazul) specii de plante ce se dezvoltă sub forma unor populații izolate de-a lungul coastei, fără a intra în componența vreunei asociații vegetale.–>În cadrul inventarului floristic vor fi evidențiate speciile de plante dominante (cele care edifică asociațiile vegetale caracteristice habitatului 1210), cele caracteristice (speciile care servesc la recunoașterea habitatului) și speciile însoțitoare (care au o prezență/constanță medie sau mică în cadrul habitatului). Va fi, de asemenea, evidențiată prezența în cadrul habitatului a unor rarități floristice și a unor eventuale specii alohtone, invazive sau potențial invazive.<!–>Raritățile floristice din cadrul habitatului 1210 se evidențiază conform apartenenței lor la una dintre categoriile de periclitare (categorii sozologice). Se acordă o atenție deosebită speciilor de plante de interes conservativ european prezente în cadrul habitatului 1210.–>Raritățile floristice prezente în cadrul habitatului 1210 sunt: Argusia sibirica – critic periclitată (CR), Cakile maritima subsp. euxina – periclitată, Crambe maritima – periclitată (EN), Euphorbia peplis – periclitată (EN), Polygonum maritimum – vulnerabilă (VU).<!–>Studiul asociațiilor vegetale tipice habitatului 1210 se realizează prin metoda transectelor itinerante și constă în parcurgerea unor itinerarii (transecte) care însoțesc linia țărmului între Vama Veche și Sulina, de-a lungul segmentelor de coastă delimitate în vederea monitorizării. De-a lungul transectelor se delimitează ploturi de monitorizare, în care se realizează observații specifice (releveuri) la nivelul diferitelor fitocenoze, care vor permite identificarea și caracterizarea pe criterii științifice a asociațiilor vegetale tipice acestui habitat.–>În cursul fiecărei deplasări, se fac observații în minim 5 ploturi în segmentele delimitate în zona sudică a litoralului românesc și în minim 10 ploturi în segmentele costiere din zona situată la nord de Capul Midia, unde habitatul 1210 este mai bine reprezentat. Ploturile de monitorizare se delimitează în zone cu vegetație reprezentativă pentru habitatul 1210, în fiecare dintre cele 10 segmente de coastă luate în considerare pentru activitatea de monitoring. Ploturile sunt distribuite astfel încât, practic, întreaga zonă de coastă a României să fie acoperită. Observațiile de teren realizate în cadrul ploturilor se trec în fișe de teren.<!–>Releveul fitocenologic reprezintă înregistrarea fidelă a compoziției floristice a fitocenozei, a unor indici populaționali cantitativi (abundența-dominanța, acoperirea, prezența) și a unor caracteristici ale biotopului (granulația nisipului, gradul de solificare a nisipului, prezența dunelor de nisip–>Releveurile se realizează în cadrul unor suprafețe de probă (quadrate), delimitate în porțiunile mai omogene ale fitocenozelor, evitându-se pe cât posibil zonele de tranziție dintre fitocenozele învecinate.<!–>Dat fiind specificul asociațiilor vegetale din zona țărmului marin (dispuse sub forma unor cordoane de vegetație, de regulă lungi și înguste), releveurile se realizează în suprafețe de probă dreptunghiulare sau pătrate având dimensiuni cuprinse între 20 și 100 mp, egale cel puțin cu mărimea ariei minime, astfel încât să reflecte cât mai complet compoziția floristică, structura și caracteristicile funcționale ale fiecărei asociații vegetale.–>Releveurile se realizează în perioada mai-octombrie, acoperind principalele sezoane de vegetație (vernal, estival, serotinal, autumnal). Nu se desfășoară activități de monitorizare a habitatului 1210 în sezonul prevernal deoarece vegetația tipică este insuficient dezvoltată în această perioadă.<!–>În antetul fiecărui releveu vor fi notate următoarele date: numărul releveului, mărimea suprafeței de probă (mp), acoperirea substratului de către vegetație și data efectuării releveurilor. Releveul cuprinde lista de specii de plante înregistrate în suprafața de probă însoțită de notarea indicelui de abundență-dominanță pentru fiecare specie. Indicele de abundență-dominanță (AD) cuprinde șase trepte ale scării Braun-Blanquet după cum urmează:+ = indivizi rari cu grad de acoperire foarte mic;–>1 = indivizi numeroși dar cu acoperire mică sau rari dar cu acoperire mare;<!–>2 = indivizi foarte numeroși sau acoperire de 10-25% din suprafața de probă;–>= acoperire de 25-50% din suprafața de probă, numărul indivizilor este indiferent;<!–>= acoperire de 50-75% din suprafața de probă, numărul indivizilor este indiferent;–>= acoperire de 75-100% din suprafața de probă, număr de indivizi indiferent;<!–>–>Fiecăreia dintre cele șase trepte ale scării Braun-Blanquet îi corespunde o valoare medie a acoperirii procentuale, după cum urmează (Borza Boșcaiu, 1965): 5 (87,5%), 4 (62,5%), 3 (37,5%), 2 (17,5%), 1 (5,0%), + (0,1%).<!–>Acoperirea substratului este exprimată în procente și indică dacă covorul vegetal este compact sau discontinuu.–>Pe baza releveurilor efectuate pe teren se conturează științific asociațiile vegetale specifice habitatului 1210, prin metoda tabelară, cea mai frecvent utilizată în cadrul școlii fitosociologice europene.<!–>Tabelul 1.6: Tehnici pentru măsurarea habitatului 1210

Atribut generic–>	Atribut specific<!–>	Tehnică–>
Întindere /<!–>	Întindere biocenoză–>	Cartarea pe baza de fotografii aeriene si pe bază de studii de teren de-a lungul unor transecte itinerante, prin metoda releveului fitosociologic<!–>
Caracteristici–>fizice<!–>	Soluri: tip de sol–>	Apreciere în funcție de granulometrie și conținut de substanță organică sau prin analiza sedimentelor<!–>
Structura–>habitatului<!–>	Subtipuri prezente–>	Identificare asociații vegetale specifice<!–>
	Specii edificatoare / caracteristice–>	Determinare compoziție floristică, structură, condiții biotice, cu evaluări cantitative asupra speciilor (prin notarea abundenței-dominanței lor)<!–>
	Specii rare / amenințate–>	Determinare, localizare, monitorizare<!–>
Distribuția–>spațială<!–>	Model spațial al distribuției subtipurilor–>	Cartarea pe baza imaginilor aeriene si prin localizare GIS în urma observațiilor de teren<!–>

–>Prezența (constanța) speciilor componente ale asociațiilor vegetale specifice habitatului 1210 este unul dintre elementele care determină ordinea speciilor din lista floristică. Prezența se calculează în procente, raportând numărul de releveuri în care apare o anumită specie la numărul total de releveuri (Ivan Doniță, 1975). Valorile obținute sunt ulterior grupate în cinci clase de prezență: 1-20%, 21-40%, 41-60%, 61-80%, 81-100%. Speciile sunt ordonate în tabele de asociație (reflectate în Fișa de teren) în ordinea descrescătoare a prezenței (și nu pe baza apartenenței lor cenologice), pe criteriul că speciile de plante cu prezență ridicată au o fidelitate crescută pentru acea asociație vegetală și sunt mai bine adaptate la condițiile de mediu caracteristice asociației respective, comparativ cu speciile de plante cu prezență scăzută. Ordinea speciilor din lista floristică (Fișa de teren) ține cont și de criteriul dominanței, deoarece speciile dominante sunt principalii edificatori ai fitocenozelor și prin urmare speciile dominante vor fi plasate în capul listei de specii.<!–>Distribuția habitatului 1210 în zona costieră românească este evidențiată pe o hartă de distribuție realizată în format GIS. Cartarea habitatului 1210 de-a lungul zonei costiere românești se face prin marcarea limitelor asociațiilor vegetale tipice, în sistem georeferențial WGS 84, urmată de transpunerea coordonatelor geografice în sistemul ArcGIS sau sinonim.–>Estimarea suprafeței habitatului 1210 (în kmp) se va face prin însumarea tuturor suprafețelor costiere pe care sunt prezente asociații vegetale sau populații ale unor specii de plante tipice acestui habitat.<!–>Proporția (%) deținută de habitatul 1210 este determinată prin raportarea suprafețelor totale ocupate de acest habitat în zona costieră românească la suprafața totală a bioregiunii pontice (Marea Neagră). Suprafața totală deținută de acest habitat este estimată pe baza observațiilor de teren și a datelor de încredere din literatura de specialitate.–><!–>1110 Bancuri de nisip permanent submerse la mică adâncimeCLAS. PAL.: 11.125, 11.22, 11.31, 11.333–>

Bancurile de nisip sunt forme topografice înălțate, alungite, rotunjite sau neregulate, permanent submerse și înconjurate permanent de ape mai adânci. Acestea sunt constituite mai ales din sedimente nisipoase, însă un banc nisipos poate fi constituit și din nisipuri cu granulație, inclusiv bolovăniș și pietriș, dar și din sedimente mai fine, precum mâlul. Bancurile în care stratul de nisip se suprapune peste substratul stâncos sunt clasificate ca bancuri de nisip dacă fauna asociată este mai degrabă dependentă de nisip decât de substratul inferior, dur.<!–>"De mică adâncime acoperit permanent cu apă" înseamnă că, deasupra unui banc de nisip, adâncimea apei depășește rareori 20 m sub nivelul hidrografic zero. Totuși, bancurile de nisip se pot extinde mai jos de 20 m sub nivelul hidrografic zero. De aceea, poate fi adecvată includerea unor astfel de zone mai adânci, care fac parte din caracteristica bancului de nisip și găzduiesc comunitățile biotice specifice acestuia.–>În sectorul românesc, acest tip de habitat se întâlnește sub forma mai multor sub-tipuri, clasificate în funcție de dimensiunea particulelor și de comunitățile de organisme (floră și faună) predominante.1110-1. Nisipuri fine, curate sau ușor mâloase, cu pajiști de Zostera, prelungirea submarină a plajei cu nisipuri fine, venind în contact direct cu zona mediolitorală. Zostera marina, Zostera noltei și Zannichellia pedicellata formează pajiști submarine monospecifice sau mixte în golfuri adăpostite, cu adâncimi de până la 4m, acolo unde stabilitatea sedimentară duce la o ușoară înmâlire a nisipului.<!–>1110-2. Nisipuri medii sub formă de dune submarine; acest subtip este alcătuit din nisipuri mobile de granulație medie care, sub acțiunea curenților puternici și a valurilor formează bancuri submerse (dune hidraulice), paralele cu țărmul. Prin acumularea în timp a nisipului, acestea pot deveni emerse, constituind insule mișcătoare sau bare de nisip permanente (ex. insula Sahalin din fața gurii Sf. Gheorghe sau bara de nisip submersă din dreptul băii Musura).–>1110-3. Nisipuri fine de mică adâncime, de origine terigenă (silicioase) în nord, de la Sulina la Constanța și biogenă în sud, de la Constanța la Vama Veche, amestecate cu resturi de cochilii și pietricele sunt dispuse de la țărm până la izobata de 3-4 m. În funcție de originea nisipului (terigenă sau biogenă) și de salinitatea determinată de influența Dunării, aceste nisipuri adăpostesc biocenoza nisipurilor fine cu Lentidium mediterraneum în nord și biocenoza cu Donax trunculus, în sud.<!–>1110-4. Nisipuri bine calibrate, mai slab reprezentate în nord, unde fundurile mâloase se instalează de la adâncimi relativ mici (5-6 m) și mai bine reprezentate în sud, sunt dispuse în continuarea nisipurilor fine de mică adâncime, de la 3-4 m, până la 20-25 m adâncime. Sunt caracterizate prin prezența a numeroase moluște precum: Chamelea gallina, Donax trunculus, Cerastoderma glaucum, Tellina tenuis, Anadara kagoshimensis, Cyclope neritea, Nassarius nitidus, crustaceele Polybius vernalis și Diogenes pugilator și specii de pești precum Gymnammodytes cicerelus, Trachinus draco, Uranoscopus scaber, Callionymus spp., Pomatoschistus spp., Pegusa lascaris.–>1110-5. Nisipuri grosiere și pietrișuri mărunte bătute de valuri se întâlnesc în golfurile mici de pe țărmurile stâncoase expuse la acțiunea valurilor, la adâncimi ce nu depășesc câteva zeci de centimetri. Se prezintă sub forma unor plaje submerse foarte înguste, formate din nisip grosier și pietriș provenit din degradarea rocii, remaniate continuu de valuri.<!–>1110-6. Găleți infralitorali se întâlnesc pe alocuri, de-a lungul coastelor stâncoase naturale expuse, la adâncimi mici, ce nu depășesc 2,5 m, în zonele cu hidrodinamism foarte ridicat. Habitatul constă în plaje submerse acoperite cu pietre rotunde și aplatizate (găleți), de obicei calcaroase, albe, modelate de valuri. Limita inferioară a acestui tip de habitat corespunde zonei în care forța valurilor devine insuficientă pentru rularea galeților. Interstițiile mari prezente în acest habitat sunt populate de crustacee isopode, amfipode și decapode (crabul Xantho poressa).–>1110-7. "Camca" de la gurile Dunării este reprezentată de un substrat mobil alcătuit din resturi vegetale de origine continentală, formate mai ales din resturi de stuf, cărate și fărâmițate de Dunăre și depuse pe țărm peste nisipurile fine, aluvionare. Acolo unde camca se amestecă cu nisipul, datorită condițiilor hipoxice determinate de descompunerea materialului detritic, se dezvoltă populații de amfipode arenicole detritivore (Dikerogammarus villosus, Pontogammarus maeoticus), precum și o bogată faună de nematode și polichete.<!–>–>Diversitatea de specii și comunități asociate cu bancurile de nisip sublitorale este determinată de tipul de sedimente și de o varietate de alți factori fizici. Acestea includ locația geografică care reflectă tendințele biogeografice, expunerea relativă a țărmului (de la țărmuri deschise expuse la valuri, la golfuri și estuare protejate) și diferențele de adâncime, turbiditate și salinitate ale apei.<!–>Metode de prelevare/inventariere, indicatori monitorizați–>O colectare corectă a probelor presupune prelevarea întregului aparat vegetal cu ajutorul unui instrument de răzuit în vederea unei corecte identificări a speciei (părțile bazale constituie criterii de determinare, iar deteriorarea acestora sau absența lor îngreunează sau anulează analiza calitativă a probelor). Un cadru metalic cu latura de 20 x 20 cm se va utiliza pentru prelevare, care asigură și o corectă estimare ulterioară a biomasei umede (valoarea obținută se raportează la metru pătrat). Ramele se utilizează în zonele cu diversitate și abundență ridicată a speciilor și se recomandă să fie folosite în condiții de mare calmă pentru a evita pierderea probelor proaspăt colectate. De asemenea, se va folosi o cameră foto subacvatică pentru a filma și fotografia fitocenozele analizate și a estima gradul de acoperire al substratului acolo unde este posibil. În ceea ce privește specia cheie Zostera noltei, se va colecta câte 1 probă/adâncime, probe care ulterior vor fi supuse analizei calitative și cantitative. Intervalul de adâncime va fi 0 – 3 m, cunoscându-se că aceasta este zona de maximă dezvoltare a fanerogamei marine Zostera noltei. Biomasa umedă se calculează după spălarea probelor în vederea înlăturării organismelor asociate și a excesului de apă, pentru a evita influențarea valorii finale. De asemenea, speciile epifite se înlatură manual de pe talul gazdă și se cântăresc separat. După cântărire, se trece la numărarea exemplarelor, valoarea obținută estimându-se la metru pătrat.<!–>În cazul speciei perene Zostera noltei, indicatorii monitorizați sunt:● biomasa umedă totală a speciei-gazdă și biomasa epifitelor (valori raportate ulterior la metru pătrat)–>● nr. exemplare/mp (densitatea speciei)<!–>● raportul biomasă foliară/rizomi–>● lungime frunze<!–>● aplicare indicatori ecologici care vor stabili starea ecologică a subtipului de habitat, ca parte integrantă în evaluarea finală a habitatului.–><!–>În cazul zoobentosului, se monitorizează densitatea și biomasa speciilor, pe baza cărora se calculează diferiți indici ecologici: indicele de diversitate Shanon-Wiener, echitabilitatea Pielou, indicele multimetric M-AMBI*(n), utilizat pentru evaluarea stării ecologice a habitatelor bentale.–>M-AMBI (Muxika et al., 2007) este un indice multimetric pentru evaluarea calității ecologice a apelor marine și tranzitorii pe baza macronevertebratelor bentale. Acesta integrează indicele AMBI, un indice biotic bazat pe sensibilitatea / toleranța speciilor la poluarea organică cu diversitatea și bogăția în specii (numărul de specii).<!–>M-AMBI*_(n) (Sigovini et al., 2013) reprezintă o modificare simplificată a metodei originale MAMBI. În loc să utilizeze analiza factorială, M-AMBI*_(n) combină cei trei parametri ca medie aritmetică a valorilor lor normalizate. Prin înlocuirea standardizării parametrilor cu normalizarea valorilor lor, indicele se transformă într-o simplă medie, devenind astfel independent de numărul de probe prelevate și analizate.–>Planul de monitorizare a habitatului marin 1110 și a subtipurilor saleBancurile de nisip sublitorale prezintă o serie de probleme logistice și metodologice pentru un studiu de monitorizare. Este important să se stabilească întinderea întregului tip de habitat pentru a planifica o strategie de monitorizare eficientă. Adesea, bancurile de nisip formează un mozaic de petice, care sunt distribuite atât în întreaga arie specială de conservare, cât și în afara acesteia. În astfel de circumstanțe, ar putea fi necesar să se elaboreze o strategie de monitorizare stratificată, bazată pe un inventar inițial al resurselor întregului banc de nisip.<!–>Bancurile de nisip individuale se clasifică – de exemplu, în funcție de structura topografică sau de tipul de sedimente – pentru a stratifica un program de monitorizare. Un astfel de program ar trebui să asigure că toate categoriile sunt eșantionate. Pentru categoriile individuale (un singur banc de nisip), locațiile de eșantionare trebuie să fie răspândite pe întreaga suprafață, pentru a asigura o examinare adecvată a variației spațiale. Nu se poate presupune că o singură stație de prelevare a probelor este reprezentativă pentru întregul habitat. O strategie de prelevare de probe trebuie să constea din mai multe stații, cu doar câteva replici per stație (chiar și una singură), atunci când se iau în considerare atributele referitoare la descrierea biologică.–>Din păcate, cartografierea întinderii bancurilor de nisip este dificilă, în special în zonele de mică adâncime în care accesul cu barca este anevoios și claritatea apei este prea mică pentru a utiliza tehnici de teledetecție, bazate pe radiații electromagnetice spectrale. În astfel de condiții, este necesar să se utilizeze o tehnică de eșantionare cu caroiaj la nivel de hartă. Condițiile predominante de hidrodinamism modelează structura topografică a bancurilor de nisip.<!–>–>Principalele presiuni și amenințări identificate până în prezent, pe baza analizei activităților desfășurate în zonă și a evoluției factorilor climatici, sunt: extracția nisipului, instalarea conductelor pentru transportul gazelor naturale și petrolului, transport maritim, amenajarea și întreținerea plajelor pentru turism și recreere, inclusiv înnisiparea și curățarea acestora, realizarea construcțiilor hidrotehnice cu rol în protecția țărmului, poluarea apelor marine din diverse surse (marine și costiere), modificări ale curenților marini, acumularea de material organic în sedimente, procese naturale de eutrofizare și acidifiere, precum și modificări în distribuția speciilor datorită schimbărilor climatice. Ca urmare, măsurile de conservare se concentrează pe: gestionarea poluării marine rezultată din exploatarea resurselor, producerea de energie, transportul maritim, activitățile industriale și comerciale, reducerea contaminării cu deșeuri marine și reducerea impactului modificărilor hidrologice, și gestionarea corespunzătoare a habitatelor pentru încetinirea, oprirea sau inversarea proceselor naturale.<!–>Monitorizarea habitatului *1110 identificat în toate siturile NATURA 2000 din apele marine românești presupune mai multe tipuri de activități realizate pe teren și în laborator: estimarea suprafeței habitatului și întinderea biotopurilor, studiul caracteristicilor fizice și chimice ale acestora, evaluarea structurii și a funcțiilor specifice habitatului, estimarea calității habitatului și a stării lui de conservare actuale, a tendințelor de evoluție ale habitatului pe termen scurt și lung, a principalelor presiuni și amenințări asupra acestui tip de habitat.–>Calitatea habitatului (bună, moderată, neadecvată sau necunoscută) este determinată în funcție de caracteristicile fizice și chimice ale biotopului și de complexitatea structurii și funcțiilor habitatului. Tendințele de evoluție ale habitatului pe termen scurt și lung sunt estimate în funcție de calitatea habitatului, de intensitatea factorilor de risc (naturali sau antropici) și a presiunii antropice care ar putea amenința viabilitatea pe termen lung a habitatului. În aprecierea tendințelor de evoluție a habitatului, vor fi luate în considerare în primul rând observațiile de teren, dar și datele din literatura de specialitate, care pot oferi indicații asupra situației și a dinamicii habitatului. În cazul schimbărilor cuantificabile, se oferă precizări privind acuratețea datelor folosite pentru estimare.<!–>Tabelul 1.7: Tehnici pentru măsurarea habitatului 1110.

Atribut generic–>	Atribut specific<!–>	Tehnică–>
Întindere/ Distribuția spațială<!–>	Suprafață–>Model spațial al distribuției subtipurilor<!–>	Pentru zonele de mică adâncime: analiză fotografii aeriene; imagistică, teledetecție, batimetrie/sidescan–>
		Cartare cu ajutorul datelor colectate prin înregistrari video cu ROV sau cu camera tractată<!–>
Caracteristici fizice–>	Substrat: tip sediment<!–>	Analiza dimensiunii particulelor; imagistică cu profilul sedimentelor; analize chimice ale sedimentelor–>
	Topografie<!–>	Cartare batimetrică–>
	Transparență apă<!–>	Măsurarea transparenței apei; Înregistratoare de date chimie; disc Secchi–>
	Compoziția chimică a apei (inclusiv salinitate, temperatură)<!–>	Măsurarea calității apei; înregistratoare de date compoziția chimică a apei–>
	Stare nutrienți<!–>	Măsurarea calității apei; înregistratoare de date compoziția chimică a apei (întinderea biocenozei în cazul covoarelor de alge)–>
Structura habitatului<!–>	Subtipuri prezente–>	Identificare subtipuri; eșantionare prin dragare, Van Veen<!–>
	Specii edificatoare / caracteristice–>	Eșantionare prin dragare, Van Veen; înregistrare video subacvatică cu ROV; traulare epibentică, la adâncimi de peste 20 m<!–>
	Alte specii rare / amenințate–>	Eșantionare prin dragare; Van Veen; înregistrare video subacvatică cu ROV; traulare epibentică, la adâncimi de peste 20 m<!–>

–>Evaluarea generală a elementelor menționate pentru acest tip de habitate se va face astfel:Starea de conservare a habitatului este considerată favorabilă în situația în care habitatul se află în parametrii de calitate normali, iar stabilitatea habitatului pe termen scurt și lung este asigurată, în lipsa unor presiuni și factori de risc semnificativi, care ar putea afecta evoluția habitatului în prezent și viitor.<!–>Starea de conservare a habitatului este considerată neadecvată în situația în care habitatul este supus în prezent unor presiuni și riscuri (inclusiv antropice) de mică anvergură, care afectează deja parametrii de calitate ai acestuia, periclitându-i stabilitatea pe termen lung.–>Starea de conservare a habitatului este considerată nefavorabilă dacă habitatul este deja afectat semnificativ ca urmare a unor presiuni și riscuri majore, ce-i periclitează stabilitatea pe termen scurt și lung.<!–>Starea de conservare a habitatului este considerată necunoscută dacă nu există suficiente date pentru estimarea acesteia.–><!–>–>1130 EstuareCLAS. PAL.: 13.2, 11.2<!–>Estuarul este partea din aval a văii unui râu, expusă mareelor și extinzându-se de la limita apelor salmastre. Estuarele fluviilor sunt intrânduri ale coastei unde, spre deosebire de habitatul 1160 (brațe de mare și golfuri mari puțin adânci), există în general o influență substanțială a apelor dulci. Acestea formează zone de tranziție unde are loc amestecul apei dulci cu apa de mare și care, împreună cu fluxurile reduse ale curenților din adăpostul estuarului, conduc la depunerea de sedimente fine, adesea formând extinse depozite intermareice de nisip și mâl. Acolo unde curenții sunt mai puternici decât fluxul, majoritatea sedimentelor se depun și formează o deltă la gura estuarului.–>Gurile fluviilor baltice, considerate ca un subtip de estuar, au ape salmastre fără maree, prezentând o vastă vegetație specifică zonelor umede (helofită) și o vegetație acvatică luxuriantă în zonele cu ape de mică adâncime.<!–>Un estuar formează o unitate ecologică cu tipurile de habitat costier terestru înconjurătoare. În ceea ce privește conservarea naturii, aceste tipuri de habitat diferite nu ar trebui separate, și această realitate trebuie luată în considerare în procesul de selectare a siturilor de importanță comunitară.–>Acest habitat cuprinde mediolitoralul și infralitoralul, fiind caracterizat de o salinitate redusă a apelor de suprafață și de pătrunderea spre amonte a unui strat de apă marină profundă. În zona de amestec a apelor dulci cu cele salmastre au loc procese chimice în urma cărora are loc precipitarea unor particule fine. Pe aceste nuclee minerale se agregă particule organice, având ca rezultat sedimentarea unor mâluri fine, îmbogățite organic, în care predomină condiții anoxice, reducătoare. Astfel de procese au loc la gurile de vărsare ale Dunării și în băile Musura și Sahalin (la contactul cu apele Mării Negre din fața lor până la izobata de 20 m), unde biocenozele și parametri fizico-chimici sunt caracteristici apelor estuarine. De aceea, deși mareele sunt foarte slabe (ca și în mările Mediterană și Baltică) și gura de vărsare nu are forma tipică de pâlnie, aceste ape cu salinitate variabilă constituie un habitat estuarin.<!–>Un program de monitorizare trebuie să ia în considerare întregul estuar, chiar și în cazul în care acesta poate conține și alte tipuri de habitat prevăzute în Anexa 1; aceste tip de habitat trebuie să aibă propriul program de monitorizare dedicat (a se vedea recifii, bancuri de nisip și suprafețe litorale). Un program de monitorizare pentru estuare poate, prin urmare, să fie o agregare atât a programelor de eșantionare pentru o serie de tipuri de habitat prevăzute în Anexa 1, cât și a unui program de prelevare de probe dedicat pentru tipuri de habitat suplimentare ale estuarului în întregime. Măsurarea întinderii unui estuar necesită definirea atentă a suprafeței de separație în raport cu limita dinspre mare, tranziția dinspre uscat spre râu și limita nivelului apei marine la flux. Pentru estuarele delimitate de maluri stâncoase sau de margini solide antropice, cum ar fi dane portuare sau faleze, măsurarea poate fi un simplu exercițiu cartografic, folosind cele mai actualizate hărți ale zonei.–>Estuarele cu maluri "moi", cum sunt sărăturile, pot necesita un exercițiu de cartografiere mult mai sofisticat, ca teledetecția, în special în estuarele dinamice, unde curenții de maree cauzează eroziunea și/sau acrețiunea acestor habitate "moi". Poziția canalului principal al estuarului și, mai probabil, a cursurilor mai mici, se poate deplasa considerabil în timpul unei ciclu de monitorizare, deși impactul unei astfel de schimbări asupra întinderii estuarului poate fi neglijabil.<!–>Datorită amestecului celor două tipuri de apă din estuare, parametri fizico-chimici prezintă gradienți pronunțați. Ținând cont de aceste particularități, de influența acestora asupra structurii comunității fitoplanctonice, de prezența speciilor și habitatelor marine de interes comunitar, de folosirea acestora din urmă pentru anumite etape ale ciclului de viață, monitorizarea va fi efectuată folosind metodologii specifice (Tabel 3.3), pe patru profile, cum este prezentat în Tabelul 4.1 (Capitolul 4).–>Tabelul 1.8: Tehnici pentru măsurarea atributelor estuarelor. Metode de evaluare a indicatorilor monitorizați în habitatul 1130.

(Atribut)<!–>Indicator–>generic<!–>	(Atribut) Indicator specific–>	(Tehnică) Metode de evaluare<!–>
Întindere/–>Distribuția<!–>spațială–>	Suprafață<!–>Model spațial al distribuției subtipurilor–>	Analiză fotografii aeriene/ măsurători batimetrie/sidescan; imagistică teledetecție; analiză GIS;<!–>Cartare cu ajutorul datelor colectate prin teledetecție și probe chimice și biologice–>
Proprietăți fizice și chimice<!–>	Echilibru morfologic –>Temperatură,<!–>transparență/turbiditate/suspensii apă, salinitate–>Compoziția chimică a apei <!–>Regimul îmbogățirii cu nutrienți Concentrația clorofilei a–>	Cartare batimetrică; curent-metre CTD, sondă multiparametru <!–>Disc Secchi; măsurarea cu senzori optici;–>Analiză de apă: nutrienți, oxigen dizolvat și saturație, TOC<!–>
Structura–>habitatului<!–>	Specii caracteristice (comunități fitoplanctonice și zooplancton, pești)–>	Analiză de apă, inventariere specii pești prin prelevare probe din pescuit de sondaj cu traulul pelagic, năvodul și cu setcile<!–>
	Alte specii rare / amenințate (de pești)–>	Pescuit de sondaj cu setcile experimentale de alose și sturioni<!–>

–>În perioada 2007-2012, s-a analizat starea de conservare a habitatul estuarin la nivel european conform articolului 17 din Directiva Habitate. Concluzia generală a fost nefavorabilă (U2) în toate regiunile, cu excepția Mării Negre. Habitatul pare să se afle în cele mai grave condiții în nordul regiunii Oceanului Atlantic. Aici ambii parametri, "structuri și funcții" și "perspective" au fost considerați în stare nefavorabilă. Situația din Marea Baltică a fost, de asemenea, nefavorabilă, având perspective inadecvate. În această regiune, estuarele au fost evaluate ca fiind critic amenințate (CR) în Lista Roșie a habitatelor subacvatice din Marea Baltică a HELCOM. În regiunea Mării Mediterane, perspectivele au fost considerate rele. În regiunea Mării Negre, concluzia a fost favorabilă (FV), datorată în mare parte zonei mari a habitatului din România. O mare parte a zonei din România se află în situl Natura 2000 ROSCI0066, Delta Dunării. Deși amenințările și presiunile sunt numeroase, multe legate de dezvoltarea, utilizarea apei (modificarea fluxului de apă), calitatea apei și pescuit, Delta Dunării este o zonă într-o stare de conservare relativ bună și un sit al patrimoniului mondial UNESCO (EEA, 2007-2012).<!–>Principalele presiuni și amenințări identificate până în prezent, pe baza analizei activităților desfășurate în zonă și a evoluției factorilor climatici, sunt: extracția nisipului, transport maritim, amenajarea și întreținerea plajelor pentru turism și recreere, poluarea apelor marine din diverse surse (marine și costiere), modificări ale curenților marini, acumularea de material organic în sedimente, procese naturale de eutrofizare și acidifiere, precum și modificări în distribuția speciilor datorită schimbărilor climatice. Ca urmare, măsurile de conservare se concentrează pe: gestionarea poluării marine rezultată din exploatarea resurselor, producerea de energie, transportul maritim, activitățile industriale și comerciale, reducerea contaminării cu deșeuri marine și reducerea impactului modificărilor hidrologice, și gestionarea corespunzătoare a habitatelor pentru încetinirea, oprirea sau inversarea proceselor naturale.–><!–>1140 Suprafețe de mâl și nisip neacoperite de apa mării la maree joasăCLAS. PAL.: 14–>

Habitat de o importanță deosebită, cuprinde în general nisipuri și amestecuri nisipos – mâloase și detritice din zona de coastă a mărilor și oceanelor, implicit a zonelor lagunare conexe. Suprafețele ocupate de acest habitat sunt caracterizate de lipsa acoperirii de către apa mării la reflux, lipsa plantelor vasculare, precum și de apariția pe zone extinse a algelor albastre și diatomeelor. Subtipurile acestui habitat prezintă o mare importanță în asigurarea resurselor de hrană pentru păsări de apă.<!–>Din cauza faptului că Marea Neagră are o amplitudine a mareelor de aproximativ 0,3 m, ceea ce poate fi definit ca aproape neglijabil, putem conchide asupra ideii că acest habitat se limitează la supralitoralul și mediolitoralul plajelor nisipoase.–>La litoralul românesc putem grupa variațiunile de prezență a acestui tip de habitat în câteva forme-cadru, după cum urmează:– Nisipuri supralitorale, acoperite sau nu cu depozite detritice, având uscare rapidă. Această formă ocupă acea parte a plajei care nu este udată de mare decât cu ocazia furtunilor ceva mai puternice. Depozitele detritice despre care facem vorbire sunt cel mai adesea reprezentate de materiale aduse de valuri, având origine vegetală, animală sau chiar antropică (reziduuri solide), precum și din spuma densă provenită din planctonul marin. Fauna prezentă aici cuprinde cel mai adesea crustacee amfipode, izopode dar în special insecte. … – Depozite detritice supralitorale cu uscare lentă, ce nu sunt udate de valuri decât în timpul furtunilor. În spațiile libere dintre bolovani se acumulează resturi detritice, dar, datorită umidității ridicate, detritusul se usucă greu. Fauna este alcătuită din detritivori, descompunători și prădătorii acestora. … – Nisipurile mediolitorale sunt o formă a habitatului 1140 care ocupă fâșia de nisip de la țărm, pe care se sparg valurile. La litoralul nostru această fâșie are o extindere restrânsă (de la +0,5 la -0,5 m), dat fiind amplitudinea flux – reflux aproape neglijabilă. Speciile cele mai importante pentru acest subtip de habitat sunt bivalva Donacilla cornea, caracteristică pentru plajele din sudul litoralului și, respective, amfipodul Pontogammarus maeoticus, pentru plajele aferente zonei Deltei Dunării. … – Acumulările detritice mediolitorale sunt o formă a habitatului 1140 care apare în zona țărmurilor stâncoase, pe substrat dur, caracterizat de bolovăniș, găleți sau pietriș, fiind practic conectat direct cu depozitele detritice supralitorale cu uscare lentă. Fauna este reprezentată de izopodele din genurile Idotea și Sphaeroma și de crabul Pachygrapsus marmoratus. … <!–>Tabelul 1.9: Rezumat al atributelor ce pot defini condiții favorabile ale suprafețelor de mâl și nisip descoperite la maree joasă 1140.

Atribut–>	Unitate de măsură<!–>	Observații–>
Întindere<!–>
Întinderea tipului de habitat–>	Suprafața zonelor litorale<!–>	Întinderea tipului de habitat este o cerință de raportare a Directivei Habitate. În cazul țărmurilor dinamice, fluctuațiile pot fi mari, din cauza proceselor costiere naturale.–>
Întinderea sub-tipului de habitat sau a biocenozei tipice<!–>	Suprafața acoperită de biocenoza tipică–>	Acolo unde este prezentă, este o componentă structurală importantă și oferă o măsură pe termen lung a condițiilor de mediu în cadrul tipului de habitat vizat.<!–>
Proprietăți fizice–>
Caracterul<!–>sedimentelor–>	Analiza dimensiunii particulelor: parametrii includ raportul între nisip/mâl/pietriș, dimensiunea medie și mediană a particulei, pentru caracterizarea tipului de sediment<!–>	Caracterul sedimentelor definit de analiza dimensiunii particulelor este vital pentru structura tipului de habitat și reflectă toate procesele fizice care acționează asupra sa. Structura dimensiunii particulelor variază în cadrul tipului de habitat și poate fi utilizată pentru a indica distribuția tipurilor de sedimente, reflectând astfel stabilitatea tipului de habitat și a proceselor care o susțin.–>
Structură biotică<!–>
Structura–>biocenozei<!–>	Număr și prezență/ frecvență a unei game specifice de biocenoze–>	Numărul și prezența/frecvența biocenozelor menționate este un aspect structural important al sitului.<!–>
Structura pe specii a unei anumite biocenoze–>	Frecvența și indexul de prezență/ diversitate al speciilor<!–>	Structura pe specii contribuie la definirea structurii biocenozelor. Prezența și abundența relativă a tuturor speciilor caracteristice oferă un indicator al calităTii biocenozei și orice modificare a acestei structuri poate indica o schimbare sau o tendință ciclică a comunităților de pe sedimente.–>
Starea<!–>speciilor–>remarcabile<!–>	Măsurarea prezenței și frecvenței unei anumite specii–>	O specie remarcabilă poate: fi de importanță conservativă mare datorită unor factori ca raritatea/insuficiența sau importanța regională; este abundentă și contribuie la structura sedimentului;<!–>
Structură biologică–>
Distribuția spațială a tuturor biocenozelor sau unui anumit tip de biocenoze<!–>	Distribuția relativă a biocenozelor–>	Este un aspect structural important al sitului. Modificările de întindere și răspândire pot indica modificări pe termen lung ale condițiilor fizice dominante ale sitului.<!–>
Modele spațiale ale populațiilor speciilor caracteristice–>	Pentru bivalve se măsoară suprafața ocupată de populație, abundența și/sau raportul dimensiune/ vârstă.<!–>	Dacă sunt prezente, bivalvele sunt o specie importantă pentru structura tipului de habitat și au o mare influență asupra comunității asociate.–>Pentru o evaluare corectă, este nevoie, pe lângă întinderea arealului, și de cunoașterea dinamicii populației speciei și dacă aceasta se poate susține în cadrul bancului.<!–>

–>Tehnici de monitorizare a atributelor suprafețelor de mâl și nisip recomandatePentru fiecare dintre atributele care pot fi selectate pentru a monitoriza starea acestui tip de habitat, există tehnici disponibile pentru a măsura valoarea acesteia.<!–>–>Aspecte referitoare la eșantionareDefinirea unui program de eșantionare trebuie să ia în considerare tipul de habitat în ansamblu, iar aceste aspecte, în mod evident, ridică probleme logistice considerabile atunci când este vorba de suprafețe foarte extinse. Strategia de monitorizare trebuie să cuprindă tehnici care iau în considerare pe de o parte atributele generale, privite la scară largă (ex. întinderea) dar și prelevări de probe detaliate, pentru a evalua compoziția biotică.<!–>Un aspect important este o atenție sporită acordată prelevării în mod corect a probelor de faună. Astfel, trebuie selectată corect dimensiunea cea mai potrivită a ochiurilor de plasă pentru o prelevare corespunzătoare a probelor de faună din substrat. O recomandare generală este că un ochi de plasă de 1 mm este suficient pentru majoritatea tipurilor de sedimente mâloase și nisipoase de la litoralul românesc.–>Din cauza faptului că sunt în mod vădit medii foarte dinamice, suprafețele mediolitorale pot ridica probleme cu marcarea sitului. Markerii pot fi uneori îngropați sau luați de apă în cazul în care suprafețele își modifică profilul. Dacă se optează pentru utilizarea metodei transectelor, este util să se stabilească capătul transectului cu un stâlp de marcaj, având grijă să se înregistreze poziția acestuia cu precizie, prin GPS sau prin fotografii/desene ale tuturor reperelor evidente.<!–>–>Modificările meteorologice care pot afecta suprafețele supra- și mediolitorale includ:– Eroziunea în urma furtunilor din sezonul rece sau inundațiile pot afecta întinderea suprafețelor; … – Modificarea canalelor principale ale râurilor sau a fluxurilor de scurgere poate modifica topografia; … – Regimuri diferite ale precipitațiilor pot conduce la modificarea regimurilor de depunere a sedimentelor, prin schimbări ale debitelor. … <!–>Tabelul 1.10. Tehnici pentru măsurarea atributelor suprafețelor de mâl și nisip 1140.

Atribut generic–>		Atribut specific<!–>	Tehnică–>
Întindere /<!–>		Întindere biocenoză–>	Cartarea pe baza de fotografii aeriene<!–>
Caracteristici fizice–>		Substrat: tip sediment<!–>	Analiza dimensiunii particulelor; analize chimice ale sedimentelor–>
		Topografie<!–>	Realizarea profilului țărmului–>
Structura habitatului<!–>		Subtipuri prezente–>	Identificare subtipuri<!–>
		Specii edificatoare / caracteristice–>	Eșantionare<!–>
		Alte specii rare / amenințate–>	Eșantionare<!–>
Distribuția –>	Model spațial al distribuției<!–>		Cartarea pe baza imaginilor aeriene,–>
spațială<!–>	subtipurilor–>		probe, GIS<!–>

–>Tipurile de presiune identificate sunt:Activități agricole care generează poluare marină.<!–>Activități în domeniul transportului terestru, acvatic sau aerian care generează poluare marină.–>Modificarea litoralului sau a condițiilor de coastă pentru dezvoltarea infrastructurii și zonelor rezidențiale, comerciale, industriale și de agrement (inclusiv lucrările de protecție și infrastructurile de coastă).<!–>Depozitarea și tratarea deșeurilor / gunoiului din spațiile comerciale și industriale.–>Activități rezidențiale sau de recreere și structuri similare care generează poluare marină.<!–>Recoltarea peștilor sau a nevertebratelor (profesionale sau recreaționale) care determină reducerea populațiilor sau perturbarea speciilor.–>Activități de recoltare a peștilor sau a nevertebratelor (profesionale sau recreaționale) care cauzează pierderi fizice sau perturbări ale habitatelor marine.<!–>Poluarea apei din surse mixte (marine și / sau de coastă).–><!–>Măsuri identificate:Reducerea / eliminarea poluării marine din activitățile agricole–>Gestionarea / reducerea / eliminarea poluării maritime cauzată de transport<!–>Restaurarea habitatelor afectate de infrastructura rezidențială, comercială, industrială și recreativă, operațiuni și alte activități–>Reducerea / eliminarea poluării marine din zonele și activitățile industriale, comerciale, rezidențiale și de agrement<!–>Reducerea / eliminarea contaminării marine cu deșeuri–>Detectarea rapidă a speciilor alohtone invazive de interes European<!–>Gestionarea, controlul sau eradicarea speciilor alohtone invazive de interes European–>Implementarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice<!–>Îmbunătățirea habitatelor speciilor din directivele Europene–><!–>–>

1160 Brațe de mare și golfuri mari puțin adânciCLAS. PAL.: 12<!–>Habitat deosebit de interesant, cuprinde întinderi de apă de mică adâncime, în general adăpostite de acțiunea valurilor. Aceste intrânduri largi ale coastei diferă față de estuare în principal prin faptul că influența apei dulci este în general limitată. Adesea conțin o mare diversitate de sedimente și substrate, demonstrând o zonare bine conturată a comunităților bentice care prezintă în general și o mare biodiversitate. Limita apei de mică adâncime este uneori marcată de distribuția asociațiilor vegetale din Zosteretea și Potametea.–>În această categorie pot fi incluse mai multe tipuri fiziografice, cu condiția ca apa să fie puțin adâncă în cea mai mare parte a zonei: golfuri, băi, fiorduri, rias și voes.<!–>Pentru o bună monitorizare a habitatului 1160, vom trata singurul sector în care se acceptă unanim prezența tipului de habitat, anume lacul Mangalia.–>Tabelul 1.11 Rezumat al atributelor ce pot defini condiții favorabile ale brațelor de mare și golfurilor puțin adânci.

Atribut<!–>	Unitate de măsură–>	Observații<!–>
Întindere–>
Întinderea tipului de habitat<!–>	Suprafața totală a întregului braț de mare sau golf–>	Aceste măsurători vor utiliza hărțile existente, dar se pot utiliza și metode satelitare de teledetecție.<!–>Este posibil să apară unele dificultăți în definirea exactă a limitelor, în special în cazul sistemelor dinamice.–>
Întinderea sub- tipului de habitat sau a biocenozei tipice<!–>	Suprafața unei sub–>caracteristici<!–>Întinderea biotopurilor–>caracteristice<!–>	Anumite sub-caracteristici pot fi habitate din Anexa I (recifi, bancuri de nisip submerse, întinderi de nisip etc.), deci având propriul program de monitorizare. Adesea și recifii biogenici sunt incluși aici.–>
Proprietăți fizice<!–>
Compoziția–>habitatului<!–>	Caracterul sedimentelor și structura lor–>	<!–>
Densitatea apei – salinitate și temperatură–>	Salinitatea și temperatura anuale medii<!–>	Aceste date trebuie calculate pentru fiecare an al ciclului de monitorizare.–>
Oxigen dizolvat, TSS<!–>	–>	<!–>
Clorofila, FPK, ZPK–>	<!–>	–>
Echilibru<!–>morfologic–>	Tendința pe termen lung a interfeței dintre<!–>sărătură/suprafața de mâl, măsurată anual–>	Aceasta se aplică numai pentru estuare incluse în tipul brațe de mare și golfuri puțin adânci.<!–>
Structură biotică–>
Structura pe specii a biotopurilor caracterisice<!–>	Frecvența și prezența speciilor compozite din biotopurile specifice–>	Biotopurile selectate trebuie să reflecte caracterul biologic al caracteristicii și/sau să fie extrem de importante pentru valoarea lor conservativă: spre exemplu, suprafețe bogate acoperite de midii, câmpuri de Corrallina.<!–>
Structura pe specii a habitatelor caracteristice–>	Structura pe specii a unor habitate anume<!–>	Habitatele selectate trebuie să reflecte caracterul biologic al caracteristicii și/sau să fie extrem de importante pentru valoarea lor conservativă: spre exemplu, aglomerări bogate și diversificate de bolovani sau comunități de lagună.–>
Starea populațiilor speciilor caracteristice<!–>	Estimarea dimensiunii populațiilor speciilor tipice ale caracteristicii–>	Speciile selectate trebuie să reflecte caracterul sitului și pot include și specii aflate la limita ariei lor geografice de răspândire sau care formează un aspect structural semnificativ, spre exemplu pajiștile de iarbă de mare.<!–>
Structură biologică–>
Distribuția spațiala a sub- caracteristicilor<!–>	Suprafața și distribuția tuturor caracteristicilor în cadrul ariei speciale de conservare–>	Distribuția sub-caracteristicilor este un aspect important pentru caracterul general al ASC și orice modificare a localizării sau extinderii acestora poate funcționa ca indicator al unor activități antropogenice difuze reduse.<!–>
Distribuția spațială a biotopurilor caracteristice–>	Suprafața și frecvența biotopurilor importante în cadrul caracteristicii<!–>	Exemplele includ distrbuția relativă a comunităților intertidale stâncoase, distribuția câmpurilor de Corallina, vârtejuri (praguri) tidale–>

<!–>Tehnici de monitorizare a atributelor suprafețelor brațelor de mare și golfurilor puțin adânciPentru fiecare dintre atributele care pot fi selectate pentru a monitoriza starea acestui tip de habitat, există multe tehnici disponibile pentru a măsura valoarea acesteia.–><!–>Aspecte referitoare la eșantionareUn program de monitorizare trebuie să analizeze caracteristica ca întreg, chiar și atunci când include și alte habitate din Anexa I (pentru acestea trebuie să existe programe de monitorizare diferite). Deci, un program de monitorizare pentru un braț de mare sau un golf puțin adânc poate fi o combinație de metode pentru (sub-)caracteristici din Anexa I și eșantionări specifice pentru atributele întregii caracteristici (ca în cazul extinderii acesteia).–>Măsurarea extinderii (suprafeței) unui braț de mare sau golf necesită o definire corectă a delimitării atât în partea dinspre mare, cât și dinspre uscat. Pentru siturile mărginite de țărmuri stâncoase sau maluri construite de oameni (dane portuare, faleze betonate), măsurarea întinderii se poate realiza utilizând cele mai noi hărți ale zonei. Siturile cu granițe mobile, cum sunt sărăturile, necesită o cartare mult mai atentă, prin intermediul teledetecției, în special în cazul sistemelor dinamice, unde curenții marini cauzează eroziunea/acrețiunea acestor habitate.<!–>Pozițiile canalelor și bancurilor de larg se pot modifica considerabil pe parcursul unui ciclu de monitorizare, cu toate că impactul unei astfel de modificări asupra întinderii unui braț de mare sau golf ca întreg poate fi neglijabil.–>Monitorizarea atributelor fizice și biologice pentru evaluarea stării întregii caracteristici necesită o respectare întocmai a strategiei de eșantionare. Un program cuprinzător de eșantionare pe suprafața întregii caracteristici poate fi costisitor și poate dura prea mult timp. Este necesar să se realizeze un program de eșantionare divizat, la diferite niveluri spațiale, menit să cuprindă atributele fizice cheie și biota caracteristică. Cu alte cuvinte, programul de monitorizare trebuie structurat în așa fel încât o eșantionare detaliată într-un anumit număr de zone reduse ca suprafață să permită evaluarea întregii caracteristici.<!–>Tabelul 1.12 Tehnici pentru măsurarea atributelor tipului de habitat 1160.

Atribut–>generic<!–>	Atribut specific–>	Tehnică<!–>
Întindere–>	Suprafață habitat<!–>	Analiză fotografii aeriene–>
Caracteristici<!–>fizice–>	Substrat: tip sediment<!–>	Analiza dimensiunii particulelor; analize chimice ale sedimentelor–>
	Topografie<!–>	Realizarea profilului tarmului–>
	Compoziția chimică a apei (inclusiv salinitate, temperatură, oxigen dizolvat)<!–>	Măsurarea calității apei–>
	Stare nutrienți, TOC, chlorofila<!–>	Măsurarea calității apei–>
Structura<!–>habitatului–>	Structura habitatului (compoziția pe specii: fitoplancton, zooplancton, ihtiofauna)<!–>	Identificare subtipuri; eșantionare–>
	Specii caracteristice<!–>	Eșantionare Van Veen–>
	Alte specii rare / amenințate<!–>	Eșantionare Van Veen–>
Distribuția<!–>spațială–>	Model spațial al distribuției subtipurilor<!–>	Cartare cu ajutorul datelor colectate prin analiză fotografii aeriene și eșantionare–>

<!–>Monitorizarea atributelor fizice și biologice pentru evaluarea stării întregii caracteristici necesită o respectare întocmai a strategiei de eșantionare. Un program cuprinzător de eșantionare pe suprafața întregii caracteristici poate fi costisitor și poate dura prea mult timp. Este necesar să se realizeze un program de eșantionare divizat, la diferite niveluri spațiale, menit să cuprindă atributele fizice cheie și biota caracteristică. Cu alte cuvinte, programul de monitorizare trebuie structurat în așa fel încât o eșantionare detaliată într-un anumit număr de zone reduse ca suprafață să permită evaluarea întregii caracteristici.–><!–>Presiuni asupra habitatului 1160 identificate sunt:Activități agricole care generează poluare marina.–>Activități în domeniul transportului terestru, acvatic sau aerian care generează poluare marină.<!–>Modificarea litoralului sau a condițiilor de coastă pentru dezvoltarea infrastructurii și zonelor rezidențiale, comerciale, industriale și de agrement (inclusiv lucrările de protecție și infrastructurile de coastă)–>Depozitarea și tratarea deșeurilor / gunoiului din spațiile comerciale și industrial.<!–>Activități rezidențiale sau de recreere și structuri similare care generează poluare marină.–>Recoltarea peștilor sau a nevertebratelor (profesională sau recreațională) care determină reducerea populațiilor sau perturbarea speciilor.<!–>Activități de recoltare a peștilor sau a nevertebratelor (profesionale sau recreaționale) care cauzează pierderi fizice sau perturbări ale habitatelor marine.–><!–>Măsuri pentru scăderea presiunilor și amenințărilor:Reducerea / eliminarea poluării marine din activitățile Agricole.–>Gestionarea / reducerea / eliminarea poluării maritime cauzată de transport.<!–>Restaurarea habitatelor afectate de infrastructura rezidențială, comercială, industrială și recreativă, operațiuni și alte activități.–>Reducerea / eliminarea poluării marine din zonele și activitățile industriale, comerciale, rezidențiale și de agrement.<!–>Reducerea / eliminarea contaminării marine cu deșeuri.–>Detectarea rapidă a speciilor alohtone invazive de interes european.<!–>Gestionarea, controlul sau eradicarea speciilor alohtone invazive de interes european.–>Implementarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice.<!–>Îmbunătățirea habitatelor speciilor din directivele europene.–><!–>–>1170 RecifuriCLAS. PAL.: 11.24, 11.25A<!–>Recifele 1170 sunt structuri topografice complexe și pot cuprinde o gamă largă de biocenoze, în special în cazul în care un recif se extinde de la zona mediolitorală la zona circalitorală de adâncime. O astfel de complexitate într-un singur recif și între recifi prezintă obstacole considerabile pentru realizarea unei strategii coerente de monitorizare în cadrul unei arii speciale de conservare. Recifii pot fi găsiți în asociere cu "bancuri de nisip permanent submerse la mică adâncime" (habitatul 1110) și cu "peșteri marine" (habitatul 8330). De asemenea, recifii pot fi parte componentă a habitatului 1130 (estuare) și a habitatului 1160 (brațe de mare și golfuri mari puțin adânci). Prin urmare, nu este posibil să se ia în considerare toate aspectele legate de eșantionarea recifilor în prezentul raport și ceea ce urmează va consta în câteva sfaturi de bază în ceea ce privește monitorizarea standardelor comune.–>Trebuie subliniat faptul că scopul monitorizării este acela de a evalua starea întregului tip de habitat dintr-o arie specială de conservare și, prin urmare, programul de eșantionare trebuie să asigure prelevare de probe pe suprafața întregului sit. O abordare stratificată poate fi adoptată pentru siturile extinse, în cazul în care resursele disponibile permit doar câteva locații care urmează să fie investigate în detaliu, iar rezultatele trebuie să fie extrapolate la întregul sit.<!–>Cu toate acestea, strategia de eșantionare trebui să includă și o serie de "controale la fața locului" în sit, pentru a asigura că rezultatele extrapolate sunt reprezentative pentru starea întregului sit.–>În sectorul românesc al Mării Negre se întâlnesc mai multe tipuri de recifi:1170-1: Recife biogenice de Ficopomatus enigmaticus – Sunt construiți de viermele polichet tubicol Ficopomatus enigmaticus, ale cărui tuburi calcaroase cresc aglomerate și cimentate între ele. Sunt similari recifilor biogenici construiți de viermii policheți tubicoli Serpula vermicularis pe coastele atlantice ale Europei, deosebirea fiind că Ficopomatus preferă apele adăpostite de valuri, cu un ușor curent și cu salinitate variabilă. Fauna este extrem de diversă, contrastând cu zonele sedimentare înconjurătoare. Crabii, bleniidele și Scorpaena cresc și mai mult complexitatea acestui habitat săpând galerii, camere și canale anastomozate în materialul poros al recifului.<!–>1170-2: Recife biogeni cu Mytilus galloprovincialis – Recifii de midii apar pe substrat sedimentar (mâl, nisip, scrădiș sau amestec), cel mai frecvent între izobatele de 30 și 50 m. Sunt răspândiți în tot lungul coastei românești, între izobatele amintite mai sus. Recifii biogenici de Mytilus galloprovincialis sunt constituiți din bancuri de midii ale căror cochilii s-au acumulat de-a lungul timpului, formând un suport dur supraînălțat față de sedimentele înconjurătoare (mâl, nisip, scrădiș sau amestec), pe care trăiesc coloniile de midii vii. Acest tip de recif este unic prin rolul ecologic crucial al bancurilor de midii în epurarea ecosistemului și realizarea cuplajului bentic-pelagic, prin existența aici a mai multor specii amenințate, prin importanța lui socio-economică ca habitat și zonă de pescuit pentru multe specii cu valoare comercială.–>1170-3 Izvoare sulfuroase de mică adâncime – Izvoare hidrotermale sulfuroase de mică adâncime. Apele sulfuroase din subteran, de proveniență carstică continentală, ies la suprafață prin liniile de falie și canalele calcarului sarmațian, fie că acesta este expus sau acoperit cu un strat sedimentar. Izvoarele sunt ușor de localizat după halourile inelare alb-gălbui formate de bacteriile tiofile care se dezvoltă în jurul lor. Flora algală nu rezistă în imediata apropiere a izvorului, dar se dezvoltă luxuriant în vecinătatea acestuia. Fauna este formată din puține specii toleranțe la hipoxie, care pot fi foarte abundente.<!–>1170-4: Aglomerări de stânci și bolovani – Aglomerările de stânci și bolovani de dimensiuni mari apar în mediolitoralul țărmurilor stâncoase, la piciorul falezelor. Aceste blocuri pot fi rostogolite sau erodate de apa încărcată cu nisip în timpul furtunilor, de aceea populațiile algale sunt efemere;–>1170-5: Stâncă supralitorală – Stânca supralitorală este situată deasupra nivelului mării și este umezită de spuma valurilor sau udată numai în timpul furtunilor. Extinderea verticală depinde de hidrodinamism, de expunerea la soare și de pantă;<!–>1170-6: Stânca mediolitorală superioară – Stânca mediolitorală superioară este situată în partea superioară a zonei de spargere a valurilor și nu este acoperită permanent de apă, fiind udată intermitent de valurile mai înalte;–>1170-7: Stânca mediolitorală inferioară – Stânca mediolitorală inferioară este situată în partea inferioară a zonei de spargere a valurilor și este acoperită de apă în cea mai mare parte a timpului. Umiditatea ridicată și constantă și lumina puternică constituie factorii dominanți în acest habitat;<!–>1170-8: Stâncă infralitorală cu alge fotofile – Stânca infralitorală cu alge fotofile începe imediat sub etajul mediolitoral inferior, acolo unde emersiunile sunt doar accidentale, și se întinde până la limita inferioară a răspândirii algelor fotofile și fanerogamelor marine. Limita inferioară este condiționată de pătrunderea luminii și deci extrem de variabilă în funcție de topografie și de claritatea apei. În general, la litoralul românesc este în jur de 10 m adâncime, dar în zonele cu turbiditate ridicată poate fi sub 1 m;–>1170-9: Stâncă infralitorală cu Mytilus galloprovincialis – Pătrunde în adâncime până la maxim 28 m, la limita inferioară a platformelor stâncoase. În zona algelor fotofile se suprapune cu habitatul precedent, dar continuă în adâncime mult dincolo de limitele acestuia;<!–>1170-10: Bancuri de argilă tare infralitorală cu Pholadidae – Este format din bancuri de argilă întărită, având aspect de platou sau vălurit, care este parțial acoperit de sediment. Găurile făcute de Pholas dactylus și Barnea candida dau o mare complexitate tridimensională și permit multor specii să formeze asociații faunistice interesante.–><!–>În funcție de indicatorul urmărit, se vor folosi diferite metode de măsurare (Tabel 1.12). Pentru același indicator se pot folosi mai multe tehnici în scopul obținerii unor date cu precizie ridicată. De exemplu, observații asupra distribuției spațiale a habitatului se pot face cu ajutorul înregistrărilor video (ROV sau cameră tractată), însă poate fi necesară și realizarea scufundărilor științifice pentru prelevarea unor imagini mai clare.–>Metodele de prelevare descrise se aplică în funcție de cerințele specifice din teren. Unul dintre factorii care dictează metoda de inventariere este substratul, la litoralul românesc habitatul 1170 / Recifi fiind întâlnit atât pe substrat dur, cât și sedimentar.<!–>Tabelul 1.13: Tehnici pentru măsurarea atributelor recifelor 1170.–>

Indicator<!–>	Indicator specific–>	Tehnică<!–>
Întindere–>	Suprafața habitat (biogen și abiogen)<!–>	Analiză fotografii aeriene; imagistică, teledetecție–>
Caracteristici<!–>fizice–>	Compoziția chimică a apei (inclusiv salinitate, temperatură) Substrat<!–>	CTD–>Înregistrări video subacvatice cu ROV;<!–>
Structura–>habitatului<!–>	Subtipuri prezente–>	Identificare subtipuri; fotografiere subacvatică cu ROV sau cameră tractată<!–>
	Specii edificatoare / caracteristice–>	Prelevare probe; census vizual (pești, nevertebrate, alge macrofite)<!–>
	Alte specii rare / amenințate–>	Prelevare probe; census vizual.<!–>
Distribuția spațială–>	Model spațial al distribuției subtipurilor<!–>	Cartare cu ajutorul datelor colectate prin–>
		înregistrari video cu ROV sau cu camera<!–>tractată–>

Trebuie subliniat faptul că scopul monitorizării este acela de a evalua starea întregului tip de habitat dintr-o arie specială de conservare și, prin urmare, programul de eșantionare trebuie să asigure că probele sunt reprezentative pentru întregul sit. Monitorizarea, indiferent de tehnicile folosite, se face cu o frecvență anuală în intervalul lunar mai-septembrie.<!–>Presiunile identificate suntRecoltarea peștilor sau a nevertebratelor (profesional sau recreațional) care determină reducerea populațiilor sau perturbarea speciilor.–>Activități de recoltare a peștilor sau a nevertebratelor (profesionale sau recreaționale) care cauzează pierderi fizice sau perturbări ale habitatelor marine.<!–>Navigație.–>Turism.<!–>Modificarea litoralului sau a condițiilor de coastă pentru dezvoltarea infrastructurii și zonelor rezidențiale, comerciale, industriale și de agrement (inclusiv lucrările de protecție și infrastructurile de coastă)–>Activități în domeniul transportului terestru, acvatic sau aerian care generează poluare marină<!–>–><!–>1180 Structuri submarine create de emisiile de gazeCLAS. PAL.: 11.24–>Structurile submarine 1180 constă în plăci de gresie, pavaje și coloane de până la 4 m înălțime, formate prin agregarea cimentului de carbonați rezultat din oxidarea microbiană a emisiilor de gaze, în special de metan. Formațiunile sunt presărate cu orificii care emană gaz în mod intermitent. Metanul provine, cel mai probabil, din descompunerea microbiană a resturilor vegetale fosile. Primul tip de structuri submarine este cunoscut sub denumirea de recifi cu emisii de bule. Aceste formațiuni susțin o zonare a diferitelor comunități bentonice constând din alge și/sau nevertebrate specifice substratelor marine dure, diferite de cele ale habitatului înconjurător. Animalele ce își caută adăpost în numeroasele crevase contribuie la sporirea biodiversității. În acest habitat este inclusă o varietate de forme topografice infralitorale, precum: surplombe, coloane și structuri stratificate asemănătoare frunzelor cu numeroase interstiții.<!–>Cel de-al doilea tip constă în structurile de carbonați din "ciupituri". Acestea sunt depresiuni de pe funduri moi sedimentare, având o adâncime de maximum 45 m și o lățime de câteva sute de metri. Nu toate aceste depresiuni sunt create de emisii de gaze, iar dintre acestea, multe nu conțin structuri substanțiale de carbonați și din acest motiv nu sunt incluse în acest habitat. Comunitățile bentice constau din nevertebrate specifice substratelor dure și sunt diferite de habitatul înconjurător, de obicei mâlos. Diversitatea comunității de animale acvatice care trăiesc în mâlul versantului ce înconjoară depresiunea poate fi, de asemenea, ridicată.–>Recifii cu emisii de bule pot fi întâlniți în asociere cu tipurile de habitat "bancuri de nisip permanent submerse la mică adâncime" (1110) și "recifi" (1170). Aceste structuri sunt prezente sub formă de plăci și pavimente de gresii carbonatate începând de la adâncimea de 10 m, iar sub formă de mușuroaie și coloane drepte sau ramificate începând de la 40- 50 m adâncime, extinzându-se mult spre adânc în zona anoxică. Dimensiunile și complexitatea acestor formațiuni cresc odată cu adâncimea. Sunt răspândite în tot lungul sectorului românesc al Mării Negre, dar densitatea cea mai mare se înregistrează în dreptul Deltei Dunării.<!–>Tabelul 1.14: Tehnici pentru măsurarea atributelor habitatului 1180.

Structură biologică–>	Tip de habitat – atribut specific<!–>	Tehnică–>
Întindere<!–>	Suprafață habitat–>	Sonar cu scanare laterală, batimetrie multibeam, ROV<!–>
Caracteristici fizice–>	Substrat: tip de substrat<!–>	Analiza sedimentelor; analize chimice ale structurilor de carbonat–>
	Topografie<!–>	Cartare batimetrică, backscatter–>
	Chimismul apei <!–>Salinitate, temperatură–>	Analize chimice labordul navei pt apa de fund și cea din coloana de gaze<!–>CTD ape de fund–>
	Emisii de metan<!–>	Detectoare de gaze–>
Structura habitatului<!–>	Subtipuri prezente–>	Cartarea emisiilor și structurilor de carbonat<!–>Înregistrare video subacvatică –>ROV sau cameră tractată<!–>
	Specii edificatoare / caracteristice–>	Prelevarea de probe microbiologica<!–>
	Alte specii rare / amenințate–>	înregistrare video subacvatică ROV sau cameră tractată<!–>
Distribuția spațială–>	Model spațial al distribuției subtipurilor<!–>	Cartare cu ajutorul datelor colectate prin înregistrari video cu ROV sau cu camera tractată–>

<!–>Presiunile identificate până în prezent sunt:Recoltarea peștilor sau a nevertebratelor (profesional sau recreațional) care determină reducerea populațiilor sau perturbarea speciilor.–>Activități de recoltare a peștilor sau a nevertebratelor (profesionale sau recreaționale) care cauzează pierderi fizice sau perturbări ale habitatelor marine.<!–>Navigație.–>Activități agricole care generează poluare marină.<!–>Activități în domeniul transportului terestru, acvatic sau aerian care generează poluare marină–><!–>–><!–> … 1.3.–>Lista cu Siturile de Importanță Comunitară pentru habitatele marine și costiere de interes comunitar1.<!–>ROSCI0065 Rezervația Biosferei Delta Dunării … 2.–>ROSCI0066 Rezervația Biosferei Delta Dunării – zona marină … 3.<!–>ROSAC0094 Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia … 4.–>ROSAC0197 Plaja submersă Eforie Nord – Eforie Sud … 5.<!–>ROSAC0269 Vama Veche – 2 Mai … 6.–>ROSAC0273 Zona marină de la Capul Tuzla … 7.<!–>ROSCI0281 Cap Aurora … 8.–>ROSCI0293 Costinești – 23 August … 9.<!–>ROSCI0311 Canionul Viteaz … 10.–>ROSCI0413 Lobul sudic al Câmpului de Phyllophora al lui Zernov … 11.<!–>ROSAC0157 Pădurea Hagieni – Cotul Văii … … 1.4.–>Lista cu Presiunile și Amenințările ce acționează asupra habitatelor marine și costiere de interes comunitar

Codul<!–>	Denumirea–>
A<!–>	Agricultura–>
A01<!–>	Transformarea în teren agricol (exclusiv drenarea și arderea)–>
A08<!–>	Cosirea sau tăierea pajiștilor–>
A09<!–>	Păscut intensiv sau suprapășunat de către animale–>
A10<!–>	Pășunat extensiv sau subextensiv de către animale–>
A11<!–>	Incendiere pentru agricultură–>
A12<!–>	Stingerea incendiilor pentru agricultură–>
A14<!–>	Cresterea animalelor (fara pasunat)–>
A18<!–>	Irigarea terenurilor agricole–>
A19<!–>	Aplicarea îngrășămintelor naturale pe terenurile agricole–>
A20<!–>	Aplicarea îngrășămintelor sintetice (minerale) pe terenurile agricole–>
A21<!–>	Utilizarea substanțelor chimice pentru protecția plantelor în agricultură–>
A23<!–>	Utilizarea altor metode de combatere a dăunătorilor în agricultură (cu excepția terenului cultivat)–>
A24<!–>	Practici de gestionare a deșeurilor în agricultură–>
A25<!–>	Activități agricole care generează poluarea surselor punctiforme la apele de suprafață sau subterane–>
A26<!–>	Activități agricole care generează poluare difuză la apele de suprafață sau subterane–>
A27<!–>	Activități agricole generatoare de poluare a aerului–>
A28<!–>	Activități agricole care generează poluare marină–>
A29<!–>	Activități agricole generatoare de poluare a solului–>
A31<!–>	Drenaj pentru utilizare ca teren agricol–>
A33<!–>	Modificarea fluxului hidrologic sau modificarea fizică a corpurilor de apă pentru agricultură (exclusiv dezvoltarea și exploatarea barajelor)–>
A36<!–>	Activități agricole care nu sunt menționate mai sus–>
B<!–>	Silvicultură–>
B25<!–>	Activități forestiere care generează poluare marină–>
C<!–>	Extragerea resurselor (minerale, turbă, resurse de energie neregenerabile)–>
C01<!–>	Extracție de minerale (de exemplu, rocă, minereuri metalice, pietriș, nisip, cochilii)–>
C03<!–>	Extracția de petrol și gaze, inclusiv infrastructura–>
C06<!–>	Depozitarea / depozitarea materialelor inerte din extracția terestră–>
C07<!–>	Depunerea / depozitarea materialelor dragate din extracția marină–>
C09<!–>	Cercetare geotehnică–>
C10<!–>	Activități de extracție care generează poluarea surselor punctiforme la apele de suprafață sau subterane–>
C11<!–>	Activități de extracție care generează poluare difuză la apele subterane sau de suprafață–>
C12<!–>	Activități de extracție care generează poluare marină–>
C13<!–>	Activități de extracție care generează zgomot, lumină sau alte forme de poluare–>
C14<!–>	Extragerea apelor de suprafață și subterane pentru extragerea resurselor–>
C15<!–>	Activități miniere și de extracție la care nu se face referire mai sus–>
D<!–>	Procesele de producție de energie și dezvoltarea infrastructurii aferente–>
D01<!–>	Energia eoliană, valurilor și mareei, inclusiv infrastructura–>
D02<!–>	Hidrocentrale (baraje, deșeuri, scurgere pe râu), inclusiv infrastructură–>
D03<!–>	Energie solară, inclusiv infrastructura–>
D06<!–>	Transmisie de energie electrică și comunicații (cabluri)–>
D07<!–>	Conducte de petrol și gaze–>
D10<!–>	Activități de producție și transmisie de energie generatoare de poluare marină–>
D11<!–>	Activități de producție și transmisie de energie generatoare de poluare fonică–>
D12<!–>	Activități de producție și transmisie de energie care generează lumină, căldură sau alte forme de poluare–>
D14<!–>	Activități de producție și transmisie de energie la care nu se face referire–>
E<!–>	Dezvoltarea și funcționarea sistemelor de transport–>
E01<!–>	Drumuri, rute, căi ferate și infrastructura aferentă (de exemplu, poduri, viaducte, tuneluri)–>
E02<!–>	Coridoare pentru nave și operațiuni de transport cu feribot–>
E03<!–>	Coridoare pentru nave,feribot si infrastructură de ancorare (de exemplu, canalizare, dragare)–>
E05<!–>	Activități de transport terestru, pe apă și în aer generatoare de poluare la apele de suprafață sau subterane–>
E06<!–>	Activități de transport terestru, pe apă și în aer generatoare de poluare a aerului–>
E07<!–>	Activități de transport terestru, apă și aer generatoare de poluare marină–>
E08<!–>	Activități de transport terestru, apă și aer generatoare de zgomot, lumină și alte forme de poluare–>
E09<!–>	Activități de transport terestru, nautic și aerian neprecizate mai sus–>
F<!–>	Dezvoltarea, construcția și utilizarea infrastructurilor și zonelor rezidențiale, comerciale, industriale și de agrement–>
F01<!–>	Transformarea altor utilizări de teren în locuințe, așezări sau zone de agrement (excluzând drenarea și modificarea liniei de coastă, a estuarului și a condițiilor de coastă)–>
F02<!–>	Construcție sau modificare (de exemplu, locuințe și așezări) în zonele urbane sau de agrement existente–>
F03<!–>	Transformarea altor utilizări de terenuri în zone comerciale / industriale (excluzând drenarea și modificarea liniei de coastă, a estuarului și a condițiilor de coastă)–>
F04<!–>	Construcția sau modificarea infrastructurii comerciale / industriale în zonele comerciale / industriale existente–>
F05<!–>	Crearea sau dezvoltarea infrastructurii de sport, turism și agrement (în afara zonelor urbane sau de agrement)–>
F06<!–>	Dezvoltarea și întreținerea zonelor de plajă pentru turism și agrement, inclusiv extinderea și curățarea plajei–>
F07<!–>	Sport, turism și activități de agrement–>
F08<!–>	Modificarea liniei de coastă, estuar și a condițiilor costiere pentru dezvoltarea, utilizarea și protejarea infrastructurilor și a zonelor rezidențiale, comerciale, industriale și de agrement (inclusiv lucrări de protecșie și infrastructuri de protecție a coastei)–>
F09<!–>	Depunerea și tratarea deșeurilor / gunoiului din gospodăriile / instalațiile de agrement–>
F10<!–>	Depunerea și tratarea deșeurilor / gunoiului din instalații comerciale și industriale–>
F11<!–>	Poluarea apelor de suprafață sau subterane din cauza scurgerilor urbane–>
F12<!–>	Descărcarea apelor uzate urbane (exclusiv revărsările de furtună și / sau scurgerile urbane) care generează poluare la apele de suprafață sau subterane–>
F13<!–>	Fabricile, siturile industriale contaminate sau abandonate care generează poluare la apele de suprafață sau subterane–>
F14<!–>	Alte activități și structuri rezidențiale și recreative care generează poluare la apele de suprafață sau subterane–>
F15<!–>	Alte activități și structuri industriale și comerciale care generează poluare la apele de suprafață sau subterane–>
F16<!–>	Alte activități și structuri rezidențiale și recreative care generează poluare difuză la apele de suprafață sau subterane–>
F17<!–>	Alte activități și structuri industriale și comerciale care generează poluare difuză la apele de suprafață sau subterane–>
F18<!–>	Activități și structuri rezidențiale și recreative care generează poluarea aerului–>
F19<!–>	Activități și structuri industriale și comerciale care generează poluarea aerului–>
F20<!–>	Activități și structuri rezidențiale sau de agrement care generează poluare marină (cu excepția poluării marine macro și micro-particulare)–>
F21<!–>	Activități și structuri industriale sau comerciale care generează poluare marină (cu excepția poluării marine macro și micro-particulare)–>
F22<!–>	Activități și structuri rezidențiale sau de agrement care generează poluarea marină și micro-particule marine (de exemplu, saci de plastic, polistiren)–>
F23<!–>	Activități și structuri industriale sau comerciale care generează poluare marină și micro-particule marine (de exemplu, saci de plastic, polistiren)–>
F24<!–>	Activități și structuri rezidențiale sau recreative care generează zgomot, lumină, căldură sau alte forme de poluare–>
F25<!–>	Activități și structuri industriale sau comerciale care generează zgomot, lumină, căldură sau alte forme de poluare–>
F26<!–>	Drenarea, refacerea terenurilor și transformarea zonelor umede, mlaștini, bălți etc. în așezări sau zone de agrement–>
F27<!–>	Drenarea, refacerea terenurilor sau transformarea zonelor umede, mlaștini, bălți etc. în zone industriale / comerciale–>
F28<!–>	Modificarea regimurilor de inundații, protecția împotriva inundațiilor pentru dezvoltare rezidențială sau recreativă–>
F29<!–>	Construcția sau dezvoltarea rezervoarelor și barajelor destinate dezvoltării rezidențiale sau recreative–>
F30<!–>	Construcția sau dezvoltarea rezervoarelor și barajelor destinate dezvoltării industriale sau comerciale–>
F31<!–>	Alte modificări ale condițiilor hidrologice pentru dezvoltarea rezidențială sau recreativă–>
F32<!–>	Alte modificări ale condițiilor hidrologice pentru dezvoltarea industrială sau comercială–>
F33<!–>	Extragerea apelor subterane și de suprafață (inclusiv cele marine) pentru furnizarea apei publice și recreere–>
F34<!–>	Extragerea apelor subterane și de suprafață (inclusiv marine) pentru uz comercial / industrial (cu excepția energiei)–>
G<!–>	Extragerea și cultivarea resurselor biologice vii(altele decât agricultura și silvicultura)–>
G01<!–>	Recoltarea peștilor și crustaceelor marine (profesionale, recreative) care determină reducerea populației de specii și perturbarea speciilor–>
G02<!–>	Prelucrarea peștilor și crustaceelor marine–>
G03<!–>	Activități de recoltare a peștilor și crustaceelor marine (profesionale, recreative) care provoacă pierderi fizice și perturbări ale habitatelor de pe malul mării–>
G04<!–>	Recoltarea plantelor marine–>
G08<!–>	Managementul stocurilor de pescuit și vânătoare–>
G09<!–>	Recoltarea sau colectarea altor plante și animale sălbatice (cu excepția vânătoarei și a pescuitului de agrement)–>
G11<!–>	Recoltarea și colectarea ilegală–>
G12<!–>	Captura accidentală și uciderea accidentală (din cauza activităților de pescuit și vânătoare)–>
G13<!–>	Intoxicații ale animalelor (cu excepția otrăvirii cu plumb)–>
G15<!–>	Modificarea condițiilor de coastă pentru acvacultura marină–>
G16<!–>	Acvacultura marină generatoare de poluare marină–>
G17<!–>	Introducere și răspândire de specii (inclusiv OMG) în acvacultura marină–>
G18<!–>	Abandonarea acvaculturii marine–>
G19<!–>	Alte impacturi din acvacultura marină, inclusiv infrastructura–>
G27<!–>	Alte activități legate de extracția și cultivarea resurselor biologice vii care nu sunt menționate mai sus–>
H<!–>	Acțiune militară, măsuri de siguranță publică și alte intruziuni umane–>
H01<!–>	Exerciții și operațiuni militare, paramilitare sau de poliție pe uscat–>
H02<!–>	Exerciții și operațiuni militare, paramilitare sau de poliție în mediul marin și dulce–>
H03<!–>	Abandonarea exercițiilor militare terestre sau similare (pierderea habitatelor deschise)–>
H04<!–>	Vandalism sau incendiu–>
H05<!–>	Toaletarea arborilor, tăierea / îndepărtarea copacilor și vegetației pentru siguranța publică–>
H06<!–>	Acces închis sau restricționat la sit / habitat–>
H07<!–>	Activităti de cercetare si monitorizare intruzive si distructive–>
H08<!–>	Alte intruziuni si tulburări umane nementionate mai sus–>
I<!–>	Specii invazive si problematice–>
I01<!–>	Specii invazive invazive de interes pentru Uniune–>
I02<!–>	Alte specii invazive (alte specii de interes ale Uniunii)–>
I03<!–>	NU UTILIZAȚI Alte specii exotice (non invazive)–>
I04<!–>	Specie autohtonă problematică–>
I05<!–>	Boli de plante si animale, agenți patogeni si dăunători–>
J<!–>	Poluarea din surse mixte–>
J01<!–>	Poluarea din surse mixte a apelor de suprafață si subterane (limnic si terestru)–>
J02<!–>	Poluarea apei marine din surse mixte (marine si de coastă)–>
J03<!–>	Poluarea aerului din surse mixte, poluanți transmisi de aer–>
J04<!–>	Poluarea solului din surse mixte cu deseuri solide (cu excepția deversărilor)–>
J05<!–>	Exces de sursă mixtă de energie–>
K<!–>	Modificări provocate de om în regimurile de apă–>
K01<!–>	Extragere de ape subterane, de suprafață sau de apă mixtă–>
K02<!–>	Drenaj–>
K04<!–>	Modificarea debitului hidrologic–>
K05<!–>	Alterarea fizică a corpurilor de apă–>
L<!–>	Procese naturale (excluzând catastrofele si procesele induse de activitatea umană sau schimbările climatice)–>
L01<!–>	Procese naturale abiotice (de exemplu, eroziune, colmatare, desertificare, submersiune, salinizare)–>
L02<!–>	Succesiunea naturală care rezultă în schimbarea compoziției speciilor (cu excepția modificărilor directe ale practicilor agricole sau forestiere)–>
L03<!–>	Acumularea de material organic–>
L04<!–>	Procese naturale de eutrofizare sau acidificare–>
L06<!–>	Relații interspecifice (concurență, prădare, parazitism, agenți patogeni)–>
M<!–>	Evenimente geologice, catastrofe naturale–>
M02<!–>	Valuri de maree, tsunami–>
M03<!–>	Cutremure–>
M05<!–>	Prabusirea terenului, alunecare de teren–>
M07<!–>	Furtună, ciclon–>
M08<!–>	Inundații (procese naturale)–>
M09<!–>	Foc (natural)–>
M10<!–>	Alte catastrofe naturale–>
N<!–>	Schimbări climatice–>
N01<!–>	Schimbări de temperatură (de exemplu, cresterea temperaturii si extreme) din cauza schimbărilor climatice–>
N02<!–>	Seceta si scăderi ale precipitațiilor datorate schimbărilor climatice–>
N03<!–>	Cresteri sau modificări ale precipitațiilor datorate schimbărilor climatice–>
N04<!–>	Modificările la nivelul mării si la expunerea la val din cauza schimbărilor climatice–>
N05<!–>	Schimbarea locației, dimensiunii și / sau calității habitatului din cauza schimbărilor climatice–>
N06<!–>	Desincronizarea proceselor biologice / ecologice datorate schimbărilor climatice–>
N07<!–>	Declinul sau extinctia speciilor înrudite (de ex. sursa de hrana / prada, prădător / parazit, simbionti etc.) din cauza schimbărilor climatice–>
N08<!–>	Schimbarea distribuției speciilor (noii veniți naturali) din cauza schimbărilor climatice–>
N09<!–>	Alte schimbări legate de climă în condițiile abiotice–>
X<!–>	Presiuni necunoscute, non-presiuni și presiuni din afara statului membru–>
Xu<!–>	Presiuni necunoscute–>
Xxp<!–>	Fără presiuni–>
Xxt<!–>	Fără amenințări–>
Xp<!–>	Nu există informații despre presiuni–>
Xt<!–>	Nu există informații despre amenințări–>
Xe<!–>	Amenințări și presiuni din afara teritoriului UE–>
Xo<!–>	Amenințări și presiuni din afara Statului Membru–>

… 1.5.<!–>Lista cu Măsurile de conservare ce se pot aplica habitatelor marine și costiere de interes comunitar

Cod–>	Denumire<!–>
CA–>	Măsuri legate de agricultură și habitatele agricole<!–>
CA13–>	Reducerea / eliminarea poluării marine din activitățile agricole<!–>
CA14–>	Reducerea / eliminarea poluării solului din activitățile agricole<!–>
CA15–>	Gestionarea operațiunilor de drenaj și irigare și infrastructurii din agricultură<!–>
CA16–>	Alte măsuri legate de practicile agricole<!–>
CB–>	Masuri legate de paduri si habitatele forestiere<!–>
CB12–>	Reducerea poluarii marine din activitatile silvice<!–>
CB13–>	Reducerea poluarii solului din activitatile silvice<!–>
CB14–>	Gestionarea operațiunilor de drenaj și irigare și infrastructurii din silvicultura<!–>
CB15–>	Alte măsuri legate de practicile silvice<!–>
CC–>	Măsuri legate de extragerea resurselor și producția de energie<!–>
CC01–>	Adaptarea / gestionarea extragerii resurselor non-energetice<!–>
CC02–>	Adaptarea / gestionarea exploatării resurselor energetice<!–>
CC03–>	Adaptarea / administrarea instalațiilor de energie regenerabila, facilitatilor și funcționării acestora<!–>
CC05–>	Adaptarea / administrarea instalațiilor de energie fosila, facilitatilor și funcționării acestora<!–>
CC06–>	Reducerea impactului coridoarelor si retelelor de sercivii<!–>
CC07–>	Restaurarea / crearea habitatelor din resurse, zone de exploatare sau zone deteriorate din cauza instalării infrastructurii de energie regenerabilă<!–>
CC08–>	Gestionarea / reducerea / eliminarea poluării punctuale a apelor de suprafață sau subterane din exploatarea resurselor și producția de energie<!–>
CC09–>	Gestionarea / reducerea / eliminarea poluarea difuză a apelor de suprafață sau subterane din exploatarea resurselor și producția de energie<!–>
CC10–>	Gestionarea / reducerea / eliminarea poluarea aerului din exploatarea resurselor și producția de energie<!–>
CC11–>	Gestionarea / reducerea / eliminarea poluarii marine din exploatarea resurselor și producția de energie<!–>
CC12–>	Reducerea / eliminarea zgomotului, luminii, caldurii și altor forme de poluare legate de exploatarea resurselor și producția de energie<!–>
CC13–>	Gestionarea extragerii apei pentru extragerea resurselor și producerea de energie<!–>
CC14–>	Alte măsuri legate de activitățile de extracție și exploatare a energiei<!–>
CE–>	Măsuri legate de dezvoltarea și funcționarea sistemelor de transport<!–>
CE01–>	Reducerea impactului operațiunilor și infrastructurii de transport<!–>
CE02–>	Gestionarea/ reducerea / eliminarea poluarii apelor de suprafață sau subterane din transporturi<!–>
CE03–>	Gestionarea/ reducerea / eliminarea poluării aerului din transporturi <!–>
CE04–>	Gestionarea/ reducerea / eliminarea poluarii marine din transporturi<!–>
CE05–>	Gestionarea/ reducerea / eliminarea zgomotului, luminii si altor forme de poluare din transporturi<!–>
CE06–>	Restaurarea habitatelor in zonele afectate de transporturi<!–>
CE07–>	Alte masuri legate de transporturi<!–>
CF–>	Măsuri legate de infrastructura, operațiuni și activități rezidențiale, comerciale, industriale și de agrement<!–>
CF01–>	Gestionarea conversiei terenurilor pentru construcția și dezvoltarea infrastructurii<!–>
CF02–>	Restaurarea habitatelor din zonele afectate de infrastructuri, operațiuni și activitățile rezidențiale, comerciale, industriale și de agrement<!–>
CF03–>	Reducerea impactul rezultat din practicarea sporturilor în aer liber, al timpului liber și al activităților recreative<!–>
CF04–>	Reducerea / eliminarea poluării din surse punctuale a apele de suprafață sau subterane din zonele și activitățile industriale, comerciale, rezidențiale și de agrement<!–>
CF05–>	Reducerea / eliminarea poluării difuze a apele de suprafață sau subterane din zonele și activitățile industriale, comerciale, rezidențiale și de agrement<!–>
CF06–>	Reducerea / eliminarea poluării aerului din zonele și activitățile industriale, comerciale, rezidențiale și de agrement<!–>
CF07–>	Reducerea / eliminarea poluării marine din zonele și activitățile industriale, comerciale, rezidențiale și de agrement<!–>
CF08–>	Reducerea / eliminarea contaminarii marine cu deseuri<!–>
CF09–>	Reducerea / eliminarea zgomotului, luminii, căldurii sau alte forme de poluare din zonele și activitățile industriale, comerciale, rezidențiale și de agrement<!–>
CF10–>	Gestionarea schimbărilor în sistemele și regimurile hidrologice și costiere pentru construcție și dezvoltare<!–>
CF11–>	Gestionarea extragerii apei pentru aprovizionarea publică și pentru uz industrial și comercial<!–>
CF12–>	Alte măsuri legate de infrastructuri, operațiuni și activități rezidențiale, comerciale, industriale și de agrement<!–>
CG–>	Măsuri legate de efectele extracției și cultivării resurselor biologice vii<!–>
CG01–>	Gestionarea pescuitului profesional / comercial (inclusiv recoltarea de crustacee și alge marine)<!–>
CG02–>	Managementul vânătorii, pescuitului recreativ și recoltarea recreativă sau comercială sau colectarea plantelor<!–>
CG03–>	Reducerea impactului (re) stocării pentru pescuit și vânătoare, a hrănirii artificiale și a controlului prădătorilor<!–>
CG04–>	Controlul / eradicarea uciderii, pescuitului și recoltarea ilegala<!–>
CG05–>	Reducerea capturilor accidentale și uciderea accidentală a speciilor care nu sunt vizate<!–>
CG06–>	Reduceți impactul intoxicației cu plumb<!–>
CG07–>	Gestionarea schimbărilor condițiilor zonei costiere pentru acvacultura marină<!–>
CG08–>	Reducerea / eliminarea poluării marine din acvacultura marina<!–>
CG09–>	Alte măsuri pentru reducerea impactului din infrastructurile și operațiunile destinate acvaculturii marine<!–>
CG10–>	Gestionarea extragerii apei și modificările condițiilor hidrologice pentru acvacultura în aple dulci<!–>
CG11–>	Reducerea / eliminarea poluării din sursele punctiforme a apele de suprafață din acvacultura din apele dulci<!–>
CG12–>	Reducerea / eliminarea poluarii difuze a apele de suprafață din acvacultura din apele dulci<!–>
CG13–>	Reducerea / eliminarea poluării marine din acvacultura din ape dulci<!–>
CG14–>	Alte măsuri pentru reducerea impactului infrastructurilor și exploatării din acvacultura din apele dulci<!–>
CG15–>	Alte măsuri legate de exploatarea speciilor<!–>
CH–>	Măsuri legate de instalații și activități militare și alte activități umane specifice<!–>
CH01–>	Reducerea impactul instalațiilor și activităților militare<!–>
CH02–>	Adaptarea / menținerea activităților militare<!–>
CH03–>	Reducerea impactul altor acțiuni umane specifice<!–>
CI–>	Măsuri legate de speciile exotice și native problematice<!–>
CI01–>	Detectarea precoce și eradicarea rapidă a speciilor invazive exotice care privesc Uniunea Europeana<!–>
CI02–>	Gestionarea, controlul sau eradicarea speciilor invazive exotice stabilite la nivelul Uniunii Europene<!–>
CI03–>	Managementul, controlul sau eradicarea altor specii exotice<!–>
CI04–>	NU UTILIZAȚI Gestiunea, controlul sau eradicarea altor specii exotice<!–>
CI05–>	Managementul speciilor native problematice<!–>
CI06–>	Alte măsuri legate de speciile problematice<!–>
CI07–>	Controlul și eradicarea bolilor plantelor și animalelor, agenților patogeni și dăunătorilor<!–>
CJ–>	Măsuri legate de poluarea din surse mixte și modificări a conditiilor hidraulice antropice pentru utilizări multiple<!–>
CJ01–>	Reducerea impactului poluării din surse mixte<!–>
CJ02–>	Reduceți impactul modificărilor hidrologice pentru utilizari multiple<!–>
CJ03–>	Restaurarea habitatelor afectate de modificările hidrologice pentru utilizari multiple<!–>
CJ04–>	Alte măsuri legate de poluarea din surse mixte și modificări hidraulice antropice pentru utilizari multiple<!–>
CL–>	Măsuri legate de procese naturale, evenimente geologice și catastrofe naturale<!–>
CL01–>	Gestionarea habitatelor (altele decât agricole și forestiere) pentru încetinirea, oprirea sau inversarea proceselor naturale<!–>
CL02–>	Minimizarea / prevenirea impactului catastrofelor geologice și naturale<!–>
CL03–>	Restaurarea habitatelor în urma unor catastrofe geologice si naturale<!–>
CL04–>	Alte măsuri legate de procesele naturale<!–>
CN–>	Măsuri legate de schimbările climatice<!–>
CN01–>	Adoptarea măsurilor de atenuare a schimbărilor climatice<!–>
CN02–>	Implementarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice<!–>
CS–>	Măsuri legate de gestionarea speciilor din directivele privind natura și alte specii native<!–>
CS01–>	Consolidarea populațiilor de specii din directive<!–>
CS02–>	Reintroducerea de specii din directive<!–>
CS03–>	Îmbunătățirea habitatelor pentru speciile din directive<!–>
CS04–>	Gestionarea alte specii autohtone<!–>
CX–>	Măsuri în afara statului membru<!–>
CX01–>	Sprijinirea măsurilor de conservare într-un alt stat membru al UE<!–>
CX02–>	Sprijinirea măsurilor de conservare în țările din afara UE<!–>

… … 2.–>Ghidul cu protocoalele de monitorizare și metodologiile unitare de monitorizare a stării de conservare a habitatelor de sărăturiProtocoalele de monitorizare și metodologiile de monitorizare a habitatelor de sărături sunt aferente următoarelor tipuri de habitate: 1310 Comunități cu Salicornia spp. și alte specii anuale care colonizează terenurile umede și nisipoase; 1410 Pajiști sărăturate de tip mediteranean – Juncetalia maritimi; 1530* Pajiști și mlaștini halofile panonice și ponto-sarmatice. +
Capitolul 2.1Protocol de monitorizare a stării de conservare a habitatelor de sărături de interes comunitarAlegerea și distribuția ploturilor se face în funcție de perioadele optime de culegere a datelorMonitorizarea habitatelor de sărături se realizează la nivel național, în interiorul și în exteriorul rețelei Natura 2000, în funcție de distribuția habitatelor pe regiuni biogeografice.<!–>În tabelul de mai jos sunt redate habitatele de sărături de interes comunitar care fac obiectul prezentei metodologii:

Denumirea și codul Natura 2000–>	Prezența în regiunea biogeografică<!–>
	PAN–>	CON<!–>	ALP–>	STE<!–>	PON–>
1310 – Comunități cu Salicornia spp. și alte specii anuale care colonizează terenurile umede și nisipoase<!–>	–>	[v]<!–>	–>	[v]<!–>	[v]–>
1410 – Pajiști sărăturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi)<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	[v]–>
1530* – Pajiști și mlaștini halofile panonice și ponto – sarmatice<!–>	[v]–>	[v]<!–>	–>	[v]<!–>	[v]–>

<!–>În tabelul de mai jos sunt redate perioadele optime de culegere a datelor în cadrul habitatelor țintă

Tip habitat–>	Tipul de fitocenoză<!–>	Aspectul surprins–>	Perioada optimă<!–>
HABITATE DE SĂRĂTURI–>	de stepă și silvostepă<!–>	Vernal–>	III-IV<!–>
		Estival–>	V-VIII<!–>
		Autumnal–>	IX-XI<!–>
	continentale–>	Vernal<!–>	III-IV–>
		Estival<!–>	V-VIII–>
		Autumnal<!–>	IX-XI–>

<!–>–>Utilizarea hărțilorObiectivele specifice propuse în cadrul programului de monitorizare nu pot fi atinse fără o alegere riguroasă a atributelor care trebuie măsurate, a tipului de date colectate și a metodelor utilizate pentru colectarea acestora. Alegerea variabilelor care vor fi monitorizate și a metodelor de lucru se face în același timp cu definirea obiectivelor principale ale ghidului sintetic, cele două procese fiind strâns corelate între ele.<!–>Exemplu: Harta de distribuție pentru habitatul de sărături 1310 Comunități cu Salicornia spp.și alte specii anuale care colonizează terenurile umede și nisipoase:–>Pentru fiecare obiectiv principal propus, la nivelul fiecărui habitat țintă, se identifică acele caracteristici (atribute) ale habitatului care reflectă proprietățile acestuia și pot fi cuantificate. Fiecărui atribut, acolo unde informațiile existente permit acest lucru, i se va defini un interval de valori pe care le poate lua, fără ca proprietățile habitatului analizat să fie alterate, ușurându-se astfel interpretarea rezultatelor.<!–>În tabelul care urmează se regăsesc indicatorii generali din cadrul planului de monitorizare.

Indicatori–>	Compoziție<!–>
La nivel de habitat–>	– proporția habitatului în cadrul arealului analizat <!–>– tipuri de asociații vegetale componente –>– identificare, distribuție, diversitate, abundență<!–>
Comunitate – ecosistem–>	identificarea de speciiși abundența relativă<!–>-frecvență, abundență, diversitatea în specii a comunității, proporțiile de specii endemice amenințate și specii pe cale de dispariție –>– dominanța <!–>– diversitate, proporții–>
Populație – specii<!–>	abundența relativă și absolută –>densitate<!–>

–><!–>Metoda de evaluare pe plot de monitorizareHărțile de distribuție și ale arealului fiecărui tip de habitat se vor realiza în formatul standard 10×10 km ETRS, proiecție ETRS 5210. Conform instrucțiunilor CE nu este permisă utilizarea de date atribut pentru indicarea prezenței unui habitat într-o celula din grid. Hărțile de distribuție vor fi completate cu metadatele necesare, conform cu cerințele CE, și în concordanță cu specificațiile INSPIRE, atunci când acestea vor fi disponibile pentru aceste tipuri de date. Metadatele vor conține între altele perioada în care au fost culese datele de distribuție, sistemul de proiecție, data, etc.–>

<!–>Agregarea informației pe plot de monitorizareModul de agregare a datelor se face în două etape:– Agregarea spațială, respectiv generarea hărților în conformitate cu formatul de raportare pornind de la datele primare/datele din teren. … – Agregarea non-spațială care presupune generarea fișierelor specifice, în conformitate cu formatul de raportare, pornind de la datele primare. … –><!–>Reprezentativitatea habitatelor de sărături pe teritoriul RomânieiUnitățile majore fizico-geografice în care apar habitatele de sărături pe teritoriul României sunt: Câmpia Română, Podișul Moldovei, Podișul Getic, Dealurile de Vest, Câmpia de Vest, Podișul Moldovei, Podișul Dobrogei, Delta Dunării, Lunca Dunării, Litoralul Mării Negre, Depresiunea Transilvaniei, Depresiunea Maramureș, Subcarpații Moldovei, Subcarpații de Curbură, Subcarpații Getici și, cu puține excepții, în depresiunile intramontane.–>Trei tipuri diferite de sărături există pe teritoriul României, în funcție de geneza lor:1.<!–>Sărăturile de origine climatică, apar în condițiile unui climat semiarid, în silvostepa și stepa din Câmpia Română, Podișul Moldovei, Dobrogea, Câmpia de Vest, Delta Dunării, Lunca Dunării, arealul de litoral al Mării Negre. … 2.–>Sărăturile de origine geologică, apărute în arealele de cute diapire: depresiunea transilvaniei, Depresiunea Maramureș, Subcarpații Moldovei, Subcarpații Getici, Subcarpații de Curbură. … 3.<!–>Sărăturile marine sunt localizate pe țărmul Mării Negre. În apariția acestora, un rol major revine procesului de impulverizație (acumularea de săruri datorită aerosolilor marini) (Florea,1976). … –>În toate cele trei cazuri este foarte important și rolul apei freatice, fără aportul acesteia nefiind posibile procesele de salinizare ale profilului solului.<!–>–>Factorul antropic în geneza sărăturilorUn aspect important în cercetarea de teren este legat de necesitatea de a se face distincția între caracterul arealului de sărătura: primar, respectiv natural, și secundar sau antropogen.<!–>Sărăturile secundare apar în urma folosirii unor agrotehnici deficitare (îndiguiri și irigații), în special greșit dozate. Din punct de vedere agrotehnic, salinizarea secundară este un tip major de degradare a terenurilor arabile în arealele de silvostepă și stepă. Totuși, în anumite situații sărăturile primare naturale se pot extinde în condiții bune pe astfel de terenuri secundar salinizate, realizându-se habitate de pajiști sărăturate remarcabile ce acoperă suprafețe mari. În acest caz, mai ales dacă sunt implicate fitocenoze bine conturate și dacă se regăsesc populații ale unor specii rare halofile, se vor face recomandările necesare pentru conservare. Pentru problemele salinizării secundare din România se recomandă sinteza lui Măianu (1964).–><!–>Măsuri de conservareSe vor lista maximum 10 măsuri de conservare și măsurile de conservare implementate, recomandabil cele menționate în planurile de management ale siturilor Natura 2000. Lista măsurilor de conservare se regăsește la punctul 2.5 din prezentul document.–><!–>Siturile Natura 2000 (pSCI, SCI) pentru tipurile de habitate de sărături din anexa I a Directivei HabitateÎn vederea stabilirii măsurilor specifice/măsurilor de management, trebuie furnizate informații suplimentare privind indicarea pentru fiecare activitate cu impact asupra speciilor și tipurilor de habitate impactate, inclusiv a intensității impactului funcție de localizare.–>În acest sens, pentru evaluarea impacturilor trebuie furnizate informațiile necesare pentru:● Evaluarea activităților cu impact asupra ariei naturale protejate, în general<!–>● Evaluarea activităților cu impact asupra speciilor de interes conservative–>● Evaluarea activităților cu impact asupra tipurilor de habitate de interes conservativ.<!–>–><!–>Relația plot de monitorizare/rețea Natura 2000Acoperirea NATURA 2000 (pSCIs, SCI și SACs) pentru habitatele din anexa I–>Această secțiune oferă informații despre suprafața habitatului și tendința suprafeței în stare bună în rețeaua Natura 2000. Informațiile solicitate ar trebui să acopere siturile de importanță comunitară propuse (pSCI), siturile de importanță comunitară (SCI) și zonele speciale de conservare (SAC) ale rețelei Natura 2000 din regiunea biogeografică / marină în cauză.<!–>Informațiile se referă la toate pSCI-urile / SCI-urile / SAC-urile în care habitatele din anexa I sunt prezente, nu numai acele sit-uri în care habitatul este declarat obiectiv de conservare.–>Suprafața tipului de habitat din rețeaua pSCI, SCI și SAC<!–>Se indică suprafața tipului de habitat din rețea, din regiunea biogeografică sau marină în cauză, inclusiv toate siturile în care este prezent tipul de habitat. Se urmăresc aceleași recomandări ca și pentru suprafața habitatului.

Cod Habitat–>	ALP<!–>	CON–>	PAN<!–>	STE–>	BLS<!–>	MBS–>	Total ploturi<!–>	Ploturi în două bioregiuni diferite–>
1310<!–>	0–>	3<!–>	0–>	11<!–>	7–>	0<!–>	16–>	5<!–>
1410–>	0<!–>	0–>	0<!–>	0–>	7<!–>	0–>	7<!–>	0–>
1530<!–>	0–>	17<!–>	9–>	11<!–>	5–>	0<!–>	39–>	3<!–>

–><!–>Ploturi de monitorizare din rețeaua Natura 2000Ploturile de monitorizare se stabilesc în corelație cu:– arealul tipului de habitat din interiorul rețelei pSCI, SCI și SAC, … – modul de estimare, … – suprafața tipului de habitat din interiorul rețelei, … – metoda folosită, … – tendința pe termen scurt a habitatului în stare bună în cadrul rețelei (direcția), … – tendința pe termen scurt a habitatului în stare bună în cadrul rețelei (metoda folosită). … –>

<!–>Ploturi de monitorizare în afara rețelei Natura 2000Monitorizarea habitatelor de interes comunitar se face atât în interiorul Rețelei Natura 2000, cât și în afara rețelei Natura 2000, în scopul evaluării în vederea raportării către CE.–>În esență, acest fapt se transpune astfel:a.<!–>Monitorizare în ploturi numai în interiorul Natura 2000; … b.–>Monitorizare în ploturi atât în interiorul, cât și în afara Natura 2000; … c.<!–>Monitorizare în ploturi numai în afara Natura 2000. … –>Datele rezultate în urma monitorizării trebuie să surprindă unde are loc principalul obiectiv al acțiunii de conservare. Prin urmare, în corelare cu formatul de raportare, se alege opțiunea (a) dacă toate, sau marea majoritate, dintre măsurile de conservare sunt limitate la Natura 2000, opțiunea (b) dacă există o investiție proporțională în punerea în aplicare a măsurilor în interiorul și în afara Natura 2000 și opțiunea (c ) dacă toate, sau marea majoritate, dintre măsuri sunt luate în afara Natura 2000.<!–>În stadiul actual, majoritatea habitatelor care nu sunt în rețeaua Natura 2000, nu sunt cartate nici la nivel de bioregiune și nici la nivel național.–><!–>Evaluarea stării de conservare a habitatelor de sărăturiMetodologia de agregare a datelorObservațiile directe evaluate de către experții în biodiversitate, selectați pentru evaluarea habitatelor țintă, utilizează tehnologiile de ultimă generație atât în ceea ce privește unități GPS și aplicații mobile de colectare a datelor din teren. Fișele de teren completate descriu caracteristici structurale și funcționale ale habitatelor, precum și presiuni identificate, informațiile astfel colectate intră într- un prim proces de agregare (primul nivel) în care fiecare fișă are asociată o localizare stațială cu precizie metrică (1-3 m) se agregă într-un plot de 10 x 10 km. Această agregare permite caracterizarea variabilității interne a habitatului țintă la nivelul unui plot. Plotul reprezintă unitatea de bază pentru evaluare. Metodele de evaluare se realizează fie prin evaluarea completă a habitatului țintă (3 = Complete survey or a statistically robust estimate); când se evaluează un număr de ploturi mai mic decât numărul total în care avem habitatul confirmat (2= Estimate based on parțial data with some extrapolation and/or modelling); când se evaluează un număr foarte redus de ploturi și se utilizează părerea expertului (1 = Estimate based on expert opinion with no or minimal sampling); atunci când nu se evaluează nici un plot în raport se va menționa "date inexistente" (0 = Absent data).–><!–>Evaluarea stării de conservare pe bioregiuneEvaluarea stării de conservare se realizează într-un mod gregar pentru fiecare tip de habitat care a fost inclus în checklist, raportarea realizându-se pentru habitatele prezente la nivel național în cele 5 bioregiuni terestre și Regiunea marină Marea Neagră.–>Simplificat, starea de conservare favorabilă poate fi descrisă ca situația în care un tip de habitat sau o specie prosperă (atât în ceea ce privește suprafața și mărimea populației, cât și în ceea ce privește calitatea populației, inclusiv în sensul capacității de reproducere, structurii pe vârste, mortalității) și există perspectivele să prospere de asemenea și în viitor fără modificări semnificative în politicile și managementul existent. Faptul că un tip de habitat sau o specie nu sunt amenințate (ex: nu există nici un risc direct să devină extincte) nu înseamnă că acestea sunt în stare de conservare favorabilă. Obiectivul directivei este definit în termeni pozitivi, orientat spre o situație favorabilă care trebuie să fie definită, atinsă și/sau menținută. Prin urmare, obiectivul Directivei Habitate urmărește mai mult decât evitarea dispariției tipurilor de habitate sau speciilor.<!–>Starea de conservare nefavorabilă este împărțită în două clase:● "nefavorabil-inadecvat" pentru situațiile în care este necesară o schimbare a politicilor sau managementului pentru a aduce tipul de habitat sau specia în stare de conservare favorabilă, dar nu există nici un pericol de dispariție în viitorul previzibil (ex: 50-100 de ani);–>● "nefavorabil-rău" pentru situațiile în care tipul de habitat sau specia este în pericol de a dispare în viitorul previzibil (ex: 50-100 de ani).<!–>–>Pentru toate situațiile în care nu există suficiente informații pentru a realiza o evaluare corespunzătoare, starea de conservare este considerată "necunoscută".<!–>Pentru o reprezentare grafică a celor patru stări de conservare, a fost adoptat un sistem de codificare pe culori (prin intermediul îndrumarului Comisiei Europene: Evaluarea și raportarea în conformitate cu Articolul 17 al Directivei Habitate: Formate de raportare pentru Perioada 2012) :● roșu pentru "nefavorabil-rău";–>● portocaliu pentru "nefavorabil-inadecvat";<!–>● verde pentru "favorabil";–>● gri pentru "necunoscut".<!–>–>Având în vedere că speciile și tipurile de habitate de importanță comunitară au fost listate în cadrul anexelor Directivei în urma unor studii și aprecieri prin care s-a constatat că sunt amenințate, rare sau endemice, nu ar trebui să surprindă pe nimeni faptul că majoritatea dintre acestea se încadrează în categoriile "nefavorabil-inadecvat" (portocaliu) sau "nefavorabil-rău"(roșu) în ceea ce privește starea lor de conservare. De asemenea, ținând cont de faptul că este necesară o lungă perioadă de timp pentru ca o specie sau un tip de habitat să ajungă într-o stare de conservare favorabilă, nu ar trebui să fie surprinzător faptul că respectiva specie sau respectivul tip de habitat rămâne în starea de conservare nefavorabilă un timp îndelungat, chiar dacă la nivelul ariei naturale protejate respective sunt luate măsuri corespunzătoare.<!–>–>Evaluarea tendințelor pe termen scurtAvând în vedere că România este la a doua raportare în baza art. 17 al Directivei Habitate, prima raportare rămânând de referință pentru următoarele raportări, s-a realizat evaluarea tendințelor pe termen scurt a stării de conservare cu utilizarea doar a unui ciclu de raportare, spre deosebire de metoda recomandată.<!–>Metoda de evaluare a tendințelor de evoluție pe termen scurt utilizează tendința observată pentru parametrii de stare precum areal de distribuție și structură și funcții raportate în urmă cu 2 cicluri de raportare (de 6 ani). Tendința este evaluată utilizând indicatori calitativi precum: stabilă, în refacere, în declin și necunoscut.–>Evaluarea tendințelor pe termen scurt reprezintă, de asemenea, cheie de control pentru analiza de calitate a rezultatelor raportării succesive.<!–>–>Evaluarea tendințelor pe termen lungAvând în vedere că România este la a doua raportare în baza art. 17 al Directivei Habitate, prima raportare rămânând de referință pentru următoarele rapoarte, s-a realizat evaluarea tendințelor pe termen lung a stării de conservare cu utilizarea doar a unui ciclu de raportare, spre deosebire de metoda recomandată.<!–>Metoda de evaluare a tendințelor de evoluție pe termen lung utilizează tendința observată pentru parametrii de stare precum areal de distribuție și structură și funcții raportate în urmă cu 4 cicluri de raportare (de 6 ani). Tendința fiind evaluată utilizând indicatori calitativi precum: stabilă, în refacere, în declin și necunoscut.–>Evaluarea tendințelor pe termen lung reprezintă de asemenea cheie de control pentru analiza de calitate a rezultatelor raportării succesive.<!–>–><!–>Evaluarea presiunilor și amenințărilorSe utilizează nomenclatorul de presiuni și amenințări agreat la nivel european, atașat prezentului document.–>Presiunile observate în studiul de teren sunt evaluate stabilindu-se intensitatea specifică a fiecăreia ce se exercită asupra habitatului țintă. Categoriile de evaluare a intensității sunt, de asemenea, de nivel calitativ, respectiv: intensitate mică, intensitate medie, intensitate mare, intensitate necunoscută. Amenințările estimate, în urma analizei presiunilor existente observate în teren sunt evaluate, stabilindu- se intensitatea specifică a fiecăreia ce se exercită asupra habitatului țintă. Categoriile de evaluare a intensității sunt, de asemenea, de nivel calitativ, respectiv: intensitate mică, intensitate medie, intensitate mare, intensitate necunoscută.<!–>–>Agregarea informației din ploturi pe bioregiuneInformațiile din gridurile de 10 x 10 km (ploturi) la nivel de bioregiune se mediază pentru fiecare categorie dintre parametrii de stare utilizându-se o medie ponderată pentru asumarea deciziei finale. Spre exemplificare, compoziția specifică ceea ce reprezintă unul dintre parametrii esențiali în evaluarea structurii habitatelor va avea valori diferite de la un plot la altul, ceea ce impune ca din punct de vedere sistematic să fie grupate pe clase de bogăție de specii diferită (mare, medie, mică); ponderea fiecărei clase fiind cea care va duce la decizia specifică fiecărei bioregiuni. Astfel dacă la habitatul 1310 vom obține 20 de ploturi care se încadrează în clasa de compoziție specifică mare (12 specii caracteristice), iar în clasa de compoziție medie (7 specii caracteristice) vom avea 7 ploturi care se încadrează în aceasta, apoi în clasa de compoziție mică (3 specii caracteristice), putem deduce că raportul pe bioregiunea țintă este considerat în stare favorabilă în ceea ce privește evaluarea structurii.<!–>Al treilea nivel de agregare este al atributelor la nivel național rezultate din agregarea datelor la nivel de bioregiune.lanul de monitorizare a habitatelor de sărături.–><!–>Planul de monitorizare a habitatelor de sărături este parte a metodologiei de monitorizare și conține următoarele elemente: codul Natura 2000 și denumirea habitatului, perioadele optime de monitorizare, metoda utilizată și anumite observații (de la caz la caz).

Tabel-Planul de monitorizare a habitatelor de sărături–>

Denumirea și codul Natura2000<!–>

Perioade optime de monitorizare–>

Metoda utilizată<!–>

Obs.–>

I<!–>

II–>

III<!–>

IV–>

V<!–>

VI–>

VII<!–>

VIII–>

IX<!–>

X–>

XI<!–>

XII–>

1310 – Comunități cu Salicornia spp. și alte specii anuale care colonizează terenurile umede și nisipoase<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

Observații directe prin:–>– metoda releveelor sau a transectelor itinerante<!–>metoda Braun-Blanquet–>

Min 7 relevee/ transecte de monitorizare în cadrul ariilor naturale țintă și în afara acestora, în situația prezenței habitatului.<!–>

1410 – Pajiști sărăturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi)–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

Observații directe prin:<!–>– metoda releveelor sau a transectelor itinerante–>metoda Braun-Blanquet<!–>

Min 7 relevee/ transecte de monitorizare în cadrul ariilor naturale țintă și în afara acestora, în situația prezenței habitatului.–>

1530* – Pajiști și mlaștini halofile panonice și ponto- sarmatice<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

Observații directe prin:–>– metoda releveelor sau a transectelor itinerante<!–>metoda Braun-Blanquet–>

Min 7 relevee/ transecte de monitorizare în cadrul ariilor naturale țintă și în afara acestora, în situația prezenței habitatului.<!–>

–>

2.2.<!–>Metodologia de monitorizare a stării de conservare a habitatelor de sărături de interes comunitarMetodologia și planul de monitorizare pentru colectarea datelor din teren și pentru evaluarea stării de conservare sunt descrise în prezentul ghid pentru grupele de habitate: sărături, dune continentale, apă dulce, pajiști, mlaștini și turbării, grohotișuri și stâncării.–>Acestea includ următoarele elemente principale:Fig. – Schema planificării monitorizării habitatelor de interes comunitar(prelucrat după Smith, O'Donoghue, O'Hora și Delaney, 2011)<!–>–>
FIȘA DE MONITORIZARE/<!–>
FORMULAR PENTRU COLECTAREA DATELOR DIN TEREN–><!–>

Formular pentru colectarea datelor din teren–>				<!–>
I. DATE GENERALE–>
<!–>	1. Cod plot–>	2. Cod habitat<!–>	3. Toponim asociat plotului–>
	4. Nume/prenume expert<!–>	5. Data–>	6.Suprafață plot<!–>
	–>	<!–>	–>
II. STRUCTURĂ ȘI FUNCȚII – INDICATORI<!–>
Indicatori–>	A<!–>	B–>	C<!–>
Indicator1–>	<!–>	–>	<!–>
Indicator2–>	<!–>	–>	<!–>
Indicator3–>	<!–>	–>	<!–>
Tendință pe termen scurt (max.12 ani)–>	pozitivă<!–>	stabilă–>	negativă<!–>
III. PRESIUNE ȘI AMENINȚĂRI–>
1. Lista presiuni (max 10) conf. lista CE<!–>
Cod presiune–>	Denumire<!–>	Descriere presiune–>(Opțional)<!–>	Intensitate–>
…. (din nomenclator)<!–>	–>	Detaliere presiune:<!–>Durata presiunii:–>Manifestare:<!–>	–>
…. (din nomenclator)<!–>	–>	Detaliere presiune:<!–>Durata presiunii:–>Manifestare:<!–>	–>
2. Lista amenințări (max 10) conf. lista CE<!–>
Cod amenințare–>	Denumire<!–>	Descriere amenințare–>(Opțional)<!–>	Intensitate–>
…. (din nomenclator)<!–>	–>	Detaliere amenințare:<!–>Durata amenințare:–>Manifestare:<!–>	–>
…. (din nomenclator)<!–>	–>	Detaliere amenințare:<!–>Durata amenințare:–>Manifestare:<!–>	–>
IV. MĂSURI DE CONSERVARE<!–>
1. Sunt necesare măsuri de conservare?–>	Da<!–>	–>	Nu<!–>	–>
2. Dacă Da, cod și denumire conf. listă CE<!–>	Cod–>	Denumire<!–>	Descriere măsură–>	Presiunea adresată de măsură<!–>
	–>	<!–>	–>	<!–>
	–>	<!–>	–>	<!–>
2. Măsuri de conservare implementate–>	Da<!–>	–>	Nu<!–>	–>
2. Dacă Da, cod și denumire conf. listă CE<!–>	Cod–>	Denumire<!–>	Descriere măsură–>	Presiunea adresată de măsură<!–>
	–>	<!–>	–>	<!–>
	–>	<!–>	–>	<!–>
V. PERSPECTIVE–>
Structură și funcții<!–>
Starea actuală–>	A<!–>	B–>	C<!–>
–>	<!–>	–>	<!–>
Starea viitoare–>	crescătoare<!–>	stabilă–>	descrescătoare<!–>
–>	<!–>	–>	<!–>

Presiunile și amenințările specifice habitatului respectiv pot fi selectate de la următoarea adresa web: https://cdr.eionet.europa.eu/help/habitats_ art17 .–>Fișa de terenFormatul bazei de date pentru habitatele de sărături este redat în cele ce urmează și poate constitui fișa de teren.<!–>Fișele de monitorizare sunt completate după stabilirea eșantioanelor reprezentative ale fitocenozelor, componente ale habitatelor de interes comunitar. Aceste fișe vor conține informații referitoare la așezare, relief, condiții de biotop, lista speciilor din suprafața de probă, etc.–>Monitorizarea habitatelor și speciilor de floră care le definesc se realizează prin utilizarea metodei suprafețelor de probă pe transecte sau suprafețe permanente (relevee) metodă ce prezintă avantajul efectuării studiilor comparative. Suprafețele de probă se aleg în funcție de gradientul de vegetație prezent în cadrul habitatului de interes comunitar având structuri de tip:– relevee permanente ce asigură monitorizarea comunităților de plante unde nu există evident un gradient de vegetație; … – transecte de vegetație permanente de-a lungul habitatului de interes comunitar. Pentru monitorizarea în teren se vor utiliza următoarele suprafețe de probă: … – Suprafețe de probă poligonale, permanente, de maximum 100 mp; … – Suprafețe de probă permanente, de formă neregulată,de maximum 100 mp. … <!–>Numărul minim de suprafețe quadrate (relevee) depinde de resursele disponibile, de prelucrările statistice ulterioare și de suprafața habitatelor.–>Observațiile și datele culese în deplasările pe teren constituie baza tuturor prelucrărilor și interpretărilor, în vederea obținerii unor rezultate cât mai obiective și de valoare științifică, obiectiv atins prin:a)<!–>delimitarea ariei de studiu, pe o hartă topografică la scară mare unde se stabilesc suprafețele ce urmează să fie străbătute, … b)–>consultarea bibliografiei necesare pentru interpretarea compoziției covorului vegetal în funcție de condițiile fizico-geografice ale zonei cercetate, … c)<!–>identificarea aspectelor floristice și de vegetație întâlnite în zonele de probă, … d)–>pregătirea materialelor și a echipamentelor necesare, … e)<!–>stabilirea pe teren a suprafețelor de probă permanente. … –>Pregătirea materialelor și a echipamentelor presupune:– înregistrarea datelor: fișe și caiet de teren, ustensile de scris, aparate foto, echipamente IT; … – orientare în teren: planuri topografice, hărți topografice, busole, GPS-uri; … – colectarea probelor de sol (sondă de prelevare a solului, pungi de plastic) și a probelor de apă (sondă de prelevare a probelor de apă, dragă, recipiente de plastic de stocare probe, barcă cu motor); … – pentru identificarea și colectarea materialului biologic: herbar, lupă, determinator, daltă sau lingură pentru scos plantele, botanieră; … – pentru determinări cantitative: dendrometru, ramă metrică, ruletă; … <!–>Fiecare dintre asociațiile vegetale identificate în descrierea habitatelor vor fi descrise prin caracteristici structurale, funcționale și dinamice care le individualizează din punct de vedere conservativ. Fără a minimaliza rolul celorlalte specii în cadrul fitocenozelor, speciile edificatoare/caracteristice sunt cele care determină în mare măsură structura, stabilitatea, funcțiile și dinamica habitatului. Vor fi inventariate în cadrul habitatului:– Speciile caracteristice – au o răspândire limitată la nivelul asociației sau la unitățile cenotaxonomice ierarhic superioare asociațiilor vegetale care intră în structura habitatului. Abundența, prezența sau absența acestora reflectă "starea de sănătate" a habitatului. … – Speciile edificatoare (sau dominante) care prin numărul sau acoperirea fitoindivizilor lor formează cea mai mare parte a fitomasei, imprimând particularitățile fitocenozelor, dar și compoziția floristică specifică unei asociații. … – Speciile invazive/colonialiste ce pot oferi informații prețioase despre influența și intensitatea factorilor ecologici, în general,și a celor antropozoogeni, în special. Numărul speciilor invazive/colonialiste alături de abundența și de modul de distribuție a acestora în cadrul fitocenozelor va reflecta gradul de degradare a habitatului. … –>Pe baza identificării speciilor se estimează:– Diversitatea biologică, definită ca varietatea și abundența speciilor într-o anumită unitate de studiu și care reprezintă numărul de specii, sau densitatea speciilor pe unitatea de suprafață. Diversitatea biologică oferă informații asupra particularităților fitocenozelor precum și a stadiului de evoluție al acestora. … – Compoziția floristică a habitatului exprimată, de cele mai multe ori, prin abundența speciilor care reprezintă o sinteză a distribuției acoperirii relative (frecvenței) a speciilor dintr-o fitocenoză. … <!–>–>Parametrii evaluațiArealulLa acest parametru se consemnează informații despre suprafața arealului, tendințele arealului și arealul de referință favorabil.<!–>Corelat cu formatul de raportare, arealul oferă rezultatul evaluării stării pentru areal utilizând cele patru categorii disponibile: "favorabil" (FV), "nefavorabil-inadecvat" (U1), "nefavorabil-rău" (U2) și "necunoscut" (XX), fiind redat în tabelul următor:

Starea de conservare–>	Criterii de evaluare<!–>
Favorabil –>(FV)<!–>	Conform matricei de evaluare (anexa E), starea zonei acoperite de habitat este „favorabilă” dacă:–>tendința este stabilă (pierderi și expansiune în echilibru) sau în creștere; și suprafața acoperită de habitat (câmpul 5.2) nu este mai mică decât zona dereferință favorabilă (câmpul 5.13); și<!–>– nu există modificări semnificative ale modelului de distribuție în interval.–>Informații suplimentare:<!–>Trebuie să se utilizeze tendința pe perioada de tendință pe termen scurt (câmpul 5.5) pentru evaluarea statutului.–>Pot exista situații în care suprafața habitatului a scăzut în perioada de tendință pe termen scurt (câmpul 5.5) ca urmare a măsurilor de gestionare (de exemplu, pentru a restabili un alt habitat din anexa I sau habitatul unei specii din anexa II). Zona de habitat ar putea fi încă considerată la starea de conservare favorabilă, dar în astfel de cazuri se oferă detalii în câmpul 10.8 „Informații suplimentare”.<!–>3. Pentru habitate dinamice, cum ar fi mutarea dunelor, zona de habitat poate să fi scăzut în perioada de tendință pe termen scurt (câmpul 5.5), dar, datorită naturii dinamice a habitatului, aceasta nu reprezintă o pierdere permanentă a zonei de habitat. În această situație, zona de habitat ar putea fi încă evaluată ca fiind „favorabilă”, dar trebuiefurnizate detalii în câmpul 10.8.–>
Nefavorabil- inadecvat<!–>(U1)–>	Conform matricei de evaluare (anexa E), starea zonei acoperite de habitat este „nefavorabilă-inadecvată” dacă:<!–>orice altă combinație (o altă combinație de criterii decât pentru „favorabil” sau „nefavorabil-rău”).–>Informații suplimentare:<!–>Matricea de evaluare nu include criterii explicite pentru statutul „nefavorabil-inadecvat” al zonei acoperite de habitat. Cu toate acestea, luând în considerare criteriile pentru „favorabile” și „nefavorabile- rele”, statutul zonei acoperite de habitat ar trebui considerat „nefavorabil-inadecvat” dacă:–>o scădere echivalentă cu o pierdere mai mică de 1% pe an; sau<!–>suprafața acoperită de habitat (câmpul 5.2) este sub 10% subsuprafața de referință favorabilă (câmpul 5.13); sau–>pierderi mici în modelul de distribuție în raza de acțiune.<!–>Pentru evaluarea stării trebuie utilizat trendul pe perioada de tendință pe termen scurt (câmpul 5.5).–>
Nefavorabil-rău<!–>(U2)–>	Conform matricei de evaluare (anexa E), statutul zonei acoperite de habitat este „nefavorabil-rău” dacă:<!–>o scădere mare echivalentă cu o pierdere de peste 1% pe an în perioadaspecificată de statul membru; sau–>pierderi majore în modelul de distribuție în raza de acțiune; sau<!–>suprafața acoperită de habitat (câmpul 5.2) este cu peste 10% subsuprafața de referință favorabilă (câmpul 5.13)–>Informații suplimentare:<!–>Pentru evaluarea stării trebuie utilizată tendința pe perioada de tendință pe termen scurt (câmpul 5.5).–>
Necunoscut (XX)<!–>	Conform matricei de evaluare (anexa E), starea intervalului este „necunoscută” dacă:–>nu există informații disponibile fiabile sau sunt insuficiente.<!–>

–><!–>–>

SuprafațaAcest parametru reprezintă suprafața totală (în kmp) a arealului actual (limitele exterioare ale distribuției habitatului) în regiunea biogeografică sau marină în cauză. Intervalul din regiunea biogeografică sau marină în cauză este reprezentat de grile (10×10 km) care apar total sau parțial în regiune (adică rețelele intersectate de granițele regiunilor biogeografice sau marine sunt luate în considerare în ambele regiuni). În general, suprafața este prevăzută cu rezoluție de 10×10 km, iar suprafața minimă trebuie să fie de 100 kmp. Pentru speciile localizate cu o rază foarte mică, este posibil să se raporteze folosind o rezoluție mai fină; de exemplu, pentru habitatele limitate la o singură locație, zona este localitatea în care se află habitatul, care poate fi de câțiva metri pătrați. Sunt permise zecimale, întrucât arealul unor habitate poate fi foarte mică.<!–>Suprafața habitatului poate fi raportată în formatul de raport ca un interval (de exemplu valoarea minimă și maximă sau intervalul de încredere de 95% dintr-un model) și / sau ca cea mai bună valoare disponibilă. Estimarea suprafeței de intervale (câmpurile 5.2 (a) și (b)) trebuie să fie indicate ca numere minime și maxime. Minimul și maximul trebuie întotdeauna introduse împreună, adică nu numai ca minimul/numai maximul.–>Există, de asemenea, un câmp "cea mai bună valoare" (5.2 (c)) unde se poate introduce o singură valoare (o valoare precisă sau o estimare). Când se cunoaște doar o valoare minimă (sau maximă) a suprafeței habitatului (de exemplu, prin avizul experților), aceasta ar trebui introdusă în câmpul<!–>"Cea mai bună valoare" și NU "(a) minimă" sau "(b) Maxim "câmpuri. Sursa acestei estimări poate fi clarificată în câmpul 5.3 (vezi mai jos). Numerele raportate nu trebuie rotunjite.–>Atât intervalul cât și cea mai bună valoare pot fi furnizate împreună, de exemplu, atunci când intervalul provenit din modelare este destul de mare (de exemplu, valorile minime și maxime) și este disponibilă și o evaluare expertă a suprafeței reale a habitatului. Evaluarea de către experți a rezultatelor modelării poate duce la o valoare unică mai exactă care trebuie utilizată în evaluările UE. În alte situații, estimarea punctului (cea mai bună valoare unică) este disponibilă și statul membru dorește să ofere limitele de încredere.<!–>–>Structura și funcțiile specifice (inclusiv speciile tipice)Acest parametru face referire la speciile tipice ale habitatului și sunt raportate deoarece se utilizează pentru a evalua dacă un habitat este într-o stare de conservare favorabilă sau nu. Acestea sunt speciile care apar în mod regulat în tipul de habitat (spre deosebire de speciile care apar ocazional)și sunt specii care sunt indicatori buni ai calității favorabile a habitatului. Lista "speciilor tipice" alese în scopul evaluării stării de conservare ar trebui, în mod ideal, să rămână stabilă pe termen mediu-lung, adică de-a lungul perioadelor de raportare. Speciile tipice pot fi extrase din orice grup de specii. Alegerea speciilor nu trebuie să se limiteze la speciile enumerate în anexele II, IV și V la Directiva Habitate.<!–>Modificarea listei "speciilor tipice" necesită întocmirea unei foi de calcul suplimentară cu lista actualizată. Foaia de calcul trebuie să respecte specificațiile furnizate pe portalul de referință. Trebuie utilizate doar nume latine. Se recomandă utilizarea denumirilor din directorii Pan-European Species Infrastructure (PESI) Catalogue of Life (CoL), Eur + Med PlantBase, sau o altă referință taxonomică regională sau internațională.–><!–>PerspectiveleAcest parametru integrează informații despre trei parametri (Suprafață, Areal și Structură și funcții). Perspectivele indică direcția schimbării preconizate a stării de conservare în viitorul apropiat pe baza unei analize a stării actuale, a presiunilor și amenințărilor raportate și a măsurilor luate pentru fiecare din ceilalți trei parametri (interval, suprafață și structură și funcții).–>Evaluarea perspectivelor se face corelat cu formatul de raportare, rezultatul evaluării stării perspectivelor se face folosind cele patru categorii disponibile: "favorabil" (FV), "nefavorabil-inadecvat" (U1), "nefavorabil-rău" (U2) și "necunoscut" (XX) este redat în tabelul de mai jos:

Starea de conservare<!–>	Criterii de evaluare–>
Favorabil <!–>(FV)–>	Conform matricei de evaluare (anexa E), situația perspectivelor viitoare este „favorabilă” dacă:<!–>nu se așteaptă niciun impact semnificativ din cauza amenințărilor la habitat și viabilitatea acestuia pe termen lung este asigurată.–>Informații suplimentare:<!–>Perspectivele de viitor ar trebui evaluate „favorabile” dacă toți parametrii au perspective bune (câmpul 9.1) sau dacă perspectivele unui parametrusunt „necunoscute”, în timp ce ceilalți parametri au perspective bune.–>
Nefavorabil- inadecvat <!–>(U1)–>	Conform matricei de evaluare (anexa E), statutul perspectivelor viitoare este „nefavorabil-inadecvat” dacă:<!–>– orice altă combinație (o altă combinație de criterii decât pentru „favorabil” sau „nefavorabil-rău”).–>Informații suplimentare:<!–>Matricea de evaluare nu include criterii explicite pentru statutul „nefavorabil-inadecvat” al perspectivelor viitoare. Cu toate acestea, ținând cont de metoda de evaluare a perspectivelor de viitor propuse în aceste orientări, statutul ar trebui considerat „nefavorabil-inadecvat” dacă perspectivele unuia sau mai multor parametri (câmpul 9.1) sunt „sărace”, niciunul nu are perspective „proaste”. și există cel puțin un parametru cu perspective „necunoscute”.–>
Nefavorabil-rău<!–>(U2)–>	Conform matricei de evaluare (anexa E), statutul perspectivelor de viitor este „nefavorabil-rău” dacă:<!–>se așteaptă impacturi severe din cauza presiunilor și amenințărilor asupra habitatului, perspectivele viitorului său sunt „proaste”, iar viabilitatea pe termen lung nu este asigurată.–>Informații suplimentare:<!–>Perspectivele de viitor ar trebui evaluate ca „nefavorabile-rele” dacă unul sau mai mulți parametri au perspective „proaste” (câmpul 9.1).–>
Necunoscut<!–>(XX)–>	Conform matricei de evaluare (anexa E), situația perspectivelor viitoare este „necunoscută” dacă:<!–>– nu există informații fiabile sau insuficiente disponibile. –>Observații complementare: <!–>Perspectivele de viitor ar trebui evaluate ca „necunoscute” dacă doi saumai mulți parametri au perspective „necunoscute” și dacă niciun parametrunu are perspective „proaste” (câmpul 9.1).–>

<!–>–>Eșantionarea habitatelor în vederea inventarierii acestoraEșantionarea habitatelor se va face în funcție de distribuția lor și informațiile cu privire la suprafața (arealul) habitatului. Pentru habitatele cu areal mic de răspândire, numărul suprafețelor de probă va fi redus. Pentru habitatele cu areal larg de răspândire, datorită suprafețelor mari pe care o parte din aceste habitate le ocupă la nivel de bioregiune se va ține cont de modul de amplasare a suprafețelor de probă (relevee sau transecte), mărimea, forma și numărul acestora pentru a putea obține rezultatele dorite.<!–>–>Tipul de eșantionareTipul de eșantionaj se referă la modul de alegere/amplasare a suprafețelor de probă în cadrul cărora se vor înregistra valorile atributelor monitorizate.<!–>Se vor utiliza 2 metode de eșantionare specifice în funcție de amplasarea, tipul și suprafața habitatului țintă și anume:1.–>Eșantionarea selectivă (subiectivă) presupune ca suprafețele de probă să fie alese în mod subiectiv, în funcție de anumite criterii alese de fiecare expert. Această metodă de eșantionare, deși nu permite obținerea unor rezultate semnificative din punct de vedere statistic, poate fi utilizată atunci când se realizează clasificarea cenotaxonomică a fragmentelor de vegetație și când sunt alese suprafețele de probă cele mai reprezentative. … 2.<!–>Eșantionarea aleatorie este o metodă mai comună și ușor de utilizat. Metoda propune ca fiecare punct din suprafața analizată să aibă șanse egale de a fi ales în cadrul monitorizării habitatului. Pentru aceasta, în cadrul suprafeței analizate, se va stabili o rețea de coordonate și se vor alege eșantioanele reprezentative care vor fi inventariate. Eșantionarea aleatorie stabilește că fiecare probă se află localizată în mod independent, ceea ce este important pentru analiza statistică. … –><!–>Numărul și mărimea suprafețelor de probăAlegerea suprafeței eșantioanelor în cadrul habitatelor țintă se bazează pe conceptul de areal minim care este definit prin suprafața minimă pe care trebuie efectuat releveul de monitorizare pentru a surprinde majoritatea speciilor edificatoare care intră în compoziția fitocenozelor habitatului monitorizat.–>Mărimea suprafețelor de probă poate fi diferită pentru fiecare tip de habitat și este în funcție de suprafața habitatului.<!–>Mărimi ale releveelor utilizate în cadrul metodologiei de monitorizare în funcție de tipurile de habitate (prelucrat după Rodwell, 2006)–>Stabilirea numărului de eșantioane necesare precum și indicatorii monitorizați pentru evaluarea stării de conservare a habitatului ține cont de toleranța sau eroarea maximă acceptată dar și de intervalul de încredere dorit. Numărul de suprafețe de probă necesare pentru monitorizarea unui habitat de interes comunitar a depins în primul rând de suprafața ocupată de acesta în arealul de prezență, dar și de complexitatea structurală și variabilitatea spațială a acestuia.<!–>Se vor folosi suprafețe de probă de formă pătrată (poligonală) dar pot exista și suprafețe de probă de formă neregulată, în funcție de dispunerea habitatului în cadrul reliefului, caz în care forma este adaptabilă condițiilor habitatului din figura de mai jos.–>Suprafețe de probă cu formă neregulată (prelucrat după Rodwell, 2006)<!–>Marcarea suprafețelor de probă se va face atât prin notarea coordonatelor geografice, cu ajutorul GPS- ului, a colțului de jos din partea stânga a fiecărui eșantion de tip releveu (suprafață de probă) sau puncte pe traseul transectului realiat. În paralel, pentru ariile protejate care au custodie sau administrație proprie, se poate recomanda montarea unor markeri staționări.–><!–>Colectarea informației pe plot de monitorizareColectarea informațiilor este direct legată de hărțile de distribuție a habitatelor. Acestea se vor realiza în format GIS și vor fi livrate ca fișiere împreună cu meta-date relevante. Suprafața standard de pe care se realizează raportarea este de 10x10km ETRS, acesta face parte dintr-un caroiaj realizat prin proiecție ETRS 5210. Acest caroiaj este recomandat de Comisia Europeană pentru a fi folosit de toate statele membre.–>Metoda utilizată pentru realizarea hărților de distribuție se încadrează în una din următoarele categorii:3 = Inventariere completă<!–>2 = Estimare pe baza unor date parțiale pe baza unor extrapolări sau prin utilizarea unor modele–>1 = Estimare pe baza opiniilor unor experți, opinii obținute pe baza unui eșantionaj minimal/fără eșantionaj<!–>0 = Date inexistente (absente)–><!–>–>Gradul de acoperire a habitatelorProcentul de acoperire a habitatelor de interes comunitar este necesar a se aplica pentru întreaga zonă monitorizată din punct de vedere biologic. Pentru determinarea gradului de acoperire a habitatelor se va utiliza o scală de evaluare conform figurii de mai jos.<!–>Grilă de estimare a procentului de acoperire a unui habitat (prelucrat după Rodwell, 2006)–><!–>Datele spațiale se referă la hărțile de distribuție și ale arealului pentru toate tipurile de habitate din Anexa I și care sunt cerințe obligatorii pentru raportare conform articolului 17 al DH. Hărțile de distribuție trebuie să furnizeze informații despre ocurențele actuale ale tipurilor de habitate, care trebuie să fie bazate pe rezultatele unei cartări sau a unei inventarieri complete acolo unde este posibil.–>STRUCTURA ȘI FUNCȚIILE HABITATELORInventarierea habitatelor se va realiza pe baza Manualului de Interpretare a Habitatelor Naturale din Uniunea Europeană (EUR 28) și după Școala Floristică Central Europeană (Braun-Blanquet),situație în care se vor face investigații după "itinerar" și în "staționar", în 2 etape; etapa analitică și etapa sintetică.<!–>Prin identificarea speciilor cheie (edificatoare/caracteristice) a habitatelor de interes comunitar se vor efectua determinări folosind variabile legate de funcțiile ecosistemului, precum: perioada optimă de monitorizare, structura calitativă și cantitativă a habitatului identificat și a speciilor de floră identificate.–>Datele culese din teren vor fi trecute în fișele de monitorizare.<!–>Corelat cu formatul de raportare, structura și funcțiile oferă rezultatul evaluării stării habitatului pentru specii folosind cele patru categorii disponibile: "favorabil" (FV), "nefavorabil-inadecvat" (Ul), "nefavorabil-rău" (U2) și "necunoscut" (XX), redate în tabelul de mai jos:

Starea de conservare–>	Criterii de evaluare<!–>
Favorabil–>(FV)<!–>	În conformitate cu matricea de evaluare (anexa E), starea și funcțiile sunt „favorabile” dacă:–>structura și funcțiile (inclusiv speciile tipice) sunt în stare bună; și<!–>– și nu există deteriorări / presiuni semnificative.–>Informații suplimentare: <!–>Matricea de evaluare afirmă că, dacă mai mult de 25% din suprafața de tip habitat din regiunea evaluată este considerată „defavorabilă” (adică nu este în stare bună), atunci statutul și funcțiile sunt „nefavorabile-rele”. Cu toate acestea, nu oferă criterii numerice pentru „favorabile” sau „nefavorabile-inadecvate”. Se pare că, în rapoartele anterioare, statele membre au utilizat praguri foarte diferite ale proporției de suprafață a habitatului care trebuie să fie în stare bună pentru a justifica evaluarea structurii și funcțiilor ca fiind „favorabile”. În mod ideal, întreaga suprafață a unui tip de habitat ar trebui să fie în stare bună pentru ca structura și funcțiile să fie considerate „favorabile”. Cu toate acestea, acest lucru este practic realizabil și ar putea fi acceptat să existe o parte din tipul de habitat în condiții „nu bune”, dar totuși considerăm că structura și funcțiile sunt considerate „favorabile”.–>Se recomandă utilizarea unei valori indicative de 90% din suprafața de tip habitat (câmpul 6.1) în condiții „bune” ca prag pentru a încheia structura și funcțiile „favorabile”. Dacă statul membru folosește o valoare diferită, aceasta trebuie notată și explicată în câmpul 10.8 Informații suplimentare ”. Această valoare indicativă ar putea fi, de exemplu, adaptată în funcție de raritatea / abundența tipului de habitat (pentru mai multe informații, a se vedea secțiunea „Starea tipului de habitat” (în „6 Structura și funcțiile (inclusiv speciile tipice)” capitolul din „Definiții și metode pentru raportarea habitatului 'parte).<!–>Deși nu este specificat clar în matricea de evaluare, tendința (tendința în zonă în stare bună (câmpul 6.4)) trebuie să fie stabilă sau în creștere pentru ca structura și funcțiile să fie considerate „favorabile”.–>Deși nu este necesară o evaluare completă a stării de conservare a fiecărei specii tipice, specia generală ar trebui să fie „favorabilă” (nu amenințată), cel puțin în acest habitat, deoarece speciile pot fi tipice mai multor habitat.<!–>Pentru ca un habitat să fie considerat „favorabil”, fragmentarea sau alte condiții nu au un impact semnificativ asupra proceselor ecologice.–>Este posibil ca restaurarea să crească suprafața habitatului, dar a scăzut proporția de habitat în condiții „nu bune”, întrucât zonarestaurată nu este încă în stare „bună”. În astfel de cazuri, dacă zonaîn stare „bună” este mai mică de 90% din suprafața habitatului, habitatul nu ar trebui să fie „favorabil” pentru parametrul Structura și funcțiile (a se vedea mai sus, punctul 1). Astfel de cazuri apar cel mai probabil în cazul în care zona habitatului este mai mică decât valoarea de referință și starea generală de conservare ar fi fost „defavorabilă” indiferent de structură și funcții.<!–>
Nefavorabil-inadecvat–>(U1)<!–>	Conform matricei de evaluare (anexa E), starea și funcțiile sunt „nefavorabile-inadecvate” dacă:–>orice altă combinație (o altă combinație de criterii decât pentru „favorabil” sau „nefavorabil-rău”).<!–>Informații suplimentare:–>Matricea de evaluare nu include criterii explicite pentru statutul „nefavorabil-inadecvat” al structurii și funcțiilor. Cu toate acestea, luând în considerare criteriile pentru „favorabile” și „nefavorabile- rele” și criterii complementare pentru statutul „favorabil”, statutul de Structura și funcțiile ar trebui considerate „nefavorabile-inadecvate” dacă:<!–>suprafața habitatului cu condiții „nefavorabile” („nu este bine”)(câmpul 6.1) este mai mică de 25%; și–>suprafața habitatului cu condiții „bune” (câmpul 6.1) este mai micăde 90%; și suprafața habitatului cu condiție „necunoscută” (câmpul 6.1) estemai mică de 75%.<!–>
Nefavorabil- rău–>(U2)<!–>	Conform matricei de evaluare (anexa E), starea și funcțiile sunt „nefavorabile-rele” dacă:–>mai mult de 25% din suprafață este defavorabilă („nu este bine” în câmpul 6.1) în ceea ce privește structura și funcțiile sale specifice (inclusiv speciile tipice).<!–>
Necunoscut–>(XX)<!–>	Conform matricei de evaluare (anexa E), starea și funcțiile sunt „necunoscute” dacă:–>– nu există informații fiabile sau insuficiente disponibile. <!–>Informații suplimentare:–>Statutul structurii și funcțiilor ar trebui considerat „necunoscut”dacă mai mult de 75% din suprafața habitatului are condiții „necunoscute” (câmpul 6.1).<!–>

–><!–>Principalele presiuni și amenințăriDin punct de vedere al identificării în timp a formelor de impact acestea trebuie clasificate în două categorii: presiuni și amenințări:Presiunea (P) reprezintă acea activitate cu potențial impact negativ asupra stării de conservare a tipurilor de habitate de interes comunitar, care se desfășoară în prezent sau care s-a derulat în trecut,dar ale cărui efectele negative încă persistă.–>

Amenințarea (A) reprezintă acea activitate cu potențial impact negativ asupra stării de conservare a tipurilor de habitate de interes comunitar, care este preconizată să se deruleze în viitor. O presiune poate fi considerată amenințare dacă se preconizează o creștere semnificativă a intensității acesteia sau o schimbare a localizării respectivei presiuni.<!–>–>Este recomandat ca durata de timp pentru cuantificarea presiunilor să fie o perioadă de raportare, respectiv șase ani, în timp ce pentru amenințări aceasta să acopere două perioade viitoare de raportare, respectiv 12 ani. Importanța relativă a amenințărilor și presiunilor trebuie să se încadreze în una din cele trei categorii:

Codul<!–>	Semnificația–>	Observații<!–>
H–>	Importanță/impact mare<!–>	Influență directă sau imediată semnificativă și/sau acțiune pe suprafețe mari–>
M<!–>	Importanță/impact mediu–>	Influență directă sau imediată medie, în principal influență indirectă și/sau acțiune asupra unei părți medii din suprafață/doar la nivel regional<!–>
L–>	Importanță/impact redus<!–>	Influență directă sau imediată redusă, influență directă și/sau acțiune asupra unei mici părți din suprafață/ doar la nivel regional–>

<!–>Pentru a evalua starea de conservare este necesar să se determine valoarea favorabilă față de starea de referință, consemnată ca Valoarea Favorabilă de Referință (VFR). VFR este utilizată pentru fiecare dintre grupurile de habitate, respectiv pentru suprafața favorabilă pentru tipul de habitat, consemnată ca Aria Favorabilă de Referință (AFR). VFR-urile sunt niveluri cheie de referință pentru a defini momentul în care se realizează Starea Favorabilă de Conservare (FCS) pentru speciile și habitatele individuale (Bijlsma et al., 2019).–>Intervalul Favorabil de Referință (IFR) este intervalul în care sunt incluse toate variațiile ecologice semnificative ale habitatului pentru o anumită regiune biogeografică și care este suficient de mare pentru a permite viabilitatea pe termen lung a habitatului. Aceste informații sunt necesare pentru a efectua evaluarea stării de conservare conform anexei E din formatul de raportare recomandat de CE. În multe cazuri nu este posibilă estimarea unei valori pentru IFR, considerată opțiunea (a), dar este clar că IFR este mai mare (sau mult mai mare) decât valoarea actuală. Utilizarea de către operatori (prin opțiunea (b)) a sintagmelor "mai mare decât" (>) și "mult mai mare decât" (» ) este de preferat decât să se raporteze un parametru ca "necunoscut" (Bijlsma et al., 2019).<!–>Instrumentul de calculare a arealului (range tool) – este un instrument realizat pentru a calcula arealul tipului de habitat, utilizând informații spațiale (puncte, linii, poligoane) și o grilă specifică (http://cdr.eionet.europa.eu/help/habitats_art17).

Parametru–>	Stare de conservare<!–>
–>	Favorabilă(FV)<!–>(”verde”)–>	Nefavorabilă – Neadecvată (U1)<!–>(“chihlimbar”)–>	Nefavorabilă – Rea (U2) <!–>(“roșu”)–>	Necunoscută (X)<!–>(insuficiente informații pentru a face o evaluare)–>
Intervalul de distribuție a tipului de habitat (range)<!–>	Stabil (extinderea echilibrează pierderea) sau în creștere, dar creșterea nu este mai mică decât "intervalul de referință favorabil"–>	Orice altă combinație<!–>	Scădere semnificativă: (echivalent cu o pierdere de mai mult de 1% pe an, față de termenul stabilit de către statul membru SAU o scădere mai mare de 10% a intervalului de referință favorabil–>	Un număr de informații insuficiente, sau insuficient disponibile<!–>
Suprafața acoperită de tipul respectiv de habitat din range–>	Stabil (extinderea echilibrează pierderea) sau în creștere, dar creșterea nu este mai mică decât "suprafața de referință favorabilă" și fără modificări semnificative în modelul de distribuție din range (dacă există date disponibile)<!–>	Orice altă combinație–>	Reducerea semnificativă a ariei (echivalent cu o pierdere de mai multde 1% pe an, valoare indicată de statul membru și justificată în mod corespunzător,<!–>SAU–>pierderi majore în modelul de distribuție al intervalului <!–>SAU–>o reducere mai mare de 10% din " suprafața de referință favorabilă"<!–>	Un număr de informații insuficiente, sau insuficient disponibile–>
Structura și funcțiile specifice habitatului (inclusiv specii tipice)<!–>	Structura și funcțiile (inclusiv speciile tipice), trebuie să fie în stare bună de conservare; să nu fie deteriorate semnificativ/fără presiuni–>	Orice altă combinație<!–>	Mai mult de 25% din suprafață este nefavorabilă din punct de vedere al structurilor și funcțiilor specifice (inclusiv specii tipice)*2–>	Un număr de informații insuficiente, sau insuficient disponibile<!–>
Perspective (în ceea ce privete tipul, aria de acoperire; structurile și funcții specifice)–>	Perspectivele pentru habitate sunt excelente / bune, nici un impact semnificativ, nici o amenințare la adresa lor; viabilitatea pe termen lung este asigurată<!–>	Orice altă combinație–>	Perspectivele pentru habitate sunt îngrijorătoare, există impact negativ, sunt de asteptat amenințări grave; nu se asigură viabilitatea pe termen lung<!–>	Un număr de informații insuficiente, sau insuficient disponibile–>
Evaluarea generală a stării de conservare<!–>	Toți parametrii “verde”–>SAU<!–>trei “verde” și unul “necunoscut”–>	Un parametru sau mai mulți “chihlimbar” dar nu “roșu”<!–>	Un parametru sau mai mulți “roșu”–>	Doi sau mai mulți parametrii “necunoscut” combinate cu verde sau toate “necunoscute”<!–>
	Favorabilă(FV) (”verde”)–>	Nefavorabilă – Neadecvată (U1) (“chihlimbar”)<!–>	Nefavorabilă – Rea (U2) (“roșu”)–>	Necunoscută (X) (insuficiente informații pentru a face o evaluare)<!–>

–><!–>Evaluare și monitorizare pentru habitatele de sărături de interes comunitar din RomâniaModul în care se stabilesc ploturile (suprafețele de probă) se poate exemplifica în funcție de următorii termeni de referință, diferențiat în funcție de suprafața pe care o ocupă habitatul.–>

<!–>Arealul Favorabil de Referință (AFR) – estimarea arealuluiArealul este teritoriul în care se regăsește un habitat poate fi reprezentat pe o hartă sau delimitat ca și suprafață măsurabilă. Arealul habitatului se raportează în funcție de cele mai recente informații disponibile la data raportării.–>Arealul se consideră prin limitele exterioare ale suprafeței totale în care habitatul se găsește în prezent. În multe cazuri nu tot arealul va fi practic ocupat de habitat. Acesta include și suprafețe care nu sunt utilizate permanent.<!–>Arealul poate fi discontinuu, de exemplu în cazul habitatelor de sărături acestea vor fi regăsite la altitudini mai joase, între diferite tipuri de culturi agricole, deși arealul va cuprinde și aceste teritorii.–>Arealul va fi estimat pe baza datelor actuale privind distribuția habitatului, în multe cazuri în urma evaluării experților, în situațiile în care seturile de date sunt incomplete.<!–>Următoarele informații de bază și parametrii sunt considerate utile pentru stabilirea Arealului Favorabil de Referință (AFR) pentru habitate:– arealul actual; … – extinderea potențială a arealului luând în considerare condițiile fizice și ecologice (ex.climat, geologie, sol, altitudine); … – arealul anterior și cauzele modificării;suprafața necesară pentru viabilitatea habitatului, incluzând considerații privind conectivitatea. … –><!–>Suprafața Favorabilă de Referință (SFR)Suprafața totală dintr-o anumită regiune biogeografică considerată ca minimul necesar pentru asigurarea viabilității pe termen lung a tipului de habitat; acesta trebuie să includă suprafețele necesare pentru restaurarea sau dezvoltarea acelor tipuri de habitate în cazul cărora acoperirea actuală nu este suficientă pentru asigurarea viabilității pe termen lung; valoarea favorabilă de referință trebuie să fie cel puțin egală cu suprafața înregistrată în momentul în care DH a intrat în vigoare; informațiile privind distribuția anterioară (istorică) pot fi considerate utile în definirea SFR; "părerea expertului" poate fi utilizată pentru a defini această suprafață în absența altor date (conform cu definiția din Reporting under Article 17 of the Habitats Directive: Explanatory notes andguidelines for the period 2013-2018).–>Următoarele informații de bază și parametrii sunt considerate utile pentru stabilirea SRF:– distribuția anterioară (informații istorice) și cauzele modificării, … – vegetația naturală potențială, … – distribuția actuală și variația actuală, … – dinamica tipului de habitat, … – variabilitatea naturală care trebuie acoperită complet (subtipuri, sintaxonomie,variabile ecologice, etc.), … – modelul de distribuție trebuie să permită schimbul/fluxul de gene în cazul speciilor tipice habitatului. … <!–>Metodologia de evaluare a stării de conservare a speciilor și habitatelor se va adapta după caz atât după atributele existente în fișele de caracterizare ale acestora -Fact Sheets, material proiect EU Phare EuropeAid/12/12160/D/SY/RQ – în funcție de disponibilitatea acestor fișe, cât și după indicatorii prevăzuți în Ordinul ministrul mediului și gospodăririi apelor nr. 207 din 3 martie 2006.–>Starea de conservare a unui tip de habitat într-o arie naturală protejată, presupune evaluarea stării de conservare din punct de vedere al mai multor parametri/atribute, care împreună definesc starea de conservare (Anexa nr. 6):a)<!–>Cantitative: suprafața ocupată de tipul de habitat, suprafața minimă etc. … b)–>Structurale: tipuri de comunități vegetale, prezența speciilor caracteristice altele decât cele edificatoare (min x specii), bogăția specifică, curbele rang-frecvență,specii cu valoare conservativă (de exemplu rare, vulnerabile, amenințate etc.), specii nedorite (care să nu acopere mai mult de x% din suprafața habitatului/fragmentului de habitat, acoperirea cu teren nud (eroziuni), grosimea stratului de litieră (în cazul habitatelor de pajiști) etc. … c)<!–>Dinamice: capacitatea de reziliență, capacitatea de regenerare naturală etc. … d)–>Funcționale: evaluarea capacității de realizare a funcțiilor caracteristice; … e)<!–>Perturbări: prezența, intensitatea și extinderea perturbărilor … –><!–> … 2.3.–>Lista cu siturile de importanță comunitară pentru habitatele de sărături

Tip habitat Natura 2000<!–>	Cod Sit Natura 2000–>	Nume Sit Natura 2000<!–>
1310 – Comunități cu Salicornia spp. și alte specii anuale care colonizează terenurile umede și nisipoase–>	R0SCI0005<!–>	Balta Albă – Amara – Jirlău – Lacul Sărat Câineni–>
	R0SCI0065<!–>	Delta Dunării–>
	R0SAC0221<!–>	Sărăturile din Valea Ilenei–>
	R0SCI0222<!–>	Sărăturile Jijia Inferioară – Prut–>
	R0SAC0223<!–>	Sărăturile 0cna Veche–>
	R0SAC0238<!–>	Suatu – Cojocna – Crairât–>
	R0SCI0305<!–>	Ianca – Plopu – Sărat – Comăneasca–>
	R0SCI0307<!–>	Lacul Sărat – Brăila–>
	R0SCI0389<!–>	Sărăturile de la Gura Ialomiței – Mihai Bravu–>
1410 – Pajiști sărăturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi)<!–>	R0SCI0065–>	Delta Dunării<!–>
1530* – Pajiști și mlaștini halofile panonice și ponto-sarmatice–>	R0SCI0005<!–>	Balta Albă – Amara – Jirlău – Lacul Sărat Câineni–>
	R0SCI0021<!–>	Câmpia Ierului–>
	R0SCI0025<!–>	Cefa–>
	R0SAC0039<!–>	Ciuperceni – Desa–>
	R0SCI0043<!–>	Comana–>
	R0SAC0045<!–>	Coridorul Jiului–>
	R0SCI0065<!–>	Delta Dunării–>
	R0SAC0068<!–>	Diosig–>
	R0SCI0095<!–>	La Sărătura–>
	R0SAC0099<!–>	Lacul Stiucilor – Sic – Puini – Bonțida–>
	R0SAC0103<!–>	Lunca Buzăului–>
	R0SCI0115<!–>	Mlaștina Satchinez–>
	R0SCI0123<!–>	Munții Măcinului–>
	R0SAC0171<!–>	Pădurea și pajiștile de la Mârzești–>
	R0SAS0221<!–>	Sărăturile din Valea Ilenei–>
	R0SCI0222<!–>	Sărăturile Jijia Inferioară – Prut–>
	R0SAC0223<!–>	Sărăturile 0cna Veche–>
	R0SAC0231<!–>	Nădab – Socodor – Vărșad–>
	R0SAC0238<!–>	Suatu – Cojocna – Crairât–>
	ROSCI0259<!–>	Valea Călmățuiului–>
	ROSCI0265<!–>	Valea lui David–>
	ROSAC0272<!–>	Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari și Pâclele Mici–>
	ROSCI0277<!–>	Becicherecu Mic–>
	ROSCI0305<!–>	Ianca – Plopu – Sărat – Comăneasca–>
	ROSCI0307<!–>	Lacul Sărat – Brăila–>
	ROSCI0320<!–>	Mociar–>
	ROSCI0387<!–>	Salonta–>
	ROSCI0388<!–>	Sărăturile de la Foeni – Grăniceri–>
	ROSCI0389<!–>	Sărăturile de la Gura Ialomiței – Mihai Bravu–>
	ROSCI0390<!–>	Sărăturile Diniaș–>
	ROSCI0401<!–>	Turnu – Variașu–>
	ROSCI0414<!–>	Lovrin–>

… 2.4.<!–>Lista cu presiunile și amenințările ce acționează asupra habitatelor de sărături poate fi selectată de la următoarea adresa web: https://cdr.eionet.europa.eu/help/habitats_art17. … 2.5.–>Lista cu măsurile de conservare ce se pot aplica habitatelor de sărăturiPrincipalul scop al implementării acestor măsuri de conservare are în vedere menținerea arealului actual al habitatului. Aceste informații despre măsurile de conservare sunt utile inclusiv la planurile de gestionare, precum și la întreținerea sau restabilirea habitatelor la starea de conservare favorabilă.<!–>În urma identificării categoriilor de presiuni, se propune un set de măsuri de conservare (generale și particulare), adaptate grupului de habitate (vezi tabelul de mai jos).

Nr. Crt.–>	Cod<!–>	Măsuri de conservare–>	Descriere<!–>	Principalele presiuni abordate–>
1.<!–>	CA09–>	Gestionarea folosirii îngrășămintelor naturale și a substanțelor chimice în producția agricolă (vegetală și animală)<!–>	Gestionarea (reducerea sau eliminarea)utilizării:–>– îngrășămintelor (de exemplu: amendamente minerale, gunoi de grajd, nămol biologic);<!–>– pesticidelor,fungicidelor, substanțelor de tratare a semințelor, a erbicidelor, agențilorde întârziere a creșterii, hormoni și alte substanțe chimice utilizate în producția de plante;–>– rodenticidelor și a altor produse pentrucontrolul dăunătorilor;<!–>– viermicidelor și a altor produse veterinare folosite în producția animală (ca de exemplu diclofenac și / sau alte produse veterinare similare).–>De asemenea, această măsură include dezvoltarea și menținerea măsurilor de conservare a promontorilor (capurilor, micilor peninsule) sau a marginilor de ogoare (a haturilor).<!–>	A14 parțial, A19, A20, A21–>
2.<!–>	CA16–>	Alte măsuri legate de practicile agricole<!–>	Alte măsuri legate de practicile agricole sau de habitate legate activitățile agricole și care nu sunt acoperite de celelalte măsuri CA; de ex. adaptarea metodelor și / sau a momentului de recoltare pentru a evita perturbarea păsărilor cuibăritoare.–>	A04, A17, A22, A23, A24, A34, A35<!–>
3.–>	CB04<!–>	Adaptarea/g e stionarea reîmpăduriri i și a regenerării pădurilor–>	Adaptarea sau gestionarea acțiunilor de reîmpădurire pentru a reface habitatele forestiere și habitatele speciilor tipice de pădure, incluzând, de exemplu, conversia, pe termen lung, plantațiilor cu aliniamente în păduri autohtone, sau adaptarea tehnicilor de reîmpădurire, precum utilizarea regenerării naturale sau a focului.<!–>	B02 parțial, B03, B05, B17 parțial–>
4.<!–>	CA07–>	Recrearea habitatelor agricole din Anexa I<!–>	Terenul care a fost folosit anterior pentru agricultură (de ex. teren arabil) ori pentru silvicultură (de exemplu, plantație populară/industrială) să fie destinat unei alte utilizări; (re) crearea / restaurarea ca tip de habitat agricol din Anexa I. Măsura include,de exemplu, recrearea unei pajiști din Anexa I dintr-o plantație forestieră. Acesta este un proces care ar putea dura mult timp pentru afi restabilite pe deplin structura și funcțiile habitatelor.–>	A02, B01, C05, D01, D03, F01, F03, F05<!–>
5.–>	CC03<!–>	Adaptarea/ge stionarea producerii de energie regenerabilă , a instalațiilor și sistemului de funcționare a acestor instalații.–>	Adaptarea și gestionarea (inclusiv oprirea și evitarea) instalării și funcționării infrastructurilor de producere a energiei regenerabilă (cu excepția hidro-energiei).<!–>Aceasta include, de asemenea, măsuri pentru a atenua impactul parcurilor eoliene, cum ar fi evitarea construirii de turbine în locuri sensibile (de exemplu, blocaje de migrație a păsărilor), oprirea turbinelor în anumite condiții și / sau perioade deosebit de problematice ale anului (precum momentul migrației maxime).–>	D01, D03, D04, D05<!–>
6.–>	CE01<!–>	Reducerea impactului activităților de transport și al infrastructurii–>	Reducerea impactului infrastructurilor de transport (drumuri, căi ferate, poduri, viaducte, tuneluri, coridoare și canale de navigație, strâmtori, porturi, aerodromuri) și activităților de transport asupra habitatelor și speciilor vizate de directivele privind conservarea naturii.<!–>Aceasta include, de exemplu, construirea și gestionarea pasajelor pentru animale, dezvoltarea infrastructurii verzi / albastre, gestionarea traficului și a infrastructurii marine și fluviale pentru, de exemplu, reducerea eroziunii malurilor și descurajarea (de exemplu, lăsând iarba să crească mult timp sau folosind tactici active de ’’speriat”) păsărilor în folosirea aeroporturilor/aerodromurilor.–>De asemenea, include orice măsuri de reducere a poluării fonice și luminoase.<!–>Reglementarea traficului sau construcția infrastructurii de circulație pentru a reduce poluarea chimică /cu particule care ar trebui raportată sub codul CE03.–>	E01, E02, E03, E04<!–>
7.–>	CI01<!–>	Detectarea timpurie și eradicarea rapidă a speciilor alohtone, invazive considerate de interes pentru Uniunea Europeană–>	Stabilirea și aplicarea sistemului de detectare timpurie și eradicare rapidă a speciilor străine invazive de interes pentru Uniunea Europeană (în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1143/2014).<!–>Aceasta include, de asemenea, măsuri pentru prevenirea sau reducerea probabilității stabilirii/fixării și intrării speciilor alohtone invazive.–>	I01<!–>
8.–>	CI03<!–>	Managementul, controlul sau eradicarea altor specii alohtone invazive–>	Gestionarea, controlul răspândirii altor speciinon- native „invazive” (adică orice specie introdusă în perioada modernă care este stabilită în sălbăticie în afara ariei sale naturale și a cărei introducere și / sau răspândire reprezintă o amenințare concretă sau potențială pentru habitate și specii, indiferent de dinamica populației invazive (ex. controlul Acacia spp.) sau eradicarea populațiilor stabilite ale altor specii străine.<!–>	I02–>
9.<!–>	CJ02–>	Reducerea impactul indus de modificările hidrologice multifuncționale<!–>	Reducerea impactului cauzat de depozitarea deșeurilor, îndepărtarea sedimentelor, canalizarea, modificarea cursurilor de apă, modificarea regimului de inundații și alte modificări ale funcționării hidrologice sau ale caracteristicilor fizice ale corpurilor de apă, care nu pot fi ușor asociate cu una dintre categoriile de mai sus.–>	K01, K02, K03, K04,K05<!–>
10–>	CL02<!–>	Reducerea la minimum/pr e venirea impactelor geologice și a catastrofelor naturale–>	Minimalizarea (și, atunci când este posibil, prevenirea) impactului evenimentelor geologice (de exemplu activitatea vulcanică) și a evenimentelor naturale extreme (de exemplu: valuri, furtuni, alunecări de teren, inundații, incendii spontane/naturale) asupra habitatelor și speciilor.<!–>	M01, M02, M03, M04, M05, M06, M07, M08, M09, M10–>

<!–> … … 3.–>Ghidul cu protocoalele de monitorizare și metodologiile unitare de monitorizare a stării de conservare a habitatelor de dune continentaleProtocolul de monitorizare și metodologia de monitorizare a habitatelor de dune continentale sunt aferente următoarelor tipuri de habitate: 2110 Dune mobile embrionare – în formare; 2130* Dune fixate cu vegetație herbacee perenă – dune gri; 2160 Dune cu Hippophae rhamnoides; 2190 Depresiuni umede interdunale; 2340* Dune panonice. +
Capitolul 3.1.Protocolul de monitorizare a stării de conservare a habitatelor de dune continentale de interes comunitarAlegerea și distribuția ploturilor se va face în funcție de perioadele optime de culegere a datelor<!–>Monitorizarea habitatelor de dune continentale se realizează la nivel național, în interiorul și în exteriorul rețelei Natura 2000, în funcție de distribuția habitatelor pe regiuni biogeografice.–>În tabelul de mai jos sunt redate habitatele de dune continentale de interes comunitar care fac obiectul prezentei metodologii:

Denumirea și codul Natura 2000<!–>	Prezența în regiunea biogeografică–>
	PAN<!–>	CON–>	ALP<!–>	STE–>	PON<!–>
2110 – Dune mobile embrionare (în formare)–>	<!–>	–>	<!–>	–>	[v]<!–>
2130* – Dune fixate cu vegetație herbacee perenă (dune gri)–>	<!–>	–>	<!–>	–>	[v]<!–>
2160 – Dune cu Hippophae rhamnoides–>	<!–>	–>	<!–>	–>	[v]<!–>
2190 – Depresiuni umede interdunale–>	<!–>	–>	<!–>	–>	[v]<!–>
2340* – Dune panonice–>	[v]<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>

–>Mențiune:Pentru bioregiunile CON și STE, tipurile de habitate 2130* – Dune fixate cu vegetație herbacee perenă (dune gri) și 2190 Depresiuni umede interdunale, nu sunt menționate în documentul aflat pe portalul de referință al CE (Art 17 cheklists_RO), iar prezența lor încă trebuie confirmată. Există referințe bibliografice și date de teren care confirmă prezența acestor habitate în sudul Moldovei (Dunele de nisip de la Hanul Conachi – R0SCI0072) și în sudul și sud-vestul Olteniei (zona Calafat-Bașcov-Dolj, Izvoarele-Mehedinți), în Câmpia de Vest/Crișana (Dunele de nisip de la Foieni).<!–>–>În tabelul de mai jos sunt redate perioadele optime de culegere a datelor în cadrul habitatelor țintă

Tip habitat<!–>	Tipul de fitocenoză–>	Aspectul surprins<!–>	Perioada optimă–>
HABITATE DE DUNE<!–>	panonicestepice–>pontice<!–>	Vernal–>	III-IV<!–>
		Estival–>	V-VIII<!–>
		Autumnal–>	IX-XI<!–>

–>Utilizarea hărțilorObiectivele specifice propuse în cadrul programului de monitorizare nu pot fi atinse fără o alegere riguroasă a atributelor care trebuie măsurate, a tipului de date colectate și a metodelor utilizate pentru colectarea acestora.<!–>Exemplu: Harta de distribuție pentru habitatul de dune continentale 2110 Dune mobile embrionare (în formare) este redată mai jos.–>Pentru fiecare obiectiv principal propus, la nivelul fiecărui habitat țintă, se vor identifica acele caracteristici (atribute) ale habitatului care reflectă proprietățile acestuia și pot fi cuantificate. Fiecărui atribut, acolo unde informațiile existente permit acest lucru, i se va defini un interval de valori pe care le poate lua, fără ca proprietățile habitatului analizat să fie alterate, ușurându-se astfel interpretarea rezultatelor.<!–>În tabelul care urmează se regăsesc indicatorii generali din cadrul planului de monitorizare

Indicatori–>	Compoziție<!–>
La nivel de habitat–>	– proporția habitatului în cadrul arealului analizat <!–>– tipuri de asociații vegetale componente –>– identificare, distribuție, diversitate, abundență<!–>
Comunitate -ecosistem–>	– identificarea de speciiși abundența relativă<!–>– frecvență, abundență, diversitatea în specii a comunității, proporțiile de specii endemice amenințate și specii pe cale de dispariție –>-dominanța – diversitate, proporții<!–>
Populație – specii–>	– abundența relativă și absolută <!–>– densitate–>

<!–>–>Metoda de evaluare pe plot de monitorizareHărțile de distribuție și ale arealului fiecărui tip de habitat se vor realiza în formatul standard 10×10 km ETRS, proiecție ETRS 5210. Conform instrucțiunilor CE nu este permisă utilizarea de date atribut pentru indicarea prezenței unui habitat într-o celula din grid. Hărțile de distribuție vor fi completate cu metadatele necesare, conform cu cerințele CE, și în concordanță cu specificațiile INSPIRE, atunci când acestea vor fi disponibile pentru aceste tipuri de date. Metadatele vor conține între altele perioada în care au fost culese datele de distribuție, sistemul de proiecție, data, etc.<!–>–>Agregarea informației pe plot de monitorizareModul de agregare a datelor se face în două etape:– Agregarea spațială, respectiv generarea hărților în conformitate cu formatul de raportare pornind de la datele primare/datele din teren. … – Agregarea non-spațială care presupune generarea fișierelor specifice, în conformitate cu formatul de raportare, pornind de la datele primare. … <!–>–>Structura și funcțiile habitatelor de dune continentaleInventarierea habitatelor se va realiza pe baza Manualului de Interpretare a Habitatelor Naturale din Uniunea Europeană (EUR 28) și după Școala Floristică Central Europeană (Braun-Blanquet),situație în care se vor face investigații după "itinerar" și în "staționar", în 2 etape: etapa analitică și etapa sintetică. Prin identificarea speciilor cheie (edificatoare/caracteristice) a habitatelor de interes comunitar se vor efectua determinări folosind variabile legate de funcțiile ecosistemului, precum: perioada optimă de monitorizare, structura calitativă și cantitativă a habitatului identificat și a speciilor de floră identificate. Datele culese din teren vor fi trecute în fișele de monitorizare.<!–>Corelat cu formatul de raportare, structura și funcțiile oferă rezultatul evaluării stării habitatului pentru specii folosind cele patru categorii disponibile: "favorabil" (FV), "nefavorabil-inadecvat" (U1), "nefavorabil-rău" (U2) și "necunoscut" (XX), redate în tabelul de mai jos:

Starea de conservare–>	Criterii de evaluare<!–>
Favorabil –>(FV)<!–>	În conformitate cu matricea de evaluare (anexa E), starea și funcțiile sunt „favorabile” dacă:–>structura și funcțiile (inclusiv speciile tipice) sunt în stare bună; și<!–>– și nu există deteriorări / presiuni semnificative.–>Informații suplimentare: <!–>Matricea de evaluare afirmă că, dacă mai mult de 25% din suprafața de tip habitat din regiunea evaluată este considerată „defavorabilă” (adică nu este în stare bună), atunci statutul și funcțiile sunt „nefavorabile-rele”. Cu toate acestea, nu oferă criterii numerice pentru „favorabile” sau „nefavorabile-inadecvate”. Se pare că, în rapoartele anterioare, statele membre au utilizat praguri foarte diferite ale proporției de suprafață a habitatului care trebuiesă fie în stare bună pentru a justifica evaluarea structurii și funcțiilor ca fiind „favorabile”. În mod ideal, întreaga suprafață a unui tip de habitat ar trebui să fie în stare bună pentru ca structura șifuncțiile să fie considerate „favorabile”. Cu toate acestea, acest lucru este practic realizabil și ar putea fi acceptat să existe o parte din tipul de habitat în condiții „nu bune”, dar totuși considerăm că structura și funcțiile sunt considerate „favorabile”.–>Se recomandă utilizarea unei valori indicative de 90% din suprafața de tip habitat (câmpul 6.1) în condiții „bune” ca prag pentru a încheia structura și funcțiile „favorabile”. Dacă statul membru folosește o valoare diferită, aceasta trebuie notată și explicată în câmpul 10.8 Informații suplimentare ”. Această valoare indicativă ar putea fi, de exemplu, adaptată în funcție de raritatea / abundența tipului de habitat (pentru mai multe informații, a se vedea secțiunea „Starea tipului de habitat” (în „6 Structura și funcțiile (inclusiv speciile tipice)” capitolul din „Definiții și metode pentru raportarea habitatului parte).<!–>Deși nu este specificat clar în matricea de evaluare, tendința (tendința în zonă în stare bună (câmpul 6.4)) trebuie să fie stabilă sau în creștere pentru ca structura și funcțiile să fie considerate „favorabile”.–>Deși nu este necesară o evaluare completă a stării de conservare a fiecărei specii tipice, specia generală ar trebui să fie „favorabilă” (nu amenințată), cel puțin în acest habitat, deoarece speciile pot fi tipice mai multor habitate.<!–>Pentru ca un habitat să fie considerat „favorabil”, fragmentarea sau alte condiții nu au un impact semnificativ asupra proceselor ecologice.–>Este posibil ca restaurarea să crească suprafața habitatului, dar a scăzut proporția de habitat în condiții „nu bune”, întrucât zona restaurată nu este încă în stare „bună”. În astfel de cazuri, dacă zona în stare „bună” este mai mică de 90% din suprafața habitatului, habitatul nu ar trebui să fie „favorabil” pentru parametrul Structura și funcțiile (a se vedea mai sus, punctul 1). Astfel de cazuri apar celmai probabil în cazul în care zona habitatului este mai mică decât valoarea de referință și starea generală de conservare ar fi fost „defavorabilă” indiferent de structură și funcții.<!–>
Nefavorabil- inadecvat–>(U1)<!–>	Conform matricei de evaluare (anexa E), starea și funcțiile sunt „nefavorabile-inadecvate” dacă:–>orice altă combinație (o altă combinație de criterii decât pentru „favorabil” sau „nefavorabil-rău”).<!–>Informații suplimentare:–>Matricea de evaluare nu include criterii explicite pentru statutul „nefavorabil-inadecvat” al structurii și funcțiilor. Cu toate acestea, luând în considerare criteriile pentru „favorabile” și „nefavorabile- rele” și criterii complementare pentru statutul „favorabil”, statutul de Structura și funcțiile ar trebui considerate „nefavorabile-inadecvate” dacă:<!–>suprafața habitatului cu condiții „nefavorabile” („nu este bine”)(câmpul 6.1) este mai mică de 25%; și–>suprafața habitatului cu condiții „bune” (câmpul 6.1) este mai micăde 90%; și suprafața habitatului cu condiție „necunoscută” (câmpul 6.1) estemai mică de 75%.<!–>
Nefavorabil-rău–>(U2)<!–>	Conform matricei de evaluare (anexa E), starea și funcțiile sunt „nefavorabile-rele” dacă:–>– mai mult de 25% din suprafață este defavorabilă („nu este bine” în câmpul 6.1) în ceea ce privește structura și funcțiile sale specifice (inclusiv speciile tipice).<!–>
Necunoscut–>(XX)<!–>	Conform matricei de evaluare (anexa E), starea și funcțiile sunt „necunoscute” dacă:–>– nu există informații fiabile sau insuficiente disponibile. <!–>Informații suplimentare:–>– Statutul structurii și funcțiilor ar trebui considerat „necunoscut”dacă mai mult de 75% din suprafața habitatului are condiții „necunoscute” (câmpul 6.1).<!–>

–><!–>Principalele presiuni și amenințăriDin punct de vedere al identificării în timp a formelor de impact acestea trebuie clasificate în două categorii: presiuni și amenințări:Presiunea (P) reprezintă acea activitate cu potențial impact negativ asupra stării de conservare a tipurilor de habitate de interes comunitar, care se desfășoară în prezent sau care s-a derulat în trecut,dar ale cărui efectele negative încă persistă.–>

Amenințarea (A) reprezintă acea activitate cu potențial impact negativ asupra stării de conservare a tipurilor de habitate de interes comunitar, care este preconizată să se deruleze în viitor. O presiune poate fi considerată amenințare dacă se preconizează o creștere semnificativă a intensității acesteia sau o schimbare a localizării respectivei presiuni.<!–>–>Este recomandat ca durata de timp pentru cuantificarea presiunilor să fie o perioadă de raportare, respectiv șase ani, în timp ce pentru amenințări aceasta să acopere două perioade viitoare de raportare, respectiv 12 ani. Importanța relativă a amenințărilor și presiunilor trebuie să se încadreze în una din cele trei categorii:

Codul<!–>	Semnificația–>	Observații<!–>
H–>	Importanță/impact mare<!–>	Influență directă sau imediată semnificativă și/sau acțiune pe suprafețe mari–>
M<!–>	Importanță/impact mediu–>	Influență directă sau imediată medie, în principal influență indirectă și/sau acțiune asupra unei părți medii din suprafață/doar la nivel regional<!–>
L–>	Importanță/impact redus<!–>	Influență directă sau imediată redusă, influență directă și/sau acțiune asupra unei mici părți din suprafață/ doar la nivel regional–>

<!–>–>Reprezentativitatea habitatelor de dune continentale pe teritoriul RomânieiDunele de nisip s-au format în decursul timpului prin modelarea eoliană a nisipurilor de origine marină sau a nisipurilor continentale, în general de origine fluviatilă.<!–>Dunele formate din nisipuri marine nesolificate sau slab solificate (psamosoluri) modelate eolian sunt întâlnite în cadrul bioregiunii pontice, pe plajele litoralului maritim dintre Vama Veche și Golful Musura, pe cotele înalte ale cordoanelor litorale (Periboina-Portița-Periteașca) și pe grindurile din zona complexului lagunar Razelm-Sinoe (grindurile Chituc, Lupilor, Saele-Istria, Perișor), precum și cele din Delta Dunării (grindurile Crucea, Buhazului, Săraturile, Letea, Caraorman).–>Dunele continentale se întâlnesc pe suprafețe importante în bioregiunile stepică și continentală, în sudul Moldovei (Dunele de nisip de la Hanul Conachi – ROSCI0072), în sudul și sud-vestul Olteniei (zona Calafat-Bașcov-Dolj, Izvoarele-Mehedinți) și în Câmpia de Vest/ Crișana (Dunele de nisip de la Foieni). Tipurile de dune adăpostesc comunități de plante unice la nivel național sau european, cu numeroase rarități floristice, multe dintre ele specifice substratului nisipos, mai mult sau mai puțin sărăturat.<!–>În funcție de mobilitatea dunelor, de gradul de solificare a nisipurilor, de vegetația caracteristică cu rol în fixarea dunelor sau de influența mai mult sau mai puțin pregnantă a apelor freatice sau de infiltrație, în cadrul complexelor de dune, se disting mai multe tipuri de habitate și anume:– Dune mobile embrionare; … – Dune fixate cu vegetație herbacee perenă (dune gri); … – Dune cu Hippophae rhamnoides; … – Depresiuni umede interdunale; … – Dune continentale panonice. … –><!–>PerspectiveCorelat cu formatul de raportare, rezultatul evaluării stării perspectivelor se face folosind cele patru categorii disponibile: "favorabil" (FV), "nefavorabil-inadecvat" (U1), "nefavorabil-rău" (U2) și "necunoscut" (XX) este redat în tabelul de mai jos:

Starea de conservare–>	Criterii de evaluare<!–>
Favorabil –>(FV)<!–>	Conform matricei de evaluare (anexa E), situația perspectivelor viitoare este „favorabilă” dacă:–>– nu se așteaptă niciun impact semnificativ din cauza amenințărilor la habitat și viabilitatea acestuia pe termen lung este asigurată. <!–>Informații suplimentare:–>Perspectivele de viitor ar trebui evaluate „favorabile” dacă toți parametrii au perspective bune (câmpul 9.1) sau dacă perspectivele unui parametru sunt „necunoscute”, în timp ce ceilalți parametri au perspective bune.<!–>
Nefavorabil- inadecvat–>(U1)<!–>	Conform matricei de evaluare (anexa E), statutul perspectivelor viitoare este „nefavorabil-inadecvat” dacă:–>– orice altă combinație (o altă combinație de criterii decât pentru „favorabil” sau „nefavorabil-rău”).<!–>Informații suplimentare:–>Matricea de evaluare nu include criterii explicite pentru statutul „nefavorabil-inadecvat” al perspectivelor viitoare. Cu toate acestea, ținând cont de metoda de evaluare a perspectivelor de viitor propuse în aceste orientări, statutul ar trebui considerat „nefavorabil-inadecvat” dacă perspectivele unuia sau mai multor parametri (câmpul 9.1) sunt „sărace”, niciunul nu are perspective „proaste”. și există cel puțin un parametru cu perspective „necunoscute”.<!–>
Nefavorabil-rău–>(U2)<!–>	Conform matricei de evaluare (anexa E), statutul perspectivelor de viitor este „nefavorabil-rău” dacă:–>– Se așteaptă impacturi severe din cauza presiunilor și amenințărilor asupra habitatului, perspectivele viitorului său sunt „proaste”, iar viabilitatea pe termen lung nu este asigurată.<!–>Informații suplimentare:–>Perspectivele de viitor ar trebui evaluate ca „nefavorabile-rele” dacă unul sau mai mulți parametri au perspective „proaste” (câmpul 9.1).<!–>
Necunoscut–>(XX)<!–>	Conform matricei de evaluare (anexa E), situația perspectivelor viitoare este „necunoscută” dacă:–>– nu există informații fiabile sau insuficiente disponibile.<!–>Observații complementare:–>Perspectivele de viitor ar trebui evaluate ca „necunoscute” dacă doi sau mai mulți parametri au perspective „necunoscute” și dacă niciun parametru nu are perspective „proaste” (câmpul 9.1).<!–>

–><!–>Relația plot de monitorizare/rețea Natura 2000Acoperirea NATURA 2000 (pSCIs, SCI și SACs) pentru habitatele din anexa IAceastă secțiune oferă informații despre suprafața habitatului și tendința suprafeței în stare bună în rețeaua Natura 2000. Informațiile solicitate ar trebui să acopere siturile de importanță comunitară propuse (pSCI), siturile de importanță comunitară (SCI) și zonele speciale de conservare (SAC) ale rețelei Natura 2000 din regiunea biogeografică / marină în cauză.–>

Informațiile se referă la toate pSCI-urile / SCI-urile / SAC-urile în care habitatele din anexa I sunt prezente, nu numai acele sit-uri în care habitatul este declarat obiectiv de conservare.<!–>–><!–>Suprafața tipului de habitat din rețeaua pSCI, SCI și SACSe indică suprafața tipului de habitat din rețea, din regiunea biogeografică sau marină în cauză, inclusiv toate siturile în care este prezent tipul de habitat. Se urmăresc aceleași recomandări ca și pentru suprafața habitatului.

Cod Habitat–>	ALP<!–>	CON–>	PAN<!–>	STE–>	BLS<!–>	MBS–>	Total ploturi<!–>	Ploturi în două bioregiuni diferite–>
2110<!–>	0–>	0<!–>	0–>	0<!–>	10–>	0<!–>	10–>	0<!–>
2130*–>	0<!–>	0–>	0<!–>	0–>	6<!–>	0–>	6<!–>	0–>
2160<!–>	0–>	0<!–>	0–>	0<!–>	10–>	0<!–>	10–>	0<!–>
2190–>	0<!–>	0–>	0<!–>	0–>	5<!–>	0–>	5<!–>	0–>
2340*<!–>	0–>	0<!–>	6–>	0<!–>	0–>	0<!–>	6–>	0<!–>

–><!–>Ploturi de monitorizare din rețeaua Natura 2000Ploturile de monitorizare se stabilesc în corelație cu:– arealul tipului de habitat din interiorul rețelei pSCI, SCI și SAC, … – modul de estimare, … – suprafața tipului de habitat din interiorul rețelei, … – metoda folosită, … – tendința pe termen scurt a habitatului în stare bună în cadrul rețelei (direcția), … – tendința pe termen scurt a habitatului în stare bună în cadrul rețelei (metoda folosită). … –>

<!–>Ploturi de monitorizare în afara rețelei Natura 2000Monitorizarea habitatelor de interes comunitar se face atât în interiorul Rețelei Natura 2000, cât și în afara rețelei Natura 2000, în scopul evaluării în vederea raportării către CE.–>În esență, acest fapt se transpune astfel:a.<!–>Monitorizare în ploturi numai în interiorul Natura 2000; … b.–>Monitorizare în ploturi atât în interiorul, cât și în afara Natura 2000; … c.<!–>Monitorizare în ploturi numai în afara Natura 2000. … –>Datele rezultate în urma monitorizării trebuie să surprindă unde are loc principalul obiectiv al acțiunii de conservare. Prin urmare, în corelare cu formatul de raportare, se alege opțiunea (a) dacă toate, sau marea majoritate, dintre măsurile de conservare sunt limitate la Natura 2000, opțiunea (b) dacă există o investiție proporțională în punerea în aplicare a măsurilor în interiorul și în afara Natura 2000 și opțiunea (c) dacă toate, sau marea majoritate, dintre măsuri sunt luate în afara natura 2000.<!–>În stadiul actual, majoritatea habitatelor care nu sunt în rețeaua Natura 2000, nu sunt cartate nici la nivel de bioregiune și nici la nivel național.–><!–>Evaluarea stării de conservare a habitatelor de dune continentaleMetodologia de agregare a datelorObservațiile directe evaluate de către experții în biodiversitate, selectați pentru evaluarea habitatelor țintă, utilizează tehnologiile de ultimă generație atât în ceea ce privește unități GPS și aplicații mobile de colectare a datelor din teren. Fișele de teren completate descriu caracteristici structurale și funcționale ale habitatelor, precum și presiuni identificate, informațiile astfel colectate intră într- un prim proces de agregare (primul nivel) în care fiecare fișă are asociat o localizare stațială cu precizie metrică (1-3 m) se agregă într-un plot de 10 x 10 km. Această agregare permite caracterizarea variabilității interne a habitatului țintă la nivelul unui plot. Plotul reprezintă unitatea de bază pentru evaluare. Metodele de evaluare se realizează fie prin evaluarea completă a habitatului țintă (3 = Complete survey or a statistically robust estimate); când se evaluează un număr de ploturi mai mic decât numărul total în care avem habitatul confirmat (2= Estimate based on parțial data with some extrapolation and/or modelling); când se evaluează un număr foarte redus de ploturi și se utilizează părerea expertului (1 = Estimate based on expert opinion with no or minimal sampling); atunci când nu se evaluează nici un plot în raport se va menționa "date inexistente" (0 = Absent data).–><!–>–>Evaluarea stării de conservare pe bioregiuneEvaluarea stării de conservare se realizează într-un mod gregar pentru fiecare tip de habitat care a fost inclus în checklist, raportarea realizându-se pentru habitatele prezente la nivel național în cele 5bioregiuni terestre și Regiunea marină Marea Neagră.<!–>Simplificat, starea de conservare favorabilă poate fi descrisă ca situația în care un tip de habitat sau o specie prosperă (atât în ceea ce privește suprafața și mărimea populației, cât și în ceea ce privește calitatea populației, inclusiv în sensul capacității de reproducere, structurii pe vârste, mortalității) și există perspectivele să prospere de asemenea și în viitor fără modificări semnificative în politicile și managementul existent. Faptul că un tip de habitat sau o specie nu sunt amenințate (ex: nu există nici un risc direct să devină extincte) nu înseamnă că acestea sunt în stare de conservare favorabilă. Obiectivul directivei este definit în termeni pozitivi, orientat spre o situație favorabilă care trebuie să fie definită, atinsă și/sau menținută. Prin urmare, obiectivul Directivei Habitate urmărește mai mult decât evitarea dispariției tipurilor de habitate sau speciilor.–>Starea de conservare nefavorabilă este împărțită în două clase:– "nefavorabil-inadecvat" pentru situațiile în care este necesară o schimbare a politicilor sau managementului pentru a aduce tipul de habitat sau specia în stare de conservare favorabilă, dar nu există nici un pericol de dispariție în viitorul previzibil (ex: 50-100 de ani); … – "nefavorabil-rău" pentru situațiile în care tipul de habitat sau specia este în pericol de a dispare în viitorul previzibil (ex: 50-100 de ani). … <!–>Pentru toate situațiile în care nu există suficiente informații pentru a realiza o evaluare corespunzătoare, starea de conservare este considerată "necunoscută".–>Pentru o reprezentare grafică a celor patru stări de conservare, a fost adoptat un sistem de codificare pe culori (prin intermediul îndrumarului Comisiei Europene: Evaluarea și raportarea în conformitate cu Articolul 17 al Directivei Habitate: Formate de raportare pentru Perioada 2012) :● roșu pentru "nefavorabil-rău";<!–>● portocaliu pentru "nefavorabil-inadecvat";–>● verde pentru "favorabil";<!–>● gri pentru "necunoscut".–><!–>Având în vedere că speciile și tipurile de habitatele de importanță comunitară au fost listate în cadrul anexelor Directivei în urma unor studii și aprecieri prin care s-a constatat că sunt amenințate, rare sau endemice, nu ar trebui să surprindă pe nimeni faptul că majoritatea dintre acestea se încadrează în categoriile "nefavorabil-inadecvat" (portocaliu) sau "nefavorabil-rău"(roșu) în ceea ce privește starea lor de conservare. Deasemenea, ținând cont de faptul că este necesară o lungă perioadă de timp pentru ca o specie sau un tip de habitat să ajungă într-o stare de conservare favorabilă, nu ar trebui să fie surprinzător faptul că respectiva specie sau respectivul tip de habitat rămâne în starea de conservare nefavorabilă un timp îndelungat, chiar dacă la nivelul ariei naturale protejate respective sunt luate măsuri corespunzătoare.–><!–>Evaluarea tendințelor pe termen scurtAvând în vedere că România este la a doua raportare în baza art. 17 al Directivei Habitate, prima raportare rămânând de referință pentru următoarele rapoarte, s-a realizat evaluarea tendințelor pe termen scurt a stării de conservare cu utilizarea doar a unui ciclu de raportare, spre deosebire de metoda recomandată.–>Metoda de evaluare a tendințelor de evoluție pe termen scurt utilizează tendința observată pentru parametrii de stare precum areal de distribuție și structură și funcții raportate în urmă cu 2 cicluri de raportare (de 6 ani). Tendința fiind evaluată utilizând indicatori calitativi precum: stabilă, în refacere, în declin și necunoscut.<!–>Evaluarea tendințelor pe termen scurt reprezintă de asemenea cheie de control pentru analiza de calitate a rezultatelor raportării succesive.–><!–>Evaluarea tendințelor pe termen lungAvând în vedere că România este la a doua raportare în baza art. 17 al Directivei Habitate, prima raportare rămânând de referință pentru următoarele rapoarte, s-a realizat evaluarea tendințelor pe termen lung a stării de conservare cu utilizarea doar a unui ciclu de raportare, spre deosebire de metoda recomandată. Metoda de evaluare a tendințelor de evoluție pe termen lung utilizează tendința observată pentru parametrii de stare precum areal de distribuție și structură și funcții raportate în urmă cu 4 cicluri de raportare (de 6 ani). Tendința fiind evaluată utilizând indicatori calitativi precum: stabilă, în refacere, în declin și necunoscut.–>Evaluarea tendințelor pe termen lung reprezintă de asemenea cheie de control pentru analiza de calitate a rezultatelor raportării succesive.<!–>–>Evaluarea presiunilor și amenințărilorSe utilizează nomenclatorul de presiuni și amenințări agreat la nivel european, atașat prezentului document.<!–>Presiunile observate în studiul de teren sunt evaluate stabilindu-se intensitatea specifică a fiecăreia ce se exercită asupra habitatului țintă. Categoriile de evaluare a intensității sunt de asemenea de nivel calitativ, respectiv: intensitate mică, intensitate medie, intensitate mare, intensitate necunoscută.–>Amenințările estimate, în urma analizei presiunilor existente observate în teren sunt evaluate,stabilindu- se intensitatea specifică a fiecăreia ce se exercită asupra habitatului țintă. Categoriile de evaluare a intensității sunt de asemenea de nivel calitativ, respectiv: intensitate mică, intensitate medie, intensitate mare, intensitate necunoscută.<!–>–>Agregarea informației din ploturi pe bioregiuneModul de agregare a datelor se face în două etape:Agregarea spațială, respectiv generarea hărților în conformitate cu formatul de raportare pornind dela ploturile evaluate (și estimate) sintetizându-se la nivel de bioregiune și respectiv la nivel național. Agregarea non-spațială care presupune generarea fișierelor specifice, în conformitate cu formatul de raportare, pornind de la datele agregate primar, prima agregare fiind prezentată în subcapitolul 4.1. Al doilea nivel de agregare este al atributelor specifice habitatelor țintă la nivel de plot ce sunt ulterior corelate la nivel de bioregiune în vederea raportării.<!–>–>Informațiile din gridurile de 10 x 10 km (ploturi) la nivel de bioregiune se mediază pentru fiecare categorie dintre parametrii de stare utilizându-se o medie ponderată pentru asumarea deciziei finale.Spre exemplificare, compoziția specifică ceea ce reprezintă unul dintre parametrii esențiali în evaluarea structurii habitatelor va avea valori diferite de la un plot la altul, ceea ce impune ca din punct de vedere sistematic să fie grupate pe clase de bogăție de specii diferită (mare, medie, mică); ponderea fiecărei clase fiind cea care va duce la decizia specifică fiecărei bioregiuni. Astfel dacă la habitatul 2110 vom obține 10 de ploturi care se încadrează în clasa de compoziție specifică mare (8 specii caracteristice), iar în clasa de compoziție medie (5 specii caracteristice) vom avea 5 ploturi care se încadrează în aceasta, apoi în clasa de compoziție mică (3 specii caracteristice), putem deduce că raportul pe bioregiunea țintă este considerat în stare favorabilă în ceea ce privește evaluarea structurii.<!–>Al treilea nivel de agregare este al atributelor la nivel național rezultate din agregarea datelor la nivel de bioregiune.–><!–>Planul de monitorizare a habitatelor de dune continentale este parte a metodologiei de monitorizare și include următoarele elemente: codul Natura 2000 și denumirea habitatului, perioadele optime de monitorizare, metoda utilizată și anumite observații (de la caz la caz).–>Tabel-Planul de monitorizare a habitatelor de dune continentale

Denumirea și codul Natura 2000<!–>

Perioade optime de monitorizare–>

Metoda utilizată<!–>

Obs.–>

I<!–>

II–>

III<!–>

IV–>

V<!–>

VI–>

VII<!–>

VIII–>

IX<!–>

X–>

XI<!–>

XII–>

2110 – Dune mobile embrionare(în formare)<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

Observații directe prin: –>– metoda releveelor sau a transectelor itinerante <!–>-metoda Braun- Blanquet–>

Min 7 relevee/ transecte de monitorizare în cadrul ariilor naturale țintă și în afara acestora, în situația prezenței habitatului.<!–>

2130* – Dune fixate cu vegetație herbacee perenă (dune gri)–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

Observații directe prin: <!–>-metoda releveelor sau a transectelor itinerante –>– metoda Braun- Blanquet<!–>

Min 7 relevee/ transecte de monitorizare în cadrul ariilor naturale țintă și în afara acestora, în situația prezenței habitatului.–>

2160 – Dune cu Hippophaerhamnoides<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

Observații directe prin: –>-metoda releveelor sau a transectelor itinerante <!–>– metoda Braun- Blanquet–>

Min 7 relevee/ transecte de monitorizare în cadrul ariilor naturale țintă și în afara acestora, în situatia prezenței habitatului.<!–>

2190 – Depresiuni umede interdunale–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

Observații directe prin: <!–>-metoda releveelor sau a transectelor itinerante –>– metoda Braun- Blanquet<!–>

Min 7 relevee/ transecte de monitorizare în cadrul ariilor naturale țintă și în afara acestora, în situația prezenței habitatului.–>

2340* – *Dune panonice<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

Observații directe prin: –>-metoda releveelor sau a transectelor itinerante <!–>– metoda Braun- Blanquet–>

Min 7 relevee/ transecte de monitorizare în cadrul ariilor naturale țintă și în afara acestora, în situația prezenței habitatului.<!–>

–>

+
Capitolul 3.2Metodologia de monitorizare a stării de conservare a habitatelor de dune continentale de interes comunitarMetodologia și planul de monitorizare pentru colectarea datelor din teren și pentru evaluarea stării de conservare sunt descrise la pct 2.2 pentru grupele de habitate: sărături, dune continentale, apă dulce, pajiști, mlaștini și turbării, grohotișuri și stâncării.<!–>3.3.–>Lista cu siturile de importanță comunitară pentru habitatele de dune continentale

Tip habitat Natura 2000<!–>	Cod Sit Natura 2000–>	Nume Sit Natura 2000<!–>
2110 – Dune mobile embrionare (în formare)–>	ROSCI0065<!–>	Delta Dunării–>
	ROSAC0073<!–>	Dunele marine de la Agigea–>
2130* – Dune fixate cu vegetație herbacee perenă (dune gri)<!–>	ROSCI0065–>	Delta Dunării<!–>
	ROSAC0073–>	Dunele marine de la Agigea<!–>
2160 – Dune cu Hippophae rhamnoides–>	ROSCI0065<!–>	Delta Dunării–>
	ROSAC0039<!–>	Ciuperceni – Desa–>
2190 – Depresiuni umede interdunale<!–>	ROSCI0065–>	Delta Dunării<!–>
	ROSAC0039–>	Ciuperceni – Desa<!–>
	ROSAC0072–>	Dunele de nisip de la Hanul Conachi<!–>
2340* – Dune panonice–>	ROSCI0020<!–>	Câmpia Careiului–>

MențiunePentru habitatele de dune continentale există unele inconsistențe sesizate în Formularele Standard Natura 2000, respectiv în bioregiunea CON, în ROSCI0039 sunt menționate habitatele 2160 și 2190, iar în bioregiunea STE, în ROSCI0072, nu sunt prezente dune. Acestea contravin cu documentele din portalul de raportare (checklist pentru RO).<!–>–> … 3.4.<!–>Lista cu presiunile și amenințările ce acționează asupra habitatelor de dune continentale poate fi selectată de la următoarea adresa web: https://cdr.eionet.europa.eu/help/habitats_art17 . … 3.5.–>Lista cu măsurile de conservare ce se pot aplica habitatelor de dune continentalePrincipalul scop al implementării acestor măsuri de conservare are în vedere menținerea arealului actual al habitatului. Aceste informații despre măsurile de conservare sunt utile inclusiv la planurile de gestionare, luate pentru întreținerea sau restabilirea habitatelor la starea de conservare favorabilă.<!–>În urma identificării categoriilor de presiuni, se propune un set de măsuri de conservare (generale și particulare), adaptate grupului de habitate (vezi tabelul de mai jos).

Nr. Crt.–>	Cod<!–>	Măsuri de conservare–>	Descriere<!–>	Principalele presiuni abordate–>
1.<!–>	CA09–>	Gestionarea folosirii îngrășămintelor naturale și a substanțelor chimice în producția agricolă (vegetală și animală)<!–>	Gestionarea (reducerea sau eliminarea) utilizării:–>– îngrășămintelor (de exemplu: amendamente minerale, gunoi de grajd, nămol biologic);<!–>– pesticidelor, fungicidelor, substanțelor de tratare a semințelor, a erbicidelor, agenților de întârziere a creșterii, hormoni și alte substanțe chimice utilizate în producția de plante;–>– rodenticidelor și a altor produse pentru controlul dăunătorilor; viermicidelor și a altor produse veterinare folosite în producția animală (ca de exemplu diclofenacși / sau alte produse veterinare similare).<!–>De asemenea, această măsură include dezvoltarea și menținerea măsurilor de conservare a promontorilor (capurilor, micilor peninsule) sau a marginilor de ogoare (a haturilor).–>	A14 parțial, A19,A20, A21<!–>
2.–>	CA16<!–>	Alte măsuri legate de practicile agricole–>	Alte măsuri legate de practicile agricole sau de habitate legate activitățile agricole și care nu sunt acoperite de celelalte măsuri CA; de ex. adaptarea metodelor și / sau a momentului de recoltare pentru aevita perturbarea păsărilor cuibăritoare.<!–>	A04, A17, A22, A23, A24, A34, A35–>
3.<!–>	CB04–>	Adaptarea/gestiona rea reîmpăduririi și a regenerării pădurilor<!–>	Adaptarea sau gestionarea acțiunilor de reîmpădurire pentru a reface habitatele forestiere și habitatele speciilor tipice de pădure, incluzând, de exemplu, conversia, pe termen lung, plantațiilor cu aliniamente în păduri autohtone, sau adaptarea tehnicilor de reîmpădurire, precum utilizarea regenerării naturale sau a focului.–>	B02 parțial, B03, B05, B17 parțial<!–>
4.–>	CA07<!–>	Recrearea habitatelor agricole din Anexa I–>	Terenul care a fost folosit anterior pentru agricultură (de ex. teren arabil) ori pentru silvicultură (de exemplu, plantație populară/industrială) să fie destinat unei alte utilizări; (re) crearea / restaurarea ca tip de habitat agricol din Anexa I. Măsura include, de exemplu, recrearea unei pajiști din Anexa I dintr-o plantație forestieră. Acesta este un proces care ar putea dura mult timp pentru a fi restabilite pe deplin structura și funcțiile habitatelor.<!–>	A02, B01, C05, D01, D03, F01, F03, F05–>
5.<!–>	CC03–>	Adaptarea/gestiona re a producerii de energie regenerabilă, a instalațiilor și sistemului de funcționare a acestor instalații.<!–>	Adaptarea și gestionarea (inclusiv oprirea și evitarea) instalării și funcționării infrastructurilor de producere a energiei regenerabilă(cu excepția hidro-energiei). Aceasta include, de asemenea, măsuri pentru a atenua impactul parcurilor eoliene, cum ar fi evitarea construirii de turbine în locuri sensibile (de exemplu, blocaje de migrație a păsărilor), oprirea turbinelor în anumite condiții și / sau perioade deosebit de problematice ale anului (precum momentul migrației maxime).–>	D01, D03, D04,D05<!–>
6.–>	CE01<!–>	Reducerea impactului activităților de transport și al infrastructurii–>	Reducerea impactului infrastructurilor de transport (drumuri, căi ferate, poduri, viaducte, tuneluri, coridoare și canale de navigație, strâmtori, porturi, aerodromuri) și activităților de transport asupra habitatelor și speciilor vizate de directivele privind conservarea naturii. Aceasta include, de exemplu, construirea și gestionarea pasajelor pentru animale, dezvoltarea infrastructurii verzi / albastre, gestionarea traficului și a infrastructurii marine și fluviale pentru, de exemplu, reducerea eroziunii malurilor și descurajarea (de exemplu, lăsând iarba să crească mult timp sau folosind tactici active de ’’speriat”) păsărilor în folosirea aeroporturilor/aerodromurilor.<!–>De asemenea, include orice măsuri de reducere a poluării fonice și luminoase.–>Reglementarea traficului sau construcția infrastructurii de circulație pentru a reduce poluarea chimică /cu particule care ar trebui raportată sub codul CE03.<!–>	–>
7.<!–>	CI01–>	Detectarea timpurie și eradicarea rapidă a speciilor alohtone, invazive considerate de interes pentru Uniunea Europeană<!–>	Stabilirea și aplicarea sistemului de detectare timpurie și eradicare rapidă a speciilor străine invazive de interes pentru Uniunea Europeană (în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1143/2014).–>Aceasta include, de asemenea, măsuri pentru prevenirea sau reducerea probabilității stabilirii/fixării și intrării speciilor alohtone invazive.<!–>	I01–>
8.<!–>	CI03–>	Managementul, controlul sau eradicarea altor specii alohtone invazive<!–>	Gestionarea, controlul răspândirii altor specii non-native „invazive” (adică orice specie introdusă în perioada modernă care este stabilită în sălbăticie în afara ariei sale naturale și a cărei introducere și / sau răspândire reprezintă o amenințare concretă sau potențială pentru habitate și specii, indiferent de dinamica populației invazive (ex. controlul Acacia spp.) sau eradicarea populațiilor stabilite ale altor specii străine.–>	I02<!–>
9–>	CJ02<!–>	Reducerea impactul indus de modificările hidrologice multifuncționale–>	Reducerea impactului cauzat de depozitarea deșeurilor, îndepărtarea sedimentelor, canalizarea, modificarea cursurilor de apă, modificarea regimului de inundații și alte modificări ale funcționării hidrologice sau ale caracteristicilor fizice ale corpurilor de apă, care nu pot fi ușor asociate cu una dintre categoriile de mai sus.<!–>	–>
10<!–>	CC01–>	Adaptarea/ managementul extracției resurselor neenergetice<!–>	Adaptarea și gestionarea (inclusiv oprirea și evitarea) extracției de minerale și resurse neenergetice (de exemplu: extracția nisipului, pietrișului, lutului, argilei și turbei pentru producerea de compost vegetal sau alte scopuri horticole) precum și adaptarea și gestionarea extracției sării. De asemenea, măsura include reducerea impactului rezultat din topografierea geotehnică și alte lucrări pregătitoare pentru mineritși extracție.–>	<!–>

–>

… … +
Anexa nr. 4la Ghidul habitate<!–>Ghidul cu protocoalele de monitorizare și metodologiile unitare de monitorizare a stării de conservare a habitatelor de apă dulceProtocoalele de monitorizare și metodologiile de monitorizare a habitatelor de ape dulci sunt aferente următoarelor tipuri de habitate: 3130 Ape stătătoare oligotrofice până la mezotrofice cu vegetația din Littorelletea uniflorae și/sau Isoeto – Nanojuncetea; 3140 Ape puternic oligo-mezotrofice cu vegetație bentonică de specii de Chara spp.; 3150 Lacuri naturale eutrofice cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition; 3160 Lacuri distrofice și iazuri; 31A0* Ape termale din Transilvania acoperite cu lotus (drețe); 3220 Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane; 3230 Vegetație lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane; 3240 Vegetație lemnoasă cu Salix elaeagnos de-a lungul râurilor montane; 3260 Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul montan, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion; 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație din Chenopodion rubrip.p.și Bidentionp.p..4.1.–>Protocol de monitorizare a stării de conservare a habitatelor de apă dulceAlegerea și distribuția ploturilor se va face în funcție de perioadele optime de culegere a datelor.<!–>Monitorizarea habitatelor de apă dulce se realizează la nivel național, în interiorul și în exteriorul rețelei Natura 2000, în funcție de distribuția habitatelor pe regiuni biogeografice.–>În tabelul de mai jos sunt redate habitatele de apă dulce de interes comunitar care fac obiectul prezentei metodologii:

Denumirea și codul Natura 2000<!–>	Prezența în regiunea biogeografică–>
	PAN<!–>	CON–>	ALP<!–>	STE–>	PON<!–>
3130 – Ape stătătoare oligotrofice până la mezotrofice cu Vegetația din Littorelletea uniflorae și/sau Isoeto- Nanojuncetea–>	[v]<!–>	[v]–>	<!–>	[v]–>	[v]<!–>
3140 – Ape puternic oligo-mezotrofice cu vegetație bentonică de specii de Chara spp.–>	<!–>	[v]–>	<!–>	[v]–>	[v]<!–>
3150 – Lacuri naturale eutrofice cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition–>	[v]<!–>	[v]–>	[v]<!–>	[v]–>	[v]<!–>
3160 – Lacuri distrofice și iazuri–>	[v]<!–>	[v]–>	<!–>	[v]–>	<!–>
31A0* – Ape termale din Transilvania acoperite cu lotus (drețe)–>	[v]<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
3220 – Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane–>	<!–>	[v]–>	[v]<!–>	–>	<!–>
3230 – Vegetație lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane–>	<!–>	–>	[v]<!–>	–>	<!–>
3240 – Vegetație lemnoasă cu Salix elaeagnos de-a lungul râurilor montane–>	<!–>	[v]–>	[v]<!–>	–>	<!–>
3260 – Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul montan, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și CallitrichoBatrachion–>	[v]<!–>	[v]–>	[v]<!–>	[v]–>	[v]<!–>
3270 – Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație din Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p.–>	[v]<!–>	[v]–>	<!–>	[v]–>	[v]<!–>

–>În tabelul de mai jos sunt redate perioadele optime de culegere a datelor în cadrul habitatelor țintă

Tip habitat<!–>	Tipul de fitocenoză–>	Aspectul surprins<!–>	Perioada optimă–>
HABITATE DE APĂ DULCE<!–>	oligotrofe eutrofe palustre acvatice–>	Vernal<!–>	III-V–>
		Estival<!–>	VI-VIII–>
		Autumnal<!–>	IX-XI–>

<!–>Utilizarea hărțilorObiectivele specifice propuse în cadrul programului de monitorizare nu pot fi atinse fără o alegere riguroasă a atributelor care trebuie măsurate, a tipului de date colectate și a metodelor utilizate pentru colectarea acestora. Alegerea variabilelor care vor fi monitorizate și a metodelor de lucru se va face în același timp cu definirea obiectivelor principale ale ghidului sintetic, cele două procese fiind strâns corelate între ele.–>Exemplu: Harta de distribuție pentru habitatul de apă dulce 3230 Vegetație lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane.<!–>Pentru fiecare obiectiv principal propus, la nivelul fiecărui habitat țintă, se vor identifica acele caracteristici (atribute) ale habitatului care reflectă proprietățile acestuia și pot fi cuantificate. Fiecărui atribut, acolo unde informațiile existente permit acest lucru, i se va defini un interval de valori pe care le poate lua, fără ca proprietățile habitatului analizat să fie alterate, ușurându-se astfel interpretarea rezultatelor.–>În tabelul care urmează se regăsesc indicatorii generali din cadrul planului de monitorizare

Indicatori<!–>	Compoziție–>
La nivel de habitat<!–>	proporția habitatului în cadrul arealului analizat –>tipuri de asociații vegetale componente <!–>identificare, distribuție, diversitate, abundență–>
Comunitate -ecosistem<!–>	identificarea de specii și abundența relativă frecvență, abundență, diversitatea în specii a comunității, proporțiile de specii endemice amenințate și specii pe cale de dispariție –>dominanța – diversitate, proporții<!–>
Populație – specii–>	abundența relativă și absolută <!–>densitate–>

<!–>–>Metoda de evaluare pe plot de monitorizareHărțile de distribuție și ale arealului fiecărui tip de habitat se vor realiza în formatul standard 10×10 km ETRS, proiecție ETRS 5210. Conform instrucțiunilor CE nu este permisă utilizarea de date atribut pentru indicarea prezenței unui habitat într-o celula din grid. Hărțile de distribuție vor fi completate cu metadatele necesare, conform cu cerințele CE, și în concordanță cu specificațiile INSPIRE, atunci când acestea vor fi disponibile pentru aceste tipuri de date. Metadatele vor conține între altele perioada în care au fost culese datele de distribuție, sistemul de proiecție, data, etc.<!–>–>Agregarea informației pe plot de monitorizareModul de agregare a datelor se face în două etape:– Agregarea spațială, respectiv generarea hărților în conformitate cu formatul de raportare pornind de la datele primare/datele din teren. … – Agregarea non-spațială care presupune generarea fișierelor specifice, în conformitate cu formatul de raportare, pornind de la datele primare. … <!–>–>Structura și funcțiile habitatelor de apă dulceInventarierea habitatelor se va realiza pe baza Manualului de Interpretare a Habitatelor Naturale din Uniunea Europeană (EUR 28) și după Școala Floristică Central Europeană (Braun-Blanquet),situație în care se vor face investigații după "itinerar" și în "staționar", în două etape: etapa analitică și etapa sintetică.<!–>Prin identificarea speciilor cheie (edificatoare/caracteristice) a habitatelor de interes comunitar se vor efectua determinări folosind variabile legate de funcțiile ecosistemului, precum: perioada optimă de monitorizare, structura calitativă și cantitativă a habitatului identificat și a speciilor de floră identificate. Datele culese din teren vor fi trecute în fișele de monitorizare.–>Corelat cu formatul de raportare, structura și funcțiile oferă rezultatul evaluării stării habitatului pentru specii folosind cele patru categorii disponibile: "favorabil" (FV), "nefavorabil-inadecvat" (U1), "nefavorabil-rău" (U2) și "necunoscut" (XX), redate în tabelul de mai jos:

Starea de conservare<!–>	Criterii de evaluare–>
Favorabil (FV)<!–>	În conformitate cu matricea de evaluare (anexa E), starea și funcțiile sunt „favorabile” dacă:–>structura și funcțiile (inclusiv speciile tipice) sunt în stare bună; și și nu există deteriorări / presiuni semnificative. Informații suplimentare: <!–>Matricea de evaluare afirmă că, dacă mai mult de 25% din suprafața de tip habitat din regiunea evaluată este considerată „defavorabilă” (adică nu este în stare bună), atunci statutul și funcțiile sunt „nefavorabile-rele”. Cu toate acestea, nu oferă criterii numerice pentru „favorabile” sau „nefavorabile-inadecvate”. Se pare că, în rapoartele anterioare, statele membre au utilizat praguri foarte diferite ale proporției de suprafață a habitatului care trebuie să fie în stare bună pentru a justifica evaluarea structurii și funcțiilor ca fiind „favorabile”. În mod ideal, întreaga suprafață a unui tip de habitat ar trebui să fie în stare bună pentru ca structura și funcțiile să fie considerate „favorabile”. Cu toate acestea, acest lucru este practic realizabil și ar putea fi acceptat să existe o parte din tipul de habitat în condiții „nu bune”, dar totuși considerăm că structura și funcțiile sunt considerate „favorabile”.–>Se recomandă utilizarea unei valori indicative de 90% din suprafața de tip habitat (câmpul 6.1) în condiții „bune” ca prag pentru a încheia structura și funcțiile „favorabile”. Dacă statul membru folosește o valoare diferită, aceasta trebuie notată și explicată în câmpul 10.8 Informații suplimentare”. Această valoare indicativă ar putea fi, de exemplu, adaptată în funcție de raritatea / abundența tipului de habitat (pentru mai multe informații, a se vedea secțiunea „Starea tipului de habitat” (în „6 Structura și funcțiile (inclusiv speciile tipice)” capitolul din „Definiții și metode pentru raportarea habitatului 'parte).<!–>Deși nu este specificat clar în matricea de evaluare, tendința (tendința în zonă în stare bună (câmpul 6.4)) trebuie să fie stabilă sau în creștere pentru ca structura și funcțiile să fie considerate „favorabile”.–>Deși nu este necesară o evaluare completă a stării de conservare a fiecărei specii tipice, specia generală ar trebui să fie „favorabilă” (nu amenințată), cel puțin în acest habitat, deoarece speciile pot fi tipice mai multor habitat.<!–>Pentru ca un habitat să fie considerat „favorabil”, fragmentarea sau alte condiții nu au un impact semnificativ asupra proceselor ecologice.–>Este posibil ca restaurarea să crească suprafața habitatului, dar a scăzut proporția de habitat în condiții „nu bune”, întrucât zona restaurată nu este încă în stare „bună”. În astfel de cazuri, dacă zona în stare „bună” este mai mică de 90% din suprafața habitatului, habitatul nu ar trebui să fie „favorabil” pentru parametrul Structura și funcțiile (a se vedea mai sus, punctul 1). Astfel de cazuri apar cel mai probabil în cazul în care zona habitatului este mai mică decât valoarea de referință și starea generală de conservare ar fi fost „defavorabilă” indiferent de structură și funcții.<!–>
Nefavorabil- inadecvat (U1)–>	Conform matricei de evaluare (anexa E), starea și funcțiile sunt „nefavorabile-inadecvate” dacă: orice altă combinație (o altă combinație de criterii decât pentru „favorabil” sau „nefavorabil-rău”).<!–>Informații suplimentare:–>Matricea de evaluare nu include criterii explicite pentru statutul „nefavorabil-inadecvat” al structurii și funcțiilor. Cu toate acestea, luând în considerare criteriile pentru „favorabile” și „nefavorabile- rele” și criterii complementare pentru statutul „favorabil”, statutul de Structura și funcțiile ar trebui considerate „nefavorabile-inadecvate” dacă: suprafața habitatului cu condiții „nefavorabile” („nu este bine”)(câmpul 6.1) este mai mică de 25%; și<!–>suprafața habitatului cu condiții „bune” (câmpul 6.1) este mai mică de 90%; și–>suprafața habitatului cu condiție „necunoscută” (câmpul 6.1) este mai mică de 75%.<!–>
Nefavorabil-rău (U2)–>	Conform matricei de evaluare (anexa E), starea și funcțiile sunt „nefavorabile-rele” dacă:<!–>– mai mult de 25% din suprafață este defavorabilă („nu este bine” în câmpul 6.1) în ceea ce privește structura și funcțiile sale specifice (inclusiv speciile tipice).–>

<!–>–>Principalele presiuni și amenințăriDin punct de vedere al identificării în timp a formelor de impact acestea trebuie clasificate în două categorii: presiuni și amenințări:Presiunea (P) reprezintă acea activitate cu potențial impact negativ asupra stării de conservare a tipurilor de habitate de interes comunitar, care se desfășoară în prezent sau care s-a derulat în trecut,dar ale cărui efectele negative încă persistă.<!–>Amenințarea (A) reprezintă acea activitate cu potențial impact negativ asupra stării de conservare a tipurilor de habitate de interes comunitar, care este preconizată să se deruleze în viitor. O presiune poate fi considerată amenințare dacă se preconizează o creștere semnificativă a intensității acesteia sau o schimbare a localizării respectivei presiuni.–><!–>Este recomandat ca durata de timp pentru cuantificarea presiunilor să fie o perioadă de raportare, respectiv șase ani, în timp ce pentru amenințări aceasta să acopere două perioade viitoare de raportare, respectiv 12 ani. Importanța relativă a amenințărilor și presiunilor trebuie să se încadreze în una din cele trei categorii:

Codul–>	Semnificația<!–>	Observații–>
H<!–>	Importanță/impact mare–>	Influență directă sau imediată semnificativă și/sau acțiune pe suprafețe mari<!–>
M–>	Importanță/impact mediu<!–>	Influență directă sau imediată medie, în principal influență indirectă și/sau acțiune asupra unei părți medii din suprafață/doar la nivel regional–>
L<!–>	Importanță/impact redus–>	Influență directă sau imediată redusă, influență directă și/sau acțiune asupra unei mici părți din suprafață/ doar la nivel regional<!–>

–><!–>Reprezentativitatea habitatelor de apă dulce pe teritoriul RomânieiHabitatele de apă dulce reunesc zone continentale de apă stătătoare sau curgătoare, precum și zonele umede asociate acestora cum ar fi zone marginale cursurilor de apă sau zonele inundabile, mlaștiniri, turbării. Ca origine, aceste zone pot fi naturale, semi-naturale sau pot fi create ca rezultat al activităților umane.–>

Această categorie de habitate este formată în principal din corpuri de apă naturale (stătătoare și curgătoare) care au un regim intrinsec de fluctuație a nivelului, ca parte a ciclului natural.<!–>Habitatele de apă dulce sunt prezente în cele 5 bioregiuni ale României: ALP, PON, CON, STE și PAN, fiind răspândite în Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș, Moldova, Bucovina, Muntenia, Oltenia și Dobrogea (inclusiv Delta Dunării).–>Habitatele de apă dulce se regăsesc de la nivelul Mării Negre, până în etajul alpin.<!–>–>Măsuri de conservareLista măsurilor de conservare se regăsește pe portalul de raportare al CE și la punctul 4.5 din prezentul document.<!–>–>PerspectiveCorelat cu formatul de raportare, rezultatul evaluării stării perspectivelor se face folosind cele patru categorii disponibile: "favorabil" (FV), "nefavorabil-inadecvat" (U1), "nefavorabil-rău" (U2) și "necunoscut" (XX) este redat în tabelul de mai jos:

Starea de conservare<!–>	Criterii de evaluare–>
Favorabil (FV)<!–>	Conform matricei de evaluare (anexa E), situația perspectivelor viitoare este „favorabilă” dacă:–>– nu se așteaptă niciun impact semnificativ din cauza amenințărilor la habitat și viabilitatea acestuia pe termen lung este asigurată.<!–>Informații suplimentare:–>Perspectivele de viitor ar trebui evaluate „favorabile” dacă toți parametrii au perspective bune (câmpul 9.1) sau dacă perspectivele unui parametru sunt „necunoscute”, în timp ce ceilalți parametri au perspective bune.<!–>
Nefavorabil- inadecvat (U1)–>	Conform matricei de evaluare (anexa E), statutul perspectivelor viitoare este „nefavorabil-inadecvat” dacă:<!–>– orice altă combinație (o altă combinație de criterii decât pentru „favorabil” sau „nefavorabil-rău”).–>Informații suplimentare:<!–>Matricea de evaluare nu include criterii explicite pentru statutul „nefavorabil-inadecvat” al perspectivelor viitoare. Cu toate acestea, ținând cont de metoda de evaluare a perspectivelor de viitor propuse în aceste orientări, statutul ar trebui considerat „nefavorabil-inadecvat” dacă perspectivele unuia sau mai multor parametri (câmpul 9.1) sunt „sărace”, niciunul nu are perspective „proaste”. și există cel puțin un parametru cu perspective „necunoscute”.–>
Nefavorabil-rău (U2)<!–>	Conform matricei de evaluare (anexa E), statutul perspectivelor de viitor este „nefavorabil-rău” dacă:–>– Se așteaptă impacturi severe din cauza presiunilor și amenințărilor asupra habitatului, perspectivele viitorului său sunt „proaste”, iar viabilitatea pe termen lung nu este asigurată.<!–>Informații suplimentare:–>Perspectivele de viitor ar trebui evaluate ca „nefavorabile-rele” dacă unul sau mai mulți parametri au perspective „proaste” (câmpul 9.1).<!–>
Necunoscut(XX)–>	Conform matricei de evaluare (anexa E), situația perspectivelor viitoare este „necunoscută” dacă:<!–>– nu există informații fiabile sau insuficiente disponibile. Observații complementare:–>Perspectivele de viitor ar trebui evaluate ca „necunoscute” dacă doi sau mai mulți parametri au perspective „necunoscute” și dacă niciun parametru nu are perspective „proaste” (câmpul 9.1).<!–>

–><!–>Siturile Natura 2000 (pSCI, SCI) pentru tipurile de habitate de apă dulce din anexa I a Directivei HabitateÎn vederea stabilirii măsurilor specifice/măsurilor de management, trebuie furnizate informații suplimentare privind indicarea pentru fiecare activitate cu impact asupra speciilor și tipurilor de habitate impactate, inclusiv a intensității impactului în funcție de localizare.–>

În acest sens, pentru evaluarea impacturilor trebuie furnizate informațiile necesare pentru:● Evaluarea activităților cu impact asupra ariei naturale protejate, în general<!–>● Evaluarea activităților cu impact asupra speciilor de interes conservativ–>● Evaluarea activităților cu impact asupra tipurilor de habitate de interes conservativ.<!–>–><!–>Relația plot de monitorizare/rețea Natura 2000Acoperirea NATURA 2000 (pSCIs, SCI și SACs) pentru habitatele din anexa IAceastă secțiune oferă informații despre suprafața habitatului și tendința suprafeței în stare bună în rețeaua Natura 2000. Informațiile solicitate ar trebui să acopere siturile de importanță comunitară propuse (pSCI), siturile de importanță comunitară (SCI) și zonele speciale de conservare (SAC) ale rețelei Natura 2000 din regiunea biogeografică / marină în cauză.–>Informațiile se referă la toate pSCI-urile / SCI-urile / SAC-urile în care habitatele din anexa I sunt prezente, nu numai acele sit-uri în care habitatul este declarat obiectiv de conservare.<!–>–>Suprafața tipului de habitat din rețeaua pSCI, SCI și SACSe indică suprafața tipului de habitat din rețea, din regiunea biogeografică sau marină în cauză, inclusiv toate siturile în care este prezent tipul de habitat. Se urmăresc aceleași recomandări ca și pentru suprafața habitatului.

Cod Habitat<!–>	ALP–>	CON<!–>	PAN–>	STE<!–>	BLS–>	MBS<!–>	Total ploturi–>	Ploturi în două bioregiuni diferite<!–>
3130–>	0<!–>	15–>	12<!–>	17–>	8<!–>	0–>	44<!–>	7–>
3140<!–>	0–>	8<!–>	0–>	10<!–>	4–>	0<!–>	20–>	2<!–>
3150–>	5<!–>	35–>	20<!–>	25–>	7<!–>	0–>	79<!–>	13–>
3160<!–>	0–>	12<!–>	6–>	9<!–>	0–>	0<!–>	25–>	2<!–>
31A0*–>	0<!–>	0–>	10<!–>	0–>	0<!–>	0–>	10<!–>	0–>
3220<!–>	95–>	37<!–>	0–>	0<!–>	0–>	0<!–>	106–>	26<!–>
3230–>	60<!–>	0–>	0<!–>	0–>	0<!–>	0–>	60<!–>	0–>
3240<!–>	38–>	34<!–>	0–>	0<!–>	0–>	0<!–>	52–>	20<!–>
3260–>	13<!–>	26–>	9<!–>	10–>	3<!–>	0–>	53<!–>	8–>
3270<!–>	0–>	29<!–>	23–>	24<!–>	3–>	0<!–>	69–>	10<!–>

–><!–>–>

Ploturi de monitorizare din rețeaua Natura 2000Ploturile de monitorizare se stabilesc în corelație cu:arealul tipului de habitat din interiorul rețelei pSCI, SCI și SAC,– modul de estimare, … – suprafața tipului de habitat din interiorul rețelei, … – metoda folosită, … – tendința pe termen scurt a habitatului în stare bună în cadrul rețelei (direcția), … – tendința pe termen scurt a habitatului în stare bună în cadrul rețelei (metoda folosită). … <!–>–><!–>Ploturi de monitorizare în afara rețelei Natura 2000Monitorizarea habitatelor de interes comunitar se face atât în interiorul Rețelei Natura 2000, cât și în afara rețelei Natura 2000, în scopul evaluării în vederea raportării către CE.–>În esență, acest fapt se transpune astfel:a.<!–>Monitorizare în ploturi numai în interiorul Natura 2000; … b.–>Monitorizare în ploturi atât în interiorul, cât și în afara Natura 2000; … c.<!–>Monitorizare în ploturi numai în afara Natura 2000. … –>Datele rezultate în urma monitorizării trebuie să surprindă unde are loc principalul obiectiv al acțiunii de conservare. Prin urmare, în corelare cu formatul de raportare, se alege opțiunea (a) dacă toate, sau marea majoritate, dintre măsurile de conservare sunt limitate la Natura 2000, opțiunea (b) dacă există o investiție proporțională în punerea în aplicare a măsurilor în interiorul și în afara Natura 2000 și opțiunea (c ) dacă toate, sau marea majoritate, dintre măsuri sunt luate în afara Natura 2000.<!–>În stadiul actual, majoritatea habitatelor care nu sunt în rețeaua Natura 2000, nu sunt cartate nici la nivel de bioregiune și nici la nivel național.–><!–>Evaluarea stării de conservare a habitatelor de apă dulceMetodologia de agregare a datelorObservațiile directe evaluate de către experții în biodiversitate, selectați pentru evaluarea habitatelor țintă, utilizează tehnologiile de ultimă generație atât în ceea ce privește unități GPS și aplicații mobile de colectare a datelor din teren. Fișele de teren completate descriu caracteristici structurale și funcționale ale habitatelor, precum și presiuni identificate, informațiile astfel colectate intră într- un prim proces de agregare (primul nivel) în care fiecare fișă are asociat o localizare stațială cu precizie metrică (1-3 m) se agregă într-un plot de 10 x 10 km. Această agregare permite caracterizarea variabilității interne a habitatului țintă la nivelul unui plot. Plotul reprezintă unitatea de bază pentru evaluare. Metodele de evaluare se realizează fie prin evaluarea completă a habitatului țintă (3 = Complete survey or a statistically robust estimate); când se evaluează un număr de ploturi mai mic decât numărul total în care avem habitatul confirmat (2= Estimate based on parțial data with some extrapolation and/or modelling); când se evaluează un număr foarte redus de ploturi și se utilizează părerea expertului (1 = Estimate based on expert opinion with no or minimal sampling); atunci când nu se evaluează nici un plot în raport se va menționa "date inexistente" (0 = Absent data).–><!–>–>Evaluarea stării de conservare pe bioregiuneEvaluarea stării de conservare se realizează într-un mod gregar pentru fiecare tip de habitat care a fost inclus în checklist, raportarea realizându-se pentru habitatele prezente la nivel național în cele 5 bioregiuni terestre și Regiunea marină Marea Neagră.<!–>Simplificat, starea de conservare favorabilă poate fi descrisă ca situația în care un tip de habitat sau o specie prosperă (atât în ceea ce privește suprafața și mărimea populației, cât și în ceea ce privește calitatea populației, inclusiv în sensul capacității de reproducere, structurii pe vârste, mortalității) și există perspectivele să prospere de asemenea și în viitor fără modificări semnificative în politicile și managementul existent. Faptul că un tip de habitat sau o specie nu sunt amenințate (ex: nu există nici un risc direct să devină extincte) nu înseamnă că acestea sunt în stare de conservare favorabilă. Obiectivul directivei este definit în termeni pozitivi, orientat spre o situație favorabilă care trebuie să fie definită, atinsă și/sau menținută. Prin urmare, obiectivul Directivei Habitate urmărește mai mult decât evitarea dispariției tipurilor de habitate sau speciilor.–>Starea de conservare nefavorabilă este împărțită în două clase:– "nefavorabil-inadecvat" pentru situațiile în care este necesară o schimbare a politicilor sau managementului pentru a aduce tipul de habitat sau specia în stare de conservare favorabilă, dar nu există nici un pericol de dispariție în viitorul previzibil (ex: 50-100 de ani); … – "nefavorabil-rău" pentru situațiile în care tipul de habitat sau specia este în pericol de a dispare în viitorul previzibil (ex: 50-100 de ani). … <!–>Pentru toate situațiile în care nu există suficiente informații pentru a realiza o evaluare corespunzătoare, starea de conservare este considerată "necunoscută".–>Pentru o reprezentare grafică a celor patru stări de conservare, a fost adoptat un sistem de codificare pe culori (prin intermediul îndrumarului Comisiei Europene: Evaluarea și raportarea în conformitate cu Articolul 17 al Directivei Habitate: Formate de raportare pentru Perioada 2012):● roșu pentru "nefavorabil-rău";<!–>● portocaliu pentru "nefavorabil-inadecvat";–>● verde pentru "favorabil";<!–>● gri pentru "necunoscut".–><!–>Având în vedere că speciile și tipurile de habitatele de importanță comunitară au fost listate în cadrul anexelor Directivei în urma unor studii și aprecieri prin care s-a constatat că sunt amenințate, rare sau endemice, nu ar trebui să surprindă pe nimeni faptul că majoritatea dintre acestea se încadrează în categoriile "nefavorabil-inadecvat" (portocaliu) sau "nefavorabil-rău"(roșu) în ceea ce privește starea lor de conservare. De asemenea, ținând cont de faptul că este necesară o lungă perioadă de timp pentru ca o specie sau un tip de habitat să ajungă într-o stare de conservare favorabilă, nu ar trebui să fie surprinzător faptul că respectiva specie sau respectivul tip de habitat rămâne în starea de conservare nefavorabilă un timp îndelungat, chiar dacă la nivelul ariei naturale protejate respective sunt luate măsuri corespunzătoare.–><!–>Evaluarea tendințelor pe termen scurtAvând în vedere că România este la a doua raportare în baza art. 17 al Directivei Habitate, prima raportare rămânând de referință pentru următoarele rapoarte, s-a realizat evaluarea tendințelor pe termen scurt a stării de conservare cu utilizarea doar a unui ciclu de raportare, spre deosebire de metoda recomandată.–>Metoda de evaluare a tendințelor de evoluție pe termen scurt utilizează tendința observată pentru parametrii de stare precum areal de distribuție și structură și funcții raportate în urmă cu 2 cicluri de raportare (de 6 ani). Tendința fiind evaluată utilizând indicatori calitativi precum: stabilă, în refacere, în declin și necunoscut.<!–>Evaluarea tendințelor pe termen scurt reprezintă de asemenea cheie de control pentru analiza de calitate a rezultatelor raportării succesive.–><!–>Evaluarea tendințelor pe termen lungAvând în vedere că România este la a doua raportare în baza art. 17 al Directivei Habitate, prima raportare rămânând de referință pentru următoarele rapoarte, s-a realizat evaluarea tendințelor pe termen lung a stării de conservare cu utilizarea doar a unui ciclu de raportare, spre deosebire de metoda recomandată. Metoda de evaluare a tendințelor de evoluție pe termen lung utilizează tendința observată pentru parametrii de stare precum areal de distribuție și structură și funcții raportate în urmă cu 4 cicluri de raportare (de 6 ani). Tendința fiind evaluată utilizând indicatori calitativi precum: stabilă, în refacere, în declin și necunoscut.–>Evaluarea tendințelor pe termen lung reprezintă de asemenea cheie de control pentru analiza de calitate a rezultatelor raportării succesive.<!–>–>Evaluarea presiunilor și amenințărilorSe utilizează nomenclatorul de presiuni și amenințări agreat la nivel european, atașat prezentului document.<!–>Presiunile observate în studiul de teren sunt evaluate stabilindu-se intensitatea specifică a fiecăreia ce se exercită asupra habitatului țintă. Categoriile de evaluare a intensității sunt de asemenea de nivel calitativ, respectiv: intensitate mică, intensitate medie, intensitate mare, intensitate necunoscută.–>Amenințările estimate, în urma analizei presiunilor existente observate în teren sunt evaluate, stabilindu-se intensitatea specifică a fiecăreia ce se exercită asupra habitatului țintă. Categoriile de evaluare a intensității sunt de asemenea de nivel calitativ, respectiv: intensitate mică, intensitate medie, intensitate mare, intensitate necunoscută.<!–>–>Agregarea informației din ploturi pe bioregiuneModul de agregare a datelor se face în două etape:Agregarea spațială, respectiv generarea hărților în conformitate cu formatul de raportare pornind dela ploturile evaluate (și estimate) sintetizându-se la nivel de bioregiune și respectiv la nivel național. Agregarea non-spațială care presupune generarea fișierelor specifice, în conformitate cu formatul de raportare, pornind de la datele agregate primar, prima agregare fiind prezentată în subcapitolul 4.1. Al doilea nivel de agregare este al atributelor specifice habitatelor țintă la nivel de plot ce sunt ulterior corelate la nivel de bioregiune în vederea raportării.<!–>–>Informațiile din gridurile de 10 x 10 km (ploturi) la nivel de bioregiune se mediază pentru fiecare categorie dintre parametrii de stare utilizându-se o medie ponderată pentru asumarea deciziei finale. Spre exemplificare, compoziția specifică ceea ce reprezintă unul dintre parametrii esențiali în evaluarea structurii habitatelor va avea valori diferite de la un plot la altul, ceea ce impune ca din punct de vedere sistematic să fie grupate pe clase de bogăție de specii diferită (mare, medie, mică); ponderea fiecărei clase fiind cea care va duce la decizia specifică fiecărei bioregiuni. Astfel dacă la habitatul 3230 vom obține peste 100 de ploturi care se încadrează în clasa de compoziție specifică mare (12 specii caracteristice), iar în clasa de compoziție medie (7 specii caracteristice) vom avea 66 de ploturi care se încadrează în aceasta, apoi în clasa de compoziție mică (3 specii caracteristice), putem deduce că raportul pe bioregiunea țintă este considerat în stare favorabilă în ceea ce privește evaluarea structurii.<!–>Al treilea nivel de agregare este al atributelor la nivel național rezultate din agregarea datelor la nivel de bioregiune.–><!–>Planul de monitorizare a habitatelor de apă dulce este parte a metodologiei de monitorizare și sunt redate următoarele elemente: codul Natura 2000 și denumirea habitatului, perioadele optime de monitorizare, metoda utilizată și anumite observații (de la caz la caz).

Planul de monitorizare a habitatelor de apă dulce–>

Denumirea și codul Natura 2000<!–>

Perioade optime de monitorizare–>

Metoda utilizată<!–>

Obs.–>

I<!–>

II–>

III<!–>

IV–>

V<!–>

VI–>

VII<!–>

VIII–>

IX<!–>

X–>

XI<!–>

XII–>

3130 – Ape stătătoare oligotrofice până la mezotrofice cu vegetația din Littorelletea unifîorae și/sau Isoeto- Nanojuncetea<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

Observații directe prin:–>– metoda releveelor sau atransectelor itinerante metoda Braun-Blanquet<!–>

Min 6 relevee/ transecte de monitorizare in cadrul ariilor naturale țintă și în afara acestora în situația prezenței habitatului.–>

3140 – Ape puternic oligo- mezotrofice cu vegetație bentonică de specii de Chara spp.<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

Observații directe prin:–>– metoda releveelor sau atransectelor itinerante metoda Braun-Blanquet<!–>

Min 6 relevee/ transecte de monitorizare în cadrul ariilor naturale țintă și în afara acestora în situația prezenței habitatului.–>

3150 – Lacuri naturale eutrofice cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

Observații directe prin:–>– metoda releveelor sau atransectelor itinerante metoda Braun-Blanquet<!–>

Min 6 relevee/ transecte de monitorizare în cadrul ariilor naturale țintă și în afara acestora în situația prezenței habitatului–>

3160 – Lacuri distrofice și iazuri<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

Observații directe prin:–>– metoda releveelor sau atransectelor itinerante metoda Braun-Blanquet<!–>

Min 6 relevee/ transecte de monitorizare în cadrul ariilor naturale țintă și în afara acestora în situația prezenței–>

31A0* – Ape termale din Transilvania acoperite cu lotus(drețe)<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

Observații directe prin:–>– metoda releveelor sau atransectelor itinerante metoda Braun-Blanquet<!–>

Min 7 relevee/ transecte de monitorizare în cadrul ariilor naturale țintă și în afara acestora în situația prezenței habitatului.–>

3220 – Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

Observații directe prin:–>– metoda releveelor sau atransectelor itinerante metoda Braun-Blanquet<!–>

Min 6 relevee/ transecte de monitorizare în cadrul ariilor naturale țintă și în afara acestora în situația prezenței habitatului–>

3230 – Vegetație lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

Observații directe prin:–>– metoda releveelor sau atransectelor itinerante metoda Braun-Blanquet<!–>

Min 6 relevee/ transecte de monitorizare în cadrul ariilor naturale țintă și în afara acestora în situația prezenței habitatului.–>

3240 – Vegetație lemnoasă cu Salix elaeagnos de-a lungul râurilor montane<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

Observații directe prin:–>– metoda releveelor sau atransectelor itinerante metoda Braun-Blanquet<!–>

Min 6 relevee/ transecte de monitorizare în cadrul ariilor naturale țintă și în afara acestora în situația prezenței habitatului.–>

3260 – Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul montan, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

Observații directe prin:–>– metoda releveelor sau atransectelor itinerante<!–>– metoda Braun- Blanquet–>

Min 7 relevee/ transecte de monitorizare în cadrul ariilor naturale țintă și în afara acestora în situația prezenței habitatului.<!–>

3270 – Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație din Chenopodion rubri p.p. și Bidentionp.p.–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

Observații directe prin:<!–>– metoda releveelor sau atransectelor itinerante metoda Braun-Blanquet–>

Min 6 relevee/ transecte de monitorizare în cadrul ariilor naturale țintă și în afara acestora în situația prezenței habitatului.<!–>

–>

… 4.2.<!–>Metodologiile de monitorizare a stării de conservare a habitatelor de apă dulceMetodologia și planul de monitorizare pentru colectarea datelor din teren și evaluarea stării de conservare sunt descrise la pct 2.2 pentru grupele de habitate: sărături, dune continentale, apă dulce, pajiști, mlaștini și turbării, grohotișuri și stâncării.–> … 4.3.<!–>Lista cu siturile de importanță comunitară pentru habitatele de apă dulce

Tip habitat Natura 2000–>	Cod Sit Natura 2000<!–>	Nume Sit Natura 2000–>
3130 – Ape stătătoare oligotrofice până la mezotrofice cu vegetația din Littorelletea uniflorae și/sau Isoeto- Nanojuncetea<!–>	ROSCI0006–>	Balta Mică a Brăilei<!–>
	ROSCI0012–>	Brațul Măcin<!–>
	ROSCI0021–>	Câmpia Ierului<!–>
	ROSCI0022–>	Canaralele Dunării<!–>
	ROSAC0039–>	Ciuperceni – Desa<!–>
	ROSCI0043–>	Comana<!–>
	ROSAC0045–>	Coridorul Jiului<!–>
	ROSCI0065–>	Delta Dunării<!–>
	ROSAC0103–>	Lunca Buzăului<!–>
	ROSCI0105–>	Lunca Joasă a Prutului<!–>
	ROSAC0108–>	Lunca Mureșului Inferior<!–>
	ROSCI0131–>	Oltenița – Mostiștea – Chiciu<!–>
	ROSAC0149–>	Pădurea Eseschioi – Lacul Bugeac<!–>
	ROSCI0206–>	Porțile de Fier<!–>
	ROSAC0227–>	Sighișoara – Târnava Mare<!–>
3140 – Ape puternic oligo-mezotrofice cu vegetație bentonică de specii de Chara spp–>	ROSCI0005<!–>	Balta Albă – Amara – Jirlău – Lacul Sărat Câineni–>
	ROSCI0012<!–>	Brațul Măcin–>
	ROSAC0022<!–>	Canaralele Dunării–>
	ROSAC0039<!–>	Ciuperceni – Desa–>
	ROSCI0044<!–>	Corabia – Turnu Măgurele–>
	ROSAC0045<!–>	Coridorul Jiului–>
	ROSCI0065<!–>	Delta Dunării–>
	ROSCI0206<!–>	Porțile de Fier–>
3150 – Lacuri naturale eutrofice cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition<!–>	ROSCI0021–>	Câmpia Ierului<!–>
	ROSAC0022–>	Canaralele Dunării<!–>
	ROSAC0027–>	Cheile Bicazului – Hășmaș<!–>
	ROSAC0039–>	Ciuperceni – Desa<!–>
	ROSCI0043–>	Comana<!–>
	ROSCI0045–>	Coridorul Jiului<!–>
	ROSAC0049–>	Crișul Negru<!–>
	ROSAC0050–>	Crișul Repede amonte de Oradea<!–>
	ROSCI0065–>	Delta Dunării<!–>
	ROSAC0068–>	Diosig<!–>
	ROSAC0071–>	Dumbrăveni – Valea Urluia – Lacul Vederoasa<!–>
	ROSCI0077–>	Fânațele Bârca<!–>
	ROSAC0099–>	Lacul Știucilor – Sic – Puini – Bonțida<!–>
	ROSAC0104–>	Lunca Inferioară a Crișului Repede<!–>
	ROSCI0105–>	Lunca Joasă a Prutului<!–>
3160 – Lacuri distrofice și iazuri–>	ROSAC0108<!–>	Lunca Mureșului Inferior–>
	ROSAC0111<!–>	Mestecănișul de la Reci–>
	ROSCI0131<!–>	Oltenița – Mostiștea – Chiciu–>
	ROSAC0157<!–>	Pădurea Hagieni – Cotul Văii–>
	ROSCI0206<!–>	Porțile de Fier–>
31A0* – Ape termale din Transilvania acoperite cu lotus (drețe)<!–>	ROSAC0098–>	Lacul Pețea<!–>
3220 – Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane–>	ROSCI0002<!–>	Apuseni–>
	ROSCI0013<!–>	Bucegi–>
	ROSCI0019<!–>	Călimani – Gurghiu–>
	ROSCI0024<!–>	Ceahlău–>
	ROSAC0027<!–>	Cheile Bicazului – Hășmaș–>
	ROSCI0031<!–>	Cheile Nerei – Beușnița–>
	ROSCI0038<!–>	Ciucaș–>
	ROSAC0046<!–>	Cozia–>
	ROSAC0047<!–>	Creasta Nemirei–>
	ROSCI0063<!–>	Defileul Jiului–>
	ROSAC0069<!–>	Domogled – Valea Cernei–>
	ROSAC0085<!–>	Frumoasa–>
	ROSCI0092<!–>	Igniș–>
	ROSAC0119<!–>	Muntele Mare–>
	ROSAC0122<!–>	Munții Făgăraș–>
	ROSCI0124<!–>	Munții Maramureșului–>
	ROSCI0125<!–>	Munții Rodnei–>
	ROSCI0126<!–>	Munții Țarcu–>
	ROSAC0128<!–>	Nordul Gorjului de Est–>
	ROSAC0129<!–>	Nordul Gorjului de Vest–>
	ROSCI0156<!–>	Munții Goșman–>
	ROSCI0182<!–>	Pădurea Verdele–>
	ROSAC0188<!–>	Parâng–>
	ROSAC0194<!–>	Piatra Craiului–>
	ROSAC0208<!–>	Putna – Vrancea–>
	ROSAC0212<!–>	Rarău – Giumalău–>
	ROSCI0226<!–>	Semenic – Cheile Carașului–>
	ROSAC0239<!–>	Târnovu Mare – Latorița–>
	ROSAC0260<!–>	Valea Cepelor–>
	ROSCI0328<!–>	Obcinele Bucovinei–>
	ROSCI0381<!–>	Râul Târgului – Argeșel – Râușor–>
	ROSAC0395<!–>	Soveja–>
3230 – Vegetație lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane<!–>	ROSCI0002–>	Apuseni<!–>
	ROSCI0013–>	Bucegi<!–>
	ROSAC0027–>	Cheile Bicazului – Hășmaș<!–>
	ROSCI0038–>	Ciucaș<!–>
	ROSAC0046–>	Cozia<!–>
	ROSAC0047–>	Creasta Nemirei<!–>
	ROSCI0063–>	Defileul Jiului<!–>
	ROSAC0069–>	Domogled – Valea Cernei<!–>
	ROSAC0122–>	Munții Făgăraș<!–>
	ROSAC0124–>	Munții Maramureșului<!–>
	ROSAC0125–>	Munții Rodnei<!–>
	ROSCI0128–>	Nordul Gorjului de Est<!–>
	ROSAC0129–>	Nordul Gorjului de Vest<!–>
	ROSAC0194–>	Piatra Craiului<!–>
	ROSAC0208–>	Putna – Vrancea<!–>
	ROSCI0217–>	Retezat<!–>
	ROSCI0229–>	Siriu<!–>
	ROSAC0230–>	Slănic<!–>
	ROSAC0262–>	Valea Iadei<!–>
	ROSAC0270–>	Vânători-Neamț<!–>
	ROSCI0323–>	Munții Ciucului<!–>
	ROSCI0379–>	Râul Suceava<!–>
3240 – Vegetație lemnoasă cu Salix elaeagnos de-a lungul râurilor montane–>	ROSCI0002<!–>	Apuseni–>
	ROSCI0010<!–>	Bistrița Aurie–>
	ROSAC0013<!–>	Bucegi–>
	ROSCI0024<!–>	Ceahlău–>
	ROSCI0038<!–>	Ciucaș–>
	ROSAC0046<!–>	Cozia–>
	ROSCI0063<!–>	Defileul Jiului–>
	ROSAC0103<!–>	Lunca Buzăului–>
	ROSAC0122<!–>	Munții Făgăraș–>
	ROSAC0124<!–>	Munții Maramureșului–>
	ROSAC0125<!–>	Munții Rodnei–>
	ROSAC0128<!–>	Nordul Gorjului de Est–>
	ROSAC0129<!–>	Nordul Gorjului de Vest–>
	ROSCI0195<!–>	Piatra Mare–>
	ROSAC0208<!–>	Putna – Vrancea–>
	ROSAC0212<!–>	Rarău – Giumalău–>
	ROSCI0217<!–>	Retezat–>
	ROSCI0226<!–>	Semenic – Cheile Carașului–>
	ROSAC0239<!–>	Târnovu Mare – Latorița–>
	ROSAC0270<!–>	Vânători-Neamț–>
3260 – Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul montan, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho- Batrachion<!–>	ROSCI0002–>	Apuseni<!–>
	ROSAC0007–>	Bazinul Ciucului de Jos<!–>
	ROSCI0019–>	Călimani – Gurghiu<!–>
	ROSCI0020–>	Câmpia Careiului<!–>
	ROSCI0021–>	Câmpia Ierului<!–>
	ROSAC0027–>	Cheile Bicazului – Hășmaș<!–>
	ROSCI0030–>	Cheile Lăpușului<!–>
	ROSCI0031–>	Cheile Nerei – Beușnița<!–>
	ROSCI0043–>	Comana<!–>
	ROSAC0045–>	Coridorul Jiului<!–>
	ROSCI0065–>	Delta Dunării<!–>
	ROSCI0109–>	Lunca Timișului<!–>
	ROSAC0111–>	Mestecănișul de la Reci<!–>
	ROSCI0114–>	Mlaștina Hergheliei – 0banul Mare și Peștera Movilei<!–>
	ROSAC0149–>	Pădurea Eseschioi – Lacul Bugeac<!–>
	ROSAC0162–>	Lunca Siretului Inferior<!–>
	ROSAC0172–>	Pădurea și Valea Canaraua Fetii – Iortmac<!–>
	ROSAC0203–>	Poiana cu narcise de la Negrași<!–>
	ROSCI0206–>	Porțile de Fier<!–>
	ROSAC0214–>	Râul Tur<!–>
	ROSCI0259–>	Valea Călmățuiului<!–>
	ROSCI0290–>	Coridorul Ialomiței<!–>
	ROSAC0322–>	Muntele Șes<!–>
	ROSAC0354–>	Platforma Cotmeana<!–>
3270 – Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație din Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p.–>	ROSCI0006<!–>	Balta Mică a Brăilei–>
	ROSCI0012<!–>	Brațul Măcin–>
	ROSCI0020<!–>	Câmpia Careiului–>
	ROSCI0021<!–>	Câmpia Ierului–>
	ROSAC0022<!–>	Canaralele Dunării–>
	ROSAC0039<!–>	Ciuperceni – Desa–>
	ROSCI0043<!–>	Comana–>
	ROSAC0045<!–>	Coridorul Jiului–>
	ROSAC0049<!–>	Crișul Negru–>
	ROSAC0050<!–>	Crișul Repede amonte de 0radea–>
	ROSCI0065<!–>	Delta Dunării–>
	ROSAC0068<!–>	Diosig–>
	ROSAC0104<!–>	Lunca Inferioară a Crișului Repede–>
	ROSCI0105<!–>	Lunca Joasă a Prutului–>
	ROSAC0108<!–>	Lunca Mureșului Inferior–>
	ROSCI0109<!–>	Lunca Timișului–>
	ROSCI0131<!–>	Oltenița – Mostiștea – Chiciu–>
	ROSAC0162<!–>	Lunca Siretului Inferior–>
	ROSCI0206<!–>	Porțile de Fier–>
	ROSCI0213<!–>	Râul Prut–>
	ROSAC0214<!–>	Râul Tur–>
	ROSCI0222<!–>	Sărăturile Jijia Inferioară – Prut–>
	ROSCI0278<!–>	Bordușani – Borcea–>
	ROSCI0290<!–>	Coridorul Ialomiței–>
	ROSAC0322<!–>	Muntele Șes–>
	ROSAC0354<!–>	Platforma Cotmeana–>
	ROSCI0426<!–>	Pădurea Ștorobăneasa–>

… 4.4.<!–>Lista cu presiunile și amenințările ce acționează asupra habitatelor de apă dulce poate fi selectată de la următoarea adresa web: https://cdr.eionet.europa.eu/help/habitats art. 17. … 4.5.–>Lista cu măsurile de conservare ce se pot aplica habitatelor de apă dulcePrincipalul scop al implementării acestor măsuri de conservare are în vedere menținerea arealului actual al habitatului. Aceste informații despre măsurile de conservare sunt utile inclusiv la planurile de gestionare, luate pentru întreținerea sau restabilirea habitatelor la starea de conservare favorabilă.<!–>În urma identificării categoriilor de presiuni, se propune un set de măsuri de conservare (generale și particulare), adaptate grupului de habitate (vezi tabelul de mai jos).

Nr. crt.–>	Cod<!–>	Măsuri de conservare–>	Descriere<!–>	Principalele presiuni abordate–>
1.<!–>	CA09–>	Gestionarea, utilizarea îngrășămintelor naturale și a substanțelor chimice în producția agricolă (vegetală și animală)<!–>	Gestionarea (reducerea sau eliminarea) utilizării:–>– îngrășăminte (de exemplu, minerale, gunoi de grajd, nămol biologic)<!–>– pesticide, fungicide, tratarea de semințelor, erbicide, agenți de întârziere a creșterii, hormoni și alte substanțe chimice utilizate în producția de plante–>– rodenticide și alte produse de combatere a dăunătorilor<!–>– viermicide și alte produse veterinare utilizate în producția animală (de exemplu, diclofenac și / sau alte produse veterinare similare).–>De asemenea include dezvoltarea și menținerea promontorilor de conservare, sau a marginilor culturilor.<!–>	A14 parțial, A19, A20, A21–>
2.<!–>	CA16–>	Alte măsuri legate de practicile agricole<!–>	Alte măsuri legate de practicile agricole sau de culturile agricole care nu sunt acoperite de celelalte măsuri CA de ex. adaptarea metodelor și / sau a momentului de recoltare pentru a evita perturbarea păsărilor cuibăritoare.–>	A04, A17, A22, A23, A24, A34, A35<!–>
3.–>	CB04<!–>	Adaptarea/gestionarea reîmpăduririi și regenerării pădurilor–>	Adaptarea sau gestionarea reîmpăduririlor pentru a reface habitatele forestiere și habitatele speciilor tipice de pădure, incluzând, de exemplu, conversia, pe termen lung, a plantațiilor cu aliniamente în păduri autohtone, sau adaptarea tehnicilor de reîmpădurire, cum ar fi utilizarea regenerării naturale sau a focului.<!–>	B02 parțial, B03, B05, B17 parțial–>
4.<!–>	CA07–>	Recreerea habitatelor agricole din Anexa I<!–>	Terenul care a fost folosit anterior fie pentru agricultură (de ex. teren arabil),pentru silvicultură (de exemplu, plantație populară), să fie destinat unei alte utilizări; (re) crearea / restaurarea ca tip de habitat agricol din Anexa I. Include, de exemplu, recreerea unei pajiști din anexa I dintr-o plantație forestieră. Acesta este un proces care ar putea dura mult timp pentru a restabili pe deplin structura și funcțiile habitatelor.–>	A02, B01, C05, D01, D03, F01,<!–>
				F03, F05–>
5.<!–>	CC03–>	Adaptarea/gestionarea producerii de energie regenerabilă, a instalațiilor și facilităților de funcționare a acestor instalații.<!–>	Adaptarea și gestionarea (inclusiv oprirea și evitarea) instalării și funcționării infrastructurilor de energiei regenerabilă (cu excepția energiei hidro). Aceasta include, de asemenea, măsuri pentru a atenua impactul parcurilor eoliene, cum ar fi evitarea construirii de turbine în locuri sensibile (de exemplu, blocaje de migrație a păsărilor), oprirea turbinelor în anumite condiții și / sau perioade deosebit de problematice ale anului (de exemplu, migrația maximă).–>	D01, D03, D04, D05<!–>
6.–>	CE01<!–>	Reducerea impactului activităților de transport și al infrastructurii–>	Reducerea impactului infrastructurilor de transport (drumuri, căi ferate, poduri, viaducte, tuneluri, benzi și canale de navigație, strâmtori, porturi, aerodromuri) și activități de transport asupra habitatelor și speciilor vizate de directivele privind conservarea naturii. Aceasta include, de exemplu, construirea și gestionarea pasajelor pentru animale, dezvoltarea infrastructurii verzi / albastre, gestionarea traficului și a infrastructurii marine și fluviale pentru, de exemplu, reducerea eroziunii malurilor și descurajarea distrugerii acestora (de exemplu, lăsând iarba să crească mult timp sau folosind „speria activă”) „tactici) păsări din utilizarea aerodromului / aeroporturilor. De asemenea, include orice măsuri de reducere a poluării fonice și luminoase.<!–>Reglementarea traficului sau construcția infrastructurii de circulație pentru a reduce poluarea chimică / cu particule care ar trebui raportată sub codul CE03.–>	E01, E02, E03, E04<!–>
7.–>	CI01<!–>	Detectarea timpurie și eradicarea rapidă a speciilor, alohtone, invazive considerate de interes pentru Uniunea Europeană–>	Stabilirea și funcționarea sistemului de detectare timpurie și eradicare rapidă a speciilor străine invazive de interes pentru Uniunea Europeană (în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1143/2014).<!–>Aceasta include, de asemenea, măsuri pentru prevenirea sau reducerea probabilității înființării și intrării speciilor alohtone invazive–>	I01<!–>
8–>	C003<!–>	Managementul, controlul sau eradicarea altor specii alohtone invazive–>	Gestionarea, controlul răspândirii altor specii exotice „invazive” (adică orice specie introdusă în perioada modernă care este stabilită în sălbăticie în afara ariei sale naturale și a cărei introducere și / sau răspândire reprezintă o amenințare concretă, sau potențială pentru habitate și specii, indiferent de dinamica populației invazive (ex. controlul Acacia spp.)) sau eradicarea populațiilor stabilite ale altor specii străine<!–>	I102–>
9.<!–>	CJ02–>	Reducerea impactul indus de modificările hidrologice multifuncționale<!–>	Reducerea impactului depozitelor de deșeuri, îndepărtarea sedimentelor, canalizarea, modificarea cursurilor de apă, modificarea regimului de inundații și alte modificări ale funcționării hidrologice sau ale caracteristicilor fizice ale corpurilor de apă, care nu pot fi ușor asociate cu una dintre categoriile de mai sus.–>	K01, K02, K03, K04,K05<!–>
10.–>	CA10<!–>	Reducerea/eliminarea poluării prin surse punctiforme a apelor de suprafață; a poluării difuze a apelor subterane, din activitățile agricole.–>	Reducerea sau eliminarea surselor de poluare din activități agricole respectiv cele punctiforme pentru apele de suprafață și difuze pentru apele subterane (de exemplu, creșterea la scară largă a animalelor sau depozitării improprie a deșeurilor de la ferme și / sau a produselor chimice).<!–>	A25–>

<!–> … –><!–>–> +
Capitolul 5Ghidul cu protocolul de monitorizare și metodologia unitară de monitorizare a stării de conservare a habitatelor de tufărișuriTabelul 1: Lista tipurilor de habitate de tufărișuri de interes comunitar din România

Nr. Crt.<!–>	Denumirea si codul DH–>	Prezenta in regiunea biogeografica cf. O.M. 2387/2011 (care modifică O.M. 1964/2007)<!–>
1.–>	4030 Tufărișuri uscate europene<!–>	ALP–>
2.<!–>	4060 Tufărișuri alpine și boreale–>	ALP<!–>
3.–>	4070* Tufărișuri cu Pinus mugo și Rhododendron myrtifolium (Mugo-Rhododendretum)<!–>	ALP–>
4.<!–>	4080 Tufărișuri cu specii sub-arctice de Salix spp–>	ALP<!–>
5.–>	40A0* Tufărișuri subcontinentale peri-panonice<!–>	ALP, CON, PAN–>
6.<!–>	40C0* Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice–>	CON, STE<!–>

–>5.1.<!–>Metodologia de evaluare a stării de conservare a habitatelor de tufărișuri de interes comunitarEvaluarea stării de conservare a habitatelor forestiere necesită obținerea a două tipuri de informații:1.–>Spațiale: localizarea spațială, suprafața efectivă ocupată și configurația spațială a distribuției habitatului. Aceste informații se obțin prin activități de cartare a habitatelor. … 2.<!–>Descriptive, referitoare la calitatea habitatului: structura, funcțiile, presiuni, amenințări, măsuri de conservare aplicate și/sau necesare. Aceste informații se obțin prin activități de inventariere (integrală sau statistică/eșantioane). … –>Evaluarea suprafeței și a distribuției spațiale a habitatelor de tufărișuri<!–>Evaluarea parametrilor spațiali din matricea de evaluare generală a stării de conservare (suprafața și distribuția habitatului) se va realiza printr-un proces de cartare, pornind de la următoarele surse de informații:● Baza de date geospațială a vegetației forestiere potențiale a României (Doniță et al., 2008) (disponibilă la INCDS);–>● Baza de date GIS cu acoperirea terenurilor obținută prin fotointerpretarea pe ortofotoplanurile digitale rezultată din sistemul de monitorizare a pădurilor (ex: cea disponibilă la INCDS-IFN, aceste date se pot solicita de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor numai în acest scop);<!–>● Hărțile amenajistice ale tipurilor de arborete disponibile în format vectorial sau raster (disponibile la INCDS-Amenajarea pădurilor);–>● Hărțile de distribuție a habitatelor forestiere realizate pentru SCI-uri prin proiectele POS Mediu (disponibile la MMAP-BD);<!–>–>Pentru realizarea efectivă a procesului de colectare a datelor din ploturile de monitorizare experților le sunt necesare o serie de materiale cartografice (Figura 2), atât fizic cât și în format digital:– Ortofotoplanuri în culori naturale (RGB) scara 1:5000 … – Hărți topografice scara 1:25 000 … – Hărți topografice scara 1:200 000 … – Hărți amenajistice scara 1:50 000 … <!–>
Figura 2. Hărțile utilizate de echipele de teren–><!–>Aceste hărți ajută la o localizare mai exactă a ploturilor de monitorizare și a căilor de acces către acestea, dar și la o orientare mai bună în teren a specialiștilor implicați în procesul de colectare a datelor.–>5.1.2.<!–>Evaluarea parametrilor descriptivi ai calității habitatului (structura, funcțiile, presiunile, amenințările, măsurile de conservare aplicate și/sau necesare)În procesul de evaluare și monitorizare a habitatelor de tufărișuri se vor utiliza datele culese în sistemele de evaluare a resurselor forestiere existente: planurile de management ale siturilor, amenajamentele silvice ale pădurilor, inventarul Forestier Național, iar acolo unde datele furnizate de aceste sisteme nu sunt suficiente se vor face investigații suplimentare în teren.–>La nivel național au fost publicate mai multe lucrări care și-au propus să aducă o serie de informații suplimentare cu privire la caracterizarea habitatelor de interes comunitar prezente în țara noastră. Lucrarea "Habitatele din România" (Doniță et al., 2005) este o primă încercare de descriere unitară a habitatelor naturale existente pe teritoriul țării și de a creea un sistem de corespondență între clasificarea habitatelor de importanță comunitară și sistemele de clasificare a vegetației naturale utilizate la nivel național. "Manualul de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România" (Gafta and Mountford, 2008) a adaptat Manualul de interpretare a habitatelor din UE (EUR 27) pentru a permite o interpretare fără echivoc a habitatelor Natura 2000 în România, în conformitate cu vegetația asociată a acestora în spațiul țării noastre. De asemenea, informații foarte valoroase privind habitatele de interes comunitar din România se regăsesc în baza de date Natura 2000 elaborată în procesul de implementare al rețelei în țara noastră.<!–>Pentru evaluarea și monitorizare a habitatelor de tufărișuri de interes comunitar, din fiecare suprafață de monitorizare se colectează următoarele tipuri de date:● Date privind cadrul fizico-geografic/stațiunea/biotopul: roca/substratul litologic, % de rocă la suprafață, forma de relief, clasa de sol, tipul de humus, tipul de drenaj și submersibilitatea;–>● Date privind vegetația: asociația vegetală;<!–>● Date privind stratul arbustiv: specii edificatoare, gradul de acoperire cu specii arbustive;–>● Date privind pădurea erbacee/flora ierboasă: specii caracteristice, gradul de acoperire;<!–>● Date privind vătămările: factori vătămători biotici/abiotici, presiuni existente asupra biotopului și viocenozei, intensitatea presiunii, durata de manifestare a presiunii;–>● Perspective: amenințări potențiale, hazarde/riscuri, viabilitatea pădurii/habitatului pe termen lung.<!–>–>Pe baza informațiilor colectate se vor putea identifica structura și funcțiile habitatului, presiunile și amenințările, măsurile de conservare, perspectivele și tendințele habitatelor.<!–>Structura și funcțiile habitatelor de tufărișuri de interes comunitarCapitolul "Structură și funcții" al raportării ofertă informații despre proporția suprafeței unui habitat aflată în bune sau rele condiții, trendurile acestora și speciile caracteristice. Structura este considerată ca fiind componenta fizică a unui habitat referindu-se la elementele componente ale biotopului (roca, substratul, relieful, solul) și ale biocenozei (stratul arbustiv, pătura erbacee), Funcțiile unui habitat reprezintă procesele ecologice (intensitatea vătămărilor) care asigură menținerea acestuia în timp și spațiu. În cazul habitatelor de tufărișuri definitorii sunt: capacitatea de regenerare, intensitatea vătămărilor, fragmentarea. Condiția unui habitat se apreciază la nivel de regiune biogeografică în funcție de (kmp):● suprafața în bune condiții–>● suprafața care nu este în bune condiții<!–>● suprafața unde condiția nu este cunoscută–><!–>Conform ghidului de raportare, dacă mai mult de 25% din suprafața unui tip de habitat dintr-o regiune biogeografică este evaluată ca fiind "nefavorabilă" (nu este în bune condiții), starea Structurii și a funcțiilor este "Nefavorabilă-rea".Nu sunt oferite însă criterii numerice pentru starea "Favorabilă" sau "Nefavorabilă-inadecvată". În rapoartele anterioare statele membre au folosit diferite praguri ale proporției suprafeței, prin care să se realizeze procesul de evaluare al acestui parametru. Un mod ideal ar fi ca întreaga suprafață a tipului de habitat să fie în bune condiții, însă acest lucru este greu de realizat în practică și de aceea este acceptat ca o parte a suprafeței habitatului să nu fie considerată ca fiind în bune condiții, și cu toate acestea starea Structurii și a funcțiilor să fie apreciată ca fiind "Favorabilă".–>Se recomandă totuși folosirea unui prag de 90% din suprafața unui habitat ca fiind în bune condiții pentru a aprecia starea Structurii și funcțiilor "Favorabilă".<!–>–>Principalele presiuni și amenințări ale habitatelor de tufărișuri de interes comunitarPresiunile sunt reprezentate de factorii care acționează în sens negativ asupra viabilității habitatului sau asupra speciilor caracteristice componente, pe parcursul perioadei de raportare (6 ani).<!–>Amenințările sunt factori ce se preconizează că vor acționa în viitor, pe parcursul a două perioade de raportare (12 ani) de la sfârșitul perioadei de raportare curente.–>"Presiunile și amenințările" pot avea o intensitate:● Mare (High – H): atunci când acționează pe o suprafață întinsă, cu un impact direct asupra parametrilor habitatului, sau când împiedică îmbunătățirea stării de conservare a acestuia<!–>● Medie (Medium – M): atunci când au o influență medie și indirectă, acționând regional în interiorul habitatului.–><!–>Principalele presiuni și amenințări (maxim 10) sunt următoarele:– Pășunatul intensiv, cod A09 … – Procese abiotice naturale (eroziune, secetă, salinizare, etc.), cod L01 … – Relații interspecifice (concurență, prădare, parazitism, agenți patogeni), cod L06 … – Sport, turism și activități de agrement, cod F07 … –><!–>Măsurile de conservare ale habitatelor de tufărișuri de interes comunitarMăsurile de conservare au ca scop menținerea sau restabilirea stării favorabile de conservare a unui habitat. În funcție de starea măsurilor, dacă acestea sunt necesare se va răspunde la următoarele trei întrebări:– Măsurile au fost identificate dar nu au fost aplicate încă? (DA/NU); sau … – Măsurile au fost identificate și aplicate? (DA/NU); sau … – Sunt necesare măsuri dar nu pot fi identificate? (DA/NU). … –>Dacă masurile de conservare au fost identificate și aplicate, se va selecta opțiunea care reprezintă scopul principal al acestora:– Menținerea arealului curent, a suprafeței sau a structurii și funcțiilor tipului de habitat … – Extinderea arealului curent al tipului de habitat … – Creșterea suprafeței acoperite de habitat … – Restabilirea structurii și funcțiilor, incluzând starea speciilor caracteristice … <!–>În funcție de locația unde măsurile de conservare au fost identificate și aplicate, se va indica una din opțiunile următoare– Doar în interiorul siturilor Natura 2000 … – Atât în interiorul cât și în afara siturilor Natura 2000. … – Doar în afara siturilor Natura 2000. … –>În funcție de perioada când măsurile de conservare vor începe sau se așteaptă să producă efecte pozitive, se va selecta una din următoarele opțiuni:– Rezultate pe termen scurt (în decursul perioadei curente de raportare, anii 2013 – 2018) … – Rezultate pe termen mediu (în decursul a două perioade de raportare, anii 2019 – 2030) … – Rezultate pe termen lung (după anul 2030) … <!–>Lista măsurilor de conservare (maxim 10):– Interzicerea cositului, pășunatului și a altor activități agricole echivalente CA06; … – Reducerea impactul sporturilor în aer liber, al plimbărilor și activităților recreative, cod CF03; … – Gestionarea habitatelor (altele decât agricultura și pădurea) pentru încetinirea, oprirea sau inversarea proceselor naturale, cod CL01; … – Alte măsuri legate de procesele natural (de ex. controlul concurenților naturali, prădătorilor sau bolilor), cod CL04; … – Gestionarea plantelor autohtone importante pentru restaurarea habitatelor (de exemplu, gestionarea speciilor-cheie). Include reintroducerea speciilor gazdă cruciale sau a altor specii care interacționează pozitiv (cum ar fi polenizatorii), cod CS04. … –><!–>Perspective habitatelor de tufărișuri de interes comunitarÎn evaluarea stării de conservare trebuie să se țină cont și de perspectivele de evoluție ale habitatului. În ceea ce privește starea de conservare favorabilă, Articolul 1, litera "e" din Directiva Habitate, prevede ca:● Arealul natural și suprafața acoperită din interiorul acestuia, să fie stabile sau în creștere, și–>

● Structura și funcțiile specifice care sunt necesare pentru existența pe termen lung a habitatului, există și continuă să existe și în viitorul previzibil, și<!–>● Starea de conservare a speciilor caracteristice este favorabilă.–><!–>Perspectivele de evoluție se determină prin evaluarea individuală a tendințelor viitoare preconizate a trei parametrii (areal, suprafață, structură și funcții) ținând cont de starea actuală de conservare, de amenințări dar și de măsurile de conservare aplicate sau planificate pentru viitor. După ce perspectivele fiecărui parametru au fost evaluate, acestea trebuiesc agregate pentru a oferi o evaluare generală, ce poate fi împărțită în trei pași:1.–>Tendința viitoare a unui parametru … 2.<!–>Perspectivele unui parametru … 3.–>Evaluarea perspectivelor generale pentru un habitat … <!–>Tabelul 2: Evaluarea perspectivelor unui parametru (etapele 1 și 2)

Pasul 1 Tendința parametrului–>		<!–>	Pasul 2 Perspectivele parametrului–>
<!–>
Relația între amenințări și măsuri–>	Tendința preconizată reflectă relația între amenințări și măsuri<!–>	Starea curentă de conservare a parametrului–>	Perspectivele rezultate ale parametrului<!–>
Relația între amenințările care acționează asupra parametrului (în mare parte amenințări cu impact–>nesemnificativ și/sau mediu) și măsurile de conservare; nicio schimbare reală a<!–>	general–>stabilă<!–>	Favorabilă–>	Bune<!–>
		Nefavorabilă–>inadecvată<!–>	Slabe–>
		Nefavorabilă<!–>rea–>	Rele<!–>
		Necunoscută–>	Necunoscute<!–>
Se așteaptă ca amenințările să aibă influență negativă asupra stării parametrului (în mare parte amenințări cu impact mare sau mediu, indiferent de măsurile luate–>	negativă / foarte negativă<!–>	Favorabilă–>	Slabe<!–>(negative)–>	Rele <!–>(foarte negative)–>	<!–>
		Nefavorabilă–>inadecvată<!–>	Slabe–>(negative)<!–>	Rele –>(foarte negative)<!–>	–>
		Nefavorabilă<!–>rea–>	Rele<!–>		–>
		Necunoscută<!–>	Slabe–>(negative)<!–>	Rele –>(foarte negative)<!–>	–>
Niciuna (sau doar amenințări cu impact nesemnificativ) și/sau măsuri efective luate: influență pozitivă asupra stării parametrului<!–>	pozitivă / foarte pozitivă–>	Favorabilă<!–>	Bune–>		<!–>
		Nefavorabilă–>inadecvată<!–>	Slabe–>(negative)<!–>	Bune –>(foarte pozitive)<!–>	–>
		Nefavorabilă<!–>rea–>	Slabe<!–>(negative)–>	Bune <!–>(foarte pozitive)–>	<!–>
		Necunoscută–>	Slabe<!–>(negative)–>	Bune <!–>(foarte pozitive)–>	<!–>
Amenințări și/sau măsuri necunoscute luate sau interacțiunea nu poate fi prezisă–>	necunoscută<!–>	Favorabilă–>	Necunoscute<!–>		–>
		Nefavorabilă<!–>inadecvată–>			<!–>
		Nefavorabilă–>rea<!–>			–>
		Necunoscută<!–>			–>

<!–>–>Evaluarea tendințelor habitatelor de tufărișuri de interes comunitarTendințele sunt o parte esențială a evaluării tuturor parametrilor necesari determinării stării de conservare a unui habitat, cu excepția "Perspectivelor" (Areal, Suprafață, Structură și funcții) reprezentând o schimbare direcțională a unui parametru în timp, putând fi apreciată ca fiind:stabilă/ în creștere/ în descreștere/ incertă/ necunoscută<!–>–>În funcție de perioada pentru care se evaluează tendințele, acestea pot fi:● Pe termen scurt – perioada de evaluare: 12 ani, sau o perioadă cât se poate de apropiată de aceasta (perioada dintre două raportări);<!–>● Pe termen lung – perioada de evaluare: 24 ani, sau o perioadă cât se poate de apropiată de aceasta (perioada dintre patru raportări).–><!–>Pentru evaluarea tendințelor pe termen scurt va fi selectată una din următoarele metode:a)–>Studiu complet sau o estimare statistică robustă (de exemplu compararea a două hărți cu arealul habitatului bazate pe date de distribuție cu precizie ridicată, sau monitorizare dedicată a distribuției unui habitat, cu o precizie statistică bună); … b)<!–>Bazată în principal pe extrapolarea dintr-o cantitate limitată de date (de exemplu tendințe derivate din date colectate în alte scopuri, sau din date colectate doar dintr-o porțiune a arealului unui habitat, sau tendințe bazate pe măsurarea unor alți predictori ai distribuției habitatului, cum ar fi schimbări în acoperirea terenului); … c)–>Bazată în principal pe opinia experților cu date foarte limitate; … d)<!–>Date insuficiente sau indisponibile. … –>Acolo unde datele au fost compilate din mai multe surse, se alege categoria pentru cea mai importantă sursă de de date.<!–>După stabilirea tendințelor parametrilor, se poate evalua tendința generală din cadrul stării de conservare a unui habitat conform tabelului 3.–>Tabelul 3: Evaluarea tendinței generale din cadrul Stării de conservare a unui habitat

Tendința pe termen scurt a parametrilor (Areal, Suprafața acoperită de habitat, Structură și funcții)<!–>				Tendința generală din Starea de conservare–>
Număr „în creștere”<!–>	Număr „stabilă”–>	Număr „în descreștere”<!–>	Număr „necunoscută”–>
3<!–>2–>1<!–>	0–>1<!–>2–>	0<!–>0–>0<!–>	0–>0<!–>0–>	Îmbunătățită<!–>(Doar tendințe în creștere sau stabile)–>
0<!–>2–>2<!–>1–>1<!–>	3–>0<!–>0–>1<!–>1–>	0<!–>1–>0<!–>1*)–>0<!–>	0–>0<!–>1–>0<!–>1–>	Stabilă<!–>(Doar tendințe stabile sau tendințele stabile și tendințele îmbunătățite domină)–>
0<!–>1–>0<!–>0–>0<!–>1–>	0<!–>0–>1 <!–>0–>2<!–>1–>	3<!–>2–>2<!–>2–>1<!–>1**)–>	0<!–>0–>0<!–>1–>0<!–>0–>	Deteriorată <!–>(Domină tendințele în descreștere)–>
0<!–>1–>0<!–>0–>1<!–>0–>	0<!–>0–>1<!–>0–>0<!–>1–>	0<!–>0–>0<!–>1–>1<!–>1–>	3<!–>2–>2<!–>2–>1<!–>1–>	Necunoscută<!–>(Domină tendințele necunoscute)–>

*) Magnitudinea tendinței trebuie luată în considerare. Tendința generală a Stării de conservare este stabilă doar în cazul unor scăderi moderate (<1% pe an).<!–>**) Magnitudinea tendinței trebuie luată în considerare. Tendința generală a Stării de conservare prezintă scăderi importante (>1% pe an)–><!–>–>Evaluarea stării de conservare pe regiune biogeograficăEvaluarea stării generale de conservare se determină pentru fiecare tip de habitat pe fiecare regiune biogeografică în parte (conform tabelului 4), atribuindu-se una din cele patru categorii de evaluare ("Favorabilă", "Nefavorabilă – inadecvată", "Nefavorabilă – rea" sau "Necunoscută") în funcție de starea parametrilor (areal, suprafață, structură și funcții, perspective) determinați în capitolele anterioare și evaluați conform matricei din tabelul următor:<!–>Tabelul 4: Evaluarea stării generale de conservare

Starea parametrilor–>	Toți parametrii „favorabili”, sau trei „favorabili” și unul „necunoscut”<!–>	Unul sau mai mulți „nefavorabili- inadecvați” dar niciunul „nefavorabil-rău”–>	Unul sau mai mulți „nefavorabil-rău”<!–>	Doi sau mai mulți „necunoscuți” combinați cu „favorabil” sau toți „necunoscuți”–>
Evaluarea generală a stării de conservare<!–>	„Favorabilă”–>	„Nefavorabilă-inadecvată”<!–>	„Nefavorabilă-rea”–>	„Necunoscută”<!–>

–><!–> … … 5.2.–>

Protocolul de monitorizare a stării de conservare a habitatelor de tufărișuri de interes comunitar5.2.1.<!–>Protocolul de colectare a datelor din teren pentru habitatele de tufărișuri de interes comunitarÎn cele ce urmează sunt prezentate metodologiile de monitorizare pentru habitatele de tufărișuri începând de la stabilirea eșantionajului, mărimea suprafețelor de probă, perioada optimă și frecvența de colectare a datelor din teren, până la prelucrarea, interpretarea datelor și raportarea acestora conform formatului impus.–>Modul de colectare al datelor din teren se va face conform Directivei Habitate (92/43/CEE), care prevede ca fiecare stat membru al Uniunii Europene să asigure pe de o parte menținerea sau refacerea stării favorabile de conservare a habitatelor de tufărișuri de interes comunitar, iar pe de altă parte să asigure protecția biodiversității dar și îmbunătățirea calității mediului natural.<!–>După cum s-a menționat anterior, pe teritoriul țării noastre au fost identificate 6 habitate de tufărișuri de interes comunitar. Fiecărui habitat îi corespunde un cod, o denumire și se regăsește în una sau mai multe regiuni biogeografice (Tabelul 5):–>Tabelul 5: Habitatele de tufărișuri de interes comunitar din România pe regiuni biogeografice

Cod Habitat<!–>	Regiune biogeografică–>
4030<!–>	Alpină–>	<!–>	–>	<!–>	–>
4060<!–>	Alpină–>	<!–>	–>	<!–>	–>
4070*<!–>	Alpină–>	<!–>	–>	<!–>	–>
4080<!–>	Alpină–>	<!–>	–>	<!–>	–>
40A0*<!–>	Alpină–>	Continentală<!–>	Panonică–>	<!–>	–>
40C0*<!–>	–>	Continentală<!–>	–>	Stepică<!–>	–>

<!–>Siturile NATURA 2000 (pSCI, SCI) pentru tipurile de habitate din Anexa I a Directivei Habitate–>Ploturile de monitorizare la nivelul țării sunt în număr de 139, din care 86 au rezultat în urma analizei spațiale că se află în interiorul rețelei Natura 2000, în timp ce 53 de ploturi se află în afara acesteia, conform tabelului 6.<!–>Tabelul 6: Ploturile de monitorizare din interiorul și din afara rețelei Natura 2000

Ploturi de monitorizare din rețeaua Natura 2000–>	Ploturi de monitorizare în afara rețelei Natura 2000<!–>	Total Ploturi de monitorizare–>
86<!–>	53–>	139<!–>

–>În procesul de colectare a datelor de teren un rol important îl reprezintă fișa de teren și implicit completarea acesteia. De menționat este faptul că se completează o fisă de teren pentru fiecare plot parcurs de către echipele de teren. Completarea fișelor se efectuează strict în teren, acordându-se o atenție deosebită descrierii parametrilor de pe fișă, raportați la situația din fiecare plot în parte.<!–> … 5.2.2.–>Fișa de terenÎn procesul de colectare a datelor de teren un rol important îl reprezintă fișa de teren și implicit completarea acesteia. De menționat este faptul că se completează o fisă de teren pentru fiecare plot parcurs de către echipele de teren. Completarea fiselor se efectuează strict în teren, acordându-se o atenție deosebită descrierii parametrilor de pe fisă, raportați la situația din fiecare plot în parte.<!–>FIȘA EVALUARE/MONITORIZARE HABITATE TUFĂRIȘURI1.–>Date identificare sondaj:

Cod sondaj<!–>							–>
<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
Cod SP<!–>									Nr. SP–>	Nr. SSP<!–>
–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>

… 2.<!–>Date identificare habitat: … 3.–>Specii caracteristice

Nr. crt.<!–>	Denumire științifică–>	Observații<!–>
1–>	<!–>	–>
2<!–>	–>	<!–>
–>	<!–>	–>
…<!–>	–>	<!–>
n–>	<!–>	–>

… 4.<!–>Presiuni actuale sau pe perioada de raportare (maxim 10 presiuni)

Nr. crt.–>	Presiunea<!–>		Intensitate–>	Observații<!–>
	Cod–>	Denumire<!–>
1–>	<!–>	–>	<!–>	–>
2<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
…–>	<!–>	–>	<!–>	–>
n<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>

… 5.–>Amenințări viitoare (maxim 10 amenințări)

Nr. crt.<!–>	Presiunea–>		Intensitate<!–>	Observații–>
	Cod<!–>	Denumire–>
1<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
2–>	<!–>	–>	<!–>	–>
…<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
n–>	<!–>	–>	<!–>	–>

…

6.<!–>Observații generale habitat6.1.–>Hazarde/riscuri ……………………………. … 6.2.<!–>Viabilitatea pe termen lung ………………….. … 6.3.–>Impactul măsurilor de management în siturile N2000 (publicații/rapoarte) ………………………………… … 6.4.<!–>Măsuri de conservare implementate ………………………………………. … … 7.–>Date stațiune (Stațiunea SSP):

1.Geomorfologie<!–>	–>
Configurația terenului<!–>	–>
Expoziția<!–>	–>
Înclinarea terenului (grade)<!–>	–>
7.2. Geologie<!–>	–>
7.2.2. Roca/substrat<!–>	–>
7.2.3. Roca la suprafață (%)<!–>	–>
7.3 Pedologie<!–>	–>
7.3.1. Tip sol<!–>	–>
7.3.2. Tip humus<!–>	–>
7.3.3. Profil (cm)<!–>	–>
7.3.4. Schelet (%)<!–>	–>
7.3.5. Submersie<!–>	–>
7.3.6. Drenaj extern<!–>	–>
7.3.7. Drenaj intern<!–>	–>

… 8.<!–>Date vegetație (Vegetația SSP):

Asociația vegetală–>

<!–>

… 9.–>Indicatori ai structurii și funcționării habitatului (SSP):

9.1. Stratul arbustiv<!–>	–>
9.1.1. Specia (i) edificatoare<!–>	–>
9.1.2. Acoperirea cu arbuști<!–>	–>
9.2. Pătura erbacee (stratul ierbos)<!–>	–>
Acoperirea cu vegetație ierboasă<!–>	–>
9.3. Vătămări produse tufărișurilor de factorii abiotici<!–>	–>
9.3.1. Tip vătămare<!–>	–>
9.3.2. Grad / intensitate vătămare<!–>	–>
9.3.3. Vechime vătămare<!–>	–>
9.4. Vătămări produse tufărișurilor de factorii biotici<!–>	–>
9.4.1. Tip vătămare<!–>	–>
9.4.2. Grad / intensitate vătămare<!–>	–>
9.4.3.Vechime vătămare<!–>	–>
9.5. Pășunatul<!–>	–>
9.5.1. Felul pășunatului<!–>	–>
9.5.2. Intensitatea pășunatului<!–>	–>

…

<!–> … 5.2.3.–>Parametrii evaluațiDatele colectate din ploturile de monitorizare vor fi utilizate la estimarea parametrilor descriptivi utilizați în matricea de evaluare generală a stării de conservare a habitatelor forestiere, după cum urmează:<!–>Tabelul 7: Tipurile de date colectate din suprafețele de monitorizare utilizate la estimarea parametrilor de evaluare a stării de conservare a habitatelor de tufărișuri de interes comunitar

Parametrul de evaluare a stării de conservare a habitatelor–>	Tipuri de date colectate din suprafețele de monitorizare<!–>
Specii tipice–>	asociația vegetală<!–>
	specii edificatoare–>
	acoperirea cu arbuști<!–>
	acoperirea cu vegetație ierboasă–>
Presiuni și amenințări<!–>	vătămări produse de factorii abiotici și biotici–>
	tip de presiuni<!–>
	intensitatea presiunii–>
	durata de manifestare a presiunii<!–>
	amenințări potențiale–>
	hazarde/riscuri<!–>
	viabilitatea habitatului pe termen lung–>

<!–>Pentru evaluarea parametrilor utilizați în caracterizarea stării de conservare pot fi luate în considerare și alte tipuri de date în afara celor prezentate.–>Cu prilejul colectării datelor din teren, fiecărui tip de date colectate i se acordă o valoare în conformitate cu instrucțiunile de colectare/teren, în principal sunt valori predefinite pentru a se putea realiza integrarea datelor colectate. În general se utilizează clase/intervale pentru datele cantitative sau categorii de valori pentru datele calitative. În baza de date, aceste valori sunt convertite în categorii: A, B, C, X = exprimă starea parametrului în fiecare suprafață de probă (A = excelentă; B = bună; C = medie sau redusă; X = necunoscută);<!–> … 5.2.4.–>Eșantionarea habitatelor în vederea inventarierii acestoraColectarea datelor din teren pentru evaluarea parametrilor descriptivi ai calității habitatelor de tufărișuri de interes comunitar presupune două etape de lucru:– etapa 1 – fotointerpretarea pe ortofotoplanurile digitale; … – etapa 2 – măsurători de teren în suprafețele de probă fotointerpretate ca fiind localizate în terenuri cu tufărișuri de interes comunitar. … <!–>Habitatele 4030, 40A0*, 40C0*Habitatele 4030, 40A0*, 40C0* au o distribuție punctiformă, pe suprafețe foarte mici, izolate, fiind localizate fie pe terenuri abandonate, liziere de pădure sau instalate secundar în locul pădurilor, pe diverse categorii de terenuri cu potențial stațional redus, pe versanți abrupți, expuși la uscăciune, cu răspândire largă, în diferite zone din țară. Altitudinal, se extind începând cu regiunea de câmpie, continuând cu regiunea colinară și de podiș, până în regiunea montană – etajul nemoral al pădurilor de foioase.–>Suprafețele de probă se vor proiecta astfel încât să acopere principalele zone de distribuție ale habitatului și să asigure reprezentativitatea necesară. Acestea se vor instala aleatoriu, în interiorul limitelor habitatului, în partea cu vegetație omogenă, pentru a se evita efectul de margine, în principalele centre de distribuție ale fiecărui habitat, astfel încât să acopere cât mai bine distribuția și variabilitatea spațială a acestuia.<!–>În cazul habitatului 4030 se vor instala cel puțin 15 suprafețe de monitorizare, cel puțin câte una în fiecare masiv muntos/centru de distribuție în care se va confirma existența habitatului.–>În cazul habitatelor 40A0*, 40C0* se vor instala cca. 20-40 suprafețe de monitorizare, astfel încât să acopere principalele centre de distribuție ale fiecărei habitat.<!–>Se recomandă adoptarea unor suprafețe de probă de minim 200mp, (200-500mp, în mod excepțional se acceptă 100mp), astfel încât să fie asigurată aria minimă de inventariere, care cuprinde majoritatea speciilor care intră în compoziția fitocenozelor habitatului.–>În ceea ce privește forma releveului, aceasta se adaptează în funcție de configurația suprafeței deținute de habitat și care să permită inventarierea majorității speciilor componente. Se recomandă forma circulară, dar se pot instala și relevee de formă dreptunghiulară, orientate pe direcția gradientului ecologic dominant (altitudinea, bonitatea stațională, etc.). Centrul (sau colțul din partea de sud-vest) fiecărei suprafețe de probă este definit prin coordonate geografice (latitudine și longitudine). Centrele suprafețelor de probă sunt identificate pe teren cu ajutorul dispozitivelor GPS și pot fi marcate cu o tijă metalică, pentru a putea fi identificate cu precizie la următoarea măsurătoare cu ajutorul detectoarelor de metale.<!–>Frecvența monitorizării este 6 ani. Doar în cazuri excepționale, în care integritatea habitatului este afectată de factori disturbatori biotici sau abiotici (incendii, vătămări produse de agenți patogeni sau insecte, uscări, etc.), se recomandă investigații cu o frecvență anuală pentru a detecta cauzele, amploarea fenomenului și a recomanda măsurile de management adecvate. Activitatea de culegere a datelor se va efectua în perioada sezonului de vegetație, preferabil în perioada iunie – august, după topirea completă a stratului de zăpadă în etajul montan, în momentul de maximă afirmare a aspectului estival al fitocenozelor caracteristice tipului de habitat.–>Pentru asigurarea calității datelor de teren, acestea sunt verificate și validate înainte de stocarea și prelucrarea lor. O primă etapă de verificare și validare a datelor de teren este realizată prin programul informatic de introducere a acestora, prin sistemul de restricții la introducerea datelor de teren și interconectări între diverse teme și niveluri ale bazei de date. A doua etapă de verificare și validare a datelor de teren culese se realizează de către personalul cu sarcini speciale de verificare, care returnează echipelor de teren toate înregistrările neconforme, cu solicitarea de explicații sau de corectare a acestora.<!–>–>Habitatul 4080Habitatul 4080 are o distribuție punctiformă, pe suprafețe foarte mici, izolate, în etajele subalpin și alpin. Conform mențiunilor din literatura de specialitate, se confirmă prezența certă a acestui tip de habitat într-un număr restrâns de puncte din câteva masive muntoase (Munții Rodnei, Făgăraș, Parâng, Cindrel, Șureanu).<!–>Având în vedere distribuția restrânsă a habitatului, existența unor controverse privind prezența habitatului în unele din locurile menționate în referințele bibliografice, precum și faptul că prezența acestuia nu a fost reconfirmată recent în unele puncte în care a fost menționat anterior, se va constitui o bază de date cu toate punctele de prezență a speciilor edificatoare ale habitatului, conform menționărilor din literatura de specialitate. În etapa următoare se vor efectua investigații în teren pentru a se identifica și evalua toate punctele din baza de date, sau cel puțin cele mai reprezentative din fiecare masiv muntos. În prezent, acest tip de habitat este inclus în formularul standard al următoarelor SCI-uri (ROSCI0013 Bucegi, ROSCI0024 Ceahlău, ROSCI0085 Frumoasa, ROSCI0122 Munții Făgăraș, ROSCI0124 Munții Maramureșului, ROSCI0125 Munții Rodnei, ROSCI0126 Munții Țarcu, ROSCI0188 Parâng, ROSCI0194 Piatra Craiului, ROSCI0195 Piatra Mare, ROSCI0207 Postăvarul, ROSCI0217 Retezat).–>În fiecare punct în care se identifică tipul de habitat se va instala o suprafață de monitorizare/releveu, aleatoriu, în interiorul limitelor habitatului, în partea cu vegetație omogenă, pentru a se evita efectul de margine. Se vor instala cel puțin 5 suprafețe de monitorizare, câte una în fiecare masiv muntos în care se va confirma existența habitatului.<!–>Se recomandă adoptarea unor suprafețe de probă de minim 100mp, între (100-400mp, în mod excepțional se acceptă și 50mp), astfel încât să fie asigurată aria minimă de inventariere, care cuprinde majoritatea speciilor care intră în compoziția fitocenozelor habitatului.–>În ceea ce privește forma releveului, aceasta se adaptează în funcție de configurația suprafeței deținute de habitat și care să permită inventarierea majorității speciilor componente. Se recomandă forma circulară, dar se pot instala și relevee de formă dreptunghiulară, orientate pe direcția gradientului ecologic dominant (altitudinea, umiditatea, etc.). Centrul (sau colțul din partea de sud-vest) fiecărei suprafețe de probă este definit prin coordonate geografice (latitudine și longitudine). Centrele suprafețelor de probă sunt identificate pe teren cu ajutorul dispozitivelor GPS și pot fi marcate cu o tijă metalică, pentru a putea fi identificate cu precizie la următoarea măsurătoare cu ajutorul detectoarelor de metale.<!–>Frecvența monitorizării este 6 ani. Doar în cazuri excepționale, în care integritatea habitatului este afectată de factori disturbatori biotici sau abiotici (incendii, vătămări produse de agenți patogeni sau insecte, uscări, etc.), se recomandă investigații cu o frecvență anuală pentru a detecta cauzele, amploarea fenomenului și a recomanda măsurile de management adecvate. Activitatea de culegere a datelor se va efectua în perioada sezonului de vegetație, preferabil în perioada iunie – august, după topirea completă a stratului de zăpadă în etajul montan, în momentul de maximă afirmare a aspectului estival al fitocenozelor caracteristice tipului de habitat.–>Pentru asigurarea calității datelor de teren, acestea sunt verificate și validate înainte de stocarea și prelucrarea lor. O primă etapă de verificare și validare a datelor de teren este realizată prin programul informatic de introducere a acestora, prin sistemul de restricții la introducerea datelor de teren și interconectări între diverse teme și niveluri ale bazei de date. A doua etapă de verificare și validare a datelor de teren culese se realizează de către personalul cu sarcini speciale de verificare, care returnează echipelor de teren toate înregistrările neconforme, cu solicitarea de explicații sau de corectare a acestora.<!–>–>Habitatele 4060 și 4070*Habitatele de tufărișuri 4060, 4070* ocupă în general o suprafață întinsă, au o distribuție în suprafețe mari, continue, uneori combinată cu o distribuție fragmentată, în suprafețe mici, răspândite în etajul subalpin, deasupra limitei altitudinale superioare a pădurilor, ceea ce implică un efort considerabil pentru monitorizarea stării lui de conservare.<!–>Metodologia de monitorizare este similară cu cea a habitatelor forestiere și este prezentată în în prezentul Ordin în Anexa 10 – Ghidul cu protocoalele de monitorizare și metodologiile unitare de monitorizare a stării de conservare a habitatelor forestiere. Măsurătorile în fiecare suprafață de probă se realizează în cercul cu raza de 7.98 m (200mp) și presupune evaluarea arbuștilor și florei indicatoare existente.–>Informațiile se culeg prin estimări. Informațiile colectate din teren, din fiecare suprafață de probă, vor permite estimarea/cuantificarea cu acoperire statistică a atributelor/parametrilor necesari pentru evaluarea stării de conservare a habitatelor de tufărișuri de tufărișuri de interes comunitar.<!–>Colectarea datelor de teren pentru evaluarea parametrilor descriptivi ai calității habitatului se face cu ajutorul rețelei de sondaje de 4×4 km (Figura 3) pentru monitorizarea habitatelor forestiere și cuprinde un număr total de 41 sondaje pentru cele două habitate de tufărișuri subalpine. Prin fotointerpretarea ortofotoplanurilor la scara 1:5000 s-au identificat sondajele în care sunt prezente tufărișurile subalpine (sondaje care au cel puțin o suprafață de probă situată în terenuri cu tufărișuri subalpine). Unitățile de eșantionaj sunt distribuite sistematic la nivelul întregului teritoriu al țării, pornind din centrul Sistemului de coordonate naționale Stereografic 1970, prin diviziunea sistematică a acestuia în pătrate de 4 x 4 km.–><!–>
Figura 3. Suprapunerea rețelei naționale 4×4 km peste formatul standard INSPIRE (10×10 Km ETRS, proiecție ETRS 89LAEA 5210)–><!–>Monitorizarea acestor habitate se va realiza cu o periodicitate de cinci 5 ani, având în vedere că acestea sunt edificatoare de specii longevive, cu o dinamică relativ lentă. Doar în cazuri excepționale, în care integritatea habitatului este afectată de factori disturbatori biotici sau abiotici (incendii, vătămări produse de agenți patogeni sau insecte, uscări, etc.), se recomandă investigații cu o frecvență anuală pentru a detecta cauzele, amploarea fenomenului și a recomanda măsurile de management adecvate. Activitatea de culegere a datelor se va efectua în perioada sezonului de vegetație, preferabil în perioada iunie – octombrie, după topirea completă a stratului de zăpadă în etajul montan, în momentul de maximă afirmare a aspectului estival al fitocenozelor caracteristice tipului de habitat.–>Pentru asigurarea calității datelor de teren, acestea sunt verificate și validate înainte de stocarea și prelucrarea lor. O primă etapă de verificare și validare a datelor de teren este realizată prin programul informatic de introducere a acestora, prin sistemul de restricții la introducerea datelor de teren și interconectări între diverse teme și niveluri ale bazei de date. A doua etapă de verificare și validare a datelor de teren culese se realizează de către personalul cu sarcini speciale de verificare, care returnează echipelor de teren toate înregistrările neconforme, cu solicitarea de explicații sau de corectare a acestora.<!–>Informațiile din toate aceste sondaje vor fi analizate pentru evaluarea atributelor/parametrilor pe baza cărora se face evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat.–>Tipuri de date colectate din suprafețele de monitorizare● Date privind cadrul fizico-geografic/stațiunea/biotopul: roca/substratul litologic, % de rocă la suprafață, forma de relief, clasa de sol, tipul de humus, tipul de drenaj și submersibilitatea;<!–>● Date privind vegetația: asociația vegetală;–>● Date privind stratul arbustiv: specii edificatoare, gradul de acoperire cu specii arbustive;<!–>● Date privind pătura erbacee/flora ierboasă: acoperirea;–>● Date privind vătămările: factori vătămători biotici/abiotici, presiuni existente asupra biotopului și viocenozei, intensitatea presiunii, durata de manifestare a presiunii;<!–>● Perspective: amenințări potențiale, hazarde/riscuri, viabilitatea habitatului pe termen lung.–><!–>Tipul de habitat aferent fiecărei suprafață de monitorizare este dat de următoarele elemente: specii caracteristice/edificatoare + asociații vegetale + localizarea spațială a suprafeței/condiții fizico- geografice. În cazul în care alocarea plotului la un anumit tip de habitat este ambiguă, se vor lua în considerare: tipul de floră, tipul de humus, regimul hidrologic/nivelul apei freatice/ (tabelul 8).–>Tabelul 8: Elemente de diagnoză utilizate în stabilirea tipului de habitat de tufărișuri de interes comunitar

Tipul de habitat<!–>	Tipuri de date colectate din suprafețele de monitorizare–>
Chei de diagnoză a tipului de habitat<!–>	specii caracteristice/edificatoare–>
	asociații vegetale<!–>
	localizarea spațială a suprafeței/condiții fizico- geografice/condiții staționale–>
În cazul persistenței ambiguității<!–>	pot fi luate în considerare și alte date–>

<!–>Seturile de date colectate vor fi utilizate la estimarea parametrilor descriptivi utilizați în matricea de evaluare generală a stării de conservare a habitatelor de tufărișuri de interes comunitar, după cum urmează (tabelul 9):–>Tabelul 9: Tipurile de date colectate din suprafețele de monitorizare utilizate la estimarea parametrilor de evaluare a stării de conservare a habitatelor de tufărișuri de interes comunitar

Parametrul de evaluare a stării de conservare a habitatelor<!–>	Tipuri de date colectate din suprafețele de monitorizare–>
Specii tipice/ Structură și funcții<!–>	asociația vegetală–>
	specii edificatoare<!–>
	acoperirea cu arbuști–>
	acoperirea cu vegetație ierboasă<!–>
Presiuni și amenințări–>	vătămări produse de factorii abiotici și biotici<!–>
	tipul presiunii–>
	intensitatea presiunii<!–>
	durata de manifestare a presiunii–>
	amenințări potențiale<!–>
	hazarde/riscuri–>
	viabilitatea habitatului pe termen lung<!–>

–>Pentru evaluarea parametrilor utilizați în caracterizarea stării de conservare pot fi luate în considerare și alte tipuri de date în afara celor prezentate.<!–>Cu prilejul colectării datelor din teren, fiecărui tip de date colectate i se acordă o valoare în conformitate cu instrucțiunile de colectare/teren, în principal sunt valori predefinite pentru a se putea realiza integrarea datelor colectate. În general se utilizează clase/intervale pentru datele cantitative sau categorii de valori pentru datele calitative. În baza de date, aceste valori sunt convertite în categorii: A, B, C, X = exprimă starea parametrului în fiecare suprafață de probă (A = excelentă; B = bună; C = medie sau redusă; X = necunoscută);–>

… 5.2.5.<!–>Agregarea datelor pentru evaluarea parametrilor descriptivi ai calității habitatelorEvaluarea stării de conservare a habitatelor de tufărișuri de interes comunitar la nivel de regiune biogeografică se realizează prin agregarea datelor colectate din suprafețele de probă permanente în care a fost identificat habitatul respectiv. Pentru fiecare tip de date/caracteristică colectată la nivel de plot, se stabilește starea în fiecare plot (A, B, C sau ne = neevaluat).–>Structură și funcții (specii tipice, structura biocenozei, funcționarea biocenozei)Structura habitatului se referă la elementele componente ale biotopului (roca, substratul, relieful, solul) și ale biocenozei (stratul arbuștilor, stratul ierbos).<!–>Funcțiile habitatului reprezintă procesele ecologice care asigură menținerea acestuia în spațiu și timp. În cazul habitatelor de tufărișuri definitorii sunt: capacitatea de regenerare, intensitatea vătămărilor, fragmentarea.–><!–>Metoda de evaluare a structurii și funcțiilor habitatului la nivel de regiune biogeografică se bazează pe prelucrarea statistică a datelor și informațiilor preluate din suprafețele de probă în care este prezent habitatul în bioregiunea respectivă. Matricea de evaluare a structurii și funcțiilor habitatului la nivelul suprafeței de probă (SP) este redată în Tabelul 10, iar valorile obținute pentru fiecare suprafață de probă în parte sunt cumulate la nivelul regiunii biogeografice (Tabelul 11) și transformate în procente, rezultând o valoare finală de tipul:a%A + b%B + c%C+x%X = 100 (1)–>în care:– A, B, C, X = exprimă starea de conservare a habitatului în fiecare suprafață de probă (A = excelentă; B = bună; C = medie sau redusă; X = necunoscută); … – a%, b%, c%,x% = procentul de suprafețe de probă care au starea de conservare A, B, C sau X. … <!–>–>Tabelul 10: Evaluarea structurii și funcțiilor habitatului la nivelul suprafeței de probă

Parametrul evaluat<!–>	Stare de conservare–>
	A<!–>	B–>	C<!–>	X–>
Compoziția strat arbustiv (număr specii edificatoare)<!–>	≥ 2–>	1<!–>	0–>	nedefinit<!–>
Acoperirea cu arbuști (speciile edificatoare)–>	≥ 70%<!–>	30-70%–>	<30%<!–>	nedefinit–>
Stratul ierbos și subarbustiv (număr specii caracteristice)<!–>	> 4 specii–>	3 specii<!–>	<3 specii–>	nedefinit<!–>
Structură și funcții la nivelul suprafeței de probă–>	Toate A sau 2A și 1X”<!–>	Una sau mai multe B, fără C–>	Una sau mai multe C<!–>	≥ 2X–>

<!–>Tabelul 11: Matricea de evaluare a structurii și funcțiilor habitatului la nivelul regiunii biogeografice

Structură și funcții–>	Favorabilă <!–>(FV)–>	Nefavorabilă- neadecvată <!–>(U1)–>	Nefavorabilă-rea <!–>(U2)–>	Necunoscută<!–>(X)–>
(%)<!–>	A ≥ 50%; –>C <20 %<!–>	toate celelalte combinații–>	A<20%; <!–>C ≥ 50 %–>	X ≥ 75%<!–>

–>Menționăm că exemplul de agregare a datelor colectate la nivel de plot la nivelul unei regiuni biogeografice are caracter informativ. În baza analizelor și a experienței acumulate în activitatea practică de colectare a datelor pot fi identificate și alte scheme de agregare.<!–>Perspectiva de evoluțieTendința viitoare a stării de conservare a habitatului este rezultatul a două categorii de acțiuni antagonice: 1) pe de o parte, presiunile actuale și amenințările potențiale care pot acționa asupra acestuia în următoarele 2 cicluri de raportare și care au efect negativ asupra stării de conservare a acestuia; 2) pe de altă parte, măsurile de conservare a habitatului și eficiența acestora, care au efect pozitiv asupra stării de conservare a acestuia.–>Starea viitoare de conservare a habitatului este evaluată în raport cu valorile prag/de referință favorabile (FRV) pentru fiecare dintre parametrii evaluați (areal, suprafață, structură și funcții).<!–>Matricea de evaluare a perspectivei de evoluție pentru fiecare tip de habitat la nivel de regiune biogeografică în funcție de perspectiva parametrilor "areal", "suprafață", "structură și funcții" este redată în tabelul 12, iar regula de stabilire a perspectivei generale a habitatului este prezentată în tabelul 13.–><!–>Tendința viitoare pentru fiecare parametru este determinată astfel:– tendința pe termen scurt a arealului habitatului: conform celor prezentate la pct. 2.3.4. din formatul de raportare; … – tendința pe termen scurt a suprafeței habitatului: conform celor prezentate la pct. 2.4.4. din formatul de raportare; … – tendința pe termen scurt a structurii și funcțiilor habitatului: rezultă din comparația termenilor relației (1) pentru raportarea precedentă și cea prezentă, care se extrapolează și pe durata următoarelor 2 cicluri de raportare. … –>

În același tabel, starea viitoare a fiecărui parametru se determină prin comparația stării pe care o proiectăm peste 2 cicluri de raportare cu starea favorabilă de referință. Starea fiecărui parametru peste 12 ani poate să fie "mai bună" (>), "similară" (=), "mai redusă" (<), "mult mai redusă" ( «), sau "necunoscută" (x) raportată la starea favorabilă/starea actuală a acestuia.<!–>Tabelul 12: Matricea de evaluare a perspectivei de evoluție pentru parametrii "areal", "suprafață", "structură și funcții" pentru fiecare tip de habitat de tufărișuri de interes comunitar la nivel de regiune biogeografică

Parametrul–>	Tendința viitoare<!–>	Starea viitoare–>	Perspectiva<!–>
Areal–>	+/=/-/x<!–>	>/=/</«/x–>	Favorabilă (FV)/ nefavorabilă-neadecvată (U1)/ nefavorabilă-rea (U2)/ necunoscută (X)<!–>
Suprafață–>	+/=/-/x<!–>	>/=/</«/x–>	Favorabilă (FV)/ nefavorabilă-neadecvată U1)/ nefavorabilă-rea U2)/ necunoscută (X)<!–>
Structură și funcții–>	+/=/-/x<!–>	>/=/</«/x–>	Favorabilă (FV)/ nefavorabilă-neadecvată U1)/ nefavorabilă-rea U2)/ necunoscută (X)<!–>
Perspectiva de evoluție–>			<!–>

–>Tabelul 13: Matricea de evaluare a perspectivei de evoluție a habitatului de tufărișuri de interes comunitar la nivelul regiunii biogeografice

Perspectiva de evoluție<!–>	Favorabilă (FV)–>	Nefavorabilă- neadecvată (U1)<!–>	Nefavorabilă-rea–>(U2)<!–>	Necunoscută–>(X)<!–>
–>	Toate 'verzi'<!–>SAU–>două 'verzi' și<!–>una–>'necunoscută'<!–>	Una sau mai multe chihlimbar' dar–>nu 'roșu'<!–>	Una mai multe 'roșu'–>	Două sau mai multe 'necunoscute'<!–>combinate cu–>verde sau<!–>toate–>“necunoscute’<!–>

–>

…

… 5.3.<!–>Lista cu Suprafețele de Importanță Comunitară pentru fiecare habitat de tufărișuri de interes comunitar(Notă: Cu * sunt notate SCI-urile în care au fost amplasate suprafețe de monitorizare)–>● 4030 – Tufărișuri uscate europeneROSCI0002 Apuseni<!–>ROSAC0047 Creasta Nemirei–>ROSCI0089 Gutâi – Creasta Cocoșului*<!–>ROSAC0124 Munții Maramureșului*–>ROSAC0208 Putna – Vrancea*<!–>ROSAC0212 Rarău – Giumalău–>ROSCI0323-Munții Ciucului*<!–>–>● 4060 – Tufărișuri alpine și borealeROSCI0002 Apuseni<!–>ROSCI0013 Bucegi*–>ROSAC0015 Buila-Vânturița<!–>ROSCI0016 Buteasa–>ROSCI0019 Călimani – Gurghiu*<!–>ROSAC0024 Ceahlău–>ROSAC0027 Cheile Bicazului – Hășmaș<!–>ROSCI0038 Ciucaș*–>ROSAC0046 Cozia<!–>ROSAC0047 Creasta Nemirei–>ROSCI0051 Cușma*<!–>ROSCI0063 Defileul Jiului–>ROSAC0069 Domogled – Valea Cernei<!–>ROSAC0085 Frumoasa*–>ROSCI0087 Grădiștea Muncelului – Cioclovina<!–>ROSCI0089 Gutâi – Creasta Cocoșului–>ROSAC0090 Harghita Mădăraș<!–>ROSAC0102 Leaota–>ROSAC0119 Muntele Mare*<!–>ROSAC0122 Munții Făgăraș*–>ROSAC0124 Munții Maramureșului*<!–>ROSCI0125 Munții Rodnei*–>ROSCI0126 Munții Țarcu*<!–>ROSAC0128 Munții Gorjului de Est–>ROSAC0129 Munții Gorjului de Vest<!–>ROSAC0132 Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu–>ROSAC0153 Pădurea Glodeasa<!–>ROSAC0188 Parâng*–>ROSAC0190 Penteleu*<!–>ROSAC0194 Piatra Craiului–>ROSCI0195 Piatra Mare*<!–>ROSAC0196 Pietrosul Broștenilor – Cheile Zugrenilor–>ROSCI0207 Postăvarul<!–>ROSAC0208 Putna – Vrancea*–>ROSAC0212 Rarău – Giumalău<!–>ROSCI0217 Retezat*–>ROSCI0226 Semenic – Cheile Carașului<!–>ROSAC0229 Siriu*–>ROSAC0239 Tîrnovu Mare – Latorița<!–>ROSCI0241 Tinovul Apa Lină – Honcsok–>ROSAC0253 Trascău<!–>ROSAC0260-Valea Cepelor*–>ROSCI0323-Munții Ciucului*<!–>ROSCI0381 Râul Târgului – Argeșel – Râușor–>ROSAC0395 Soveja<!–>–>● 4070* – Tufărișuri de Pinus mugo și Rhododendron myrtifolium (Mugo-Rhododendretum)ROSCI0013 Bucegi*<!–>ROSAC0015 Buila-Vânturarița–>ROSCI0016 Buteasa<!–>ROSCI0019 Călimani – Gurghiu*–>ROSAC0024 Ceahlău<!–>ROSCI0038 Ciucaș–>ROSAC0047 Creasta Nemirei<!–>ROSCI0051 Cușma–>ROSAC0069 Domogled Valea Cernei<!–>ROSAC0085 Frumoasa*–>ROSAC0122 Munții Făgăraș*<!–>ROSAC0124 Munții Maramureșului–>ROSCI0125 Munții Rodnei*<!–>ROSCI0126 Munții Țarcu–>ROSAC0128 Munții Gorjului de Est<!–>ROSAC0129 Munții Gorjului de Vest–>ROSAC0188 Parâng*<!–>ROSAC0194 Piatra Craiului–>ROSAC0208 Putna – Vrancea<!–>ROSAC0260 Valea Cepelor–>ROSCI0292 Coridorul Rusca Montană – Țarcu – Retezat<!–>ROSCI0324 Munții Bihor–>ROSCI0381 Râul Târgului – Argeșel – Râușor<!–>–>● 4080 – Tufărișuri subarctice de Salix spp.ROSCI0013 Bucegi*<!–>ROSAC0024 Ceahlău–>ROSAC0069 Domogled-Valea Cernei<!–>ROSAC0085 Frumoasa*–>ROSAC0122 Munții Făgăraș*<!–>ROSAC0124 Munții Maramureșului–>ROSCI0125 Munții Rodnei*<!–>ROSCI0126 Munții Țarcu–>ROSAC0188 Parâng<!–>ROSAC0194 Piatra Craiului–>ROSCI0195 Piatra Mare<!–>ROSCI0207 Postăvarul–>ROSCI0455 Munții Călimani<!–>–>● 40C0* – Tufărișuri caducifoliate ponto-sarmaticeROSAC0011 Braniștea Catârilor*<!–>ROSAC0022 Canaralele Dunării–>ROSCI0041 Coasta Rupturile Tanacu<!–>ROSCI0043 Comana–>ROSAC0057 Dealul Istrița<!–>ROSAC0058 Dealul lui Dumnezeu–>ROSAC0059 Dealul Perchiu<!–>ROSAC0060 Dealurile Agighiolului*–>ROSCI0065 Delta Dunării<!–>ROSAC0067 Deniz Tepe–>ROSAC0071 Dumbrăveni – Valea Urluia – Lacul Vederoasa*<!–>ROSCI0077 Fânațele Bârca–>ROSAC0082 Fânețele seculare Ponoare<!–>ROSAC0083 Fântânița Murfatlar*–>ROSCI0114 Mlaștina Hergheliei – Obanul Mare și Peștera Movilei<!–>ROSCI0123 Munții Măcinului–>ROSAC0139 Pădurea Breana-Roșcani<!–>ROSCI0141 Pădurea Ciornohal–>ROSAC0149 Pădurea Esechiol – Lacul Bugeac<!–>ROSAC0151 Pădurea Gârboavele*–>ROSAC0157 Pădurea Hagieni – Cotul Văii<!–>ROSAC0163 Pădurea Mogoș – Mâțele*–>ROSAC0171 Pădurea și pajiștile de la Mârzești<!–>ROSAC0172 Pădurea și Valea Canaraua Fetil – Iortmac–>ROSAC0174 Pădurea Studinița<!–>ROSCI0177 Pădurea Topana–>ROSCI0179 Pădurea Troianu<!–>ROSAC0199 Platoul Meledic–>ROSCI0201 Podișul Nord Dobrogean<!–>ROSAC0202 Silvostepa Olteniei*–>ROSAC0215 Recifii Jurasici Cheia*<!–>ROSAC0235 Stânca Tohani–>ROSCI0265 Valea lui David<!–>ROSCI0286 Colinele Elanului–>ROSCI0290 Coridorul Ialomiței*<!–>ROSCI0335 Pădurea Dobrina – Huși–>ROSCI0340 Cuiugiuc<!–>ROSCI0343 Pădurile din Silvostepa Mostiștei–>ROSAC0354 Platforma Cotmeana<!–>–>● 40A0 – Tufărișuri caducifoliate ponto-sarmaticeROSCI0021 Câmpia Ierului<!–>ROSCI0031 Cheile Nerei – Beușnița–>ROSAC0032 Cheile Rudăriei<!–>ROSAC0034 Cheile Turenilor–>ROSAC0046 Cozia<!–>ROSAC0048 Crișul Alb–>ROSCI0055 Dealul Cetății Lempeș – Mlaștina Hărman*<!–>ROSAC0056 Dealul Ciocaș – Dealul Vițelului–>ROSAC0062 Dealul Crișului Repede – Pădurea Craiului*<!–>ROSCI0063 Defileul Jiului–>ROSAC0069 Domogled – Valea Cernei*<!–>ROSAC0085 Frumoasa*–>ROSCI0087 Grădiștea Muncelului – Cioclovina*<!–>ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică – Slimnic–>ROSAC0099 Lacul Știucilor – Sic – Puini – Bonțida<!–>ROSAC0108 Lunca Mureșului Inferior*–>ROSAC0120 Muntele Tâmpa*<!–>ROSAC0121 Muntele Vulcan–>ROSAC0147 Pădurea de stejar pufos de la Mirăslău*<!–>ROSAC0187 Pajiștile lui Suciu–>ROSAC0198 Platoul Mehedinți*<!–>ROSCI0206 Porțile de Fier*–>ROSCI0211 Podișul Secașelor<!–>ROSAC0214 Râul Tur–>ROSAC0218 Dealul Mocrei – Rovina – Ineu*<!–>ROSACCI0227 Sighișoara – Târnava Mare*–>ROSAC0238 Suatu – Cojocna – Crairât<!–>ROSCI0295 Dealurile Clujului de Est*–>ROSAC0304 Hârtibaciu Sud – Vest<!–>ROSAC0322 Muntele Seș*–>ROSCI0331 Pajiștile Balda – Frata – Miheșu de Câmpie<!–>ROSCI0333 Pajiștile Sărmășel – Milaș- Urmeniș–>ROSAC0347 Pajiștea Fegernic<!–>ROSAC0350 Lunca Teuzului–>ROSCI0396 Dealurile Pădurea Murei – Sângeorzu Nou<!–>ROSCI0408 Zau de Câmpie–>ROSCI0425 Pădurea Șemița<!–>ROSCI0427 Pajiștile de la Liteni – Săvădisla–><!–> … 5.4.–>Lista cu Presiunile și Amenințările ce acționează asupra fiecărui habitat de tufărișuri de interes comunitar4030 – Tufărișuri uscate europene

Presiuni<!–>			Amenințări–>
Cod<!–>	Denumire–>	Intensitate<!–>	Cod–>	Denumire<!–>	Intensitate–>
L06<!–>	Relații interspecifice (competiție, prădătorism, parazitism, patogeni)–>	Medie<!–>	L06–>	Relații interspecifice (competiție, prădătorism, parazitism, patogeni)<!–>	Medie–>

<!–>4060 – Tufărișuri alpine și borealeRegiunea biogeografică Alpină

Presiuni–>			Amenințări<!–>
Cod–>	Denumire<!–>	Intensitate–>	Cod<!–>	Denumire–>	Intensitate<!–>
A09–>	Păsunat intensiv<!–>	Medie–>	A09<!–>	Păsunat intensiv–>	Medie<!–>

–><!–>4080 – Tufărișuri subarctice de Salix spp.Regiunea biogeografică Alpină

Presiuni–>			Amenințări<!–>
Cod–>	Denumire<!–>	Intensitate–>	Cod<!–>	Denumire–>	Intensitate<!–>
A09–>	Pășunat intensiv<!–>	Medie–>	A09<!–>	Pășunat intensiv–>	Medie<!–>
L01–>	Procese abiotice naturale (eroziune, secetă, salinizare, etc.)<!–>	Medie–>	L01<!–>	Procese abiotice naturale (eroziune, secetă, salinizare, etc.)–>	Medie<!–>

–><!–>40A0* – Tufărișuri subcontinentale peripanoniceRegiunea biogeografică Alpină

Presiuni–>			Amenințări<!–>
Cod–>	Denumire<!–>	Intensitate–>	Cod<!–>	Denumire–>	Intensitate<!–>
A09–>	Păsunat intensiv<!–>	Medie–>	A09<!–>	Păsunat intensiv–>	Medie<!–>

–>Regiunea biogeografică Continentală

Presiuni<!–>			Amenințări–>
Cod<!–>	Denumire–>	Intensitate<!–>	Cod–>	Denumire<!–>	Intensitate–>
A09<!–>	Păsunat intensiv–>	Medie<!–>	A09–>	Păsunat intensiv<!–>	Medie–>

<!–>Regiunea biogeografică Panonică

Presiuni–>			Amenințări<!–>
Cod–>	Denumire<!–>	Intensitate–>	Cod<!–>	Denumire–>	Intensitate<!–>
A09–>	Păsunat intensiv<!–>	Medie–>	A09<!–>	Păsunat intensiv–>	Medie<!–>

–><!–>40C0* – Tufărișuri caducifoliate ponto-sarmaticeRegiunea biogeografică Continentală

Presiuni–>			Amenințări<!–>
Cod–>	Denumire<!–>	Intensitate–>	Cod<!–>	Denumire–>	Intensitate<!–>
A09–>	Păsunat intensiv<!–>	Medie–>	A09<!–>	Păsunat intensiv–>	Medie<!–>

–>Regiunea biogeografică Stepică

Presiuni<!–>			Amenințări–>
Cod<!–>	Denumire–>	Intensitate<!–>	Cod–>	Denumire<!–>	Intensitate–>
A09<!–>	Pășunat intensiv–>	Medie<!–>	A09–>	Pășunat intensiv<!–>	Medie–>
F07<!–>	Sport, turism și activități de agrement–>	Medie<!–>	F07–>	Sport, turism și activități de agrement<!–>	Medie–>
L01<!–>	Procese abiotice naturale (eroziune, secetă, salinizare, etc.)–>	Medie<!–>	L01–>	Procese abiotice naturale (eroziune, secetă, salinizare, etc.)<!–>	Medie–>

<!–>–>

… 5.5.<!–>Lista cu măsurile de conservare ce se pot aplica habitatelor de tufărișuri de interes comunitar1.–>Interzicerea cositului, pășunatului și a altor activități agricole echivalente, cod CA06. … 2.<!–>Adaptarea (perioadei, frecvenței, duratei, locației) pășunării tufărișurilor, cod CA05. … 3.–>Reducerea impactul sporturilor în aer liber, al plimbărilor și activităților recreative, cod CF03. … 4.<!–>Gestionarea habitatelor (altele decât agricultura și pădurea) pentru încetinirea, oprirea sau inversarea proceselor naturale, cod CL01. … 5.–>Minimizarea/prevenirea impactului catastrofelor geologice și naturale, cod CL02. … 6.<!–>Refacerea habitatelor în urma unor catastrofe geologice și naturale, cod CL03. … 7.–>Alte măsuri legate de procesele naturale (de ex. controlul concurenților naturali, prădătorilor sau bolilor), cod CL04. … 8.<!–>Gestionarea plantelor autohtone importante pentru restaurarea habitatelor (de exemplu, gestionarea speciilor-cheie). Include reintroducerea speciilor gazdă cruciale sau a altor specii care interacționează pozitiv (cum ar fi polenizatorii), cod CS04. … 9.–>Managementul vânătorii, pescuitul recreativ și recoltarea sau colectarea plantelor recreaționale sau comerciale, cod CG02. … 10.<!–>Managementul, controlul sau eradicarea altor specii alohtone invazive, cod CI03. … 11.–>Prevenirea conversiei habitatelor (semi) naturale în păduri și a pădurilor (semi) naturale în plantații forestiere intensive, cod CB01. … 12.<!–>Combaterea tăierilor ilegale, cod CB07. … 13.–>Gestionarea folosirii substanțelor chimice pentru fertilizare, amendarea cu calcar și combaterea dăunătorilor în silvicultură, cod CB09. … 14.Reducerea poluării difuze a apelor de suprafață sau subterane rezultată în urma activităților forestiere, cod CB10. … … +
Anexa nr. 6la Ghidul habitateGhidul cu protocoalele de monitorizare și metodologiile unitare de monitorizare a stării de conservare a habitatelor de pajiștiProtocoalele de monitorizare și metodologiile de monitorizare a habitatelor de pajiști sunt aferente următoarelor tipuri de habitate: 6110* Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifile din Alysso- Sedion albi; 6120* Pajiști xerice pe nisipuri calcaroase; 6150 Pajiști boreale și alpine pe substrate siliciose; 6170 Pajiști calcifile alpine și subalpine; 6190 Pajiști panonice de stâncării – Stipo- Festucetalia pallentis; 6210* Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substraturi calcaroase – Festuco-Brometalia; 6230* Pajiști montane de Nardus bogate în specii, pe substrate silicioase; 6240* Pajiști stepice subpanonice; 62C0* Stepe ponto- sarmatice; 6410 Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau luto-argiloase – Molinion caeruleae; 6420 Pajiști mediteraneene umede cu ierburi înalte din Molinio- Holoschoenion; 6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie până în etajele montan și alpin; 6440 Pajiști aluviale din Cnidion dubii; 6510 Pajiști de altitudine joasă – Alopecuruspratensis, Sanguisorba officinalis; 6520 Fânețe montane. +
Capitolul 6.1Protocol de monitorizare a stării de conservare a habitatelor de pajiștiAlegerea și distribuția ploturilor se va face în funcție de perioadele optime de culegere a datelor.<!–>Monitorizarea habitatelor de pajiști se realizează la nivel național, în interiorul și în exteriorul rețelei Natura 2000, în funcție de distribuția habitatelor pe regiuni biogeografice.–>În tabelul de mai jos sunt redate habitatele de pajiști de interes comunitar care fac obiectul prezentei metodologii:

Denumirea și codul Natura 2000<!–>	Pezența în regiunea biogeografică–>
	PAN<!–>	CON–>	ALP<!–>	STE–>	PON<!–>
6110 * – Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifile din Alysso-Sedion albi–>	<!–>	[v]–>	[v]<!–>	–>	<!–>
6120* – Pajiști xerice pe nisipuri calcaroase–>	<!–>	[v]–>	<!–>	[v]–>	<!–>
6150 – Pajiști boreale și alpine pe substrate silicioase–>	<!–>	–>	[v]<!–>	–>	<!–>
6170 – Pajiști calcifile alpine și subalpine–>	<!–>	–>	[v]<!–>	–>	<!–>
6190 – Pajiști panonice de stâncării (Stipo-Festucetalia pallentis);–>	<!–>	[v]–>	[v]<!–>	–>	<!–>
6210* – Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrate calcaroase (Festuco-Brometalia)–>	<!–>	[v]–>	[v]<!–>	–>	<!–>
6230 – Pajiști montane de Nardus bogate în specii, pe substrate silicioase–>	<!–>	–>	[v]<!–>	–>	<!–>
62C0* – Stepe ponto – sarmatice–>	<!–>	[v]–>	<!–>	[v]–>	<!–>
6240* – Pajiști stepice subpanonice–>	<!–>	[v]–>	<!–>	–>	<!–>
6410 – Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau luto-argiloase (Molinion caeruleae)–>	[v]<!–>	[v]–>	[v]<!–>	[v]–>	[v]<!–>
6420 – Pajiști mediteraneene umede cu ierburi înalte din Molinio-Holoschoenion–>	<!–>	–>	<!–>	–>	[v]<!–>
6430 – Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie până în etajele montan și alpin–>	[v]<!–>	[v]–>	[v]<!–>	[v]–>	[v]<!–>
6440 – Pajiști aluviale din Cnidion dubii–>	[v]<!–>	[v]–>	[v]<!–>	[v]–>	[v]<!–>
6510 – Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)–>	[v]<!–>	[v]–>	[v]<!–>	[v]–>	[v]<!–>
6520 – Fânețe montane–>	<!–>	–>	[v]<!–>	–>	<!–>

–>În tabelul de mai jos sunt redate perioadele optime de culegere a datelor în cadrul habitatelor țintă

Tip habitat<!–>	Tipul de fitocenoză–>	Aspectul surprins<!–>	Perioada optimă–>
HABITATE de<!–>PAJIȘTI–>	de stepă și silvostepă<!–>	Vernal–>	III-IV<!–>
		Estival–>	V-VIII<!–>
		Autumnal–>	IX-XI<!–>
	de dealuri și coline–>	Vernal<!–>	III-IV–>
		Estival<!–>	V-VIII–>
		Autumnal<!–>	IX-XI–>
	de muncei și munți<!–>	Vernal–>	IV-V<!–>
		Estival–>	VI-VII<!–>
		Autumnal–>	IX-X<!–>
	subalpine și alpine–>	Vernal<!–>	IV-VI–>
		Estival<!–>	VII-VIII–>
		Autumnal<!–>	IX-XI–>
	halofile și de luncă<!–>	Vernal–>	III-V<!–>
		Estival–>	VI-VIII<!–>
		Autumnal–>	IX-XI<!–>

–>Utilizarea hărțilorObiectivele specifice propuse în cadrul programului de monitorizare nu pot fi atinse fără o alegere riguroasă a atributelor care trebuie măsurate, a tipului de date colectate și a metodelor utilizate pentru colectarea acestora. Alegerea variabilelor care vor fi monitorizate și a metodelor de lucru se va face în același timp cu definirea obiectivelor principale ale ghidului sintetic, cele două procese fiind strâns corelate între ele.<!–>Exemplu: Harta de distribuție pentru habitatul de pajiști 6110 * – Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifile din Alysso-Sedion albi–>Pentru fiecare obiectiv principal propus, la nivelul fiecărui habitat țintă, se vor identifica acele caracteristici (atribute) ale habitatului care reflectă proprietățile acestuia și pot fi cuantificate. Fiecărui atribut, acolo unde informațiile existente permit acest lucru, i se va defini un interval de valori pe care le poate lua, fără ca proprietățile habitatului analizat să fie alterate, ușurându-se astfel interpretarea rezultatelor.<!–>În tabelul care urmează se regăsesc indicatorii generali din cadrul planului de monitorizare

Indicatori–>	Compoziție<!–>
La nivel de habitat–>	– proporția habitatului în cadrul arealului analizat <!–>– tipuri de asociații vegetale componente –>– identificare, distribuție, diversitate, abundență<!–>
Comunitate – ecosistem–>	– identificarea de specii și abundența relativă<!–>– frecvență, abundență, diversitatea în specii a comunității, proporțiile de specii endemice amenințate și specii pe cale de dispariție –>– dominanța – diversitate, proporții<!–>
Populație – specii–>	– abundența relativă și absolută <!–>– densitate–>

<!–>–>Metoda de evaluare pe plot de monitorizareHărțile de distribuție și ale arealului fiecărui tip de habitat se vor realiza în formatul standard 10×10 km ETRS, proiecție ETRS 5210. Conform instrucțiunilor CE nu este permisă utilizarea de date atribut pentru indicarea prezenței unui habitat într-o celula din grid. Hărțile de distribuție vor fi completate cu metadatele necesare, conform cu cerințele CE, și în concordanță cu specificațiile INSPIRE, atunci când acestea vor fi disponibile pentru aceste tipuri de date. Metadatele vor conține între altele perioada în care au fost culese datele de distribuție, sistemul de proiecție, data, etc<!–>Hărțile de distribuție și ale arealului fiecărui tip de habitat se vor realiza în formatul standard 10×10 km ETRS, proiecție ETRS 5210. Conform instrucțiunilor CE nu este permisă utilizarea de date atribut pentru indicarea prezenței unui habitat într-o celula din grid. Hărțile de distribuție vor fi completate cu metadatele necesare, conform cu cerințele CE, și în concordanță cu specificațiile INSPIRE, atunci când acestea vor fi disponibile pentru aceste tipuri de date. Metadatele vor conține între altele perioada în care au fost culese datele de distribuție, sistemul de proiecție, data, etc.–><!–>Agregarea informației pe plot de monitorizareModul de agregare a datelor se face în două etape:– Agregarea spațială, respectiv generarea hărților în conformitate cu formatul de raportare pornind de la datele primare/datele din teren. … – Agregarea non-spațială care presupune generarea fișierelor specifice, în conformitate cu formatul de raportare, pornind de la datele primare. … –><!–>Structura și funcțiile habitatelor de pajiștiInventarierea habitatelor se va realiza pe baza Manualului de Interpretare a Habitatelor Naturale din Uniunea Europeană (EUR 28) și după Școala Floristică Central Europeană (Braun-Blanquet), situație în care se vor face investigații după "itinerar" și în "staționar", în 2 etape: etapa analitică și etapa sintetică.–>

Prin identificarea speciilor cheie (edificatoare/caracteristice) a habitatelor de interes comunitar se vor efectua determinări folosind variabile legate de funcțiile ecosistemului, precum: perioada optimă de monitorizare, structura calitativă și cantitativă a habitatului identificat și a speciilor de floră identificate.<!–>Datele culese din teren vor fi trecute în fișele de monitorizare.–>Corelat cu formatul de raportare, structura și funcțiile oferă rezultatul evaluării stării habitatului pentru specii folosind cele patru categorii disponibile: "favorabil" (FV), "nefavorabil-inadecvat" (U1), "nefavorabil-rău" (U2) și "necunoscut" (XX), redate în tabelul de mai jos:

Starea de<!–>conservare–>	Criterii de evaluare<!–>
Favorabil (FV)–>	În conformitate cu matricea de evaluare (anexa E), starea și funcțiile sunt „favorabile” dacă:<!–>structura și funcțiile (inclusiv speciile tipice) sunt în stare bună; și–>– și nu există deteriorări / presiuni semnificative. Informații suplimentare: Matricea de evaluare afirmă că, dacă mai mult de 25% din suprafața de tip habitat din regiunea evaluată este considerată<!–>„defavorabilă” (adică nu este în stare bună), atunci statutul și funcțiile sunt „nefavorabile-rele”. Cu toate acestea, nu oferă criterii numerice pentru „favorabile” sau „nefavorabile-inadecvate”. Se pare că, în rapoartele anterioare, statele membre au utilizat praguri foarte diferite ale proporției de suprafață a habitatului care trebuie să fie în stare bună pentru a justifica evaluarea structurii și funcțiilor ca fiind „favorabile”. In mod ideal, întreaga suprafață a unui tip de habitat ar trebui să fie în stare bună pentru ca structura și funcțiile să fie considerate „favorabile”. Cu toate acestea, acest lucru este practic realizabil și ar putea fi acceptat să existe o parte din tipul de habitat în condiții „nu bune”, dar totuși considerăm că structura și funcțiile sunt considerate „favorabile”.–>Se recomandă utilizarea unei valori indicative de 90% din suprafața de tip habitat (câmpul 6.1) în condiții „bune” ca prag pentru a încheia structura și funcțiile „favorabile”. Dacă statul membru folosește o valoare diferită, aceasta trebuie notată și explicată în câmpul 10.8 Informații suplimentare ”. Această valoare indicativă ar putea fi, de exemplu, adaptată în funcție de raritatea / abundența tipului de habitat (pentru mai multe informații, a se vedea secțiunea „Starea tipului de habitat” (în „6 Structura și funcțiile (inclusiv speciile tipice)” capitolul din „Definiții și metode pentru raportarea habitatului 'parte).<!–>Deși nu este specificat clar în matricea de evaluare, tendința (tendința în zonă în stare bună (câmpul 6.4)) trebuie să fie stabilă sau în creștere pentru ca structura și funcțiile să fie considerate „favorabile”.–>Deși nu este necesară o evaluare completă a stării de conservare a fiecărei specii tipice, specia generală ar trebui să fie „favorabilă” (nu amenințată), cel puțin în acest habitat, deoarece speciile pot fi tipice mai multor habitat.<!–>Pentru ca un habitat să fie considerat „favorabil”, fragmentarea sau alte condiții nu au un impact semnificativ asupra proceselor ecologice.–>Este posibil ca restaurarea să crească suprafața habitatului, dar a scăzut proporția de habitat în condiții „nu bune”, întrucât zona restaurată nu este încă în stare „bună”. In astfel de cazuri, dacă zona în stare „bună” este mai mică de 90% din suprafața habitatului, habitatul nu ar trebui să fie „favorabil” pentru parametrul Structura și funcțiile (a se vedea mai sus, punctul 1). Astfel de cazuri apar cel mai probabil în cazul în care zona habitatului este mai mică decât valoarea de referință și starea generală de conservare ar fi fost „defavorabilă” indiferent de structură și funcții.<!–>
Nefavorabil- inadecvat (U1)–>	Conform matricei de evaluare (anexa E), starea și funcțiile sunt „nefavorabile-inadecvate” dacă:<!–>orice altă combinație (o altă combinație de criterii decât pentru „favorabil” sau „nefavorabil-rău”).–>Informații suplimentare:<!–>Matricea de evaluare nu include criterii explicite pentru statutul „nefavorabil-inadecvat” al structurii și funcțiilor. Cu toate acestea, luând în considerare criteriile pentru „favorabile” și „nefavorabile- rele” și criterii complementare pentru statutul „favorabil”, statutul de Structura și funcțiile ar trebui considerate „nefavorabile-inadecvate” dacă:–>suprafața habitatului cu condiții „nefavorabile” („nu este bine”)(câmpul 6.1) este mai mică de 25%; și<!–>suprafața habitatului cu condiții „bune” (câmpul 6.1) este mai mică de 90%; și –>suprafața habitatului cu condiție „necunoscută” (câmpul 6.1) este mai mică de 75%.<!–>
Nefavorabil-rău–>(U2)<!–>	Conform matricei de evaluare (anexa E), starea și funcțiile sunt „nefavorabile-rele” dacă:–>mai mult de 25% din suprafață este defavorabilă („nu este bine” în câmpul 6.1) în ceea ce privește structura și funcțiile sale specifice (inclusiv speciile tipice).<!–>
Necunoscut–>(XX)<!–>	Conform matricei de evaluare (anexa E), starea și funcțiile sunt „necunoscute” dacă:–>– nu există informații fiabile sau insuficiente disponibile. <!–>Informații suplimentare:–>Statutul structurii și funcțiilor ar trebui considerat „necunoscut” dacă mai mult de 75% din suprafața habitatului are condiții „necunoscute” (câmpul 6.1).<!–>

–><!–>Principalele presiuni și amenințăriDin punct de vedere al identificării în timp a formelor de impact acestea trebuie clasificate în două categorii: presiuni și amenințări:Presiunea (P) reprezintă acea activitate cu potențial impact negativ asupra stării de conservare a tipurilor de habitate de interes comunitar, care se desfășoară în prezent sau care s-a derulat în trecut,dar ale cărui efectele negative încă persistă.–>

Amenințarea (A) reprezintă acea activitate cu potențial impact negativ asupra stării de conservare a tipurilor de habitate de interes comunitar, care este preconizată să se deruleze în viitor. 0 presiune poate fi considerată amenințare dacă se preconizează o creștere semnificativă a intensității acesteia sau o schimbare a localizării respectivei presiuni.<!–>–>Este recomandat ca durata de timp pentru cuantificarea presiunilor să fie o perioadă de raportare, respectiv șase ani, în timp ce pentru amenințări aceasta să acopere două perioade viitoare de raportare, respectiv 12 ani. Importanța relativă a amenințărilor și presiunilor trebuie să se încadreze în una din cele trei categorii:

Codul<!–>	Semnificația–>	Observații<!–>
H–>	Importanță/impact mare<!–>	Influență directă sau imediată–>semnificativă și/sau acțiune pe suprafețe mari<!–>
M–>	Importanță/impact mediu<!–>	Influență directă sau imediată medie, în principal influență indirectă –>și/sau<!–>acțiune asupra unei părți medii din suprafață/doar la nivel regional–>
L<!–>	Importanță/impact redus–>	Influență directă sau imediată redusă, influență directă și/sau acțiune asupra unei mici părți din suprafață/ doar la nivel regional<!–>

–><!–>Reprezentativitatea habitatelor de pajiști pe teritoriul RomânieiPajiștile sunt terenuri acoperite de vegetație dominate de ierburi, cu sau fără vegetație forestieră, fiind printre cele mai mari și mai variate tipuri de habitate din lume.–>

Habitatele de pajiști conțin tipuri de vegetație erbacee, dar uneori și ierburi anuale sau perene care inhabitează zone uscate climatic sau edafic sau în zone cu un conținut hidric mai ridicat. În conformitate cu această definiție generală, există două principale situații din România în care aceste habitate pot exista: pajiști naturale și pajiști semi-naturale. În ambele situații, activitatea antropică influențează, în măsură mai mare sau mai mică, compoziția floristică a acestora.<!–>În România este prezentă o mare varietate de tipuri de pajiști (de exemplu: pajiști de stepă, pajiști alpine, pajiști montane, pajiști azonale/extrazonale) care diferă în funcție de compoziția și structura specifică a fitocenozelor, poziția geografică, de tipul solului (pH, nutrienți etc.), microclimat și macroclimat, echilibrul apei (pajiști mezo-xerice/xerice) și utilizarea terenurilor (naturale, pășuni, fânețe). Măsuri de conservare–><!–>Măsuri de conservareLista măsurilor de conservare se regăsește pe portalul de raportare al CE și în secțiunea 6.5 la prezentul document.–><!–>PerspectiveCorelat cu formatul de raportare, rezultatul evaluării stării perspectivelor se face folosind cele patru categorii disponibile: "favorabil" (FV), "nefavorabil-inadecvat" (U1), "nefavorabil-rău" (U2) și "necunoscut" (XX) este redat în tabelul de mai jos:

Starea de conservare–>	Criterii de evaluare<!–>
Favorabil (FV)–>	Conform matricei de evaluare (anexa E), situația perspectivelor viitoare este „favorabilă” dacă:<!–>nu se așteaptă niciun impact semnificativ din cauza amenințărilor la habitat și viabilitatea acestuia pe termen lung este asigurată.–>Informații suplimentare:<!–>Perspectivele de viitor ar trebui evaluate „favorabile” dacă toți parametrii au perspective bune (câmpul 9.1) sau dacă perspectivele unui parametru sunt „necunoscute”, în timp ce ceilalți parametri au perspective bune.–>
Nefavorabil- inadecvat (U1)<!–>	Conform matricei de evaluare (anexa E), statutul perspectivelor viitoare este „nefavorabil-inadecvat” dacă:–>– orice altă combinație (o altă combinație de criterii decât pentru „favorabil” sau „nefavorabil-rău”).<!–>Informații suplimentare:–>Matricea de evaluare nu include criterii explicite pentru statutul „nefavorabil-inadecvat” al perspectivelor viitoare. Cu toate acestea, ținând cont de metoda de evaluare a perspectivelor de viitor propuse în aceste orientări, statutul ar trebui considerat „nefavorabil-inadecvat” dacă perspectivele unuia sau mai multor parametri (câmpul 9.1) sunt „sărace”, niciunul nu are perspective „proaste”. și există cel puțin un parametru cu perspective „necunoscute”.<!–>
Nefavorabil-rău–>(U2)<!–>	Conform matricei de evaluare (anexa E), statutul perspectivelor de viitor este „nefavorabil-rău” dacă:–>e așteaptă impacturi severe din cauza presiunilor și amenințărilor asupra habitatului, perspectivele viitorului său sunt „proaste”, iar viabilitatea pe termen lung nu este asigurată.<!–>Informații suplimentare:–>Perspectivele de viitor ar trebui evaluate ca „nefavorabile-rele” dacă unul sau mai mulți parametri au perspective „proaste” (câmpul 9.1).<!–>
Necunoscut–>(XX)<!–>	Conform matricei de evaluare (anexa E), situația perspectivelor viitoare este „necunoscută” dacă:–>– nu există informații fiabile sau insuficiente disponibile. Observații complementare:<!–>Perspectivele de viitor ar trebui evaluate ca „necunoscute” dacă doi sau mai mulți parametri au perspective „necunoscute” și dacă niciun parametru nu are perspective „proaste” (câmpul 9.1).–>

<!–>–>Siturile natura 2000 (pSCI, SCI) pentru tipurile de habitate de pajiști din anexa I a Directivei HabitateÎn vederea stabilirii măsurilor specifice/măsurilor de management, trebuie furnizate informații suplimentare privind indicarea pentru fiecare activitate cu impact asupra speciilor și tipurilor de habitate impactate, inclusiv a intensității impactului funcție de localizare.<!–>În acest sens, pentru evaluarea impacturilor trebuie furnizate informațiile necesare pentru:● Evaluarea activităților cu impact asupra ariei naturale protejate, în general–>● Evaluarea activităților cu impact asupra speciilor de interes conservative<!–>● Evaluarea activităților cu impact asupra tipurilor de habitate de interes conservativ.–><!–>–>Relația plot de monitorizare/rețea Natura 2000Acoperirea NATURA 2000 (pSCIs, SCI și SACs) pentru habitatele din anexa IAceastă secțiune oferă informații despre suprafața habitatului și tendința suprafeței în stare bună în rețeaua Natura 2000. Informațiile solicitate ar trebui să acopere siturile de importanță comunitară propuse (pSCI), siturile de importanță comunitară (SCI) și zonele speciale de conservare (SAC) ale rețelei Natura 2000 din regiunea biogeografică / marină în cauză.<!–>Informațiile se referă la toate pSCI-urile / SCI-urile / SAC-urile în care habitatele din anexa I sunt prezente, nu numai acele sit-uri în care habitatul este declarat obiectiv de conservare.–><!–>Suprafața tipului de habitat din rețeaua pSCI, SCI și SACSe indică suprafața tipului de habitat din rețea, din regiunea biogeografică sau marină în cauză, inclusiv toate siturile în care este prezent tipul de habitat. Se urmăresc aceleași recomandări ca și pentru suprafața habitatului.

Cod–>Habitat<!–>	ALP–>	CON<!–>	PAN–>	STE<!–>	BLS–>	MBS<!–>	Total–>ploturi<!–>	Ploturi în două bioregiuni diferite–>
6110*<!–>	11–>	19<!–>	0–>	0<!–>	0–>	0<!–>	23–>	7<!–>
6120*–>	0<!–>	13–>	0<!–>	1–>	1<!–>	0–>	15<!–>	0–>
6150<!–>	34–>	0<!–>	0–>	0<!–>	0–>	0<!–>	34–>	0<!–>
6170–>	25<!–>	0–>	0<!–>	0–>	0<!–>	0–>	25<!–>	0–>
6190<!–>	21–>	16<!–>	0–>	0<!–>	0–>	0<!–>	30–>	7<!–>
6210*–>	20<!–>	33–>	0<!–>	0–>	0<!–>	0–>	41<!–>	12–>
6230*<!–>	48–>	0<!–>	0–>	0<!–>	0–>	0<!–>	48–>	0<!–>
6240*–>	0<!–>	41–>	0<!–>	0–>	0<!–>	0–>	41<!–>	0–>
62C0*<!–>	0–>	31<!–>	0–>	29<!–>	0–>	0<!–>	58–>	2<!–>
6410–>	20<!–>	20–>	1<!–>	2–>	3<!–>	0–>	35<!–>	11–>
6420<!–>	0–>	0<!–>	0–>	0<!–>	3–>	0<!–>	3–>	0<!–>
6430–>	69<!–>	81–>	19<!–>	26–>	7<!–>	0–>	164<!–>	38–>
6440<!–>	22–>	49<!–>	12–>	13<!–>	3–>	0<!–>	84–>	15<!–>
6510–>	15<!–>	34–>	7<!–>	7–>	4<!–>	0–>	60<!–>	7–>
6520<!–>	85–>	0<!–>	0–>	0<!–>	0–>	0<!–>	85–>	0<!–>

–><!–>–>

Ploturi de monitorizare din rețeaua Natura 2000Ploturile de monitorizare se stabilesc în corelație cu:– arealul tipului de habitat din interiorul rețelei pSCI, SCI și SAC, … – modul de estimare, … – suprafața tipului de habitat din interiorul rețelei, … – metoda folosită, … – tendința pe termen scurt a habitatului în stare bună în cadrul rețelei (direcția), … – tendința pe termen scurt a habitatului în stare bună în cadrul rețelei (metoda folosită). În tabelul de mai jos sunt redate tipurile de habitate de pajiști și siturile Natura2000, respectiv județele în care acestea se regăsesc: … <!–>–>Ploturi de monitorizare în afara rețelei Natura 2000Monitorizarea habitatelor de interes comunitar se face atât în interiorul Rețelei Natura 2000, cât și în afara rețelei Natura 2000, în scopul evaluării în vederea raportării către CE.<!–>În esență, acest fapt se transpune astfel:a.–>Monitorizare în ploturi numai în interiorul Natura 2000; … b.<!–>Monitorizare în ploturi atât în interiorul, cât și în afara Natura 2000; … c.–>Monitorizare în ploturi numai în afara Natura 2000. … <!–>Datele rezultate în urma monitorizării trebuie să surprindă unde are loc principalul obiectiv al acțiunii de conservare. Prin urmare, în corelare cu formatul de raportare, se alege opțiunea (a) dacă toate, sau marea majoritate, dintre măsurile de conservare sunt limitate la Natura 2000, opțiunea (b) dacă există o investiție proporțională în punerea în aplicare a măsurilor în interiorul și în afara Natura 2000 și opțiunea (c ) dacă toate, sau marea majoritate, dintre măsuri sunt luate în afara Natura 2000.–>În stadiul actual, majoritatea habitatelor care nu sunt în rețeaua Natura 2000, nu sunt cartate nici la nivel de bioregiune și nici la nivel național.<!–>–>Evaluarea stării de conservare a habitatelor de pajiști Metodologia de agregare a datelorObservațiile directe evaluate de către experții în biodiversitate, selectați pentru evaluarea habitatelor țintă, utilizează tehnologiile de ultimă generație atât în ceea ce privește unități GPS și aplicații mobile de colectare a datelor din teren. Fișele de teren completate descriu caracteristici structurale și funcționale ale habitatelor, precum și presiuni identificate, informațiile astfel colectate intră într- un prim proces de agregare (primul nivel) în care fiecare fișă are asociat o localizare stațială cu precizie metrică (1-3 m) se agregă într-un plot de 10 x 10 km. Această agregare permite caracterizarea variabilității interne a habitatului țintă la nivelul unui plot. Plotul reprezintă unitatea de bază pentru evaluare. Metodele de evaluare se realizează fie prin evaluarea completă a habitatului țintă (3 = Complete survey or a statistically robust estimate); când se evaluează un număr de ploturi mai mic decât numărul total în care avem habitatul confirmat (2= Estimate based on parțial data with some extrapolation and/or modelling); când se evaluează un număr foarte redus de ploturi și se utilizează părerea expertului (1 = Estimate based on expert opinion with no or minimal sampling); atunci când nu se evaluează nici un plot în raport se va menționa "date inexistente" (0 = Absent data).<!–>–>Evaluarea stării de conservare pe bioregiuneEvaluarea stării de conservare se realizează într-un mod gregar pentru fiecare tip de habitat care a fost inclus în checklist, raportarea realizându-se pentru habitatele prezente la nivel național în cele 5 bioregiuni terestre și Regiunea marină Marea Neagră.<!–>Simplificat, starea de conservare favorabilă poate fi descrisă ca situația în care un tip de habitat sau o specie prosperă (atât în ceea ce privește suprafața și mărimea populației, cât și în ceea ce privește calitatea populației, inclusiv în sensul capacității de reproducere, structurii pe vârste, mortalității) și există perspectivele să prospere de asemenea și în viitor fără modificări semnificative în politicile și managementul existent. Faptul că un tip de habitat sau o specie nu sunt amenințate (ex: nu există nici un risc direct să devină extincte) nu înseamnă că acestea sunt în stare de conservare favorabilă. Obiectivul directivei este definit în termeni pozitivi, orientat spre o situație favorabilă care trebuie să fie definită, atinsă și/sau menținută. Prin urmare, obiectivul Directivei Habitate urmărește mai mult decât evitarea dispariției tipurilor de habitate sau speciilor.–>Starea de conservare nefavorabilă este împărțită în două clase:– "nefavorabil-inadecvat" pentru situațiile în care este necesară o schimbare a politicilor sau managementului pentru a aduce tipul de habitat sau specia în stare de conservare favorabilă, dar nu există nici un pericol de dispariție în viitorul previzibil (ex: 50-100 de ani); … – "nefavorabil-rău" pentru situațiile în care tipul de habitat sau specia este în pericol de a dispare în viitorul previzibil (ex: 50-100 de ani). … <!–>Pentru toate situațiile în care nu există suficiente informații pentru a realiza o evaluare corespunzătoare, starea de conservare este considerată "necunoscută".–>Pentru o reprezentare grafică a celor patru stări de conservare, a fost adoptat un sistem de codificare pe culori (prin intermediul îndrumarului Comisiei Europene: Evaluarea și raportarea în conformitate cu Articolul 17 al Directivei Habitate: Formate de raportare pentru Perioada 2012):● roșu pentru "nefavorabil-rău";<!–>● portocaliu pentru "nefavorabil-inadecvat";–>● verde pentru "favorabil";<!–>● gri pentru "necunoscut".–><!–>Având în vedere că speciile și tipurile de habitatele de importanță comunitară au fost listate în cadrul anexelor Directivei în urma unor studii și aprecieri prin care s-a constatat că sunt amenințate, rare sau endemice, nu ar trebui să surprindă pe nimeni faptul că majoritatea dintre acestea se încadrează în categoriile "nefavorabil-inadecvat" (portocaliu) sau "nefavorabil-rău"(roșu) în ceea ce privește starea lor de conservare. Deasemenea, ținând cont de faptul că este necesară o lungă perioadă de timp pentru ca o specie sau un tip de habitat să ajungă într-o stare de conservare favorabilă, nu ar trebui să fie surprinzător faptul că respectiva specie sau respectivul tip de habitat rămâne în starea de conservare nefavorabilă un timp îndelungat, chiar dacă la nivelul ariei naturale protejate respective sunt luate măsuri corespunzătoare.–><!–>Evaluarea tendințelor pe termen scurtAvând în vedere că România este la a doua raportare în baza art. 17 al Directivei Habitate, prima raportare rămânând de referință pentru următoarele rapoarte, s-a realizat evaluarea tendințelor pe termen scurt a stării de conservare cu utilizarea doar a unui ciclu de raportare, spre deosebire de metoda recomandată.–>Metoda de evaluare a tendințelor de evoluție pe termen scurt utilizează tendința observată pentru parametrii de stare precum areal de distribuție și structură și funcții raportate în urmă cu 2 cicluri de raportare (de 6 ani). Tendința fiind evaluată utilizând indicatori calitativi precum: stabilă, în refacere, în declin și necunoscut.<!–>Evaluarea tendințelor pe termen scurt reprezintă de asemenea cheie de control pentru analiza de calitate a rezultatelor raportării succesive.–><!–>Evaluarea tendințelor pe termen lungAvând în vedere că România este la a doua raportare în baza art. 17 al Directivei Habitate, prima raportare rămânând de referință pentru următoarele rapoarte, s-a realizat evaluarea tendințelor pe termen lung a stării de conservare cu utilizarea doar a unui ciclu de raportare, spre deosebire de metoda recomandată.–>Metoda de evaluare a tendințelor de evoluție pe termen lung utilizează tendința observată pentru parametrii de stare precum areal de distribuție și structură și funcții raportate în urmă cu 4 cicluri de raportare (de 6 ani). Tendința fiind evaluată utilizând indicatori calitativi precum: stabilă, în refacere, în declin și necunoscut.<!–>Evaluarea tendințelor pe termen lung reprezintă de asemenea cheie de control pentru analiza de calitate a rezultatelor raportării succesive.–><!–>Evaluarea presiunilor și amenințărilorSe utilizează nomenclatorul de presiuni și amenințări agreat la nivel european, atașat prezentului document.–>Presiunile observate în studiul de teren sunt evaluate stabilindu-se intensitatea specifică a fiecăreia ce se exercită asupra habitatului țintă. Categoriile de evaluare a intensității sunt de asemenea de nivel calitativ, respectiv: intensitate mică, intensitate medie, intensitate mare, intensitate necunoscută. Amenințările estimate, în urma analizei presiunilor existente observate în teren sunt evaluate, stabilindu-se intensitatea specifică a fiecăreia ce se exercită asupra habitatului țintă. Categoriile de evaluare a intensității sunt de asemenea de nivel calitativ, respectiv: intensitate mică, intensitate medie, intensitate mare, intensitate necunoscută.<!–>–>Agregarea informației din ploturi pe bioregiuneModul de agregare a datelor se face în două etape:Agregarea spațială, respectiv generarea hărților în conformitate cu formatul de raportare pornind dela ploturile evaluate (și estimate) sintetizându-se la nivel de bioregiune și respectiv la nivel național. Agregarea non-spațială care presupune generarea fișierelor specifice, în conformitate cu formatul de raportare, pornind de la datele agregate primar, prima agregare fiind prezentată în subcapitolul 4.1. Al doilea nivel de agregare este al atributelor specifice habitatelor țintă la nivel de plot ce sunt ulterior corelate la nivel de bioregiune în vederea raportării.<!–>–>Informațiile din gridurile de 10 x 10 km (ploturi) la nivel de bioregiune se mediază pentru fiecare categorie dintre parametrii de stare utilizându-se o medie ponderată pentru asumarea deciziei finale.<!–>Spre exemplificare, compoziția specifică ceea ce reprezintă unul dintre parametrii esențiali în evaluarea structurii habitatelor va avea valori diferite de la un plot la altul, ceea ce impune ca din punct de vedere sistematic să fie grupate pe clase de bogăție de specii diferită (mare, medie, mică); ponderea fiecărei clase fiind cea care va duce la decizia specifică fiecărei bioregiuni. Astfel, de exemplu, dacă la habitatul 6110* vom obține 23 de ploturi care se încadrează în clasa de compoziție specifică mare (12 specii caracteristice), iar în clasa de compoziție medie (7 specii caracteristice) vom avea 7 ploturi care se încadrează în aceasta, apoi în clasa de compoziție mică (3 specii caracteristice), putem deduce că raportul pe bioregiunea țintă este considerat în stare favorabilă în ceea ce privește evaluarea structurii. Al treilea nivel de agregare este al atributelor la nivel național rezultate din agregarea datelor la nivel de bioregiune.–><!–>Planul de monitorizare a habitatelor de pajiști este parte a metodologiei de monitorizare și sunt redate următoarele elemente: codul Natura 2000 și denumirea habitatului, perioadele optime de monitorizare, metoda utilizată și anumite observații (de la caz la caz).–>Tabel – Planul de monitorizare a habitatelor de pajiști

Denumirea și codul Natura 2000<!–>

Perioade optime de monitorizare–>

Metoda utilizată<!–>

Obs.–>

I<!–>

II–>

III<!–>

IV–>

V<!–>

VI–>

VII<!–>

VIII–>

IX<!–>

X–>

XI<!–>

XII–>

6110 * – Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifile din Alysso-Sedionalbi<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

Observații directe prin: – metoda releveelor sau a transectelor itinerante metoda Braun-Blanquet–>

Min 6 relevee/ transecte de monitorizare în cadrul ariilor naturale țintă și în afara acestora în situația prezenței habitatului.<!–>

6120* – Pajiști xerice pe nisipuri calcaroase–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

Observații directe prin: – metoda releveelor sau a transectelor itinerante metoda Braun-Blanquet<!–>

Min 7 relevee/ transecte de monitorizare în cadrul ariilor naturale țintă și în afara acestora în situația prezenței habitatului.–>

6150 – Pajiști boreale și alpine pesubstrate siliciose<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

Observații directe prin: – metoda releveelor sau a transectelor itinerante metoda Braun-Blanquet–>

Min 7 relevee/ transecte de monitorizare în cadrul ariilor naturale țintă și în afara acestora în situația prezenței habitatului.<!–>

6170 – Pajiști calcifile alpine și subalpine–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

Observații directe prin: – metoda releveelor sau a transectelor itinerante metoda Braun-Blanquet<!–>

Min 7 relevee/ transecte de monitorizare în cadrul ariilor naturale țintă și în afara acestora în situația prezenței habitatului.–>

6190 – Pajiști panonice de stâncării (Stipo-Festucetalia pallentls)<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

Observații directe prin: – metoda releveelor sau a transectelor itinerante metoda Braun-Blanquet–>

Min 7 relevee/ transecte de monitorizare în cadrul ariilor naturale țintă și în afara acestora în situația prezenței habitatului.<!–>

6210* – Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrate calcaroase (Festuco-Brometalia)–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

Observații directe prin: – metoda releveelor sau a transectelor itinerante metoda Braun-Blanquet<!–>

Min 7 relevee/ transecte de monitorizare în cadrul ariilor naturale țintă și în afara acestora în situația prezenței habitatului.–>

6230 – Pajiști montane de Nardus bogate în specii, pe substrate silicioase<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

Observații directe prin: – metoda releveelor sau a transectelor itinerante metoda Braun-Blanquet–>

Min 7 relevee/ transecte de monitorizare în cadrul ariilor naturale țintă și în afara acestora în situația prezenței habitatului.<!–>

62C0* – Stepe ponto-sarmatice–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

Observații directe prin: – metoda releveelor sau a transectelor itinerante metoda Braun-Blanquet<!–>

Min 8 relevee/ transecte de monitorizare în cadrul ariilor naturale țintă și în afara acestora în situația prezenței habitatului.–>

6240* – Pajiști stepice subpanonice<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

Observații directe prin: – metoda releveelor sau a transectelor itinerante metoda Braun-Blanquet–>

Min 7 relevee/ transecte de monitorizare în cadrul ariilor naturale țintă și în afara acestora în situația prezenței habitatului.<!–>

6410 – Pajiști cu Molima pe soluri calcaroase, turboase sau luto-argiloase (Moliniori caeruleae)–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

Observații directe prin: – metoda releveelor sau a transectelor itinerante metoda Braun-Blanquet<!–>

Min 7 relevee/ transecte de monitorizare în cadrul ariilor naturale țintă și în afara acestora în situația prezenței habitatului.–>

6420 – Pajiști mediteraneene umede cu ierburi înalte din Molinio-Holoschoenion<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

Observații directe prin: – metoda releveelor sau a transectelor itinerante metoda Braun-Blanquet–>

Min 7 relevee/ transecte de monitorizare în cadrul ariilor naturale țintă și în afara acestora în situația prezenței habitatului.<!–>

6430 – Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie până în etajele montan și alpin–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

Observații directe prin: – metoda releveelor sau a transectelor itinerante metoda Braun-Blanquet<!–>

Min 8 relevee/ transecte de monitorizare în cadrul ariilor naturale țintă și în afara acestora în situația prezenței habitatului.–>

6440 – Pajiști aluviale din Cnidiondubii<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

Observații directe prin: – metoda releveelor sau a transectelor itinerante metoda Braun-Blanquet–>

Min 7 relevee/ transecte de monitorizare în cadrul ariilor naturale țintă și în afara acestora în situația prezenței habitatului.<!–>

6510 – Pajiști de altitudine joasă (Alcpecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

Observații directe prin: – metoda releveelor sau a transectelor itinerante metoda Braun-Blanquet<!–>

Min 8 relevee/ transecte de monitorizare în cadrul ariilor naturale țintă și în afara acestora în situația prezenței habitatului.–>

6520 – Fânețe montane<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

Observații directe prin: – metoda releveelor sau a transectelor itinerante metoda Braun-Blanquet–>

Min 6 relevee/ transecte de monitorizare în cadrul ariilor naturale țintă și în afara acestora în situația prezenței habitatului.<!–>

–>

6.2.<!–>Metodologiile de monitorizare a stării de conservare a habitatelor de pajiștiMetodologia pentru colectarea datelor din teren și pentru evaluarea stării de conservare sunt descrise la pct 2.2 pentru grupele de habitate: sărături, dune continentale, apă dulce, pajiști, mlaștini și turbării, grohotișuri și stâncării.–> … 6.3.<!–>Lista cu siturile de importanță comunitară pentru habitatele de pajiști

Tip habitat Natura 2000–>	Cod Sit Natura 2000<!–>	Nume Sit Natura 2000–>
6110 * – Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifile din Alysso-Sedion albi<!–>	ROSCI0002–>	Apuseni<!–>
	ROSCI0013–>	Bucegi<!–>
	ROSCI0024–>	Ceahlău<!–>
	ROSCI0031–>	Cheile Nerei – Beușnița<!–>
	ROSAC0032–>	Cheile Rudăriei<!–>
	ROSAC0034–>	Cheile Turenilor<!–>
	ROSAC0035–>	Cheile Turzii<!–>
	ROSCI0042–>	Codru Moma<!–>
	ROSCI0069–>	Domogled – Valea Cernei<!–>
	ROSCI0087–>	Grădiștea Muncelului – Cioclovina<!–>
	ROSAC0194–>	Piatra Craiului<!–>
	ROSCI0206–>	Porțile de Fier<!–>
	ROSCI0226–>	Semenic – Cheile Carașului<!–>
	ROSAC0234–>	Stânca Ștefănești<!–>
	ROSAC0304–>	Hârtibaciu Sud – Vest<!–>
6120* – Pajiști xerice pe nisipuri calcaroase–>	ROSCI0020<!–>	Câmpia Careiului–>
	ROSAC0039<!–>	Ciuperceni – Desa–>
	ROSAC0045<!–>	Coridorul Jiului–>
	ROSAC0064<!–>	Defileul Mureșului–>
	ROSCI0065<!–>	Delta Dunării–>
	ROSAC0072<!–>	Dunele de nisip de la Hanul Conachi–>
	ROSAC0111<!–>	Mestecănișul de la Reci–>
	ROSCI0206<!–>	Porțile de Fier–>
	ROSAC0214<!–>	Râul Tur–>
6150 – Pajiști boreale și alpine pe substrate siliciose<!–>	ROSCI0002–>	Apuseni<!–>
	ROSCI0019–>	Călimani – Gurghiu<!–>
	ROSAC0046–>	Cozia<!–>
	ROSAC0085–>	Frumoasa<!–>
	ROSAC0102–>	Leaota<!–>
	ROSAC0122–>	Munții Făgăraș<!–>
	ROSAC0124–>	Munții Maramureșului<!–>
	ROSAC0125–>	Munții Rodnei<!–>
	ROSCI0126–>	Munții Țarcu<!–>
	ROSAC0188–>	Parâng<!–>
	ROSAC0196–>	Pietrosul Broștenilor – Cheile Zugrenilor<!–>
	ROSAC0208–>	Putna – Vrancea<!–>
	ROSAC0212–>	Rarău – Giumalău<!–>
	ROSAC0233–>	Someșul Rece<!–>
	ROSAC0263–>	Valea Ierii<!–>
6170 – Pajiști calcifile alpine și subalpine–>	ROSCI0002<!–>	Apuseni–>
	ROSCI0013<!–>	Bucegi–>
	ROSAC0015<!–>	Buila – Vânturarița–>
	ROSCI0019<!–>	Călimani – Gurghiu–>
	ROSCI0024<!–>	Ceahlău–>
	ROSAC0027<!–>	Cheile Bicazului – Hășmaș–>
	ROSCI0038<!–>	Ciucaș–>
	ROSCI0069<!–>	Domogled – Valea Cernei–>
	ROSAC0121<!–>	Muntele Vulcan–>
	ROSAC0122<!–>	Munții Făgăraș–>
	ROSAC0125<!–>	Munții Rodnei–>
	ROSCI0126<!–>	Munții Țarcu–>
	ROSAC0128<!–>	Nordul Gorjului de Est–>
	ROSAC0129<!–>	Nordul Gorjului de Vest–>
	ROSAC0188<!–>	Parâng–>
	ROSAC0194<!–>	Piatra Craiului–>
	ROSCI0207<!–>	Postăvarul–>
	ROSAC0212<!–>	Rarău – Giumalău–>
	ROSAC0239<!–>	Târnovu Mare – Latorița–>
	ROSAC0253<!–>	Trascău–>
	ROSCI0323<!–>	Munții Ciucului–>
6190 – Pajiști panonice de stâncării (Stipo-Festucetalia pallentis )<!–>	ROSCI0002–>	Apuseni<!–>
	ROSAC0015–>	Buila – Vânturarița<!–>
	ROSAC0027–>	Cheile Bicazului – Hășmaș<!–>
	ROSCI0029–>	Cheile Glodului, Cibului și Măzii<!–>
	ROSCI0031–>	Cheile Nerei – Beușnița<!–>
	ROSAC0032–>	Cheile Rudăriei<!–>
	ROSAC0035–>	Cheile Turzii<!–>
	ROSCI0063–>	Defileul Jiului<!–>
	ROSAC0069–>	Domogled – Valea Cernei<!–>
	ROSAC0074–>	Făgetul Clujului – Valea Morii<!–>
	ROSAC0124–>	Munții Maramureșului<!–>
	ROSCI0206–>	Porțile de Fier<!–>
	ROSCI0226–>	Semenic – Cheile Carașului<!–>
	ROSAC0253–>	Trascău<!–>
	ROSAC0304–>	Hârtibaciu Sud – Vest<!–>
6210* – Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrate calcaroase (Festuco-Brometalia )–>	ROSCI0002<!–>	Apuseni–>
	ROSCI0031<!–>	Cheile Nerei – Beușnița–>
	ROSAC0035<!–>	Cheile Turzii–>
	ROSAC0036<!–>	Cheile Vârghișului–>
	ROSAC0061<!–>	Defileul Crișului Negru–>
	ROSAC0069<!–>	Domogled – Valea Cernei–>
	ROSAC0074<!–>	Făgetul Clujului – Valea Morii–>
	ROSCI0087<!–>	Grădiștea Muncelului – Cioclovina–>
	ROSAC0093<!–>	Insulele Stepice Șura Mică – Slimnic–>
	ROSAC0099<!–>	Lacul Știucilor – Sic – Puini – Bonțida–>
	ROSAC0118<!–>	Movilele de la Păucea–>
	ROSAC0128<!–>	Nordul Goijului de Est–>
	ROSAC0129<!–>	Nordul Goijului de Vest–>
	ROSAC0198<!–>	Platoul Mehedinți–>
	ROSCI0206<!–>	Porțile de Fier–>
	ROSCI0211<!–>	Podișul Secașelor–>
	ROSCI0226<!–>	Semenic – Cheile Carașului–>
	ROSAC0227<!–>	Sighișoara – Târnava Mare–>
	ROSCI0235<!–>	Stânca Tohani–>
	ROSAC0238<!–>	Suatu – Cojocna – Crairât–>
	ROSAC0239<!–>	Târnovu Mare – Latorița–>
	ROSAC0297<!–>	Dealurile Târnavei Mici – Bicheș–>
	ROSCI0301<!–>	Bogata–>
	ROSAC0304<!–>	Hârtibaciu Sud – Vest–>
	ROSCI0323<!–>	Munții Ciucului–>
	ROSCI0396<!–>	Dealul Pădurea Murei – Sângeorzu Nou–>
	ROSCI0406<!–>	Zarandul de Est–>
	ROSCI0410<!–>	Fânațele de la Sucutard–>
	ROSCI0416<!–>	Măgura Bătarci–>
	ROSCI0418<!–>	Movilele de la Iacobeni–>
	ROSCI0428<!–>	Pajiștile de la Mănărade–>
	ROSCI0429<!–>	Pajiștile de la Moriști și Cojocna–>
	ROSCI0430<!–>	Pajiștile de la Tiur–>
	ROSCI0431<!–>	Pajiștile dintre Șeica Mare și Veșeud–>
6230 – Pajiști montane de Nardus bogate în specii, pe substrate silicioase<!–>	ROSCI0002–>	Apuseni<!–>
	ROSCI0013–>	Bucegi<!–>
	ROSAC0015–>	Buila – Vânturarița<!–>
	ROSCI0019–>	Călimani – Gurghiu<!–>
	ROSCI0024–>	Ceahlău<!–>
	ROSCI0038–>	Ciucaș<!–>
	ROSAC0046–>	Cozia<!–>
	ROSAC0047–>	Creasta Nemirei<!–>
	ROSCI0063–>	Defileul Jiului<!–>
	ROSAC0085–>	Frumoasa<!–>
	ROSCI0087–>	Grădiștea Muncelului – Cioclovina<!–>
	ROSCI0089–>	Gutâi – Creasta Cocoșului<!–>
	ROSAC0119–>	Muntele Mare<!–>
	ROSAC0122–>	Munții Făgăraș<!–>
	ROSAC0124–>	Munții Maramureșului<!–>
	ROSCI0125–>	Munții Rodnei<!–>
	ROSCI0126–>	Munții Țarcu<!–>
	ROSAC0188–>	Parâng<!–>
	ROSCI0195–>	Piatra Mare<!–>
	ROSAC0208–>	Putna – Vrancea<!–>
	ROSAC0212–>	Rarău – Giumalău<!–>
	ROSCI0241–>	Tinovul Apa Lină – Honcsok<!–>
	ROSAC0260–>	Valea Cepelor<!–>
	ROSAC0270–>	Vânători-Neamț<!–>
	ROSCI0323–>	Munții Ciucului<!–>
	ROSCI0381–>	Râul Târgului – Argeșel – Râușor<!–>
62C0* – Stepe ponto-sarmatice–>	ROSCI0012<!–>	Brațul Măcin–>
	ROSAC0022<!–>	Canaralele Dunării–>
	ROSCI0041<!–>	Coasta Rupturile Tanacu–>
	ROSAC0053<!–>	Dealul Alah Bair–>
	ROSAC0057<!–>	Dealul Istrița–>
	ROSAC0058<!–>	Dealul lui Dumnezeu–>
	ROSAC0059<!–>	Dealul Perchiu–>
	ROSAC0060<!–>	Dealurile Agighiolului–>
	ROSCI0065<!–>	Delta Dunării–>
	ROSAC0067<!–>	Deniz Tepe–>
	ROSAC0071<!–>	Dumbrăveni – Valea Urluia – Lacul Vederoasa–>
	ROSCI0077<!–>	Fânațele Bârca–>
	ROSAC0080<!–>	Fânațurile de la Glodeni–>
	ROSAC0081<!–>	Fânețele seculare Frumoasa–>
	ROSCI0082<!–>	Fânețele seculare Ponoare–>
	ROSCI0083<!–>	Fântânița Murfatlar–>
	ROSAC0099<!–>	Lacul Știucilor – Sic – Puini – Bonțida–>
	ROSAC0103<!–>	Lunca Buzăului–>
	ROSAC0117<!–>	Movila lui Burcel–>
	ROSCI0123<!–>	Munții Măcinului–>
	ROSAC0139<!–>	Pădurea Breana – Roșcani–>
	ROSAC0149<!–>	Pădurea Eseschioi – Lacul Bugeac–>
	ROSCI0157<!–>	Pădurea Hagieni – Cotul Văii–>
	ROSAC0167<!–>	Pădurea Roșcani–>
	ROSAC0171<!–>	Pădurea și pajiștile de la Mârzești–>
	ROSAC0172<!–>	Pădurea și Valea Canaraua Fetii – Iortmac–>
	ROSCI0177<!–>	Pădurea Topana–>
	ROSCI0201<!–>	Podișul Nord Dobrogean–>
	ROSAC0202<!–>	Silvostepa Olteniei–>
	ROSAC0215<!–>	Recifii Jurasici Cheia–>
	ROSCI0265<!–>	Valea lui David–>
	ROSAC0272<!–>	Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari și Pâclele Mici–>
	ROSCI0278<!–>	Bordușani – Borcea–>
	ROSCI0286<!–>	Colinele Elanului–>
	ROSCI0301<!–>	Bogata–>
	ROSCI0335<!–>	Pădurea Dobrina – Huși–>
	ROSCI0340<!–>	Cuiugiuc–>
	ROSCI0399<!–>	Suharau – Darabani–>
	ROSCI0431<!–>	Pajiștile dintre Șeica Mare și Veșeud–>
6240* – Pajiști stepice subpanonice<!–>	ROSCI0019–>	Călimani – Gurghiu<!–>
	ROSAC0035–>	Cheile Turzii<!–>
	ROSCI0040–>	Coasta Lunii<!–>
	ROSCI0079–>	Fânațele de pe Dealul Corhan – Săbed<!–>
	ROSCI0093–>	Insulele Stepice Șura Mică – Slimnic<!–>
	ROSAC0099–>	Lacul Știucilor – Sic – Puini – Bonțida<!–>
	ROSAC0147–>	Pădurea de stejar pufos de la Mirăslău<!–>
	ROSAC0187–>	Pajiștile lui Suciu<!–>
	ROSCI0210–>	Râpa Lechința<!–>
	ROSCI0211–>	Podișul Secașelor<!–>
–>	ROSAC0214<!–>	Râul Tur–>
	ROSAC0218<!–>	Dealul Mocrei – Rovina – Ineu–>
	ROSAC0227<!–>	Sighișoara – Târnava Mare–>
	ROSCI0236<!–>	Strei – Hațeg–>
	ROSAC0238<!–>	Suatu – Cojocna – Crairât–>
	ROSAC0295<!–>	Dealurile Clujului de Est–>
	ROSAC0297<!–>	Dealurile Târnavei Mici – Bicheș–>
	ROSAC0300<!–>	Fânațele Pietroasa – Podeni–>
	ROSCI0301<!–>	Bogata–>
	ROSAC0322<!–>	Muntele Șes–>
	ROSCI0331<!–>	Pajiștile Balda – Frata – Miheșu de Câmpie–>
	ROSAC0333<!–>	Pajiștile Sărmășel – Milaș – Urmeniș–>
	ROSCI0346<!–>	Pajiștea Ciacova–>
	ROSCI0348<!–>	Pajiștea Jebel–>
	ROSCI0396<!–>	Dealul Pădurea Murei – Sângeorzu Nou–>
	ROSCI0402<!–>	Valea din Sânandrei–>
	ROSCI0408<!–>	Zau de Câmpie–>
	ROSCI0416<!–>	Măgura Bătarci–>
	ROSCI0418<!–>	Movilele de la Iacobeni–>
	ROSCI0429<!–>	Pajiștile de la Moriști și Cojocna–>
	ROSCI0430<!–>	Pajiștile de la Tiur–>
	ROSCI0431<!–>	Pajiștile dintre Șeica Mare și Veșeud–>
6410 – Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau luto- argiloase (Molinion caeruleae)<!–>	ROSCI0002–>	Apuseni<!–>
	ROSCI0006–>	Balta Mică a Brăilei<!–>
	ROSCI0007–>	Bazinul Ciucului de Jos<!–>
	ROSCI0019–>	Călimani – Gurghiu<!–>
	ROSCI0020–>	Câmpia Careiului<!–>
	ROSCI0063–>	Defileul Jiului<!–>
	ROSCI0065–>	Delta Dunării<!–>
	ROSAC0069–>	Domogled – Valea Cernei<!–>
	ROSAC0074–>	Făgetul Clujului – Valea Morii<!–>
	ROSAC0082–>	Fânețele seculare Ponoare<!–>
	ROSAC0085–>	Frumoasa<!–>
	ROSCI0087–>	Grădiștea Muncelului – Cioclovina<!–>
	ROSCI0089–>	Gutâi – Creasta Cocoșului<!–>
	ROSCI0092–>	Igniș<!–>
	ROSAC0093–>	Insulele Stepice Șura Mică – Slimnic<!–>
	ROSAC0096–>	Lacul Bâlbâitoarea<!–>
	ROSAC0113–>	Mlaștina după Luncă<!–>
	ROSAC0122–>	Munții Făgăraș<!–>
	ROSAC0124–>	Munții Maramureșului<!–>
	ROSAC0205–>	Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului<!–>
	ROSAC0214–>	Râul Tur<!–>
	ROSCI0226–>	Semenic – Cheile Carașului<!–>
	ROSCI0241–>	Tinovul Apa Lină – Honcsok<!–>
	ROSAC0279–>	Borzont<!–>
	ROSCI0282–>	Arpașu de Sus<!–>
	ROSAC0295–>	Dealurile Clujului de Est<!–>
	ROSAC0300–>	Fânațele Pietroasa – Podeni<!–>
	ROSCI0320–>	Mociar<!–>
6420 – Pajiști mediteraneene umede cu ierburi înalte din Molinio-Holoschoenion–>	ROSCI0065<!–>	Delta Dunării–>
6430 – Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie până în etajele montan și alpin<!–>	ROSCI0002–>	Apuseni<!–>
	ROSCI0006–>	Balta Mică a Brăilei<!–>
	ROSCI0007–>	Bazinul Ciucului de Jos<!–>
	ROSCI0012–>	Brațul Măcin<!–>
	ROSCI0013–>	Bucegi<!–>
	ROSAC0015–>	Buila – Vânturarița<!–>
	ROSCI0016–>	Buteasa<!–>
	ROSCI0019–>	Călimani – Gurghiu<!–>
	ROSCI0020–>	Câmpia Careiului<!–>
	ROSCI0021–>	Câmpia Ierului<!–>
	ROSAC0022–>	Canaralele Dunării<!–>
	ROSCI0024–>	Ceahlău<!–>
	ROSCI0025–>	Cefa<!–>
	ROSAC0027–>	Cheile Bicazului – Hășmaș<!–>
	ROSCI0030–>	Cheile Lăpușului<!–>
	ROSCI0031–>	Cheile Nerei – Beușnița<!–>
	ROSAC0035–>	Cheile Turzii<!–>
	ROSCI0038–>	Ciucaș<!–>
	ROSCI0043–>	Comana<!–>
	ROSAC0045–>	Coridorul Jiului<!–>
	ROSAC0046–>	Cozia<!–>
	ROSAC0047–>	Creasta Nemirei<!–>
	ROSAC0048–>	Crișul Alb<!–>
	ROSAC0049–>	Crișul Negru<!–>
	ROSAC0050–>	Crișul Repede amonte de Oradea<!–>
	ROSAC0062–>	Defileul Crișului Repede – Pădurea Craiului<!–>
	ROSCI0063–>	Defileul Jiului<!–>
	ROSCI0065–>	Delta Dunării<!–>
	ROSAC0068–>	Diosig<!–>
	ROSAC0069–>	Domogled – Valea Cernei<!–>
	ROSAC0071–>	Dumbrăveni – Valea Urluia – Lacul Vederoasa<!–>
	ROSCI0077–>	Fânațele Bârca<!–>
	ROSAC0085–>	Frumoasa<!–>
	ROSCI0087–>	Grădiștea Muncelului – Cioclovina<!–>
	ROSCI0089–>	Gutâi – Creasta Cocoșului<!–>
	ROSAC0090–>	Harghita Mădăraș<!–>
	ROSCI0092–>	Igniș<!–>
	ROSAC0093–>	Insulele Stepice Șura Mică – Slimnic<!–>
	ROSAC0099–>	Lacul Știucilor – Sic – Puini – Bonțida<!–>
	ROSAC0103–>	Lunca Buzăului<!–>
	ROSCI0105–>	Lunca Joasă a Prutului<!–>
	ROSAC0108–>	Lunca Mureșului Inferior<!–>
	ROSCI0109–>	Lunca Timișului<!–>
	ROSAC0111–>	Mestecănișul de la Reci<!–>
	ROSAC0122–>	Munții Făgăraș<!–>
	ROSAC0124–>	Munții Maramureșului<!–>
	ROSCI0125–>	Munții Rodnei<!–>
	ROSCI0126–>	Munții Țarcu<!–>
	ROSAC0128–>	Nordul Gorjului de Est<!–>
	ROSAC0129–>	Nordul Gorjului de Vest<!–>
	ROSAC0149–>	Pădurea Eseschioi – Lacul Bugeac<!–>
	ROSCI0156–>	Munții Goșman<!–>
	ROSAC0157–>	Pădurea Hagieni – Cotul Văii<!–>
	ROSAC0162–>	Lunca Siretului Inferior<!–>
	ROSAC0172–>	Pădurea și Valea Canaraua Fetii – Iortmac<!–>
	ROSCI0182–>	Pădurea Verdele<!–>
	ROSAC0188–>	Parâng<!–>
	ROSAC0190–>	Penteleu<!–>
	ROSAC0194–>	Piatra Craiului<!–>
	ROSAC0196–>	Pietrosul Broștenilor – Cheile Zugrenilor<!–>
	ROSAC0198–>	Platoul Mehedinți<!–>
	ROSAC0205–>	Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului<!–>
	ROSCI0206–>	Porțile de Fier<!–>
	ROSCI0207–>	Postăvarul<!–>
ROSAC0208–>	Putna – Vrancea<!–>
ROSAC0212–>	Rarău – Giumalău<!–>
ROSCI0213–>	Râul Prut<!–>
ROSAC0214–>	Râul Tur<!–>
ROSAC0221–>	Sărăturile din Valea Ilenei<!–>
ROSCI0222–>	Sărăturile Jijia Inferioară – Prut<!–>
ROSCI0226–>	Semenic – Cheile Carașului<!–>
ROSAC0227–>	Sighișoara – Târnava Mare<!–>
ROSAC0229–>	Siriu<!–>
ROSAC0239–>	Târnovu Mare – Latorița<!–>
ROSAC0247–>	Tinovul Mare Poiana Stampei<!–>
ROSCI0280–>	Buzăul Superior<!–>
ROSAC0283–>	Cheile Doftanei<!–>
ROSCI0285–>	Codrii seculari de la Strâmbu – Băiuț<!–>
ROSCI0290–>	Coridorul Ialomiței<!–>
ROSAC0294–>	Crișul Alb între Gurahonț și Ineu<!–>
ROSCI0316–>	Lunca Râului Doamnei<!–>
ROSAC0318–>	Măgura Târgu Ocna<!–>
ROSAC0322–>	Muntele Șes<!–>
ROSCI0323–>	Munții Ciucului<!–>
ROSAC0326–>	Muscelele Argeșului<!–>
ROSCI0328–>	Obcinele Bucovinei<!–>
ROSAC0344–>	Pădurile din Sudul Piemontului Cândești<!–>
ROSAC0350–>	Lunca Teuzului<!–>
ROSAC0354–>	Platforma Cotmeana<!–>
ROSCI0381–>	Râul Târgului – Argeșel – Râușor<!–>
ROSCI0386–>	Râul Vedea<!–>
ROSAC0391–>	Siretul Mijlociu – Bucecea<!–>
ROSAC0395–>	Soveja<!–>
ROSCI0409–>	Fânațele de la Bogdana<!–>
6440 – Pajiști aluviale din Cnidion dubii–>	ROSCI0006<!–>	Balta Mică a Brăilei–>
	ROSCI0007<!–>	Bazinul Ciucului de Jos–>
	ROSCI0012<!–>	Brațul Măcin–>
	ROSCI0019<!–>	Călimani – Gurghiu–>
	ROSCI0020<!–>	Câmpia Careiului–>
	ROSCI0022<!–>	Canaralele Dunării–>
	ROSCI0027<!–>	Cheile Bicazului – Hășmaș–>
	ROSAC0039<!–>	Ciuperceni – Desa–>
	ROSCI0044<!–>	Corabia – Turnu Măgurele–>
	ROSAC0045<!–>	Coridorul Jiului–>
	ROSAC0048<!–>	Crișul Alb–>
	ROSCI0065<!–>	Delta Dunării–>
	ROSAC0069<!–>	Domogled – Valea Cernei–>
	ROSAC0093<!–>	Insulele Stepice Șura Mică – Slimnic–>
	ROSCI0109<!–>	Lunca Timișului–>
	ROSAC0111<!–>	Mestecănișul de la Reci–>
	ROSCI0115<!–>	Mlaștina Satchinez–>
	ROSAC0122<!–>	Munții Făgăraș–>
	ROSAC0124<!–>	Munții Maramureșului–>
	ROSAC0162<!–>	Lunca Siretului Inferior–>
	ROSAC0205<!–>	Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului–>
	ROSCI0211<!–>	Podișul Secașelor–>
	ROSAC0214<!–>	Râul Tur–>
	ROSAC0231<!–>	Nădab – Socodor – Vărșad–>
	ROSAC0279<!–>	Borzont–>
	ROSCI0282<!–>	Arpașu de Sus–>
	ROSCI0302<!–>	Bozânta–>
	ROSCI0320<!–>	Mociar–>
	ROSAC0350<!–>	Lunca Teuzului–>
	ROSAC0374<!–>	Râul Negru–>
	ROSCI0409<!–>	Fânațele de la Bogdana–>
	ROSCI0430<!–>	Pajiștile de la Tiur–>
6520 – Fânețe montane<!–>	ROSCI0002–>	Apuseni<!–>
	ROSCI0009–>	Bisoca<!–>
	ROSCI0013–>	Bucegi<!–>
	ROSAC0015–>	Buila – Vânturarița<!–>
	ROSCI0018–>	Căldările Zăbalei<!–>
	ROSCI0019–>	Călimani – Gurghiu<!–>
	ROSCI0023–>	Cascada Mișina<!–>
	ROSCI0024–>	Ceahlău<!–>
	ROSAC0027–>	Cheile Bicazului – Hășmaș<!–>
	ROSAC0033–>	Cheile Șugăului – Munticelu<!–>
	ROSCI0038–>	Ciucaș<!–>
	ROSAC0046–>	Cozia<!–>
	ROSAC0047–>	Creasta Nemirei<!–>
	ROSAC0051–>	Cușma<!–>
	ROSAC0062–>	Defileul Crișului Repede – Pădurea Craiului<!–>
	ROSAC0069–>	Domogled – Valea Cernei<!–>
	ROSAC0085–>	Frumoasa<!–>
	ROSCI0087–>	Grădiștea Muncelului – Cioclovina<!–>
	ROSAC0090–>	Harghita Mădăraș<!–>
	ROSCI0110–>	Măgurile Băiței<!–>
	ROSAC0121–>	Muntele Vulcan<!–>
	ROSAC0122–>	Munții Făgăraș<!–>
	ROSAC0124–>	Munții Maramureșului<!–>
	ROSCI0125–>	Munții Rodnei<!–>
	ROSAC0128–>	Nordul Gorjului de Est<!–>
	ROSAC0129–>	Nordul Gorjului de Vest<!–>
	ROSCI0156–>	Munții Goșman<!–>
	ROSCI0182–>	Pădurea Verdele<!–>
	ROSAC0188–>	Parâng<!–>
	ROSAC0194–>	Piatra Craiului<!–>
	ROSAC0198–>	Platoul Mehedinți<!–>
	ROSCI0204–>	Poiana Muntioru<!–>
	ROSCI0207–>	Postăvarul<!–>
	ROSAC0208–>	Putna – Vrancea<!–>
	ROSAC0212–>	Rarău – Giumalău<!–>
	ROSCI0228–>	Șindrilița<!–>
	ROSAC0230–>	Slănic<!–>
	ROSAC0233–>	Someșul Rece<!–>
	ROSCI0241–>	Tinovul Apa Lină – Honcsok<!–>
	ROSAC0247–>	Tinovul Mare Poiana Stampei<!–>
	ROSAC0262–>	Valea Iadei<!–>
	ROSCI0264–>	Valea Izei și Dealul Solovan<!–>
	ROSAC0270–>	Vânători-Neamț<!–>
	ROSAC0283–>	Cheile Doftanei<!–>
	ROSCI0285–>	Codrii seculari de la Strâmbu – Băiuț<!–>
	ROSCI0292–>	Coridorul Rusca Montană – Țarcu – Retezat<!–>
	ROSAC0297–>	Dealurile Târnavei Mici – Bicheș<!–>
	ROSAC0321–>	Moldova Superioară<!–>
	ROSCI0323–>	Munții Ciucului<!–>
	ROSCI0328–>	Obcinele Bucovinei<!–>
	ROSAC0395–>	Soveja<!–>
	ROSCI0406–>	Zarandul de Est<!–>
6510 – Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba Officinalis)–>	ROSCI0002<!–>	Apuseni–>
	ROSCI0006<!–>	Balta Mică a Brăilei–>
	ROSCI0007<!–>	Bazinul Ciucului de Jos–>
	ROSCI0012<!–>	Brațul Măcin–>
	ROSCI0020<!–>	Câmpia Careiului–>
	ROSAC0022<!–>	Canaralele Dunării–>
	ROSCI0025<!–>	Cefa–>
	ROSAC0027<!–>	Cheile Bicazului – Hășmaș–>
	ROSAC0039<!–>	Ciuperceni – Desa–>
	ROSAC0045<!–>	Coridorul Jiului–>
	ROSAC0048<!–>	Crișul Alb–>
	ROSCI0063<!–>	Defileul Jiului–>
	ROSCI0065<!–>	Delta Dunării–>
	ROSAC0069<!–>	Domogled – Valea Cernei–>
	ROSAC0093<!–>	Insulele Stepice Șura Mică – Slimnic–>
	ROSAC0099<!–>	Lacul Știucilor – Sic – Puini – Bonțida–>
	ROSCI0105<!–>	Lunca Joasă a Prutului–>
	ROSAC0108<!–>	Lunca Mureșului Inferior–>
	ROSCI0109<!–>	Lunca Timișului–>
	ROSAC0113<!–>	Mlaștina după Luncă–>
	ROSCI0131<!–>	Oltenița – Mostiștea – Chiciu–>
	ROSAC0171<!–>	Pădurea și pajiștile de la Mârzești–>
	ROSAC0205<!–>	Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului–>
	ROSCI0211<!–>	Podișul Secașelor–>
	ROSCI0213<!–>	Râul Prut–>
	ROSAC0214<!–>	Râul Tur–>
	ROSCI0222<!–>	Sărăturile Jijia Inferioară – Prut–>
	ROSCI0226<!–>	Semenic – Cheile Carașului–>
	ROSAC0227<!–>	Sighișoara – Târnava Mare–>
	ROSAC0238<!–>	Suatu – Cojocna – Crairât–>
	ROSAC0260<!–>	Valea Cepelor–>
	ROSCI0264<!–>	Valea Izei și Dealul Solovan–>
	ROSAC0270<!–>	Vânători-Neamț–>
	ROSAC0295<!–>	Dealurile Clujului de Est–>
	ROSAC0297<!–>	Dealurile Târnavei Mici – Bicheș–>
	ROSAC0298<!–>	Defileul Crișului Alb–>
	ROSAC0300<!–>	Fânațele Pietroasa – Podeni–>
	ROSCI0301<!–>	Bogata–>
	ROSCI0302<!–>	Bozânta–>
	ROSAC0322<!–>	Muntele Șes–>
	ROSCI0323<!–>	Munții Ciucului–>
	ROSAC0326<!–>	Muscelele Argeșului–>
	ROSAC0344<!–>	Pădurile din Sudul Piemontului Cândești–>
	ROSAC0350<!–>	Lunca Teuzului–>
	ROSAC0354<!–>	Platforma Cotmeana–>
	ROSAC0374<!–>	Râul Negru–>
	ROSCI0424<!–>	Pădurea și Lacul Mărgineni–>
	ROSCI0427<!–>	Pajiștile de la Liteni – Săvădisla–>

… 6.4.<!–>Lista cu presiunile și amenințările ce acționează asupra habitatelor de pajiști poate fi selectată de la următoarea adresa web: https://cdr.eionet.europa.eu/help/habitats art17. … 6.5.–>Lista cu măsurile de conservare ce se pot aplica habitatelor de pajiștiPrincipalul scop al implementării acestor măsuri de conservare are în vedere menținerea arealului actual al habitatului. Aceste informații despre măsurile de conservare sunt utile inclusiv la planurile de gestionare, luate pentru întreținerea sau restabilirea habitatelor la starea de conservare favorabilă.<!–>În urma identificării categoriilor de presiuni, se propune un set de măsuri de conservare (generale și particulare), adaptate grupului de habitate (vezi tabelul de mai jos).

Nr.–>	Cod<!–>	Măsuri de conservare–>	Descriere<!–>	Principalele presiuni abordate–>
1.<!–>	CA09–>	Gestionarea, utilizarea îngrășămintelor naturale și a substanțelor chimice în producția agricolă (vegetală și animală)<!–>	Gestionarea (reducerea sau eliminarea) utilizării:–>– îngrășăminte (de exemplu, minerale, gunoi de grajd, nămol biologic)<!–>– pesticide, fungicide, tratarea de semințelor, erbicide, agenți de întârziere a creșterii, hormoni și alte substanțe chimice utilizate în producția de plante–>– rodenticide și alte produse de combatere a dăunătorilor<!–>– viermici de și alte produse veterinare utilizate în producția animală (de exemplu, diclofenac și / sau alte produse veterinare similare).–>De asemenea include dezvoltarea și menținerea promontorilor de conservare, sau a marginilor culturilor.<!–>	A14 parțial, A19, A20, A21–>
2.<!–>	CA16–>	Alte măsuri legate de practicile agricole<!–>	Alte măsuri legate de practicile agricole sau de culturile agricole care nu sunt acoperite de celelalte măsuri CA de ex. adaptarea metodelor și / sau a momentului de recoltare pentru a evita perturbarea păsărilor cuibăritoare.–>	A04, A17,A22, A23,A24, A34, A35<!–>
3.–>	CB04<!–>	Adaptarea/gestionar ea reîmpăduririi și regenerării pădurilor–>	Adaptarea sau gestionarea reîmpăduririlor pentru a reface habitatele forestiere și habitatele speciilor tipice de pădure, incluzând, de exemplu, conversia, pe termen lung, a plantațiilor cu aliniamente în păduri autohtone, sau adaptarea tehnicilor de reîmpădurire, cum ar fi utilizarea regenerării naturale sau a focului.<!–>	B02 parțial, B03, B05, B17 parțial–>
4.<!–>	CA07–>	Recreerea habitatelor agricole din Anexa I<!–>	Terenul care a fost folosit anterior fie pentru agricultură (de ex. teren arabil), pentru silvicultură (de exemplu, plantație populară), să fie destinat unei alte utilizări; (re) crearea / restaurarea ca tip de habitat agricol din Anexa I. Include, de exemplu, recreerea unei pajiști din anexa I dintr-o plantație forestieră. Acesta este un proces care ar putea dura mult timp pentru a restabili pe deplin structura și funcțiile habitatelor.–>	A02, B01, C05, D01, D03, F01, F03, F05<!–>
5.–>	CC03<!–>	Adaptarea / gestionarea producerii de energie regenerabilă, a instalațiilor și facilităților de funcționare a acestor instalații.–>	Adaptarea și gestionarea (inclusiv oprirea și evitarea) instalării și funcționării infrastructurilor de energiei regenerabilă (cu excepția energiei hidro). Aceasta include, de asemenea, măsuri pentru a atenua impactul parcurilor eoliene, cum ar fi evitarea construirii de turbine în locuri sensibile (de exemplu, blocaje de migrație a păsărilor), oprirea turbinelor în anumite condiții și / sau perioade deosebit de problematice ale anului (de exemplu, migrația maximă).<!–>	D01, D03,D04, D05–>
6.<!–>	CEO1–>	Reducerea impactului activităților de transport și al infrastructurii<!–>	Reducerea impactului infrastructurilor de transport (drumuri, căi ferate, poduri, viaducte, tuneluri, benzi și canale de navigație, strâmtori, porturi, aerodromuri) și activități de transport asupra habitatelor și speciilor vizate de directivele privind conservarea naturii. Aceasta include, de exemplu, construirea și gestionarea pasajelor pentru animale, dezvoltarea infrastructurii verzi / albastre, gestionarea traficului și a infrastructurii marine și fluviale pentru, de exemplu, reducerea eroziunii malurilor și descurajarea distrugerii acestora (de exemplu, lăsând iarba să crească mult timp sau folosind „speria activă”)–>„tactici) păsări din utilizarea aerodromului / aeroporturilor. De asemenea, include orice măsuri de reducere a poluării fonice și luminoase. Reglementarea traficului sau construcția infrastructurii de circulație pentru a reduce poluarea chimică / cu particule care ar trebui raportată sub codul cE03.<!–>	E01, E02, E03, E04–>
7.<!–>	CIO1–>	Detectarea timpurie și eradicarea rapidă a speciilor, alohtone, invazive considerate de interes pentru Uniunea Europeană<!–>	Stabilirea și funcționarea sistemului de detectare timpurie și eradicare rapidă a speciilor străine invazive de interes pentru Uniunea Europeană (în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1143/2014).–>Aceasta include, de asemenea, măsuri pentru prevenirea sau reducerea probabilității înființării și intrării speciilor alohtone invazive.<!–>	I01–>
8.<!–>	CIO3–>	Managementul, controlul sau eradicarea altor specii alohtone invazive<!–>	Gestionarea, controlul răspândirii altor specii exotice „invazive” (adică orice specie introdusă în perioada modernă care este stabilită în sălbăticie în afara ariei sale naturale și a cărei introducere și / sau răspândire reprezintă o amenințare concretă, sau potențială pentru habitate și specii, indiferent de dinamica populației invazive (ex. controlul Acacia spp.)) sau eradicarea populațiilor stabilite ale altor specii străine.–>	I02<!–>
9.–>	CJ02<!–>	Reducerea impactul indus de modificările hidrologice multifuncționale–>	Reducerea impactului depozitelor de deșeuri, îndepărtarea sedimentelor, canalizarea, modificarea cursurilor de apă, modificarea regimului de inundații și alte modificări ale funcționării hidrologice sau ale caracteristicilor fizice ale corpurilor de apă, care nu pot fi ușor asociate cu una dintre categoriile de mai sus.<!–>	K01, K02,K03, K04,K05–>
10.<!–>	CA05–>	Adaptarea cositului, pășunatului și a altor activități agricole echivalente<!–>	Adaptarea frecvenței, metodelor utilizate și/sau momentului de cosire a pajiștilor sau a pășunatului de către animale, pentru a menține /restabili habitatele sau pentru a evita deteriorarea speciilor (de exemplu, păsări cuiburi). Aceasta include, de asemenea, adaptarea și gestionarea altor activități echivalente (de exemplu, arderea). Include, de exemplu, transformarea pajiștilor gestionate in sistem intensiv in pajiștilor gestionate in sistem extinsiv sau reducerea călcării de către animale.–>	A08, A09,A10, A11,A13<!–>

–>

… <!–>–>

<!–>–> +
Anexa nr. 7la Ghidul habitate<!–>Ghidul cu protocolul de monitorizare și metodologia unitară de monitorizare a stării de conservare a habitatelor de mlaștini și turbăriiProtocoalele de monitorizare și metodologiile de monitorizare a habitatelor de mlaștini și turbării sunt aferente următoarelor tipuri de habitate: 7110* Turbării active; 7120 Turbării degradate capabile de regenerare naturală; 7140 Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante – nefixate de substrat; 7150 Comunități depresionare din Rhinchosporion pe substrate turboase; 7210* Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus; 7220* Izvoare petrifiante cu formare de travertin – Cratoneurion; 7230 Mlaștini alcaline; 7240* Formațiuni pioniere alpine cu Caricion bicoloris- atrofuscae.7.1.–>Protocol de monitorizare a stării de conservare a habitatelor de mlaștini și turbăriiAlegerea și distribuția ploturilor se va face în funcție de perioadele optime de culegere a datelor.<!–>Așa cum am menționat, monitorizarea habitatelor de mlaștini și turbării se realizează la nivel național, în interiorul și în exteriorul rețelei Natura 2000, în funcție de distribuția habitatelor pe regiuni biogeografice. În tabelul de mai jos sunt redate habitatele de mlaștini și turbării de interes comunitar care fac obiectul prezentei metodologii:

Denumirea și codul Natura 2000–>	Prezența în regiunea biogeografică<!–>
	PAN–>	CON<!–>	ALP–>	STE<!–>	PON–>
7110* Turbării active<!–>	–>	<!–>	V–>	<!–>	–>
7120 Turbării degradate capabile de regenerare naturală<!–>	–>	<!–>	V–>	<!–>	–>
7140 Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante – nefixate de substrat<!–>	–>	V<!–>	V–>	<!–>	–>
7150 Comunități depresionare din Rhinchosporion pe substrate turboase<!–>	–>	V<!–>	V–>	<!–>	–>
7210* Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus<!–>	–>	V<!–>	–>	<!–>	–>
7220* Izvoare petrifiante cu formare de travertin – Cratoneurion<!–>	–>	V<!–>	V–>	<!–>	–>
7230 Mlaștini alcaline<!–>	–>	V<!–>	V–>	<!–>	–>
7240* Formațiuni pioniere alpine cu Caricion bicoloris- atrofuscae<!–>	–>	<!–>	V–>	<!–>	–>

<!–>În tabelul de mai jos sunt redate perioadele optime de culegere a datelor în cadrul habitatelor țintă

Tip habitat–>	Tipul de fitocenoză<!–>	Aspectul surprins–>	Perioada optimă<!–>
HABITATE DE MLAȘTINI ȘI TURBĂRII–>	alpine continentale<!–>	Vernal–>	III-IV<!–>
		Estival–>	V-VIII<!–>
		Autumnal–>	IX-XI<!–>

–>Utilizarea hărțilorObiectivele specifice propuse în cadrul programului de monitorizare nu pot fi atinse fără o alegere riguroasă a atributelor care trebuie măsurate, a tipului de date colectate și a metodelor utilizate pentru colectarea acestora. Alegerea variabilelor care vor fi monitorizate și a metodelor de lucru se va face în același timp cu definirea obiectivelor principale ale ghidului sintetic, cele două procese fiind strâns corelate între ele. Exemplu: Harta de distribuție pentru habitatul de mlaștini și turbării 7110* Turbării active<!–>Pentru fiecare obiectiv principal propus, la nivelul fiecărui habitat țintă, se vor identifica acele caracteristici (atribute) ale habitatului care reflectă proprietățile acestuia și pot fi cuantificate.Fiecărui atribut, acolo unde informațiile existente permit acest lucru, i se va defini un interval de valori pe care le poate lua, fără ca proprietățile habitatului analizat să fie alterate, ușurându-se astfel interpretarea rezultatelor.–>În tabelul care urmează se regăsesc indicatorii generali din cadrul planului de monitorizare

Indicatori<!–>	Compoziție–>
La nivel de habitat<!–>	– proporția habitatului în cadrul arealului analizat–>– tipuri de asociații vegetale componente<!–>– identificare, distribuție, diversitate, abundență–>
Comunitate -ecosistem<!–>	– identificarea de specii și abundența relativă–>– frecvență, abundență, diversitatea în specii a comunității, proporțiile de specii endemice amenințate și specii pe cale de dispariție<!–>– dominanța – diversitate, proporții–>
Populație – specii<!–>	– abundența relativă și absolută–>– densitate<!–>

–><!–>Metoda de evaluare pe plot de monitorizareHărțile de distribuție și ale arealului fiecărui tip de habitat se vor realiza în formatul standard 10×10 km ETRS, proiecție ETRS 5210. Conform instrucțiunilor CE nu este permisă utilizarea de date atribut pentru indicarea prezenței unui habitat într-o celula din grid. Hărțile de distribuție vor fi completate cu metadatele necesare, conform cu cerințele CE, și în concordanță cu specificațiile INSPIRE, atunci când acestea vor fi disponibile pentru aceste tipuri de date. Metadatele vor conține între altele perioada în care au fost culese datele de distribuție, sistemul de proiecție, data, etc.–>

<!–>Agregarea informației pe plot de monitorizareModul de agregare a datelor se face în două etape:– Agregarea spațială, respectiv generarea hărților în conformitate cu formatul de raportare pornind de la datele primare/datele din teren. … – Agregarea non-spațială care presupune generarea fișierelor specifice, în conformitate cu formatul de raportare, pornind de la datele primare. … –><!–>Structura și funcțiile habitatelor de mlaștini și turbăriiInventarierea habitatelor se va realiza pe baza Manualului de Interpretare a Habitatelor Naturale din Uniunea Europeană (EUR 28) și după Școala Floristică Central Europeană (Braun-Blanquet), situație în care se vor face investigații după "itinerar" și în "staționar", în 2 etape: etapa analitică și etapa sintetică.–>

Prin identificarea speciilor cheie (edificatoare/caracteristice) a habitatelor de interes comunitar se vor efectua determinări folosind variabile legate de funcțiile ecosistemului, precum: perioada optimă de monitorizare, structura calitativă și cantitativă a habitatului identificat și a speciilor de floră identificate. Datele culese din teren vor fi trecute în fișele de monitorizare.<!–>Corelat cu formatul de raportare, structura și funcțiile oferă rezultatul evaluării stării habitatului pentru specii folosind cele patru categorii disponibile: "favorabil" (FV), "nefavorabil-inadecvat" (U1), "nefavorabil- rău" (U2) și "necunoscut" (XX), redate în tabelul de mai jos:

Starea de conservare–>	Criterii de evaluare<!–>
Favorabil (FV)–>	În conformitate cu matricea de evaluare (anexa E), starea și funcțiile sunt „favorabile” dacă:<!–>structura și funcțiile (inclusiv speciile tipice) sunt în stare bună; și–>– și nu există deteriorări / presiuni semnificative.<!–>Informații suplimentare:–>Matricea de evaluare afirmă că, dacă mai mult de 25% din suprafața de tip habitat din regiunea evaluată este considerată<!–>„defavorabilă” (adică nu este în stare bună), atunci statutul și funcțiile sunt „nefavorabile-rele”. Cu toate acestea, nu oferă criterii numerice pentru „favorabile” sau „nefavorabile-inadecvate”. Se pare că, în rapoartele anterioare, statele membre au utilizat praguri foarte diferite ale proporției de suprafață a habitatului care trebuie să fie în stare bună pentru a justifica evaluarea structurii și funcțiilor ca fiind „favorabile”. În mod ideal, întreaga suprafață a unui tip de habitat ar trebui să fie în stare bună pentru ca structura și funcțiile să fie considerate „favorabile”. Cu toate acestea, acest lucru este practic realizabil și ar putea fi acceptat să existe o parte din tipul de habitat în condiții „nu bune”, dar totuși considerăm că structura și funcțiile sunt considerate „favorabile”.–>Se recomandă utilizarea unei valori indicative de 90% din suprafața de tip habitat (câmpul 6.1) în condiții „bune” ca prag pentru a încheia structura și funcțiile „favorabile”. Dacă statul membru folosește o valoare diferită, aceasta trebuie notată și explicată în câmpul 10.8 Informații suplimentare ”. Această valoare indicativă ar putea fi, de exemplu, adaptată în funcție de raritatea / abundența tipului de habitat (pentru mai multe informații, a se vedea secțiunea „Starea tipului de habitat” (în „6 Structura și funcțiile (inclusiv speciile tipice)” capitolul din „Definiții și metode pentru raportarea habitatului 'parte).<!–>Deși nu este specificat clar în matricea de evaluare, tendința (tendința în zonă în stare bună (câmpul 6.4)) trebuie să fie stabilă sau în creștere pentru ca structura și funcțiile să fie considerate „favorabile”.–>Deși nu este necesară o evaluare completă a stării de conservare a fiecărei specii tipice, specia generală ar trebui să fie „favorabilă” (nu amenințată), cel puțin în acest habitat, deoarece speciile pot fi tipice mai multor habitat. Pentru ca un habitat să fie considerat „favorabil”, fragmentarea sau alte condiții nu au un impact semnificativ asupra proceselor ecologice.<!–>Este posibil ca restaurarea să crească suprafața habitatului, dar a scăzut proporția de habitat în condiții „nu bune”, întrucât zona restaurată nu este încă în stare „bună”. În astfel de cazuri, dacă zona în stare „bună” este mai mică de 90% din suprafața habitatului, habitatul nu ar trebui să fie „favorabil” pentru parametrul Structura și funcțiile (a se vedea mai sus, punctul 1). Astfel de cazuri apar cel mai probabil în cazul în care zona habitatului este mai mică decât valoarea de referință și starea generală de conservare ar fi fost „defavorabilă” indiferent de structură și funcții.–>
Nefavorabil- inadecvat (U1)<!–>	Conform matricei de evaluare (anexa E), starea și funcțiile sunt „nefavorabile-inadecvate” dacă:–>orice altă combinație (o altă combinație de criterii decât pentru „favorabil” sau „nefavorabil-rău”).<!–>Informații suplimentare:–>Matricea de evaluare nu include criterii explicite pentru statutul „nefavorabil-inadecvat” al structurii și funcțiilor. Cu toate acestea, luând în considerare criteriile pentru „favorabile” și „nefavorabile- rele” și criterii complementare pentru statutul „favorabil”, statutul de Structura și funcțiile ar trebui considerate „nefavorabile-inadecvate” dacă:<!–>suprafața habitatului cu condiții „nefavorabile” („nu este bine”)(câmpul 6.1) este mai mică de 25%; și–>suprafața habitatului cu condiții „bune” (câmpul 6.1) este mai mică de 90%; și<!–>suprafața habitatului cu condiție „necunoscută” (câmpul 6.1) este mai mică de 75%.–>
Nefavorabil-rău (U2)<!–>	Conform matricei de evaluare (anexa E), starea și funcțiile sunt „nefavorabile-rele” dacă:–>– mai mult de 25% din suprafață este defavorabilă („nu este bine” în câmpul 6.1) în ceea ce privește structura și funcțiile sale specifice (inclusiv speciile tipice).<!–>
Necunoscut (XX)–>	Conform matricei de evaluare (anexa E), starea și funcțiile sunt „necunoscute” dacă:<!–>– nu există informații fiabile sau insuficiente disponibile.–>Informații suplimentare:<!–>– Statutul structurii și funcțiilor ar trebui considerat „necunoscut” dacă mai mult de 75% din suprafața habitatului are condiții „necunoscute” (câmpul 6.1).–>

<!–>–>Principalele presiuni și amenințăriDin punct de vedere al identificării în timp a formelor de impact acestea trebuie clasificate în două categorii: presiuni și amenințări:Presiunea (P) reprezintă acea activitate cu potențial impact negativ asupra stării de conservare a tipurilor de habitate de interes comunitar, care se desfășoară în prezent sau care s-a derulat în trecut,dar ale cărui efectele negative încă persistă.<!–>Amenințarea (A) reprezintă acea activitate cu potențial impact negativ asupra stării de conservare a tipurilor de habitate de interes comunitar, care este preconizată să se deruleze în viitor. 0 presiune poate fi considerată amenințare dacă se preconizează o creștere semnificativă a intensității acesteia sau o schimbare a localizării respectivei presiuni.–><!–>Este recomandat ca durata de timp pentru cuantificarea presiunilor să fie o perioadă de raportare, respectiv șase ani, în timp ce pentru amenințări aceasta să acopere două perioade viitoare de raportare, respectiv 12 ani. Importanța relativă a amenințărilor și presiunilor trebuie să se încadreze în una din cele trei categorii:

Codul–>	Semnificația<!–>	Observații–>
H<!–>	Importanță/impact mare–>	Influență directă sau imediată semnificativă și/sau acțiune pe suprafețe mari<!–>
M–>	Importanță/impact mediu<!–>	Influență directă sau imediată medie, în principal influență indirectă și/sau acțiune asupra unei părți medii din suprafață/doar la nivel regional–>
L<!–>	Importanță/impact redus–>	Influență directă sau imediată redusă, influență directă și/sau acțiune asupra unei mici părți din suprafață/ doar la nivel regional<!–>

–><!–>Reprezentativitatea habitatelor de mlaștini și turbării pe teritoriul RomânieiHabitatele de turbării și mlaștini sunt formațiuni vegetale cu exigențe speciale față de factorii de mediu și deosebit de sensibile la schimbările factorilor abiotici limitativi. Astfel, pot fi considerate indicatoare pentru orice modificare a factorilor de mediu.–>

În general, factorii abiotici limitativi pentru habitatele de turbării și mlaștini sunt:1.<!–>aprovizionarea cu apă (caracteristică după sursă și calitate); … 2.–>pH-ul apei și a substratului (turbă, sol); … 3.<!–>materialul organic care ajunge în perimetrul habitatului (prin apă sau alți agenți). … –>Pe termen lung, modificările climatice pot afecta și ele direct (prin creșterea temperaturii medii anuale) structura floristică și starea de conservare a acestor habitate. În cazul habitatelor din regiunea biogeografică continentală, efectele acestor modificări pot apărea chiar pe termen mediu și scurt. Astfel, în monitorizarea habitatelor de turbării și mlaștini trebuie avute în vedere trei aspecte principale:a.<!–>sensibilitatea ridicată a acestor habitate față de schimbările factorilor de mediu abiotici; … b.–>modificări produse în urma intervențiilor antropice și/sau a măsurilor de conservare; … c.<!–>modificări produse datorită schimbărilor naturale: dinamice și succesionale ale comunităților vegetale. … –>În elaborarea metodologiei de monitorizare se vor stabili și analiza factorii de mediu limitativi specifici pentru fiecare tip de habitat și informațiile existente cu privire la valorile acestora. Dat fiind faptul că, aceste habitate ocupă suprafețe relativ restrânse și considerând sensibilitatea lor, se propune monitorizarea habitatelor de turbării și mlaștini atât la scară națională (scară largă), cât și la o scară restrânsă (scară locală, monitorizare în detaliu). Prezenta metodologie se bazează pe setul de atribute și intervale propuse de Mountford et al., 2008 (Natura 2000 în România. Habitat Fact Sheets) și ia în considerare parametrii propuși de sistemele naționale de monitorizare.<!–>Habitatele de mlaștini și turbării ocupă în general suprafețe restrânse, ceea ce trebuie avut în vedere la eșantionare. Pentru habitatele cu multe puncte de ocurență și prezente pe suprafețe extinse (ex. habitatul 7110*), se propune întocmirea unor liste de specii cât mai complete pentru întreaga suprafață a habitatului, urmărind prezența/absența speciilor caracteristice. Lista de specii, grupele și parametrii speciali din fișa de teren se întocmesc prin evaluarea habitatului pe un itinerar format din minim 2 transecte.–>Pentru habitatele cu ocurențe puține sau deosebit de rare și pe suprafețe restrânse (habitatele 7120, 7220*, 7240*), se va realiza o hartă detaliată cu limitele fiecărui habitat și o serie de minim 6 relevee fitosociologice în zonele cu vegetație omogenă a habitatului. Pentru obținerea suprafețelor exacte se vor carta microarealele habitatelor pe teren cu ajutorul GPS-ului, în fiecare punct inclus în schema de monitorizare, cel puțin o dată într-o perioadă de raportare. Aceasta poate fi completată cu conturarea microhabitatului pe baza coordonatelor GPS și a seturilor de ortofotograme.<!–>În România, habitatele de mlaștini și turbării sunt răspândite în aria Carpaților, la altitudine joasă, predominant în depresiunile intramontane.–><!–>Măsuri de conservareSe vor lista maximum 10 măsuri de conservare și măsurile de conservare implementate, recomandabil cele menționate în planurile de management ale siturilor Natura 2000. Lista măsurilor de conservare se regăsește pe portalul de raportare al CE și la secțiunea 6.5 din prezentul document.–><!–>PerspectiveCorelat cu formatul de raportare, rezultatul evaluării stării perspectivelor se face folosind cele patru categorii disponibile: "favorabil" (FV), "nefavorabil-inadecvat" (U1), "nefavorabil-rău" (U2) și "necunoscut" (XX) este redat în tabelul de mai jos:

Starea de conservare–>	Criterii de evaluare<!–>
Favorabil (FV)–>	Conform matricei de evaluare (anexa E), situația perspectivelor viitoare este „favorabilă” dacă:<!–>– nu se așteaptă niciun impact semnificativ din cauza amenințărilor la habitat și viabilitatea acestuia pe termen lung este asigurată.–>Informații suplimentare:<!–>Perspectivele de viitor ar trebui evaluate „favorabile” dacă toți parametrii au perspective bune (câmpul 9.1) sau dacă perspectivele unui parametru sunt „necunoscute”, în timp ce ceilalți parametri au perspective bune.–>
Nefavorabil- inadecvat (U1)<!–>	Conform matricei de evaluare (anexa E), statutul perspectivelor viitoare este „nefavorabil-inadecvat” dacă:–>– orice altă combinație (o altă combinație de criterii decât pentru „favorabil” sau „nefavorabil-rău”).<!–>Informații suplimentare:–>Matricea de evaluare nu include criterii explicite pentru statutul „nefavorabil-inadecvat” al perspectivelor viitoare. Cu toate acestea, ținând cont de metoda de evaluare a perspectivelor de viitor propuse în aceste orientări, statutul ar trebui considerat „nefavorabil-inadecvat” dacă perspectivele unuia sau mai multor parametri (câmpul 9.1) sunt „sărace”, niciunul nu are perspective „proaste”. și există cel puțin un parametru cu perspective „necunoscute”.<!–>
Nefavorabil-rău (U2)–>	Conform matricei de evaluare (anexa E), statutul perspectivelor de viitor este „nefavorabil-rău” dacă:<!–>– Se așteaptă impacturi severe din cauza presiunilor și amenințărilor asupra habitatului, perspectivele viitorului său sunt „proaste”, iar viabilitatea pe termen lung nu este asigurată.–>Informații suplimentare:<!–>Perspectivele de viitor ar trebui evaluate ca „nefavorabile-rele” dacă unul sau mai mulți parametri au perspective „proaste” (câmpul 9.1).–>
Necunoscut (XX)<!–>	Conform matricei de evaluare (anexa E), situația perspectivelor viitoare este „necunoscută” dacă:–>– nu există informații fiabile sau insuficiente disponibile. Observații complementare:<!–>Perspectivele de viitor ar trebui evaluate ca „necunoscute” dacă doi sau mai mulți parametri au perspective „necunoscute” și dacă niciun parametru nu are perspective „proaste” (câmpul 9.1).–>

<!–>–>Siturile Natura 2000 (pSCI, SCI) pentru tipurile de habitate de mlaștini și turbării din anexa I a Directivei Habitate<!–>Evaluarea măsurilor de conservare aplicate la nivelul rețelei Natura 2000În vederea stabilirii măsurilor specifice/măsurilor de management, trebuie furnizate informații suplimentare privind indicarea pentru fiecare activitate cu impact asupra speciilor și tipurilor de habitate impactate, inclusiv a intensității impactului funcție de localizare.–>În acest sens, pentru evaluarea impacturilor trebuie furnizate informațiile necesare pentru:● Evaluarea activităților cu impact asupra ariei naturale protejate, în general<!–>● Evaluarea activităților cu impact asupra speciilor de interes conservative–>● Evaluarea activităților cu impact asupra tipurilor de habitate de interes conservativ.<!–>–><!–>Relația plot de monitorizare/rețea Natura 2000Acoperirea NATURA 2000 (pSCIs, SCI și SACs) pentru habitatele din anexa IAceastă secțiune oferă informații despre suprafața habitatului și tendința suprafeței în stare bună în rețeaua Natura 2000. Informațiile solicitate ar trebui să acopere siturile de importanță comunitară propuse (pSCI), siturile de importanță comunitară (SCI) și zonele speciale de conservare (SAC) ale rețelei Natura 2000 din regiunea biogeografică / marină în cauză.–>Informațiile se referă la toate pSCI-urile / SCI-urile / SAC-urile în care habitatele din anexa I sunt prezente, nu numai acele sit-uri în care habitatul este declarat obiectiv de conservare.<!–>–>Suprafața tipului de habitat din rețeaua psci, SCI și SACSe indică suprafața tipului de habitat din rețea, din regiunea biogeografică sau marină în cauză, inclusiv toate siturile în care este prezent tipul de habitat. Se urmăresc aceleași recomandări ca și pentru suprafața habitatului.

Cod Habitat<!–>	ALP–>	CON<!–>	PAN–>	STE<!–>	BLS–>	MBS<!–>	Total ploturi–>	Ploturi in doua bioregiuni diferite<!–>
7110*–>	49<!–>	0–>	0<!–>	0–>	0<!–>	0–>	49<!–>	0–>
7120<!–>	4–>	0<!–>	0–>	0<!–>	0–>	0<!–>	4–>	0<!–>
7140–>	81<!–>	34–>	0<!–>	0–>	0<!–>	0–>	86<!–>	29–>
7150<!–>	2–>	1<!–>	0–>	0<!–>	0–>	0<!–>	2–>	1<!–>
7210*–>	0<!–>	4–>	0<!–>	0–>	0<!–>	0–>	4<!–>	0–>
7220*<!–>	22–>	4<!–>	0–>	0<!–>	0–>	0<!–>	23–>	3<!–>
7230–>	53<!–>	30–>	0<!–>	0–>	0<!–>	0–>	58<!–>	25–>
7240*<!–>	2–>	0<!–>	0–>	0<!–>	0–>	0<!–>	2–>	0<!–>

–><!–>–>

Ploturi de monitorizare din rețeaua Natura 2000Ploturile de monitorizare se stabilesc în corelație cu:– arealul tipului de habitat din interiorul rețelei pSCI, SCI și SAC, … – modul de estimare, … – suprafața tipului de habitat din interiorul rețelei, … – metoda folosită, … – tendința pe termen scurt a habitatului în stare bună în cadrul rețelei (direcția), … – tendința pe termen scurt a habitatului în stare bună în cadrul rețelei (metoda folosită). … <!–>–>Ploturi de monitorizare în afara rețelei Natura 2000Monitorizarea habitatelor de interes comunitar se face atât în interiorul Rețelei Natura 2000, cât și în afara rețelei Natura 2000, în scopul evaluării în vederea raportării către CE.<!–>În esență, acest fapt se transpune astfel:a.–>Monitorizare în ploturi numai în interiorul Natura 2000; … b.<!–>Monitorizare în ploturi atât în interiorul, cât și în afara Natura 2000; … c.–>Monitorizare în ploturi numai în afara Natura 2000. … <!–>Datele rezultate în urma monitorizării trebuie să surprindă unde are loc principalul obiectiv al acțiunii de conservare. Prin urmare, în corelare cu formatul de raportare, se alege opțiunea (a) dacă toate, sau marea majoritate, dintre măsurile de conservare sunt limitate la Natura 2000, opțiunea (b) dacă există o investiție proporțională în punerea în aplicare a măsurilor în interiorul și în afara Natura 2000 și opțiunea (c) dacă toate, sau marea majoritate, dintre măsuri sunt luate în afara natura 2000.–>În stadiul actual, majoritatea habitatelor care nu sunt în rețeaua Natura 2000, nu sunt cartate nici la nivel de bioregiune și nici la nivel național.<!–>–>Evaluarea stării de conservare a habitatelor de mlaștini și turbăriiMetodologia de agregare a datelorObservațiile directe evaluate de către experții în biodiversitate, selectați pentru evaluarea habitatelor țintă, utilizează tehnologiile de ultimă generație atât în ceea ce privește unități GPS și aplicații mobile de colectare a datelor din teren. Fișele de teren completate descriu caracteristici structurale și funcționale ale habitatelor, precum și presiuni identificate, informațiile astfel colectate intră într- un prim proces de agregare (primul nivel) în care fiecare fișă are asociat o localizare stațială cu precizie metrică (1-3 m) se agregă într-un plot de 10 x 10 km. Această agregare permite caracterizarea variabilității interne a habitatului țintă la nivelul unui plot. Plotul reprezintă unitatea de bază pentru evaluare. Metodele de evaluare se realizează fie prin evaluarea completă a habitatului țintă (3 = Complete survey or a statistically robust estimate); când se evaluează un număr de ploturi mai mic decât numărul total în care avem habitatul confirmat (2= Estimate based on parțial data with some extrapolation and/or modelling); când se evaluează un număr foarte redus de ploturi și se utilizează părerea expertului (1 = Estimate based on expert opinion with no or minimal sampling); atunci când nu se evaluează nici un plot în raport se va menționa "date inexistente" (0 = Absent data).<!–>–><!–>Evaluarea stării de conservare pe bioregiuneEvaluarea stării de conservare se realizează într-un mod gregar pentru fiecare tip de habitat care a fost inclus în checklist, raportarea realizându-se pentru habitatele prezente la nivel național în cele 5 bioregiuni terestre și Regiunea marină Marea Neagră.–>Simplificat, starea de conservare favorabilă poate fi descrisă ca situația în care un tip de habitat sau o specie prosperă (atât în ceea ce privește suprafața și mărimea populației, cât și în ceea ce privește calitatea populației, inclusiv în sensul capacității de reproducere, structurii pe vârste, mortalității) și există perspectivele să prospere de asemenea și în viitor fără modificări semnificative în politicile și managementul existent. Faptul că un tip de habitat sau o specie nu sunt amenințate (ex: nu există nici un risc direct să devină extincte) nu înseamnă că acestea sunt în stare de conservare favorabilă. Obiectivul directivei este definit în termeni pozitivi, orientat spre o situație favorabilă care trebuie să fie definită, atinsă și/sau menținută. Prin urmare, obiectivul Directivei Habitate urmărește mai mult decât evitarea dispariției tipurilor de habitate sau speciilor.<!–>Starea de conservare nefavorabilă este împărțită în două clase:– "nefavorabil-inadecvat" pentru situațiile în care este necesară o schimbare a politicilor sau managementului pentru a aduce tipul de habitat sau specia în stare de conservare favorabilă, dar nu există nici un pericol de dispariție în viitorul previzibil (ex: 50-100 de ani); … – "nefavorabil-rău" pentru situațiile în care tipul de habitat sau specia este în pericol de a dispare în viitorul previzibil (ex: 50-100 de ani). … –>Pentru toate situațiile în care nu există suficiente informații pentru a realiza o evaluare corespunzătoare, starea de conservare este considerată "necunoscută".<!–>Pentru o reprezentare grafică a celor patru stări de conservare, a fost adoptat un sistem de codificare pe culori (prin intermediul îndrumarului Comisiei Europene: Evaluarea și raportarea în conformitate cu Articolul 17 al Directivei Habitate: Formate de raportare pentru Perioada 2012) :● roșu pentru "nefavorabil-rău";–>● portocaliu pentru "nefavorabil-inadecvat";<!–>● verde pentru "favorabil";–>● gri pentru "necunoscut".<!–>–>Având în vedere că speciile și tipurile de habitatele de importanță comunitară au fost listate în cadrul anexelor Directivei în urma unor studii și aprecieri prin care s-a constatat că sunt amenințate, rare sau endemice, nu ar trebui să surprindă pe nimeni faptul că majoritatea dintre acestea se încadrează în categoriile "nefavorabil-inadecvat" (portocaliu) sau "nefavorabil-rău"(roșu) în ceea ce privește starea lor de conservare. Deasemenea, ținând cont de faptul că este necesară o lungă perioadă de timp pentru ca o specie sau un tip de habitat să ajungă într-o stare de conservare favorabilă, nu ar trebui să fie surprinzător faptul că respectiva specie sau respectivul tip de habitat rămâne în starea de conservare nefavorabilă un timp îndelungat, chiar dacă la nivelul ariei naturale protejate respective sunt luate măsuri corespunzătoare.<!–>–>Evaluarea tendințelor pe termen scurtAvând în vedere că România este la a doua raportare în baza art. 17 al Directivei Habitate, prima raportare rămânând de referință pentru următoarele rapoarte, s-a realizat evaluarea tendințelor pe termen scurt a stării de conservare cu utilizarea doar a unui ciclu de raportare, spre deosebire de metoda recomandată.<!–>Metoda de evaluare a tendințelor de evoluție pe termen scurt utilizează tendința observată pentru parametrii de stare precum areal de distribuție și structură și funcții raportate în urmă cu 2 cicluri de raportare (de 6 ani). Tendința fiind evaluată utilizând indicatori calitativi precum: stabilă, în refacere, în declin și necunoscut.–>Evaluarea tendințelor pe termen scurt reprezintă de asemenea cheie de control pentru analiza de calitate a rezultatelor raportării succesive.<!–>–>Evaluarea tendințelor pe termen lungAvând în vedere că România este la a doua raportare în baza art. 17 al Directivei Habitate, prima raportare rămânând de referință pentru următoarele rapoarte, s-a realizat evaluarea tendințelor pe termen lung a stării de conservare cu utilizarea doar a unui ciclu de raportare, spre deosebire de metoda recomandată.<!–>Metoda de evaluare a tendințelor de evoluție pe termen lung utilizează tendința observată pentru parametrii de stare precum areal de distribuție și structură și funcții raportate în urmă cu 4 cicluri de raportare (de 6 ani). Tendința fiind evaluată utilizând indicatori calitativi precum: stabilă, în refacere, în declin și necunoscut.–>Evaluarea tendințelor pe termen lung reprezintă de asemenea cheie de control pentru analiza de calitate a rezultatelor raportării succesive.<!–>–>Evaluarea presiunilor și amenințărilorSe utilizează nomenclatorul de presiuni și amenințări agreat la nivel european, atașat prezentului document.<!–>Presiunile observate în studiul de teren sunt evaluate stabilindu-se intensitatea specifică a fiecăreia ce se exercită asupra habitatului țintă. Categoriile de evaluare a intensității sunt de asemenea de nivel calitativ, respectiv: intensitate mică, intensitate medie, intensitate mare, intensitate necunoscută. Amenințările estimate, în urma analizei presiunilor existente observate în teren sunt evaluate,stabilindu- se intensitatea specifică a fiecăreia ce se exercită asupra habitatului țintă. Categoriile de evaluare a intensității sunt de asemenea de nivel calitativ, respectiv: intensitate mică, intensitate medie, intensitate mare, intensitate necunoscută.–><!–>Agregarea informației din ploturi pe bioregiuneModul de agregare a datelor se face în două etape:Agregarea spațială, respectiv generarea hărților în conformitate cu formatul de raportare pornind dela ploturile evaluate (și estimate) sintetizându-se la nivel de bioregiune și respectiv la nivel național. Agregarea non-spațială care presupune generarea fișierelor specifice, în conformitate cu formatul de raportare, pornind de la datele agregate primar, prima agregare fiind prezentată în subcapitolul 4.1. Al doilea nivel de agregare este al atributelor specifice habitatelor țintă la nivel de plot ce sunt ulterior corelate la nivel de bioregiune în vederea raportării.–>Informațiile din gridurile de 10 x 10 km (ploturi) la nivel de bioregiune se mediază pentru fiecare categorie dintre parametrii de stare utilizându-se o medie ponderată pentru asumarea deciziei finale. Spre exemplificare, compoziția specifică ceea ce reprezintă unul dintre parametrii esențiali în evaluarea structurii habitatelor va avea valori diferite de la un plot la altul, ceea ce impune ca din punct de vedere sistematic să fie grupate pe clase de bogăție de specii diferită (mare, medie, mică); ponderea fiecărei clase fiind cea care va duce la decizia specifică fiecărei bioregiuni. Astfel dacă la habitatul 7110* vom obține aproximativ 40 de ploturi care se încadrează în clasa de compoziție specifică mare (12 specii caracteristice), iar în clasa de compoziție medie (7 specii caracteristice) vom avea 20 ploturi care se încadrează în aceasta, apoi în clasa de compoziție mică (3 specii caracteristice), putem deduce că raportul pe bioregiunea țintă este considerat în stare favorabilă în ceea ce privește evaluarea structurii.<!–>Al treilea nivel de agregare este al atributelor la nivel național rezultate din agregarea datelor la nivel de bioregiune.–><!–>–>Planul de monitorizare a habitatelor de mlaștini și turbării este parte a metodologiei de monitorizare și sunt redate următoarele elemente: codul Natura 2000 și denumirea habitatului, perioadele optime de monitorizare, metoda utilizată și anumite observații (de la caz la caz).<!–>Tabel – Planul de monitorizare a habitatelor de mlaștini și turbării

Denumirea și codul Natura2000–>

Perioade optime de monitorizare<!–>

Metoda utilizată–>

Obs.<!–>

I–>

II<!–>

III–>

IV<!–>

V–>

VI<!–>

VII–>

VIII<!–>

IX–>

X<!–>

XI–>

XII<!–>

7110* Turbării active–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

Observații directe prin:<!–>– metoda releveelor sau a transectelor itinerante metoda Braun-Blanquet–>

Min 7 relevee/ transecte de monitorizare în cadrul ariilor naturale țintă și în afara acestora, în situația prezenței habitatului.<!–>

7120 Turbării degradate capabile de regenerare naturală–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

Observații directe prin:<!–>– metoda releveelor sau a transectelor itinerante metoda Braun-Blanquet–>

Min 7 relevee/ transecte de monitorizare în cadrul ariilor naturale țintă și în afara acestora, în situația prezenței habitatului.<!–>

7140 Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante -nefixate de substrat–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

Observații directe prin:<!–>– metoda releveelor sau a transectelor itinerante metoda Braun-Blanquet–>

Min 7 relevee/ transecte de monitorizare în cadrul ariilor naturale țintă și în afara acestora, în situația prezenței habitatului.<!–>

7150 Comunități depresionare din Rhinchosporion pe substrate turboase–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

Observații directe prin:<!–>– metoda releveelor sau a transectelor itinerante metoda Braun-Blanquet–>

Min 7 relevee/ transecte de monitorizare în cadrul ariilor naturale țintă și în afara acestora, în situația prezenței habitatului.<!–>

7210* Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

Observații directe prin:<!–>– metoda releveelor sau a transectelor itinerante metoda Braun-Blanquet–>

Min 7 relevee/ transecte de monitorizare în cadrul ariilor naturale țintă și în afara acestora, în situația prezenței habitatului.<!–>

7220* Izvoare petrifiante cu formare de travertin – Cratoneurion–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

Observații directe prin:<!–>– metoda releveelor sau a transectelor itinerante metoda Braun-Blanquet–>

Min 7 relevee/ transecte de monitorizare în cadrul ariilor naturale țintă și în afara acestora, în situația prezenței habitatului.<!–>

7230 Mlaștini alcaline–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

Observații directe prin:<!–>– metoda releveelor sau a transectelor itinerante metoda Braun-Blanquet–>

Min 7 relevee/ transecte de monitorizare în cadrul ariilor naturale țintă și în afara acestora, în situația prezenței habitatului.<!–>

7240* Formațiuni pioniere alpine cu Caricion bicoloris- atrofuscae–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

Observații directe prin:<!–>– metoda releveelor sau a transectelor itinerante metoda Braun-Blanquet–>

Min 7 relevee/ transecte de monitorizare în cadrul ariilor naturale țintă și în afara acestora, în situația prezenței habitatului.<!–>

–>

… 7.2.<!–>Metodologiile de monitorizare a habitatelor de mlaștini și turbării de interes comunitarMetodologia pentru colectarea datelor din teren și pentru evaluarea stării de conservare sunt descrise la pct 2.2 pentru grupele de habitate: sărături, dune continentale, apă dulce, pajiști, mlaștini și turbării, grohotișuri și stâncării.–> … 7.3.<!–>Lista cu siturile de importanță comunitară pentru habitatele de mlaștini și turbăriiLista ariilor naturale țintă în care se propun activități de monitorizare a habitatelor de mlaștini și turbării este redată în tabelul de mai jos.

Tip habitat Natura 2000–>	Cod Sit Natura 2000<!–>	Nume Sit Natura 2000–>
7110* Turbării active<!–>	ROSCI0002–>	Apuseni<!–>
	ROSCI0019–>	Călimani – Gurghiu<!–>
	ROSAC0085–>	Frumoasa<!–>
	ROSAC0086–>	Găina – Lucina<!–>
	ROSCI0089–>	Gutâi – Creasta Cocoșului<!–>
	ROSAC0090–>	Harghita Mădăraș<!–>
	ROSCI0092–>	Igniș<!–>
	ROSAC0096–>	Lacul Bâlbâitoarea<!–>
	ROSCI0097–>	Lacul Negru<!–>
	ROSCI0116–>	Molhașurile Căpățânei<!–>
	ROSAC0119–>	Muntele Mare<!–>
	ROSAC0124–>	Munții Maramureșului<!–>
	ROSCI0125–>	Munții Rodnei<!–>
	ROSCI0226–>	Semenic – Cheile Carașului<!–>
	ROSAC0229–>	Siriu<!–>
	ROSAC0233–>	Someșul Rece<!–>
	ROSCI0242–>	Tinovul Apa Roșie<!–>
	ROSAC0245–>	Tinovul de la Românești<!–>
	ROSAC0247–>	Tinovul Mare Poiana Stampei<!–>
	ROSAC0248–>	Tinovul Mohoș – Lacul Sf. Ana<!–>
	ROSAC0249–>	Tinovul Șaru Dornei<!–>
	ROSCI0264–>	Valea Izei și Dealul Solovan<!–>
	ROSCI0285–>	Codrii seculari de la Strâmbu – Băiuț<!–>
7120 Turbării degradate capabile de regenerare naturală–>	ROSCI0002<!–>	Apuseni–>
	ROSCI0226<!–>	Semenic – Cheile Carașului–>
	ROSAC0247<!–>	Tinovul Mare Poiana Stampei–>
	ROSAC0255<!–>	Turbăria de la Dersca–>
	ROSAC0395<!–>	Soveja–>
7140 Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante (nefixate de substrat)<!–>	ROSCI0002–>	Apuseni<!–>
	ROSAC0004–>	Băgău<!–>
	ROSCI0007–>	Bazinul Ciucului de Jos<!–>
	ROSCI0013–>	Bucegi<!–>
	ROSAC0047–>	Creasta Nemirei<!–>
	ROSAC0051–>	Cușma<!–>
	ROSCI0055–>	Dealul Cetății Lempeș – Mlaștina Hărman<!–>
	ROSAC0062–>	Defileul Crișului Repede – Pădurea Craiului<!–>
	ROSAC0085–>	Frumoasa<!–>
	ROSAC0086–>	Găina – Lucina<!–>
	ROSCI0089–>	Gutâi – Creasta Cocoșului<!–>
	ROSAC0090–>	Harghita Mădăraș<!–>
	ROSCI0092–>	Igniș<!–>
	ROSCI0097–>	Lacul Negru<!–>
	ROSAC0122–>	Munții Făgăraș<!–>
	ROSAC0124–>	Munții Maramureșului<!–>
	ROSCI0125–>	Munții Rodnei<!–>
	ROSCI0226–>	Semenic – Cheile Carașului<!–>
	ROSAC0242–>	Tinovul Apa Roșie<!–>
	ROSAC0248–>	Tinovul Mohoș – Lacul Sf. Ana<!–>
	ROSCI0256–>	Turbăria Ruginosu Zagon<!–>
	ROSCI0264–>	Valea Izei și Dealul Solovan<!–>
	ROSAC0322–>	Muntele Șes<!–>
7150 Comunități depresionare din Rhynchosporion pe substrate turboase–>	ROSCI0002<!–>	Apuseni–>
	ROSAC0112<!–>	Mlaca Tătarilor–>
7210* Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus<!–>	ROSCI0055–>	Dealul Cetății Lempeș – Mlaștina Hărman<!–>
	ROSCI0065–>	Delta Dunării<!–>
	ROSCI0074–>	Făgetul Clujului – Valea Morii<!–>
	ROSCI0170–>	Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer<!–>
7220* Izvoare petrifiante cu formare de travertin ( Cratoneurion )–>	ROSCI0002<!–>	Apuseni–>
	ROSAC0027<!–>	Cheile Bicazului – Hășmaș–>
	ROSCI0031<!–>	Cheile Nerei – Beușnița–>
	ROSAC0033<!–>	Cheile Șugăului – Munticelu–>
	ROSCI0038<!–>	Ciucaș–>
	ROSAC0046<!–>	Cozia–>
	ROSCI0063<!–>	Defileul Jiului–>
	ROSAC0069<!–>	Domogled – Valea Cernei–>
	ROSAC0122<!–>	Munții Făgăraș–>
	ROSAC0124<!–>	Munții Maramureșului–>
	ROSCI0125<!–>	Munții Rodnei–>
	ROSCI0126<!–>	Munții Țarcu–>
	ROSAC0128<!–>	Nordul Gorjului de Est–>
	ROSAC0129<!–>	Nordul Gorjului de Vest–>
	ROSCI0195<!–>	Piatra Mare–>
	ROSCI0226<!–>	Semenic – Cheile Carașului–>
	ROSAC0252<!–>	Toplița – Scaunul Rotund Borsec–>
	ROSCI0254<!–>	Tufurile calcaroase din Valea Bobâlna–>
	ROSCI0406<!–>	Zarandul de Est–>
7230 Mlaștini alcaline<!–>	ROSCI0007–>	Bazinul Ciucului de Jos<!–>
	ROSAC0027–>	Cheile Bicazului – Hășmaș<!–>
	ROSAC0051–>	Cușma<!–>
	ROSCI0055–>	Dealul Cetății Lempeș – Mlaștina Hărman<!–>
	ROSAC0062–>	Defileul Crișului Repede – Pădurea Craiului<!–>
	ROSCI0074–>	Făgetul Clujului – Valea Morii<!–>
	ROSAC0085–>	Frumoasa<!–>
	ROSCI0087–>	Grădiștea Muncelului – Cioclovina<!–>
	ROSCI0089–>	Gutâi – Creasta Cocoșului<!–>
	ROSAC0113–>	Mlaștina după Luncă<!–>
	ROSAC0124–>	Munții Maramureșului<!–>
	ROSCI0125–>	Munții Rodnei<!–>
	ROSCI0126–>	Munții Țarcu<!–>
	ROSAC0212–>	Rarău – Giumalău<!–>
	ROSCI0241–>	Tinovul Apa Lină – Honcsok<!–>
	ROSCI0323–>	Munții Ciucului<!–>
7240* Formațiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris- atrofuscae–>	ROSCI0019<!–>	Călimani – Gurghiu–>
	ROSAC0122<!–>	Munții Făgăraș–>
	ROSCI0125<!–>	Munții Rodnei–>
	ROSAC0188<!–>	Parâng–>
	ROSCI0217<!–>	Retezat–>

<!–> … 7.4.–>Lista cu presiunile și amenințările ce acționează asupra habitatelor de mlaștini și turbării poate fi selectată de la următoarea adresa web: https://cdr.eionet.europa.eu/help/habitats art17 . … 7.5.<!–>Lista cu măsurile de conservare ce se pot aplica habitatelor de mlaștini și turbăriiPrincipalul scop al implementării acestor măsuri de conservare are în vedere menținerea arealului actual al habitatului. Aceste informații despre măsurile de conservare sunt utile inclusiv la planurile de gestionare, luate pentru întreținerea sau restabilirea habitatelor la starea de conservare favorabilă.–>În urma identificării categoriilor de presiuni, se propune un set de măsuri de conservare (generale și particulare), adaptate grupului de habitate (vezi tabelul de mai jos).

Nr. Crt.<!–>	Cod–>	Măsuri de conservare<!–>	Descriere–>	Principalele presiuni abordate<!–>
1.–>	CA09<!–>	Gestionarea folosirii îngrășămintelor naturale și a substanțelor chimice în producția agricolă (vegetală și animală)–>	Gestionarea (reducerea sau eliminarea) utilizării:<!–>– îngrășămintelor (de exemplu: amendamente minerale, gunoi de grajd, nămol biologic);–>– pesticidelor, fungicidelor, substanțelor de tratare a semințelor, a erbicidelor, agenților de întârziere a creșterii, hormoni și alte substanțe chimice utilizate în producția de plante;<!–>– rodenticidelor și a altor produse pentru controlul dăunătorilor;–>viermicidelor și a altor produse veterinare folosite în producția animală (ca de exemplu diclofenac și / sau alte produse veterinare similare).<!–>De asemenea, această măsură include dezvoltarea și menținerea măsurilor de conservare a promontorilor (capurilor, micilor peninsule) sau a marginilor de ogoare (a haturilor).–>	A14 parțial, A19, A20, A21<!–>
2.–>	CA09<!–>	Gestionarea folosirii îngrășămintelor naturale și a substanțelor chimice în producția agricolă (vegetală și animală)–>	Gestionarea (reducerea sau eliminarea) utilizării:<!–>– îngrășămintelor (de exemplu: amendamente minerale, gunoi de grajd, nămol biologic);–>– pesticidelor, fungicidelor, substanțelor de tratare a semințelor, a erbicidelor, agenților de întârziere a creșterii, hormoni și alte substanțe chimice utilizate în producția de plante;<!–>– rodenticidelor și a altor produse pentru controlul dăunătorilor; viermicidelor și a altor produse veterinare folosite în producția animală (ca de exemplu diclofenac și / sau alte produse veterinare similare).–>De asemenea, această măsură include dezvoltarea și menținerea măsurilor de conservare a promontorilor (capurilor, micilor peninsule) sau a marginilor de ogoare (a haturilor).<!–>	A14 parțial, A19,A20, A21–>
3.<!–>	CB04–>	Adaptarea/gestionarea reîmpăduririi și a regenerării pădurilor<!–>	Adaptarea sau gestionarea acțiunilor de reîmpădurire pentru a reface habitatele forestiere și habitatele speciilor tipice de pădure, incluzând, de exemplu, conversia, pe termen lung, plantațiilor cu aliniamente în păduri autohtone, sau adaptarea tehnicilor de reîmpădurire, precum utilizarea regenerării naturale sau a focului.–>	B02 parțial, B03, B05, B17 parțial<!–>
4.–>	CA07<!–>	Recrearea habitatelor agricole din Anexa I–>	Terenul care a fost folosit anterior pentru agricultură (de ex. teren arabil) ori pentru silvicultură (de exemplu, plantație populară/industrială) să fie destinat unei alte utilizări; (re) crearea / restaurarea ca tip de habitat agricol din Anexa I. Măsura include, de exemplu, recrearea unei pajiști din Anexa I dintr-o plantație forestieră. Acesta este un proces care ar putea dura mult timp pentru a fi restabilite pe deplin structura și funcțiile habitatelor.<!–>	A02, B01, C05, D01, D03, F01, F03, F05–>
5.<!–>	CC03–>	Adaptarea/gestionarea producerii de energie regenerabilă, a instalațiilor și sistemului de funcționare a acestor instalații.<!–>	Adaptarea și gestionarea (inclusiv oprirea și evitarea) instalării și funcționării infrastructurilor de producere a energiei regenerabilă(cu excepția hidro-energiei).–>Aceasta include, de asemenea, măsuri pentru a atenua impactul parcurilor eoliene, cum ar fi evitarea construirii de turbine în locuri sensibile (de exemplu, blocaje de migrație a păsărilor), oprirea turbinelor în anumite condiții și / sau perioade deosebit de problematice ale anului (precum momentul migrației maxime).<!–>	D01, D03, D04, D05–>
6.<!–>	CE01–>	Reducerea impactului activităților de transport și al infrastructurii<!–>	Reducerea impactului infrastructurilor de transport (drumuri, căi ferate, poduri, viaducte, tuneluri, coridoare și canale de navigație, strâmtori, porturi, aerodromuri) și activităților de transport asupra habitatelor și speciilor vizate de directivele privind conservarea naturii.–>Aceasta include, de exemplu, construirea și gestionarea pasajelor pentru animale, dezvoltarea infrastructurii verzi / albastre, gestionarea traficului și a infrastructurii marine și fluviale pentru, de exemplu, reducerea eroziunii malurilor și descurajarea (de exemplu, lăsând iarba să crească mult timp sau folosind tactici active de ”speriat”) păsărilor în folosirea aeroporturilor/aerodromurilor.<!–>De asemenea, include orice măsuri de reducere a poluării fonice și luminoase.–>Reglementarea traficului sau construcția infrastructurii de circulație pentru a reduce poluarea chimică /cu particule care ar trebui raportată sub codul CE03.<!–>	–>
7.<!–>	CI01–>	Detectarea timpurie și eradicarea rapidă a speciilor alohtone, invazive considerate de interes pentru Uniunea Europeană<!–>	Stabilirea și aplicarea sistemului de detectare timpurie și eradicare rapidă a speciilor străine invazive de interes pentru Uniunea Europeană (în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1143/2014).–>Aceasta include, de asemenea, măsuri pentru prevenirea sau reducerea probabilității stabilirii/fixării și intrării speciilor alohtone invazive.<!–>	I01–>
8.<!–>	CI03–>	Managementul, controlul sau eradicarea altor specii alohtone invazive<!–>	Gestionarea, controlul răspândirii altor specii non-native „invazive” (adică orice specie introdusă în perioada modernă care este stabilită în sălbăticie în afara ariei sale naturale și a cărei introducere și / sau răspândire reprezintă o amenințare concretă sau potențială pentru habitate și specii, indiferent de dinamica populației invazive (ex. controlul Acacia spp.) sau eradicarea populațiilor stabilite aleator specii străine.–>	I02<!–>
9.–>	CJ02<!–>	Reducerea impactul indus de modificările hidrologice multifuncționale–>	Reducerea impactului cauzat de depozitarea deșeurilor, îndepărtarea sedimentelor, canalizarea, modificarea cursurilor de apă, modificarea regimului de inundații și alte modificări ale funcționării hidrologice sau ale caracteristicilor fizice ale corpurilor de apă, care nu pot fi ușor asociate cu una dintre categoriile de mai sus.<!–>	K01, K02, K03, K04, K05–>
10<!–>	CC01–>	Adaptarea/managementul extracției resurselor neenergetice<!–>	Adaptarea și gestionarea (inclusiv oprirea și evitarea) extracției de minerale și resurse neenergetice (de exemplu: extracția nisipului, pietrișului, lutului, argilei și turbei pentru producerea de compost vegetal sau alte scopuri horticole) precum și adaptarea și gestionarea extracției sării. De asemenea, măsura include reducerea impactului rezultat din topografierea geotehnică și alte lucrări pregătitoare pentru minerit și extracție.–>	C01, C02, C05, C06 partly, C07 parțial, C09<!–>

–>

… <!–>–><!–>–> +
Anexa nr. 8la Ghidul habitate<!–>Ghidul cu protocoalele de monitorizare și metodologiile unitare de monitorizare a stării de conservare a habitatelor de grohotișuri și stâncăriiProtocoalele de monitorizare și metodologiile de monitorizare a habitatelor de grohotișuri și stâncării sunt aferente următoarelor tipuri de habitate: 8110 Grohotișuri silicioase din etajele montan și alpin – Androsacetalia alpinae și Galeopsitalia ladani; 8120 Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajele montan și alpin – Thlaspietea rotundifolii; 8160* Grohotișuri medio- europene calcaroase din etajele colinar și montan; 8210 Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase; 8220 Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci silicioase; 8230 Comunități pioniere din Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii pe stâncării silicioase.8.1.–>Protocol de monitorizare a stării de conservare a habitatelor de grohotișuri și stâncăriiAlegerea și distribuția ploturilor se va face în funcție de perioadele optime de culegere a datelor.<!–>Monitorizarea habitatelor de grohotișuri și stâncării se realizează la nivel național, în interiorul și în exteriorul rețelei Natura 2000, în funcție de distribuția habitatelor pe regiuni biogeografice.–>În tabelul de mai jos sunt redate habitatele de grohotișuri și stâncării de interes comunitar care facobiectul prezentei metodologii:

Denumirea și codul Natura 2000<!–>	Prezența în regiunea biogeografică–>
	PAN<!–>	CON–>	ALP<!–>	STE–>	PON<!–>
8110 Grohotișuri silicioase din etajele montan și alpin – Androsacetalia alpinae și Galeopsitalia ladani–>	<!–>	–>	V<!–>	–>	<!–>
8120 Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajele montan și alpin – Thlaspietea rotundifolii–>	<!–>	V–>	V<!–>	–>	<!–>
8160* Grohotișuri medio-europene calcaroase din etajele colinar și montan–>	<!–>	V–>	V<!–>	–>	<!–>
8210 Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase–>	<!–>	V–>	V<!–>	–>	<!–>
8220 Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci silicioase–>	<!–>	V–>	V<!–>	–>	<!–>
8230 Comunități pioniere din Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii pe stâncării silicioase–>	<!–>	V–>	V<!–>	–>	<!–>

–>În tabelul de mai jos sunt redate perioadele optime de culegere a datelor în cadrul habitatelor țintă

Tip habitat<!–>	Tipul de fitocenoză–>	Aspectul surprins<!–>	Perioada optimă–>
HABITATE DE GROHOTIȘURI ȘI STÂNCĂRII<!–>	alpine continentale–>	Vernal<!–>	IV-V–>
		Estival<!–>	VI-VIII–>
		Autumnal<!–>	IX-X–>

<!–>Utilizarea hărțilorObiectivele specifice propuse în cadrul programului de monitorizare nu pot fi atinse fără o alegere riguroasă a atributelor care trebuie măsurate, a tipului de date colectate și a metodelor utilizate pentru colectarea acestora. Alegerea variabilelor care vor fi monitorizate și a metodelor de lucru se va face în același timp cu definirea obiectivelor principale ale ghidului sintetic, cele două procese fiind strâns corelate între ele.–>Exemplu: Harta de distribuție pentru habitatul de grohotișuri și stâncării 8110 Grohotișuri silicioase din<!–>Pentru fiecare obiectiv principal propus, la nivelul fiecărui habitat țintă, se vor identifica acele caracteristici (atribute) ale habitatului care reflectă proprietățile acestuia și pot fi cuantificate.Fiecărui atribut, acolo unde informațiile existente permit acest lucru, i se va defini un interval de valori pe care le poate lua, fără ca proprietățile habitatului analizat să fie alterate, ușurându-se astfel interpretarea rezultatelor.–>În tabelul care urmează se regăsesc indicatorii generali din cadrul planului de monitorizare

Indicatori<!–>	Compoziție–>
La nivel dehabitat<!–>	– proporția habitatului în cadrul arealului analizat–>– tipuri de asociații vegetale componente<!–>– identificare, distribuție, diversitate, abundență–>
Comunitate – ecosistem<!–>	– identificarea de speciiși abundența relativă–>-frecvență, abundență, diversitatea în specii a comunității, proporțiilede specii endemice amenințate și specii pe cale de dispariție dominanța – diversitate, proporții<!–>
Populație – specii–>	abundența relativă și absolută densitate<!–>

–><!–>Metoda de evaluare pe plot de monitorizare–>

Hărțile de distribuție și ale arealului fiecărui tip de habitat se vor realiza în formatul standard 10×10 km ETRS, proiecție ETRS 5210. Conform instrucțiunilor CE nu este permisă utilizarea de date atribut pentru indicarea prezenței unui habitat într-o celula din grid. Hărțile de distribuție vor fi completate cu metadatele necesare, conform cu cerințele CE, și în concordanță cu specificațiile INSPIRE, atunci când acestea vor fi disponibile pentru aceste tipuri de date. Metadatele vor conține între altele perioada în care au fost culese datele de distribuție, sistemul de proiecție, data, etc.<!–>Agregarea informației pe plot de monitorizareModul de agregare a datelor se face în două etape:– Agregarea spațială, respectiv generarea hărților în conformitate cu formatul de raportare pornind de la datele primare/datele din teren. … – Agregarea non-spațială care presupune generarea fișierelor specifice, în conformitate cu formatul de raportare, pornind de la datele primare. … –><!–>Structura și funcțiile habitatelor de grohotișuri și stâncăriiInventarierea habitatelor se va realiza pe baza Manualului de Interpretare a Habitatelor Naturale din Uniunea Europeană (EUR 28) și după Școala Floristică Central Europeană (Braun-Blanquet),situație în care se vor face investigații după "itinerar" și în "staționar", în 2 etape: etapa analitică și etapa sintetică. Prin identificarea speciilor cheie (edificatoare/caracteristice) a habitatelor de interes comunitar se vor efectua determinări folosind variabile legate de funcțiile ecosistemului, precum: perioada optimă de monitorizare, structura calitativă și cantitativă a habitatului identificat și a speciilor de floră identificate. Datele culese din teren vor fi trecute în fișele de monitorizare.–>

Corelat cu formatul de raportare, structura și funcțiile oferă rezultatul evaluării stării habitatului pentru specii folosind cele patru categorii disponibile: "favorabil" (FV), "nefavorabil-inadecvat" (U1), "nefavorabil-rău" (U2) și "necunoscut" (XX), redate în tabelul de mai jos:

Starea de conservare<!–>	Criterii de evaluare–>
Favorabil (FV)<!–>	În conformitate cu matricea de evaluare (anexa E), starea și funcțiile sunt „favorabile” dacă:–>structura și funcțiile (inclusiv speciile tipice) sunt în stare bună; și<!–>– și nu există deteriorări / presiuni semnificative.–>Informațiisuplimentare:<!–>Matricea de evaluare afirmă că, dacă mai mult de 25% din suprafața de tip habitat din regiunea evaluată este considerată–>„defavorabilă” (adică nu este în stare bună), atunci statutul și funcțiile sunt „nefavorabile-rele”. Cu toate acestea, nu oferă criterii numerice pentru „favorabile” sau „nefavorabile-inadecvate”. Se pare că, în rapoartele anterioare, statele membre au utilizat praguri foarte diferite ale proporției de suprafață a habitatului care trebuiesă fie în stare bună pentru a justifica evaluarea structurii și funcțiilor ca fiind „favorabile”. În mod ideal, întreaga suprafață a unui tip de habitat ar trebui să fie în stare bună pentru ca structura șifuncțiile să fie considerate „favorabile”. Cu toate acestea, acestlucru este practic realizabil și ar putea fi acceptat să existe o parte din tipul de habitat în condiții „nu bune”, dar totuși considerăm că structura și funcțiile sunt considerate „favorabile”.<!–>Se recomandă utilizarea unei valori indicative de 90% din suprafața de tip habitat (câmpul 6.1) în condiții „bune” ca prag pentru a încheia structura și funcțiile „favorabile”. Dacă statul membru folosește o valoare diferită, aceasta trebuie notată și explicată în câmpul 10.8 Informații suplimentare ”. Această valoare indicativă ar putea fi, de exemplu, adaptată în funcție de raritatea / abundența tipului de habitat (pentru mai multe informații, a se vedea secțiunea „Starea tipului de habitat” (în „6 Structura și funcțiile (inclusiv speciile tipice)” capitolul din „Definiții și metode pentru raportarea habitatului 'parte).–>Deși nu este specificat clar în matricea de evaluare, tendința (tendința în zonă în stare bună (câmpul 6.4)) trebuie să fie stabilăsau în creștere pentru ca structura și funcțiile să fie considerate „favorabile”.<!–>Deși nu este necesară o evaluare completă a stării de conservare a fiecărei specii tipice, specia generală ar trebui să fie „favorabilă” (nu amenințată), cel puțin în acest habitat, deoarece speciile pot fi tipice mai multor habitat. Pentru ca un habitat să fie considerat „favorabil”, fragmentarea sau alte condiții nu au un impact semnificativ asupra proceselor ecologice.–>Este posibil ca restaurarea să crească suprafața habitatului, dar a scăzut proporția de habitat în condiții „nu bune”, întrucât zonarestaurată nu este încă în stare „bună”. În astfel de cazuri, dacă zonaîn stare „bună” este mai mică de 90% din suprafața habitatului, habitatul nu ar trebui să fie „favorabil” pentru parametrul Structura și funcțiile (a se vedea mai sus, punctul 1). Astfel de cazuri apar cel mai probabil în cazul în care zona habitatului este mai mică decât valoarea de referință și starea generală de conservare ar fi fost „defavorabilă” indiferent de structură și funcții.<!–>
Nefavorabil- inadecvat (U1)–>	Conform matricei de evaluare (anexa E), starea și funcțiile sunt „nefavorabile-inadecvate” dacă:<!–>orice altă combinație (o altă combinație de criterii decât pentru „favorabil” sau „nefavorabil-rău”).–>Informațiisuplimentare:<!–>Matricea de evaluare nu include criterii explicite pentru statutul „nefavorabil-inadecvat” al structurii și funcțiilor. Cu toate acestea, luând în considerare criteriile pentru „favorabile” și „nefavorabile- rele” și criterii complementare pentru statutul „favorabil”, statutul de Structura și funcțiile ar trebui considerate „nefavorabile-inadecvate” dacă:–>suprafața habitatului cu condiții „nefavorabile” („nu este bine”)(câmpul 6.1) este mai mică de 25%; și<!–>suprafața habitatului cu condiții „bune” (câmpul 6.1) este mai micăde 90%; și–>suprafața habitatului cu condiție „necunoscută” (câmpul 6.1) estemai mică de 75%.<!–>
Nefavorabil-rău (U2)–>	Conform matricei de evaluare (anexa E), starea și funcțiile sunt „nefavorabile-rele” dacă:<!–>iai mult de 25% din suprafață este defavorabilă („nu este bine” în câmpul 6.1) în ceea ce privește structura și funcțiile sale specifice (inclusiv speciile tipice).–>
Necunoscut (XX)<!–>	Conform matricei de evaluare (anexa E), starea și funcțiile sunt „necunoscute” dacă:–>– nu există informații fiabile sau insuficiente disponibile.<!–>Informațiisuplimentare:–>Statutul structurii și funcțiilor ar trebui considerat „necunoscut”dacă mai mult de 75% din suprafața habitatului are condiții „necunoscute” (câmpul 6.1).<!–>

–><!–>Principalele presiuni și amenințăriDin punct de vedere al identificării în timp a formelor de impact acestea trebuie clasificate în două categorii: presiuni și amenințări:Presiunea (P) reprezintă acea activitate cu potențial impact negativ asupra stării de conservare a tipurilor de habitate de interes comunitar, care se desfășoară în prezent sau care s-a derulat în trecut,dar ale cărui efectele negative încă persistă.–>

Amenințarea (A) reprezintă acea activitate cu potențial impact negativ asupra stării de conservare a tipurilor de habitate de interes comunitar, care este preconizată să se deruleze în viitor. 0 presiune poate fi considerată amenințare dacă se preconizează o creștere semnificativă a intensității acesteia sau o schimbare a localizării respectivei presiuni.<!–>–>Este recomandat ca durata de timp pentru cuantificarea presiunilor să fie o perioadă de raportare, respectiv șase ani, în timp ce pentru amenințări aceasta să acopere două perioade viitoare de raportare, respectiv 12 ani. Importanța relativă a amenințărilor și presiunilor trebuie să se încadreze în una din cele trei categorii:

Codul<!–>	Semnificația–>	Observații<!–>
H–>	Importanță/impact mare<!–>	Influență directă sau imediată semnificativă și/sau acțiune pe suprafețe mari–>
M<!–>	Importanță/impact mediu–>	Influență directă sau imediată medie, în principal influență indirectă și/sau acțiune asupra unei părți medii din suprafață/doar la nivel regional<!–>
L–>	Importanță/impact redus<!–>	Influență directă sau imediată redusă, influență directă și/sau acțiune asupra unei mici părți din suprafață/ doar la nivel regional–>

<!–>–>Reprezentativitatea habitatelor de grohotișuri și stâncării pe teritoriul RomânieiHabitatele de stâncării din România sunt localizate preponderent în bioregiunea alpină (lanțul carpatic), puțin în cea continentală (în chei cu râuri care intră până în etajul submontan și chiar colinar) și parțial în cea stepică (Munții Măcin, Canaraua Fetei din sudul Dobrogei) și reprezentate prin habitate de grohotișuri și de fisuri de stânci, inclusiv platouri, brâne și pereți stâncoși, unde se dezvoltă uneori numai licheni și briofite.<!–>Stâncăriile sunt larg răspândite mai ales în etajul subalpin și alpin al Carpaților, coborând pe văi pe alocuri până în etajul montan și chiar submontan. Deși stâncăriile ca atare sunt larg răspândite, fitocenozele caracteristice pentru stâncării cuprinse în habitatele de stâncării ale rețelei Natura 2000,nu sunt răspândite pe suprafețe foarte întinse și mai ales nu sunt răspândite sub formă de benzi continue, uniforme ca alte tipuri de habitate de munte cum sunt cele de păduri sau de tufărișuri subalpine. Etajul alpin fiind fragmentat și habitatele de stâncării sunt fragmentate. Cele mai multe habitate de stâncării nu numai că sunt fragmentate, ci sunt și de mică întindere, uneori de 1 – 10 metri pătrați, ocupând fisurile stâncilor. Sunt, deci, greu de depistat, dificil de studiat și monitorizat.–>Doar unele grohotișuri sunt mai întinse, putând ocupa mai multe hectare dar vegetația lor este săracă, acoperind, cel mai adesea sub 5% din suprafața lor.<!–>Habitatele de stâncării prezintă o diversitate de structuri în funcție de roca substratului, de starea ei de dezagregare, de expoziția și înclinarea versanților astfel încât în afară de macrohabitate se întâlnesc diverse microhabitate cu diferite subtipuri și varietăți.–>Cele mai multe stâncării sunt inaccesibile și nu se poate ajunge la ele decât cu ajutorul alpiniștilor. Ca rezultat al faptului că sunt inaccesibile sunt și în afara celor mai multe impacte, deteriorări, distrugeri (exploziile pentru valorificarea rocilor și croirea de căi de acces constituie marile amenințări). Secole dea rândul nu au loc modificări majore în habitatele de stâncării, starea lor de conservare menținându-se nealterată.<!–>–>Măsuri de conservareSe vor lista maximum 10 măsuri de conservare și măsurile de conservare implementate, recomandabil cele menționate în planurile de management ale siturilor Natura 2000. Lista măsurilor de conservare se regăsește pe portalul de raportare al CE și în secțiunea 8.5 la prezentul document.<!–>–>PerspectiveCorelat cu formatul de raportare, rezultatul evaluării stării perspectivelor se face folosind cele patru categorii disponibile: "favorabil" (FV), "nefavorabil-inadecvat" (U1), "nefavorabil-rău" (U2) și "necunoscut" (XX) este redat în tabelul de mai jos:

Starea de conservare<!–>	Criterii de evaluare–>
Favorabil (FV)<!–>	Conform matricei de evaluare (anexa E), situația perspectivelor viitoare este „favorabilă” dacă:–>nu se așteaptă niciun impact semnificativ din cauza amenințărilor lahabitat și viabilitatea acestuia pe termen lung este asigurată.<!–>Informațiisuplimentare:–>Perspectivele de viitor ar trebui evaluate „favorabile” dacă toți parametrii au perspective bune (câmpul 9.1) sau dacă perspectivele unui parametru sunt „necunoscute”, în timp ce ceilalți parametri au perspective bune.<!–>
Nefavorabil- inadecvat (U1)–>	Conform matricei de evaluare (anexa E), statutul perspectivelor viitoare este „nefavorabil-inadecvat” dacă:<!–>– orice altă combinație (o altă combinație de criterii decât pentru–>„favorabil” sau „nefavorabil-rău”).<!–>Informațiisuplimentare:–>Matricea de evaluare nu include criterii explicite pentru statutul „nefavorabil-inadecvat” al perspectivelor viitoare. Cu toate acestea, ținând cont de metoda de evaluare a perspectivelor de viitor propuse în aceste orientări, statutul ar trebui considerat „nefavorabil-inadecvat” dacă perspectivele unuia sau mai multor parametri (câmpul 9.1) sunt „sărace”, niciunul nu are perspective „proaste”. și există cel puțin un parametru cu perspective „necunoscute”.<!–>
Nefavorabil-rău (U2)–>	Conform matricei de evaluare (anexa E), statutul perspectivelor de viitor este „nefavorabil-rău” dacă:<!–>Se așteaptă impacturi severe din cauza presiunilor și amenințărilorasupra habitatului, perspectivele viitorului său sunt „proaste”, iar viabilitatea pe termen lung nu este asigurată.–>Informațiisuplimentare:<!–>Perspectivele de viitor ar trebui evaluate ca „nefavorabile-rele” dacă unul sau mai mulți parametri au perspective „proaste” (câmpul 9.1).–>
Necunoscut (XX)<!–>	Conform matricei de evaluare (anexa E), situația perspectivelor viitoare este „necunoscută” dacă:–>– nu există informații fiabile sau insuficiente disponibile. Observații complementare:<!–>Perspectivele de viitor ar trebui evaluate ca „necunoscute” dacă doi sau mai mulți parametri au perspective „necunoscute” și dacă niciun parametru nu are perspective „proaste” (câmpul 9.1).–>

<!–>–>Siturile Natura 2000 (pSCI, SCI) pentru tipurile dehabitate de grohotișuri și stâncării din anexa I a Directivei HabitateÎn vederea stabilirii măsurilor specifice/măsurilor de management, trebuie furnizate informații suplimentare privind indicarea pentru fiecare activitate cu impact asupra speciilor și tipurilor de habitate impactate, inclusiv a intensității impactului funcție de localizare.<!–>În acest sens, pentru evaluarea impacturilor trebuie furnizate informațiile necesare pentru:● Evaluarea activităților cu impact asupra ariei naturale protejate, în general–>● Evaluarea activităților cu impact asupra speciilor de interes conservative<!–>● Evaluarea activităților cu impact asupra tipurilor de habitate de interes conservativ.–><!–>–>Relația plot de monitorizare/rețea Natura 2000Acoperirea NATURA 2000 (pSCIs, SCI și SACs) pentru habitatele din anexa IAceastă secțiune oferă informații despre suprafața habitatului și tendința suprafeței în stare bună în rețeaua Natura 2000. Informațiile solicitate ar trebui să acopere siturile de importanță comunitară propuse (pSCI), siturile de importanță comunitară (SCI) și zonele speciale de conservare (SAC) ale rețelei Natura 2000 din regiunea biogeografică / marină în cauză.<!–>Informațiile se referă la toate pSCI-urile / SCI-urile / SAC-urile în care habitatele din anexa I sunt prezente, nu numai acele sit-uri în care habitatul este declarat obiectiv de conservare.–><!–>Suprafața tipului de habitat din rețeaua pSCI, SCI și SACSe indică suprafața tipului de habitat din rețea, din regiunea biogeografică sau marină în cauză, inclusiv toate siturile în care este prezent tipul de habitat. Se urmăresc aceleași recomandări ca și pentru suprafața habitatului.

Cod Habitat–>	ALP<!–>	CON–>	PAN<!–>	STE–>	BLS<!–>	MBS–>	Total ploturi<!–>	Ploturi in doua bioregiuni diferite–>
8110<!–>	27–>	0<!–>	0–>	0<!–>	0–>	0<!–>	27–>	0<!–>
8120–>	51<!–>	19–>	0<!–>	0–>	0<!–>	0–>	56<!–>	14–>
8160*<!–>	15–>	14<!–>	0–>	0<!–>	0–>	0<!–>	23–>	6<!–>
8210–>	69<!–>	44–>	0<!–>	0–>	0<!–>	0–>	84<!–>	29–>
8220<!–>	52–>	24<!–>	0–>	0<!–>	0–>	0<!–>	58–>	18<!–>
8230–>	6<!–>	10–>	0<!–>	4–>	0<!–>	0–>	16<!–>	4–>

<!–>–><!–>Ploturi de monitorizare din rețeaua Natura 2000Ploturile de monitorizare se stabilesc în corelație cu:– arealul tipului de habitat din interiorul rețelei pSCI, SCI și SAC, … – modul de estimare, … – suprafața tipului de habitat din interiorul rețelei, … – metoda folosită, … – tendința pe termen scurt a habitatului în stare bună în cadrul rețelei (direcția), … – tendința pe termen scurt a habitatului în stare bună în cadrul rețelei (metoda folosită). … –><!–>Ploturi de monitorizare în afara rețelei Natura 2000Monitorizarea habitatelor de interes comunitar se face atât în interiorul Rețelei Natura 2000, cât și în afara rețelei Natura 2000, în scopul evaluării în vederea raportării către CE.–>În esență, acest fapt se transpune astfel:a.<!–>Monitorizare în ploturi numai în interiorul Natura 2000; … b.–>Monitorizare în ploturi atât în interiorul, cât și în afara Natura 2000; … c.<!–>Monitorizare în ploturi numai în afara Natura 2000. … –>Datele rezultate în urma monitorizării trebuie să surprindă unde are loc principalul obiectiv al acțiunii de conservare. Prin urmare, în corelare cu formatul de raportare, se alege opțiunea (a) dacă toate, sau marea majoritate, dintre măsurile de conservare sunt limitate la Natura 2000, opțiunea (b) dacă există o investiție proporțională în punerea în aplicare a măsurilor în interiorul și în afara Natura 2000 și opțiunea (c ) dacă toate, sau marea majoritate, dintre măsuri sunt luate în afara Natura 2000.<!–>În stadiul actual, majoritatea habitatelor care nu sunt în rețeaua Natura 2000, nu sunt cartate nici la nivel de bioregiune și nici la nivel național.–><!–>Evaluarea stării de conservare a habitatelor de grohotișuri și stâncăriiMetodologia de agregare a datelorObservațiile directe evaluate de către experții în biodiversitate, selectați pentru evaluarea habitatelor țintă, utilizează tehnologiile de ultimă generație atât în ceea ce privește unități GPS și aplicații mobile de colectare a datelor din teren. Fișele de teren completate descriu caracteristici structurale și funcționale ale habitatelor, precum și presiuni identificate, informațiile astfel colectate intră într- un prim proces de agregare (primul nivel) în care fiecare fișă are asociat o localizare stațială cu precizie metrică (1-3 m) se agregă într-un plot de 10 x 10 km. Această agregare permite caracterizarea variabilității interne a habitatului țintă la nivelul unui plot. Plotul reprezintă unitatea de bază pentru evaluare. Metodele de evaluare se realizează fie prin evaluarea completă a habitatului țintă (3 = Complete survey or a statistically robust estimate); când se evaluează un număr de ploturi mai mic decât numărul total în care avem habitatul confirmat (2= Estimate based on parțial data with some extrapolation and/or modelling); când se evaluează un număr foarte redus de ploturi și se utilizează părerea expertului (1 = Estimate based on expert opinion with no or minimal sampling); atunci când nu se evaluează nici un plot în raport se va menționa "date inexistente" (0 = Absent data).–><!–>–>Evaluarea stării de conservare pe bioregiuneEvaluarea stării de conservare se realizează într-un mod gregar pentru fiecare tip de habitat care a fost inclus în checklist, raportarea realizându-se pentru habitatele prezente la nivel național în cele 5bioregiuni terestre și Regiunea marină Marea Neagră.<!–>Simplificat, starea de conservare favorabilă poate fi descrisă ca situația în care un tip de habitat sau o specie prosperă (atât în ceea ce privește suprafața și mărimea populației, cât și în ceea ce privește calitatea populației, inclusiv în sensul capacității de reproducere, structurii pe vârste, mortalității) și există perspectivele să prospere de asemenea și în viitor fără modificări semnificative în politicile și managementul existent. Faptul că un tip de habitat sau o specie nu sunt amenințate (ex: nu există nici un risc direct să devină extincte) nu înseamnă că acestea sunt în stare de conservare favorabilă. Obiectivul directivei este definit în termeni pozitivi, orientat spre o situație favorabilă care trebuie să fie definită, atinsă și/sau menținută. Prin urmare, obiectivul Directivei Habitate urmărește mai mult decât evitarea dispariției tipurilor de habitate sau speciilor.–>Starea de conservare nefavorabilă este împărțită în două clase:– "nefavorabil-inadecvat" pentru situațiile în care este necesară o schimbare a politicilor sau managementului pentru a aduce tipul de habitat sau specia în stare de conservare favorabilă, dar nu există nici un pericol de dispariție în viitorul previzibil (ex: 50-100 de ani); … – "nefavorabil-rău" pentru situațiile în care tipul de habitat sau specia este în pericol de a dispare în viitorul previzibil (ex: 50-100 de ani). … <!–>Pentru toate situațiile în care nu există suficiente informații pentru a realiza o evaluare corespunzătoare, starea de conservare este considerată "necunoscută".–>Pentru o reprezentare grafică a celor patru stări de conservare, a fost adoptat un sistem de codificare pe culori (prin intermediul îndrumarului Comisiei Europene: Evaluarea și raportarea în conformitate cu Articolul 17 al Directivei Habitate: Formate de raportare pentru Perioada 2012) :● roșu pentru "nefavorabil-rău";<!–>● portocaliu pentru "nefavorabil-inadecvat";–>● verde pentru "favorabil";<!–>● gri pentru "necunoscut".–><!–>Având în vedere că speciile și tipurile de habitatele de importanță comunitară au fost listate în cadrul anexelor Directivei în urma unor studii și aprecieri prin care s-a constatat că sunt amenințate, rare sau endemice, nu ar trebui să surprindă pe nimeni faptul că majoritatea dintre acestea se încadrează în categoriile "nefavorabil-inadecvat" (portocaliu) sau "nefavorabil-rău"(roșu) în ceea ce privește starea lor de conservare. Deasemenea, ținând cont de faptul că este necesară o lungă perioadă de timp pentru ca o specie sau un tip de habitat să ajungă într-o stare de conservare favorabilă, nu ar trebui să fie surprinzător faptul că respectiva specie sau respectivul tip de habitat rămâne în starea de conservare nefavorabilă un timp îndelungat, chiar dacă la nivelul ariei naturale protejate respective sunt luate măsuri corespunzătoare.–><!–>Evaluarea tendințelor pe termen scurtAvând în vedere că România este la a doua raportare în baza art. 17 al Directivei Habitate, prima raportare rămânând de referință pentru următoarele rapoarte, s-a realizat evaluarea tendințelor pe termen scurt a stării de conservare cu utilizarea doar a unui ciclu de raportare, spre deosebire de metoda recomandată. Metoda de evaluare a tendințelor de evoluție pe termen scurt utilizează tendința observată pentru parametrii de stare precum areal de distribuție și structură și funcții raportate în urmă cu 2 cicluri de raportare (de 6 ani). Tendința fiind evaluată utilizând indicatori calitativi precum: stabilă, în refacere, în declin și necunoscut.–>Evaluarea tendințelor pe termen scurt reprezintă de asemenea cheie de control pentru analiza de calitate a rezultatelor raportării succesive.<!–>–>Evaluarea tendințelor pe termen lungAvând în vedere că România este la a doua raportare în baza art. 17 al Directivei Habitate, prima raportare rămânând de referință pentru următoarele rapoarte, s-a realizat evaluarea tendințelor pe termen lung a stării de conservare cu utilizarea doar a unui ciclu de raportare, spre deosebire de metoda recomandată. Metoda de evaluare a tendințelor de evoluție pe termen lung utilizează tendința observată pentru parametrii de stare precum areal de distribuție și structură și funcții raportate în urmă cu 4 cicluri de raportare (de 6 ani). Tendința fiind evaluată utilizând indicatori calitativi precum: stabilă, în refacere, în declin și necunoscut.<!–>Evaluarea tendințelor pe termen lung reprezintă de asemenea cheie de control pentru analiza de calitate a rezultatelor raportării succesive.–><!–>Evaluarea presiunilor și amenințărilorSe utilizează nomenclatorul de presiuni și amenințări agreat la nivel european, atașat prezentului document.–>Presiunile observate în studiul de teren sunt evaluate stabilindu-se intensitatea specifică a fiecăreia ce se exercită asupra habitatului țintă. Categoriile de evaluare a intensității sunt de asemenea de nivel calitativ, respectiv: intensitate mică, intensitate medie, intensitate mare, intensitate necunoscută. Amenințările estimate, în urma analizei presiunilor existente observate în teren sunt evaluate,stabilindu- se intensitatea specifică a fiecăreia ce se exercită asupra habitatului țintă. Categoriile de evaluare a intensității sunt de asemenea de nivel calitativ, respectiv: intensitate mică, intensitate medie, intensitate mare, intensitate necunoscută.<!–>–>Agregarea informației din ploturi pe bioregiuneModul de agregare a datelor se face în două etape:Agregarea spațială, respectiv generarea hărților în conformitate cu formatul de raportare pornind dela ploturile evaluate (și estimate) sintetizându-se la nivel de bioregiune și respectiv la nivel național. Agregarea non-spațială care presupune generarea fișierelor specifice, în conformitate cu formatul de raportare, pornind de la datele agregate primar, prima agregare fiind prezentată în subcapitolul 4.1. Al doilea nivel de agregare este al atributelor specifice habitatelor țintă la nivel de plot ce sunt ulterior corelate la nivel de bioregiune în vederea raportării.<!–>–>Informațiile din gridurile de 10 x 10 km (ploturi) la nivel de bioregiune se mediază pentru fiecare categorie dintre parametrii de stare utilizându-se o medie ponderată pentru asumarea deciziei finale. Spre exemplificare, compoziția specifică ceea ce reprezintă unul dintre parametrii esențiali în evaluarea structurii habitatelor va avea valori diferite de la un plot la altul, ceea ce impune ca din punct de vedere sistematic să fie grupate pe clase de bogăție de specii diferită (mare, medie, mică); ponderea fiecărei clase fiind cea care va duce la decizia specifică fiecărei bioregiuni. Astfel, de exemplu dacă la habitatul 8110 vom obține 27 de ploturi care se încadrează în clasa de compoziție specifică mare (8 specii caracteristice), iar în clasa de compoziție medie (5 specii caracteristice) vom avea 7 ploturi care se încadrează în aceasta, apoi în clasa de compoziție mică (3 specii caracteristice), putem deduce că raportul pe bioregiunea țintă este considerat în stare favorabilă în ceea ce privește evaluarea structurii.<!–>Al treilea nivel de agregare este al atributelor la nivel național rezultate din agregarea datelor la nivel de bioregiune.–><!–>Planul de monitorizare a habitatelor de grohotișuri și stâncării este parte a metodologiei de monitorizare și sunt redate următoarele elemente: codul Natura 2000 și denumirea habitatului, perioadele optime de monitorizare, metoda utilizată și anumite observații (de la caz la caz).–>Tabel – Planul de monitorizare a habitatelor de grohotișuri și stâncării

Denumirea și codul Natura2000<!–>

Perioade optime de monitorizare–>

Metoda utilizată<!–>

Obs.–>

I<!–>

II–>

III<!–>

IV–>

V<!–>

VI–>

VII<!–>

VIII–>

IX<!–>

X–>

XI<!–>

XII–>

8110 Grohotișuri silicioase din etaj ele montan și alpin – Androsacetalia alpinae și Galeopsitalia ladani<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

Observații directe prin:–>– metoda releveelor sau a transectelor itinerante metoda Braun-Blanquet<!–>

Min 6 relevee/ transecte de monitorizare în cadrul ariilor naturale țintă și în afara acestora, în situația prezenței habitatului.–>

8120 Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajele montan și alpin – Thlaspietea rotundifolii<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

Observații directe prin:–>– metoda releveelor sau a transectelor itinerante metoda Braun-Blanquet<!–>

Min 6 relevee/ transecte de monitorizare în cadrul ariilor naturale țintă și în afara acestora, în situația prezenței habitatului.–>

8160* Grohotișuri medio- europene calcaroase din etajele colinar și montan<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

Observații directe prin:–>– metoda releveelor sau a transectelor itinerante metoda Braun-Blanquet<!–>

Min 6 relevee/ transecte de monitorizare în cadrul ariilor naturale țintă și în afara acestora, în situația prezenței habitatului.–>

8210 Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe rocicalcaroase<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

Observații directe prin:–>– metoda releveelor sau a transectelor itinerante metoda Braun-Blanquet<!–>

Min 6 relevee/ transecte de monitorizare în cadrul ariilor naturale țintă și în afara acestora, în situația prezenței habitatului.–>

8220 Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe rocisilicioase<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

Observații directe prin:–>– metoda releveelor sau a transectelor itinerante metoda Braun-Blanquet<!–>

Min 6 relevee/ transecte de monitorizare în cadrul ariilor naturale țintă și în afara acestora, în situația prezenței habitatului.–>

8230 Comunități pioniere din Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii pe stâncării silicioase<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

Observații directe prin:–>– metoda releveelor sau a transectelor itinerante metoda Braun-Blanquet<!–>

Min 6 relevee/ transecte de monitorizare în cadrul ariilor naturale țintă și în afara acestora, în situația prezenței habitatului.–>

<!–> … 8.2.–>Metodologiile de monitorizare a habitatelor de grohotișuri și stâncăriiMetodologia pentru colectarea datelor din teren și pentru evaluarea stării de conservare sunt descrise la pct 2.2 pentru grupele de habitate: sărături, dune continentale, apă dulce, pajiști, mlaștini și turbării, grohotișuri și stâncării.<!–> … 8.3.–>Lista cu siturile de importanță comunitară pentru habitatele de grohotișuri și stâncării

Tip habitat Natura 2000<!–>	Cod Sit Natura 2000–>	Nume Sit Natura 2000<!–>
8110 Grohotișuri silicioase din etajele montan și alpin (Androsacetalia alpinae și Galeopsietalia ladani)–>	ROSCI0002<!–>	Apuseni–>
	ROSCI0013<!–>	Bucegi–>
	ROSCI0016<!–>	Buteasa–>
	ROSCI0038<!–>	Ciucaș–>
	ROSAC0046<!–>	Cozia–>
	ROSAC0069<!–>	Domogled – Valea Cernei–>
	ROSAC0085<!–>	Frumoasa–>
	ROSAC0122<!–>	Munții Făgăraș–>
	ROSAC0124<!–>	Munții Maramureșului–>
	ROSCI0125<!–>	Munții Rodnei–>
	ROSCI0126<!–>	Munții Țarcu–>
	ROSAC0188<!–>	Parâng–>
	ROSAC0208<!–>	Putna – Vrancea–>
	ROSAC0260<!–>	Valea Cepelor–>
	ROSAC0262<!–>	Valea Iadei–>
	ROSCI0381<!–>	Râul Târgului – Argeșel – Râușor–>
8120 Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajele montan și alpin (Thlaspietea roiundfolii)<!–>	ROSCI0002–>	Apuseni<!–>
	ROSCI0013–>	Bucegi<!–>
	ROSAC0015–>	Buila – Vânturarița<!–>
	ROSAC0027–>	Cheile Bicazului – Hășmaș<!–>
	ROSCI0031–>	Cheile Nerei – Beușnița<!–>
	ROSAC0033–>	Cheile Șugăului – Munticelu<!–>
	ROSAC0035–>	Cheile Turzii<!–>
	ROSCI0038–>	Ciucaș<!–>
	ROSAC0069–>	Domogled – Valea Cernei<!–>
	ROSAC0121–>	Muntele Vulcan<!–>
	ROSAC0122–>	Munții Făgăraș<!–>
	ROSAC0124–>	Munții Maramureșului<!–>
	ROSCI0125–>	Munții Rodnei<!–>
	ROSAC0128–>	Nordul Gorjului de Est<!–>
	ROSAC0129–>	Nordul Gorjului de Vest<!–>
	ROSAC0194–>	Piatra Craiului<!–>
	ROSAC0195–>	Piatra Mare<!–>
	ROSCI0206–>	Porțile de Fier<!–>
	ROSCI0207–>	Postăvarul<!–>
8160* Grohotișuri medio- europene calcaroase din etajele colinar și montan–>	ROSCI0002<!–>	Apuseni–>
	ROSCI0013<!–>	Bucegi–>
	ROSAC0035<!–>	Cheile Turzii–>
	ROSAC0069<!–>	Domogled – Valea Cernei–>
	ROSAC0102<!–>	Leaota–>
	ROSAC0253<!–>	Trascău–>
	ROSAC0262<!–>	Valea Iadei–>
8210 Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase<!–>	ROSCI0002–>	Apuseni<!–>
	ROSCI0013–>	Bucegi<!–>
	ROSAC0015–>	Buila – Vânturarița<!–>
	ROSCI0024–>	Ceahlău<!–>
	ROSAC0027–>	Cheile Bicazului – Hășmaș<!–>
	ROSCI0031–>	Cheile Nerei – Beușnița<!–>
	ROSAC0032–>	Cheile Rudăriei<!–>
	ROSAC0033–>	Cheile Șugăului – Munticelu<!–>
	ROSAC0034–>	Cheile Turenilor<!–>
	ROSAC0035–>	Cheile Turzii<!–>
	ROSCI0036–>	Cheile Vârghișului<!–>
	ROSCI0038–>	Ciucaș<!–>
	ROSCI0042–>	Codru Moma<!–>
	ROSAC0069–>	Domogled – Valea Cernei<!–>
	ROSCI0087–>	Grădiștea Muncelului – Cioclovina<!–>
	ROSCI0110–>	Măgurile Băiței<!–>
	ROSAC0121–>	Muntele Vulcan<!–>
	ROSAC0122–>	Munții Făgăraș<!–>
	ROSAC0124–>	Munții Maramureșului<!–>
	ROSCI0125–>	Munții Rodnei<!–>
	ROSAC0128–>	Nordul Goijului de Est<!–>
	ROSAC0129–>	Nordul Gorjului de Vest<!–>
	ROSAC0194–>	Piatra Craiului<!–>
	ROSCI0195–>	Piatra Mare<!–>
	ROSCI0206–>	Porțile de Fier<!–>
	ROSCI0207–>	Postăvarul<!–>
	ROSAC0212–>	Rarău – Giumalău<!–>
	ROSCI0226–>	Semenic – Cheile Carașului<!–>
	ROSAC0235–>	Stânca Tohani<!–>
	ROSAC0239–>	Târnovu Mare – Latorița<!–>
	ROSCI0264–>	Valea Izei și Dealul Solovan<!–>
	ROSAC0283–>	Cheile Doftanei<!–>
	ROSAC0304–>	Hârtibaciu Sud – Vest<!–>
	ROSAC0322–>	Muntele Șes<!–>
8220 Versanți stancoși cu vegetație chasmofitică pe roci silicioase–>	ROSCI0002<!–>	Apuseni–>
	ROSCI0019<!–>	Călimani – Gurghiu–>
	ROSCI0042<!–>	Codru Moma–>
	ROSAC0046<!–>	Cozia–>
	ROSAC0062<!–>	Defileul Crișului Repede – Pădurea Craiului–>
	ROSCI0063<!–>	Defileul Jiului–>
	ROSAC0069<!–>	Domogled – Valea Cernei–>
	ROSAC0085<!–>	Frumoasa–>
	ROSAC0122<!–>	Munții Făgăraș–>
	ROSAC0124<!–>	Munții Maramureșului–>
	ROSCI0125<!–>	Munții Rodnei–>
	ROSCI0126<!–>	Munții Țarcu–>
	ROSAC0188<!–>	Parâng–>
	ROSAC0196<!–>	Pietrosul Broștenilor – Cheile Zugrenilor–>
	ROSCI0206<!–>	Porțile de Fier–>
	ROSAC0216<!–>	Reghiu Scruntar–>
	ROSAC0262<!–>	Valea Iadei–>
	ROSAC0322<!–>	Muntele Șes–>
8230 Comunități pioniere din Sedo-Scleranthion saudin Sedo albi-Veronicion dillenii pe stâncării silicioase<!–>	ROSCI0123–>	Munții Măcinului<!–>
	ROSAC0124–>	Munții Maramureșului<!–>
	ROSCI0201–>	Podișul Nord Dobrogean<!–>
	ROSCI0206–>	Porțile de Fier<!–>
	ROSAC0235–>	Stânca Tohani<!–>
	ROSAC0304–>	Hârtibaciu Sud – Vest<!–>
	ROSCI0406–>	Zarandul de Est<!–>

… 8.4.–>Lista cu presiunile și amenințările ce acționează asupra habitatelor de grohotișuri și stâncării poate fi selectată de la următoarea adresa web: https://cdr.eionet.europa.eu/help/habitats art17 . …

8.5.<!–>Lista cu măsurile de conservare ce se pot aplica habitatelor de grohotișuri și stâncăriiPrincipalul scop al implementării acestor măsuri de conservare are în vedere menținerea arealului actual al habitatului. Aceste informații despre măsurile de conservare sunt utile inclusiv la planurile de gestionare, luate pentru întreținerea sau restabilirea habitatelor la starea de conservare favorabilă.–>În urma identificării categoriilor de presiuni, se propune un set de măsuri de conservare (generale și particulare), adaptate grupului de habitate (vezi tabelul de mai jos).

Nr. crt.<!–>	Cod–>	Măsuri de conservare<!–>	Descriere–>	Principalele presiuni abordate<!–>
1.–>	CA09<!–>	Gestionarea, utilizarea îngrășămintelor naturale și a substanțelor chimice în producția agricolă (vegetală și animală)–>	Gestionarea (reducerea sau eliminarea)utilizării:<!–>– îngrășăminte (de exemplu, minerale, gunoi de grajd, nămol biologic)–>– pesticide, fungicide, tratarea de semințelor, erbicide, agenți de întârzierea creșterii, hormoni și alte substanțe chimice utilizate în producția de plante<!–>– rodenticide și alte produse de combatere a dăunătorilor–>– viermicide și alte produse veterinare utilizate în producția animală (de exemplu, diclofenac și / sau alte produseveterinare similare).<!–>De asemenea include dezvoltarea și menținerea promontorilor de conservare, sau a marginilor culturilor.–>	A14 parțial, A19, A20, A21<!–>
2.–>	CA16<!–>	Alte măsuri legate de practicile agricole–>	Alte măsuri legate de practicile agricole sau de culturile agricole care nu sunt acoperite de celelalte măsuri CA de ex. adaptarea metodelor și / sau a momentului de recoltare pentru a evita perturbarea păsărilor cuibăritoare.<!–>	A04, A17, A22, A23, A24, A34, A35–>
3.<!–>	CB04–>	Adaptarea / gestionarea reîmpăduririi și regenerării pădurilor<!–>	Adaptarea sau gestionarea reîmpăduririlor pentru a reface habitatele forestiere și habitatele speciilor tipice de pădure, incluzând, de exemplu, conversia, pe termen lung, a plantațiilor cu aliniamente în păduri autohtone, sau adaptarea tehnicilor de reîmpădurire, cum ar fi utilizarea regenerării naturale sau a focului.–>	B02 parțial, B03, B05, B17 parțial<!–>
4.–>	CA07<!–>	Recreerea habitatelor agricole din Anexa I–>	Terenul care a fost folosit anterior fie pentru agricultură (de ex. teren arabil), pentru silvicultură (de exemplu, plantație populară), să fie destinat unei alte utilizări; (re) crearea / restaurarea ca tip de habitat agricol din Anexa I. Include, de exemplu, recreerea unei pajiști din anexa I dintr-o plantație forestieră. Acesta este un proces care ar putea dura mult timp pentru a restabili pe deplin structura și funcțiile habitatelor.<!–>	A02, B01, C05, D01, D03, F01, F03, F05–>
5.<!–>	CC03–>	Adaptarea / gestionarea producerii de energie regenerabilă, a instalațiilor și facilitatilor de funcționare a acestor instalații.<!–>	Adaptarea și gestionarea (inclusiv oprirea și evitarea) instalării și funcționării infrastructurilor de energiei regenerabilă (cu excepția energiei hidro).Aceasta include, de asemenea, măsuri pentru a atenua impactul parcurilor eoliene, cum ar fi evitarea construirii de turbine în locuri sensibile (de exemplu, blocaje de migrație a păsărilor), oprirea turbinelor în anumite condiții și / sau perioade deosebit de problematice ale anului (de exemplu, migrația maximă).–>	D01, D03, D04, D05<!–>
6.–>	CE01<!–>	Reducerea impactului activităților de transport și al infrastructurii–>	Reducerea impactului infrastructurilor detransport (drumuri, căi ferate, poduri, viaducte, tuneluri, benzi și canale de navigație, strâmtori, porturi, aerodromuri) și activități de transport asupra habitatelor și speciilor vizate de directivele privind conservarea naturii.<!–>Aceasta include, de exemplu, construirea și gestionarea pasajelor pentru animale, dezvoltarea infrastructurii verzi / albastre, gestionarea traficului și a infrastructurii marine și fluviale pentru, de exemplu, reducerea eroziunii malurilor și descurajarea distrugerii acestora (de exemplu, lăsând iarba să crească mult timp sau folosind „speria activă”) „tactici) păsări din utilizarea aerodromului / aeroporturilor. De asemenea, include orice măsuri de reducere a poluării fonice și luminoase. Reglementarea traficului sau construcția infrastructurii de circulație pentru a reduce poluarea chimică / cu particule care ar trebui raportată sub codul CE03.–>	E01, E02, E03, E04<!–>
7.–>	CI01<!–>	Detectarea timpurie și eradicarea rapidă a speciilor, alohtone, invazive considerate de interes pentru Uniunea Europeană–>	Stabilirea și funcționarea sistemului de detectare timpurie și eradicare rapidă a speciilor străine invazive de interes pentru Uniunea Europeană (în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1143/2014). Aceasta include, de asemenea, măsuri pentru prevenirea sau reducerea probabilității înființării și intrăriispeciilor alohtone invazive.<!–>	I01–>
8.<!–>	CI03–>	Managementul, controlul sau eradicarea altor specii alohtone invazive<!–>	Gestionarea, controlul răspândirii altor specii exotice „invazive” (adică orice specie introdusă în perioada modernă care este stabilită în sălbăticie în afara ariei sale naturale și a cărei introducere și / sau răspândire reprezintă o amenințare concretă, sau potențială pentru habitate și specii, indiferent de dinamica populației invazive (ex. controlul Acacia spp.)) sau eradicarea populațiilor stabilite ale altor specii străine.–>	I02<!–>
9.–>	CJ02<!–>	Reducerea impactul indus de modificările hidrologice multifuncționale–>	Reducerea impactului depozitelor de deșeuri, îndepărtarea sedimentelor, canalizarea, modificarea cursurilor de apă, modificarea regimului de inundații și alte modificări ale funcționării. hidrologice sau ale caracteristicilor fizice ale corpurilor de apă, care nu pot fi ușor asociate cu una dintre categoriile de mai sus.<!–>	K01, K02, K03, K04, K05–>
10.<!–>	CL02–>	Minimalizarea/ prevenirea impactului catastrofelor geoogice și naturale<!–>	Minimizarea (și, dacă este posibil, prevenirea) impactului evenimentelor geologice (de exemplu, activitatea vulcanică) și a evenimentelor naturale extreme (de exemplu, valuri, furtuni, alunecări de teren, inundații, incendii sălbatice) asupra habitatelor și speciilor.–>	M01, M02, M03, M04, M05, M06, M07, M08, M09, M10<!–>

–>

… <!–>–><!–>–> +
Anexa nr. 9la Ghidul habitate<!–>Ghidul cu protocoalele de monitorizare și metodologiile unitare de monitorizare a stării de conservare a habitatelor de peșteri–>I.<!–>IntroducerePe teritoriul României sunt două tipuri de habitate de peșteră, și anume: habitatul 8310 și habitatul 8330.–>Primul este definit ca fiind reprezentat de peșterile închise publicului, deci peșteri care nu au calitatea de peșteri turistice amenajate, iar cel de-al doilea tip de habitat include peșterile submerse de la Marea Neagă.<!–> … II.–>Metodologia de monitorizare a stării de conservare a habitatelor de peșteriMonitorizarea habitatului 8310 trebuie să țină cont de faptul că peșterile reprezintă o componentă a unui biosistem complex, în care resursele abiotice și biotice ale acestora sunt în continuitate spațială ori interdependență cu cele din spațiile subterane adiacente nepenetrabile omului (sistemul de fisuri, fante, subconducte, acviferul carstic), relieful de la suprafață, învelișul de sol și vegetal.<!–>Monitorizarea habitatului 8310 trebuie să includă cuantificarea următoarele caracteristici ale mediului subteran:– topoclimatul subteran (temperatura aerului, umiditatea relativă, ventilația) și implicațiile acestuia asupra golului subteran; … – configurația spațiilor monitorizate, caracteristicile umpluturii speleice și regimul hidrologic al galeriilor; … – categoriile de risc și gradul de amenințare asupra stării de conservare a peșterilor. … –>În ceea ce privește habitatul 8330 se va avea în vedere poziția acestuia în raport cu uscatul și la existența unor specii de nevertebrate și alge, și nu dimensiunea cavității. În concluzie, pentru a formaliza o delimitare strict metodologică de alte tipuri de habitate submerse (golurile din recif), consider o peșteră submersă acea cavitate care să permită accesul omului și care să depășească lungimea acestuia.<!–> … III.–>Protocol de monitorizare a stării de conservare a habitatelor de peșteri1.<!–>Descrierea metodologiei de monitorizare a habitatului 83101.1.–>DefinițiiHabitatul 8310 (peșteră închisă publicului) este considerat acea cavitatea naturală care nu este destinată exploatării turistice sau altor activități antropice care produc presiuni și amenințări asupra ecosistemului subteran (activități industriale, căi de circulație, depozite etc.).<!–>Analizând definițiile pentru acest tip de habitat rezultă că denumirea de "peșteră" este un termen generic, în care condiția de accesibilitate a acesteia (cavitate care să permită intrarea omului) este o formalizare și delimitare strict metodologică și managerială.–>Din punct de vedere speologic, habitatul 8310 este definit ca spațiul subteran al cavităților naturale accesibile omului și a rețelei subterane legate de acestea care permite circulația naturală a apei, curenților de aer, faunei și resurselor trofice.<!–> … 1.2.–>Identificarea habitatului 8310Peșteră este parte a unui biosistem carstic unitar extins în volumul rocii gazdă și delimitat la suprafața terenului de legăturile acesteia cu rețeaua subterană, care permit accesul în subteran și circulația apei, curenților de aer și faunei (deschideri speologice, ponoare, sorburi, izbucuri, găuri de vânt, fisuri deschise etc.).<!–>Limitele habitatului 8310 trebuie tină cont de unitatea biosistemului carstic și de legăturile structurale și funcționale dintre cavitatea naturală propriu-zisă și restul rețelei subterane, din următoarele considerente:– prin intermediul circulației subterane a apei, formele de relief și depozitele subterane (endocarstice) sunt corelate morfogenetic și morfodinamic cu cele de la suprafață (exocarstice); … – apa prezentă în peșteri (râuri subterane, lacuri, infiltrații) este parte a acviferelor carstice și circulația sa este determinată de funcționarea elementelor hidrocarstice de la suprafață (pierderi și apariții ale apei); … – fauna întâlnită în peșteri (endemică sau comună) nu este o faună cavernicolă, în sensul strict al termenului, ci este o faună care, prin specializarea și ecologia sa, este prezentă și în biotopurile subterane din jurul peșterii (biotopurile acvatic, litoclazic, coluvial, edafic). … – presiunile și amenințările existente la suprafața terenului se pot manifesta direct sau indirect în cavitatea naturală, într-un timp scurt, prin intermediul deschiderilor de peșteră, râurilor subterane și proceselor de colaps specifice carstului sau într-un timp mai îndelungat, prin intermediul infiltrației apei, care poate avea efecte mecanice, chimice și biochimice. … –>Limitele biosistemului carstic al unei peșteri sunt stabilite, în mod formal, de către legislația națională (OUG 57/2007) la perimetrul de protecție al peșterii.<!–>Delimitarea și monitorizarea habitatului 8310 trebuie să tină cont, inclusiv, de starea de conservare a perimetrului de protecție, printr-o secțiune distinctă a Fisei de monitorizare.–> … 1.3.<!–>Delimitarea habitatului 8310Habitatul 8310 cuprinde spațiul subteran al cavităților naturale închise publicului și a rețelei subterane legate de acestea care permite circulația naturală a apei, curenților de aer, faunei și resurselor trofice.–>Configurația rețelei subterane, impenetrabile, adiacente peșterilor, neputând fi cunoscută în întregime, datele de identificare al habitatului 8310 vor fi cele ale cavității naturale penetrabile.<!–>Perimetrul de protecție al peșterii nu este parte a habitatului 8310, dar starea sa de conservare și în special a legăturilor acestuia cu peștera / rețeaua subterană au o strânsă legătură.–>Distribuția habitatului 8310 pe teritoriul României este în funcție de repartiția carstului și a altor roci generatoare ori purtătoare de peșteri, acesta fiind predominant în regiunile biogeografice alpină și continentală.<!–> … 1.4.–>Parametrii monitorizați pentru habitatul 8310Pe toată perioada de monitorizare a habitatului vor fi monitorizare și cuantificate următoarele caracteristici ale mediului subteran:– caracteristicile mediului fizic – topoclimatul subteran (temperatura aerului, umiditatea relativă, dioxid de carbon, ventilația) și implicațiile acestuia asupra golului subteran; … – morfohidrografia cavităților subterane – configurația spațiilor monitorizate, caracteristicile umpluturii speleice și regimul hidrologic al galeriilor; … – factorii de risc și amenințările – categoriile de risc și gradul de amenințare asupra stării de conservare a peșterilor. … <!–>Monitorizarea se va face în stații fixe și prin observații de ansamblu. Datele topoclimate vor fi monitorizare prin intermediul instrumentelor de stocare tip datalogger, elementele morfohidrografice și amenințările vor fi stabilite prin observațiile periodice stabilite în planul de monitorizare. Amplasarea stațiilor de monitorizare se va face în funcție de configurația golului subteran, dezvoltarea cavernamentului, posibilitatea de acces în subteran și de influența factorilor externi asupra habitatului 8310.–> … 1.5.<!–>Caracteristicile mediului fizicMonitorizarea se va face prin înregistrări și observații, în stații fixe, care să surprindă diversitatea spațiilor subterane. Criteriile de stabilire a stațiilor și întreaga metodologie de monitorizare va fi aceeași pentru toate peșterile și este explicată în fișa de teren.–>1.5.1.<!–>Atmosferă exterior/intrare/subteran

Peștera ……………………………………–>………………………………………………<!–>nr. catalog ………………………………–>		<!–>	data ………………………………………..–>interval orar ……………/……………..<!–>autor fișe …………………………–>
<!–>	A. Caracteristicile mediului fizic–>
<!–>	A-1. Atmosferă exterior/intrare/subteran–>
Loc observații/ înregistrări<!–>	Zona meroclimat–>	Distanță intrare proximă<!–>	T-aer –>	UR<!–>	CO_2 –>	Ventilație <!–>	Mențiuni–>
speciale<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
Exterior<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
Intrare<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
Stația 1<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
Stația 2<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
Stația 3<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
Stația 4<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
Stația 5<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
Stația 6<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>

Stație exterioară:– stație fixă, în proximitatea intrării, marcată și cu localizare descrisă în planul de monitorizare (pentru a fi cunoscută de întreaga echipă); … – înregistrările se vor face, dacă este posibil la 1,5 m față de sol și versant (abrupt), în locuri umbrite și cât mai puțin ecranate de vegetație (arboret). … <!–>Stație intrare:– stație în secțiunea intrării principale sau frecventată de lilieci pentru acces în adăpost; … – localizată prin GPS și (după caz) metode auxiliare; … – înregistrările (T, UR și V) se vor face la 1 m de sol sau în centru secțiunii (secțiuni joase). … –>Stație subterană:– locul stației, numărul și distanța dintre stații de stabilesc în funcție de dezvoltarea, denivelarea, configurația spațială a peșterii și locurile frecventate de lilieci; … – stația se localizează pe planul peșterii; … – înregistrările (T, UR și V) se vor face la 1 m de sol sau în centru secțiunii (secțiuni joase); alte observații se vor face în secțiunea și proximitatea stației. … <!–>Zona meroclimatică – stațiile subterane se încadrează în următoarele zone meroclimatice: diferențiate prin simboluri:Ve – zonă vestibulară;–>St – zonă de stabilitate;<!–>Pe – zonă perturbată (cursuri de apă, ventilație secundară prin fisuri, fermentație guano etc.).–><!–>Temperatură aer – vezi procedură înregistrare.–>Umiditate relativă – vezi procedură înregistrare.<!–>Ventilație – în cazul unei ventilații evidente, direcția curentului de aer va fi observată direct și stabilită astfel, în raport cu intrarea de referință:E-I (exterior-interior);–>I-E (interior-exterior)<!–>–>Mențiuni speciale se vor menționa următoarele fenomene legate de parametri atmosferei subterane:În – îngheț observat prin cruste, stalactite sau stalagmite din gheață;<!–>Us – uscăciunea pereților;–>Co – bolte picurătoare și pereți uzi datorită condensului;<!–>Pu – transport de pulberi datorită ventilației (covor de praf).–><!–> … 1.5.2.–>Elemente morfohidrografice

Loc observații/ înregistrări<!–>	Morfologie loc stație (golul)–>	Umplutură gol<!–>	Regim hidro.–>	Acumulare apă<!–>	Ivire apă–>	Sursă micro-picături<!–>	Mențiuni speciale–>
Intrare<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
Stația 1<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
Stația 2<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
Stația 3<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
Stația 4<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
Stația 5<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
Stația 6<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>

Morfologie loc stație– se notează morfologia spațiului subteran în care este situată stația, prin următoarele simboluri:Mg – galerie cavasiorizontală sau puțin înclinată;<!–>Ms – sală;–>Mp – puț sau galerii descendente cu pantă mare;<!–>Mh – horn sau galerii ascendente cu pantă mare;–>Md – diverticol.<!–> … –>Umplutură gol – se notează prezența și mobilitatea umpluturii, în proximitatea stației, în funcție de aspect și modificările produse față de monitorizarea anterioară, astfel:Uc – umplutură consolidată (depozite detritice, acumulări de blocuri, speleoteme);<!–>Ur – umplutură recentă; depuneri și acumulări recente în secțiunea galeriei (zăpoare, aluvii, curgeri de noroi, prăbușiri, grohotiș);–>Um – umplutură mobilă; deplasare a depozitelor de umplutură (alunecări, surpări, deplasări în masă, ruperi de speleoteme etc.).<!–>–>Regim hidrologic – se notează regimul hidrologic al spațiului în care se află stația, în momentul observației, astfel:Ha – gol activ (permanent sau temporar);<!–>Hs – gol subfosil;–>Hf – gol fosil (relict);<!–>Hi – gol afectat recent de o inundație.–><!–>Acumulare apă – se notează acumulările de apă, permanente sau temporare, care nu fac parte dintr-un drenaj subteran organizat, situate în secțiunea sau proximitatea stației, astfel:Hl – lac subteran (dimensiuni de ordinul metrilor/zecilor de metri);–>Hg – bazin de apă format într-o crustă calcitică (gur) sau excavație a planșeului (marmită, canal etc.);<!–>Hb – băltire a apei pe depozitele din planșeu.–><!–>Ivire apă – se notează existența unor iviri de apă, în secțiunea sau proximitatea stației, în momentul observației, astfel:Aș – șiroirea apei în cavitate;–>Ap – picurarea și/sau prelingerea apei în cavitate.<!–>–>Sursă micropicături – se notează prezența micropicăturilor, în secțiunea sau proximitatea stației, în momentul observației, prin indicarea sursei:Mp – micropicături din precipitații (numai pentru secțiunea intrării)<!–>Mc – micropicături din cascade;–>Mș – micropicături din șiroire.<!–>–>Mențiuni speciale – la latitudinea observatorului.<!–> … 1.5.3.–>Monitorizarea factorilor de risc

Categoria <!–>	Originea –>	Cauza <!–>	Grad amenințare–>
			0 <!–>	1 –>	2 <!–>	3–>
Risc ambiental <!–>	natural–>	degradarea și modificarea structurii învelișului vegetal<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
		torențialitate–>	<!–>	–>	<!–>	–>
		eroziunea solului<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
		prăbușiri ale versantului (obturarea intrărilor/deschiderea de noi intrări)–>	<!–>	–>	<!–>	–>
		colmatarea intrărilor (viituri, râuri de pietre)<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
	antropic–>	prezența carierelor<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
		defrișări atât în suprafața acoperită de peștera, cât și în impluviul carstic–>	<!–>	–>	<!–>	–>
		agricultură intensivă (chimizarea solului, ierbicide, pesticide)<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
		construcții, căi de comunicații în perimetrul peșterii–>	<!–>	–>	<!–>	–>
		captări de apă în impluviul carstic<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
		poluarea solului și apelor–>	<!–>	–>	<!–>	–>
Risc subteran<!–>	natural–>	procese de colaps (prăbușiri tavane și galerii), incaziune<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
		deschidere de hornuri și ferestre carstice–>	<!–>	–>	<!–>	–>
		aport de depozite de la suprafață (grohotiș, sol, argilă, detritus vegetal)<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
		dezagregări frecvente cu formare de detritus mobil–>	<!–>	–>	<!–>	–>
	antropic<!–>	depozitarea de materiale și substanțe toxice sau potențial toxice–>	<!–>	–>	<!–>	–>
		valorificări ale resurselor peșterii<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
		dezobstrucții și decolmatări–>	<!–>	–>	<!–>	–>
		turism excesiv și/sau neorganizat<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
		acte de vandalism–>	<!–>	–>	<!–>	–>

Se monitorizează riscul și amenințarea directă sau indirectă asupra stării de conservare a peșterii, respectiv asupra integrității sale spațiale, rezervelor subterane și, în special, asupra biodiversității.<!–>Aprecierea riscului și a gradului de amenințare se face atât prin constatare directă, cât și prin previzionarea acestora.–>Stabilirea gradului de amenințare rămâne la latitudinea operatorului, pe baza următoarei scări relative:grad 0 – lipsa amenințării;<!–>grad 1 – amenințare slabă;–>grad 2 – amenințare medie;<!–>grad 3 – amenințare maximă.–><!–> … … 1.6.–>Planul de monitorizare a habitatului 8310Periodicitatea observațiilor pentru monitorizarea habitatului 8310 depinde de obiectivele propuse și nu în ultimul rând de suprafața de acoperire la nivelul țării. Observațiile se pot efectua lunar (Tabelul 1), dacă dorim să monitorizăm cu precizie dinamica parametrilor și scoaterea în evidență a impactului exterior generat de factorii de risc (ex. lucrări de escavație în apropierea unei peșteri, potențiale poluri voluntare sau accidentale, deversări etc), respectiv trimestrial, în cazul peșterilor izolate și supuse unor factori de risc scăzut sau în cazul existenței unor lucrări silvice în perimetrul de protecție al acestora, dar fără impact direct asupra habitatului.<!–>În planul de monitorizare al habitatului 8310 au fost stabilite următoarele perioade pentru observații și colectarea datelor.–>Tabelul 1 – Planul de monitorizare în cazul prezenței factorilor de risc la nivel ridicat

Metodă <!–>

I –>

F <!–>

M –>

A <!–>

M –>

I <!–>

I –>

A <!–>

S –>

O <!–>

N –>

D<!–>

Monitorizarea caracteristicilor mediului fizic–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

Morfohidrologia subterană<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

Tipul de habitat–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

Zona acoperită de habitat<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

Structura și funcțiile specifice habitatului–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

Perspectivele în ceea ce privește tipul, aria de acoperire, structura și funcțiile specifice<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>Tabelul 2 – Planul de monitorizare în cazul prezenței factorilor de risc la nivel redus

Metodă <!–>

I –>

F <!–>

M –>

A <!–>

M –>

I <!–>

I –>

A <!–>

S –>

O <!–>

N –>

D<!–>

Monitorizarea caracteristicilor mediului fizic–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

Morfohidrologia subterană<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

Tipul de habitat–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

Zona acoperită de habitat<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

Structura și funcțiile specifice habitatului–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

Perspectivele în ceea ce privește tipul, aria de acoperire, structura și funcțiile specifice<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

…

… 2.<!–>Descrierea metodologiei de monitorizare a habitatului 83302.1.–>DefinițiiHabitatul 8330 cuprinde peșteri marine complet sau parțial submerse este reprezentat de peșteri situate sub nivelul mării sau deschise spre mare, cel puțin în perioadele de maree înaltă, incluzând și peșterile marine parțial submerse. Fundul și pereții laterali ai acestor peșteri pot adăposti comunități de nevertebrate marine și de alge. Dintre speciile de alge roșii ce se pot regăsi în acest habitat se remarcă Hildebrandtia prototypus și Phyllophora nervosa (Moldovan et al., 2008).<!–>Este de remarcat că în cazul acestui tip de habitat nu se face referire la dimensiunea cavității, ci doar la poziția acestuia în raport cu uscatul și la existența unor specii de nevertebrate și alge. Totuși, pentru a formaliza o delimitare strict metodologică de alte tipuri de habitate submerse (de exemplu golurile din recifi), trebuie să considerăm o peșteră submersă acea cavitate care să permită accesul omului și care să depășească lungimea acestuia.–> … 2.2.<!–>Identificarea habitatului 8330În bioregiunea marină Marea Neagră, habitatul 8330 se identifică cu arealele alcătuite din roci calcaroase sarmatice. Localizarea cea mai frecventă a acestora este la baza rupturilor de pantă din versanții dolinelor submerse sau ai văilor submerse. Dimensiunea acestora variază de la dimensiuni de minim 3 m până la decimetri, având în general forma unui tunel, rareori cu ramificații ale galeriilor. În unele cazuri, peșterile submerse pot avea mai multe intrări. O caracteristică importantă a acestui habitat o reprezintă prezența faunei de nevertebrate cu comunități de midii (Mytilus eduli) sau alge care tolerează umbra în zona intrării.–> … 2.3.<!–>Metodologie de monitorizare a habitatului 8330Principala caracteristică a habitatului 8330 este că se găsește sub nivel mării de aceea accesul pentru monitorizarea acestuia se poate realiza doar cu ajutorul scafandrilor. Accesul la zonele în care au fost identificate peșteri submerse se face cu ajutorul bărcilor cu motor sau direct de la mal. Scufundările se vor efectua în echipe de 2 sau 3 scafandri echipați cu busola, batimetru, ruleta și sistem de scriere sub apă, inclusiv cu aparatura foto-video. De asemenea, sunt necesare echipamente pentru colectarea probelor de faună pentru identificarea ulterioară în laborator.–>Localizarea poziției de scufundare se va realiza cu un aparat GPS plasat, fie în barcă, fie pe baliza de semnalizare folosită pentru scufundare.<!–>Pentru a se caracteriza morfologia peșterii se vor avea în vedere caracterul de tunel (> 1 intrare) sau peștera închisă (o singură intrare), și se va realiza cartarea sau recartarea ei. Se va acorda atenție tipului de umplutură sedimentară, dar și prezenței elementelor de floră sau faună. De asemenea, se vor efectua măsurători ale adâncimii apei în interiorul peșterilor și se va urmări prezența clopotelor de aer, dar și gradul de iluminare, identificându-se zona de intrare, zona cu semi-întuneric sau zona întunecată.–>Tabelul 3 – Starea mediului natural a habitatului 8330

Dezvoltarea golului submers <!–>	lungime–>	lățime <!–>	înălțime–>
Număr intrări <!–>	lungime –>	lățime <!–>	înălțime–>
Tendința de colmatare/blocare<!–>	–>
Acte de vandalism <!–>	Istorice–>	Recente<!–>	–>
Deșeuri<!–>	–>	<!–>	–>
Presiuni<!–>	–>	<!–>	–>
Amenințări<!–>	–>	<!–>	–>

<!–>Tabelul 4 -Compoziția biotică a habitatului 8330

Diversitatea speciilor marine/litorale–>	<!–>
Specii marine–>	<!–>	–>	<!–>
Specii litorale–>	<!–>	–>	<!–>
Starea de conservare a speciilor marine–>	<!–>
Starea de conservare a speciilor marine–>	<!–>
Presiuni–>	<!–>
Amenințări–>	<!–>

–>

… 2.4.<!–>Planul de monitorizare a habitatului 8330Periodicitatea observațiilor pentru monitorizarea habitatului 8330 sunt în strânsă legătură cu condițiile atmosferice, deoarece accesul către acest tip de habitat se poate realiza doar cu ajutorul scafandrilor.–>Activitățile de scufundare trebuie să se realizeze doar în perioadele cu vreme calmă, cu valuri de înălțime redusă, vizibilitate atmosferică mare (pentru evitarea accidentelor nautice) și claritate mare a apei (peste 5 m). Datorită periodicității și intensității brizelor, condițiile optime de scufundare se întâlnesc, în general, în prima jumătate a zilei.<!–>În general, deplasările în zona litorală se vor planifica pentru mai multe zile, astfel încât să existe certitudinea ca se pot efectua activitățile submerse în cazul în care în unele zile vremea va fi nefavorabilă.–>Tabelul 5 – Planul de monitorizare a habitatului 8330

Metodă <!–>

I –>

F <!–>

M –>

A <!–>

M –>

I <!–>

I –>

A <!–>

S –>

O <!–>

N –>

D<!–>

Monitorizarea caracteristicilor mediului fizic–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

Monitorizarea componentei mediului biotic<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

… … … IV.<!–>Lista cu Suprafețele de Importanță Comunitară pentru habitatele de peșteri

Nr. crt. –>	Cod habitat<!–>	Cod sit–>	Denumire sit<!–>
–>	8310<!–>	ROSCI0200–>	Platoul Vașcău<!–>
–>	8310<!–>	ROSCI0015–>	Buila – Vânturarița<!–>
–>	8310<!–>	ROSCI0069–>	Domogled – Valea Cernei<!–>
–>	8310<!–>	ROSCI0002–>	Apuseni<!–>
–>	8310<!–>	ROSCI0090–>	Harghita Mădăraș<!–>
–>	8310<!–>	ROSCI0087–>	Grădiștea Muncelului – Cioclovina<!–>
–>	8310<!–>	ROSCI0013–>	Bucegi<!–>
–>	8310<!–>	ROSCI0194–>	Piatra Craiului<!–>
–>	8310<!–>	ROSCI0226–>	Semenic – Cheile Carașului<!–>
–>	8310<!–>	ROSCI0024–>	Ceahlău<!–>
–>	8310<!–>	ROSCI0123–>	Munții Măcinului<!–>
–>	8310<!–>	ROSCI0191–>	Peștera Limanu<!–>
–>	8310<!–>	ROSCI0206–>	Porțile de Fier<!–>
–>	8310<!–>	ROSCI0122–>	Munții Făgăraș<!–>
–>	8310<!–>	ROSCI0240–>	Tășad<!–>
–>	8310<!–>	ROSCI0031–>	Cheile Nerei – Beușnița<!–>
–>	8310<!–>	ROSCI0114–>	Mlaștina Hergheliei – Obanul Mare și Peștera Movilei<!–>
–>	8310<!–>	ROSCI0019–>	Căldările Zăbalei<!–>
–>	8310<!–>	ROSCI0215–>	Recifii Jurasici Cheia<!–>
–>	8310<!–>	ROSCI0189–>	Pârâul Barlangos<!–>
–>	8310<!–>	ROSCI0198–>	Platoul Mehedinți<!–>
–>	8310<!–>	ROSCI0125–>	Munții Rodnei<!–>
–>	8310<!–>	ROSCI0062–>	Defileul Crișului Repede – Pădurea Craiului<!–>
–>	8310<!–>	ROSCI0201–>	Podișul Nord Dobrogean<!–>
–>	8310<!–>	ROSCI0036–>	Cheile Vârghișului<!–>
–>	8310<!–>	ROSCI0236–>	Strei – Hațeg<!–>
–>	8310<!–>	ROSCI0027–>	Cheile Bicazului–Hășmaș<!–>
–>	8310<!–>	ROSCI0042–>	Codru Moma<!–>
–>	8310<!–>	ROSCI0128–>	Nordul Gorjului de Est<!–>
–>	8310<!–>	ROSCI0129–>	Nordul Gorjului de Vest<!–>
–>	8310<!–>	ROSCI0192–>	Peștera Magurici<!–>
–>	8310<!–>	ROSCI0193–>	Peștera Tăușoare<!–>
–>	8310<!–>	ROSCI0253–>	Trascău<!–>
–>	8310<!–>	ROSCI0328–>	Obcinele Bucovinei<!–>
–>	8310<!–>	ROSCI0352–>	Perșani<!–>
–>	8310<!–>	ROSCI0355–>	Podișul Lipovei – Poiana Ruscă<!–>
–>	8310<!–>	ROSCI0375–>	Munții Metaliferi<!–>
–>	8330<!–>	ROSCI0273–>	Zona marină de la Capul Tuzla<!–>
–>	8330<!–>	ROSCI0293–>	Costinești – 23 August<!–>

… V.–>Lista cu presiunile și amenințările care acționează asupra habitatelor de peșteri

Cod <!–>	Denumire presiune–>
A23<!–>	Utilizarea altor metode de combatere a dăunătorilor în agricultură (cu excepția terenului cultivat)–>
B02 <!–>	Conversia la alte tipuri de păduri, inclusiv monoculturi–>
B05 <!–>	Exploatare fără replantare sau creștere naturală–>
B08 <!–>	Îndepărtarea copacilor bătrâni (cu excepția copacilor morți sau pe moarte)–>
B09 <!–>	Curățarea, eliminarea tuturor copacilor–>
F07 <!–>	Sport, turism și activități de agrement–>
H04 <!–>	Vandalism sau incendiu–>

…

VI.<!–>Lista cu Măsurile de conservare ce se pot aplica habitatelor de peșteri

Cod –>	Denumire măsuri<!–>
CA09–>	Gestionarea utilizarea îngrășămintelor naturale și a substanțelor chimice în producția agricolă (vegetală și animală)<!–>
CB05 –>	Adaptarea/schimbarea practicilor de gestionare și exploatare a pădurilor<!–>
CB06 –>	Stoparea practicilor de gestiune și exploatare a pădurilor<!–>
CB08 –>	Restaurarea habitatelor forestiere din Anexa I<!–>
CB09–>	Gestionarea utilizării substanțelor chimice pentru fertilizare, tratare și combaterea dăunătorilor din silvicultură<!–>
CF03–>	Reducerea impactul rezultat din practicarea sporturilor în aer liber, al timpului liber și al activităților recreative<!–>
CH03 –>	Reducerea impactul altor acțiuni umane specifice<!–>

… –>

+
Capitolul 10Ghidul cu protocolul de monitorizare și metodologia unitară de monitorizare a stării de conservare a habitatelor forestierePe teritoriul țării noastre în cele 5 regiuni biogeografice se regăsesc 24 de habitate forestiere de interes comunitar, prezentate în tabelul următor:<!–>Tabelul 1. Lista habitatelor forestiere de interes comunitar din țara noastră

Nr. crt.–>	Cod Habitat<!–>	Denumire Habitat–>
1<!–>	9110 –>	Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum<!–>
2–>	9130 <!–>	Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum–>
3<!–>	9150 –>	Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion pe substrate calcaroase<!–>
4–>	9170 <!–>	Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum–>
5<!–>	9180* –>	Păduri din Tilio-Acerion pe versanți, grohotișuri și ravene<!–>
6–>	91AA <!–>	Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos–>
7<!–>	91D0* –>	Turbării cu vegetație forestieră<!–>
8–>	91E0*<!–>	Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)–>
9<!–>	91F0–>	Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris)<!–>
10–>	91H0* <!–>	Vegetație forestieră panonică cu Quercus pubescens–>
11<!–>	91I0* –>	Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp<!–>
12–>	91K0 <!–>	Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion)–>
13<!–>	91L0 –>	Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori)<!–>
14–>	91M0 <!–>	Păduri balcano-panonice de cer și gorun–>
15<!–>	91Q0 –>	Păduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros<!–>
16–>	91V0 <!–>	Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)–>
17<!–>	91X0* –>	Păduri dobrogene de fag<!–>
18–>	91Y0 <!–>	Păduri dacice de stejar și carpen–>
19<!–>	9260 –>	Păduri de Castanea sativa<!–>
20–>	92A0 <!–>	Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba–>
21<!–>	92D0–>	Galerii și tufărișuri sud-europene de luncă (Nerio-Tamaricetea și Securinegion tinctoriae)<!–>
22–>	9410 <!–>	Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea)–>
23<!–>	9420 –>	Păduri alpine de Larix decidua și/sau Pinus cembra<!–>
24–>	9530* <!–>	Păduri (sub)mediteraneene de pini negri endemici–>

<!–>10.1.–>Metodologia de monitorizare a stării de conservare a habitatelor forestiereEvaluarea stării de conservare a habitatelor forestiere necesită obținerea a două tipuri de informații:a)<!–>spațiale: localizarea spațială, suprafața efectivă ocupată și configurația spațială a distribuției habitatului. Aceste informații se obțin prin activități de cartare a habitatelor. … b)–>descriptive, referitoare la calitatea habitatului: structura, funcțiile, presiunile, amenințările, măsurile de conservare aplicate și/sau necesare. Aceste informații se obțin prin activități de inventariere (integrală sau statistică/eșantioane). … <!–>10.1.1.–>Evaluarea suprafeței și a distribuției spațiale a habitatelor forestiereEvaluarea acestor doi parametri spațiali din matricea de evaluare generală a stării de conservare (suprafața și distribuția habitatului) se va realiza printr-un proces de cartare, pornind de la următoarele surse de informații:● baza de date GIS cu acoperirea terenurilor obținută prin fotointerpretarea pe ortofotoplanurile digitale realizată în cadrul sistemului național de monitorizare a pădurilor;<!–>● hărțile amenajistice ale tipurilor de arborete disponibile în format vectorial sau raster;–>● baza de date geospațială a vegetației forestiere potențiale a României (Doniță et al., 2008);<!–>● hărțile de distribuție a habitatelor forestiere realizate pentru SCI-uri prin proiectele POS Mediu;–>● hărțile de distribuție a habitatelor forestiere realizate în cadrul unor proiecte LIFE (ex. 9530* Vegetație forestieră sub-mediteraneeană cu endemitul Pinus nigra ssp. banatica, 9420 Păduri de Larix decidua și/sau Pinus cembra din regiunea montană, 9260 Vegetație forestieră cu Castanea sativa, 9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene, 91D0* Turbării cu vegetație forestieră, 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), 91H0* Vegetație forestieră panonică cu Quercus pubescens, etc.;<!–>● cartare în teren combinată cu teledecție.–><!–>Datorită volumului mare de date colectate din ploturile din teren și a numărului mare al acestora, la nivelul țării au fost constituite zece echipe de teren, formate din doi sau trei membri, experți în biodiversitate. Astfel, harta țării a fost împărțită în zece zone, fiecărei echipe fiindu-i atribuită câte o zonă de activitate (Figura 1).–>
Figura 1. Harta României cu zonele de activitate ale echipelor de teren<!–>–>Membrii echipelor au fost instruiți asupra modului de colectare a datelor din teren necesare evaluării stării de conservare a habitatelor de interes comunitar, asupra tipului de date ce trebuie colectate și au primit metodologia, aparatura și materialele cartografice necesare realizări acestei activități. Datele colectate se notează (stochează) atât pe fișa de teren cât și într-un tablet-PC (pe care este instalat un soft specific și special dedicat colectării datelor din teren) aflat în dotarea fiecărei echipe.<!–>Materialul cartografic utilizat. Mai multe țări europene au dezvoltat în ultimii ani programe de cartare a habitatelor, fie pornind de la asociațiile fitosociologice/unități de vegetație, fie de la diverse sisteme de clasificare a habitatelor/biotopurilor (EUNIS, Palaearctic, CORINE, sisteme naționale de clasificare, etc.) pentru a răspunde cerințelor de conservare, management și de raportare cu privire la starea de conservare a habitatelor de interes comunitar, cerute prin Directiva Habitate.–>Întrucât România nu are/a avut un program de cartare a vegetației și/sau a habitatelor/biotopurilor la nivel național, în cadrul acestui proiect se are în vedere realizarea unei cartări a habitatelor forestiere pentru care nu există informații spațiale suficiente și actuale și o revizuire/reactualizare a hărților pentru habitatele forestiere pentru care astfel de informații există.<!–>Pentru realizarea efectivă a procesului de colectare a datelor din ploturile de monitorizare, experților în biodiversitate le sunt necesare o serie de materiale cartografice (Figura 2), atât în format fizic cât și digital:a)–>Ortofotoplanuri în culori naturale (RGB) scara 1:5000 … b)<!–>Hărți topografice scara 1:25 000 … c)–>Hărți amenajistice scara 1:50 000 … d)<!–>Hărți topografice scara 1:200 000 … –>
Figura 2. Materialul cartografic utilizat de echipele de teren<!–>–>Aceste hărți ajută la localizarea exactă a ploturilor de monitorizare și a căilor de acces către acestea, precum și la orientarea mai bună în teren a specialiștilor implicați în procesul de colectare a datelor.<!–>Elaborarea hărții de distribuție a habitatului. Pentru fiecare habitat a fost creată o bază de date GIS în care au fost preluate datele disponibile în diverse surse privind distribuția habitatului (în format vectorial sau raster), date obținute prin fotointerpretare și date colectate de experți de pe teren. Aceste date au fost prelucrate conform procedurilor de lucru utilizate la crearea bazelor de date GIS, obținându-se poligoane cu limitele reale sau convenționale ale zonelor caracterizate de prezența habitatului. Prin însumarea suprafețelor poligoanele cu distribuția habitatului la nivel de regiune biogeografică se obține suprafața habitatului din regiunea biogeografică respectivă. Aceste baze de date GIS și hărțile vectoriale asociate asigură, pe de o parte, determinarea parametrilor suprafața efectivă ocupată și configurația spațială a distribuției habitatului la nivel național, iar, pe de altă parte, stau la baza unor analize GIS privind suprafața și distribuția pe regiuni biogeografice, pe SCI-uri și în afara acestora, precum și a parametrilor și informațiilor colectate din suprafețele de monitorizare.–> … 10.1.2.<!–>Evaluarea parametrilor descriptivi ai calității habitatului (structura, funcțiile, presiunile, amenințările, măsurile de conservare aplicate și/sau necesare)Habitatele de pădure ocupă în general o suprafață întinsă, au o distribuție în suprafețe mari, continuă, uneori combinată cu o distribuție fragmentată, în suprafețe mici, răspândite în cea mai mare parte a țării, ceea ce implică un efort considerabil pentru monitorizarea stării lor de conservare. Având în vedere că resursele disponibile pentru activitatea de monitorizare sunt limitate și ar fi de dorit obținerea datelor și informațiilor necesare cu efort minim, evaluarea și monitorizarea integrală/completă la nivel național și la nivel de regiune biogeografică nu este posibilă decât în cazuri excepționale (ex. habitate cu distribuție restrânsă).–>În procesul de evaluare și monitorizare a habitatelor forestiere se vor utiliza datele culese în sistemele de evaluare și monitorizare a resurselor forestiere existente, planurile de management ale siturilor Natura 2000, iar acolo unde datele furnizate de aceste sisteme nu sunt suficiente se vor face investigații suplimentare în teren.<!–>Sistemul de monitorizare a vegetației forestiere evaluează resursele forestiere naționale printr-o inventariere statistică, bazată pe o metodă de eșantionare sistematică, combinată și multistagială, realizată cu o periodicitate de 5 ani. În procesul de amenajare a pădurilor, fiecare arboret (ua) este parcurs de inginerii amenajiști o dată la 10 ani, ocazie cu care se descriu, pe bază de măsurători și estimări, parametrii necesari caracterizării stării actuale și gestionării pentru următorii 10 ani a acestuia. Planurile de management ale siturilor Natura 2000 se elaborează cu o periodicitate de 5(10) ani și oferă informații detaliate cu privire la parametrii spațiali și la cei descriptivi ai tuturor tipurilor de habitate de interes comunitar de pe teritoriul siturilor respective.–>Analiza metodologiei folosite la monitorizarea vegetației forestiere și a Formatului de raportare pentru perioada 2013-2018, solicitat de CE pentru Raportarea în baza Articolului 17 al Directivei Habitate, evidențiază o serie de aspecte comune și de sinergii între aceste sisteme de monitorizare, cum ar fi:● Abordare unitară, complexă și detaliată la nivel național;<!–>● Metodă statistică de eșantionare, care a sigură o precizie satisfăcătoare a evaluărilor, cu costuri rezonabile;–>● Colectare ciclică a datelor de monitorizare, cu o periodicitate relativ apropiată (5 ani, respectiv 6 ani la Articolul 17 al Directivei Habitate);<!–>● În cadrul sistemului de monitorizare a vegetației forestiere se colectează o serie de date/informații utile pentru evaluarea parametrilor descriptivi ai calității habitatului.–><!–>Astfel, aceste date pot să contribuie într-o măsură semnificativă la îndeplinirea la standarde ridicate a obligațiilor de monitorizare și raportare a stării de conservare a habitatelor forestiere în baza art. 17 al Directivei Habitate, datorită următoarelor motive:● Metodologie de colectare a datelor robustă, fundamentată statistic, validată și verificabilă în teren;–>● Infrastructură și logistică existentă/disponibilă;<!–>● Personal de specialitate instruit, calificat și experimentat;–>● Instruire centralizată și unitară a personalului de teren, cu sesiuni anuale de calibrare și instruire a echipelor; metode robuste de stocare și prelucrare a datelor;<!–>● Suprafața eșantionată semnificativă datorită numărului ridicat de suprafețe de monitorizare;–>● Evaluarea stării de conservare a habitatelor forestiere reprezintă o contribuție adițională a sistemul de monitorizare a vegetației forestiere;<!–>● Posibilitate de extindere/replicare a sistemului și pentru alte grupe de tipuri de habitate;–>● Deși colectarea de date suplimentare față de datele standard necesită costuri suplimentare, per ansamblu, utilizarea unui sistem existent de monitorizare pentru îndeplinirea mai multor obiective duce la reducerea costurilor. Se estimează că suplimentarea colectării de date pentru a răspunde necesităților de raportare pentru habitatele forestiere duce la o creștere a fondurilor necesare de cca. 25-30% față de cele actuale.<!–>–>Aceste rațiuni justifică faptul că cele mai multe țări europene utilizează datele din sistemele de monitorizare a vegetației forestiere pentru evaluarea parametrilor descriptivi ai calității habitatului în vederea monitorizării și raportării stării de conservare a habitatelor de interes comunitar (ex. Austria, Germania, Slovenia etc.).<!–>Structura și funcțiile habitatelor. Capitolul "Structură și funcții" al raportului oferă informații despre proporția suprafeței unui habitat aflată în condiții bune sau rele, tendința de evoluție și speciile caracteristice. Structura este considerată ca fiind componenta fizică a unui habitat, referindu-se la elementele componente ale biotopului (roca, substratul, relieful, solul) și ale biocenozei (arboretul, semințisul, subarboretul, stratul ierbos), în timp ce funcțiile unui habitat reprezintă procesele ecologice (modul de regenerare al arboretului, intensitatea vătămărilor arborilor și a regenerării, fragmentarea habitatelor forestiere) care asigură menținerea acestuia în timp și spațiu. Condiția unui habitat se apreciază la nivel de regiune biogeografică în funcție de:● suprafața în bune condiții–>● suprafața care nu este în bune condiții<!–>● suprafața unde condiția nu este cunoscută.–><!–>Conform ghidului de raportare, dacă mai mult de 25% din suprafața unui tip de habitat dintr-o regiune biogeografică este evaluată ca fiind "nefavorabilă" (nu este în bune condiții), starea Structurii și a funcțiilor este "Nefavorabilă-rea". Nu sunt oferite însă criterii numerice pentru starea "Favorabilă" sau "Nefavorabilă-inadecvată". În rapoartele anterioare, statele membre au folosit diferite praguri ale proporției suprafeței, prin care să realizeze procesul de evaluare al acestui parametru. Ideal ar fi ca întreaga suprafață a tipului de habitat să fie în condiții bune, însă acest lucru este greu de realizat în practică și de aceea este acceptat ca o parte a suprafeței habitatului să nu fie considerată ca fiind în bune condiții, și cu toate acestea starea Structurii și a funcțiilor sa fie apreciată ca fiind "Favorabilă".–>Se recomandă totuși folosirea unui prag de 90% din suprafața unui habitat ca fiind în bune condiții pentru a aprecia starea Structurii și funcțiilor "Favorabilă". Dacă un stat membru folosește o valoare diferită față de cea recomandată, aceasta trebuie notată și explicată.<!–>Principalele presiuni și amenințări. Conform definițiilor din ghidul de raportare în baza Articolului 17 din Directiva Habitate, "Presiunile" sunt reprezentate de factorii care acționează în sens negativ asupra viabilității habitatului sau asupra speciilor caracteristice componente, pe parcursul perioadei de raportare (6 ani), în timp ce "Amenințările" sunt factori ce se preconizează că vor acționa în viitor, pe parcursul a două perioade de raportare (12 ani) de la sfârșitul perioadei de raportare curente.–>Presiunile și amenințările pot avea intensitate:● Mare (High – H): atunci când acționează pe o suprafață întinsă, cu un impact direct asupra parametrilor habitatului, sau când împiedică îmbunătățirea stării de conservare a acestuia<!–>● Medie (Medium – M): atunci când au o influență medie și indirectă, acționând regional în interiorul habitatului.–><!–>Principalele presiuni și amenințări în cazul habitatelor forestiere (maxim 10) sunt următoarele:– Pășunatul intensiv, cod A09 … – Pășunatul extensiv, cod A10 … – Exploatarea arborilor individuali (Tăiere selectivă), cod B06 … – Extragerea arborilor morți sau aproape morți, inclusiv a resturilor acestora, cod B07 … – Extragerea arborilor bătrâni (excluzând arborii morți sau aproape morți), cod B08 … – Tăiere rasă, extragerea tuturor arborilor, cod B09 … – Exploatare ilegală, cod B10 … – Transportul lemnului, cod B16 … – Utilizarea substanțelor chimice pentru protecția plantelor în silvicultură, cod B20 … – Procese naturale abiotice (eroziune, secetă), cod L01 … –>Măsuri de conservare. Măsurile de conservare au ca scop menținerea sau restabilirea stării favorabile de conservare a unui habitat. În funcție de starea măsurilor, dacă acestea sunt necesare se va răspunde la următoarele trei întrebări:– Măsurile au fost identificate dar nu au fost aplicate încă? (DA/NU); sau … – Măsurile au fost identificate și aplicate? (DA/NU); sau … – Sunt necesare măsuri dar nu pot fi identificate? (DA/NU). … <!–>Dacă măsurile de conservare au fost identificate și aplicate, se va selecta opțiunea care reprezintă scopul principal al acestora:– Menținerea arealului curent, a suprafeței sau a structurii și funcțiilor tipului de habitat; … – Extinderea arealului curent al tipului de habitat; … – Creșterea suprafeței acoperite de habitat; … – Restabilirea structurii și funcțiilor, incluzând starea speciilor caracteristice. … –>În funcție de locația unde măsurile de conservare au fost identificate și aplicate, se va indica una din opțiunile următoare:– Doar în interiorul siturilor Natura 2000; … – Atât în interiorul cât și în afara siturilor Natura 2000; … – Doar în afara siturilor Natura 2000. … <!–>În funcție de perioada când măsurile de conservare vor începe sau se așteaptă să producă efecte pozitive, se va selecta una din următoarele opțiuni:– Rezultate pe termen scurt (în decursul perioadei curente de raportare, anii 2013 – 2018); … – Rezultate pe termen mediu (în decursul a două perioade de raportare, anii 2019 – 2030); … – Rezultate pe termen lung (după anul 2030). … –>Principalele măsuri de conservare (maxim 10) sunt următoarele:– Prevenirea conversiei habitatelor (semi-) naturale și a pădurilor (semi-) naturale în plantații intensive forestiere, cod CB01; … – Menținerea practicilor tradiționale existente de gestionare și exploatare a pădurilor, cod CB02; … – Adaptarea/gestionarea reîmpăduririlor și regenerarea pădurilor, cod CB04; … – Adaptarea/schimbarea practicilor de gestionare și exploatare a pădurilor, cod CB05; … – Combaterea exploatărilor ilegale, cod CB07; … – Restaurarea habitatelor forestiere din Anexa I, cod CB08; … – Gestionarea folosirii substanțelor chimice pentru fertilizare și combaterea dăunătorilor în silvicultură, cod CB09; … – Reducerea poluării apelor de suprafață sau subterane, provenită din activități forestiere, cod CB10; … – Reducerea poluării aerului din activitățile forestiere, cod CB11; … – Reducerea poluării solului din activitățile forestiere, cod CB13. … <!–>Perspective. În evaluarea stării de conservare trebuie să se țină cont și de perspectivele de evoluție ale habitatului. În ceea ce privește Starea de conservare favorabilă, Articolul 1, litera "e" din Directiva Habitate prevede să fie îndeplinite simultan următoarele cerințe:● Arealul natural și suprafața acoperită din interiorul acestuia să fie stabile sau în creștere;–>● Structura și funcțiile specifice care sunt necesare pentru existența pe termen lung a habitatului există și continuă să existe și în viitorul previzibil;<!–>● Starea de conservare a speciilor caracteristice este favorabilă.–><!–>Perspectivele de evoluție se determină prin evaluarea individuală a tendințelor viitoare preconizate a trei parametrii (areal, suprafață, structură și funcții) ținând cont de starea actuală de conservare, de amenințări dar și de măsurile de conservare aplicate sau planificate pentru viitor. După ce perspectivele fiecărui parametru au fost evaluate, acestea trebuie agregate pentru a oferi o evaluare generală, ce poate fi împărțită în trei etape:4.–>Tendința viitoare a unui parametru; … 5.<!–>Perspectivele unui parametru; … 6.–>Evaluarea perspectivelor generale pentru un habitat. … <!–>Perspectivele de evoluție pentru primele două etape se determină conform celor prezentate în Tabelul 2.–>Tabelul 2. Evaluarea perspectivelor unui parametru (etapele 1 și 2)

Etapa 1 Tendința parametrului<!–>		–>	Etapa 2 Perspectivele parametrului<!–>
–>	<!–>	–>	<!–>
Relația între amenințări și măsuri–>	Tendința preconizată reflectă relația între amenințări și măsuri<!–>	Starea curentă de conservare a parametrului–>	Perspectivele rezultate ale parametrului<!–>
Relația între amenințările care acționează asupra parametrului (în mare parte amenințări cu impact nesemnificativ și/sau mediu) și măsurile de conservare; nicio schimbare reală a stării parametrului așteptat–>	general stabilă<!–>	Favorabilă –>	bune<!–>
		Nefavorabilă inadecvată–>	slabe<!–>
		Nefavorabilă rea–>	rele<!–>
		Necunoscută–>	Necunoscute<!–>
Se așteaptă ca amenințările să aibă influență negativă asupra stării parametrului (în mare parte amenințări cu impact mare sau mediu, indiferent de măsurile luate –>	negativă/foarte negativă<!–>	Favorabilă–>	slabe (negative)<!–>	rele (foarte negative)–>
		Nefavorabilă inadecvată<!–>	slabe (negative)–>	rele (foarte negative)<!–>
		Nefavorabilă rea–>	rele<!–>
		Necunoscută–>	slabe (negative)<!–>	rele (foarte negative)–>
Niciuna (sau doar amenințări cu impact nesemnificativ) și/sau măsuri efective luate: influență pozitivă asupra stării parametrului<!–>	pozitivă/foarte pozitivă–>	Favorabilă<!–>	bune–>
		Nefavorabilă inadecvată<!–>	slabe (negative)–>	bune (foarte pozitive)<!–>
		Nefavorabilă rea–>	slabe (negative)<!–>	bune (foarte pozitive)–>
		Necunoscută <!–>	slabe (negative) –>	bune (foarte pozitive)<!–>
Amenințări și/sau măsuri necunoscute luate sau interacțiunea nu poate fi prezisă –>	necunoscută<!–>	Favorabilă –>	necunoscute<!–>
		Nefavorabilă inadecvată–>	<!–>
		Nefavorabilă rea–>	<!–>
		Necunoscută–>	<!–>

–>Evaluarea tendințelor pe termen scurt și pe termen lung. Tendințele sunt o parte esențială a evaluării tuturor parametrilor necesari determinării stării de conservare a unui habitat, cu excepția "Perspectivelor" (Areal, Suprafață, Structură și funcții) și reprezentă o manifestare direcțională a unui parametru în timp, putând fi apreciată ca fiind: stabilă/în creștere/în descreștere/incertă/necunoscută<!–>În funcție de perioada pentru care se evaluează tendințele, acestea pot fi pe termen scurt și pe termen lung, conform celor prezentate în Tabelul 3.–>Tabelul 3. Perioadele de evaluare a tendințelor

Tendința <!–>	Perioada de evaluare a tendinței–>
Pe termen scurt<!–>	Două perioade de raportare (12 ani, sau o perioadă cât se poate de apropiată de aceasta)–>
Pe termen lung<!–>	Patru perioade de raportare (24 de ani sau o perioadă cât se poate de apropiată de aceasta)–>

<!–>Este necesară indicarea metodei folosite pentru evaluarea tendințelor pe termen scurt și astfel va fi selectată una din următoarele metode:a)–>Studiu complet sau o estimare statistică robustă (de exemplu compararea a două hărți cu arealul habitatului bazate pe date de distribuție cu precizie ridicată, sau monitorizare dedicată a distribuției unui habitat, cu o precizie statistică bună); …

b)<!–>Bazată în principal pe extrapolarea dintr-o cantitate limitată de date (de exemplu tendințe derivate din date colectate în alte scopuri, sau din date colectate doar dintr-o porțiune a arealului unui habitat, sau tendințe bazate pe măsurarea unor alți predictori ai distribuției habitatului, cum ar fi schimbări în acoperirea terenului); … c)–>Bazată în principal pe opinia experților cu date foarte limitate; … d)<!–>Date insuficiente sau indisponibile. … –>Acolo unde datele au fost compilate din mai multe surse, se alege categoria pentru cea mai importantă sursă de date.<!–>După stabilirea tendințelor parametrilor, se poate evalua tendința generală din cadrul stării de conservare a unui habitat, așa cum se prezintă în Tabelul 4.–>Tabelul 4. Evaluarea tendinței generale din cadrul Stării de conservare a unui habitat

Tendința pe termen scurt a parametrilor (Areal, Suprafața acoperită de habitat, Structură și funcții)<!–>				Tendința generală din Starea de conservare–>
Valoare „în creștere”<!–>	Valoare „stabilă” –>	Valoare „în descreștere”<!–>	Valoare „necunoscută”–>	<!–>
3–>	0<!–>	0–>	0<!–>	Îmbunătățită –>(doar tendințe în creștere sau stabile)<!–>
2–>	1<!–>	0–>	0<!–>
1–>	2<!–>	0–>	0<!–>
0–>	3<!–>	0–>	0<!–>	Stabilă–>(Doar tendințe stabile sau tendințele stabile și tendințele îmbunătățite domină) <!–>*Magnitudinea tendinței trebuie luată în considerare. Tendința generală a Stării de conservare este stabilă doar în cazul unor scăderi moderate (<1% pe an).–>
2<!–>	0–>	1<!–>	0–>
2<!–>	0–>	0<!–>	1–>
1<!–>	1–>	1*<!–>	0–>
1<!–>	1–>	0<!–>	1–>
0<!–>	0–>	3<!–>	0–>	Deteriorată <!–>(Domină tendințele în descreștere) –>*Magnitudinea tendinței trebuie luată în considerare. Tendința generală a Stării de conservare prezintă scăderi importante (> 1% pe an)<!–>
1–>	0<!–>	2–>	0<!–>
0–>	1<!–>	2–>	0<!–>
0–>	0<!–>	2–>	1<!–>
0–>	2<!–>	1–>	0<!–>
1–>	1<!–>	1*–>	0<!–>
0–>	0<!–>	0–>	3<!–>	Necunoscută –>(Domină tendințele necunoscute)<!–>
1–>	0<!–>	0–>	2<!–>
0–>	1<!–>	0–>	2<!–>
0–>	0<!–>	1–>	2<!–>
1–>	0<!–>	1–>	1<!–>
0–>	1<!–>	1–>	1<!–>

* Valorile 3, 2 sau 1 reprezintă câți din cei 3 parametrii ("Areal", "Suprafață", "Structură și funcții") se încadrează la valorile respective–><!–>Evaluarea stării de conservare pe regiune biogeografică. Evaluarea stării generale de conservare se determină pentru fiecare tip de habitat pe fiecare regiune biogeografică în parte, atribuindu-se una din cele patru categorii de evaluare ("Favorabilă", "Nefavorabilă – inadecvată", "Nefavorabilă – rea" sau "Necunoscută"), în funcție de starea parametrilor (areal, suprafață, structură și funcții, perspective) determinați în capitolele anterioare și evaluați conform matricei din Tabelul 5.–>

Tabelul 5. Evaluarea stării generale de conservare

Starea parametrilor<!–>	Toți parametrii „favorabili”, sau trei „favorabili” și unul „necunoscut”–>	Unul sau mai mulți „nefavorabili-inadecvați” dar niciunul „nefavorabil-rău”<!–>	Unul sau mai mulți „nefavorabil-rău”–>	Doi sau mai mulți „necunoscuți” combinați cu „favorabil” sau toți „necunoscuți”<!–>
Evaluarea generală a stării de conservare–>	„Favorabilă”<!–>	„Nefavorabilă-inadecvată”–>	„Nefavorabilă-rea”<!–>	„Necunoscută”–>

<!–>De asemenea, se evaluează perspectiva de evoluție a habitatului la nivelul regiunii biogeografice în raport cu perspectivele parametrilor: Areal, Suprafață și Structură și funcții, conform matricei din Tabelul 6.–>Tabelul 6. Evaluarea perspectivei de evoluție a habitatului la nivelul regiunii biogeografice

Evaluarea perspectivelor<!–>	Favorabilă –>	Nefavorabilă inadecvată<!–>	Nefavorabilă rea–>	Necunoscută<!–>
Perspectivele parametrilor: Areal, Suprafață și Structură și funcții–>	Toți parametrii au perspective „bune”<!–>SAU–>perspectiva unui parametru „necunoscută” și celelalte două perspective „bune”<!–>	Orice altă combinație–>	Unul sau mai mulți parametrii au perspective „rele”<!–>	Doi sau mai mulți parametrii au perspective „necunoscute” și niciunul nu are perspective „rele”–>

<!–> … … 10.2.–>Protocolul de monitorizare a habitatelor forestiere10.2.1.<!–>Protocolul de colectare a datelor din teren pentru habitatele forestiere de interes comunitarModul de colectare a datelor la nivel național. Directiva Habitate (92/43/CEE) prevede ca fiecare stat membru al Uniunii Europene să asigure menținerea sau refacerea stării favorabile de conservare a habitatelor forestiere de interes comunitar, să asigure protecția biodiversității dar și îmbunătățirea calității mediului natural.–>Metodologia pentru actualizarea, completarea și îmbunătățirea protocoalelor de monitorizare a habitatelor de interes comunitar, în conformitate cu noul format de raportare al Articolului 17 din Directiva Habitate, a fost elaborată în scopul implementării unor proceduri obiective, fundamentate științific, repetabile și comparabile în timp, care să permită colectarea datelor din teren, evaluarea stării de conservare a habitatelor vizate și dinamica temporală a acestora.<!–>Siturile NATURA 2000 (pSCI, SCI) pentru tipurile de habitate din Anexa I a Directivei Habitate. Relația plot de monitorizare/Rețea Natura 2000Rețeaua Natura 2000 este o rețea europeană de zone naturale protejate care cuprinde un eșantion reprezentativ de specii sălbatice și habitate naturale de interes comunitar. Prezentul ghid face referire doar la siturile de importanță comunitară (SCI), care au fost identificate și declarate pe baze științifice, conform Directivei Habitate. Acestea au scopul principal de a menține starea de conservare favorabilă a habitatelor de interes comunitar pe care le au în componență sau aducerea acestora la o stare favorabilă de conservare.–>Pentru a se determina relația plot de monitorizare – rețea Natura 2000 a fost efectuată o analiză spațială între baza de date cu suprafețele de probă (ploturi de monitorizare) și rețeaua Natura 2000 (http://www.mmediu.ro/articol/date-gis/434) la nivelul țării, rezultând astfel un număr de ploturi de monitorizare situate atât în interiorul cât și în afara rețelei Natura 2000.<!–>În urma analizei spațiale a rezultat un număr total de 3602 ploturi de monitorizare a habitatelor forestiere la nivelul țării, din care 1840 că se află în interiorul rețelei Natura 2000, iar 1762 de ploturi se află în afara acesteia (Tabelul 7).–>Tabelul 7. Ploturile de monitorizare a habitatelor forestiere la nivel național situate în interiorul și din afara rețelei Natura 2000

Ploturi de monitorizare din rețeaua Natura 2000<!–>	Ploturi de monitorizare în afara rețelei Natura 2000–>	Total Ploturi de monitorizare<!–>
1840 –>	1762 <!–>	3602–>

<!–>–>Fișa de terenÎn procesul de colectare a datelor de teren un rol important îl reprezintă fișa de teren și implicit completarea acesteia. De menționat este faptul că se completează o fișă de teren pentru fiecare plot parcurs de către echipele de teren. Completarea fișelor se efectuează strict în teren, acordându-se o atenție deosebită descrierii parametrilor de pe fișă, raportați la situația din fiecare plot în parte.<!–>–>FIȘĂ EVALUARE/MONITORIZARE HABITATE FORESTIERE1.<!–>Date identificare sondaj:

Cod sondaj–>								<!–>
–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
Cod SP –>										Nr. SP<!–>	Nr. SSP–>
<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>

… 2.<!–>Date identificare habitat:

COD Habitat–>				<!–>
–>	<!–>	–>	<!–>
Denumire Habitat:–>
Regiunea biogeografică<!–>		–>
<!–>	ALP–>	<!–>
–>	BLS<!–>
–>	CON<!–>
–>	PAN<!–>
–>	STE<!–>

… 3.–>Specii caracteristice

Nr. crt.<!–>	Denumire științifică –>	Observații<!–>
1–>	<!–>	–>
2<!–>	–>	<!–>

… 4.–>Presiuni actuale sau pe perioada de raportare (maxim 10 presiuni)

Nr. crt.<!–>	Presiunea –>		Intensitate <!–>	Observații–>
	Cod<!–>	Denumire–>
1<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
2…–>…<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>

… 5.–>Amenințări viitoare (maxim 10 amenințări)

Nr. crt.<!–>	Amenințarea –>		Intensitate <!–>	Observații–>
	Cod<!–>	Denumire–>
1<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
2…–>	<!–>	–>	<!–>	–>

…

6.<!–>Observații generale habitat6.1.–>Hazarde/riscuri …………………. … 6.2.<!–>Viabilitatea pe termen lung ………. … 6.3.–>Impactul măsurilor de management în siturile N2000 (publicații/rapoarte) ………. … 6.4.<!–>Măsuri de conservare implementate ………… … … 7.–>Date stațiune (Stațiunea SSP)

INFORMAȚII DESCRIPTIVE <!–>	CARACTERISTICI–>
7.1 Geomorfologie<!–>	–>
7.1.1. Configurația terenului<!–>	–>
7.1.2. Expoziția<!–>	–>
7.1.3. Înclinarea terenului (grade)<!–>	–>
7.2 Geologie<!–>	–>
7.2.1. Roca/substrat<!–>	–>
7.2.2. Roca la suprafață (%)<!–>	–>
7.3. Pedologie<!–>	–>
7.3.1. Tip sol<!–>	–>
7.3.2. Tip humus<!–>	–>
7.3.3. Profil (cm)<!–>	–>
7.3.4. Schelet (%)<!–>	–>
7.3.5. Submersie<!–>	–>
7.3.6. Drenaj extern<!–>	–>
7.3.7. Drenaj intern<!–>	–>

… 8.<!–>Date vegetație (Vegetația SSP)

8.1. Tipul de pădure–>	<!–>
8.2. Tip floră indicatoare–>	<!–>
8.3. Subtip floră indicatoare–>	<!–>
8.4. Asociația vegetală–>	<!–>

… 9.–>Indicatori ai structurii și funcționării habitatului (SSP)

9.1. Arboretul (stratul arborescent)<!–>	–>
9.1.1. Specia (i)<!–>	–>
9.1.2. Compoziția arboretului<!–>	–>
9.1.3. Caracterul actual al arboretului<!–>	–>
9.1.4. Nativitatea arboretului<!–>	–>
9.1.5. Modul de regenerare al arboretului<!–>	–>
9.1.6. Gradul de naturalitate al arboretului<!–>	–>
9.1.7. Consistența<!–>	–>
9.2. Subarboretul (stratul arbustiv)<!–>	–>
9.2.1. Specia (i)<!–>	–>
9.2.2. Acoperirea cu arbuști<!–>	–>
9.3. Regenerarea (stratul puieților)<!–>	–>
9.3.1. Număr specii de arbori în regenerare<!–>	–>
9.3.2. Distribuția regenerării<!–>	–>
9.3.3. Gradul de acoperire al regenerării<!–>	–>
9.3.4. Factori negativi<!–>	–>
9.4. Pătura erbacee (stratul ierbos)<!–>	–>
9.4.1. Acoperirea cu vegetație ierboasă<!–>	–>
9.5. Lemnul mort<!–>	–>
9.5.1.Prezența lemnului mort căzut la pământ<!–>	–>
9.5.2. Prezența cioatelor<!–>	–>
9.5.3. Prezența grămezilor de crăci<!–>	–>
9.6. Vătămări produse arborilor de factorii abiotici<!–>	–>
9.6.1. Tip vătămare<!–>	–>
9.6.2. Grad/intensitate vătămare<!–>	–>
9.6.3. Vechime vătămare<!–>	–>
9.7. Vătămări produse arborilor de factorii biotici<!–>	–>
9.7.1. Tip vătămare<!–>	–>
9.7.2. Grad/intensitate vătămare<!–>	–>
9.7.3. Vechime vătămare<!–>	–>
9.8. Vătămări produse regenerării (stratului puieților)<!–>	–>
9.8.1. Vătămări<!–>	–>
9.8.2. Procent puieți vătămați (%)<!–>	–>
9.8.3. Procent puieți cu stare sanitară precară (%)<!–>	–>
9.9. Pășunatul<!–>	–>
9.9.1. Felul pășunatului<!–>	–>
9.9.2. Intensitatea pășunatului<!–>	–>

…

<!–>Parametrii evaluați. Seturile de date colectate vor fi utilizate la estimarea parametrilor descriptivi utilizați în matricea de evaluare generală a stării de conservare a habitatelor forestiere, după cum se prezintă în Tabelul 8.–>

Tabelul 8. Tipurile de date colectate din suprafețele de monitorizare utilizate la estimarea parametrilor de evaluare a stării de conservare a habitatelor

Parametrul de evaluare a stării de conservare a habitatelor<!–>	Tipuri de date colectate din suprafețele de monitorizare–>
Specii tipice<!–>	compoziția arboretului–>
	compoziția semințișului<!–>
	gradul de naturalitate al arboretului–>
Structură și funcții<!–>	consistența/gradul de acoperire al arboretului–>
	vârsta arboretului<!–>
	lemnul mort–>
Presiuni și amenințări<!–>	vătămări produse de factorii abiotici și biotici–>
	tip de presiuni<!–>
	intensitatea presiunii–>
	durata de manifestare a presiunii<!–>
	amenințări potențiale–>
	hazarde/riscuri<!–>
	viabilitatea pădurii/habitatului pe termen lung–>

<!–>Pentru evaluarea parametrilor utilizați în caracterizarea stării de conservare pot fi luate în considerare și alte tipuri de date în afara celor prezentate în Tabelul 8.–>Cu prilejul colectării datelor din teren, fiecărui tip de date colectate i se acordă o valoare în conformitate cu instrucțiunile de colectare/teren, în principal sunt valori predefinite pentru a se putea realiza cu ușurință integrarea datelor colectate. În general se utilizează clase/intervale pentru datele cantitative sau categorii de valori pentru datele calitative. În baza de date, aceste valori sunt convertite în categorii: A, B, C, X = exprimă starea parametrului în fiecare suprafață de probă (A = excelentă; B = bună; C = medie sau redusă; X = necunoscută).<!–>Eșantionarea habitatelor în vederea inventarierii acestora. Colectarea datelor de teren pentru evaluarea parametrilor descriptivi ai calității habitatului se face dintr-o rețea de sondaje și suprafețe de probă, proiectată la nivel național, pentru a asigura o precizie cât mai bună a estimărilor cu costuri cât mai mici. Metoda utilizată este o metodă statistică, bazată pe o eșantionare sistematică și multistagială.–>Unitățile de eșantionaj sunt distribuite sistematic la nivelul întregului teritoriu al țării, pornind din centrul Sistemului național de coordonate Stereografic 1970, prin diviziunea sistematică a acestuia în pătrate de 4 x 4 km.<!–>Procedura de lucru se realizează în 2 etape:i)–>etapa 1 – fotointerpretarea pe ortofotoplanurile digitale; … ii)<!–>etapa 2 – măsurători de teren în suprafețele de probă fotointerpretate ca fiind localizate în terenuri cu vegetație forestieră. … –>Pătratele de 4×4 km sunt împărțite la rândul lor în câte 16 pătrate de 1×1 km. În pătratul de 1×1 km situat în colțul de sud-vest al fiecărui pătrat de 4×4 km este amplasat câte un sondaj compus din 4 suprafețe de probă situate în colțurile unui pătrat cu latura de 250 m. Laturile pătratelor sunt orientate pe direcția nord-sud, respectiv est-vest.<!–>Pentru a asigura o acoperire cât mai bună a teritoriului țării cu sondaje, fiecare al doilea rând de sondaje a fost deplasat spre est cu 2 km. În acest fel s-a obținut o rețea sistematică interpenetrantă, nealiniată de suprafețe de probă permanente, care acoperă optim teritoriul României, potrivit scopurilor propuse. Rețeaua, astfel proiectată, este reprezentativă pentru întreg teritoriul României, asigurând precizia necesară a datelor și informațiilor despre resursele forestiere la nivel național.–>Rețeaua de 4×4 km pentru monitorizarea habitatelor forestiere cuprinde un număr total de 14915 sondaje cu 59660 de suprafețe de probă. Prin fotointerpretarea ortofotoplanurilor la scara 1:5000 s-au identificat 6756 sondaje forestiere (sondaje care au cel puțin o suprafață de probă situată în terenuri cu vegetație forestieră) cu 22122 de suprafețe de probă care trebuie vizitate în teren pentru culegerea de date despre vegetația forestieră. În procesul de colectare a datelor din teren, la habitatele cu distribuție restrânsă și fragmentată (91H0, 91X0, 91Q0) au fost amplasate sondaje suplimentare rețelei informatice de monitorizare (sondajele au fost amplasate în funcție de distribuția tipului de habitat).<!–>Modul de amplasare a sondajelor în cadrul rețelei naționale de 4×4 km este prezentat în Figura 3. Modelul rezultat este un romb cu diagonala mică de 4 km și diagonala mare de 8 km. În fiecare din cele 4 colțuri ale acestui romb este amplasat câte un sondaj cu 4 suprafețe de probă.–>
Figura 3. Modul de amplasare a sondajelor în cadrul rețelei naționale de monitorizare a vegetației forestiere<!–>–>Raportarea cu privire la distribuția și arealul fiecărui tip de habitat se face în rețeaua de 10×10 km INSPIRE (formatul standard 10×10 Km ETRS, proiecție ETRS 89LAEA 5210) (Figura 4).<!–>
Figura 4. Formatul standard al gridului pentru realizarea hărților de distribuție a habitatelor și speciilor de importanță comunitară în România (10×10 Km ETRS, proiecție ETRS 89LAEA 5210)–><!–>Peste rețeaua de monitorizare a vegetației forestiere de 4×4 km s-a suprapus rețeaua INSPIRE de 10×10 km. În fiecare pătrat INSPIRE de 10×10 km sunt situate între 5 și 7 sondaje din rețeaua de monitorizare a vegetației forestiere de 4×4 km (Figura 5).–>Figura 5. Suprapunerea formatului standard INSPIRE (10X10 Km ETRS, proiecție ETRS 89LAEA 5210) peste rețeaua națională de monitorizare a vegetației forestiere de 4×4 km<!–>Informațiile din toate aceste sondaje vor fi analizate pentru evaluarea atributelor/parametrilor pe baza cărora se face evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat.–>Sondajul folosit în cadrul sistemului de monitorizare a vegetației forestiere are forma unui pătrat cu latura de 250 m, în colțurile căruia se găsesc patru suprafețe e<!–>probă din care se culeg date de teren despre vegetația forestieră. Sondajul forestier este sondajul care are cel puțin o suprafață de probă localizată în terenurile cu vegetație forestieră.–>Un sondaj este constituit din patru suprafețe de probă (SP1, SP2, SP3 și SP4) și patru laturi ale sondajului (L1, L2, L3 și L4) care sunt situate în aceleași poziții în toate sondajele (Figura 6). Astfel, SP1 este situată întotdeauna în colțul de sud-vest al sondajului, SP2 în colțul de nord-vest, SP3 în cel de nord-est, iar SP4 în colțul de sud-est al sondajului. Latura L1 a sondajului este totdeauna cea dintre SP1 și SP2, L2 cea dintre SP2 și SP3, L3 cea dintre SP3 și SP4 iar latura L4 este cea dintre SP4 și SP1.<!–>
Figura 6. Structura sondajului (SP 1…4 = suprafețe de probă; L 1…4 = laturile sondajului; 250 m = distanța între centrele suprafețelor de probă)–><!–>O suprafață de probă (SP) este formată din trei cercuri concentrice cu razele de 7,98 m, 12,62 m și 25 m, amplasate în centrul suprafeței de probă (CSP) și doi "sateliți" formați din câte două cercuri concentrice cu razele de 1 m și 1,78 m ale căror centre sunt situate la distanța de 10 m de o parte și de alta a CSP pe direcția est-vest (Figura 7).–>
Figura 7. Structura suprafeței de probă (SP)<!–>–>Centrul fiecărei suprafețe de probă este definit în cadrul rețelei de 4×4 km prin coordonate geografice (latitudine și longitudine). Centrele suprafețelor de probă sunt identificate pe teren cu ajutorul dispozitivelor GPS și sunt marcate cu o tijă metalică, pentru a putea fi identificate cu precizie la următoarea măsurătoare cu ajutorul detectoarelor de metale.<!–>Monitorizarea habitatelor forestiere de importanță comunitară se va realiza cu o periodicitate de cinci (5) ani, având în vedere că acestea sunt edificatoare pentru specii longevive, cu o dinamică relativ lentă. Doar în cazuri excepționale, în care integritatea habitatului este afectată de factori disturbatori biotici sau abiotici (incendii, vătămări produse de agenți patogeni sau insecte, uscări, etc.), se recomandă investigații cu o frecvență anuală pentru a detecta cauzele, amploarea fenomenului și a recomanda măsurile de management adecvate. Activitatea de culegere a datelor de teren se va efectua în perioada sezonului de vegetație, preferabil în perioada iunie – octombrie, după topirea completă a stratului de zăpadă în etajul montan, în momentul de maximă afirmare a aspectului estival al fitocenozelor caracteristice tipului de habitat. Monitorizarea habitatelor forestiere de importanță comunitară cu o periodicitate de 5 ani este justificată și de faptul că suprafețele de probă din rețeaua de monitorizare a vegetației forestiere sunt revizitate pe teren la fiecare 5 ani. Anual, în fiecare din primii 4 ani ai ciclului sunt revizitate circa un sfert din numărul de suprafețe de probă situate în terenurile cu vegetație forestieră.–>Măsurătorile care se fac în fiecare suprafață de probă sunt următoarele:– în cercul cu raza de 1 m: măsurarea regenerării (arbori eșantion/puieți) cu înălțimea între 10 cm și 50 cm; … – în cercul cu raza de 1,78 m: măsurarea regenerării (arbori eșantion/puieți) cu înălțimea > 50 cm și DBH <56 mm; … – în cercul cu raza de 7,98 m (200 mp, R2): măsurarea arborilor eșantion cu 56 mm ≤ DBH ≤ 285 mm, a lemnului mort, arbuștilor și florei indicatoare; … – în cercul cu raza de 12,62 m (500 mp, R5): măsurarea arborilor eșantion cu DBH > 285 mm; … – în cercul cu raza de 25 m: determinarea caracteristicilor staționale, lizierei pădurii, solurilor forestiere și prelevarea carotelor de creștere din arbori. … <!–>Informațiile se culeg prin măsurători directe cu instrumente adecvate (diametre, înălțimi ale arborilor etc.) sau prin estimări (consistența arboretului etc.).–>Informațiile colectate din teren din fiecare suprafață de probă vor permite estimarea/cuantificarea cu acoperire statistică a atributelor/parametrilor necesari pentru evaluarea stării de conservare a habitatelor forestiere.<!–>Pentru asigurarea calității datelor de teren, acestea sunt verificate și validate înainte de stocarea și prelucrarea lor, pentru a avea siguranța că măsurătorile de teren s-au făcut conform standardelor folosite în cadrul sistemului de monitorizare a vegetației forestiere.–>O primă etapă de verificare și validare a datelor de teren este realizată prin programul informatic de introducere a acestora, prin sistemul de restricții la introducerea datelor de teren și interconectări între diverse teme și niveluri ale bazei de date.<!–>A doua etapă de verificare și validare a datelor de teren culese se realizează de către personalul cu sarcini speciale de verificare, care returnează echipelor de teren toate înregistrările neconforme, cu solicitarea de explicații sau de corectare a acestora.–>A treia etapă de verificare a datelor de teren se realizează de echipele de control, care au sarcina de a verifica circa 5% din sondajele parcurse cu lucrări de culegere a datelor de teren. Acestea se deplasează în teren la sondaje alese aleatoriu, în care vor face remăsurarea suprafețele de probă.<!–>Volumul mare și complex de date din cadrul sistemului de monitorizare a vegetației forestiere a condus la proiectarea și implementarea unui sistem informatic capabil să poată stoca și prelucra aceste date.–>Stocarea datelor de teren se face folosind un sistem de gestiune a bazelor de date Oracle. Acesta este un sistem de baze relaționale care stochează datele în tabele bidimensionale. Un astfel de sistem garantează atât siguranța integrității datelor, cât și o foarte bună gestionare a acestora, făcând posibilă intercorelarea datelor ce provin din surse interne cât și din surse externe.<!–>Fiind proiectat ca un sistem modular, acesta este structurat în subsisteme și module. Fiecare subsistem are propriile "intrări" și "ieșiri", putând transmite sau primi date de la oricare alt subsistem (Figura 8).–>
Figura 8. Structura funcțională a sistemului informatic folosit la monitorizarea vegetației forestiere<!–>–>Tipurile de date care se vor colecta din suprafețele de monitorizare. Din fiecare suprafață/plot se colectează următoarele tipuri de date:● Date privind cadrul fizico-geografic/stațiunea/biotopul: roca/substratul litologic, % de rocă la suprafață, forma de relief, clasa de sol, tipul de humus, tipul de drenaj și submersibilitatea;<!–>● Date privind vegetația: tipul de pădure/grupa de tipuri de pădure, tipul și subtipul de flora indicatoare, asociația vegetală;–>● Date privind etajul arborilor: compoziția, modul de regenerare, gradul de naturalitate, consistența, lemnul mort;<!–>● Date privind semințișul/regenerarea: specii de puieți, gradul de acoperire al regenerării, factori vătămători ai regenerării;–>● Date privind pătura erbacee/flora ierboasă: acoperirea;<!–>● Date privind vătămările: factori vătămători biotici/abiotici, presiuni existente asupra biotopului și biocenozei, intensitatea presiunii, durata de manifestare a presiunii;–>● Perspective: amenințări potențiale, hazarde/riscuri, viabilitatea pădurii/habitatului pe termen lung.<!–>–>Tipul de habitat căruia îi corespunde fiecare suprafață de monitorizare este dat de următoarele elemente: tipul de pădure + compoziția arboretului + localizarea spațială a suprafeței/condiții fizico-geografice.<!–>În cazul în care aceste elemente nu sunt suficiente pentru încadrarea plotului la un anumit tip de habitat (încadrarea este ambiguă), se vor lua în considerare și: tipul de floră, tipul de humus, regimul hidrologic/nivelul apei freatice/gradul de inundabilitate/drenajul (Tabelul 9).–>Tabelul 9. Elemente de diagnoză utilizate în stabilirea tipului de habitat

Tipul de habitat <!–>	Tipuri de date colectate din suprafețele de monitorizare–>
Chei de diagnoză a tipului de habitat<!–>	tipul de pădure–>
	compoziția arboretului<!–>
	localizarea spațială a suprafeței/condiții fizico-geografice–>
	tipul de floră<!–>
	tipul de humus–>
	regimul hidrologic/nivelul apei freatice/gradul de inundabilitate/drenajul<!–>
În cazul persistenței ambiguității –>	pot fi luate în considerare și alte date: productivitatea arboretului<!–>

–>Seturile de date colectate vor fi utilizate la estimarea parametrilor descriptivi utilizați în matricea de evaluare generală a stării de conservare a habitatelor forestiere, după cum urmează (Tabelul 10):<!–>Tabelul 10. Tipurile de date colectate din suprafețele de monitorizare utilizate la estimarea parametrilor de evaluare a stării de conservare a habitatelor

Parametrul de evaluare a stării de conservare a habitatelor–>	Tipuri de date colectate din suprafețele de monitorizare<!–>
Specii tipice–>	compoziția arboretului<!–>
	compoziția semințișului–>
	gradul de naturalitate al arboretului<!–>
Structură și funcții–>	consistența/gradul de acoperire al arboretului<!–>
	vârsta arboretului–>
	lemnul mort<!–>
Presiuni și amenințări–>	vătămări produse de factorii abiotici și biotici<!–>
	tip de presiuni–>
	intensitatea presiunii<!–>
	durata de manifestare a presiunii–>
	amenințări potențiale<!–>
	hazarde/riscuri–>
	viabilitatea pădurii/habitatului pe termen lung<!–>

–>Pentru evaluarea parametrilor utilizați în caracterizarea stării de conservare pot fi luate în considerare și alte tipuri de date în afara celor prezentate în Tabelul 10.<!–>Cu prilejul colectării datelor din teren, fiecărui tip de date colectate i se acordă o valoare în conformitate cu instrucțiunile de colectare/teren, în principal sunt valori predefinite pentru a se putea realiza integrarea datelor colectate. În general se utilizează clase/intervale pentru datele cantitative sau categorii de valori pentru datele calitative. În baza de date, aceste valori sunt convertite în categorii: A, B, C, X = exprimă starea parametrului în fiecare suprafață de probă (A = excelentă; B = bună; C = medie sau redusă; X = necunoscută).–>

… 10.2.2.<!–>Agregarea datelor pentru evaluarea parametrilor descriptivi ai calității habitatuluiEvaluarea stării de conservare a habitatelor la nivel de regiune biogeografică se realizează prin agregarea datelor colectate din suprafețele de probă permanente în care a fost identificat habitatul respectiv. Pentru fiecare tip de date/caracteristică colectată la nivel de plot, se stabilește starea pentru fiecare plot (A, B, C sau ne=ne-evaluat).–>Structură și funcții (specii tipice, structura biocenozei, funcționarea biocenozei). Transformarea valorilor A, B, C ale caracteristicilor colectate la nivel de plot în valori globale ale stării de conservare la nivel regiune biogeografică (FV, U1, U2, X) se poate realiza prin aplicarea unui algoritm matematic de agregare (ex. algoritmul Pinnenberg propus în Germania, medie matematică, medie ponderată, etc.).<!–>Un posibil algoritm de agregare a datelor din ploturi la nivel biogeografic, prezentat cu titlu de exemplu, este următorul:

Plot–>	Specii tipice <!–>			Structură–>			Presiuni și amenințări<!–>
–>	Compoziția arboretului<!–>	Compoziția semințișului–>	Naturalitatea<!–>	Consistență–>	Vârstă<!–>	lemn mort–>	vătămări<!–>	riscuri–>	viabilitate<!–>
1 –>	A <!–>	A –>	A <!–>	C –>	C <!–>	B –>	C <!–>	C –>	B<!–>
2 –>	B <!–>	C –>	C <!–>	A –>	B <!–>	C –>	A <!–>	C –>	B<!–>
3 –>	B <!–>	B –>	C <!–>	A –>	C <!–>	C –>	A <!–>	A –>	B<!–>
4–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
5–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
..–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
..–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
..–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
n–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>

–>Valorile A, B, C, ne/na sunt transformate în valori numerice: A = 1, B = 2, C = 3.

Plot<!–>	Specii tipice –>			Structură<!–>			Presiuni și amenințări–>
<!–>	Compoziția arboretului–>	Compoziția semințișului<!–>	Naturalitatea–>	Consistență<!–>	Vârstă–>	lemn mort<!–>	vătămări–>	riscuri<!–>	viabilitate–>
1 <!–>	1 –>	1 <!–>	1 –>	3 <!–>	3 –>	2 <!–>	3 –>	3 <!–>	2–>
2 <!–>	2 –>	3 <!–>	3 –>	1 <!–>	2 –>	3 <!–>	1 –>	3 <!–>	2–>
3 <!–>	2 –>	2 <!–>	3 –>	1 <!–>	3 –>	3 <!–>	1 –>	1 <!–>	2–>
4<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
5<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
…<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
…<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
n<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>

<!–>Apoi se stabilește valoarea medie, prin medie aritmetică simplă, pentru fiecare indicator.

Plot –>	Specii tipice <!–>	Structură –>	Presiuni și amenințări<!–>
1 –>	1 <!–>	2,67 –>	2,67<!–>
2 –>	2,67 <!–>	2 –>	2<!–>
3 –>	2,33 <!–>	2,33 –>	1,33<!–>
4–>	<!–>	–>	<!–>
5–>	<!–>	–>	<!–>
…–>	<!–>	–>	<!–>
n–>	<!–>	–>	<!–>

–>Valorile numerice corespunzătoare fiecărui indicator sunt convertite în categorii de conservare, la nivelul fiecărui plot, după următoarea schemă: 1 ≤ A <1,33; 1,33 ≤ B <2,33; 2,33 ≤ C <3 (figura 9).<!–>Figura 9. Schema de convertire a valorilor numerice în categorii de conservare–>Categoriile de conservare pentru fiecare indicator la nivel de plot:

Plot<!–>	Specii tipice –>	Structură <!–>	Presiuni și amenințări–>
1<!–>	A –>	C <!–>	C–>
2<!–>	C –>	B <!–>	B–>
3<!–>	B –>	B <!–>	A–>
4<!–>	–>	<!–>	–>
5<!–>	–>	<!–>	–>
…<!–>	–>	<!–>	–>
n<!–>	–>	<!–>	–>

<!–>Evaluarea stării de conservare la nivel de plot pe baza schemei de alocare Pinneberg:

Specii tipice –>	A <!–>	A –>	A <!–>	A –>	A <!–>	A –>	B <!–>	B –>	C<!–>
Structură –>	A <!–>	A –>	A <!–>	B –>	B <!–>	C –>	B <!–>	C –>	C<!–>
Presiuni și amenințări–>	A <!–>	B –>	C <!–>	B –>	C <!–>	C –>	C <!–>	C –>	C<!–>
Starea de conservare/plot–>	A <!–>	A –>	B <!–>	B –>	B <!–>	C –>	C <!–>	C –>	C<!–>

–>Starea de conservare la nivel de plot este următoarea:

Plot <!–>	Stare de conservare–>
1 <!–>	C–>
2 <!–>	C–>
3 <!–>	B–>
4<!–>	–>
5<!–>	–>
…<!–>	–>
n<!–>	–>

<!–>Matricea de evaluare a stării de conservare a structurii și funcțiilor habitatului la nivelul regiunii biogeografice, pe baza datelor obținute cu ajutorul relației (1) este redată în Tabelul 11.a%A + b%B + c%C + x%X = 100 (1)–>în care:A, B, C, X = exprimă starea de conservare a habitatului în fiecare suprafață de probă (A = excelentă; B = bună; C = medie sau redusă; X = necunoscută);<!–>a%, b%, c%, x% = procentul de suprafețe de probă care au starea de conservare A, B, C sau X.–><!–>Tabelul 11. Matricea de evaluare a structurii și funcțiilor habitatului la nivelul regiunii biogeografice

Structură și funcții–>	Favorabilă (FV) <!–>	nefavorabilă-neadecvată (U1)–>	nefavorabilă-rea (U2)<!–>	necunoscută (X)–>
(%)<!–>	A ≥ 50%;–>	toate celelalte combinații<!–>	A <20%;–>	X ≥ 75%<!–>
	C <20 %–>		C ≥ 50 %<!–>

–><!–>Acest exemplu de agregare a datelor colectate la nivel de plot și la nivelul unei regiuni biogeografice are caracter informativ. În baza analizelor și a experienței acumulate în activitatea practică de colectare a datelor pot fi identificate și alte scheme de agregare.–>

Perspectiva de evoluție se stabilește în funcție de:> Tendința viitoare a stării de conservare a habitatului este rezultatul a două categorii de acțiuni antagonice: i) pe de o parte, presiunile actuale și amenințările potențiale care pot acționa asupra acestuia în următoarele 2 cicluri de raportare și care au efect negativ asupra stării de conservare a acestuia; ii) pe de altă parte, măsurile de conservare a habitatului și eficiența acestora, care au efect pozitiv asupra stării de conservare a acestuia.<!–>> Starea viitoare de conservare a habitatului este evaluată în raport cu valorile prag/de referință favorabile (FRV) pentru fiecare dintre parametrii evaluați (areal, suprafață, structură și funcții).–><!–>Matricea de evaluare a perspectivei de evoluție pentru fiecare tip de habitat la nivel de regiune biogeografică în funcție de perspectiva parametrilor "areal", "suprafață", "structură și funcții" este redată în Tabelul 13, iar matricea de evaluare a perspectivei generale a habitatului la nivel de regiune biogeografică este prezentată în Tabelul 12.–>În Tabelul 12, tendința viitoare pentru fiecare parametru este determinată astfel:() tendința pe termen scurt a arealului habitatului: conform celor prezentate în formatul de raportare;<!–>() tendința pe termen scurt a suprafeței habitatului: conform celor prezentate în formatul de raportare;–>() tendința pe termen scurt a structurii și funcțiilor habitatului: rezultă din comparația termenilor relației (1) pentru raportarea precedentă și cea prezentă, care se extrapolează și pe durata următoarelor 2 cicluri de raportare.<!–>–>În același tabel, starea viitoare a fiecărui parametru se determină prin comparația stării proiectate/previzionate peste 2 cicluri de raportare cu starea favorabilă de referință. Starea fiecărui parametru peste 12 ani poate să fie "mai bună" (>), "similară" (=), "mai redusă" (<), "mult mai redusă" ( «), sau "necunoscută" (x) raportată la starea favorabilă/starea actuală a acestuia. Mai multe informații se găsesc în lucrarea "Evaluarea și raportarea în baza Articolului 17 al Directivei Habitate: Note explicative și Ghidul, draft final, mai 2017", elaborată de către Centrul Tematic European pentru Diversitate Biologică, Anexa D "Future prospects".<!–>Tabelul 12. Matricea de evaluare a perspectivei de evoluție pentru parametrii "areal", "suprafață", "structură și funcții" pentru fiecare tip de habitat la nivel de regiune biogeografică

Parametrul –>	Tendința viitoare<!–>	Starea viitoare –>	Perspectiva<!–>
Areal –>	+/=/-/x <!–>	>/=/</«/x –>	Favorabilă (FV)/ nefavorabilă-neadecvată (U1)/ nefavorabilă-rea (U2)/ necunoscută (X)<!–>
Suprafață –>	+/=/-/x <!–>	>/=/</«/x –>	Favorabilă (FV)/nefavorabilă-neadecvată U1)/ nefavorabilă-rea U2)/ necunoscută (X)<!–>
Structură și funcții –>	+/=/-/x <!–>	>/=/</«/x –>	Favorabilă (FV)/ nefavorabilă-neadecvată U1)/ nefavorabilă-rea U2)/ necunoscută (X)<!–>
Perspectiva de evoluție–>			<!–>

–>Tabelul 13. Matricea de evaluare a perspectivei de evoluție a habitatului la nivelul regiunii biogeografice

Perspectiva de evoluție <!–>	Favorabilă (FV) –>	nefavorabilă-neadecvată (U1)<!–>	nefavorabilă-rea (U2)–>	necunoscută (X)<!–>
–>	Toate 'verzi'<!–>SAU–>două 'verzi' și una 'necunoscută'<!–>	Una sau mai multe 'chihlimbar' dar nu 'roșu'–>	Una mai multe 'roșu'<!–>	Două sau mai multe 'necunoscute' combinate cu verde sau toate ‘necunoscute’–>

<!–>Evaluarea stării de conservare pe regiune biogeografică. Evaluarea stării generale de conservare se determină pentru fiecare tip de habitat pe fiecare regiune biogeografică în parte, atribuindu-se una din cele patru categorii de evaluare ("Favorabilă", "Nefavorabilă – inadecvată", "Nefavorabilă – rea" sau "Necunoscută") în funcție de starea parametrilor (areal, suprafață, structură și funcții, perspective) determinați în capitolele anterioare și evaluați conform matricei din Tabelul 14.–>Tabelul 14. Evaluarea stării generale de conservare

Starea parametrilor<!–>	Toți parametrii „favorabili”, sau trei „favorabili” și unul „necunoscut”–>	Unul sau mai mulți „nefavorabili-inadecvați” dar niciunul „nefavorabil-rău”<!–>	Unul sau mai mulți „nefavorabil-rău”–>	Doi sau mai mulți „necunoscuți” combinați cu „favorabil” sau toți „necunoscuți”<!–>
Evaluarea generală a stării de conservare–>	„Favorabilă”<!–>	„Nefavorabilă-inadecvată”–>	„Nefavorabilă-rea”<!–>	„Necunoscută”–>

<!–> … … 10.3.–>Lista cu Siturile de Importanță Comunitară pentru fiecare habitat forestier de interes comunitarLista suprafețelor de importanță comunitară pentru fiecare tip de habitat forestier a fost întocmită prin suprapunerea hărții arealului habitatului peste harta SCI-urilor și prin consultarea planurilor de management ale acestora.Cu * sunt notate SCI-urile în care au fost amplasate suprafețe de monitorizare:● 9110 – Păduri de fag de tip Luzulo-FagetumROSCI0002 Apuseni*<!–>ROSCI0013 Bucegi*–>ROSAC0015 Buila – Vânturarița*<!–>ROSCI0016 Buteasa–>ROSCI0018 Căldările Zăbalei<!–>ROSCI0019 Călimani – Gurghiu*–>ROSCI0023 Cascada Mișina<!–>ROSAC0024 Ceahlău–>ROSAC0026 Cenaru<!–>ROSACI0027 Cheile Bicazului – Hășmaș–>ROSCI0029 Cheile Glodului, Cibului și Măzii<!–>ROSCI0030 Cheile Lăpușului*–>ROSCI0031 Cheile Nerei – Beușnița*<!–>ROSCI0032 Cheile Rudăriei–>ROSCI0035 Cheile Turzii<!–>ROSAC0036 Cheile Vârghișului–>ROSAC0037 Ciomad – Balvanyos<!–>ROSCI0038 Ciucaș*–>ROSCI0042 Codru Moma<!–>ROSAC0046 Cozia*–>ROSAC0047 Creasta Nemirei*<!–>ROSCI0051 Cușma*–>ROSAC0062 Defileul Crișului Repede – Pădurea Craiului<!–>ROSCI0063 Defileul Jiului*–>ROSCI0069 Domogled – Valea Cernei*<!–>ROSCI0070 Drocea–>ROSCI0074 Făgetul Clujului – Valea Morii<!–>ROSAC0085 Frumoasa*–>ROSCI0087 Grădiștea Muncelului – Cioclovina*<!–>ROSCI0089 Gutâi – Creasta Cocoșului*–>ROSAC0091 Herculian*<!–>ROSCI0092 Igniș–>ROSCI0097 Lacul Negru<!–>ROSAC0120 Muntele Tâmpa–>ROSAC0121 Muntele Vulcan<!–>ROSAC0122 Munții Făgăraș*–>ROSAC0124 Munții Maramureșului*<!–>ROSCI0125 Munții Rodnei*–>ROSCI0126 Munții Țarcu*<!–>ROSCI0127 Muntioru Ursoaia–>ROSAC0128 Nordul Gorjului de Est*<!–>ROSAC0129 Nordul Gorjului de Vest*–>ROSAC0130 Oituz – Ojdula*<!–>ROSAC0132 Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu–>ROSAC0137 Pădurea Bogății*<!–>ROSAC0153 Pădurea Glodeasa–>ROSCI0156 Munții Goșman<!–>ROSCI0182 Pădurea Verdele–>ROSAC0188 Parâng*<!–>ROSAC0190 Penteleu*–>ROSCI0193 Peștera Tăușoare*<!–>ROSAC0194 Piatra Craiului*–>ROSAC0198 Platoul Mehedinți*<!–>ROSAC0200 Platoul Vașcău–>ROSCI0206 Porțile de Fier*<!–>ROSCI0207 Postăvarul–>ROSAC0208 Putna – Vrancea*<!–>ROSAC0212 Rarău – Giumalău–>ROSAC0216 Reghiu Scruntar<!–>ROSAC0219 Rusca Montană*–>ROSCI0226 Semenic – Cheile Carașului*<!–>ROSAC0227 Sighișoara – Târnava Mare–>ROSCI0228 Șindrilița<!–>ROSAC0229 Siriu*–>ROSAC0230 Slănic<!–>ROSAC0233 Someșul Rece–>ROSCI0236 Strei – Hațeg*<!–>ROSCI0250 Ținutul Pădurenilor*–>ROSCI0251 Tisa Superioară<!–>ROSAC0253 Trascău*–>ROSAC0260 Valea Cepelor<!–>ROSCI0263 Valea Ierii–>ROSCI0264 Valea Izei și Dealul Solovan*<!–>ROSCI0268 Valea Vâlsanului–>ROSAC0270 Vânători-Neamț<!–>ROSAC0283 Cheile Doftanei–>ROSCI0284 Cheile Teregovei<!–>ROSCI0285 Codrii seculari de la Strâmbu – Băiuț*–>ROSCI0292 Coridorul Rusca Montană – Țarcu – Retezat*<!–>ROSAC0297 Dealurile Târnavei Mici – Bicheș–>ROSAC0298 Defileul Crișului Alb<!–>ROSAC0303 Hârtibaciu Sud – Est–>ROSAC0304 Hârtibaciu Sud – Vest*<!–>ROSCI0314 Lozna–>ROSAC0318 Măgura Târgu Ocna<!–>ROSAC0322 Muntele Șes*–>ROSCI0323 Munții Ciucului*<!–>ROSCI0324 Munții Bihor*–>ROSAC0326 Muscelele Argeșului<!–>ROSCI0327 Nemira – Lapoș*–>ROSCI0328 Obcinele Bucovinei<!–>ROSCI0332 Coșava Mică–>ROSCI0358 Pricop – Huta – Certeze*<!–>ROSAC0359 Prigoria – Bengești–>ROSCI0381 Râul Târgului – Argeșel – Râușor<!–>ROSCI0395 Soveja–>ROSCI0411 Groșii Țibleșului<!–>–>● 9130 – Păduri de fag de tip Asperulo-FagetumROSCI0002 Apuseni<!–>ROSAC0003 Arboretele de castan comestibil de la Baia Mare–>ROSCI0009 Bisoca<!–>ROSAC0015 Buila – Vânturarița–>ROSCI0018 Căldările Zăbalei<!–>ROSCI0019 Călimani – Gurghiu*–>ROSAC0026 Cenaru<!–>ROSCI0028 Cheile Cernei–>ROSCI0031 Cheile Nerei – Beușnița*<!–>ROSAC0035 Cheile Turzii–>ROSAC0037 Ciomad – Balvanyos*<!–>ROSCI0038 Ciucaș–>ROSCI0042 Codru Moma*<!–>ROSAC0045 Coridorul Jiului*–>ROSAC0046 Cozia*<!–>ROSCI0051 Cușma*–>ROSCI0055 Dealul Cetății Lempeș – Mlaștina Hărman<!–>ROSAC0061 Defileul Crișului Negru*–>ROSAC0062 Defileul Crișului Repede – Pădurea Craiului*<!–>ROSCI0063 Defileul Jiului–>ROSAC0064 Defileul Mureșului*<!–>ROSAC0069 Domogled – Valea Cernei*–>ROSCI0070 Drocea*<!–>ROSCI0074 Făgetul Clujului – Valea Morii–>ROSCI0075 Pădurea Pătrăuți*<!–>ROSCI0076 Dealul Mare – Hârlău*–>ROSCI0084 Ferice – Plai<!–>ROSAC0085 Frumoasa–>ROSCI0087 Grădiștea Muncelului – Cioclovina*<!–>ROSAC0091 Herculian–>ROSCI0092 Igniș*<!–>ROSCI0097 Lacul Negru–>ROSAC0122 Munții Făgăraș<!–>ROSAC0124 Munții Maramureșului*–>ROSCI0126 Munții Țarcu<!–>ROSAC0128 Nordul Gorjului de Est*–>ROSAC0129 Nordul Gorjului de Vest*<!–>ROSAC0130 Oituz – Ojdula–>ROSAC0135 Pădurea Bârnova – Repedea*<!–>ROSAC0137 Pădurea Bogății–>ROSAC0142 Pădurea Dălhăuți<!–>ROSAC0148 Pădurea de stejar pufos de la Petiș–>ROSCI0152 Pădurea Floreanu – Frumușica – Ciurea*<!–>ROSCI0156 Munții Goșman–>ROSAC0176 Pădurea Tătăruși<!–>ROSCI0182 Pădurea Verdele–>ROSAC0186 Pădurile de Stejar Pufos de pe Târnava Mare<!–>ROSAC0198 Platoul Mehedinți*–>ROSAC0200 Platoul Vașcău*<!–>ROSCI0206 Porțile de Fier*–>ROSAC0208 Putna – Vrancea*<!–>ROSCI0214 Râul Tur–>ROSCI0216 Reghiu Scruntar<!–>ROSAC0219 Rusca Montană*–>ROSCI0226 Semenic – Cheile Carașului*<!–>ROSAC0227 Sighișoara – Târnava Mare*–>ROSAC0229 Siriu<!–>ROSAC0230 Slănic–>ROSAC0233 Someșul Rece<!–>ROSAC0250 Ținutul Pădurenilor–>ROSCI0251 Tisa Superioară*<!–>ROSAC0253 Trascău*–>ROSCI0257 Tusa – Barcău<!–>ROSAC0262 Valea Iadei–>ROSAC0263 Valea Ierii<!–>ROSCI0267 Valea Roșie–>ROSCI0268 Valea Vâlsanului*<!–>ROSAC0270 Vânători-Neamț–>ROSAC0275 Bârsău – Șomcuta<!–>ROSAC0283 Cheile Doftanei*–>ROSAC0289 Coridorul Drocea – Codru Moma*<!–>ROSCI0291 Coridorul Munții Bihorului – Codru Moma*–>ROSCI0296 Dealurile Drăgășaniului<!–>ROSAC0297 Dealurile Târnavei Mici – Bicheș*–>ROSCI0298 Defileul Crișului Alb*<!–>ROSCI0303 Hârtibaciu Sud – Est–>ROSAC0304 Hârtibaciu Sud – Vest*<!–>ROSCI0314 Lozna*–>ROSCI0320 Mociar<!–>ROSAC0322 Muntele Șes*–>ROSCI0324 Munții Bihor*<!–>ROSCI0325 Munții Metaliferi*–>ROSAC0326 Muscelele Argeșului*<!–>ROSCI0334 Pădurea Buciumeni – Homocea–>ROSCI0335 Pădurea Dobrina – Huși<!–>ROSAC0344 Pădurile din Sudul Piemontului Cândești*–>ROSCI0351 Culmea Cucuieți<!–>ROSAC0352 Perșani*–>ROSAC0354 Platforma Cotmeana*<!–>ROSCI0355 Podișul Lipovei – Poiana Ruscă*–>ROSAC0357 Porumbeni*<!–>ROSCI0358 Pricop – Huta – Certeze*–>ROSAC0359 Prigoria – Bengești*<!–>ROSCI0379 Râul Suceava–>ROSAC0395 Soveja*<!–>ROSCI0399 Suharău – Darabani–>ROSCI0406 Zărandul de Est*<!–>ROSCI0407 Zărandul de Vest*–>ROSCI0427 Pajiștile de la Liteni – Săvădisla<!–>ROSCI0432 Prunișor–><!–>● 9150 – Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-FagionROSCI0002 Apuseni*–>ROSCI0013 Bucegi<!–>ROSAC0015 Buila – Vânturarița*–>ROSCI0031 Cheile Nerei – Beușnița*<!–>ROSCI0038 Ciucaș–>ROSAC0062 Defileul Crișului Repede – Pădurea Craiului<!–>ROSCI0063 Defileul Jiului–>ROSAC0069 Domogled – Valea Cernei*<!–>ROSCI0087 Grădiștea Muncelului – Cioclovina*–>ROSAC0120 Muntele Tâmpa<!–>ROSAC0121 Muntele Vulcan–>ROSAC0122 Munții Făgăraș<!–>ROSAC0124 Munții Maramureșului–>ROSCI0126 Munții Țarcu<!–>ROSAC0128 Nordul Gorjului de Est–>ROSAC0129 Nordul Gorjului de Vest*<!–>ROSAC0137 Pădurea Bogății–>ROSAC0194 Piatra Craiului*<!–>ROSAC0198 Platoul Mehedinți–>ROSAC0200 Platoul Vașcău<!–>ROSCI0206 Porțile de Fier*–>ROSCI0207 Postăvarul<!–>ROSCI0226 Semenic – Cheile Carașului–>ROSAC0253 Trascău*<!–>ROSAC0270 Vânători-Neamț–>ROSAC0322 Muntele Șes<!–>–>● 9170 – Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-CarpinetumROSCI0002 Apuseni<!–>ROSAC0003 Arboretele de castan comestibil de la Baia Mare*–>ROSAC0008 Betfia<!–>ROSCI0019 Călimani – Gurghiu*–>ROSCI0031 Cheile Nerei – Beușnița*<!–>ROSAC0037 Ciomad – Balvanyos*–>ROSCI0042 Codru Moma*<!–>ROSCI0045 Coridorul Jiului*–>ROSAC0046 Cozia<!–>ROSCI0051 Cușma*–>ROSCI0054 Dealul Cetății Deva<!–>ROSCI0055 Dealul Cetății Lempeș – Mlaștina Hărman–>ROSAC0062 Defileul Crișului Repede – Pădurea Craiului<!–>ROSCI0063 Defileul Jiului–>ROSCI0070 Drocea*<!–>ROSCI0074 Făgetul Clujului – Valea Morii–>ROSCI0076 Dealul Mare – Hârlău<!–>ROSAC0085 Frumoasa–>ROSAC0091 Herculian*<!–>ROSAC0122 Munții Făgăraș–>ROSAC0124 Munții Maramureșului<!–>ROSAC0128 Nordul Gorjului de Est–>ROSAC0129 Nordul Gorjului de Vest*<!–>ROSAC0130 Oituz – Ojdula–>ROSAC0137 Pădurea Bogății<!–>ROSAC0142 Pădurea Dălhăuți*–>ROSAC0147 Pădurea de stejar pufos de la Mirăslău<!–>ROSAC0148 Pădurea de stejar pufos de la Petiș–>ROSCI0152 Pădurea Floreanu – Frumușica – Ciurea<!–>ROSCI0154 Pădurea Glodeni*–>ROSAC0155 Pădurea Goroniște<!–>ROSCI0156 Munții Goșman*–>ROSAC0186 Pădurile de Stejar Pufos de pe Târnava Mare<!–>ROSAC0198 Platoul Mehedinți*–>ROSCI0206 Porțile de Fier*<!–>ROSAC0208 Putna – Vrancea–>ROSCI0211 Podișul Secașelor*<!–>ROSACI0214 Râul Tur*–>ROSCI0217 Retezat<!–>ROSAC0227 Sighișoara – Târnava Mare*–>ROSCI0236 Strei – Hațeg<!–>ROSCI0251 Tisa Superioară*–>ROSAC0253 Trascău*<!–>ROSAC0263 Valea Ierii–>ROSCI0264 Valea Izei și Dealul Solovan*<!–>ROSAC0270 Vânători-Neamț*–>ROSAC0275 Bârsău – Șomcuta*<!–>ROSAC0283 Cheile Doftanei–>ROSCI0292 Coridorul Rusca Montană – Țarcu – Retezat<!–>ROSCI0296 Dealurile Drăgășaniului*–>ROSAC0297 Dealurile Târnavei Mici – Bicheș*<!–>ROSAC0298 Defileul Crișului Alb*–>ROSCI0303 Hârtibaciu Sud – Est*<!–>ROSAC0304 Hârtibaciu Sud – Vest*–>ROSCI0314 Lozna*<!–>ROSAC0318 Măgura Târgu Ocna–>ROSCI0320 Mociar<!–>ROSAC0322 Muntele Șes*–>ROSCI0324 Munții Bihor<!–>ROSCI0325 Munții Metaliferi*–>ROSAC0326 Muscelele Argeșului*<!–>ROSAC0334 Pădurea Buciumeni – Homocea–>ROSAC0344 Pădurile din Sudul Piemontului Cândești*<!–>ROSCI0351 Culmea Cucuieți*–>ROSAC0357 Porumbeni*<!–>ROSCI0358 Pricop – Huta – Certeze*–>ROSAC0359 Prigoria – Bengești*<!–>ROSCI0397 Dealurile Podoleni–>ROSCI0406 Zarandul de Est<!–>ROSCI0420 Oprănești*–>ROSCI0424 Pădurea și Lacul Mărgineni<!–>ROSCI0427 Pajiștile de la Liteni – Săvădisla–>ROSCI0432 Prunișor<!–>ROSCI0441 Viile Tecii–><!–>● 9180 * – Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și raveneROSCI0002 Apuseni *–>ROSCI0013 Bucegi *<!–>ROSAC0015 Buila – Vânturarița–>ROSCI0019 Călimani – Gurghiu *<!–>ROSAC0024 Ceahlău *–>ROSCI0029 Cheile Glodului, Cibului și Măzii<!–>ROSCI0030 Cheile Lăpușului–>ROSCI0031 Cheile Nerei – Beușnița<!–>ROSAC0032 Cheile Rudăriei *–>ROSAC0035 Cheile Turzii<!–>ROSAC0036 Cheile Vârghișului–>ROSCI0038 Ciucaș *<!–>ROSCI0042 Codru Moma *–>ROSAC0046 Cozia *<!–>ROSCI0054 Dealul Cetății Deva–>ROSAC0061 Defileul Crișului Negru<!–>ROSAC0062 Defileul Crișului Repede – Pădurea Craiului–>ROSCI0063 Defileul Jiului<!–>ROSAC0069 Domogled – Valea Cernei *–>ROSCI0070 Drocea<!–>ROSCI0087 Grădiștea Muncelului – Cioclovina *–>ROSCI0110 Măgurile Băiței<!–>ROSAC0120 Muntele Tâmpa *–>ROSAC0121 Muntele Vulcan<!–>ROSAC0122 Munții Făgăraș *–>ROSAC0124 Munții Maramureșului *<!–>ROSCI0126 Munții Țarcu–>ROSAC0128 Nordul Gorjului de Est<!–>ROSAC0129 Nordul Gorjului de Vest *–>ROSAC0137 Pădurea Bogății *<!–>ROSAC0188 Parâng–>ROSCI0195 Piatra Mare *<!–>ROSCI0198 Platoul Mehedinți *–>ROSCI0206 Porțile de Fier<!–>ROSCI0207 Postăvarul*–>ROSAC0208 Putna – Vrancea*<!–>ROSCI0226 Semenic – Cheile Carașului*–>ROSAC0227 Sighișoara – Târnava Mare*<!–>ROSAC0229 Siriu*–>ROSAC0239 Târnovu Mare – Latorița<!–>ROSAC0253 Trascău–>ROSAC0262 Valea Iadei<!–>ROSAC0283 Cheile Doftanei–>ROSCI0285 Codrii seculari de la Strâmbu – Băiuț<!–>ROSCI0406 Zarandul de Est–><!–>● 91AA* – Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufosROSCI0011 Braniștea Catârilor–>ROSCI0022 Canaralele Dunării<!–>ROSCI0043 Comana–>ROSAC0059 Dealul Perchiu<!–>ROSAC0060 Dealurile Agighiolului*–>ROSCI0065 Delta Dunării<!–>ROSAC0071 Dumbrăveni – Valea Urluia – Lacul Vederoas*–>ROSAC0072 Dunele de nisip de la Hanul Conachi<!–>ROSAC0083 Fântânița Murfatlar*–>ROSCI0123 Munții Măcinului*<!–>ROSAC0133 Pădurea Bădeana*–>ROSAC0139 Pădurea Breana – Roșcani*<!–>ROSAC0140 Pădurea Călugărească–>ROSCI0149 Pădurea Eseschioi – Lacul Bugeac*<!–>ROSAC0151 Pădurea Gârboavele–>ROSAC0157 Pădurea Hagieni – Cotul Văii<!–>ROSAC0163 Pădurea Mogoș – Mâțele–>ROSAC0165 Pădurea Pogănești<!–>ROSAC0169 Pădurea Seaca – Movileni–>ROSAC0171 Pădurea și pajiștile de la Mârzești<!–>ROSAC0172 Pădurea și Valea Canaraua Fetii – Iortmac–>ROSAC0174 Pădurea Studinița<!–>ROSCI0179 Pădurea Troianu–>ROSCI0201 Podișul Nord Dobrogean*<!–>ROSCI0206 Porțile de Fier–>ROSAC0215 Recifii Jurasici Cheia*<!–>–>● 91D0* – Turbării cu vegetație forestierăROSCI0002 Apuseni<!–>ROSAC0037 Ciomad – Balvanyos–>ROSCI0051 Cușma *<!–>ROSAC0085 Frumoasa *–>ROSCI0086 Găina – Lucina<!–>ROSAC0090 Harghita Mădăraș *–>ROSAC0101 Larion<!–>ROSAC0111 Mestecănișul de la Reci *–>ROSAC0113 Mlaștina după Luncă<!–>ROSCI0116 Molhașurile Căpățânei *–>ROSAC0119 Muntele Mare<!–>ROSAC0122 Munții Făgăraș–>ROSAC0124 Munții Maramureșului *<!–>ROSAC0188 Parâng *–>ROSAC0212 Rarău – Giumalău<!–>ROSAC0233 Someșul Rece–>ROSCI0241 Tinovul Apa Lina – Honcsok<!–>ROSAC0242 Tinovul Apa Roșie–>ROSAC0243 Tinovul de la Dealul Albinelor<!–>ROSAC0244 Tinovul de la Fântâna Brazilor–>ROSAC0245 Tinovul de la Românești<!–>ROSCI0246 Tinovul Luci–>ROSAC0247 Tinovul Mare Poiana Stampei *<!–>ROSAC0248 Tinovul Mohoș – Lacul Sf. Ana *–>ROSAC0249 Tinovul Șaru Dornei *<!–>ROSCI0256 Turbăria Ruginosu Zagon *–>ROSCI0285 Codrii seculari de la Strâmbu – Băiuț<!–>ROSAC0321 Moldova Superioară–>ROSCI0327 Nemira – Lapoș<!–>ROSCI0328 Obcinele Bucovinei–>ROSAC0395 Soveja<!–>–>● 91E0 * – Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)ROSCI0001 Aninișurile de pe Tărlung *<!–>ROSCI0002 Apuseni–>ROSAC0007 Bazinul Ciucului de Jos<!–>ROSAC0010 Bistrița Aurie–>ROSCI0013 Bucegi<!–>ROSAC0015 Buila – Vânturarița–>ROSCI0019 Călimani – Gurghiu *<!–>ROSAC0024 Ceahlău–>ROSAC0027 Cheile Bicazului – Hășmaș *<!–>ROSCI0030 Cheile Lăpușului–>ROSCI0031 Cheile Nerei – Beușnița*<!–>ROSAC0032 Cheile Rudăriei–>ROSAC0035 Cheile Turzii<!–>ROSAC0036 Cheile Vârghișului–>ROSCI0038 Ciucaș *<!–>ROSCI0042 Codru Moma *–>ROSCI0043 Comana<!–>ROSCI0044 Corabia – Turnu Măgurele–>ROSAC0045 Coridorul Jiului*<!–>ROSAC0046 Cozia–>ROSCI0050 Crișul Repede amonte de Oradea<!–>ROSCI0051 Cușma *–>ROSCI0063 Defileul Jiului<!–>ROSAC0064 Defileul Mureșului–>ROSAC0068 Diosig<!–>ROSAC0069 Domogled – Valea Cernei*–>ROSCI0070 Drocea<!–>ROSCI0074 Făgetul Clujului – Valea Morii–>ROSCI0075 Pădurea Pătrăuți<!–>ROSCI0076 Dealul Mare – Hârlău–>ROSAC0085 Frumoasa<!–>ROSAC0086 Găina – Lucina *–>ROSCI0087 Grădiștea Muncelului – Cioclovina<!–>ROSAC0091 Herculian–>ROSAC0103 Lunca Buzăului *<!–>ROSAC0106 Lunca Mijlocie a Argeșului–>ROSAC0111 Mestecănișul de la Reci *<!–>ROSAC0122 Munții Făgăraș*–>ROSAC0124 Munții Maramureșului *<!–>ROSCI0125 Munții Rodnei *–>ROSCI0126 Munții Țarcu*<!–>ROSAC0128 Nordul Gorjului de Est–>ROSAC0129 Nordul Gorjului de Vest<!–>ROSAC0130 Oituz – Ojdula–>ROSAC0137 Pădurea Bogății *<!–>ROSCI0156 Munții Goșman–>ROSAC0162 Lunca Șiretului Inferior<!–>ROSCI0170 Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer *–>ROSAC0188 Parâng<!–>ROSAC0190 Penteleu *–>ROSAC0194 Piatra Craiului<!–>ROSCI0195 Piatra Mare *–>ROSAC0198 Platoul Mehedinți<!–>ROSAC0200 Platoul Vașcău–>ROSAC0202 Silvostepa Olteniei<!–>ROSCI0206 Porțile de Fier*–>ROSAC0208 Putna – Vrancea<!–>ROSCI0211 Podișul Secașelor–>ROSAC0212 Rarău – Giumalău *<!–>ROSAC0214 Râul Tur–>ROSAC0219 Rusca Montană*<!–>ROSAC0224 Scroviștea–>ROSCI0226 Semenic – Cheile Carașului *<!–>ROSAC0227 Sighișoara – Târnava Mare*–>ROSAC0229 Siriu *<!–>ROSAC0233 Someșul Rece–>ROSCI0241 Tinovul Apa Lina – Honcsok<!–>ROSAC0247 Tinovul Mare Poiana Stampei *–>ROSAC0248 Tinovul Mohoș – Lacul Sf. Ana *<!–>ROSCI0251 Tisa Superioară–>ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei<!–>ROSAC0262 Valea Iadei–>ROSAC0263 Valea Ierii<!–>ROSCI0268 Valea Vâlsanului–>ROSAC0270 Vânători-Neamț *<!–>ROSCI0280 Buzăul Superior–>ROSCI0283 Cheile Doftanei *<!–>ROSAC0294 Crișul Alb între Gurahonț și Ineu–>ROSCI0295 Dealurile Clujului de Est<!–>ROSAC0297 Dealurile Târnavei Mici – Bicheș *–>ROSAC0298 Defileul Crișului Alb<!–>ROSCI0300 Fânațele Pietroasa – Podeni–>ROSCI0316 Lunca Râului Doamnei<!–>ROSAC0318 Măgura Târgu Ocna–>ROSAC0321 Moldova Superioară<!–>ROSAC0322 Muntele Șes–>ROSCI0323 Munții Ciucului<!–>ROSCI0325 Munții Metaliferi–>ROSAC0326 Muscelele Argeșului<!–>ROSCI0327 Nemira – Lapoș–>ROSCI0328 Obcinele Bucovinei *<!–>ROSAC0344 Pădurile din Sudul Piemontului Cândești–>ROSCI0351 Culmea Cucuieți<!–>ROSAC0354 Platforma Cotmeana–>ROSAC0359 Prigoria – Bengești<!–>ROSAC0362 Râul Gilort–>ROSAC0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși *<!–>ROSAC0366 Râul Motru*–>ROSCI0379 Râul Suceava *<!–>ROSCI0381 Râul Târgului – Argeșel – Râușor–>ROSAC0384 Râul Târnava Mică<!–>ROSAC0395 Soveja–>ROSCI0406 Zărandul de Est<!–>ROSCI0415 Lunca Bârsei–>ROSCI0455 Munții Călimani<!–>ROSCI1019 Călimani – Gurghiu–><!–>● 91F0 – Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei–>ROSCI0020 Câmpia Careiului<!–>ROSCI0021 Câmpia Ierului–>ROSAC0022 Canaralele Dunării<!–>ROSCI0025 Cefa–>ROSAC0039 Ciuperceni – Desa<!–>ROSCI0043 Comana–>ROSCI0044 Corabia – Turnu Măgurele<!–>ROSAC0045 Coridorul Jiului*–>ROSAC0048 Crișul Alb*<!–>ROSAC0064 Defileul Mureșului–>ROSCI0065 Delta Dunării<!–>ROSAC0068 Diosig–>ROSAC0071 Dumbrăveni – Valea Urluia – Lacul Vederoas<!–>ROSCI0076 Dealul Mare – Hârlău–>ROSCI0088 Gura Vedei – Șaica – Slobozia<!–>ROSAC0103 Lunca Buzăului*–>ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului<!–>ROSAC0106 Lunca Mijlocie a Argeșului–>ROSAC0107 Lunca Mircești<!–>ROSAC0108 Lunca Mureșului Inferior*–>ROSAC0134 Pădurea Balta – Munteni<!–>ROSAC0155 Pădurea Goroniște–>ROSAC0158 Pădurea Bălteni – Hârboanca<!–>ROSAC0161 Pădurea Medeleni–>ROSAC0162 Lunca Șiretului Inferior*<!–>ROSCI0166 Pădurea Reșca Hotărani*–>ROSAC0173 Pădurea Stârmina<!–>ROSAC0178 Pădurea Torcești–>ROSCI0184 Pădurea Zamostea – Lunca<!–>ROSAC0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului–>ROSCI0213 Râul Prut<!–>ROSAC0214 Râul Tur–>ROSAC0224 Scroviștea<!–>ROSAC0266 Valea Oltețului–>ROSAC0270 Vânători-Neamț<!–>ROSCI0290 Coridorul Ialomiței*–>ROSAC0306 Jiana<!–>ROSAC0350 Lunca Teuzului–>ROSCI0351 Culmea Cucuieți<!–>ROSAC0370 Râul Mureș între Lipova și Păuliș–>ROSAC0376 Râul Olt între Mărunței și Turnu Măgurele*<!–>ROSAC0386 Râul Vedea*–>ROSCI0435 Someșul între Rona și Țicău<!–>ROSCI0436 Someșul Inferior–><!–>● 91H0 * – Vegetație forestieră panonică cu Quercus pubescensROSAC0062 Defileul Crișului Repede – Pădurea Craiului–>ROSAC0069 Domogled – Valea Cernei<!–>ROSCI0074 Făgetul Clujului – Valea Morii–>ROSAC0099 Lacul Știucilor – Sic – Puini – Bonțida<!–>ROSCI0146 Pădurea de stejar pufos de la Hoia–>ROSAC0147 Pădurea de stejar pufos de la Mirăslău *<!–>ROSAC0148 Pădurea de stejar pufos de la Petiș *–>ROSAC0186 Pădurile de Stejar Pufos de pe Târnava Mare *<!–>ROSAC0227 Sighișoara – Târnava Mare *–>ROSAC0253 Trascău<!–>–>● 91I0 * – Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.ROSCI0005 Balta Albă – Amara – Jirlău – Lacul Sărat Câineni – Jirlău<!–>ROSAC0011 Braniștea Catârilor*–>ROSCI0020 Câmpia Careiului*<!–>ROSCI0021 Câmpia Ierului–>ROSAC0022 Canaralele Dunării<!–>ROSCI0025 Cefa*–>ROSAC0039 Ciuperceni – Desa<!–>ROSCI0043 Comana–>ROSAC0045 Coridorul Jiului<!–>ROSCI0055 Dealul Cetății Lempeș – Mlaștina Hărman–>ROSAC0059 Dealul Perchiu<!–>ROSAC0071 Dumbrăveni – Valea Urluia – Lacul Vederoasa*–>ROSAC0099 Lacul Știucilor – Sic – Puini – Bonțida<!–>ROSCI0123 Munții Măcinului*–>ROSAC0133 Pădurea Bădeana<!–>ROSCI0136 Pădurea Bejan–>ROSAC0139 Pădurea Breana – Roșcani<!–>ROSAC0140 Pădurea Călugărească–>ROSAC0143 Pădurea de gorun și stejar de la Dosul Fânațului<!–>ROSAC0149 Pădurea Eseschioi – Lacul Bugeac*–>ROSAC0151 Pădurea Gârboavele*<!–>ROSAC0159 Pădurea Homița–>ROSCI0160 Pădurea Icușeni<!–>ROSAC0162 Lunca Șiretului Inferior–>ROSAC0163 Pădurea Mogoș – Mâțele<!–>ROSAC0165 Pădurea Pogănești–>ROSAC0167 Pădurea Roșcani<!–>ROSAC0169 Pădurea Seaca – Movileni*–>ROSAC0171 Pădurea și pajiștile de la Mârzești<!–>ROSAC0172 Pădurea și Valea Canaraua Fetii – Iortmac*–>ROSAC0173 Pădurea Stârmina<!–>ROSAC0183 Pădurea Vlădila–>ROSAC0187 Pajiștile lui Suciu<!–>ROSCI0201 Podișul Nord Dobrogean*–>ROSAC0202 Silvostepa Olteniei*<!–>ROSCI0211 Podișul Secașelor–>ROSV0227 Sighișoara – Târnava Mare<!–>ROSAC0238 Suatu – Cojocna – Crairât–>ROSCI0290 Coridorul Ialomiței<!–>ROSCI0303 Hârtibaciu Sud – Est–>ROSAC0304 Hârtibaciu Sud – Vest<!–>ROSAC0306 Jiana–>ROSCI0320 Mociar<!–>ROSCI0343 Pădurile din Silvostepa Mostiștei*–>ROSCI0422 Pădurea Dandara – Corneanca*<!–>ROSCI0423 Pădurea Dorobanțul–>ROSCI0426 Pădurea Ștorobăneasa<!–>–>● 91K0 – Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion)ROSCI0031 Cheile Nerei – Beușnița*<!–>ROSAC0069 Domogled – Valea Cernei–>ROSAC0122 Munții Făgăraș<!–>ROSAC0126 Munții Țarcu–>ROSAC0128 Nordul Gorjului de Est*<!–>ROSAC0129 Nordul Gorjului de Vest*–>ROSAC0198 Platoul Mehedinți*<!–>ROSCI0206 Porțile de Fier*–>ROSCI0226 Semenic – Cheile Carașului*<!–>ROSCI0284 Cheile Teregovei*–><!–>● 91L0 – Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpinion)ROSCI0031 Cheile Nerei – Beușnița–>ROSCI0054 Dealul Cetății Deva<!–>ROSCI0063 Defileul Jiului*–>ROSAC0064 Defileul Mureșului<!–>ROSAC0069 Domogled – Valea Cernei–>ROSCI0070 Drocea<!–>ROSAC0122 Munții Făgăraș–>ROSCI0126 Munții Țarcu<!–>ROSAC0128 Nordul Gorjului de Est–>ROSAC0129 Nordul Gorjului de Vest<!–>ROSCI0136 Pădurea Bejan–>ROSAC0198 Platoul Mehedinți<!–>ROSCI0206 Porțile de Fier*–>ROSCI0226 Semenic – Cheile Carașului<!–>–>● 91M0 – Păduri balcano-panonice de cer și gorunROSAC0022 Canaralele Dunării<!–>ROSCI0028 Cheile Cernei*–>ROSAC0031 Cheile Nerei – Beușnița<!–>ROSCI0032 Cheile Rudăriei–>ROSCI0043 Comana*<!–>ROSAC0045 Coridorul Jiului*–>ROSAC0062 Defileul Crișului Repede – Pădurea Craiului*<!–>ROSAC0064 Defileul Mureșului*–>ROSCI0069 Domogled – Valea Cernei<!–>ROSCI0070 Drocea*–>ROSAC0071 Dumbrăveni – Valea Urluia – Lacul Vederoas*<!–>ROSCI0087 Grădiștea Muncelului – Cioclovina–>ROSAC0099 Lacul Știucilor – Sic – Puini – Bonțida<!–>ROSAC0106 Lunca Mijlocie a Argeșului–>ROSCI0109 Lunca Timișului*<!–>ROSCI0123 Munții Măcinului–>ROSCI0126 Munții Țarcu<!–>ROSAC0128 Nordul Gorjului de Est–>ROSAC0129 Nordul Gorjului de Vest<!–>ROSAC0138 Pădurea Bolintin*–>ROSAC0140 Pădurea Călugărească*<!–>ROSAC0145 Pădurea de la Alparea*–>ROSAC0149 Pădurea Eseschioi – Lacul Bugeac<!–>ROSAC0155 Pădurea Goroniște*–>ROSAC0157 Pădurea Hagieni – Cotul Văii<!–>ROSAC0168 Pădurea Șarului*–>ROSAC0172 Pădurea și Valea Canaraua Fetii – Iortmac*<!–>ROSAC0173 Pădurea Stârmina–>ROSCI0177 Pădurea Topana*<!–>ROSCI0179 Pădurea Troianu–>ROSAC0198 Platoul Mehedinți*<!–>ROSCI0201 Podișul Nord Dobrogean–>ROSAC0202 Silvostepa Olteniei*<!–>ROSCI0206 Porțile de Fier*–>ROSAC0214 Râul Tur<!–>ROSAC0218 Dealul Mocrei – Rovina – Ineu*–>ROSCI0220 Săcueni*<!–>ROSAC0225 Seaca – Optășani*–>ROSCI0236 Strei – Hațeg*<!–>ROSAC0275 Bârsău – Șomcuta–>ROSCI0284 Cheile Teregovei*<!–>ROSCI0295 Dealurile Clujului de Est–>ROSCI0296 Dealurile Drăgășaniului<!–>ROSAC0298 Defileul Crișului Alb*–>ROSAC0306 Jiana*<!–>ROSCI0308 Lacul și Pădurea Cernica*–>ROSCI0314 Lozna<!–>ROSAC0322 Muntele Șes*–>ROSCI0325 Munții Metaliferi<!–>ROSCI0336 Pădurea Dumbrava*–>ROSAC0337 Pădurea Neudorfului*<!–>ROSCI0338 Pădurea Paniova*–>ROSCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici*<!–>ROSAC0344 Pădurile din Sudul Piemontului Cândești*–>ROSAC0354 Platforma Cotmeana*<!–>ROSCI0355 Podișul Lipovei – Poiana Ruscă*–>ROSAC0359 Prigoria – Bengești<!–>ROSAC0386 Râul Vedea*–>ROSCI0403 Vânju Mare*<!–>ROSCI0405 Dealurile Strehaia – Bâtlanele–>ROSCI0406 Zarandul de Est*<!–>ROSCI0407 Zarandul de Vest*–>ROSCI0420 Oprănești*<!–>ROSCI0423 Pădurea Dorobanțul–>ROSCI0432 Prunișor*<!–>–>● 91Q0 – Păduri relictare cu Pinus sylvestris pe substrate calcaroaseROSCI0002 Apuseni<!–>ROSAC0027 Cheile Bicazului – Hășmaș *–>ROSAC0033 Cheile Șugăului – Munticelu<!–>ROSCI0038 Ciucaș *–>ROSAC0046 Cozia*<!–>ROSCI0063 Defileul Jiului–>ROSAC0069 Domogled – Valea Cernei<!–>ROSAC0122 Munții Făgăraș–>ROSAC0128 Nordul Gorjului de Est *<!–>ROSAC0194 Piatra Craiului–>ROSCI0217 Retezat *<!–>ROSAC0253 Trascău *–><!–>● 91V0 – Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)ROSCI0002 Apuseni*–>ROSCI0013 Bucegi*<!–>ROSAC0015 Buila – Vânturarița*–>ROSCI0019 Călimani – Gurghiu*<!–>ROSCI0023 Cascada Mișina–>ROSAC0024 Ceahlău*<!–>ROSAC0027 Cheile Bicazului – Hășmaș–>ROSCI0030 Cheile Lăpușului<!–>ROSCI0031 Cheile Nerei – Beușnița*–>ROSAC0033 Cheile Șugăului – Munticelu<!–>ROSAC0036 Cheile Vârghișului–>ROSAC0037 Ciomad – Balvanyos*<!–>ROSCI0038 Ciucaș*–>ROSCI0042 Codru Moma<!–>ROSAC0046 Cozia*–>ROSCI0051 Cușma*<!–>ROSAC0061 Defileul Crișului Negru–>ROSACI0062 Defileul Crișului Repede – Pădurea Craiului*<!–>ROSCI0063 Defileul Jiului*–>ROSAC0069 Domogled – Valea Cernei*<!–>ROSCI0084 Ferice – Plai*–>ROSAC0085 Frumoasa*<!–>ROSCI0087 Grădiștea Muncelului – Cioclovina*–>ROSCI0089 Gutâi – Creasta Cocoșului*<!–>ROSAC0090 Harghita Mădăraș*–>ROSAC0091 Herculian*<!–>ROSCI0092 Igniș*–>ROSAC0101 Larion*<!–>ROSAC0120 Muntele Tâmpa–>ROSAC0121 Muntele Vulcan<!–>ROSAC0122 Munții Făgăraș*–>ROSAC0124 Munții Maramureșului*<!–>ROSCI0125 Munții Rodnei*–>ROSCI0126 Munții Țarcu*<!–>ROSCI0127 Muntioru Ursoaia*–>ROSAC0128 Nordul Gorjului de Est*<!–>ROSAC0129 Nordul Gorjului de Vest*–>ROSAC0130 Oituz – Ojdula*<!–>ROSAC0137 Pădurea Bogății*–>ROSAC0153 Pădurea Glodeasa*<!–>ROSCI0156 Munții Goșman*–>ROSCI0182 Pădurea Verdele<!–>ROSCI0188 Parâng–>ROSAC0190 Penteleu*<!–>ROSAC0194 Piatra Craiului*–>ROSCI0195 Piatra Mare*<!–>ROSAC0198 Platoul Mehedinți*–>ROSAC0200 Platoul Vașcău<!–>ROSCI0207 Postăvarul–>ROSCI0208 Putna – Vrancea*<!–>ROSAC0212 Rarău – Giumalău*–>ROSCI0217 Retezat*<!–>ROSAC0219 Rusca Montană*–>ROSCI0226 Semenic – Cheile Carașului*<!–>ROSAC0227 Sighișoara – Târnava Mare–>ROSAC0229 Siriu*<!–>ROSAC0230 Slănic*–>ROSCI0232 Someșul Mare Superior<!–>ROSCI0236 Strei – Hațeg*–>ROSCI0241 Tinovul Apa Lina – Honcsok*<!–>ROSAC0248 Tinovul Mohoș – Lacul Sf. Ana–>ROSAC0250 Ținutul Pădurenilor*<!–>ROSAC0252 Toplița – Scaunul Rotund Borsec*–>ROSCI0253 Trascău*<!–>ROSAC0260 Valea Cepelor–>ROSAC0262 Valea Iadului<!–>ROSAC0263 Valea Ierii*–>ROSAC0264 Valea Izei și Dealul Solovan*<!–>ROSAC0270 Vânători-Neamț*–>ROSAC0283 Cheile Doftanei<!–>ROSCI0285 Codrii seculari de la Strâmbu – Băiuț*–>ROSCI0292 Coridorul Rusca Montană – Țarcu – Retezat*<!–>ROSAC0297 Dealurile Târnavei Mici – Bicheș*–>ROSCI0303 Hârtibaciu Sud – Est<!–>ROSAC0304 Hârtibaciu Sud – Vest–>ROSAC0318 Măgura Târgu Ocna<!–>ROSAC0321 Moldova Superioară–>ROSAC0322 Muntele Șes*<!–>ROSCI0323 Munții Ciucului*–>ROSCI0324 Munții Bihor*<!–>ROSAC0326 Muscelele Argeșului–>ROSCI0327 Nemira – Lapoș*<!–>ROSCI0328 Obcinele Bucovinei*–>ROSCI0332 Coșava Mică*<!–>ROSCI0339 Pădurea Povernii – Valea Cernița–>ROSCI0355 Podișul Lipovei – Poiana Ruscă*<!–>ROSCI0358 Pricop – Huta – Certeze–>ROSCI0381 Râul Târgului – Argeșel – Râușor*<!–>ROSAC0395 Soveja*–>ROSCI0406 Zarandul de Est<!–>ROSCI0411 Groșii Țibleșului*–><!–>● 91X0 * – Păduri dobrogene de fagROSCI0123 Munții Măcinului *–><!–>● 91Y0 – Păduri dacice de stejar și carpenROSCI0002 Apuseni–>ROSAC0004 Băgău*<!–>ROSAC0014 Bucșani*–>ROSCI0019 Călimani – Gurghiu<!–>ROSCI0031 Cheile Nerei – Beușnița–>ROSCI0042 Codru Moma<!–>ROSCI0043 Comana*–>ROSCI0045 Coridorul Jiului*<!–>ROSAC0046 Cozia*–>ROSCI0051 Cușma<!–>ROSCI0054 Dealul Cetății Deva–>ROSCI0055 Dealul Cetății Lempeș – Mlaștina Hărman<!–>ROSCI0063 Defileul Jiului–>ROSAC0064 Defileul Mureșului*<!–>ROSAC0069 Domogled – Valea Cernei*–>ROSCI0070 Drocea*<!–>ROSCI0074 Făgetul Clujului – Valea Morii–>ROSCI0075 Pădurea Pătrăuți*<!–>ROSCI0076 Dealul Mare – Hârlău*–>ROSAC0099 Lacul Știucilor – Sic – Puini – Bonțida<!–>ROSCI0109 Lunca Timișului*–>ROSCI0110 Măgurile Băiței<!–>ROSAC0120 Muntele Tâmpa–>ROSCI0123 Munții Măcinului*<!–>ROSAC0124 Munții Maramureșului–>ROSAC0128 Nordul Gorjului de Est<!–>ROSAC0129 Nordul Gorjului de Vest–>ROSAC0135 Pădurea Bârnova – Repedea*<!–>ROSCI0136 Pădurea Bejan–>ROSAC0137 Pădurea Bogății<!–>ROSAC0138 Pădurea Bolintin*–>ROSCI0141 Pădurea Ciornohal*<!–>ROSAC0143 Pădurea de gorun și stejar de la Dosul Fânaț–>ROSAC0144 Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul Pur<!–>ROSAC0145 Pădurea de la Alparea–>ROSCI0152 Pădurea Floreanu – Frumușica – Ciurea*<!–>ROSAC0155 Pădurea Goroniște–>ROSAC0158 Pădurea Bălteni – Hârboanca<!–>ROSAC0159 Pădurea Homița–>ROSAC0162 Lunca Șiretului Inferior*<!–>ROSAC0164 Pădurea Plopeni–>ROSAC0165 Pădurea Pogănești<!–>ROSCI0166 Pădurea Reșca Hotărani*–>ROSAC0167 Pădurea Roșcani<!–>ROSAC0175 Pădurea Tălășmani–>ROSAC0181 Pădurea Uricani<!–>ROSAC0183 Pădurea Vlădila*–>ROSCI0184 Pădurea Zamostea – Lunca<!–>ROSCI0187 Pajiștile lui Suciu–>ROSAC0198 Platoul Mehedinți*<!–>ROSAC0200 Platoul Vașcău–>ROSCI0201 Podișul Nord Dobrogean*<!–>ROSAC0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului–>ROSCI0206 Porțile de Fier*<!–>ROSV0208 Putna – Vrancea–>ROSAC0209 Racâș – Hida*<!–>ROSCI0211 Podișul Secașelor*–>ROSAC0214 Râul Tur*<!–>ROSAC0216 Reghiu Scruntar–>ROSAC0218 Dealul Mocrei – Rovina – Ineu*<!–>ROSV0224 Scroviștea*–>ROSCI0226 Semenic – Cheile Carașului<!–>ROSV0227 Sighișoara – Târnava Mare*–>ROSCI0236 Strei – Hațeg*<!–>ROSAC0253 Trascău–>ROSAC0266 Valea Oltețului<!–>ROSAC0270 Vânători-Neamț–>ROSAC0275 Bârsău – Șomcuta*<!–>ROSAC0283 Cheile Doftanei–>ROSCI0290 Coridorul Ialomiței*<!–>ROSCI0295 Dealurile Clujului de Est–>ROSCI0296 Dealurile Drăgășaniului*<!–>ROSAC0298 Defileul Crișului Alb*–>ROSAC0300 Fânațele Pietroasa – Podeni<!–>ROSCI0303 Hârtibaciu Sud – Est*–>ROSAC0304 Hârtibaciu Sud – Vest*<!–>ROSCI0308 Lacul și Pădurea Cernica*–>ROSCI0314 Lozna<!–>ROSCI0320 Mociar*–>ROSAC0322 Muntele Șes*<!–>ROSCI0325 Munții Metaliferi*–>ROSAC0326 Muscelele Argeșului*<!–>ROSAC0334 Pădurea Buciumeni – Homocea*–>ROSCI0335 Pădurea Dobrina – Huși*<!–>ROSAC0337 Pădurea Neudorfului*–>ROSCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici*<!–>ROSCI0342 Pădurea Târgu Mureș–>ROSAC0344 Pădurile din Sudul Piemontului Cândești*<!–>ROSCI0351 Culmea Cucuieți*–>ROSCI0352 Perșani<!–>ROSAC0354 Platforma Cotmeana*–>ROSAC0357 Porumbeni<!–>ROSAC0359 Prigoria – Bengești*–>ROSAC0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși<!–>ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia*–>ROSAC0376 Râul Olt între Mărunței și Turnu Măgurele*<!–>ROSCI0379 Râul Suceava–>ROSAC0386 Râul Vedea*<!–>ROSCI0397 Dealurile Podoleni–>ROSCI0399 Suharău – Darabani*<!–>ROSAC0403 Vânju Mare–>ROSCI0405 Dealurile Strehaia – Bâtlanele<!–>ROSCI0406 Zarandul de Est*–>ROSCI0407 Zarandul de Vest*<!–>ROSCI0424 Pădurea și Lacul Mărgineni*–>ROSCI0426 Pădurea Ștorobăneasa*<!–>ROSCI0427 Pajiștile de la Liteni – Săvădisla–>ROSCI0432 Prunișor*<!–>–>● 9260 – Vegetație forestieră cu Castanea sativaROSCI0003 Arboretele de castan comestibil de la Baia Mare*<!–>ROSAC0128 Nordul Gorjului de Est–>ROSAC0129 Nordul Gorjului de Vest *<!–>ROSCI0312 Castanii comestibili de la Buia *–><!–>● 92A0 – Zăvoaie cu Salix alba și Populus albaROSCI0006 Balta Mică a Brăilei*–>ROSCI0012 Brațul Măcin<!–>ROSCI0020 Câmpia Careiului*–>ROSCI0021 Câmpia Ierului*<!–>ROSAC0022 Canaralele Dunării*–>ROSAC0039 Ciuperceni – Desa*<!–>ROSCI0043 Comana–>ROSCI0044 Corabia – Turnu Măgurele*<!–>ROSAC0045 Coridorul Jiului*–>ROSAC0048 Crișul Alb*<!–>ROSAC0049 Crișul Negru*–>ROSCI0065 Delta Dunării*<!–>ROSAC0068 Diosig–>ROSCI0088 Gura Vedei – Șaica – Slobozia*<!–>ROSAC0103 Lunca Buzăului*–>ROSAC0104 Lunca Inferioară a Crișului Repede*<!–>ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului*–>ROSAC0106 Lunca Mijlocie a Argeșului*<!–>ROSAC0107 Lunca Mircești–>ROSAC0108 Lunca Mureșului Inferior*<!–>ROSCI0109 Lunca Timișului*–>ROSCI0115 Mlaștina Satchinez<!–>ROSCI0131 Oltenița – Mostiștea – Chiciu*–>ROSAC0132 Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu<!–>ROSAC0138 Pădurea Bolintin–>ROSAC0143 Pădurea de gorun și stejar de la Dosul Fânațului<!–>ROSCI0152 Pădurea Floreanu – Frumușica – Ciurea–>ROSAC0161 Pădurea Medeleni<!–>ROSAC0162 Lunca Șiretului Inferior*–>ROSCI0166 Pădurea Reșca Hotărani<!–>ROSAC0173 Pădurea Stârmina*–>ROSCI0185 Păduricea de la Santău<!–>ROSCI0201 Podișul Nord Dobrogean–>ROSCI0206 Porțile de Fier<!–>ROSCI0213 Râul Prut*–>ROSAC0214 Râul Tur*<!–>ROSCI0220 Săcueni*–>ROSAC0224 Scroviștea<!–>ROSAC0227 Sighișoara – Târnava Mare–>ROSCI0264 Valea Izei și Dealul Solovan<!–>ROSAC0266 Valea Oltețului*–>ROSCI0278 Bordușani – Borcea*<!–>ROSCI0290 Coridorul Ialomiței*–>ROSAC0299 Dunărea la Gârla Mare – Maglavit*<!–>ROSCI0303 Hârtibaciu Sud – Est–>ROSCI0304 Hârtibaciu Sud – Vest<!–>ROSAC0306 Jiana*–>ROSCI0313 Confluența Mureș cu Arieș<!–>ROSAC0315 Lunca Chineja–>ROSCI0319 Mlaștina de la Fetești<!–>ROSAC0354 Platforma Cotmeana*–>ROSAC0362 Râul Gilort<!–>ROSAC0364 Râul Moldova între Tupilați și Roman*–>ROSAC0366 Râul Motru<!–>ROSAC0370 Râul Mureș între Lipova și Păuliș–>ROSCI0372 Dăbuleni – Potelu<!–>ROSAC0376 Râul Olt între Mărunței și Turnu Măgurele*–>ROSCI0378 Râul Siret între Pașcani și Roman*<!–>ROSAC0386 Râul Vedea–>ROSAC0391 Șiretul Mijlociu – Bucecea<!–>ROSCI0426 Pădurea Ștorobăneasa–>ROSCI0434 Șiretul Mijlociu<!–>ROSCI0435 Someșul între Rona și Țicău–>ROSCI0437 Someșul Mare între Mica și Beclean<!–>–>● 92D0 – Galerii ripariene și tufărișuri (Nerio-Tamaricetea și Securinegion tinctoriae)ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei *<!–>ROSAC0022 Canaralele Dunării–>ROSCI0065 Delta Dunării *<!–>ROSAC0103 Lunca Buzăului *–><!–>● 9410 – Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea)ROSCI0002 Apuseni*–>ROSAC0013 Bucegi*<!–>ROSAC0015 Buila – Vânturarița–>ROSCI0016 Buteasa<!–>ROSCI0019 Călimani – Gurghiu*–>ROSAC0024 Ceahlău*<!–>ROSAC0027 Cheile Bicazului – Hășmaș*–>ROSAC0033 Cheile Șugăului – Munticelu<!–>ROSCI0038 Ciucaș*–>ROSAC0046 Cozia<!–>ROACI0047 Creasta Nemirei*–>ROSCI0051 Cușma*<!–>ROSCI0052 Dăncioanea–>ROSAC0062 Defileul Crișului Repede – Pădurea Craiului<!–>ROSCI0063 Defileul Jiului–>ROSAC0069 Domogled – Valea Cernei<!–>ROSAC0085 Frumoasa*–>ROSAC0086 Găina – Lucina<!–>ROSCI0087 Grădiștea Muncelului – Cioclovina*–>ROSAC0090 Harghita Mădăraș*<!–>ROSAC0091 Herculian*–>ROSCI0092 Igniș*<!–>ROSAC0101 Larion–>ROSAC0102 Leaota*<!–>ROSCI0116 Molhașurile Căpățânei*–>ROSAC0122 Munții Făgăraș*<!–>ROSAC0124 Munții Maramureșului*–>ROSCI0125 Munții Rodnei*<!–>ROSCI0126 Munții Țarcu*–>ROSCI0127 Muntioru Ursoaia<!–>ROSAC0128 Nordul Gorjului de Est*–>ROSAC0129 Nordul Gorjului de Vest*<!–>ROSAC0130 Oituz – Ojdula*–>ROSCI0156 Munții Goșman<!–>ROSAC0188 Parâng*–>ROSAC0190 Penteleu*<!–>ROSCI0193 Peștera Tăușoare–>ROSAC0194 Piatra Craiului*<!–>ROSCI0195 Piatra Mare*–>ROSAC0196 Pietrosul Broștenilor – Cheile Zugrenilor*<!–>ROSCI0207 Postăvarul*–>ROSV0208 Putna – Vrancea*<!–>ROSAC0212 Rarău – Giumalău*–>ROSCI0217 Retezat*<!–>ROSCI0228 Șindrilița–>ROSAC0229 Siriu<!–>ROSAC0230 Slănic–>ROSAC0233 Someșul Rece*<!–>ROSCI0236 Strei – Hațeg*–>ROSAC0239 Târnovu Mare – Latorița<!–>ROSCI0241 Tinovul Apa Lina – Honcsok*–>ROSAC0243 Tinovul de la Dealul Albinelor<!–>ROSAC0244 Tinovul de la Fântâna Brazilor–>ROSAC0245 Tinovul de la Românești<!–>ROSAC0247 Tinovul Mare Poiana Stampei*–>ROSAC0248 Tinovul Mohoș – Lacul Sf. Ana<!–>ROSAC0253 Trascău–>ROSCI0256 Turbăria Ruginosu Zagon<!–>ROSAC0260 Valea Cepelor–>ROSAC0263 Valea Ierii*<!–>ROSCI0264 Valea Izei și Dealul Solovan–>ROSCI0285 Codrii seculari de la Strâmbu – Băiuț<!–>ROSCI0292 Coridorul Rusca Montană – Țarcu – Retezat*–>ROSCI0323 Munții Ciucului*<!–>ROSCI0324 Munții Bihor*–>ROSCI0327 Nemira – Lapoș*<!–>ROSCI0328 Obcinele Bucovinei*–>ROSCI0381 Râul Târgului – Argeșel – Râușor*<!–>ROSAC0395 Soveja–>ROSCI0411 Groșii Țibleșului<!–>–>● 9420 – Păduri de Larix decidua și/sau Pinus cembra din regiunea montanăROSCI0002 Apuseni<!–>ROSCI0013 Bucegi *–>ROSCI0019 Călimani – Gurghiu<!–>ROSAC0024 Ceahlău–>ROSCI0038 Ciucaș<!–>ROSAC0122 Munții Făgăraș–>ROSCI0125 Munții Rodnei *<!–>ROSAC0188 Parâng–>ROSCI0193 Peștera Tăușoare<!–>ROSAC0239 Târnovu Mare – Latorița–>ROSAC0253 Trascău<!–>ROSCI0323 Munții Ciucului*–><!–>● 9530 * – Păduri (sub)mediteraneene de pini negri endemiciROSAC0069 Domogled – Valea Cernei *–>ROSCI0206 Porțile de Fier *<!–>–><!–>–> … 10.4.<!–>Lista cu Presiunile și Amenințările ce acționează asupra fiecărui habitat forestier de interes comunitar● 9110 – Păduri de fag de tip Luzulo-FagetumRegiunea biogeografică Alpină

Presiuni –>			Amenințări<!–>
Cod –>	Denumire <!–>	Intensitate –>	Cod <!–>	Denumire –>	Intensitate<!–>
A09 –>	Pășunat intensiv <!–>	Medie –>	A09 <!–>	Pășunat intensiv –>	Medie<!–>

–>Regiunea biogeografică Continentală

Presiuni <!–>			Amenințări–>
Cod <!–>	Denumire –>	Intensitate <!–>	Cod –>	Denumire <!–>	Intensitate–>
B10 <!–>	Exploatare ilegală –>	Medie <!–>	B10 –>	Exploatare ilegală <!–>	Medie–>
B12 <!–>	Rărituri –>	Medie <!–>	B12 –>	Rărituri <!–>	Medie–>

<!–>–>● 9130 – Păduri de fag de tip Asperulo-FagetumRegiunea biogeografică Alpină

Presiuni <!–>			Amenințări–>
Cod <!–>	Denumire –>	Intensitate <!–>	Cod –>	Denumire <!–>	Intensitate–>
B07<!–>	Extragerea arborilor morți sau aproape morți–>	Medie <!–>	B07–>	Extragerea arborilor morți sau aproape morți<!–>	Medie–>
B06<!–>	Exploatarea arborilor individuali (Tăiere selectivă)–>	Medie<!–>	–>	<!–>	–>
B12 <!–>	Rărituri –>	Medie<!–>	–>	<!–>	–>

<!–>Regiunea biogeografică Continentală

Presiuni –>			Amenințări<!–>
Cod –>	Denumire <!–>	Intensitate –>	Cod <!–>	Denumire –>	Intensitate<!–>
B06–>	Exploatarea arborilor individuali (Tăiere selectivă)<!–>	Ridicată –>	B06<!–>	Exploatarea arborilor individuali (Tăiere selectivă)–>	Medie<!–>
B10 –>	Exploatare ilegală <!–>	Medie–>	<!–>	–>	<!–>
B12 –>	Rărituri <!–>	Medie–>	<!–>	–>	<!–>

–><!–>● 9150 – Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-FagionRegiunea biogeografică Alpină

Presiuni –>			Amenințări<!–>
Cod –>	Denumire <!–>	Intensitate –>	Cod <!–>	Denumire –>	Intensitate<!–>
A09 –>	Pășunat intensiv <!–>	Medie –>	A09 <!–>	Pășunat intensiv –>	Medie<!–>

–>Regiunea biogeografică Continentală

Presiuni <!–>			Amenințări–>
Cod <!–>	Denumire –>	Intensitate <!–>	Cod –>	Denumire <!–>	Intensitate–>
B10 <!–>	Exploatare ilegală –>	Ridicată <!–>	B10 –>	Exploatare ilegală <!–>	Ridicată–>
A09 <!–>	Pășunat intensiv –>	Medie <!–>	A09 –>	Pășunat intensiv <!–>	Medie–>

<!–>–>● 9170 – Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-CarpinetumRegiunea biogeografică Alpină

Presiuni <!–>			Amenințări–>
Cod <!–>	Denumire –>	Intensitate <!–>	Cod –>	Denumire <!–>	Intensitate–>
C01<!–>	Extracția mineralelor (rocă, minereuri metalice, pietriș, nisip, coajă, etc.)–>	Medie <!–>	C01–>	Extracția mineralelor (rocă, minereuri metalice, pietriș, nisip, coajă, etc.)<!–>	Medie–>

<!–>Regiunea biogeografică Continentală

Presiuni –>			Amenințări<!–>
Cod –>	Denumire <!–>	Intensitate –>	Cod <!–>	Denumire –>	Intensitate<!–>
B06–>	Exploatarea arborilor individuali (Tăiere selectivă)<!–>	Ridicată –>	B06 <!–>	Exploatarea arborilor individuali (Tăiere selectivă)–>	Ridicată<!–>
B12 –>	Rărituri <!–>	Ridicată –>	B12 <!–>	Rărituri –>	Ridicată<!–>

–><!–>● 9180* – Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și raveneRegiunea biogeografică Alpină

Presiuni –>			Amenințări<!–>
Cod –>	Denumire <!–>	Intensitate –>	Cod <!–>	Denumire –>	Intensitate<!–>
B03–>	Replantarea pădurii cu/sau introducerea speciilor nenative<!–>	Ridicată –>	B03<!–>	Replantarea pădurii cu/sau introducerea speciilor nenative–>	Ridicată<!–>
L06–>	Relații interspecifice (competiție, prădătorism, parazitism, patogeni)<!–>	Medie –>	L06<!–>	Relații interspecifice (competiție, prădătorism, parazitism, patogeni)–>	Medie<!–>

–>Regiunea biogeografică Continentală

Presiuni <!–>			Amenințări–>
Cod <!–>	Denumire –>	Intensitate <!–>	Cod –>	Denumire <!–>	Intensitate–>
B03<!–>	Replantarea pădurii cu/sau introducerea speciilor nenative–>	Medie <!–>	B03–>	Replantarea pădurii cu/sau introducerea speciilor nenative<!–>	Medie–>

<!–>–>● 91AA – Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufosRegiunea biogeografică Continentală

Presiuni <!–>			Amenințări–>
Cod <!–>	Denumire –>	Intensitate <!–>	Cod –>	Denumire <!–>	Intensitate–>
A09 <!–>	Pășunat intensiv –>	Medie <!–>	A09 –>	Pășunat intensiv <!–>	Medie–>

<!–>Regiunea biogeografică Stepică

Presiuni –>			Amenințări<!–>
Cod –>	Denumire <!–>	Intensitate –>	Cod <!–>	Denumire –>	Intensitate<!–>
A09 –>	Pășunat intensiv <!–>	Medie –>	A09 <!–>	Pășunat intensiv –>	Medie<!–>

–><!–>● 91D0* – Turbării cu vegetație forestierăRegiunea biogeografică Alpină

Presiuni –>			Amenințări<!–>
Cod –>	Denumire <!–>	Intensitate –>	Cod <!–>	Denumire –>	Intensitate<!–>
L01–>	Procese abiotice naturale (eroziune, secetă, salinizare, etc.)<!–>	Medie –>	L01<!–>	Procese abiotice naturale (eroziune, secetă, salinizare, etc.)–>	Medie<!–>
A09 –>	Pășunat intensiv <!–>	Medie –>	A09 <!–>	Pășunat intensiv –>	Medie<!–>

–>Regiunea biogeografică Continentală

Presiuni <!–>			Amenințări–>
Cod <!–>	Denumire –>	Intensitate <!–>	Cod –>	Denumire <!–>	Intensitate–>
L01<!–>	Procese abiotice naturale (eroziune, secetă, salinizare, etc.)–>	Medie <!–>	L01–>	Procese abiotice naturale (eroziune, secetă, salinizare, etc.)<!–>	Medie–>

<!–>–>● 91E0* – Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)Regiunea biogeografică Alpină

Presiuni <!–>			Amenințări–>
Cod <!–>	Denumire –>	Intensitate <!–>	Cod –>	Denumire <!–>	Intensitate–>
E01<!–>	Drumuri, poteci, căi ferate și infrastructura aferentă (poduri, viaducte, tunele)–>	Ridicată <!–>	E01–>	Drumuri, poteci, căi ferate și infrastructura aferentă (poduri, viaducte, tunele)<!–>	Ridicată–>
A09 <!–>	Pășunat intensiv –>	Medie <!–>	A09 –>	Pășunat intensiv <!–>	Medie–>
L01<!–>	Procese abiotice naturale (eroziune, secetă, salinizare, etc.)–>	Medie <!–>	L01–>	Procese abiotice naturale (eroziune, secetă, salinizare, etc.)<!–>	Medie–>

<!–>Regiunea biogeografică Continentală

Presiuni –>			Amenințări<!–>
Cod –>	Denumire <!–>	Intensitate –>	Cod <!–>	Denumire –>	Intensitate<!–>
A09 –>	Pășunat intensiv <!–>	Medie –>	A09 <!–>	Pășunat intensiv –>	Medie<!–>
C01–>	Extracția mineralelor (rocă, minereuri metalice, pietriș, nisip, coajă, etc.)<!–>	Medie –>	C01<!–>	Extracția mineralelor (rocă, minereuri metalice, pietriș, nisip, coajă, etc.)–>	Medie<!–>

–><!–>● 91F0 – Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)Regiunea biogeografică Continentală

Presiuni –>			Amenințări<!–>
Cod –>	Denumire <!–>	Intensitate –>	Cod <!–>	Denumire –>	Intensitate<!–>
B07–>	Extragerea arborilor morți sau aproape morți<!–>	Medie –>	B07<!–>	Extragerea arborilor morți sau aproape morți–>	Medie<!–>
A09 –>	Pășunat intensiv <!–>	Medie –>	A09 <!–>	Pășunat intensiv –>	Medie<!–>

–>Regiunea biogeografică Panonică

Presiuni <!–>			Amenințări–>
Cod <!–>	Denumire –>	Intensitate <!–>	Cod –>	Denumire <!–>	Intensitate–>
A09 <!–>	Pășunat intensiv –>	Medie <!–>	A09 –>	Pășunat intensiv <!–>	Medie–>

<!–>–>● 91H0* – Vegetație forestieră panonică cu Quercus pubescensRegiunea biogeografică Continentală

Presiuni <!–>			Amenințări–>
Cod <!–>	Denumire –>	Intensitate <!–>	Cod –>	Denumire <!–>	Intensitate–>
A09 <!–>	Pășunat intensiv –>	Medie <!–>	A09 –>	Pășunat intensiv <!–>	Medie–>
L01<!–>	Procese abiotice naturale (eroziune, secetă, salinizare, etc.)–>	Medie <!–>	L01–>	Procese abiotice naturale (eroziune, secetă, salinizare, etc.)<!–>	Medie–>

<!–>–>● 91I0* – Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.Regiunea biogeografică Continentală

Presiuni <!–>			Amenințări–>
Cod <!–>	Denumire –>	Intensitate <!–>	Cod –>	Denumire <!–>	Intensitate–>
B12 <!–>	Rărituri –>	Medie <!–>	B12 –>	Rărituri <!–>	Ridicată–>
A09 <!–>	Pășunat intensiv –>	Medie <!–>	A09 –>	Pășunat intensiv <!–>	Medie–>
L01<!–>	Procese abiotice naturale (eroziune, secetă, salinizare, etc.) –>	Medie <!–>	L01–>	Procese abiotice naturale (eroziune, secetă, salinizare, etc.)<!–>	Medie–>

<!–>Regiunea biogeografică Panonică

Presiuni –>			Amenințări<!–>
Cod –>	Denumire <!–>	Intensitate –>	Cod <!–>	Denumire –>	Intensitate<!–>
B06–>	Exploatarea arborilor individuali (Tăiere selectivă)<!–>	Medie –>	B06<!–>	Exploatarea arborilor individuali (Tăiere selectivă)–>	Medie<!–>
B07–>	Extragerea arborilor morți sau aproape morți<!–>	Ridicată –>	B07<!–>	Extragerea arborilor morți sau aproape morți–>	Ridicată<!–>
B10 –>	Exploatare ilegală <!–>	Medie –>	B10 <!–>	Exploatare ilegală –>	Medie<!–>

–>Regiunea biogeografică Stepică

Presiuni <!–>			Amenințări–>
Cod <!–>	Denumire –>	Intensitate <!–>	Cod –>	Denumire <!–>	Intensitate–>
A10 <!–>	Pășunat extensiv –>	Medie <!–>	A10 –>	Pășunat extensiv <!–>	Medie–>
B10 <!–>	Exploatare ilegală –>	Medie <!–>	B10 –>	Exploatare ilegală <!–>	Medie–>

<!–>–>● 91K0 – Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion)Regiunea biogeografică Alpină

Presiuni <!–>			Amenințări–>
Cod <!–>	Denumire –>	Intensitate <!–>	Cod –>	Denumire <!–>	Intensitate–>
B09<!–>	Tăiere rasă, extragerea tuturor arborilor–>	Medie <!–>	B09–>	Tăiere rasă, extragerea tuturor arborilor<!–>	Medie–>
B12 <!–>	Rărituri –>	Medie <!–>	B12 –>	Rărituri <!–>	Medie–>

<!–>Regiunea biogeografică Continentală

Presiuni –>			Amenințări<!–>
Cod –>	Denumire <!–>	Intensitate –>	Cod <!–>	Denumire –>	Intensitate<!–>
B09–>	Tăiere rasă, extragerea tuturor arborilor<!–>	Medie –>	B09<!–>	Tăiere rasă, extragerea tuturor arborilor–>	Medie<!–>
B12 –>	Rărituri <!–>	Medie –>	B12 <!–>	Rărituri –>	Medie<!–>

–><!–>● 91L0 – Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpinion)Regiunea biogeografică Alpină

Presiuni –>			Amenințări<!–>
Cod –>	Denumire <!–>	Intensitate –>	Cod <!–>	Denumire –>	Intensitate<!–>
B12 –>	Rărituri <!–>	Medie –>	B12 <!–>	Rărituri –>	Medie<!–>

–>Regiunea biogeografică Continentală

Presiuni <!–>			Amenințări–>
Cod <!–>	Denumire –>	Intensitate <!–>	Cod –>	Denumire <!–>	Intensitate–>
B12 <!–>	Rărituri –>	Medie <!–>	B12 –>	Rărituri <!–>	Medie–>

<!–>–>● 91M0 – Păduri balcano-panonice de cer și gorunRegiunea biogeografică Continentală

Presiuni <!–>			Amenințări–>
Cod <!–>	Denumire –>	Intensitate <!–>	Cod –>	Denumire <!–>	Intensitate–>
B07<!–>	Extragerea arborilor morți sau aproape morți–>	Medie <!–>	B07–>	Extragerea arborilor morți sau aproape morți <!–>	Medie–>
B12 <!–>	Rărituri –>	Medie <!–>	B12 –>	Rărituri <!–>	Medie–>

<!–>Regiunea biogeografică Stepică

Presiuni –>			Amenințări<!–>
Cod –>	Denumire <!–>	Intensitate –>	Cod <!–>	Denumire –>	Intensitate<!–>
B07–>	Extragerea arborilor morți sau aproape morți<!–>	Ridicată –>	B07<!–>	Extragerea arborilor morți sau aproape morți–>	Ridicată<!–>
B12 –>	Rărituri <!–>	Medie –>	B12 <!–>	Rărituri –>	Medie<!–>

–><!–>● 91Q0 – Păduri relictare cu Pinus sylvestris pe substrate calcaroaseRegiunea biogeografică Alpină

Presiuni –>			Amenințări<!–>
Cod –>	Denumire <!–>	Intensitate –>	Cod <!–>	Denumire –>	Intensitate<!–>
A09 –>	Pășunat intensiv <!–>	Medie –>	A09 <!–>	Pășunat intensiv –>	Medie<!–>

–><!–>● 91V0 – Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)Regiunea biogeografică Alpină

Presiuni –>			Amenințări<!–>
Cod –>	Denumire <!–>	Intensitate –>	Cod <!–>	Denumire –>	Intensitate<!–>
B06–>	Exploatarea arborilor individuali (Tăiere selectivă)<!–>	Ridicată –>	B06<!–>	Exploatarea arborilor individuali (Tăiere selectivă)–>	Ridicată<!–>
B07–>	Extragerea arborilor morți sau aproape morți<!–>	Medie –>	C01<!–>	Extracția mineralelor (rocă, minereuri metalice, pietriș, nisip, coajă, etc.)–>	Medie<!–>
B12 –>	Rărituri <!–>	Medie–>	<!–>	–>	<!–>
C01–>	Extracția mineralelor (rocă, minereuri metalice, pietriș, nisip, coajă, etc.)<!–>	Medie–>	<!–>	–>	<!–>

–>Regiunea biogeografică Continentală

Presiuni <!–>			Amenințări–>
Cod <!–>	Denumire –>	Intensitate <!–>	Cod –>	Denumire <!–>	Intensitate–>
B06<!–>	Exploatarea arborilor individuali (Tăiere selectivă)–>	Medie <!–>	B06–>	Exploatarea arborilor individuali (Tăiere selectivă)<!–>	Medie–>
B07<!–>	Extragerea arborilor morți sau aproape morți–>	Medie <!–>	B07–>	Extragerea arborilor morți sau aproape morți <!–>	Medie–>
B12 <!–>	Rărituri –>	Medie <!–>	B12 –>	Rărituri <!–>	Medie–>
C01<!–>	Extracția mineralelor (rocă, minereuri metalice, pietriș, nisip, coajă, etc.)–>	Medie <!–>	C01–>	Extracția mineralelor (rocă, minereuri metalice, pietriș, nisip, coajă, etc.)<!–>	Medie–>

<!–>–>● 91X0* – Păduri dobrogene de fagRegiunea biogeografică Stepică

Presiuni <!–>			Amenințări–>
Cod <!–>	Denumire –>	Intensitate <!–>	Cod –>	Denumire <!–>	Intensitate–>
A09 <!–>	Pășunat intensiv –>	Medie <!–>	A09 –>	Pășunat intensiv <!–>	Medie–>
L01<!–>	Procese abiotice naturale (eroziune, secetă, salinizare, etc.)–>	Ridicată <!–>	L01–>	Procese abiotice naturale (eroziune, secetă, salinizare, etc.)<!–>	Ridicată–>
B06 <!–>	Exploatarea arborilor individuali (Tăiere selectivă)–>	Medie <!–>	B06 –>	Exploatarea arborilor individuali (Tăiere selectivă)<!–>	Medie–>

<!–>–>● 91Y0 – Păduri dacice de stejar și carpenRegiunea biogeografică Continentală

Presiuni <!–>			Amenințări–>
Cod <!–>	Denumire –>	Intensitate <!–>	Cod –>	Denumire <!–>	Intensitate–>
B07<!–>	Extragerea arborilor morți sau aproape morți–>	Ridicată <!–>	B07–>	Extragerea arborilor morți sau aproape morți<!–>	Ridicată–>
B12 <!–>	Rărituri –>	Medie <!–>	B12 –>	Rărituri <!–>	Medie–>
B10 <!–>	Exploatare ilegală –>	Medie <!–>	B10 –>	Exploatare ilegală <!–>	Medie–>

<!–>Regiunea biogeografică Stepică

Presiuni –>			Amenințări<!–>
Cod –>	Denumire <!–>	Intensitate –>	Cod <!–>	Denumire –>	Intensitate<!–>
A09 –>	Pășunat intensiv <!–>	Ridicată –>	A09 <!–>	Pășunat intensiv –>	Ridicată<!–>
G07 –>	Vânătoarea <!–>	Ridicată –>	G07 <!–>	Vânătoarea –>	Ridicată<!–>
B07–>	Extragerea arborilor morți sau aproape morți<!–>	Medie –>	B07<!–>	Extragerea arborilor morți sau aproape morți–>	Medie<!–>
B10 –>	Exploatare ilegală <!–>	Medie –>	B10 <!–>	Exploatare ilegală –>	Medie<!–>

–><!–>● 9260 – Vegetație forestieră cu Castanea sativaRegiunea biogeografică Alpină

Presiuni –>			Amenințări<!–>
Cod –>	Denumire <!–>	Intensitate –>	Cod <!–>	Denumire –>	Intensitate<!–>
L06–>	Relații interspecifice (competiție, prădătorism, parazitism, patogeni)<!–>	Ridicată –>	L06<!–>	Relații interspecifice (competiție, prădătorism, parazitism, patogeni)–>	Ridicată<!–>

–>Regiunea biogeografică Continentală

Presiuni <!–>			Amenințări–>
Cod <!–>	Denumire –>	Intensitate <!–>	Cod –>	Denumire <!–>	Intensitate–>
L06<!–>	Relații interspecifice (competiție, prădătorism, parazitism, patogeni)–>	Medie <!–>	L06–>	Relații interspecifice (competiție, prădătorism, parazitism, patogeni)<!–>	Medie–>

<!–>–>● 92A0 – Zăvoaie cu Salix alba și Populus albaRegiunea biogeografică Continentală

Presiuni <!–>			Amenințări–>
Cod <!–>	Denumire –>	Intensitate <!–>	Cod –>	Denumire <!–>	Intensitate–>
B07<!–>	Extragerea arborilor morți sau aproape morți–>	Ridicată <!–>	B07–>	Extragerea arborilor morți sau aproape morți<!–>	Medie–>
A09 <!–>	Pășunat intensiv –>	Medie <!–>	A09 –>	Pășunat intensiv <!–>	Medie–>

<!–>Regiunea biogeografică Panonică

Presiuni –>			Amenințări<!–>
Cod –>	Denumire <!–>	Intensitate –>	Cod <!–>	Denumire –>	Intensitate<!–>
A09 –>	Pășunat intensiv <!–>	Medie –>	A09 <!–>	Pășunat intensiv –>	Medie<!–>

–>Regiunea biogeografică Stepică

Presiuni <!–>			Amenințări–>
Cod <!–>	Denumire –>	Intensitate <!–>	Cod –>	Denumire <!–>	Intensitate–>
A09 <!–>	Pășunat intensiv –>	Ridicată <!–>	A09 –>	Pășunat intensiv <!–>	Ridicată–>
B07<!–>	Extragerea arborilor morți sau aproape morți–>	Medie <!–>	B07–>	Extragerea arborilor morți sau aproape morți<!–>	Medie–>
B12 <!–>	Rărituri –>	Medie <!–>	B12 –>	Rărituri <!–>	Medie–>

<!–>Regiunea biogeografică Marea Neagră

Presiuni –>			Amenințări<!–>
Cod –>	Denumire <!–>	Intensitate –>	Cod <!–>	Denumire –>	Intensitate<!–>
I01–>	Specii invazive alogene de interes<!–>	Ridicată –>	I01<!–>	Specii invazive alogene de interes–>	Ridicată<!–>
A09 –>	Pășunat intensiv <!–>	Ridicată –>	A09 <!–>	Pășunat intensiv –>	Ridicată<!–>
A10 –>	Pășunat extensiv <!–>	Medie –>	A10 <!–>	Pășunat extensiv –>	Medie<!–>

–><!–>● 92D0 – Galerii ripariene și tufărișuri (Nerio-Tamaricetea și Securinegion tinctoriae)Regiunea biogeografică Stepică

Presiuni –>			Amenințări<!–>
Cod –>	Denumire <!–>	Intensitate –>	Cod <!–>	Denumire –>	Intensitate<!–>
A09 –>	Pășunat intensiv <!–>	Medie –>	A09 <!–>	Pășunat intensiv –>	Medie<!–>

–>Regiunea biogeografică Marea Neagră

Presiuni <!–>			Amenințări–>
Cod <!–>	Denumire –>	Intensitate <!–>	Cod –>	Denumire <!–>	Intensitate–>
A09 <!–>	Pășunat intensiv –>	Medie <!–>	A09 –>	Pășunat intensiv <!–>	Medie–>

<!–>–>● 9410 – Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea)Regiunea biogeografică Alpină

Presiuni <!–>			Amenințări–>
Cod <!–>	Denumire –>	Intensitate <!–>	Cod –>	Denumire <!–>	Intensitate–>
B06<!–>	Exploatarea arborilor individuali (Tăiere selectivă)–>	Ridicată <!–>	B06–>	Exploatarea arborilor individuali (Tăiere selectivă)<!–>	Ridicată–>
B07<!–>	Extragerea arborilor morți sau aproape morți–>	Ridicată <!–>	B07–>	Extragerea arborilor morți sau aproape morți<!–>	Ridicată–>

<!–>Regiunea biogeografică Continentală

Presiuni –>			Amenințări<!–>
Cod –>	Denumire <!–>	Intensitate –>	Cod <!–>	Denumire –>	Intensitate<!–>
A09 –>	Pășunat intensiv <!–>	Medie –>	A09 <!–>	Pășunat intensiv –>	Medie<!–>
B07–>	Extragerea arborilor morți sau aproape morți<!–>	Ridicată –>	B07<!–>	Extragerea arborilor morți sau aproape morți–>	Ridicată<!–>

–><!–>● 9420 – Păduri de Larix decidua și/sau Pinus cembra din regiunea montanăRegiunea biogeografică Alpină

Presiuni –>			Amenințări<!–>
Cod –>	Denumire <!–>	Intensitate –>	Cod <!–>	Denumire –>	Intensitate<!–>
M07 –>	Furtuni, cicloane <!–>	Medie –>	M07 <!–>	Furtuni, cicloane –>	Medie<!–>
A09 –>	Pășunat intensiv <!–>	Medie –>	A09 <!–>	Pășunat intensiv –>	Medie<!–>

–><!–>● 9530* – Păduri (sub)mediteraneene de pini negri endemiciRegiunea biogeografică Alpină

Presiuni –>			Amenințări<!–>
Cod –>	Denumire <!–>	Intensitate –>	Cod <!–>	Denumire –>	Intensitate<!–>
Xp–>	Nu există informații despre presiuni<!–>	Xt–>	Nu există informații despre amenințări<!–>	–>	<!–>

–>Regiunea biogeografică Continentală

Presiuni <!–>			Amenințări–>
Cod <!–>	Denumire –>	Intensitate <!–>	Cod –>	Denumire <!–>	Intensitate–>
C01<!–>	Extracția mineralelor (rocă, minereuri metalice, pietriș, nisip, coajă, etc.)–>	Medie <!–>	C01–>	Extracția mineralelor (rocă, minereuri metalice, pietriș, nisip, coajă, etc.)<!–>	Medie–>

<!–>–>

… 10.5.<!–>Lista cu Măsurile de conservare ce se pot aplica habitatelor forestiere de interes comunitar1.–>Prevenirea conversiei habitatelor (semi) naturale în păduri și a pădurilor (semi) naturale în plantații forestiere intensive (CB01) … 2.<!–>Menținerea gestionării tradiționale existente a pădurii și a practicilor de exploatare (CB02) … 3.–>Reintroducerea practicilor de gestionare și exploatare a pădurilor (CB03) … 4.<!–>Adaptarea/Gestionarea reîmpăduririlor și regenerarea pădurilor (CB04) … 5.–>Adaptarea/schimbarea practicilor de gestionare și exploatare a pădurilor (CB05) … 6.<!–>Stoparea practicilor de gestionare și exploatare a pădurilor (CB06) … 7.–>Combaterea tăierilor ilegale (CB07) … 8.<!–>Restaurarea habitatelor forestiere din Anexa I (CB08) … 9.–>Gestionarea folosirii substanțelor chimice pentru fertilizare, amendarea cu calcar și combaterea dăunătorilor în silvicultură (CB09) … 10.<!–>Reducerea poluării difuze a apelor de suprafață sau subterane rezultată în urma activităților forestiere (CB10) … 11.–>Reducerea poluării aerului rezultată în urma activităților forestiere (CB11) … 12.<!–>Reducerea poluării marine rezultată în urma activităților forestiere (CB12) … 13.–>Reducerea poluării solului rezultată în urma activităților forestiere (CB13) … 14.<!–>Gestionarea operațiunilor de drenare și irigare și infrastructura aferentă acestora (CB14) … 15.–>Alte măsuri legate de practicile forestiere (CB15) … 16.<!–>Adaptarea/gestionarea extracției resurselor non-energetice (CC01) … 17.–>Restaurarea/crearea habitatului din resurse, zone de exploatare sau din zone deteriorate din cauza instalării infrastructurii pentru energia regenerabilă (CC07) … 18.<!–>Gestionarea conversiei terenurilor pentru construcția și dezvoltarea infrastructurii (CF01) … 19.–>Gestionarea vânătorii, pescuitului recreativ și recoltării recreaționale sau comerciale a plantelor (CG02) … 20.<!–>Alte măsuri legate de procesele naturale (CL04). … … –>