HOTĂRÂRE nr. 141 din 10 octombrie 2018

Redacția Lex24
Publicat in Repertoriu legislativ, 09/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Emitent: SENATUL
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 876 din 17 octombrie 2018
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 13 07/02/2008
ActulREFERIRE LAPROTOCOL 13/12/2007
ActulREFERIRE LATRATAT 13/12/2007
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 148
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 67
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 67
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 148
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 76
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 76
 Nu exista acte care fac referire la acest act





În temeiul dispozițiilor art. 67 și art. 148 alin. (2) și (3) din Constituția României, republicată, precum și ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,<!–>în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/431 din 26.09.2018,–>Senatul adoptă prezenta hotărâre. +
Articolul 1Senatul României:1.<!–>consideră că propunerea de regulament respectă principiul subsidiarității;2.–>consideră că propunerea de regulament respectă principiul proporționalității sub aspectul formei juridice alese, dar sub aspectul conținutului este inadecvată; 3.<!–>constată necesitatea clarificării, în ceea ce privește investițiile în infrastructură, a faptului că în propunerea de regulament există o prevedere generică, în timp ce în Regulamentul nr. 1.301/2013 sunt precizate tipurile de infrastructuri în care se pot face investiții. De asemenea, deși din ambele fonduri urmează să se finanțeze măsuri privind asistența tehnică, nu este clar cum vor fi finanțate intervențiile care să vizeze creșterea capacității instituționale a instituțiilor, a beneficiarilor și a altor părți interesate;4.–>remarcă cu îngrijorare o scădere a alocărilor pentru obiectivele prin intermediul cărora se finanțează infrastructura de bază. În perioada actuală, în regiunile mai puțin dezvoltate, cel puțin 50% din resursele totale ale FEDR la nivel național sunt alocate pentru două sau mai multe dintre obiectivele tematice privind cercetarea/inovarea, TIC, IMM și tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cel puțin 12% din resursele totale ale FEDR la nivel național fiind alocate obiectivului tematic privind economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon. De asemenea, procentul prealocat schimbărilor climatice a crescut cu 5% per total și au fost propuse procente specifice pentru FEDR și FC (30%, respectiv 37%). Toate acestea conduc însă la limitări în ceea ce privește investițiile în infrastructură, în special în infrastructura rutieră, TIC, apă/apă uzată, deșeuri care nu au contribuție la obiectivul privind schimbările climatice;5.<!–>atrage atenția asupra necesității existenței unei abordări teritoriale descentralizate care să acorde flexibilitate sporită în stabilirea domeniilor finanțate la nivel național și regional, ținând seama de nevoile specifice identificate. Apreciază că o orientare inflexibilă realizată prin prealocări impuse prin reglementările europene riscă să conducă spre adâncirea discrepanțelor de dezvoltare și să creeze dezechilibre suplimentare, inclusiv punând sub semnul întrebării investițiile realizate până în prezent și care au nevoie de continuitate pentru a-și atinge obiectivele;6.–>subliniază faptul că, în noul cadru propus, politica de coeziune ridică preocupări prin prisma noilor dispoziții legate de concentrarea tematică, regula N + 2, cofinanțare, prefinanțare, TVA etc. Toate acestea pot conduce la percepția că politica de coeziune este mai puțin adaptată nevoilor regionale și astfel putea să fie considerată mai puțin atractivă pentru beneficiari din cauza ratei de cofinanțare propuse și TVA nedeductibil, ceea ce înseamnă de fapt un nivel considerabil mai ridicat de cofinanțare națională. Noile condiții propuse pentru implementare pot conduce la o utilizare redusă a fondurilor politicii de coeziune, în special în regiunile mai puțin dezvoltate și în statele membre cu o nevoie crescută de investiții, generând astfel întârzieri în procesul de convergență. În plus, suma transferată la Fondul de coeziune pentru Mecanismul de conectare a Europei ar trebui să reflecte ponderea globală a fondurilor dedicate politicii de coeziune în noul CFM, care este redus semnificativ în termeni reali.
+
Articolul 2Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în această hotărâre se transmite instituțiilor europene.<!–>
Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 10 octombrie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. –>
p. PREȘEDINTELE SENATULUI,<!–>
ADRIAN ȚUȚUIANU–>
București, 10 octombrie 2018.<!–>Nr. 141.–>––<!–>–>

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
Post
Filter
Apply Filters