HOTĂRÂRE nr. 53 din 29 ianuarie 1999

În temeiul prevederilor art. 3 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii publice, republicată,<!–>Guvernul României hotărăște:–> +
Articolul 1Se aprobă Clasificarea produselor și serviciilor asociate activităților – CPSA, elaborata de Comisia Naționala pentru Statistica, potrivit anexei*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre. +
Articolul 2CPSA constituie cadrul unitar de interes general, a carei utilizare este obligatorie pentru ordonarea și evidenta informațiilor referitoare la produse și servicii, și este organizată potrivit Clasificarii activităților din economia naționala – CAEN, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 656/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 5 noiembrie 1997. +
Articolul 3(1)<!–>CPSA se aplică în toate domeniile de activitate economică și socială și este obligatorie pentru toate organele administrației publice centrale și locale, unități bugetare, agenți economici indiferent de forma de proprietate, organizații patronale, sindicale, profesionale și politice, fundații, asociații și alte persoane fizice și juridice, la completarea documentelor oficiale, ori de câte ori se cere precizarea produselor și serviciilor care fac obiectul activităților desfășurate.(2)–>Elaborarea de către organismele prevăzute la alin. (1) a unor nomenclatoare proprii de produse și servicii, în scopuri specifice activității acestora, prin detalieri sau combinatii ale ultimului nivel de structura, este obligatoriu condiționată de asigurarea corespondentei informațiilor respective cu sistemul de grupare și codificare utilizat în CPSA. +
Articolul 4(1)<!–>Comisia Naționala pentru Statistica va asigura actualizarea acestei clasificari, în concordanta cu modificările care se vor produce în structura economiei naționale, în Clasificarea activităților din economia naționala – CAEN, precum și în nomenclatoarele de produse și servicii elaborate de organismele de specialitate ale Organizației Națiunilor Unite și ale Comunității Europene.(2)–>Punerea în aplicare a modificărilor efectuate va fi facuta prin ordin al președintelui Comisiei Naționale pentru Statistica, care va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. +
Articolul 5Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abroga orice dispoziție contrară.<!–>–>Notă …
*) Anexa se publică ulterior.p. PRIM-MINISTRU,VICTOR BABIUC<!–>Contrasemnează:–>–––––<!–>p. Președintele Comisiei–>Naționale pentru Statistica,<!–>Constantin Chirca,–>vicepreședinte<!–>p. Ministrul industriei și comerțului,–>Sorin Potanc,<!–>secretar de stat–>p. Ministrul finanțelor,<!–>Bujor Bogdan Teodoriu,–>secretar de stat +
Anexa <!–>CUPRINS –>

PRINCIPII DE ELABORARE ȘI UTILIZAREI. Prezentare generală<!–>Clasificarea produselor și serviciilor asociate activităților – CPSA este organizată după structura Clasificarii activităților din economia naționala – CAEN. Elaborarea acestui nomenclator se înscrie, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 575bis/1992, în strategia de armonizare și aliniere a statisticii publice românești la standardele internaționale, având ca obiectiv principal colectarea, prelucrarea, analiza și diseminarea datelor statistice prin care se asigura caracterizarea corecta și completa a economiei naționale, precum și furnizarea de date comparabile organismelor internaționale.–>Nomenclatorul îndeplinește următoarele funcțiuni:<!–>– asigura informații la nivelul de detaliere cerut pentru gestionarea proceselor economice și sociale;–>– satisface cerințele de agregare și detaliere în funcție de scopul cercetărilor statistice;<!–>– structura CPSA evita proliferarea sistemelor incompatibile de codificare și facilitează identificarea unitară a produselor și serviciilor;–>– asigura un cadru de referința care permite compararea datelor statistice pentru producție, consum, comerț exterior și transporturi;<!–>– asigura interpretarea unitară a datelor statistice de către toți utilizatorii;–>– asigura comparabilitatea cu datele statistice internaționale.<!–>Până în prezent a fost utilizata Clasificarea unica a produselor și serviciilor (CUPS), aprobată prin H.C.M. nr. 352/1971, care a avut la baza Clasificarea ramurilor din economia naționala (CREN) și care a funcționat în conformitate cu H.C.M. nr. 483/1962.–>Noua clasificare a activităților economiei naționale (CAEN), aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 656/1997 – și aliniata la Nomenclatorul activităților din Comunitatea Europeană (NACE-rev.1), a impus elaborarea acestei clasificari de produse și servicii asociate activităților.<!–>Clasificarea produselor și serviciilor asociate activităților a fost elaborata urmărindu-se obligatoriu armonizarea directa sau prin tabele de trecere cu următoarele clasificari internaționale:–>– Clasificarea produselor asociate activităților (CPA), nomenclator general de produse pentru țările membre ale Uniunii Europene (U.E.);<!–>– Clasificarea centrala a produselor (CPC), nomenclator general de produse elaborat de organismele specializate ale O.N.U;–>– Sistemul armonizat de descriere și codificare a mărfurilor (SH) din care a derivat Nomenclatorul combinat (NC) pe baza căruia a fost elaborata Clasificarea mărfurilor din Tariful vamal de import al României (TVIR).<!–>Prin produse se înțelege bunurile transportabile și netransportabile, iar prin servicii se înțelege activitățile prin care se satisfac cerințele materiale și spirituale ale populației, ale întreprinderilor și instituțiilor și care nu se exprima direct și imediat prin produse. Serviciile pot fi comerciale și necomerciale.–>CPSA reprezintă o primă versiune de ordonare a principalelor familii de produse și servicii și este concepută pe niveluri ierarhice succesive: secțiuni, subsectiuni, diviziuni, grupe, clase, subclase, subclase elementare. Sistemul de codificare este alfa-numeric, arborescent și semnificativ.<!–>Corespondenta CPSA cu CAEN este asigurata la nivelul entitatilor din nomenclatorul CAEN, în asa fel încât codurile și numărul secțiunilor, subsectiunilor, diviziunilor, grupelor și claselor sunt identice în cele doua tipuri de clasificari, astfel:–>Schema de codificare

CPSA mai cuprinde:– nivelul 6 – subclasa – identificat printr-un cod format din 4 caractere numerice care reprezintă clasa CAEN, la care se adauga un punct și un caracter numeric (xxxx.x);<!–>– nivelul 7 – subclasa elementara – identificat printr-un cod format din 4 caractere numerice care reprezintă clasa CAEN, la care se adauga un punct și doua caractere numerice (xxxx.xx).–>Subclasa este o grupare de produse sau de servicii al carei grad de omogenitate este superior celui din clasa CAEN.<!–>Subclasa elementara, constituită prin detalierea subclasei, exprima cea mai omogenă grupare a produselor și serviciilor din nomenclator.–>În ceea ce privește legătură CPSA cu CAEN, exista situații când dintr-o clasa CAEN s-a creat, în CPSA, o singura subclasa, din care s-a detaliat o singura subclasa elementara.<!–>Aceasta particularitate este determinata de gradul de omogenitate foarte ridicat a produselor și serviciilor din unele clase CAEN, care se poate identifica cu gradul de omogenitate impus de structura CPSA.–>De exemplu: clasa CAEN 0123 "Creșterea porcinelor" (care cuprinde porcine pentru prasila, producție și sacrificare) a fost detaliată astfel:

Asemenea situații se regăsesc mai frecvent în sfera serviciilor comerciale și necomerciale.II. Corespondenta dintre CPSA și nomenclatoarele internaționale<!–>Corespondenta dintre CPSA și CPA–>Fața de CPA, în care prin produse se înțelege bunurile transportabile, bunurile netransportabile și serviciile, în nomenclatorul CPSA, prin produse se înțelege bunurile transportabile și netransportabile, iar prin servicii se înțelege atât serviciile comerciale, cat și cele necomerciale.<!–>Detasarea notiunii bunuri de noțiunea servicii a fost determinata de traditia utilizării acestor notiuni în statistica românească.–>CPA deriva din Nomenclatorul de activități economice din Uniunea Europeană (NACE-rev.1), a cărui structura are 7 niveluri, primele 4 niveluri (secțiunile, subsectiunile, diviziunile, grupele) fiind identice între cele doua nomenclatoare europene, iar sistemul de codificare este alfa-numeric, arborescent și semnificativ.<!–>În CPA numărul claselor este mai mic decât în NACE, diferența provenind de la grupa 171 "Fibre și fire textile", care în CPA conține o singura clasa, iar în NACE este dezvoltata în 7 clase, pe tipuri de fibre și fire.–>CPA utilizează pentru nivelurile 6 și 7 notiunile categorie și, respectiv, subcategorie.<!–>Sistemul de codificare din CPA diferă de cel utilizat în CPSA, începând de la nivelul 4 (grupa), prin faptul ca nomenclatorul european introduce câte un punct după fiecare grupa de 2 caractere numerice, în timp ce CPSA introduce un punct după 4 caractere numerice (clasa CAEN).–>Precizam ca în ambele nomenclatoare după ultimul caracter numeric din cod nu se pune punct.<!–>Schema de structura –>

Schema de codificare────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────<!–>CPA CPSA–>────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────<!–>Nivel 1 o litera o litera o litera–>Nivel 2 2 litere 2 litere 2 litere<!–>Nivel 3 2 cifre xx xx–>Nivel 4 3 cifre xx.x xxx<!–>Nivel 5 4 cifre xx.xx xxxx–>Nivel 6 5 cifre xx.xx.x xxxx.x<!–>Nivel 7 6 cifre xx.xx.xx xxxx.xx–>────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────<!–>–>Asa cum se observa din cele doua scheme, structurile clasificarilor comparate sunt echivalente, trunchiul diviziunilor este neschimbat, diferind numai gradul de detaliere (de la nivelul 3 în jos), care este mai mare în CPSA decât în CPA pentru a răspunde mai riguros la specificul și cerințele naționale.<!–>Legătură dintre cele doua nomenclatoare se realizează prin tabele de conversie (corespondenta) care se pot crea din CPSA. Codurile CPA se regăsesc în coloana 3 din nomenclator.–>Corespondenta dintre CPSA și CPC<!–>Clasificarea centrala a produselor (CPC) este primul nomenclator general de produse elaborat de organismele specializate ale O.N.U. și adoptat cu titlu provizoriu în februarie 1989, având ca obiect furnizarea unui cadru pentru compararea internationala a diverselor categorii de bunuri și servicii. Nu este complet integrat în Clasificarea internationala standard a activităților (CITI-rev.3) la care sunt aliniate NACE-rev.1 a U.E. și CAEN a României.–>Legătură dintre CPC și CITI se face prin tabele de trecere.<!–>Structura CPC este formată din secțiuni, diviziuni, grupe, clase și subclase, iar sistemul de codificare este numeric, arborescent și semnificativ, fără nici o separare între caracterele numerice.–>Corespondenta dintre CPSA și CPC se regaseste la nivelul de subclasa elementara CPSA și la nivelul de subclasa din CPC.<!–>Subclasele CPC sunt constituite după principiul omogenitatii, ca totalitate a produselor sau serviciilor care au caracteristici comune, și sunt identificate printr-un cod numeric format din 5 caractere.–>Deoarece gradul de omogenitate a subclaselor elementare din CPSA este uneori diferit de cel al subclaselor din CPC, deosebire determinata de specificul și cerințele naționale la care trebuie să răspundă CPSA, se desprind următoarele aspecte ale corespondentei dintre cele doua nomenclatoare:<!–>a)–>când subclasa elementara CPSA conține un număr mare de produse sau servicii, omogene, acesteia i-au fost atașate mai multe coduri de subclase CPC; … b)<!–>când subclasa CPC a inclus o gama foarte mare de produse sau servicii, codul acesteia se regaseste asociat la mai multe subclase elementare CPSA. Din același motiv, în unele cazuri, s-a considerat a fi necesară detalierea codului subclasei CPC la 6 caractere, introducând un punct între caracterul 5 și 6 (xxxxx.x). … În CPSA, ca și în CPA, exista situații când la ultimul nivel de detaliere nu s-au putut asocia coduri CPC.–>De exemplu:<!–>– Clasa CAEN 0130 (Activități mixte – cultura vegetala și producția animala). Produsele acestei clase se regăsesc în clasele grupelor CAEN 011 (Cultura vegetala) și 012 (Creșterea animalelor), ale căror subclase elementare din CPSA au corespondenta cu codurile CPC;–>– Subclasa CPSA 5139.2 (Comerț cu ridicată nespecializat cu produse alimentare diverse), grupele 521 (Vânzări cu amănuntul în magazine nespecializate), 525 (Vânzări cu amănuntul ale bunurilor de ocazie efectuate prin magazine), 526 (Vânzări cu amănuntul efectuate în afară magazinelor). Varietatea de produse cuprinse în aceste grupări ar fi necesitat asocierea unui număr foarte mare de coduri CPC. Produsele care fac obiectul acestor tipuri de comerț au asociate coduri CPC la subclasele elementare detaliate din clasele CAEN din care provin.<!–>Corespondenta dintre CPSA și CPC este asigurata prin tabele de trecere care se pot crea din prezentul nomenclator.–>Codurile CPC se regăsesc în coloana 4 din CPSA.<!–>Corespondenta dintre CPSA, SH/NC și TVIR–>Sistemul armonizat de descriere și codificare a mărfurilor (SH); elaborat sub egida Consiliului de Cooperare Vamală de la Bruxelles, este un nomenclator destinat comerțului internațional și este utilizat în mod unitar de toți participanții la aceasta activitate.<!–>La nivelul cel mai detaliat, SH conține 4.500 de poziții codificate cu 6 cifre, cu o separare printr-un punct a primelor 4 caractere numerice de următoarele doua caractere (xxxx.xx).–>Nomenclatorul combinat (NC), subinteles ca o combinare de date tarifare și statistice, este o versiune detaliată a SH, conține 10.000 de poziții codificate cu 8 cifre, prin adăugarea la codul SH a unui punct și a doua caractere numerice (xxxx.xx.xx).<!–>Clasificarea mărfurilor din Tariful vamal de import al României (TVIR), aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 120/1993, are structura și codificarea identice cu cele ale Nomenclatorului combinat: secțiuni, capitole; grupe de marfa, poziții SH, poziții tarifare, respectiv codurile numerice formate din 8 caractere, cu o separare după 4 cifre și următoarele doua cifre din Sistemul armonizat.–>În CPSA s-au utilizat, numai pentru subclasele elementare, codurile la nivel de 8 caractere din TVIR, care corespund în același timp pozițiilor tarifare ale produselor.<!–>Acest nivel reprezintă ultimele ramificatii detaliate încadrate în CPSA și asigura cel mai înalt grad de detaliere și omogenitate ale produselor.–>Unei subclase elementare CPSA îi corespund una sau mai multe poziții tarifare din TVIR.<!–>Legătură dintre CPSA și TVIR presupune următoarele precizări:–>a)<!–>subclasele referitoare la laptele muls, de vacă și bivolita, oaie și capra (cod: 0121.2, 0122.2); la energia termica și apa calda (cod: 4031.1), nu au asociate coduri TVIR, deoarece produsele respective, prin natura și particularitățile lor, nu pot face obiectul comerțului exterior; … b)–>subclasele elementare ale CPSA din sfera serviciilor comerciale sau necomerciale nu au asociate coduri TVIR, acesta fiind în exclusivitate un nomenclator de mărfuri destinate schimburilor internaționale. Fac excepție de la aceasta regula numai anumite tipuri de produse din cadrul CPSA care se regăsesc în sfera serviciilor, având următoarele coduri: … 7220.10 Suporturi informatice înregistrate;<!–>7420.10 Planuri și desene tehnice;–>7481.11 Plăci fotografice și filme expuse, dar nedevelopate;<!–>7481.12 Plăci fotografice și filme expuse și developate pentru offset;–>7481.13 Microfilme și microfise;<!–>7481.14 Alte suprafețe expuse și developate;–>9211.11 Filme expuse și developate (cu lățimea benzii de 35 mm sau mai<!–>mare);–>9211.20 Filme video înregistrate;<!–>9231.10 Lucrări de arta (picturi, desene, lucrări decorative, gravuri,–>litografii, sculpturi originale, stampe, filatelie, obiecte de<!–>colectie, antichitati);–>302.10 Par uman (par brut sau degresat, deșeuri de par);<!–>–>c)<!–>spre deosebire de corespondenta cu celelalte nomenclatoare de produse, legătură dintre CPSA și TVIR este mai instabila, datorită modificărilor frecvente care apar în codificarea pozițiilor tarifare ale mărfurilor din cel de-al doilea nomenclator. … Codurile TVIR sunt înscrise în coloana 5 din CPSA.–>Clasificarea produselor și serviciilor asociate activităților face parte dintr-un sistem integrat de nomenclatoare naționale și internaționale de activități, produse și servicii.<!–>Schema sistemului integrat –>DE CLASIFICARI ȘI NOMENCLATOARE<!–>Semnificatia simbolurilor–>

Semnificatia siglelor

–––*1) Pentru produsele energetice se utilizează nomenclatorul specific acestora.<!–>*2) Idem 1.–>III. Precizări de conținut<!–>Clasificarea produselor și serviciilor asociate activităților se referă la toate produsele (principale, secundare, subprodusele și deșeurile) și serviciile puse în circulație între întreprinderi, agenți economici sau instituții și între acestea și populație, indiferent de destinația pe care o primesc, de gradul de prelucrare, la care au fost supuse anterior și de faptul ca provin din producția interna sau din import.–>Totodată, sunt cuprinse și acele produse care circulă numai în cadrul unor întreprinderi cu proces de producție integrat, dar pentru care este necesară urmărirea distinctă a producției, miscarii și consumului acestora.<!–>Produsele din import sunt tratate la fel ca produsele care provin din producția interna, fără a fi scoase în evidenta, după proveniență lor, prin denumire, grupare și codificare. Astfel, în CPSA s-au inclus produse cum sunt fructele și alte plante exotice, care nu se cultiva în România, dar care se încadrează, prin convenție, în clasele CAEN corespunzătoare celor din clasificarile standard internaționale. Convenția s-a aplicat în nomenclator din necesitatea ca acesta sa satisfacă și alte cerințe decât încadrarea în activități a produselor (importul, activitatea de comerț etc.).–>Fac, de asemenea, obiectul clasificarii deșeurile care sunt valorificate printr-o noua prelucrare sau prin vânzare și care ocazioneaza astfel relații între producători, colectori-distribuitori și consumatori, precum și reziduurile radioactive.<!–>Încadrarea deșeurilor în clasele, subclasele și subclasele elementare din CPSA prezintă următoarele particularități:–>– recuperarea deșeurilor metalice și nemetalice reciclabile, în contul terților, este cuprinsă în subclasele elementare 3710.10 și, respectiv, 3710.20;<!–>– colectarea și comercializarea deșeurilor reciclabile se încadrează la comerțul cu ridicată (cod 5157.10);–>– deșeurile reciclabile se includ, prin convenție internationala, la activitățile care le generează prima data, deci implicit la subclasele elementare derivate din acestea. De exemplu: deșeurile metalice au fost încadrate la industria metalurgica (diviziunea 27); deșeurile de sticlă – la fabricarea sticlei și articolelor de sticlă (grupa 261); deșeurile de hârtie – la industria celulozei, hârtiei și cartonului (diviziunea 21); reziduurile radioactive, care au un regim special de evidenta, – în grupa 233 (combustibili nucleari), iar combustibilii nucleari iradiati – la energia electrica (clasa 4011).<!–>CPSA are, de asemenea, ca obiect clasificarea tuturor serviciilor realizate în economie, indiferent de tipul și locul consumarii lor.–>Diferența dintre bunuri și servicii este determinata de mai multe criterii: corporal/necorporal, stocabil/nestocabil, transportabil/netransportabil, criterii valabile pentru majoritatea situațiilor, dar care nu exclud și excepții referitoare la crearea de bunuri din activități de servicii (fotografii, benzi magnetice înregistrate, lucrări de arta și altele).<!–>În nomenclator sunt cuprinse atât serviciile realizate la cererea beneficiarilor, cat și serviciile realizate numai din inițiativa prestatorilor, fără a se face deosebirea dintre serviciile cu plata și cele fără plata.–>Serviciile nu sunt tratate rigid, pe criteriu de clientela, întrucât acestea se adresează atât agenților economici, cat și populației<!–>Nomenclatorul cuprinde toate serviciile realizate în marile categorii de activități economice:–>– în agricultura: mecanizare; chimizare; protecție fitosanitara; întreținere a culturilor; îmbunătățiri funciare; irigații; reproducție și selecție în creșterea animalelor etc.;<!–>– în silvicultura, pescuit și piscicultura: conservarea și dezvoltarea fondului forestier; gestiunea, evaluarea, întreținerea fondului forestier; vanatul; întreținerea și exploatarea instalațiilor de piscicultura și acvacultura; pescuitul; repopularea apelor etc.;–>– în industria extractiva: forajul; montarea, repararea și demontarea turnurilor de foraj; cimentarea și acoperirea puțurilor etc.;<!–>– în industria prelucratoare: transformarea, prelucrarea sau finalizarea unor produse, în contul terților (în acest caz unitatea prestatoare nu devine proprietara bunurilor și nu le poate vinde la terți); lucrări de asamblare, de montaj, instalare a mașinilor și echipamentelor (cu excepția celor în raport cu lucrările de construcții); întreținere și reparații de mașini și echipamente; fierbere, sterilizare, congelare (în activitatea de conservare și transformare a carnii, peștelui, fructelor, legumelor, produselor lactate, produselor de panificatie etc.); vopsirea și apretarea fibrelor și firelor; apretarea și tabacirea pieilor de animale (în industria pielariei și incaltamintei); repararea articolelor tehnice confectionate din textile; impregnarea lemnului (în industria de prelucrare a lemnului); tipărirea publicațiilor; imprimarea cărților și a altor produse; prelucrari de piese din material plastic realizate prin tehnici speciale; turnarea pieselor din fonta, oțel, metale ușoare și metale neferoase; operațiuni de mecanică generală, tratamente și acoperiri ale metalelor; distribuția energiei electrice, termice, a apei calde și a combustibililor gazosi etc.;–>– în construcții: toate lucrările de construcții sunt servicii, acestea realizandu-se la comanda, pe bază de proiecte. Spre deosebire de industria prelucratoare, în care serviciile participa indirect la crearea capitalului fix, majoritatea serviciilor din construcții creează direct fonduri fixe;<!–>– în comerț: vânzări de produse cu ridicată și cu amănuntul; servicii ale intermediarilor care efectuează tranzacții în contul vânzătorilor sau consumatorilor; repararea și întreținerea autovehiculelor și motocicletelor, a bunurilor personale și casnice;–>– în activitatea de hoteluri și restaurante: servicii de cazare care se deosebesc de închirierile (locatiile) de locuințe prin durata scurta de punere la dispoziție a unui loc de cazare, cu excepția cazarilor colective de tip "cămine", care sunt apropiate de serviciile hoteliere;<!–>– în transporturi: servicii care se executa în contul terților (ele pot rezultă dintr-o prestație colectivă sau individuală – taxi -, precum și prin închirierea cu operator a unui mijloc de transport); agenții de voiaj etc.;–>– în activitatea de posta și telecomunicații: mesagerie; curierat; distribuirea presei; operațiuni poștale; telefonie, telegrafie, telex (inclusiv întreținerea rețelei); comunicații radio-TV etc.;<!–>– în activitatea finanțe-bănci și asigurări: intermedieri financiare și monetare; servicii ale Băncii Naționale a României; servicii de credite; servicii ale caselor de pensii, de asigurări etc.;–>– în tranzacții imobiliare și închirieri: vânzări și cumpărări de imobile; tranzacții ale construcțiilor și terenurilor de construcții; închirieri de bunuri imobiliare și administrarea acestora; închirieri ale mașinilor și echipamentelor fără operator și a bunurilor personale și gospodărești etc.;<!–>– în informatica: consultanța în domeniul echipamentelor de calcul (instalare, întreținere, reparare); realizarea și furnizarea de programe; prelucrarea datelor; crearea băncilor de date etc.;–>– servicii prestate în principal întreprinderilor: este diviziunea 74, care cuprinde cel mai mare număr de clase și peste 100 subclase elementare de servicii, consecința a dezvoltării activităților de servicii într-o economie de piața;<!–>– în administrație: servicii de administrație publică și apărare; asistența socială obligatorie; protecție civilă etc.;–>– în învățământ și sănătate: instruire prescolara, școlară, universitară și postuniversitară; instruire în școli speciale; servicii de sănătate; asistența socială cu cazare și fără cazare etc.<!–>În CPSA mai sunt cuprinse în subclase elementare distincte: alte servicii colective și personale; servicii ale organizațiilor asociative; servicii recreative, culturale și sportive; servicii ale personalului angajat în gospodării; servicii personale; servicii ale organismelor extrateritoriale.–>IV. Utilizarea CPSA<!–>După adoptarea prin act normativ, Clasificarea produselor și serviciilor asociate activităților devine obligatorie pentru toți agenții economici și organismele dependente de administrația publică.–>CPSA este un instrument oferit utilizatorilor pentru efectuarea grupărilor economice după principii unitare, indiferent de domeniul de activitate.<!–>Nomenclatorul constituie, alături de CAEN, baza de referința pentru elaborarea esantioanelor în cercetările statistice privind: veniturile, cheltuielile și consumurile populației; prețurile; producția agricolă și industriala; construcțiile; transporturile și comunicațiile; comerțul; turismul; sănătatea; învățământul; prestările de servicii și altele.–>De asemenea, este un nomenclator de baza pentru recensământul produselor și serviciilor din economia naționala.<!–>Conținutul CPSA asigura compatibilitatea cu alte sisteme informationale: clasificarile similare elaborate de organismele de specialitate ale O.N.U. și U.E., precum și alte clasificari de produse, servicii și comerț exterior, cu o mare transparenta.–>CPSA poate genera alte clasificari și nomenclatoare specializate, cu o strânsă legătură între ele. Nomenclatorul nu este conceput rigid, pe baza acestuia putându-se face detalieri sau combinatii într-un anumit domeniu, în vederea unor aplicații statistice specifice, cum ar fi, de exemplu, turismul, care combina transporturile, hotelurile și restaurantele, serviciile recreative, culturale și sportive. Astfel de combinatii se pot realiza plecand numai de la componentele (subclasele) elementare ale CPSA.<!–>Clasificarile detaliate se determina prin descompunerea exactă a produselor și serviciilor cuprinse într-o subclasa elementara CPSA.–>Precizam ca o detaliere a CPSA se regaseste în PRODROM (Nomenclatorul de produse pentru anchetele statistice de producție – în curs de elaborare), detaliere la coduri de 9 cifre, efectuată cu ajutorul pozițiilor tarifare din Nomenclatorul combinat (la care a fost aliniat, până la identificare, Tariful vamal de import al României).<!–>CPSA va permite colectarea, prelucrarea și publicarea informațiilor referitoare la produsele și serviciile realizate în economia românească, în condițiile asigurării compatibilitatii atât cu cerințele interne, cat și cu cele internaționale.–>