HOTĂRÂREA nr. 10 din 23 septembrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.<!–>1.–>Pe rol se află soluționarea contestației formulate de domnul Radu Moraru împotriva înregistrării candidaturii domnului Kelemen Hunor la alegerile pentru Președintele României din anul 2019. … 2.<!–>Contestația a fost înregistrată la Curtea Constituțională la data de 23 septembrie 2019 și formează obiectul Dosarului nr. 2.459F/2019, la care au fost atașate propunerea de candidatură a domnului Kelemen Hunor, împreună cu Decizia nr. 15/D din 22 septembrie 2019 privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale domnului Kelemen Hunor pentru alegerea Președintelui României din anul 2019, transmise de Biroul Electoral Central cu Adresa nr. 134/C/BEC/P/2019 din 22 septembrie 2019, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 7.218 din 22 septembrie 2019. … 3.–>În temeiul dispozițiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, contestațiile se soluționează fără înștiințarea părților, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar. … 4.<!–>Domnul Radu Moraru arată că înțelege să conteste înregistrarea candidaturii domnului Kelemen Hunor, întrucât Autoritatea Electorală Permanentă și Biroul Electoral Central au încălcat art. 1 alin. (5) și art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție. Astfel, se susține că Autoritatea Electorală Permanentă nu a informat partidele politice și candidații că „toți cei care vor strânge semnături pentru candidații la Președinție trebuie să fie […], conform legii, autorizați GDPR“, în acest sens fiind indicate Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului și Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului. Astfel, lista de susținători cuprinde „semnături strânse de către persoane neautorizate GDPR“, cu nerespectarea legii. Se pune întrebarea dacă a fost depusă vreo dovadă în sensul că persoanele „care au strâns aceste semnături aveau autorizare GDPR“, susținându-se, totodată, că în măsura în care „o semnătură este falsă, culeasă de un operator neautorizat, deja vorbim de fals în înscrisuri publice și uz de fals“, din moment ce Biroul Electoral Central a acceptat o asemenea candidatură. Se mai pune problema timpului pe care Biroul Electoral Central îl avea pentru a verifica aceste semnături. … 5.–>Totodată, se ridică excepția de neconstituționalitate a prevederii legale care impune condiția ca lista de susținători să cuprindă 200.000 de alegători, susținându-se că aceasta încalcă art. 16, 37 și 81 din Constituție din moment ce Constituția nu face referire la o asemenea discriminare între candidații independenți și cei care au „o mașinărie de partid“. Se îngrădește astfel dreptul cetățenilor de a vota, fără constrângeri, orice candidat în primul tur de scrutin. … 6.<!–>Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, solicită respingerea contestației, întrucât Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu prevede condiția autorizării persoanelor care au desfășurat activitatea de strângere a semnăturilor necesare susținerii candidaturilor pentru a prelucra date cu caracter personal. Totodată, lista de susținători fiind un act public, actul Uniunii Europene invocat nu este incident în cauză. Se mai indică faptul că nu există dovezi care să infirme verificările Biroului Electoral Central cu privire la veridicitatea semnăturilor. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate formulată, se arată că aceasta poate fi invocată numai în cadrul atribuției Curții Constituționale prevăzute de art. 146 lit. d) din Constituție, nu și în ipoteza reglementată de art. 146 lit. f) din Constituție, așadar, în cadrul contestațiilor formulate împotriva înregistrării sau neînregistrării candidaturilor la funcția de Președinte al României. … CURTEA,–>examinând contestația în raport cu prevederile Constituției, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum și documentele aflate la dosar, reține următoarele: Respinge contestația formulată de domnul Radu Moraru privind înregistrarea candidaturii domnului Kelemen Hunor la alegerile pentru Președintele României din anul 2019.–>Hotărârea este definitivă, se comunică Biroului Electoral Central și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.<!–>Pronunțată în ședința din 23 septembrie 2019.–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE<!–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU–>
Magistrat-asistent-șef,<!–>
Benke Károly–>––<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește