HOTĂRÂREA nr. 68 din 12 noiembrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.<!–>1.–>Pe rol se află soluționarea contestației formulate de domnul Bogdan Mihail Zamfir cu privire la împiedicarea sa de a-și desfășura campania electorală în condițiile legii la alegerile pentru Președintele României din anul 2019. … 2.<!–>Contestația a fost înregistrată la Curtea Constituțională la data de 7 noiembrie 2019, fiind completată prin adresele nr. 8.733 și nr. 8.794 din 11 noiembrie 2019, și formează obiectul Dosarului nr. 2.971F/2019. … 3.–>În temeiul dispozițiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, contestațiile se soluționează fără înștiințarea părților, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar. … 4.<!–>În motivarea contestației formulate, domnul Bogdan Mihail Zamfir susține, în esență, că a fost împiedicat să își desfășoare campania electorală în condițiile legii în mod sistematic. Apreciază faptul că prin Hotărârea nr. 45 din 26 septembrie 2019 Curtea Constituțională a admis înregistrarea candidaturii sale, acesta fiind singurul petit principal al contestației, celelalte petite fiind accesorii acestuia, iar Biroul Electoral Central ar fi trebuit să emită o decizie de înregistrare a candidaturii având în vedere și faptul că soluția pronunțată de Curtea Constituțională a fost una de admitere, și nu una de admitere parțială. Dacă instanța constituțională ar fi hotărât ca Biroul Electoral Central să dea o decizie de respingere a înregistrării candidaturii, ar fi trebuit să indice acest lucru în dispozitiv, și nu în considerente. Așadar, Curtea a admis o contestație privind împiedicarea unui candidat de a-și desfășura campania electorală în condițiile legii, deoarece aceasta este consecința directă a neînregistrării candidaturii. … 5.–>Autorul contestației mai susține că se impunea soluționarea cu celeritate a „chestiunii referitoare la constituționalitatea celor 200.000 de semnături de susținere“, în vederea respectării atât a dreptului constituțional al cetățeanului de a alege liber și direct, cât și a dreptului constituțional de a fi ales. … 6.<!–>În continuare, susține că este împiedicat să desfășoare campanie electorală în condițiile legii „prin îngrădirea accesului liber la justiția constituțională“, fie sub pretextul că, în exercitarea atribuțiilor de veghere la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României prevăzute la art. 146 lit. f) din Constituție, Curtea Constituțională nu este instanță de judecată, fie chiar și fără niciun pretext, prin faptul că Biroul Electoral Central a refuzat să sesizeze Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate și să răspundă la întâmpinarea formulată dacă se consideră sau nu instanță de judecată. Astfel, neputând fi ridicată decât în fața unei „instanțe judecătorești“, excepția de neconstituționalitate invocată de la începutul procedurilor pentru înregistrarea candidaturii sale nu a putut face obiectul unei sesizări a Curții Constituționale ca instanță de contencios constituțional. În continuare, arată că, încă de la depunerea dosarului de candidatură, Biroul Electoral Central l-a împiedicat să își desfășoare campania electorală prin faptul că i-a respins, pe cale administrativă, și nu prin decizie, înregistrarea candidaturii, iar, ulterior, prin decizia de respingere a înregistrării candidaturii, dată ca urmare a pronunțării Hotărârii Curții Constituționale nr. 45 din 26 septembrie 2019, nu a menționat termenul și calea de atac ce putea fi exercitată împotriva deciziilor Biroului Electoral Central. Mai mult, arată că, înainte de soluționarea de către Curtea Constituțională a contestației pe care a formulat-o împotriva deciziei de neînregistrare a candidaturii, Biroul Electoral Central a adus la cunoștință publică candidaturile și semnele electorale rămase definitive și, totodată, a procedat la tragerea la sorți pentru stabilirea ordinii de înscriere în buletinul de vot a candidaților formațiunilor politice și a candidaților independenți, precum și a semnelor electorale ale acestora. … 7.–>În continuare, susține că, în calitate de instanță judecătorească specializată, respectiv instanță de contencios electoral, Biroul Electoral Central nu a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (2) prima teză și ale art. 27 alin. (2) lit. c) teza finală din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu toate că în ambele contestații formulate la Curtea Constituțională a solicitat ca Biroul Electoral Central să sesizeze instanța constituțională cu excepția menționată. … 8.<!–>Totodată, precizează faptul că a invocat aceeași excepție de neconstituționalitate și în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție cu ocazia recursurilor formulate împotriva Hotărârilor Curții Constituționale nr. 45 din 26 septembrie 2019 și nr. 65 din 30 septembrie 2019, însă această cale de atac a fost respinsă ca inadmisibilă. De asemenea a sesizat Avocatului Poporului neconstituționalitatea dispozițiilor art. 4 alin. (2) prima teză și ale art. 27 alin. (2) lit. c) teza finală din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, solicitând, în același timp, ca această instituție să facă cerere de intervenție voluntară accesorie în recursurile promovate la Înalta Curte de Casație și Justiție. … 9.–>Împotriva celor două hotărâri ale Curții Constituționale menționate mai sus a formulat contestație în anulare și revizuire, însă i s-a răspuns pe cale administrativă că acestea nu sunt supuse niciunei căi de atac, răspuns la care a formulat plângere prealabilă în temeiul art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare. … 10.<!–>Precizează că a formulat o întâmpinare la Biroul Electoral Central, prin care a solicitat acestuia anularea proceselor-verbale nr. 296/C/BEC/P/2019 și nr. 299/C/BEC/P/2019, precum și emiterea unei hotărâri prin care să sesizeze Curtea Constituțională cu excepția mai sus menționată, iar, în caz de admitere a acesteia, să dispună înregistrarea candidaturii sale la funcția de Președinte al României. La această întâmpinare a primit un răspuns administrativ, și nu o decizie, prin care i s-a comunicat că sesizarea formulată a fost înregistrată și, ulterior, clasată. Astfel, ignorarea de către instanța de contencios electoral a cererii sale de sesizare a Curții Constituționale reprezintă o îngrădire a accesului liber la justiția constituțională, fiind astfel împiedicat să își desfășoare campania electorală, în condițiile legii. … 11.–>Mai arată că, drept urmare a petițiilor formulate, Avocatul Poporului i-a comunicat faptul că a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor „art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 118 alin. (2) din Legea nr. 208/2015, modificată, față de art. 2 alin. (1),art. 62 alin. (1) și art. 103 alin. (1) din Constituție, precum și ale art. 4 alin. (2) și ale art. 27 alin. (2) lit. c) teza finală din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, față de art. 37 și art. 81 din Constituție“. Însă, având în vedere că motivarea excepției de neconstituționalitate făcută de Avocatului Poporului nu este completă, precizează faptul că nu are posibilitatea să o completeze decât dacă Biroul Electoral Central ar fi obligat, prin hotărârea ce va fi pronunțată cu privire la prezenta contestație, să sesizeze Curtea Constituțională cu excepția invocată de domnia sa. … 12.<!–>Altfel, apreciază că normele legale care impun „condiția celor 200.000 de semnături“ ar scăpa controlului de constituționalitate, deoarece în procedura de alegere a Președintelui României nu există o instanță judecătorească în fața căreia să poată fi invocată neconstituționalitatea acestora și care, pe cale de consecință, să sesizeze Curtea Constituțională. Cazul trebuie să fie concret, și nu ipotetic, neexistând posibilitatea invocării neconstituționalității normelor legale precizate în fața niciunei instanțe judecătorești fără a putea demonstra interesul. … 13.–>Această procedură, în care dispozițiile legale nu pot fi supuse controlului Curții Constituționale, este neconstituțională, fiind încălcate accesul liber la justiția constituțională, dreptul de a fi ales, dreptul la egalitate, dreptul de a nu fi discriminat, interzicerea privilegiilor, precum și supremația Constituției. De asemenea se încalcă dreptul la un proces echitabil și dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, egalitatea în fața legii, accesul efectiv la justiție și dreptul de acces egal la funcții publice din Declarația Universală a Drepturilor Omului. … 14.<!–>Prin contestația formulată, domnul Bogdan Mihail Zamfir apreciază că are calitate procesuală în formularea contestației și solicită permisiunea de a desfășura campanie electorală în condițiile legii în cazul constatării neconstituționalității de către Curtea Constituțională a prevederilor art. 4 alin. (2) prima teză și ale art. 27 alin. (2) lit. c) teza finală din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, excepție ridicată în mod constant atât de domnia sa, cât și direct de Avocatul Poporului la data de 25 octombrie 2019, ca urmare a petițiilor formulate de dânsul. … 15.–>Prin completarea formulată la prezenta contestație și înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 8.733 din 11 noiembrie 2019, domnul Bogdan Mihail Zamfir cere ca permisiunea solicitată și menționată la paragraful anterior să își producă efectele pentru următoarele alegeri ale Președintelui României din anul 2024, în cazul în care Curtea Constituțională nu poate soluționa contestația în termenul legal pentru a putea beneficia de efectele hotărârii ce va fi pronunțată, având în vedere faptul că la 9 noiembrie 2019 se încheie campania electorală, iar la data de 10 noiembrie 2019 este programat primul tur de scrutin al alegerilor pentru Președintele României. … 16.<!–>Prin completarea înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 8.794 din 11 noiembrie 2019 se solicită efectuarea controlului de constituționalitate a prevederilor art. 4 alin. (2) prima teză și ale art. 27 alin. (2) lit. c) teza finală din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere considerentele cuprinse în paragraful 34 al Hotărârii Curții Constituționale nr. 66 din 1 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 907 din 8 noiembrie 2019, prin care Curtea a revenit asupra jurisprudenței sale potrivit căreia nu are competența de a efectua un control de constituționalitate în cadrul atribuției sale prevăzute de art. 146 lit. f) din Constituție și a reținut competența sa de a efectua un control de constituționalitate cu privire la dispozițiile legale ce reglementează procedura de alegere a Președintelui României în cadrul atribuției antereferite. De asemenea, domnul Bogdan Mihail Zamfir solicită conexarea acestei excepții de neconstituționalitate cu sesizarea făcută de Avocatul Poporului ca urmare a petițiilor sale și care formează obiectul Dosarului nr. 2.785D/2019. … 17.–>Având în vedere că i-au fost încălcate dreptul de a fi ales, dreptul la diferență, dreptul la egalitate și la nediscriminare, dreptul de acces liber la justiție și dreptul la apărare, solicită reluarea campaniei electorale pentru alegerea Președintelui României, cu acordarea permisiunii de a-și desfășura campanie electorală în condițiile legii, îndepărtând împiedicarea care, în mod vădit, i-a fost pricinuită în această procedură. … 18.<!–>Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii, în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de respingere, ca inadmisibilă, a contestației. …
CURTEA,–><!–>examinând contestația în raport cu prevederile Constituției, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum și documentele aflate la dosar, reține următoarele: –>19.<!–>Potrivit dispozițiilor art. 146 lit. f) din Constituție, ale art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare, precum și celor ale art. 42 alin. (7) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, Curtea Constituțională este competentă să soluționeze contestația privind împiedicarea unui candidat la alegerile pentru Președintele României din 2019 de a-și desfășura campania electorală în condițiile legii. … 20.–>Curtea reține că domnul Bogdan Mihail Zamfir, în formularea prezentei contestații, pornește de la premisa că instanța constituțională, în soluționarea Dosarului nr. 2.867F/2019, a avut în vedere un alt obiect decât cel menționat de dânsul în contestația care a format obiectul acelui dosar, motiv pentru care a formulat prezenta contestație cu privire la împiedicarea sa de a a-și desfășura campanie electorală în condițiile legii, reiterând motivele pe care și-a întemeiat contestația anterioară. … 21.<!–>În acest sens, Curtea observă că prin Hotărârea nr. 67 din 5 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.867F/2019, a respins, ca inadmisibilă, contestația formulată de domnul Bogdan Mihail Zamfir cu privire la împiedicarea sa de a-și desfășura campania electorală în condițiile legii la alegerile pentru Președintele României din anul 2019, reținând, în esență, că acesta nu are calitatea de candidat la alegerile pentru Președintele României din anul 2019, astfel încât nu poate desfășura campanie electorală și, implicit, nu poate contesta împiedicarea sa în exercitarea unui astfel de atribut electoral. … 22.–>Argumentele pe care se întemeiază prezenta contestație, ca și cea formulată în precedent, constau în imposibilitatea domnului Bogdan Mihail Zamfir de a-și desfășura campania electorală la alegerile pentru Președintele României din anul 2019 din cauza faptului că i-a fost respinsă înregistrarea candidaturii, întrucât nu a depus lista de susținători prevăzută la art. 4 alin. (2) și art. 27 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, fiind în realitate nemulțumit de soluția legislativă cuprinsă în aceste dispoziții legale. … 23.<!–>Astfel, prin hotărârea anterior menționată, Curtea a reținut, în privința candidaturii domnului Bogdan Mihail Zamfir, că drept urmare a pronunțării Hotărârii Curții Constituționale nr. 45 din 26 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 27 septembrie 2019, Biroul Electoral Central a emis Decizia nr. 31/D din 26 septembrie 2019 privind respingerea candidaturii domnului Bogdan Mihail Zamfir pentru alegerea Președintelui României din anul 2019. Ca urmare a soluționării contestației formulate împotriva acestei decizii, Curtea a reținut, prin Hotărârea nr. 65 din 30 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 808 din 4 octombrie 2019, paragraful 15, că decizia adoptată este legală, întrucât propunerea de candidatură a domnului Bogdan Mihail Zamfir nu a fost însoțită de lista de susținători prevăzută de art. 4 alin. (2) și art. 27 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare. În acest cadru factual, domnul Bogdan Mihail Zamfir a formulat contestația cu privire la împiedicarea sa de a-și desfășura campania electorală în condițiile legii la alegerile pentru Președintele României din anul 2019 care a format obiectul Dosarului nr. 2.867F/2019. … 24.–>Curtea a reținut că atât campania electorală, cât și desfășurarea alegerilor pentru funcția de Președinte al României sunt reglementate prin Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, iar, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 630/2019 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României în anul 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 707 din 28 august 2019, campania electorală se desfășoară în perioada 12 octombrie-8 noiembrie 2019. Potrivit dispozițiilor art. 37 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în timpul campaniei electorale candidații și, după caz, partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care i-au propus, precum și cetățenii au dreptul să își exprime opiniile în mod liber și fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, marșuri, precum și prin intermediul mass-mediei. De asemenea, prevederile art. 38 din lege stabilesc că prin campania electorală trebuie să se urmărească interesul general al electoratului de a primi informații corecte, astfel încât să își poată exercita dreptul de vot în cunoștință de cauză. Așa fiind, în ziua votării, alegătorii vor fi în măsură să aprecieze care dintre candidații înscriși în competiția electorală este potrivit să acceadă la funcția de Președinte al României. … 25.<!–>Referitor la titularul dreptului de a formula contestație cu privire la împiedicarea desfășurării campaniei electorale în condițiile legii, Curtea a reținut că din interpretarea sistematică a Legii nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, rezultă că pot participa la campania electorală numai acei candidați ale căror propuneri de candidatură au fost înregistrate întrucât îndeplineau condițiile cerute de lege și care au rămas definitive la expirarea termenului de soluționare a contestațiilor, fiind aduse la cunoștința publică prin afișare pe pagina de internet a Biroului Electoral Central și prin intermediul mass-mediei. Or, domnul Bogdan Mihail Zamfir nu are calitatea de candidat la alegerile pentru Președintele României din anul 2019, astfel încât nu își poate desfășura campania electorală în condițiile legii și, contrar susținerilor sale potrivit cărora art. 42 alin. (7) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu distinge între candidații înregistrați și cei neînregistrați, nu poate contesta împiedicarea sa în exercitarea acestui atribut electoral, contestația formulată vizând, în realitate, aspecte care nu se circumscriu competenței Curții Constituționale exercitate în această etapă a procesului electoral. … 26.–>Întrucât domnul Bogdan Mihail Zamfir nu are calitate de contestator în sensul Legii nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, lipsa acestei calități se circumscrie unei excepții dirimante și, având în vedere art. 248 din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Curtea nu a mai analizat celelalte aspecte învederate. … 27.<!–>Totodată, Curtea constată că obiectul, autorul și motivarea sunt aceleași atât în ceea ce privește contestația precedentă soluționată prin Hotărârea nr. 67 din 5 noiembrie 2019, cât și prezenta contestație. Astfel, autorul contestației este același, respectiv domnul Bogdan Mihail Zamfir, contestația este reiterată în cadrul aceleiași etape a procesului electoral, respectiv desfășurarea campaniei electorale, iar motivarea contestației este similară, tinzând către același rezultat, respectiv înregistrarea candidaturii și acordarea permisiunii de a desfășura campanie electorală în condițiile legii. Prin urmare, și sub acest aspect contestația de față este inadmisibilă, în speță găsindu-și aplicare autoritatea de lucru judecat, potrivit art. 430 din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Curtea reține că Hotărârea nr. 67 din 5 noiembrie 2019, prin care a fost respinsă contestația formulată de domnul Bogdan Mihail Zamfir, este general obligatorie, potrivit art. 11 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, astfel că atât timp cât motivele care au justificat-o subzistă în continuare, fiind aceleași, rezolvarea contestațiilor ulterioare de aceeași natură nu poate fi alta. … 28.–>Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituție, al art. 11 alin. (1) lit. B.a), al art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și al art. 42 alin. (7) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ<!–>
În numele legii–>
HOTĂRĂȘTE:<!–>–>Respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de domnul Bogdan Mihail Zamfir cu privire la împiedicarea sa de a-și desfășura campania electorală în condițiile legii la alegerile pentru Președintele României din anul 2019.<!–>Hotărârea este definitivă și general obligatorie, se comunică Biroului Electoral Central și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.–>Pronunțată în ședința din data de 12 noiembrie 2019.<!–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU<!–>
Magistrat-asistent,–>
Andreea Costin<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește