HOTĂRÂREA nr. 79 din 26 noiembrie 2019

<!–>Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.–>1.<!–>Pe rol se află soluționarea cererii formulate de domnul Ștefan Pop de invalidare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019, având în vedere modalitatea „ilegală“ de desfășurare a campaniei electorale pentru alegerea Președintelui României din anul 2019, atât în primul tur din 10 noiembrie 2019, cât și în turul al doilea din 24 noiembrie 2019, concomitent cu începerea procesului de vot în străinătate. … 2.–>Cererea a fost înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 9.089 din data de 21 noiembrie 2019, completată ulterior cu cererile înregistrate cu nr. 9.124, 9.125 și 9.126 din data de 25 noiembrie 2019, și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.107F/2019. … 3.<!–>În temeiul prevederilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cererile de anulare a alegerilor se soluționează fără înștiințarea părților, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar. … 4.–>În cererea formulată, domnul Ștefan Pop susține că în privința alegerii președintelui României în anul 2019, alegerile în străinătate se desfășoară timp de 3 zile (vineri, sâmbătă și duminică), atât în primul tur de scrutin pe 10 noiembrie, cât și în cel de-al doilea tur, pe 24 noiembrie, astfel încât, pentru un interval de câteva ore, campania electorală care încă se desfășoară în țară se suprapune cu prima zi de vot în străinătate, în care alegătorii deja își exercită dreptul de vot. În acest context, autorul cererii apreciază că datorită acestei modalități „ilegale“ de desfășurare a campaniei electorale în țară concomitent cu începerea procesului de vot în străinătate, există posibilitatea influențării alegătorilor cu privire la alegerea candidatului pentru funcția de Președinte al României. … 5.<!–>Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, solicită respingerea ca inadmisibilă a cererii formulate. …
CURTEA,–><!–>examinând cererea în raport cu prevederile Constituției, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, reține următoarele: –>6.<!–>Potrivit art. 146 lit. f) din Constituție coroborat cu art. 3 din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Curtea Constituțională are atribuția de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și de a confirma rezultatele sufragiului. Astfel cum a fost reținut prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 66 din 1 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 907 din 8 noiembrie 2019, această atribuție a Curții nu se limitează numai la ipotezele reglementate la art. 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, respectiv soluționarea contestațiilor cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcția de Președinte al României, precum și a celor cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formațiuni politice ori a unui candidat de a-și desfășura campania electorală. O atare concluzie se desprinde din faptul că formularea generală cuprinsă în Constituție nu poate fi limitată numai la două situații punctuale descrise în Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Din contră, se constată că art. 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, reglementează două ipoteze expressis verbis în care este angajată, în mod obligatoriu, competența Curții Constituționale, fără a exclude competența sa derivată din însuși textul Constituției. Prin urmare, atribuția Curții Constituționale prevăzută de art. 146 lit. f) din Constituție implică o componentă expres prevăzută de art. 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și una implicită care intervine atunci când subiectele de drept interesate nu dispun de niciun alt remediu pentru corectarea unei pretinse situații de nerespectare a Legii nr. 370/2004. În consecință, prevederile art. 146 lit. f) din Constituție stabilesc competența Curții Constituționale de a verifica, în ultimă instanță, toate operațiunile electorale care privesc procedura de alegere a Președintelui României pe întreaga perioadă cuprinsă între declanșarea procedurii de alegere și finalizarea sa. … 7.–>În contextul susținerilor formulate de autorul cererii, Curtea constată că finalitatea avută în vedere de acesta o reprezintă, de fapt, invalidarea alegerilor pentru alegerea Președintelui României din anul 2019, pe care le consideră a fi ilegale prin modul în care s-a desfășurat campania electorală, atât în primul tur, cât și în cel de-al doilea tur, concomitent cu începerea procesului de vot în străinătate. În acest context, astfel cum a statuat Curtea Constituțională prin Hotărârea nr. 70 din 12 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 15 noiembrie 2019, solicitarea de „invalidare“ a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019, se subsumează, sub aspectul efectelor preconizate de autorul acesteia, celei de „anulare“, prevăzută de art. 52 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare. … 8.<!–>Examinând cererea astfel cum a fost formulată, Curtea observă că, potrivit art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor“, iar, potrivit alin. (2) al aceluiași articol din lege, „Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri (…)“. … 9.–>Raportat la aceste prevederile de lege, Curtea reține că una dintre condițiile de admisibilitate a cererilor de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României o reprezintă aceea de a fi formulate de către „partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri“. Or, în cauza de față, domnul Ștefan Pop nu are calitatea de titular al unei astfel de cereri, potrivit art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Prin urmare, cererea de anulare a alegerilor formulată de domnul Ștefan Pop urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. … 10.<!–>Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituție, al art. 37 și art. 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și al art. 52 din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ–>
În numele legii<!–>
HOTĂRĂȘTE:–><!–>Respinge, ca inadmisibilă, cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019, formulată de domnul Ștefan Pop.–>Hotărârea este definitivă și general obligatorie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. <!–>Pronunțată în ședința din data de 26 noiembrie 2019.–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE <!–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU–>
Magistrat-asistent, <!–>
Ingrid Alina Tudora–>––<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește