HOTĂRÂREA nr. 80 din 27 noiembrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.<!–>1.–>Pe rol se află soluționarea cererii de invalidare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019, formulată de domnul Bobby-George-Marius Păunescu. … 2.<!–>Cererea a fost înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 9.115 din data de 22 noiembrie 2019 și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.113F/2019. … 3.–>În temeiul prevederilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cererile de anulare a alegerilor se soluționează fără înștiințarea părților, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar. … 4.<!–>În motivarea cererii, domnul Bobby-George-Marius Păunescu solicită invalidarea alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019, desfășurate în data de 10 și, respectiv, 24 noiembrie 2019 și susține că, în fapt, pe data de 22 septembrie 2019, a depus la Biroul Electoral Central candidatura sa la alegerile prezidențiale, în conformitate cu Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Consideră că depunerea candidaturii sale s-a realizat în condiții contrare legii, întrucât personalul auxiliar autorizat de Biroul Electoral Central să primească listele de semnături a manifestat o atitudine necorespunzătoare, lipsită de imparțialitate. Arată că temeiul respingerii înregistrării candidaturii sale l-a constituit faptul că nu a fost întrunit numărul minim de 200.000 de susținători, cu toate că din centralizarea efectuată de candidat și staff-ul său a rezultat un număr de 243.000 de semnături de susținere a candidaturii sale. Susține, de asemenea, că nu i sa permis accesul în vederea participării la activitatea de inventariere a semnăturilor, deși a solicitat acest lucru, această activitate fiind efectuată exclusiv de către reprezentanții Biroului Electoral Central. În aceste condiții, apreciază că fără participarea sa, Biroul Electoral Central putea modifica listele de semnături oricum și oricând, din proprie inițiativă și fără acordul său. Învederează, totodată, faptul că a refuzat să semneze procesul-verbal cu numărul de susținători rezultat în urma verificărilor realizate de către reprezentanții Biroului Electoral Central, respectiv de 193.000 de semnături, întrucât acest număr nu corespundea cifrei de semnături pe care a depus-o, și anume 243.000. Mai susține că, ulterior, Biroul Electoral Central a declarat în presă că erau 177.000 de semnături, fără să existe însă o justificare a acestei diferențe, ceea ce denotă că a existat o rea-voință, având în vedere că din punct de vedere legal cifra de semnături trebuie să reprezinte 1% din populația țării. … 5.–>În acest context face referire la Hotărârea nr. 44 din 26 septembrie 2019, prin care Curtea a constatat că procedura de verificare a listelor de susținători, sub aspectul termenelor în care se desfășoară, nu numai că este improprie, dar transformă actul de verificare într-o formalitate care anulează scopul Legii nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Curtea a apreciat, astfel, că „legiuitorul trebuie să reconsidere soluțiile legislative cuprinse în Legea nr. 370/2004, astfel încât să asigure autorităților publice implicate în procedura înregistrării candidaturilor la alegerea Președintelui României termenele și instrumentele proprii unui control efectiv, de natură să satisfacă scopul și exigențele impuse de lege.“ Cu toate acestea, autorul cererii susține că Parlamentul nu a adoptat nicio măsură legislativă cu toate că avea timpul necesar, împrejurare care, în opinia sa, este de natură să afecteze legalitatea modului de desfășurare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României în anul 2019. … 6.<!–>Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, solicită respingerea ca inadmisibilă a cererii formulate. …
CURTEA,–><!–>examinând cererea în raport cu prevederile Constituției, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, reține următoarele: –>7.<!–>Potrivit dispozițiilor art. 146 lit. f) din Constituție, ale art. 37 și 52 din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare, precum și celor ale art. 52 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, Curtea Constituțională este competentă să soluționeze cererea privind anularea alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019. … 8.–>În contextul susținerilor formulate de autorul cererii, Curtea constată că astfel cum s-a statuat prin Hotărârea nr. 70 din 12 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 15 noiembrie 2019, solicitarea de invalidare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019 se subsumează, sub aspectul efectelor preconizate de autorul acesteia, celei de anulare, prevăzută de art. 52 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare. … 9.<!–>Examinând cererea formulată, Curtea observă că, potrivit art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, „Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor“, iar, potrivit alin. (2) al aceluiași articol din lege, „Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază“. … 10.–>Raportat la aceste prevederi de lege, Curtea reține că una dintre condițiile de admisibilitate a cererilor de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României o reprezintă aceea de a fi formulate de către „(…) candidații care au participat la alegeri“. Or, Curtea observă că prin Hotărârea nr. 46 din 26 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 30 septembrie 2019, a fost respinsă contestația formulată de domnul Bobby-George-Marius Păunescu împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 26/D din 24 septembrie 2019, referitoare la respingerea înregistrării candidaturii sale la alegerile pentru Președintele României din anul 2019. … 11.<!–>Prin urmare, Curtea constată că domnul Bobby-George-Marius Păunescu nu se încadrează în reglementarea art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sub aspectul titularilor dreptului de sesizare a Curții Constituționale cu cereri de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României. Așa fiind, în acest cadru procesual, clar definit de lege sub aspectul titularilor, termenelor și obiectului, Curtea nu va putea proceda la analiza criticilor formulate de acesta, iar cererea sa de anulare a alegerilor urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. … 12.–>Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituție, al art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și al art. 52 din Legea nr. 370/2004, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ<!–>
În numele legii–>
HOTĂRĂȘTE:<!–>–>Respinge, ca inadmisibilă, cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019, formulată de domnul Bobby-George-Marius Păunescu.<!–>Hotărârea este definitivă și general obligatorie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. –>Pronunțată în ședința din data de 27 noiembrie 2019.<!–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE –>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU<!–>
Magistrat-asistent, –>
Ingrid Alina Tudora<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește