HOTĂRÎRE Nr. 47 din 7 octombrie 1996

Ioan Muraru – preşedinteCostica Bulai – judecătorViorel Mihai Ciobanu – judecătorMihai Constantinescu – judecător Lucian Stangu – judecător Florin Bucur Vasilescu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorSorin Marinescu – procurorFlorentina Geangu – magistrat-asistentPe rol soluţionarea contestaţiilor privind înregistrarea candidaturii domnului Ion Iliescu pentru funcţia de Preşedinte al României, la alegerile din 3 noiembrie 1996, depuse la Biroul Electoral Central, după cum urmează:– nr. 309 din 3 octombrie 1996, a domnului Fodor Onoriu;– nr. 313 din 3 octombrie 1996, a domnului Panaitescu Edmond.Contestaţiile au fost înaintate Curţii Constituţionale şi formează obiectul dosarelor nr. 255 D/1996 şi nr. 256 D/1996.Curtea a decis soluţionarea contestaţiilor fără citarea părţilor, având în vedere cerinţa legală a rezolvarii lor în maximum 48 de ore, potrivit prevederilor art. 14 din Legea nr. 47/1992, art. 11 alin. (2) şi (3) şi art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69/1992, raportate la art. 85 din Legea nr. 68/1992 şi coroborate cu art. 581 alin. 3 din Codul de procedură civilă.Magistratul-asistent prezintă obiectul contestaţiilor.În motivarea contestaţiei depuse de domnul Fodor Onoriu se arata ca domnul Ion Iliescu nu a respectat prevederile Constituţiei şi jurămîntul depus cu ocazia investirii în anul 1992 de a fi preşedintele tuturor românilor, prin aceea ca în exercitarea funcţiei a partinit vizibil Partidul Democraţiei Sociale din România şi partidele din "pentagonala roşie", care au acaparat puterea şi economia, la toate nivelurile, prin trafic de influenţa, abuz de putere, nepotism şi corupţie; nu a respectat prevederile Constituţiei de a asigura un trai decent populaţiei, deşi de la tribuna revoluţiei a afirmat ca în ţara nimeni nu va mai rabda de foame şi de frig; o dovadă că nu este preşedintele tuturor românilor este candidatura sa pe listele Partidului Democraţiei Sociale din România; ţara nu poate fi condusă de un ateu.Domnul Panaitescu Edmond contesta înregistrarea candidaturii domnului Ion Iliescu la funcţia de Preşedinte al României, întemeindu-se pe motivele invocate într-o intimpinare adresată Biroului Electoral Central, precum şi pe următoarele aspecte: domnul Ion Iliescu şi Partidul Democraţiei Sociale din România se fac vinovaţi de favorizarea unor infractori, de organizarea crimei de stat şi de corupţia generalizata din România; de asemenea, Preşedintele României este implicat "într-un lant impresionant de fapte care încep cu inactiunea organelor Secţiei militare a Parchetului General de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie", într-un anumit dosar; de a i se fi sustras contestatorului actul de identitate ca şi titlul de proprietate; contestatorul mai susţine ca "nu poate intra şi nu-şi poate folosi domiciliul" şi ca a fost trimis pe nedrept, din oficiu, în judecata penală, pe baza unor probe falsificate. În sfârşit, se arata ca domnul Ion Iliescu "a sfidat interesele superioare ale României" şi a manifestat nepasare faţă de consecinţele ce decurg din nerespectarea drepturilor omului în România.În intimpinarea la care se referă contestatorul şi care face astfel parte integrantă din contestaţia privind înregistrarea candidaturii domnului Ion Iliescu la funcţia de Preşedinte al României se arata următoarele: întrucît actualul Preşedinte al României nu poate face parte dintr-un partid politic, conform art. 84 alin. (1) din Constituţie, rezultă ca Domnia sa nu poate candida decît ca independent; stringerea celor minimum 100.000 de semnături ale susţinătorilor se referă la persoanele fizice cu drept de vot şi nu la partide politice; candidatul independent este obligat sa posede o sigla proprie, iar nu sa folosească sigla unui partid politic; propunerea trebuie semnată de candidatul independent şi trebuie să cuprindă declaraţia acestuia în sensul că îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida; se impune ca verificarea listelor de sustinatori să fie facuta pe calculator spre a fi eliminati cei care au semnat de mai multe ori; candidatul independent nu poate fi propus de un partid politic.Deoarece contestaţiile vizează acelaşi candidat, şi anume pe domnul Ion Iliescu, pentru o mai buna administrare a justiţiei, preşedintele Curţii Constituţionale pune în discuţie conexarea dosarelor.Procurorul este de acord cu conexarea dosarelor.Curtea dispune conexarea Dosarului nr. 256 D/1996 la Dosarul nr. 255 D/1996, care a fost primul înregistrat, urmînd a se pronunţa asupra tuturor contestaţiilor printr-o singura hotărâre.Procurorul, având cuvintul în fond, pune concluzii de respingere a contestaţiilor, aratind ca înregistrarea candidaturii domnului Ion Iliescu s-a făcut cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 3 şi 9 din Legea nr. 69/1992. Cît priveşte consideratiile de ordin economic, moral şi material, arata ca acestea nu reprezintă cauze de neeligibilitate.CURTEA,luând în dezbatere contestaţiile înaintate de Biroul Electoral Central, constata ca este competenţa să le soluţioneze în temeiul art. 144 lit. d) din Constituţie, al art. 27 din Legea nr. 47/1992 şi al art. 11 alin. (3) din Legea nr. 69/1992.Analizînd contestaţiile în raport cu prevederile Constituţiei, ale Legii nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României şi vazind concluziile reprezentantului Ministerului Public, Curtea retine următoarele:Cu privire la contestaţia domnului Panaitescu Edmond privind valabilitatea şi legalitatea candidaturii domnului Ion Iliescu la Preşedinţia României se constată că unele dintre motivele pe care acesta le invoca sunt cele arătate în intimpinarea adresată Biroului Electoral Central, care este anexată la contestaţie. În aceste condiţii, Curtea urmează a analiza temeinicia motivelor invocate în intimpinare, în lumina dispoziţiilor constituţionale şi legale privind contenciosul electoral presedintial.În legătură cu susţinerea potrivit căreia domnul Ion Iliescu nu poate candida decît ca independent, deoarece nu poate face parte dintr-un partid politic, se retine ca acest fapt nu exclude posibilitatea sprijinirii candidaturii sale de către o formaţiune sau un partid politic, neexistand nici o interdicţie constituţională sau legală în acest sens. Astfel prevederile art. 9 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 69/1992 stabilesc ca propunerile de candidaturi se fac în scris şi ca vor fi primite doar dacă sunt semnate de conducerea partidului sau a formatiunii politice care a propus candidatul, fără nici o precizare relativă la apartenenţa sau neapartenenta politica a candidatului.În legătură cu valabilitatea listelor de sustinatori depuse în conformitate cu art. 9 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 69/1992, contestatorul nu pretinde ca ele nu ar fi reale, sugerând numai modul în care ar trebui verificate, ceea ce, evident, nu poate constitui un temei legal vizind candidatura a carei înregistrare se critica.Se mai susţine prin contestaţie ca fiecare candidat independent este obligat sa posede o sigla proprie şi nu pe cea a unui partid politic, dar aceasta afirmatie nu este sprijinita pe un temei legal. Într-adevăr, potrivit art. 13 alin. (2) din Legea nr. 69/1992, dacă alegerile pentru Preşedintele României au loc concomitent cu cele pentru Camera Deputaţilor şi Senat, se vor utiliza numai semnele electorale stabilite în cadrul alegerilor pentru cele două Camere; Textul nu conţine nici o interdicţie de a se utiliza sigla unui partid de către un candidat ce nu este membru al acestuia, dar se bucura de sprijinul lui.Lipsită de temei este şi susţinerea potrivit căreia propunerea de candidatura trebuie semnată de candidat şi ca ea trebuie să cuprindă şi declaraţia acestuia ca îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida. Astfel, potrivit art. 9 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 69/1992, propunerile se fac în scris şi vor fi primite numai dacă sunt semnate de conducerea partidului sau a formatiunii politice ori de conducerile acestora, care au propus candidatul, iar candidatul are, potrivit art. 9 alin. (2) lit c) din aceeaşi lege, doar obligaţia de a semna declaraţia de acceptare a candidaturii, cerinţe care, potrivit documentelor depuse la dosarul candidatului, rezultă ca au fost îndeplinite atât de candidat, cît şi de către partidul politic care a făcut propunerea de candidatura.Celelalte motive invocate de domnii Fodor Onoriu şi Panaitescu Edmond privesc considerente de ordin economic, moral şi material, care nu prezintă impedimente juridice pentru ca o persoană să poată candida la funcţia de Preşedinte al României, în sensul prevederilor art. 34 alin. (2), art. 16 alin. (3), art. 37 alin. (3), art. 35 alin. (2) şi ale art. 81 alin. (4) din Constituţie, astfel încât nu pot constitui temei legal pentru infirmarea înregistrării de către Biroul Electoral Central a candidaturii domnului Ion Iliescu la alegerile preşedinţiale din 3 noiembrie 1996. În acest sens, Curtea Constituţională s-a pronunţat deja prin mai multe hotărâri recente, neexistand nici un temei pentru a se reveni asupra celor statuate.În consecinţa, contestaţiile ce fac obiectul judecaţii de faţa urmează a fi respinse.Pentru considerentele arătate şi vazind dispoziţiile art. 144 lit. d) din Constituţie, ale art. 13 alin. (1) lit. B.a) şi ale art. 27 şi 28 din Legea nr. 47/1992, precum şi ale art. 2 alin. (2) şi ale art. 11 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 69/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEAÎn numele legiiHOTĂRĂŞTE:Respinge ca neintemeiate contestaţiile privind înregistrarea candidaturii domnului Ion Iliescu la funcţia de Preşedinte al României, formulate de domnii Fodor Onoriu şi Panaitescu Edmond.Hotărârea este definitivă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN MURARUMagistrat-asistent,Florentina Geangu –––––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește