HOTĂRÎRE Nr. 54 din 8 octombrie 1996

Ioan Muraru – preşedinteCostica Bulai – judecătorViorel Mihai Ciobanu – judecătorMihai Constantinescu – judecător Ioan Deleanu – judecător Lucian Stangu – judecător Florin Bucur Vasilescu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorVirgil Firuleasa – procurorGabriela Dragomirescu – magistrat-asistentPe rol soluţionarea contestaţiilor privind înregistrarea candidaturilor domnilor George Muntean şi Petre Roman pentru funcţia de Preşedinte al României, la alegerile din 3 noiembrie 1996, depuse la Biroul Electoral Central de domnul Iulian Somacescu, cu nr. 332 din 6 octombrie 1996.Contestaţiile au fost înaintate Curţii Constituţionale la data de 7 octombrie 1996 şi formează obiectul dosarelor nr. 269 D/1996 şi nr. 270 D/1996.Curtea a decis soluţionarea contestaţiilor fără citarea părţilor, având în vedere cerinţa legală a rezolvarii lor în maximum 48 de ore, potrivit prevederilor art. 14 din Legea nr. 47/1992, ale art. 11 alin. (2) şi (3) şi ale art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69/1992, raportate la art. 85 din Legea nr. 68/1992 şi coroborate cu art. 581 alin. 3 din Codul de procedură civilă.Magistratul-asistent prezintă obiectul contestaţiilor.În motivarea contestaţiilor, care au un conţinut identic, domnul Somacescu Iulian arata, în esenta, ca prin înregistrarea candidaturilor domnilor George Muntean şi Petre Roman pentru funcţia de Preşedinte al României s-au încălcat dispoziţiile art. 51 din Constituţie, care prevăd ca "Respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie". În opinia contestatorului, în decembrie 1991, continuarea şi terminarea mandatului presedintial aflat în curs au intrat sub incidenţa art. 83 alin. (1) din Constituţie, astfel încât România are astăzi un preşedinte în funcţie pentru încă un an şi opt luni, deoarece domnul Ion Iliescu este obligat sa exercite aceasta funcţie pe o durată de 8 ani, potrivit celor două mandate succesive obţinute în urma alegerilor din anii 1990 şi 1992. Drept consecinţa, apreciază ca, după adoptarea Constituţiei, alegerea pentru funcţia de Preşedinte al României nu ar fi trebuit să aibă loc în anul 1992, ci în anul 1994, iar scrutinul următor nu poate avea loc decît în anul 1998, invocind în acest sens şi dispoziţiile art. 5 din Decretul-lege nr. 92/1990. Anularea retroactivă a funcţiei de Preşedinte al României, funcţie obţinută de domnul Ion Iliescu la 20 mai 1990, cu motivarea, nejuridica, ca ar fi fost ales "în mod provizoriu" sau ca "interimar", violeaza art. 1 alin. (3) din Constituţie, deoarece contravine unuia dintre principiile statului democratic, "potrivit căruia legitimitatea funcţiilor eligibile în stat este data numai de voinţa poporului, exprimată liber şi echitabil în cadrul unor alegeri cinstite". De aceea considera ca "orice candidatura la funcţia respectiva este acum prematura şi anticonstitutionala".Se susţine, de asemenea, ca interpretarea de către Curtea Constituţională a prevederilor Constituţiei şi ale Legii nr. 69/1992 violeaza, pe lângă art. 51 din legea fundamentală, şi art. 1 alin. (3) din aceasta, cu riscul ca, la prima amendare a Constituţiei, Curtea Constituţională în forma sa actuala să fie desfiintata şi transformata într-o secţie a Curţii Supreme de Justiţie. Apreciază ca necesitatea integrării societăţii româneşti în civilizatia euroatlantica îl obliga pe viitorul preşedinte sa declanseze procedura „de ameliorare a Constituţiei votate în 1991, marcată de grave contradictii”. Art. 3 alin. (3) din Constituţie proclama România stat de drept, ceea ce implica o alta conceptie cu privire la separarea puterilor în stat.Contestatorul mai susţine ca în anturajul presedintial acţionează un grup de interese care urmăreşte "a-l muta pe domnul Ion Iliescu de pe poziţia legală de Preşedinte constituţional al României pentru încă un an şi opt luni, pe poziţia unui al treilea mandat de preşedinte anticonstitutional, având în vedere ca, în următoarele 20 de luni, se vor petrece lucruri decisive pentru viitorul acestei părţi a lumii". În fine, prin contestaţie, domnul Somacescu Iulian face o serie de aprecieri cu privire la situaţia economiei tarii noastre, pe care o considera dezastruoasa, precum şi cu privire la imaginea României în Occident, pe care o califica negativa, dacă se va da posibilitatea domnului Ion Iliescu sa candideze pentru un al treilea mandat.Deoarece contestaţiile au conţinut identic, pentru mai buna administrare a justiţiei, preşedintele Curţii Constituţionale pune în discuţie conexarea dosarelor.Procurorul este de acord cu conexarea dosarelor.Curtea dispune conexarea Dosarului nr. 270 D/1996 la Dosarul nr. 269 D/1996, care a fost primul înregistrat, urmînd a se pronunţa asupra contestaţiilor printr-o singura hotărâre.Procurorul, având cuvintul în fond, apreciază ca motivele invocate sunt neintemeiate, ţinând seama şi de cele statuate prin hotărârile anterioare ale Curţii Constituţionale, pronunţate în contestaţiile formulate la înregistrarea candidaturilor pentru funcţia de Preşedinte al României la alegerile preşedinţiale din anul 1996. Celelalte motive invocate în contestaţii nu sunt motive de neeligibilitate, ci consideratiuni politice de natura campaniei electorale. În concluzie solicita respingerea contestaţiilor.CURTEA,luând în dezbatere contestaţiile înaintate de Biroul Electoral Central, constata ca este competenţa să le soluţioneze în temeiul art. 144 lit. d) din Constituţie, al art. 27 din Legea nr. 47/1992 şi al art. 11 alin. (3) din Legea nr. 69/1992.Analizînd contestaţiile în raport cu prevederile Constituţiei, ale Legii nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României şi vazind concluziile reprezentantului Ministerului Public, Curtea retine următoarele:Din examinarea motivelor invocate de contestator rezultă ca, în realitate, acestea nu vizează înregistrarea candidaturilor la funcţia de preşedinte a domnilor George Muntean şi Petre Roman, ci ilegitimitatea constituţională a înregistrării domnului Ion Iliescu la funcţia de Preşedinte al României la alegerile din 3 noiembrie 1996. Este de observat ca, prin contestaţii, se invoca faptul ca mandatul pe care îl exercita domnul Ion Iliescu în funcţia de Preşedinte al României se încheie în anul 1998. Motivul invocat excede cadrului procesual al unor contestaţii formulate în temeiul Legii nr. 69/1992, întrucît obiectul sau îl constituie însăşi constituţionalitatea alegerilor de la 3 noiembrie 1996, precum şi a celor ce au avut loc în anul 1992. Deci, prin contestaţii, nu se invoca un impediment legal pentru ca o persoană să poată candida la funcţia de Preşedinte al României, ceea ce ar putea forma obiectul unui litigiu electoral. Curtea, în limita atribuţiilor sale prevăzute la art. 144 lit. d) din Constituţie şi la art. 27 din Legea nr. 47/1992, raportate la dispoziţiile art. 11 alin. (3) din Legea nr. 69/1992, nu are competenţa de a se pronunţa asupra constituţionalităţii alegerilor din anul 1992, a celor ce vor avea loc la 3 noiembrie 1996 şi nice de a proroga mandatul Preşedintelui României până în anul 1998. În acest sens, Curtea s-a pronunţat prin hotărâri recente în soluţionarea unor contestaţii formulate tot de domnul Iulian Somacescu şi nu exista temei pentru a reveni asupra celor statuate.În legătură cu susţinerea ca, depasindu-şi competenţa, Curtea ar fi dat interpretări general obligatorii ale Constituţiei şi legilor, se retine, pe de o parte, ca aceasta afirmatie nu are legătură cu contestaţiile formulate, iar pe de altă parte, ca ea este inexactă, Curtea pronunţăndu-se asupra intelesului normei constituţionale aplicabile şi al legii, numai în cauzele ce au făcut obiectul jurisdicţiei sale.Celelalte "motive" invocate în contestaţii, chiar dacă s-ar referii la domnii George Muntean şi Petre Roman, sunt consideratii de ordin politic şi ele nu reprezintă impedimente juridice pentru ca o persoană să poată candida la funcţia de Preşedinte al României, în sensul prevederilor art. 34 alin. (2) , art. 16 alin. (3), art. 37 alin. (3), art. 35 alin. (2) şi ale art. 81 alin. (4) din Constituţie, astfel încât nu pot constitui temei legal pentru infirmarea înregistrării de către Biroul Electoral Central a candidaturilor domnilor George Muntean şi Petre Roman la alegerile preşedinţiale din 3 noiembrie 1996. Sub acest aspect, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin mai multe hotărâri, cu prilejul alegerilor din anul 1992 şi al alegerilor din acest an, neexistand temeiuri pentru a se reveni asupra celor statuate.Prin natura lor, aceste motive exced atribuţiilor Curţii Constituţionale, definite de Constituţie şi de Legea nr. 69/1992, putind fi apreciate, eventual, numai de corpul electoral cu prilejul exprimarii votului. În consecinţa, contestaţiile ce fac obiectul judecaţii de faţa urmează a fi respinse.Pentru considerentele arătate şi vazind dispoziţiile art. 144 lit. d) din Constituţie, ale art. 13 alin. (1) lit. B.a) şi ale art. 27 şi 28 din Legea nr. 47/1992, precum şi ale art. 2 alin. (2) şi ale art. 11 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 69/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEAÎn numele legiiHOTĂRĂŞTE:Respinge ca neintemeiate contestaţiile privind înregistrarea candidaturilor domnilor George Muntean şi Petre Roman la funcţia de Preşedinte al României, formulate de domnul Somacescu Iulian.Hotărârea este definitivă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN MURARUMagistrat-asistent,Gabriela Dragomirescu –––––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește