MEMORANDUM DE FINANŢARE*) din 30 decembrie 1999

dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul naţional PHARE 1999 partea a II-a (RO9905-9908)



Notă …
*) Traducere.Comisia Europeană, denumita în continuare Comisia, actionand pentru şi în numele Comunităţii Europene, denumita în continuare Comunitatea, pe de o parte, şiGuvernul României, denumit în continuare Beneficiarul, pe de altă parte,au convenit următoarele:Măsura la care se face referire la art. 1 va fi executată şi finanţată din resursele bugetare ale Comunităţii, conform prevederilor cuprinse în prezentul memorandum. Cadrul tehnic, juridic şi administrativ în care va fi pusă în aplicare măsura la care se face referire la art. 1 este stabilit de Condiţiile generale anexate la Acordul-cadru încheiat la 12 martie 1991 între Comisie şi Beneficiar, şi completate cu prevederile prezentului memorandum şi cu dispoziţiile speciale anexate la acesta. +
Articolul 1Natura şi obiectulCa o componenta a programului sau de asistenţa, Comunitatea va contribui sub forma finanţării nerambursabile la finanţarea următoarei măsuri:Numărul programului: RO 9905 to RO 9908Titlul: Programul naţional PHARE 1999Durata: până la 30 noiembrie 2001 +
Articolul 2Angajamentul ComunităţiiContribuţia financiară din partea Comunităţii este fixată la nivelul maxim de 55,2 milioane euro, denumita în continuare finanţarea gratuita. +
Articolul 3Durata şi data de expirarePentru prezenta măsura, finanţarea gratuita este disponibilă pentru contractare până la data de 30 noiembrie 2001, făcând obiectul reglementărilor prezentului memorandum. Toate contractele trebuie semnate până la această dată. Fondurile rămase din finanţarea gratuita, care nu au fost contractate până la această dată, vor fi anulate. Termenul limita pentru efectuarea plăţilor din cadrul finanţării gratuite este data de 30 noiembrie 2002. Toate plăţile trebuie să fie efectuate până la expirarea termenului limita. Comisia poate totuşi, în funcţie de împrejurări, să fie de acord cu o prelungire a acestei date de expirare, dacă aceasta este cerută în timp util şi justificată în mod adecvat de Beneficiar. Prezentul memorandum va expira la data la care expira perioada de efectuare a plăţilor din finanţarea gratuita. Toate fondurile care nu au fost utilizate vor fi returnate Comisiei. +
Articolul 4AdreseCorespondenta privitoare la executarea măsurii, având menţionate numărul şi titlul acesteia, va fi adresată:Pentru Comunitate:Delegaţiei Comisiei Europene în RomâniaStr. dr. Grigore Mora nr. 11, sectorul 171278 BucureştiRomâniaFax: (40-1) 2302453Pentru beneficiar:Guvernului RomânieiDepartamentul pentru Integrare EuropeanăPiaţa Victoriei nr. 1Sectorul 1, BucureştiRomâniaFax: (40-1) 3126929 +
Articolul 5Numărul de exemplarePrezentul memorandum este redactat în doua exemplare în limba engleza. +
Articolul 6Intrarea în vigoarePrezentul memorandum va intră în vigoare la data semnării de către ambele părţi. Orice cheltuiala care are loc înaintea acestei date nu este eligibilă pentru finanţare gratuita.Anexele fac parte integrantă din prezentul memorandum.Semnat la Bucureşti la 30 decembrie 1999.Pentru Beneficiar,Petre Roman,ministru de stat,ministrul afacerilor externe,coordonator naţional al asistenţeiPentru Comunitate,Fokion Fotiadis,şeful delegaţiei Comisiei Europene în România +
Anexa 1(A şi B)───────────────ACORD – CADRU*)Comisia Comunităţilor Europene, denumita în cele ce urmează Comisia, actionand pentru şi în numele Comunităţii Economice Europene, denumita în cele ce urmează Comunitatea, pe de o parte, şi România, de cealaltă parte, şi împreună denumite părţi contractante,având în vedere faptul ca România este eligibilă de a beneficia de Programul de asistenţa PHARE din partea Comunităţii, prevăzut în Regulamentul nr. 3.906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunităţii Europene, modificat prin Regulamentul nr. 2.698/90 din 17 septembrie 1990,ţinând seama de faptul ca este convenabila menţionarea în cele de mai jos a cadrului tehnic, legal şi administrativ pentru executarea măsurilor finanţate în România în cadrul programului de asistenţa al Comunităţii,au convenit după cum urmează: +
Articolul 1Pentru a promova cooperarea dintre părţile contractante în scopul sprijinirii procesului reformei economice şi sociale din România, acestea sunt de acord sa implementeze măsuri în domeniul cooperării financiare, tehnice şi al altor forme de cooperare, astfel cum s-a specificat în regulamentul de mai sus, care vor fi finanţate şi implementate în cadrul tehnic, legal şi administrativ stabilit în acest acord. Detaliile specifice fiecărei măsuri (sau set de măsuri) vor fi introduse într-un memorandum ce va fi convenit între părţile contractante (denumit în continuare memorandum de finanţare), al cărui model este prezentat în anexa nr. 2 (C).România ia toate măsurile necesare pentru a asigura executarea corespunzătoare a tuturor măsurilor. +
Articolul 2Fiecare măsura finanţată în cadrul acestui acord va fi implementata în conformitate cu Condiţiile generale din anexa A, care vor fi considerate ca fiind incluse în fiecare memorandum de finanţare.Memorandumul de finanţare poate schimba sau suplimenta Condiţiile generale, după cum va fi necesar pentru implementarea măsurii în discuţie. +
Articolul 3Pentru problemele legate de măsurile finanţate în cadrul acestui acord, Comisia va fi reprezentată de delegaţia sa, imediat ce aceasta este înfiinţată în Bucureşti, care se va asigura, din partea Comisiei, ca măsura este executată în conformitate cu practicile financiare şi tehnice legale. +
Articolul 4Când părţile contractante convin astfel, Comisia poate delega responsabilitatea sa integrală sau parţială privind implementarea unei măsuri către o terta parte, stat sau agenţie.În acest caz termenii şi condiţiile unei asemenea delegari vor fi menţionate într-un acord ce urmează să fie încheiat între Comisie şi terta parte, stat sau agenţie, cu acordul Guvernului României. +
Articolul 5Orice disputa legată de acest acord, ce nu poate fi rezolvată prin consultare, va fi soluţionată în conformitate cu procedura de arbitraj menţionată în anexa B. +
Articolul 6Acest acord este întocmit în dublu exemplar, în limba engleza. +
Articolul 7Acest acord va intră în vigoare la data la care părţile contractante se vor informa reciproc despre aprobarea sa în conformitate cu legislaţia sau cu procedura interna a fiecărei părţi. Acordul va continua să fie în vigoare pentru o perioadă nedefinita, dacă nu îşi încetează valabilitatea prin notificarea scrisă a uneia dintre părţile contractante către cealaltă.La încheierea duratei de valabilitate a acestui acord orice măsură aflată încă în curs de execuţie va fi adusă la îndeplinire conform termenilor memorandumului de finanţare aferent şi Condiţiilor generale stabilite prin prezentul acord. +
Articolul 8Prevederile acestui acord se vor aplica şi cooperării tehnice şi altor cooperări convenite între părţile contractante, care prin natura lor nu sunt cuprinse într-un memorandum specific finanţat în baza Programului de asistenţa PHARE, la cererea Guvernului României.Anexele vor fi considerate ca parte integrantă a acestui acord.Întocmit la Bucureşti la 12 martie 1991.Eugen Dijmarescu,ministru de stat,ROMÂNIAFrans Andriessen,vicepreşedinte al Comisiei Europene,COMUNITATEA────────────Notă …
*) Traducere. +
Anexa A───────CONDIŢII GENERALEprivind memorandumurile de finanţareÎn aceste Condiţii generale termenul Beneficiar va fi înţeles ca referitor la Guvernul României. +
Titlul IFinanţarea proiectelor +
Articolul 1Obligaţia ComunităţiiAngajamentul Comunităţii, denumit în cele ce urmează finanţarea gratuita a C.E.E., a carei valoare este menţionată în memorandumul de finanţare, va determina limita în cadrul căreia se vor desfăşura angajarea şi execuţia plăţilor prin contracte şi devize aprobate corespunzător.Orice cheltuieli ce depăşesc finanţarea gratuita a C.E.E. vor fi suportate de Beneficiar. +
Articolul 2Disponibilitatea asistenţei nerambursabile a C.E.E.Acolo unde execuţia unei măsuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri, finanţarea gratuita a C.E.E. va deveni disponibilă în momentul în care devin disponibile şi sumele angajate de Beneficiar şi/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevăzute în memorandumul de finanţare. +
Articolul 3CheltuireaContractele sunt eligibile pentru plati în baza acestui memorandum de finanţare, numai dacă sunt încheiate înainte de data expirării memorandumului de finanţare. Plăţile în cadrul unor asemenea contracte pot avea loc în timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data expirării memorandumului de finanţare. Orice prelungire excepţionala a acestei perioade trebuie să fie aprobată de Comisie.În cadrul limitei stabilite pentru finanţarea gratuita a C.E.E., cererile pentru fonduri, sub forma unui program de lucru, vor fi prezentate delegaţiei Comisiei de către Beneficiar, conform agendei stabilite în memorandumul de finanţare. Documentele justificative referitoare la plăţile făcute pentru realizarea unei anumite măsuri vor fi puse la dispoziţie în sprijinul cererii de fonduri, atunci când Comisia o solicita.Oricum, în cadrul anumitor contracte din cadrul măsurii poate fi prevăzută plata direct de către Comisie către contractanţi. Fiecare contract va indica proporţia şi momentul efectuării plăţii, împreună cu documentele justificative necesare.Pentru partea de program implementata de Beneficiar Autoritatea de implementare va inainta un program de lucru cu cel puţin 9 luni înainte de data expirării memorandumului de finanţare, în vederea aprobării de către Comisie a contractelor ce mai trebuie încheiate pentru implementarea programului. Programul de lucru trebuie să cuprindă propuneri pentru utilizarea dobânzilor nete provenite din conturile deschise în cursul implementarii programului, cu condiţia ca întreaga finanţare gratuita a C.E.E. sa fi fost angajata anterior.În ceea ce priveşte măsurile executate pe baza unor devize estimative, în condiţiile în care memorandumul de finanţare nu prevede altfel, o primă transa de plată care nu va depăşi 20% din totalul devizului aprobat de Comisie, poate fi efectuată în favoarea Beneficiarului pentru a facilita lansarea măsurii. Alte transe de plată vor fi disponibilizate, la cererea Beneficiarului, în aceleaşi condiţii ca cele menţionate la paragraful 2 de mai sus. +
Titlul IIAchiziţionarea +
Articolul 4GeneralitatiProcedura de urmat pentru încheierea contractelor de lucrări, livrări şi de cooperare tehnica va fi menţionată în memorandumul de finanţare, urmandu-se principiile de mai jos. +
Articolul 5Condiţii de participare1. Cu excepţia prevederilor art. 6, Comisia şi Beneficiarul vor lua măsurile necesare pentru a asigura egalitatea condiţiilor de participare la astfel de contracte, în special prin publicarea în timp util a invitaţiilor la licitaţie. Anunţurile urmează să fie făcute pentru Comunitate cel puţin în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene şi pentru statele beneficiare în jurnalul oficial corespunzător.2. Condiţiile generale ale contractelor trebuie să fie întocmite în conformitate cu modelele din uzanta internationala, cum ar fi reglementările generale şi condiţiile pentru contractele de livrări finanţate din fondurile PHARE. +
Articolul 6Derogarea de la procedurile standardAcolo unde este recunoscută urgenta situaţiei sau unde aceasta este justificată pe baza naturii, importantei reduse sau a unor caracteristici particulare ale anumitor măsuri (de exemplu: operaţiuni de finanţare în doua stagii, operaţiuni multifazate, specificăţii tehnice particulare etc.) şi ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, sa autorizeze în mod excepţional:– acordarea contractelor în urma unor invitaţii restrânse la licitaţie;– încheierea contractelor prin acord direct;– realizarea contractelor prin departamente de lucrări publice.O astfel de derogare trebuie să fie menţionată în memorandumul de finanţare. +
Articolul 7Acordarea contractelor de lucrări şi livrăriComisia şi Beneficiarul se vor asigura ca pentru fiecare operaţiune oferta selectata este cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, în special din punctul de vedere al calificarilor şi garanţiilor oferite de licitatori, al costului şi al calităţii serviciilor, al naturii şi al condiţiilor de execuţie a lucrărilor sau a livrărilor, al costului lor de utilizare şi al valorii tehnice.Rezultatele invitaţiilor la licitaţie vor trebui publicate în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene cat de repede posibil. +
Articolul 8Contractele de cooperare tehnica1. Contractele de cooperare tehnica care pot lua forma contractelor pentru studii, supravegherea lucrărilor sau de asistenţa tehnica vor fi încheiate după negocierea directa cu consultantul sau, dacă se justifica din punct de vedere tehnic, economic ori financiar, ca urmare a invitatiei la licitaţie.2. Contractele vor trebui să fie întocmite, negociate şi încheiate fie de Beneficiar, fie de Comisie, atunci când se prevede astfel în memorandumul de finanţare.3. În situaţia în care contractele urmează să fie întocmite, negociate şi încheiate de Beneficiar, Comisia va propune o lista scurta cuprinzând unul sau mai mulţi candidaţi, pe baza criteriilor de garantare a calificarilor, experienţei şi independentei lor şi ţinând seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul în chestiune.4. În cazul unei proceduri directe de negociere, în situaţia în care Comisia a propus mai mulţi candidaţi, Beneficiarul este liber sa aleagă dintre cei propuşi candidatul cu care intenţionează sa încheie contractul.5. În situaţia în care exista recurs la o procedură de licitare, contractul va fi acordat candidatului care a înaintat oferta confirmată de Beneficiar şi de Comisie, ca fiind cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. +
Titlul IIIAcordarea de facilităţi +
Articolul 9Privilegii generalePersonalului care participa la măsurile finanţate de Comunitate, precum şi membrilor familiilor lui li se pot acorda avantaje, privilegii şi scutiri nu mai puţin favorabile decât cele acordate în mod obişnuit altor străini angajaţi în statul Beneficiarului, în cadrul oricăror alte acorduri bilaterale sau multinationale ori aranjamente pentru programe de asistenţa economică şi de cooperare tehnica. +
Articolul 10Facilităţi de stabilire, instalare, intrare şi rezidenţăÎn cazul contractelor de lucrări, de livrări sau de servicii, persoanele fizice ori juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitaţie vor avea drept de instalare temporară şi de rezidenţă în cazurile în care importanţa contractului justifica aceasta. Acest drept va fi obţinut numai după emiterea invitatiei de participare la licitaţie şi va servi personalului necesar pentru efectuarea studiilor preparatorii în vederea redactarii ofertelor, expirand la o luna după desemnarea contractantului.Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de lucrări, livrări sau de servicii, finanţate de Comunitate şi membrilor familiei lui apropiate să între în statul Beneficiarului, să se stabilească în stat, sa lucreze acolo şi sa părăsească statul respectiv, asa cum o justifica natura contractului. +
Articolul 11Importul şi reexportul de echipamentBeneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament profesional cerut pentru executarea măsurii, în conformitate cu legile, regulile şi cu reglementările în vigoare ale Beneficiarului.Beneficiarul va acorda în plus persoanelor fizice şi juridice care au executat contracte de lucrări, livrări sau servicii permisele necesare pentru reexportul echipamentului menţionat. +
Articolul 12Controlul importurilor şi schimburilor valutarePentru executarea măsurilor Beneficiarul se obliga sa acorde autorizaţii de import, precum şi autorizaţii pentru achiziţionarea valutei necesare şi să aplice reglementările naţionale privind controlul asupra schimburilor valutare, fără discriminare între statele membre ale Comunităţii, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia şi fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite în vederea executării măsurii, conform reglementărilor de control al schimburilor valutare în vigoare în statul Beneficiarului. +
Articolul 13Impozitare şi vama1. Plata impozitelor, taxelor vamale şi a taxelor de import nu va fi finanţată din finanţarea gratuita a C.E.E.2. Importurile în baza contractelor de livrări, încheiate de autorităţile Beneficiarului şi finanţate din finanţarea gratuita a C.E.E., vor putea intră în statul Beneficiarului fără a fi supuse taxelor vamale, altor taxe de import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent.Beneficiarul va asigura ca importurile respective să fie eliberate din punctul de intrare pentru a fi livrate către contractant, asa cum se prevede în contract, şi pentru folosinţă imediata, conform cerinţelor pentru implementarea normală a contractului, fără a tine seama de întârzieri sau de dispute în ceea ce priveşte stabilirea taxelor vamale, plăţilor sau a impozitelor menţionate mai sus.3. Contractele pentru livrări sau servicii oferite de firme externe ori româneşti, finanţate din finanţarea gratuita a C.E.E., nu vor fi supuse în statul Beneficiarului plăţii T.V.A., timbrului fiscal sau taxelor de înregistrare ori altor impuneri fiscale cu efect similar, indiferent dacă aceste taxe exista sau urmează să fie instituite.4. Persoanele fizice şi juridice, inclusiv personalul expatriat din statele membre ale Comunităţii Europene, care executa contracte de cooperare tehnica finanţate din finanţarea gratuita a C.E.E., vor fi scutite de la plata impozitului pe profit şi pe venit în statul Beneficiarului.5. Efectele personale şi gospodăreşti importate pentru uz personal de către persoanele fizice (şi membrii familiilor lor), altele decât cele achiziţionate local, angajate în îndeplinirea sarcinilor definite în contractele de cooperare tehnica, vor fi scutite de taxe vamale, de import, de alte taxe şi impozite fiscale cu acelaşi efect, urmând să fie reexportate sau să se dispună de ele în ţara conform reglementărilor în vigoare în statul Beneficiarului, după terminarea contractului.6. Persoanele fizice şi juridice care importa echipament profesional, astfel cum se prevede la art. 11, dacă solicita astfel, vor beneficia de sistemul de admitere temporară, asa cum este definit prin legislaţia naţionala a Beneficiarului, în ceea ce priveşte echipamentul respectiv. +
Titlul IVExecutarea contractelor +
Articolul 14Originea livrărilorBeneficiarul se declara de acord ca, atunci când Comisia nu autorizeaza altfel, materialele şi livrările necesare pentru executarea contractelor trebuie să fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi fosta Republica Iugoslava a Macedoniei. +
Articolul 15Proceduri de efectuare a plăţilor1. Pentru contractele finanţate din finanţarea gratuita a C.E.E. documentele de licitaţie vor fi întocmite şi plăţile vor fi efectuate fie în unităţi europene de cont (ECU) sau, conform legilor şi reglementărilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, în valută Beneficiarului ori în valută statului în care ofertantul îşi are înregistrat sediul de afaceri sau în valută statului în care sunt efectuate livrările.2. În situaţia în care documentele de licitaţie sunt întocmite în ECU, plăţile în cauza vor fi efectuate, în mod corespunzător, în valută prevăzută în contract, pe baza ratei de schimb a ECU în ziua precedenta efectuării plăţii.3. Beneficiarul şi Comisia vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura execuţia plăţilor în cel mai scurt timp posibil. +
Titlul VColaborarea dintre Comisie şi Beneficiar +
Articolul 16Inspecţie şi evaluare1. Comisia va avea dreptul să îşi trimită propriii agenţi sau reprezentanţii corespunzător autorizaţi pentru a aduce la îndeplinire orice misiune tehnica ori financiară sau de audit pe care o considera necesară pentru a urmări execuţia măsurii. În orice caz, Comisia va comunică în avans autorităţilor Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni.Beneficiarul va pune la dispoziţie toate informaţiile şi documentele care vor fi solicitate de aceasta şi va lua toate măsurile pentru a facilita munca persoanelor împuternicite sa aducă la îndeplinire evaluarile sau inspecţiile.2. Beneficiarul:a) va păstra înregistrări şi documente contabile adecvate pentru identificarea lucrărilor, livrărilor sau serviciilor finanţate în baza memorandumului de finanţare, conform procedurilor legale de contabilitate; … b) va asigura ca agenţii sau reprezentanţii Comisiei, mai sus menţionaţi, să aibă dreptul de a inspecta toată documentaţia şi înregistrările contabile relevante privitoare la cele finanţate în baza memorandumului de finanţare şi va asista Curtea de Conturi a Comunităţilor Europene în executarea evaluărilor contabile privind utilizarea finanţării gratuite a C.E.E. … Comisia va putea, de asemenea, să execute o evaluare ulterioară şi o evaluare contabila finala a programului. Evaluarea ulterioară va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum şi impactul asupra dezvoltării şi restructurării sectorului implicat.Evaluarea contabila finala va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o părere independenta asupra corectitudinii şi compatibilitatii contractelor şi plăţilor, precum şi asupra conformitatii lor cu prevederile memorandumului de finanţare. Evaluarea contabila va stabili balanţa fondurilor neangajate şi/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei. +
Articolul 17Urmarea măsurilorCa urmare a executării măsurii, Comisia poate solicita orice explicaţie şi, atunci când este necesar, poate cădea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi orientări în ceea ce priveşte măsura care să fie considerată mai bine adaptată obiectivelor avute în vedere.Beneficiarul va face rapoarte către Comisie, conform planului menţionat în memorandumul de finanţare, pe toată perioada de execuţie a măsurii, şi asupra completării acesteia după încheiere.Comisia, pe baza rapoartelor şi, după caz, a evaluării ulterioare, va proceda la închiderea oficială a programului şi va informa ţara beneficiara despre data închiderii oficiale a programului. +
Titlul VIPrevederi generale şi finale +
Articolul 18Consultări; dispute1. Orice problema legată de executarea sau de interpretarea memorandumului de finanţare ori a acestor Condiţii generale va constitui subiect de consultare între Beneficiar şi Comisie, conducand, în cazul în care este necesar, la un amendament la memorandumul de finanţare.2. În situaţia în care unde se constata neîndeplinirea unei obligaţii stabilite în memorandumul de finanţare şi în aceste Condiţii generale, care nu au constituit subiect al unor măsuri de remediere luate în timp util, Comisia va putea suspenda finanţarea măsurii, după consultarea cu Beneficiarul.3. Beneficiarul poate renunţa total sau parţial la execuţia măsurii. Părţile contractante vor stabili detaliile respectivei renunţări printr-un schimb de scrisori. +
Articolul 19Anunţ; adreseOrice anunţ şi orice acord între părţi prevăzut aici trebuie să aibă forma unei comunicări scrise, cu referire explicita la numărul şi la titlul măsurii. Astfel de anunţuri sau de acorduri vor fi făcute prin scrisoare adresată părţii autorizate sa primească cele menţionate şi vor fi trimise la adresa anunţată de partea respectiva. În caz de urgenta sunt permise comunicări prin telefax, telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile, cu condiţia confirmării imediate prin scrisoare. Adresele sunt menţionate în memorandumul de finanţare. +
Anexa B────────ARBITRAJOrice disputa între părţile contractante, rezultând din acordul-cadru sau din memorandumul de finanţare, care nu este rezolvat prin aplicarea procedurilor menţionate la art. 18 din Condiţiile generale, referitoare la memorandumul de finanţare, va fi supusă arbitrarii de către un tribunal de arbitraj, după cum urmează:Părţile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, şi Comisia, pe de altă parte.Tribunalul de arbitraj va fi compus din 3 arbitri, numiţi după cum urmează:– un arbitru va fi numit de Beneficiar;– un al doilea arbitru va fi numit de Comisie;– al treilea arbitru, numit în continuare şi conducător, va fi numit prin acordul părţilor sau, în cazul unui dezacord, de secretarul general al O.N.U.Dacă oricare dintre părţi nu reuşeşte sa numească un arbitru, acesta va fi numit de conducător.Dacă un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedează sau devine incapabil să îşi desfăşoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în acelaşi mod ca şi arbitrul căruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile şi îndatoririle arbitrului iniţial. +
Anexa 2(C)──────────1. Obiective şi descriereRO-9905 Subprogramul 1 (Obiectivul 1)─────────────────────────────────────Întărirea democraţiei, a statului de drept şi a drepturilor omuluiPrezentul subprogram cuprinde doua proiecte:RO-9905-01 Proiect: Asistenţa acordată Ministerului Justiţiei (MJ) pentru continuarea reformei juridice din România (3,0 milioane euro)Atât PA pentru România, cat şi raportul periodic al Comisiei pe anul 1998 au identificat serioase slabiciuni şi incapacităţi instituţionale care au determinat o defectuoasă operare a sistemului juridic.Prezentul proiect asigura continuarea şi dezvoltarea activităţilor începute prin programele naţionale PHARE 1997 şi 1998. Obiectivul general îl constituie dezvoltarea unui sistem juridic operational românesc efectiv, eficient şi modern prin programe de dezvoltare instituţională continua şi prin programe de pregătire profesională.Proiectul cuprinde doua componente. Prima presupune continuarea acordării de asistenţa pentru Institutul Naţional al Magistraturii (I.N.M.), începută prin programul PHARE anterior. A doua componenta presupune acordarea de asistenţa ulterioară pentru dezvoltarea Sistemului de gestionare a cazuisticii şi documentelor (SGCD). Se asteapta ca activitatea care a demarat prin Programul PHARE 1997 sa continue prin asistenţa acordată prin Programul PHARE 1999, care să asigure baza unui sistem general de legătură prin care toate magistraturile să fie interconectate.RO-9905-02 Proiect: Dezvoltarea serviciilor de protecţie a copilului (25,0 milioane euro)Din cauza crizei economice continue din România, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale se confrunta cu dificultăţi din ce în ce mai mari în ceea ce priveşte finanţarea cheltuielilor materiale de baza ale instituţiilor de protecţie a copilului. Aceste dificultăţi financiare i-au afectat serios pe copiii – fie copii cu handicap, infectati cu HIV, fără cămin sau familie, fie dezavantajati într-un alt mod dintr-un număr de instituţii diferite, pentru care numeroase instituţii publice centrale şi locale sunt responsabile. În timp ce necesităţile pe termen lung pentru reforma structurală a sistemului de protecţie a copilului din România nu vor fi neglijate, nevoile imediate presupun realizarea unui nivel acceptabil de protecţie pentru toţi copiii din instituţiile din România. Ca o măsura urgenta pe termen scurt pentru rezolvarea acestei situaţii, fondurile prevăzute în Programul de reforma pentru protecţia copilului PHARE 1998 au fost realocate în scopul asigurării acordării de asistenţa pentru nevoile de baza ale copiilor. O evaluare preliminară a situaţiei a fost facuta şi este cert ca aceasta soluţie iniţială nu este suficienta.Din perspectiva profundei crize economice, resursele bugetare ale României, care să asigure un nivel de protecţie adecvat în instituţiile implicate, par să fie destul de limitate. Este necesară o soluţie concertata care să implice eforturile atât ale autorităţilor române, cat şi ale comunităţii internaţionale.Prezentul proiect se integreaza într-un astfel de efort comun. Proiectul are doua obiective: a) sa acorde asistenţa pe termen scurt, pentru acoperirea nevoilor de baza pentru îngrijirea copiilor; şi b) pe termen lung, sa sprijine autorităţile publice centrale şi locale în vederea dezvoltării şi diversificării activităţilor din domeniul apărării drepturilor copiilor şi pentru îmbunătăţirea eficientei tuturor instituţiilor implicate în protecţia copilului.a) Asistenţa directa imediata pentru cheltuieli de baza (alimente, produse de igiena, îmbrăcăminte, medicamente, combustibil pentru încălzit şi alte bunuri necesare, care să asigure un nivel acceptabil de protecţie) va fi asigurata pentru copiii aflaţi în oricare dintre instituţiile de protecţie a copilului, în funcţie de necesitaţi. O coordonare generală va fi asigurata permanent prin asigurarea de asistenţa din partea României din resurse proprii şi din finanţarea din partea altor donatori. Pe cat posibil, aceasta asistenţa va fi gestionata astfel încât să asigure identificarea şi implementarea unor soluţii durabile în rezolvarea crizei din cadrul instituţiilor pentru protecţia copilului din România. … b) Asistenţa pe termen lung poate acoperi următoarele domenii: (i) dezvoltarea unor noi servicii alternative şi întărirea capacităţii organizaţionale la nivel local; (îi) restructurarea/rationalizarea instituţiilor rezidentiale; (iii) armonizarea cadrului legislativ; (iv) întărirea capacităţii organizaţionale a instituţiilor publice implicate; şi (v) dezvoltarea unui sistem de urmărire şi evaluare. Dezvoltarea unor noi servicii alternative ar putea acoperi asistenţa pentru implementarea unor scheme, în scopul de a reduce fenomenul de abandon al copiilor. Asistenţa poate fi acordată pentru implementarea unei campanii de publicitate, în scopul îmbunătăţirii cunoştinţelor, promovării, garantarii şi respectării drepturilor copiilor. Aceste activităţi vor înlocui pe scara larga pe cele prevăzute în Programul de reforma pentru protecţia copilului pe anul 1998, care în acest moment sunt realocate asistenţei directe pentru cheltuieli de baza. … Licitarea, contractarea şi managementul financiar pe proiect vor fi efectuate de OPCP în baza regulilor şi procedurilor PHARE. Contractările se pot face cu organizaţii neguvernamentale sau cu agenţii corespunzătoare, specializate în achiziţii, prin contractare directa, ca urmare a unei consultări informale sau prin licitarea de servicii şi asistenţa tehnica, acolo unde este cazul.Asistenţa PHARE pentru acest proiect este condiţionată de următoarele:a) Guvernul va desemna o singura autoritate responsabilă pentru stabilirea şi coordonarea politicilor privind protecţia copiilor, pentru elaborarea normelor privind standardele corespunzătoare de protecţie pentru toate instituţiile rezidente de protecţie a copiilor, inclusiv pentru casele pentru copiii cu handicap psihic şi pentru copiii retardati, precum şi pentru controlul performantei tuturor instituţiilor care se ocupa de protecţia copilului, în conformitate cu standardele stabilite. Standarde corespunzătoare trebuie să fie definite pentru fiecare tip de instituţie, în colaborare cu alte ministere implicate (Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap, Departamentul pentru Protecţia Copilului), şi trebuie să se refere la toţi factorii care afectează bunăstarea copiilor din instituţii. În afară de unica autoritate la care ne-am referit mai sus, Comisia Europeană sprijină puternic înfiinţarea unei agenţii de reglementare independenta în România, sprijinita de organisme internaţionale competente, în scopul de a urmări respectarea standardelor corespunzătoare de protecţie din instituţiile rezidente de protecţie a copiilor; … b) aceasta unica autoritate va răspunde de pregătirea şi de păstrarea datelor detaliate din toate instituţiile pentru protecţia copilului, precum şi din bugetele corespunzătoare la nivel central şi local, care pot fi disponibile pentru finanţarea acestor instituţii. Se va efectua evaluarea permanenta a performantelor fiecărei instituţii pentru pregătirea activităţilor de protecţie, cu respectarea normelor stabilite şi a fondurilor actuale disponibile pentru instituţii, permitand astfel identificarea prealabilă a oricărei probleme de finanţare care afectează standardele de protecţie din instituţiile respective sau din grupurile de instituţii. Astfel de date vor fi disponibile Comisiei Europene; … c) Guvernul României va asigura finanţarea pentru menţinerea standardelor de protecţie stabilite (finanţare care să acopere alimente, medicamente, îmbrăcăminte, căldură, cheltuieli de operare şi personal adecvat) pentru toţi copiii institutionalizati, pentru întreaga perioadă de implementare a proiectului. … RO-9906 Subprogramul 2 (Obiectivul 2):──────────────────────────────────────Întărirea capacităţii de a face faţa presiunii concurentialeSunt incluse următoarele trei proiecte:RO-9906-01 Proiectul: Infrastructura de standardizare şi evaluare a conformitatii (2,5 milioane euro)Obiectivul proiectului este de a elabora un sistem efectiv şi transparent pentru punerea în aplicare a reglementărilor tehnice ale Uniunii Europene privind infrastructura calităţii şi evaluarea conformitatii în România.Datorită faptului ca mai multe ministere şi agenţii sunt foarte implicate în procesul de punere în aplicare a proiectului, este foarte importanţa existenta unei structuri instituţionale şi organizatorice a proiectului, adecvată. Comisia Europeană a făcut o recomandare ferma autorităţilor române de a transfera responsabilitatea pentru infrastructura calităţii de la Agenţia Naţionala pentru Ştiinţa, Tehnologie şi Inovare la Ministerul Industriei şi Comerţului, care va deveni instituţia răspunzătoare de politica generală privind standardizarea şi aprecierea conformitatii. Mai mult, se asteapta ca Ministerul Industriei şi Comerţului sa instituie o unitate cu personal şi echipament adecvat, care să răspundă de administrarea problemelor referitoare la infrastructura calităţii.Proiectul se identifica prin următoarele componente:● Asistenţa pentru ministerele implicate şi Agenţia Naţionala pentru Ştiinţa, Tehnologie şi Inovare (A.N.S.T.I.)Proiectul se va concentra pe asistenţa tehnica, evaluarea nevoilor de pregătire profesională şi pe pregătirea generală a personalului din ministerele din domeniu, în scopul de a stabili şi de a crea o structura comuna de organizare şi o metodologie, care să fie utilizate la punerea în aplicare a legislaţiei europene privind libera circulaţie a bunurilor. În prezent A.N.S.T.I. răspunde de politica privind infrastructura calităţii din România şi de întreţinerea unor părţi din infrastructura instituţională respectiva. Ministerul Industriei şi Comerţului (M.I.C.) are în subordine Biroul Roman de Metrologie Legală. Autorităţile române se axeaza pe reorganizarea infrastructurii calităţii, în scopul de a acorda întreaga responsabilitate M.I.C. Proiectul va sprijini M.I.C. în elaborarea unui plan pentru revizuirea legislaţiei existente şi pentru pregătirea noii legislaţii, în scopul de a elabora un sistem legislativ instituţional coerent privind infrastructura calităţii.● Asistenţa acordată Asociaţiei de Standardizare din România (ASRO)ASRO s-a creat ca o instituţie independenta cu standarde proprii. Proiectul va acorda asistenţa instituţiei pentru elaborarea politicii şi strategiilor de marketing, precum şi pentru identificarea unor produse şi servicii şi va sprijini instituţia în introducerea activităţilor de certificare din domeniul sistemului de certificare a produsului.● Asistenţa acordată Reţelei Naţionale pentru Acreditare din România (RENAR)Proiectul va acorda asistenţa RENAR în vederea adaptării la cerinţele europene privind acreditarea (cooperarea europeană pentru acreditare) pentru obţinerea statutului de membru, prin sprijinirea în vederea reorganizării sistemului de control al instituţiei şi al procedurilor, precum şi prin creşterea competentei evaluatorilor tehnici, prin punerea în aplicare a unor cursuri de pregătire pentru evaluatori şi evaluarea în comun.● Asistenţa acordată Biroului Roman de Metrologie Legală (B.R.M.L.)Asistenţa include pregătirea personalului în domeniul calibrarii, pentru stabilirea şi implementarea sistemelor de calitate, în vederea pregătirii pentru acreditare a laboratoarelor, precum şi stabilirea unui sistem informatic, inclusiv achiziţionarea de echipament informatic şi software.● Asistenţa acordată Oficiului pentru Protecţia Consumatorilor (O.P.C.) şi Asociaţiei consumatorilorO.P.C. va fi sprijinit în realizarea unei campanii publicitare privind drepturile consumatorilor şi efectele aplicării legislaţiei comunitare. Asistenţa se va acorda pentru înfiinţarea centrelor de consultanţa pentru consumatori şi va cuprinde pregătirea profesională şi dezvoltarea sistemelor informatice.RO-9906-02 Proiect: Întărirea capacităţii administrative de adoptare a acquisului comunitar în domeniul concurentei şi al ajutorului de stat (2,0 milioane euro)Principalul obiectiv al proiectului a fost definit ca fiind întărirea capacităţii administrative a Consiliului Concurentei şi a Oficiului Concurentei, în vederea creării şi menţinerii mediului concurential prin interzicerea contractelor care încalcă principiul liberei concurente, abuzului în folosirea poziţiei dominante, precum şi printr-un control unitar şi prin introducerea unui sistem adecvat de control al ajutoarelor de stat.Consiliul Concurentei şi Oficiul Concurentei sunt autorităţile administraţiei publice care supraveghează activitatea din domeniul concurentei şi al ajutoarelor de stat. Ambele instituţii au beneficiat de asistenţa PHARE pentru întărirea structurii lor organizatorice, pentru punerea în aplicare a legii concurentei şi pentru pregătirea personalului. Deşi s-au înregistrat progrese, este necesar să se continue asistenţa pentru adoptarea completa a acquisului. Asistenţa financiară pentru prezentul proiect se va axa pe:● întărirea şi îmbunătăţirea capacităţii administrative a autorităţilor din domeniul concurentei şi al ajutorului de stat pentru adoptarea şi aplicarea acquisului, prin pregătirea personalului din cadrul organelor de supraveghere, al celor care acorda asistenţa sub forma de credit şi al judecătorilor;● aplicarea efectivă a politicii concurentiale şi completarea legislaţiei secundare;● stabilirea regulilor şi/sau procedurilor pentru monitorizarea ajutoarelor de stat şi realizarea unei situaţii generale, transparente şi complete, privind ajutorul de stat în România, inclusiv o baza de date care să acopere toate tipurile de ajutoare şi rapoarte anuale cuprinzând toate ajutoarele furnizate în timpul unui an financiar;● pregătirea pentru aplicarea reglementărilor privind politica concurentiala şi controlul ajutorului de stat şi asistenţa acordată pentru punerea lor în aplicare şi intrarea în vigoare.RO-9906-03 Proiect: Accelerarea şi derularea procesului de privatizare (6,0 milioane euro)Obiectivul proiectului este de a crea un mediu concurential de afaceri durabil prin privatizarea majorităţii întreprinderilor proprietate de stat.Obiectivul imediat al proiectului îl constituie accelerarea procesului de privatizare a companiilor prin:● accesul la consultanţa pentru tranzacţiile din privatizare;● asistenţa pentru noile reglementări privind restructurarea, vânzarea activelor şi lichidarea;● introducerea unei politici bugetare restrictive prin restructurarea întreprinderilor nevandabile, în vederea creării unor potenţiale unităţi viabile.Proiectul este în strânsă legătură atât cu Programul PHARE 1998, cat şi cu recentele condiţii ale Băncii Mondiale, care vor reprezenta motorul programului de privatizare 1999-2000. Asistenţa PHARE va fi furnizată doar dacă Guvernul se angajează să respecte pe viitor condiţiile Băncii Mondiale, prevăzute la acordarea împrumutului PSAL.Următoarele subproiecte au fost identificate:RO-9906-03-01 Contracte-cadru pentru plata unei taxe de expertiza profesionalăReferitor la evoluţia procesului de privatizare, expertiza trebuie să asigure o informare adecvată şi credibila cu privire la companiile vizate, pe care să o aducă la cunoştinţa potenţialilor cumpărători.Prezentul subproiect va finanta 3 contracte-cadru care vor acoperi cheltuielile privind plata taxelor, în scopul atragerii celei mai bune consultante şi expertize posibile, necesare unui program de privatizare de succes. Facilitatea prevăzută prin acest subproiect va cuprinde următoarea expertiza:● case de avocatura – până la 4 firme în cadrul unui contract-cadru; asigurarea unei documentaţii complete privind baza legală referitoare la companiile aflate în procesul de privatizare;● audit contabil la standarde internaţionale – până la 4 firme în cadrul unui contract-cadru; pregătirea auditului companiei înainte de privatizare;● audit de mediu – până la 4 firme în cadrul unui contract-cadru; realizarea unui audit de mediu şi evaluarea impactului datoriilor companiilor ce urmează să fie privatizate.RO-9906-03-02 Componenta restructurarePrezentul subproiect acorda asistenţa companiilor pentru care nu se poate identifica nici un client interesat în privatizarea directa. Consultanţii şi experţii din domeniul industrial vor conlucra cu biroul de conducere a companiei şi cu managementul acesteia, pe baza noilor reglementări legislative. S-a elaborat o abordare generală etapizata care să orienteze atât consultanţii, cat şi managementul spre conţinutul costurilor.Se vizează restructurarea a doua până la trei companii mari într-o perioadă de 18 luni. Subproiectul se doreşte a fi o iniţiativă-pilot. În măsura în care metodologia a fost pregatita şi aplicată cu succes la câteva proiecte, F.P.S. va selecta alte companii care să beneficieze în viitor de asistenţa din alte surse.Asistenţa PHARE furnizată prin componenta restructurare va fi furnizată doar dacă asistenţa va conduce la închiderea sau la lichidarea întreprinderilor neviabile şi dacă va determina eliminarea subvenţiilor de stat şi implicarea în acele întreprinderi. Acest obiectiv va fi atins prin vânzarea activelor fixe, privatizarea oricărei unităţi care are posibilitatea sa devină viabila, din cadrul întreprinderilor aflate în pierdere, şi luarea măsurilor care să reglementeze situaţia datoriilor întreprinderii în conformitate cu politicile comunitare privind ajutorul de stat.RO-9906-03-03 Asistenţa tehnicaPrezentul subproiect va acoperi asistenţa tehnica necesară pentru sprijinirea F.P.S. în vederea realizării atribuţiilor şi responsabilităţilor ce îi revin pe întreaga durata de implementare a proiectului.RO-9907 Subprogramul 3 (Obiectivul 3)─────────────────────────────────────Adoptarea acquisului comunitarAu fost identificate 6 proiecte în cadrul acestui subprogram:RO-9907-01 Proiect: Întărirea managementului şi controlului de frontieră (10,5 milioane euro)Obiectivul proiectului consta în întărirea managementului şi controlului de frontieră în România atât prin achiziţionarea de echipament adecvat, cat şi prin dezvoltarea unui training corespunzător pentru paza de frontieră şi poliţia de frontieră română. Prezentul proiect reprezintă prima faza dintr-un program de investiţii, care sprijină modernizarea serviciilor de management la frontiera, care să asigure capacitatea efectivă de a contoriza activităţile ilegale de trecere a frontierei. Proiectul va contribui la accelerarea procesului de aderare prin pregătirea României pentru asumarea în viitor a rolului sau de a controla o parte a graniţelor externe ale Uniunii Europene.Proiectul cuprinde trei subproiecte:RO-9907-01-01 Educaţie şi pregătire profesionalăSe va efectua o analiza detaliată a standardelor de pregătire profesională necesare, în conformitate cu normele şi cu standardele CE şi se vor face recomandări autorităţilor române asupra modului în care trebuie realizat un sistem modern şi profesionist de pregătire a managementului de frontieră, care să garanteze un mecanism efectiv de control la frontiera. Atât programul de pregătire general, cat şi cel specializat pentru personalul de paza vor fi proiectate şi realizate astfel încât sa sporeasca gradul de profesionalism al pazei la frontiera română. Se preconizeaza ca acest subproiect să fie pus în aplicare prin înfrăţire cu instituţii din statele membre.RO-9907-01-02 Furnizarea de echipamentSe prevede achiziţionarea a patru tipuri de echipament:● vehicule de teren şi de apa pentru a înlocui cele mai vechi modele care sunt disponibile în momentul de faţa serviciului de frontieră. Acestea vor îmbunătăţi mobilitatea şi vor determina creşterea flexibilitatii echipelor de control şi de paza la frontiera, atât pentru patrularea periodică, cat şi pentru reactii rapide în cazul unor incidente;● echipamente necesare pentru dezvoltarea unei reţele de comunicare compatibile şi uniformizate pe orizontala şi pe verticala, precum şi a unui sistem de furnizare de date care, în timp util, să poată fi legat şi integrat în sistemul Schengen de control la frontiera al CE;● un pachet mixt de echipamente standard, inclusiv dispozitive de urmărire pe timp de noapte şi instrumente de supraveghere cu raza mare de acoperire, pentru a creşte posibilitatea de a detecta activităţile ilegale de la frontiera;● echipament individual în timpul funcţiunii pentru paza la frontiera (angrenaj pentru orice tip de vreme, echipament administrativ şi alte instrumente de patrulare).RO-9907-01-03 ConsultanţaPrezentul proiect reprezintă prima faza dintr-un program de investiţii şi dezvoltare instituţională. În acest context este necesară continuarea acordării de consultanţa care să acorde asistenţa în definirea necesităţilor privind dezvoltarea instituţională şi investiţiile. Asistenţa în cadrul acestui proiect va fi acordată, dacă se continua reforma instituţională a autorităţilor managementului de frontieră.RO-9907-02 Proiect: Asistenţa pentru preaderare (2,0 milioane euro)Obiectivul proiectului este de a asigura o serie de studii de impact în vederea preaderarii, în scopul îmbunătăţirii şi implementarii Planului naţional pentru adoptarea acquisului. În urma activităţilor contractate prin Programul naţional PHARE 1997, studiile de analiza şi cercetarea aplicată vor fi astfel realizate, încât să prezinte impactul ce decurge din armonizarea şi intrarea în vigoare a legislaţiei armonizate din România, din punct de vedere economic, social şi instituţional. Studiile vor contribui la definitivarea domeniilor specifice de acţiune politica, vor aduce clarificări asupra aspectelor instituţionale de elaborare a unor măsuri politice specifice, vor evalua latura economică şi socială, precum şi consecinţele punerii în aplicare a acordului european, iar pe termen mai lung, integrarea în piaţa unica.Serviciile Comisiei Europene şi Departamentul pentru Afaceri Europene (D.A.E.) vor conveni asupra domeniilor prioritare pentru realizarea studiilor, a cercetării aplicate şi a programului de activitate din cadrul acestui proiect. D.A.E. poate delega responsabilitatea pentru elaborarea programului de activitate şi a termenilor de referinţa pentru studiile individuale către Institutul European din România. Concluziile exerciţiului de examinare analitica vor fi luate în considerare la stabilirea prioritatilor.Studiile individuale vor fi contractate de OPCP prin organisme româneşti sau internaţionale cu expertiza corespunzătoare specializată în baza procedurilor PHARE SID.RO-9907-03 Proiect: Dezvoltarea instituţională a Ministerului Finanţelor în vederea îndeplinirii cerinţelor Parteneriatului de aderare (1,5 milioane euro)Asistenţa se concentreaza pe dezvoltarea instituţională în domeniile-cheie ale acquisului. Ca şi în Programul naţional PHARE 1998 se acordă asistenţa pentru reforme semnificative în toate domeniile principale aflate în responsabilitatea Ministerului Finanţelor.Prezentul proiect acoperă următoarele:1. Achiziţii publiceÎn conformitate cu Parteneriatul de aderare şi Planul naţional pentru adoptarea acquisului, obiectivul este de a finaliza armonizarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice prin elaborarea proiectelor de legi, de a proiecta un sistem de monitorizare şi implementare pentru achiziţiile publice, de a dezvolta un sistem de training şi de a elabora proceduri, atribuţii şi responsabilităţi privind achiziţiile publice.2. Dezvoltarea Departamentului trezoreriei statuluiSistemul trezoreriei va fi intarit în scopul dotării instituţiilor bugetare cu sisteme moderne pentru gestionarea angajamentelor, plăţilor, încasărilor şi statelor de plată. Se vor efectua pregatiri în vederea implementarii unui sistem integrat de management financiar computerizat, care să asigure funcţii-cheie: colectarea veniturilor, managementul costurilor şi indicatori economici de monitorizare.3. Programarea cheltuielilor de capitalAsistenţa va fi furnizată pentru creşterea capacităţii Ministerului Finanţelor de a selecta şi de a programa proiecte de investiţii publice, prin implementarea metodologiei de analiza şi planificare a cheltuielilor de capital în cadrul bugetului de stat. În cadrul Ministerului Finanţelor va fi elaborat şi pus în aplicare un mecanism de programare pentru problemele dificile şi proiectele importante.4. Oficiul de plati şi contractare PHARE (OPCP)Asistenţa financiară acordată OPCP intenţionează sa acopere cheltuielile operationale din ce în ce mai scăzute în conformitate cu Memorandumul de înţelegere semnat între autorităţile române şi Comisia Europeană în iulie 1998. Data fiind extinderea şi importanţa atribuţiilor OPCP cu privire la gestionarea asistenţei prin programele PHARE, acordarea de asistenţa va continua în scopul de a facilita şi de a profesionaliza relaţiile de lucru dintre Guvernul României şi Comisia Europeană.5. Proiectarea aranjamentelor de management financiarAsistenţa va fi acordată Ministerului Finanţelor prin descrierea generală şi implementarea unor structuri şi proceduri coerente de management financiar, în conformitate cu cerinţele specifice ale instrumentelor de preaderare. Aceste activităţi se referă la instituţiile implicate în gestionarea instrumentelor financiare de preaderare, care intra prin Fondul naţional (unitatea centrala de trezorerie din cadrul Ministerului Finanţelor prin care intra fondurile comunitare). În mod special se vor face propuneri pentru aranjamentele privind managementul financiar cu referire la o delimitare corespunzătoare a responsabilităţilor între Fondul naţional, agenţiile de implementare şi agenţiile de plată aflate în alte instituţii. (Aceasta activitate trebuie să fie în strânsă legătură cu asistenţa pentru dezvoltarea aranjamentelor privind controlul financiar, acordată prin Programul naţional PHARE 1998.) Nu se prevede asistenţa pentru cheltuieli operationale pentru Fondul naţional sau pentru alte agenţii.Pe cat posibil, se asteapta ca prezentul proiect să fie implementat prin înfrăţire instituţională cu statele membre, dar pentru unele componente poate să fie contractată asistenţa tehnica.RO-9907-04 Proiect: Asistenţa acordată Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Controlul Spalarii Banilor (0,5 milioane euro)Obiectivul prezentului proiect este de a îmbunătăţi metodele de investigare şi analiza, precum şi cooperarea interna şi internationala în domeniul prevenirii spalarii banilor, în conformitate cu priorităţile Parteneriatului de aderare şi cu Planul naţional pentru adoptarea acquisului. Proiectul va creşte capacitatea Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Controlul Spalarii Banilor pentru a aplica prevederile Legii nr. 21/1999 privind prevenirea şi sancţionarea spalarii banilor. De asemenea, proiectul va acorda asistenţa instituţiilor din sectorul financiar pentru îndeplinirea cerinţelor de raportare.Proiectul presupune elaborarea unei analize a legislaţiei române privind spalarea banilor în comparatie cu aceeaşi legislaţie în vigoare în Uniunea Europeană, în perspectiva armonizării legislative. Proiectul va dezvolta şi va sprijini implementarea unor noi proceduri pentru optimizarea strangerii şi procesarii informatiei, elaborarea unor noi proceduri de raportare, elaborarea unei baze de date, conectata la bazele de date ale altor unităţi de raportare, pentru supravegherea implementarii obligaţiilor ce decurg din legislaţie pentru unităţile de raportare şi pentru o cooperare eficienta cu alte instituţii româneşti şi internaţionale.Se va acţiona în scopul efectuării unei mai bune informări printre instituţiile de raportare cu privire la obligaţiile ce le revin în lupta împotriva spalarii banilor şi se vor institui relaţii bazate pe încredere cu Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Controlul Spalarii Banilor.De asemenea, se va acorda asistenţa pentru proiectarea şi implementarea unui program de pregătire profesională în scopul efectuării unui transfer de know-how, care să determine creşterea eficientei instituţiei şi a performantelor personalului sau. Va fi realizat un manual de pregătire a personalului, care să cuprindă reglementările interne şi europene din domeniul spalarii banilor.RO-9907-05 Proiect: Siguranţa transportului maritim (0,5 milioane euro)Prin prezentul proiect se acordă asistenţa pentru crearea unei structuri de organizare eficiente, capabile sa adopte, sa implementeze, să monitorizeze şi sa pună în vigoare acquisul în domeniul siguranţei transportului maritim. Obiectivele acestui proiect sunt:● identificarea listei cuprinzând domeniile-cheie din acquis, cu care va trebui armonizata legislaţia românească, precum şi evaluarea pe orizontala şi pe verticala a implicatiilor adoptării şi implementarii acquisului, inclusiv reformele administrative;● stabilirea etapelor prioritare în scopul armonizării legislaţiei necesare şi dezvoltarea instituţională;● acordarea de asistenţa autorităţilor române implicate pentru elaborarea proiectelor de acte normative necesare, astfel încât rezultatul sa îl reprezinte o armonizare legislativă integrală în domeniul siguranţei transportului maritim;● acordarea de asistenţa autorităţilor române implicate pentru punerea în aplicare a legislaţiei armonizate.Se prevede că proiectul să fie implementat prin înfrăţire cu instituţii din statele membre.Beneficiarii proiectului sunt Ministerul Transporturilor prin direcţiile desemnate, unităţile cu atribuţii în domeniul siguranţei transportului maritim (Inspectoratul Navigaţiei Civile, Registrul Naval Roman) şi, pe termen mediu, operatorii de transport, personalul de taxare, pilotii şi alţi utilizatori ai serviciilor de transport.RO-9907-06 Proiect: Identificarea condiţiilor de sănătate pentru muncitorii expusi agenţilor periculosiObiectivul proiectului consta în acordarea de asistenţa pentru crearea unei operationalizari efective a inspecţiei muncii, legat de sănătatea şi siguranţa la locul de muncă.Obiectivele imediate sunt date de pregătirea unei politici naţionale pentru prevenirea muncitorilor de riscurile de expunere faţă de agenţii periculosi la locul de muncă şi de pregătirea proiectelor legislative armonizate cu directivele CE.Activităţile rezultate în baza proiectului se vor concentra pe analiza situaţiei privind expunerea muncitorilor din domeniul sanitar faţă de agenţii periculosi, pe identificarea domeniilor prioritare şi pe realizarea unei politici naţionale privind prevenirea riscurilor de expunere faţă de agenţii periculosi la locul de muncă. Se va pregati un proiect legislativ care să armonizeze legislaţia românească cu directivele CE din domeniu.Se va elabora o structura organizatorică corespunzătoare privind implementarea efectivă a legislaţiei şi politicii în domeniul sănătăţii şi siguranţei la locul de muncă şi vor fi evaluate dezvoltarea resurselor umane şi implicatiile bugetare ale acestei structuri.Acţiunile-pilot vor fi puse în aplicare prin programe de pregătire profesională pentru inspectorii de specialitate, prin punerea în aplicare a metodelor şi procedurilor privind inspectarea şi furnizarea de informaţii către angajaţi şi angajatori, în legătură cu riscul expunerii faţă de agenţii periculosi.Se prevede că prezentul proiect să fie pus în aplicare prin înfrăţire instituţională cu o instituţie dintr-un stat membru.RO-9908 Subprogramul 4 (Obiectivul 4):──────────────────────────────────────Coeziunea economică şi socialăA fost selectat următorul proiect în domeniul coeziunii economice şi sociale:RO-9908-01 Elaborarea Planului naţional de acţiune împotriva somajului (1,0 milioane euro)Proiectul va acorda asistenţa pentru priorităţile pe termen mediu ale Parteneriatului de aderare, sub titlul Forta de muncă şi afaceri sociale: "dezvoltarea unor structuri corespunzătoare pieţei muncii şi revizuirea tuturor politicilor sociale, precum pregătirea pentru participarea în coordonarea UE", precum şi sub titlul Dezvoltarea capacităţii instituţionale şi administrative: "Începerea realizării unor structuri necesare politicii structurale şi regionale".Planul naţional de acţiune împotriva somajului (P.N.A.S.) va fi elaborat de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, împreună cu alte instituţii ale administraţiei publice centrale implicate, sub forma unui document politic ce urmează să fie adoptat de Guvernul României. Acesta va asigura cadrul politic pentru măsuri de tipul Fondului Social European, ce urmează să fie puse în aplicare în contextul programelor de dezvoltare regionala din România. Acest plan va fi elaborat în conformitate cu cei patru piloni principali din "Ghidul forţei de muncă 1999" adoptat de Consiliul European la Viena în decembrie 1998, adică imbunatatind ritmul de angajare, dezvoltand spiritul antreprenorial, încurajând adaptabilitatea în mediul de afaceri şi pe angajatori şi intarind politicile privind sansele egale.Planul va ţine seama de situaţia curenta a economiei româneşti, precum şi de efectele pe termen scurt şi pe termen lung ale procesului de restructurare industriala.P.N.A.S. va defini un set de măsuri prioritare care vor avea ca rezultat schimbarea abordarii din una pasiva, tradiţionala, în una activa. Se va promova utilizarea ajutoarelor de şomaj pentru îmbunătăţirea ritmului de angajare, prin acordarea de stimulente reale şomerilor de a cauta şi de a se angaja sau de a se pregati profesional. Implicatiile P.N.A.S. asupra bugetului, asupra dezvoltării instituţionale şi resurselor umane vor fi evaluate şi vor fi stabilite măsurile prioritare, precum şi un program de activitate pentru punerea lor în aplicare. Se va identifica şi se vor realiza proiecte legislative necesare în vederea punerii în aplicare a P.N.A.S.În acest context trebuie pregătit cadrul legal pentru promovarea creşterii calităţii forţei de muncă din întreprinderile din România, printr-un sistem flexibil de pregătire continua, şi trebuie prevăzute atribuţiile Ministerului Educaţiei Naţionale, ale Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, ale ministerelor economice, precum şi ale altor instituţii implicate în activitatea de pregătire profesională la nivel naţional, regional şi local. Asistenţa va fi acordată pentru îmbunătăţirea acestui cadru legal, care trebuie să aibă în vedere asistenţa financiară, stimulente fiscale şi orice alt mecanism financiar pentru pregătirea continua şi trebuie să acopere acele categorii de persoane care au acces la pregătire continua.Proiectul va fi pus în aplicare prin înfrăţire cu instituţii din statele membre.2. BUGET – milioane euro –

Notă …
*) Pro memoria: Participarea României la programele comunitare (8,7 milioane euro) şi TEMPUS (3 milioane euro) pentru anul 1999 se deduce din totalul general al bugetului Programului naţional PHARE pentru România şi nu este inclusă în cadrul acestui program.3. ImplementareProgramul va fi administrat în conformitate cu procedurile sistemului de implementare descentralizat PHARE (SID). Coordonatorul naţional al asistenţei (CNA) va avea responsabilitate asupra problemelor de ansamblu în ceea ce priveşte programarea, monitorizarea şi implementarea programelor.Fondul naţional din cadrul Ministerului Finanţelor, condus de responsabilul naţional cu autorizarea plăţilor (RNA), va superviza administrarea financiară a programului şi va fi responsabil de raportarile ce trebuie prezentate Comisiei Europene. Autoritatea naţionala de control, competenţa cu privire la implementarea programului, va efectua controlul financiar adecvat.Comisia Europeană va transfera fondurile Fondului naţional, în conformitate cu Memorandumul de înţelegere semnat între Comisia Europeană şi România la 20 octombrie 1998. Fondurile vor fi transferate la cererea responsabilului naţional cu autorizarea plăţilor (RNA). O plata de până la 20% din fonduri, care urmează a fi administrată la nivel local, va fi transferata Fondului naţional după semnarea memorandumului de finanţare şi a acordurilor financiare dintre Fondul naţional şi agenţiile de implementare (AI)/ Oficiul de plati şi contractare PHARE (OPCP). Dispoziţiile prevăzute la art. 2 şi 13 din memorandumul de înţelegere privind înfiinţarea Fondului naţional trebuie, de asemenea, respectate. În plus, RNA trebuie să înainteze Comisiei spre aprobare nominalizarea unui responsabil cu autorizarea plăţilor (RAP) şi o descriere a sistemului creat, a modului de realizare a fluxului de informaţie între Fondul naţional şi AI/OPCP şi a modului în care vor fi efectuate plăţile.În cazul în care fişa de proiect pentru protecţia copilului nu a fost adoptată între Comisie şi Guvernul României la data semnării prezentului Memorandum de finanţare, primul şi următoarele transferuri de la Fondul naţional vor fi reduse cu sumele prevăzute pentru proiectul privind protecţia copilului, până în momentul în care va fi aprobată fişa de proiect.Se vor efectua patru plati în cuantumul celei mai mici sume reprezentate fie de maximum 20% din fondurile care urmează să fie administrate local, fie de diferenţa până la valoarea integrală a bugetului. Prima plata va fi trasa în momentul în care o cota de 10% din buget a fost deja cheltuită de Oficiul de plati şi contractare PHARE. A doua completare poate fi cerută atunci când o cota de 30% din bugetul total în exerciţiu a fost cheltuită. Punctul de tragere pentru a treia completare este de 50%, iar plata celei de-a patra rate se va face în momentul în care s-a cheltuit 70%. În afară unei autorizaţii exprese prealabile din partea Comisiei, nici o cerere de completare nu poate fi facuta dacă fondurile cumulate, aflate în depozit la Fondul naţional şi la agenţiile de implementare, depăşesc 10% din exerciţiul bugetar angajat. În mod excepţional, RNA poate solicita o plata în avans de peste 20%, în conformitate cu procedurile prevăzute în memorandumul de înţelegere susmentionat.Oficiul de plati şi contractare PHARE (OPCP) din cadrul Ministerului Finanţelor va acţiona ca Agenţie de implementare pentru toate subprogramele din cadrul prezentului program.Fondul naţional va transfera fondurile Oficiului de plati şi contractare PHARE, în conformitate cu Acordul de finanţare semnat între Fondul naţional şi Oficiul de plati şi contractare PHARE. Acordul de finanţare va fi andosat înainte de Comisia Europeană. Oficiul de plati şi contractare PHARE va fi condus de un RAP numit de RNA, după consultări cu CNA. RAP va fi responsabil de toate operaţiunile efectuate la Oficiul de plati şi contractare PHARE.Autorităţile de implementare responsabile cu aspectele tehnice ale tuturor proiectelor şi subproiectelor din cadrul programului sunt prezentate la pct. 1.Pentru fondurile transferate de Comisie Fondului naţional în scopul acestui program un cont separat în euro va fi stabilit într-o banca ce a fost anterior convenită cu Comisia Europeană. Contul va fi administrat într-un sistem contabil separat. În principiu, toate conturile bancare vor fi purtătoare de dobânzi. Dobânda va fi raportată Comisiei Europene. În cazul în care Comisia decide astfel, pe baza propunerii RNA, dobânda poate fi reinvestita în program. Aceleaşi proceduri vor fi aplicate tuturor fondurilor transferate Oficiului de plati şi contractare PHARE.RNA şi RAP se vor asigura ca toate contractele sunt pregătite în conformitate cu procedurile Manualului SID. Toate contractele pentru investiţii vor fi mai mari de 2 milioane euro. Contractele de twinning şi asistenţa tehnica pot fi pentru valori mai mici, după cum natura specifică a proiectelor de dezvoltare instituţională o impune.Toate contractele trebuie încheiate până la data de 30 noiembrie 2001. Toate plăţile trebuie să se facă până la data de 30 noiembrie 2002.Toate fondurile neutilizate până la data expirării programului vor fi recuperate de Comisie.Pentru acele contracte cu fonduri reţinute pentru o perioadă de garanţie prelungită după sfârşitul perioadei de plată a programului, suma totală a fondurilor acelor contracte, calculate de RAP şi stabilite de Comisie, va fi plătită Agenţiei de implementare înainte de închiderea oficială a programului. Agenţia de implementare îşi asuma întreaga responsabilitate privind depozitarea fondurilor până la efectuarea ultimei plati şi se asigura ca aceste fonduri vor fi folosite numai pentru plati referitoare la clauzele de retenţie. De asemenea, îşi asuma întreaga responsabilitate faţă de contractori, în ceea ce priveşte îndeplinirea obligaţiilor legate de clauzele de retenţie. Dobânzile fondurilor vor fi plătite Comisiei după plata finala a contractorilor. Fondurile care nu au fost plătite contractorilor după efectuarea ultimei plati vor fi rambursate Comisiei. O analiza generală a utilizării fondurilor depozitate în conturile de garanţie – şi în mod special a plăţilor făcute din acestea -, precum şi a dobânzilor rezultate va fi transmisă anual de către RNA Comisiei.4. Monitorizare şi evaluareVa fi creat un comitet comun de monitorizare (CCM). Acesta va cuprinde RNA, CNA şi reprezentanţi ai Comisiei. CCM se va intalni cel puţin semestrial, pentru a trece în revista programele PHARE, în scopul de a evalua progresele înregistrate în atingerea obiectivelor propuse în memorandumurile de finanţare şi în Parteneriatul pentru aderare. Acest comitet poate recomanda o schimbare a prioritatilor şi/sau o realocare de fonduri PHARE.CCM va fi asistat de subcomitete de monitorizare (SCM) şi va include CNA, RAP pentru fiecare agenţie de implementare (şi pentru OPCP, acolo unde este cazul) şi serviciile Comisiei. Subcomitetele de monitorizare vor analiza, în detaliu, progresele înregistrate în cadrul fiecărui program, inclusiv ale componentelor şi contractelor acestora, pe baza rapoartelor periodice de monitorizare şi evaluare elaborate cu sprijinul unui consultant extern (în conformitate cu prevederile manualului SID) şi vor face recomandări cu privire la diferite aspecte ale managementului programului, asigurându-se ca acestea vor fi puse în aplicare. Subcomitetele de monitorizare vor raporta CCM, căruia îi vor supune spre aprobare rapoarte generale detaliate cu privire la toate programele finanţate prin PHARE.5. Audit şi evaluareConturile şi activităţile Fondului naţional, ale OPCP şi ale organismelor de implementare relevante pot fi verificate oricând la cererea Comisiei, precum şi de către un contabil extern contractat de Comisie, fără a se aduce atingere responsabilităţilor Comisiei sau celor ale Curţii de Conturi a Uniunii Europene, astfel cum s-a precizat în Condiţiile generale la memorandumul de finanţare şi la acordul-cadru.Serviciile Comisiei vor lua măsuri pentru realizarea unei evaluări ulterioare după terminarea programului.6. Transparenta/publicitateRAP va fi răspunzător de luarea tuturor măsurilor necesare în vederea asigurării publicităţii adecvate pentru toate activităţile finanţate prin acest program. Aceasta se va face în strânsă legătură cu delegaţia Comisiei Europene în România.7. Condiţii specialeÎn cazul în care angajamentele convenite nu sunt îndeplinite din motive imputabile Guvernului României, Comisia poate revizui oricând programul, în sensul anulării totale sau parţiale a acestuia şi/sau realocand fondurile neutilizate pentru alte scopuri, conforme cu obiectivele programului PHARE. +
Anexa 3(D)──────────INFORMARE ŞI PUBLICITATEpentru programul PHARE al uniunii europene1. Scop şi obiectiveInformaţiile şi activităţile de publicitate privind asistenţa Uniunii Europene prin Programul PHARE sunt destinate creşterii gradului de constientizare a publicului şi a transparenţei acţiunilor UE, precum şi creării unei imagini consistente privind activităţile respective în toate ţările beneficiare. Informarea şi publicitatea privesc activităţile care primesc o contribuţie de la Programul PHARE al Uniunii Europene.2. Principii generaleFiecare PAO responsabil cu implementarea memorandumurilor financiare, precum şi a altor forme de asistenţa va fi responsabil cu publicitatea la faţa locului. Aceasta acţiune se va desfăşura în cooperare cu Delegaţia Comisiei Europene, care va fi informată asupra demersurilor făcute în acest scop.Autorităţile naţionale şi regionale competente vor desfăşura activităţile necesare unei aplicari efective a acestor prevederi, în colaborare cu Delegaţia Comisiei Europene din ţara respectiva.Informarea şi măsurile publicitare descrise mai jos se bazează pe prevederile reglementărilor şi deciziilor ce se aplică fondurilor structurale. Acestea sunt:– art. 32 din Reglementarea Comisiei Europene nr. 4.253/88, amendata de Reglementarea Comisiei Europene nr. 2.082/93; Buletinul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 193/20 din 31 iulie 1993;– Decizia Comisiei din 31 mai 1994; Buletinul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 152/39 din 18 iunie 1994.Informarea şi măsurile publicitare trebuie să fie conforme cu prevederile Ghidului informativ pentru delegatiile Comisiei Europene din Europa Centrala. Partea relevanta din acest ghid informativ va fi ataşată tuturor contractelor de lucrări şi achiziţii.3. Informarea şi publicitatea privind programele PHAREInformarea şi măsurile publicitare vor face subiectul unui set de măsuri coerente, definite de autorităţile naţionale, regionale şi locale competente, în colaborare cu Delegaţia Comisiei, pentru toată durata memorandumului de finanţare, şi va privi atât programele, cat şi alte forme de asistenţa.Costul informării şi publicităţii privind proiectele individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective.În cazul implementarii programelor PHARE se vor aplica măsurile menţionate mai jos la lit. a) şi b):a) Autorităţile competente din ţara beneficiara trebuie să publice conţinutul programelor şi al altor forme de asistenţa în forma cea mai potrivita. Aceste documente trebuie distribuite corespunzător şi trebuie ţinute la dispoziţia părţilor interesate. Trebuie asigurata prezentarea în teritoriul tarii beneficiare a informaţiilor şi materialelor publicitare produse, în concordanta cu prevederile Ghidului informativ. … b) Informarea şi măsurile publicitare la faţa locului trebuie să cuprindă următoarele: … (i) pentru investiţiile de infrastructura ce depăşesc 1 milion ECU:– panouri ridicate la faţa locului, instalate în concordanta cu prevederile Ghidului informativ;– panouri informative pentru lucrările de infrastructura accesibile publicului, instalate conform prevederilor Ghidului informativ;(îi) în cazul investiţiilor de producţie, măsuri pentru dezvoltarea potenţialului local şi alte măsuri beneficiind de finanţare PHARE:– măsuri care să constientizeze beneficiarii potenţiali şi opinia publică cu privire la asistenţa PHARE, în concordanta cu prevederile Ghidului informativ;– măsuri adresate solicitanţilor de ajutoare de stat, parţial finanţate de PHARE, sub forma unei indicaţii în formularul care trebuie completat de asemenea solicitanţi, care să indice faptul ca parte a acestui ajutor vine din partea U.E., şi sa specifice Programul PHARE, în concordanta cu prevederile Ghidului informativ.4. Transparenta asistenţei U.E. în cercurile de afaceri, printre potentialii beneficiari şi publicul larg4.1. Cercurile de afaceriCercurile de afaceri trebuie implicate în cea mai mare măsura în asistenţa ce le priveşte direct.Autorităţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informaţiilor către potentialii beneficiari, în special către întreprinderile mici şi mijlocii. Acestea trebuie să cuprindă şi indicaţii privind procedurile administrative care trebuie urmate.4.2. Alţi beneficiari potenţialiAutorităţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informaţiilor către toate persoanele care beneficiază sau care ar putea beneficia de măsuri de formare, angajare sau dezvoltare a resurselor umane. În acest sens se va asigura cooperarea dintre organismele de pregătire profesională implicate în angajare, grupurile de afaceri, centrele de formare şi organizaţiile neguvernamentale.FormulareFormularele emise de autorităţile locale, naţionale sau regionale privind anunţarea şi solicitarea de fonduri nerambursabile destinate beneficiarilor finali sau oricărei alte entităţi eligibile pentru acest fel de asistenţa vor trebui sa indice faptul ca U.E. şi, în mod special, Programul PHARE asigura aceste surse financiare. Notificarea de asistenţa transmisă beneficiarilor trebuie să menţioneze procentul sau volumul de asistenţa finanţat de Programul PHARE. În cazul în care astfel de documente poarta stema naţionala sau regionala, trebuie să poarte şi un însemn al U.E. de aceeaşi mărime.4.3. Publicul generalMediaAutorităţile competente vor informa mass-media, în maniera cea mai potrivita, despre acţiunile cofinantate de U.E. şi PHARE, în special. Contribuţia PHARE va fi reflectată corespunzător în aceasta informare.În acest context demararea operaţiunilor (o dată adoptate de Comisie) şi fazele importante ale implementarii vor face subiectul unor acţiuni de publicitate, cu precădere în mass-media regionala (presa, radio, televiziune). Trebuie asigurata o colaborare corespunzătoare cu Delegaţia Comisiei din ţara respectiva.Cele doua principii menţionate mai sus se aplică anunţurilor, precum şi comunicatelor de presa şi comunicatelor publice.Acţiuni informativeOrganizarea de acţiuni informative, cum ar fi conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii în legătură cu implementarea operaţiunilor parţial finanţate de Programul PHARE va urmări să facă explicita participarea U.E. În acest context se vor expune steagurile U.E. în camerele unde au loc intalniri şi se va pune emblema U.E. pe documente, în funcţie de situaţie. Delegaţia Comisiei din ţara beneficiara va ajuta, după necesitaţi, la pregătirea şi implementarea acestui tip de acţiuni.Materiale informativePublicaţiile (cum ar fi broşuri şi pliante) despre programe şi măsuri similare, finanţate sau cofinantate de PHARE, trebuie să conţină pe prima pagina o indicare clara a participării U.E., precum şi simbolul U.E., în cazul în care stema naţionala sau regionala este folosită.În cazul în care aceste publicaţii au o prefata, aceasta trebuie semnată atât de persoana responsabilă în ţara beneficiara, cat şi de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a demonstra clar participarea PHARE.Aceste publicaţii trebuie să se refere la organismele naţionale şi regionale responsabile cu informarea părţilor interesate.Principiile menţionate mai sus se aplică, de asemenea, şi materialelor audiovizuale.5. Prevederi privind panouri, postere şi panouri permanenteŢările beneficiare vor asigura transparenta măsurilor parţial finanţate de Programul PHARE, în concordanta cu următoarele măsuri şi informaţii publicitare:PanouriPanourile cu informaţii privind participarea U.E. la finanţarea investiţiei trebuie ridicate la locul tuturor proiectelor cu participare U.E. în proporţie de 1 milion ECU sau mai mult. Chiar dacă autorităţile locale sau regionale nu ridica un panou care să menţioneze propria lor implicare, finanţarea U.E. trebuie menţionată pe un panou special. Aceste panouri trebuie să aibă o mărime corespunzătoare anvergurii proiectului (ţinând seama de mărimea contribuţiei U.E.) şi trebuie să corespundă instrucţiunilor prevăzute în Ghidul informativ.Nu mai devreme de 6 luni de la finalizarea lucrării şi în măsura în care este posibil, aceste panouri vor fi înlocuite cu plăcuţe permanente, în concordanta cu prevederile Ghidului informativ.Plăcuţe permanenteAceste plăcuţe vor trebui amplasate în zonele accesibile publicului larg (centre de conferinţe, aeroporturi, staţii etc.). Placutele trebuie să cuprindă pe lângă simbolul U.E. şi o menţiune privind programul PHARE şi cofinantarea U.E.În cazurile în care autorităţile locale, regionale sau naţionale, precum şi orice alt beneficiar monteaza un asemenea panou, placuta permanenta ori poster sau fac orice alt demers menit să asigure informarea despre proiecte cu costuri mai mici de 1 milion ECU, trebuie indicată participarea U.E. şi PHARE.6. Prevederi finaleAutorităţile naţionale, regionale sau locale implicate pot derula în orice situaţie măsuri suplimentare, dacă se considera necesar. În aceste cazuri trebuie consultata şi informată Delegaţia Comisiei, astfel încât aceasta să poată participa, dacă considera necesar, la realizarea acestor măsuri.Pentru a facilita implementarea acestor prevederi, Comisia, prin intermediul delegaţiei din ţara respectiva, va asigura asistenţa tehnica sub forma îndrumării asupra cerinţelor de design, în cazul în care este necesar.────────────

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește