NORMATIV din 7 aprilie 1999

Redacția Lex24
Publicat in Repertoriu legislativ, 09/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Emitent: MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE SI AMENAJARII TERITORIULUI
Publicat în: BROȘURĂ din 7 aprilie 1999
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
CAP. 1REFERIRE LALEGE (R) 10 18/01/1995
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEREGLEMENTARI 05/01/2023
ActulREFERIT DEREGLEMENTARI 15/09/2022
ActulREFERIT DEREGLEMENTARI 15/11/2022
ActulREFERIT DEHOTARARE 527 24/07/2019
ActulREFERIT DENORMA 20/12/2019
ActulREFERIT DESTUDIU 15/11/2018





+
Elaborat de:INSTITUTUL DE PROIECTARE, CERCETARE ȘI TEHNICĂ DE CALCUL ÎN CONSTRUCȚII – IPCT – SA- BUCUREȘTIDIRECTOR GENERAL ADJUNCT: dr. ing. Dan CĂPĂȚÂNĂRESPONSABIL DE LUCRARE: arh. Mihai STOICA
+
Coordonat de:M.L.P.AT. – DIRECȚIA GENERALĂ TEHNICĂRESPONSABIL DE TEMĂ arh. Doroteia COCHECI
+
Partea I-APREVEDERI COMUNE TUTUROR CONSTRUCȚIILOR +
Capitolul 1GENERALITĂȚI1.1.1.1.2.Nu fac obiectul prezentului normativ instalațiile și echipamentele tehnologice de producție (sisteme, utilaje, agregate, dispozitive etc.) inclusiv proiectele de montaj aferente acestora și construcțiile destinate fabricării, manipulării și depozitării explozibililor, instalațiile tehnologice în aer liber, construcțiile nucleare, construcțiile subterane hidroenergetice și ale metroului etc. precum și cele specifice organizării de șantier.1.1.4.Pentru construcții și obiective ale structurilor de apărare națională, ordine publică și siguranță națională nominalizate prin ordine ale conducătorilor structurilor respective, prevederile normativului nu sunt obligatorii. La acestea se asigură măsurile de siguranță la foc stabilite de organele proprii de specialitate ale acestora, aprobate de conducătorii structurilor respective.1.1.6.Pentru îndeplinirea criteriilor și nivelurilor de performanță prevăzute în normativ, se vor utiliza materiale și elemente de construcții și instalații pentru care sunt efectuate determinări funcționale și de comportare la foc (clase de combustibilitate, rezistență la foc, propagare flacără etc.).1.1.8.TERMINOLOGIE, CLASIFICĂRI1.2.1.Arie (construită și desfășurată) – suprafață orizontală a construcției, delimitată de elemente perimetrale. Aria construită (Ac) este delimitată de fețele exterioare ale pereților de închidere perimetrali la nivelul soclului (planul de contact cu terenul), iar aria desfășurată (Ad) a unei construcții reprezintă suma ariilor construite a tuturor nivelurilor acesteia, subterane și supraterane, delimitate de fețele exterioare ale pereților de închidere perimetrali ai fiecărui nivel.1.2.3.1.2.4.Clădire înaltă – construcție civilă (publică) supraterană, la care pardoseala ultimului nivel folosibil este situată la peste 28 m față de terenul (carosabilul adiacent) accesibil autovehiculelor de intervenție a pompierilor pe cel puțin două laturi ale clădirii.Atunci când ultimele niveluri sunt locuințe de tip duplex sau triplex se ia în considerare numai nivelul de acces din circulațiile comune orizontale ale clădirii.● clădirile civile (publice) la care deasupra nivelului limită se află un singur nivel ce ocupă maximum 50% din aria construită a clădirii și cuprinde numai încăperi pentru mașini ale ascensoarelor, spații tehnice aferente construcției, circulații funcționale;Clădire foarte înaltă – construcție civilă (publică) la care pardoseala ultimului nivel folosit este situată la înălțimea de 45 m, sau mai mult, măsurată potrivit art. 1.2.5.1.2.7.Combustibilitatea materialelor și elementelor de construcții – Capacitatea acestora de a se aprinde și arde în continuare, contribuind la creșterea cantității de căldură dezvoltată de incendiu.1.2.8.1.● C2 (CA2b) – dificil inflamabile;● C4 (CA2d) – ușor inflamabile.1.2.8.2.Compartiment de incendiu – construcție independentă (instalație), precum și construcții comasate sau grupate amplasate la distanțele normate față de vecinătăți sau volum construit compartimentat prin pereți antifoc față de construcțiile (instalațiile) adiacente.În clădirile înalte și foarte înalte compartimentul de incendiu poate fi un volum închis, constituit din unul până la trei niveluri succesive, delimitate de elemente rezistente la foc conform normativului și cu aria desfășurată totală conform compartimentului de incendiu admis pentru construcțiile civile (publice) de gradul I de rezistență la foc.Comportare la foc – totalitatea schimbărilor fizice și chimice intervenite atunci când un material, produs sau ansamblu, este supus acțiunilor unui incendiu standard.1.2.11.Construcții: obiecte construite supraterane (cu sau fără subsoluri ori demisoluri) sau subterane, având următoarele destinații și funcțiuni:● civile (publice) – pentru locuit, administrație, comerț, sănătate, cultură, învățământ, sport, turism etc;● mixte – pentru diferite activități civile (publice), de producție și/sau depozitare, ori civile (publice) și de producție și/sau depozitare, înglobate în același volum construit.Construcție (clădire) blindată – construcție închisă supraterană în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială, având acoperiș și pereți de închidere perimetrală plini, în care se prevăd numai goluri psihologice și uși de acces. Încăperile blindate cu aria construită (Ac) mai mare de 700 mp sunt considerate construcții blindate.1.2.14.Construcție (clădire) închisă – clădire acoperită și închisă perimetral cu pereți.1.2.16.Construcție subterană – construcție realizată în întregime sub nivelul terenului înconjurător (natural sau amenajat).1.2.18.Cortină de siguranță – element mobil de protecție antifoc, specific golurilor mari din pereții de compartimentare împotriva incendiilor.1.2.20.Degajament protejat – spațiu construit închis destinat circulației utilizatorilor, alcătuit și separat de restul construcției cu elemente de construcție orizontale și verticale incombustibile C0 (CA1) și rezistente la foc conform normativului, astfel realizat și echipat încât să nu fie inundat cu fum un timp determinat luat în considerare la stabilirea timpului (lungimii) de evacuare în caz de incendiu.1.2.22.Demisol – nivel construit al clădirii având pardoseala situată sub nivelul terenului (carosabilului) înconjurător cu maximum jumătate din înălțimea liberă a acestuia și prevăzut cu ferestre în pereții de închidere perimetrală. Demisolul se consideră nivel suprateran al construcției.Atunci când pardoseala este situată sub nivelul terenului (carosabilului) înconjurător cu mai mult de jumătate din înălțimea liberă, se consideră subsol și se include în numărul de niveluri subterane ale construcției.Deschideri pentru evacuarea fumului (desfumare) – goluri practicate în treimea superioară a închiderilor perimetrale sau în acoperișul unei construcții, astfel încât să permită evacuarea fumului produs în caz de incendiu (permanent libere sau închise cu dispozitive care se deschid automat în caz de incendiu).1.2.25.Incendiu – proces complex de ardere, cu evoluție necontrolată, datorat prezenței substanțelor combustibile și a surselor de aprindere, a cărui apariție și dezvoltare are efecte negative prin producerea de pierderi de vieți, pagube materiale etc. și care impune intervenția organizată pentru stingere.1.2.27.Încăperi cu aglomerări de persoane – încăperi în care se pot afla simultan cel puțin 50 de persoane, fiecăreia din acestea revenindu-i o arie de pardoseală mai mică de 4 mp.1.2.29.Învelitoare – izolare hidrofugă a acoperișurilor (teraselor), cu rol de asigurare a etanșeității construcției față de intemperii.1.2.31.Mansardă – spațiu funcțional amenajat în volumul podului construcției. Se include în numărul de niveluri supraterane.1.2.33.Panouri de învelitoare – elemente autoportante montate pe șarpante ale construcțiilor, cu rol de izolare hidrofugă și după caz termică.1.2.35.1.2.36.Perete sau planșeu rezistent la explozie (RE) – element de construcție vertical sau orizontal, realizat din materiale fără goluri interioare, incombustibile C0 (CA1), alcătuit și dimensionat prin calcul astfel încât să reziste la presiunea exploziei volumetrice respective.Atunci când separă compartimente de incendiu, trebuie să îndeplinească și condițiile stabilite pentru elemente antifoc.Perete sau planșeu rezistent la foc (RF) – element de construcție vertical sau orizontal, realizat din materiale C0 (CA1) – cu rezistența la foc cel puțin egală cu nivelul stabilit în normativ, în funcție de rolul de protecție la foc pe care îl are.1.2.39.Pereți portanți – elemente de construcție verticale portante ale construcției, caracterizate prin clasa de combustibilitate și rezistență la foc, pentru stabilirea gradului de rezistență la foc al clădirii sau compartimentului de incendiu.1.2.41.Performanță la foc – comportarea unui material, produs sau ansamblu supus unui incendiu, în raport cu utilizarea lui.1.2.43.1.2.44.Platformă – element de construcție orizontal cu goluri neprotejate în procent de minimum 30% din arie, (inclusiv tip "grătar"), fără loc permanent de activitate și destinat vizitării periodice (max. 8 ori/schimb). Platformele nu se iau în calcul la determinarea gradului de rezistență la foc și a numărului de niveluri.1.2.46.Rezistență la foc (RF) – aptitudinea unor părți sau elemente de construcție de a-și păstra, într-un timp determinat, capacitatea portantă, izolarea termică și etanșeitatea, stabilite prin încercări standardizate.1.2.48.Sarcină termică – suma energiilor calorice degajate prin combustia completă a tuturor materialelor din spațiul considerat.1.2.50.Scară de evacuare – circulație verticală corespunzător dispusă, conformată, dimensionată și protejată pentru a asigura condiții de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu.1.2.52.Scenarii de siguranță la foc – combinații de valori și relații între condițiile și performanțele la foc asigurate, în scopul realizării siguranței utilizatorilor.1.2.54.Sistem de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți – sistem constituit din dispozitive de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți și ecrane verticale coborâte sub acoperiș sau tavan în scopul limitării sau propagării incendiilor în construcțiile închise cu arii libere mari (fără pereți despărțitori).1.2.56.Tambur deschis – protecție a golurilor de circulație funcțională din pereții antifoc, rezistenți la foc sau la explozie.1.2.58.Uși, cortine și obloane rezistente la foc – elemente mobile de protecție a golurilor de circulație și evacuare din pereții cu rol de limitare a propagării incendiilor, alcătuite și echipate conform normativului.1.2.60.Volet – dispozitiv de închidere (obturare) rezistent la foc, montat pe tubulaturi (ghene) de evacuare a fumului, normal închis sau deschis în poziție de așteptare prevăzut cu acționare automată și manuală în caz de incendiu. +
Capitolul 2CONDIȚII GENERALE DE PERFORMANȚĂ A CONSTRUCȚIILOR2.1.RISC DE INCENDIU ȘI GRAD DE REZISTENȚĂ +
Risc de incendiu2.1.1.în funcție de densitatea sarcinii termice, riscul de incendiu în clădiri civile (publice), poate fi:● mare: qi = peste 840 MJ/mp● mic: qi = sub 420 MJ/mpÎn funcție de destinație (funcțiune), unele spații și încăperi din clădirile civile (publice), se încadrează în următoarele riscuri de incendiu:● mare: în care se utilizează, sau depozitează materiale sau substanțe combustibile (arhive, biblioteci, multiplicare, parcaje autoturisme etc.)● mic: celelalte încăperi și spații.2.1.4.● categoria C (BE2): posibilități de incendiu/ardere (risc mare de incendiu);● categoria E (BE1b): existența unor materiale sau substanțe incombustibile în stare rece sau a substanțelor combustibile în stare de umiditate înaintată, peste 80% (risc mic de incendiu).Zonele din încăperi, încăperile, compartimentele și construcțiile de producție și/sau depozitare vor avea definit riscul de incendiu (fiecare în parte) prin una din cele cinci categorii de pericol de incendiu, conform tabelului 2.1.5., în funcție de pericolul de incendiu determinat de proprietățile fizico-chimice ale materialelor și substanțelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate – inclusiv utilajele, rafturile, paletele, ambalajele etc. +
TABEL 2.1.5.
CATEGORII DE PERICOL DE INCENDIU

Categoria de pericol de incendiu Precizări 1
A (BE3a) Nu determină încadrarea în categoriile A și B (BE3a și BE3b) de pericol de incendiu: • folosirea substanțelor solide, lichide sau gazoase drept combustibili pentru ardere; • scăpările și degajările de gaze, vapori sau praf, stabilite conform pct. 2.1.7. care sunt în cantități ce nu pot forma cu aerul amestecuri explozive. În asemenea situații încadrarea se face în categoria C, D sau E (BE2, BE1a sau BE1b), în funcție de densitatea sarcinii termice și pericolul de incendiu în ansamblu. Lichide cu temperatura de inflamibilitate a vaporilor cuprinsă între 28-100°C, gaze sau vapori cu limita inferioară de explozie mai mare de 10%, atunci când acestea pot forma cu aerul amestecuri explozive. Fibre, praf sau pulberi, care se degajă în stare de suspensie în cantități ce pot forma cu aerul amestecuri explozive. Substanțe și materiale combustibile solide. Lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor mai mare de 100°C.
D (BE1a) Substanțe sau materiale incombustibile în stare rece sau materiale combustibile în stare de umiditate înaintată (peste 80%), astfel încât posibilitatea aprinderii lor este exclusă.

2.1.6.● categoriile C și D (BE2 și BE1 a) de pericol de incendiu cu un volum aferent mai mic de 10% din volumul încăperii sau al compartimentului respectiv, fără a depăși o arie de 400 mp.În cazurile exceptate se iau măsuri care să reducă posibilitățile formării concentrației locale cu pericol de explozie și a propagării incendiului spre spațiile învecinate din cadrul încăperii sau al compartimentului respectiv.Pentru compartimente de incendiu sau construcții, categoria de pericol de incendiu cea mai periculoasă se extinde la întregul volum al acestora atunci când reprezintă mai mult de 30% din volumul construit al compartimentului sau construcției.Pentru determinarea concentrației amestecului exploziei se ține seama de scăpările și degajările de gaze, vapori sau praf, atât în timpul desfășurării normale a activității, cât și în cazurile accidentale de avarie stabilite prin proiect la instalațiile de utilități aferente. +
Grade de rezistență la foc2.1.8.Condițiile minime pe care trebuie să le îndeplinească elementele principale ale construcției (compartimentului de incendiu) astfel încât întreaga construcție sau compartiment să poată fi încadrat într-un anumit grad de rezistență la foc, sunt precizate în tabelul 2.1.9. +
TABELUL 2.1.9.
CONDIȚII MINIME PENTRU ÎNCADRAREA CONSTRUCȚIILOR ÎN GRADE DE REZISTEȚĂ LA FOC

Nr. crt. Gradul de rezistență la foc II IV
0 2 4 6 Stâlpi, coloane pereți portanți C0 (CA1) 2 ore C2 (CA2b) 30 min
2. C0 (CA1) 30 min C2 (CA2b) 15 min C4 (CA2d) – Pereți exteriori neportanți C1 (CA2a) 15 min C3 (CA2c) –
4. CO (CA1) 1 oră C1 (CA2a) 45 min (30 min) * C4 (CA2d) – Acoperișuri autoportante fără pod (inclusiv contravântuiri), șarpanta acoperișurilor fără pod C1 (CA2a) 30 min (15 min) * C3 (CA2c) –
6. C0 (CA1) 15 min C2 (CA2b) – C4 (CA2d) –Toate elementele principale ale construcției, funcție de rolul acestora, trebuie să îndeplinească condițiile minime de combustibilitate și rezistență la foc prevăzute pentru încadrarea în gradul respectiv de rezistență la foc, caracterizând stabilitatea la foc a construcției.Pentru ca un element al construcției să corespundă la un anumit grad de rezistență la foc, trebuie să îndeplinească ambele condiții minime (atât cea de combustibilitate cât și cea de rezistență la foc) precizate în tabelul 2.1.9.Gradul de rezistență la foc al construcției sau al unui compartiment de incendiu este determinat de elementul său cu cea mai defavorabilă încadrare și se precizează obligatoriu în documentația tehnico-economică.2.1.11.Șarpanta și suportul învelitorii construcțiilor de gradul II sau III, cu pod, dacă planșeul spre pod nu este suspendat de șarpanta acoperișului, iar golurile acestuia sunt protejate prin elemente de închidere rezistente la foc minimum 30 minute. La clădirile înalte și foarte înalte acoperișurile cu pod vor fi realizate integral din materiale C0 (CA1).2.1.11.2.Luminatoarele și cupolele (incombustibile sau combustibile) a căror arie însumată (în proiecție orizontală) nu depășește 25% din aria spațiului închis în care sunt dispuse și cele ale atriumurilor, indiferent de arie, realizate cu structură C0 (CA1) și vitrări din materiale C0 … C2 (CA1, la CA2b).2.1.11.4.Pereții interiori despărțitori neportanți sau panourile fără rol de limitare a propagării incendiilor incombustibile sau din materiale combustibile cu geam ori cu plasă de sârmă, dacă înălțimea însumată a panourilor pline combustibile este de cel mult 1,20 m precum și alte categorii de pereți despărțitori combustibili a căror folosire este admisă conform prezentului normativ.2.1.11.6.Platformele metalice și elementele metalice care nu fac parte din structura de rezistență a construcției.2.1.11.8.În construcțiile în care densitatea sarcinii termice nu depășește 420MJ/mp și materialele combustibile sunt astfel distribuite încât să nu pericliteze stabilitatea construcției prin încălzirea locală a unor elemente de construcție în timpul incendiului, se admite utilizarea structurilor metalice neprotejate sau parțial protejate și reducerea corespunzătoare a rezistenței la foc a stâlpilor, pereților și planșeelor până la minimm 15 minute, considerându-se că structura îndeplinește condițiile pentru gradul II rezistență la foc. În aceleași condiții se pot reduce și rezistențele la focale stâlpilor, pereților și planșeelor realizate din alte materiale.La clădiri înalte, foarte înalte și la săli aglomerate, precum și la cele de producție și/sau depozitare vor fi respectate și prevederile specifice.Structurile metalice neprotejate sau parțial protejate pot fi utilizate, în condițiile normativului în general la:● compartimente și spații echipate cu instalații automate de stingere cu apă care asigură răcirea elementelor pe timpul normat;2.1.14.AMPLASAREA CONSTRUCȚIILOR ȘI CONFORMAREA LOR LA FOC. +
Amplasarea2.2.1.Construcțiile independente și grupările sau comasările de construcții constituite conform art. 2.2.1., se amplasează astfel încât să nu permită propagarea incendiilor o perioadă de timp normată sau, în cazul prăbușirii, să nu afecteze obiectele învecinate, respectându-se distanțele minime de siguranță din tabelul 2.2.2. ori compartimentându-se prin pereți rezistenți la foc alcătuiți corespunzător densității sarcinii termice celei mai mari, potrivit normativului. +
TABEL 2.2.2.
DISTANȚE DE SIGURANȚĂ

Grad de rezistență la foc
I-II IV-V 6 10 8 12 10 15Pentru construcțiile de producție sau depozitare din categoria A sau B (BE3a,b) de pericol de incendiu, distanțele de siguranță față de clădiri cu alte riscuri sau categorii de pericol de incendiu, se majorează cu 50%, fără a fi mai mici de 15,00 m.2.2.2.3. +
Conformare la foc2.2.4.Pe cât posibil, activitățile cu riscuri mari de incendiu se dispun în zone distincte ale construcției, iar cele cu pericol de explozie la ultimul nivel. Atunci când această dispunere nu este posibilă tehnic sau funcțional se iau măsurile de protecție și compartimentare necesare, conform prevederilor normativului.2.2.6.Funcțiunile diferite dintr-o construcție, de regulă, se separă cu elemente de construcții verticale și orizontale rezistente la foc, astfel alcătuite și dimensionate încât să nu pună în pericol viața utilizatorilor un timp determinat.2.2.8.Pentru limitarea propagării fumului și focului în construcții, se realizează compartimente de incendiu, iar în interiorul acestor compartimente se recomandă prevederea elementelor de separare rezistente la foc.2.2.10.ALCĂTUIRI CONSTRUCTIVE +
Dispoziții generale2.3.1.Elementele de construcție combustibile se recomandă să nu aibă goluri interioare iar eventualele goluri interioare ale acestora vor fi întrerupte, de regulă, la cel mult 3,00 m pe verticală și 6,00 m pe orizontală. Întreruperile se pot executa din același material ca și elementul.Golurile din elementele combustibile verticale nu trebuie să comunice cu cele din elementele combustibile orizontale.Întreruperea continuității golurilor interioare este obligatorie și la placările combustibile ale pereților și tavanelor, dar nu se referă la canalele de ventilare, la spațiul de deasupra tavanelor suspendate cu rol de ventilare precum și la spațiile din podul clădirilor.Continuitatea componentelor combustibile ale acoperișurilor fără pod, trebuie să se întrerupă cel puțin în dreptul rosturilor de tasare, dilatare sau seismice ale construcțiilor, prin intercalarea unor elemente CO (CA1), de minimum 1,00 m lățime, sau alte sisteme acceptate care să asigure limitarea transmiterii arderii. +
Plafoane suspendate2.3.4.La plafoanele combustibile sau incombustibile suspendate de planșee, de regulă, continuitatea golului dintre tavan și planșeu se întrerupe, prin diafragme din materiale CO la C2 (CA1 la CA2b), sau în cazuri justificate tehnic, prin perdele de drencere, dispuse la maximum 25 m pe două direcții perpendiculare.Sunt exceptate plafoanele suspendate care nu sunt pline (te tip perforat, lamelar, fagure, grătar sau altele similare).
+
Galerii, canale2.3.6.Galeriile, canalele și estacadele destinate transportării substanțelor combustibile, cele care trec pe deasupra construcțiilor, precum și cele care constituie căi de evacuare a persoanelor, vor fi executate din materiale CO (CA1).2.3.8.La trecerea canalelor, conductelor sau cablurilor prin pereți și planșee antifoc sau rezistente la foc, se vor lua măsuri corespunzătoare de etanșare a golurilor din jurul acestora cu alcătuiri rezistente la foc, potrivit prevederilor normativului.2.3.10.Fac excepție estacadele, galeriile și canalele deschise realizate din elemente CO (CA1), prin care se transportă materiale incombustibile, la care protejarea golurilor este obligatorie numai când traversează pereți antifoc.În construcțiile de gradul I … III de rezistență la foc, de regulă, pereții tuturor ghenelor verticale pentru conducte trebuie să fie CO (CA1), rezistenți la foc minimum 15 minute, cu excepția cazurilor menționate în normativ, în care sunt necesare rezistențe mai mari.Trapele și ușile de vizitare practicate în pereții ghenelor verticale pentru conducte, trebuie să fie realizate din materiale CO (CA1) sau, după caz, C1 sau C2 (CA2a, CA2b).Ghenele verticale pentru conducte și cabluri, la trecerea lor prin planșee vor avea închise spațiile dintre conducte sau cabluri, cu elemente CO (CA1), rezistente la foc minimum 30 de minute, în toate cazurile în care pereții și trapele sau ușile lor de vizitare nu sunt rezistente la foc minimum 30 de minute.La trecerea prin pereții de compartimentare antifoc, ghenele orizontale se închid în jurul conductelor și a cablurilor, cu materiale CO (CA1) cu rezistență la foc echivalentă cu cea a elementului străpuns. +
Coșuri, tuburi2.3.13.Hotele de captare a degajărilor de căldură ale unor echipamente, dispozitive, aparate, etc. și tubulatura acestora, de regulă, vor fi realizate din materiale CO (CA1) și izolate față de elementele și materialele combustibile alăturate. În cazuri justificate funcțional, acestea pot fi C1 sau C2 (CA2a sau CA2b).2.3.15.Tuburile pentru gunoi vor fi realizate din materiale CO (CA1), iar accesul din construcție la acestea se asigură, de regulă, prin exterior (logii, balcoane), sau prin încăpere tampon separată de restul construcției și de casa scării prin pereții CO (CA1), rezistenți la foc minimum 1 oră și uși pline cu autoînchidere, cu excepțiile precizate în normativ.
+
Ascensoare2.3.17.2.3.18.Pentru ascensoarele de persoane înglobate în case de scări sau amplasate în atriumuri ori dispuse în exteriorul construcțiilor, precum și cele pentru acces la platforme, galerii sau pasarele deschise, nu este obligatorie separarea de restul construcției prin elemente rezistente la foc, conform prevederilor art. 2.3.17.
+
Finisaje2.3.20.La placarea cu materiale combustibile a pereților CO (CA1), rezistenți la foc, se vor lua măsurile corespunzătoare de protecție, cum sunt: tratare cu substanțe ignifuge, întreruperi locale ale continuității materialelor combustibile, prevederea instalațiilor automate de stingere, etc, conform prevederilor reglementărilor tehnice.2.3.22.Plafoanele false, placările, tratamentele termice și fonice, pardoselile înalte, precum și finisajele combustibile vor fi montate sau protejate față de aparate electrice, corpuri de iluminat și în general de orice sursă de încălzire, astfel încât să nu fie posibilă aprinderea lor.
+
Pereți cortină2.3.24.Pereții cortină vorfi astfel proiectați, alcătuiți și realizați încât să întârzie propagarea incendiilor de la un nivel la altul, atât prin exteriorul construcției (pe fațadă), cât și prin interiorul construcției.2.3.26.În dreptul planșeelor de rezistență ale construcției și pe toată grosimea acestora, spațiul liber dintre peretele cortină și planșeu se etanșează cu materiale CO (CA1), asigurându-se minimum 30 de minute etanșeitate la foc astfel încât să se întârzie propagarea incendiilor prin interior. În toate situațiile, pentru o mai bună comportare la foc se pot aplica și vopselele termospumante.2.3.28.Pereții cortină se ancorează cu elemente din oțel de structura de rezistență a construcției pe care o închide perimetral.2.3.30.Materialele termoizolante utilizate la pereții cortină vor fi C0 … C2 (CA1 … CA2b).
+
Casa scării2.3.31.2.3.32.Grinzile, podestele și rampele scărilor interioare închise sau deschise trebuie să fie C0 (CA1), cu rezistența la foc de minimum 1 oră în clădirile de gradul I … III și cel puțin din clasa C2 (CA2b) și rezistență la foc 45 minute în construcții de gradul IV, respectiv 15 minute în construcții de gradul V de rezistență la foc. Fac excepțiie situațiile precizate în normativ.2.3.34.Elementele de protecție a golurilor de acces la casele de scări de evacuare, vor îndeplini condițiile prevăzute în normativ.
+
Atrium2.3.35.Realizarea unor atriumuri care nu îndeplinesc condițiile minime de dimensionare precizate, este admisă numai dacă se iau măsuri corespunzătoare de protecție care să împiedice transmiterea focului de la un nivel la altul, prin efectul de coș (protecția golurilor cu elemente rezistente la foc, copertine, balcoane, perdele de apă etc., după caz).2.3.37.Atunci când atriumurile se închid perimetral cu panouri vitrate față de restul construcției, aceste închideri se realizează astfel încât să nu favorizeze propagarea incendiilor de la un nivel la altul. Vitrările se separă pe verticală prin zone pline cu înălțimea de cel puțin 1,20 m, etanșe la foc minimum 1 oră.Zonele pline dintre vitrări, pot fi înlocuite pe planșee orizontale continue (copertine), CO (CA1), rezistente la foc minimum 1 oră, și lățimea de cel puțin 1,20 m măsurată pe orizontală.Circulațiile comune orizontale care sunt deschise spre atrium, se prevăd la limita lor spre atrium (sub planșee) cu ecrane continue din materiale CO (CA1), etanșe la foc minimum 1 oră, cu înălțimea de cel puțin 0,50 m, realizate similar prevederilor art. 2.3.28., fără a fi admisă înlocuirea lor cu instalație automată tip sprinkler sau drencer.2.3.40.În atriumuri se pot utiliza dotări (fixe sau mobile) din materiale C0 … C2 (CA1 la CA2b), iar densitatea sarcinii termice nu va depăși 420 MJ/mp. La determinarea densității sarcinii termice se ia în considerare cel mai mare nivel al atriumului delimitat de pereți, (în afara celui de la parter).2.3.42.În construcțiile cu atrium, nu se recomandă dispunerea adiacentă neseparată de atrium, a unor spații cu risc mare de incendiu. Atunci când totuși se prevăd, (pentru activități comerciale, expoziții permanente cu exponate combustibile și altele similare cu densitatea sarcinii termice peste 840 MJ/mp), aceste spații se echipează obligatoriu cu instalații automate de semnalizare și stingere a incendiilor.2.3.44.Depozitele de materiale și/sau substanțe combustibile neseparate față de atriumuri prin elemente rezistente la foc corespunzătoare densității sarcinii termice, nu sunt admise. +
Încăperi de depozitare2.3.45.2.3.46.
+
Încăperi pentru instalații utilitare2.3.47.Sălile de cazane aferente sistemului de încălzire centrală se separă de restul construcției prin pereți și planșee din materiale C0 (CA1) cu rezistența la foc conform reglementărilor specifice, dar minimum 1 oră și 30 de minute.În pereții de separare se admit goluri de comunicare cu restui construcției, protejate cu uși C0 (CA1), rezistente la foc minimum 15 minute.Încăperile pentru ventilatoare, filtre, camere de desprăfuire și cicloane, prin care se vehiculează gaze, vapori, praf sau deșeuri combustibile se separă funcțional față de restui clădirii prin elemente despărțitoare C0 (CA1), cu rezistența la foc corespunzătoare, dar cel puțin 1 oră. Accesul la aceste încăperi, de regulă, trebuie să fie din exterior sau din încăperi fără riscuri sau pericole de incendiu (cu densitatea sarcinii termice sub 105MJ/mp). +
Spații cu pericol de explozie categoria A (BE3a) și B (BE3b) de pericol de incendiu2.3.50.2.3.51.
2.3.52.Străpungerea pereților rezistenți la explozie de către conducte, conductoare sau cabluri electrice, este admisă numai în cazuri de strictă necesitate și în condițiile luării măsurilor de protecție care să asigure împiedicarea trecerii vaporilor, gazelor și prafului combustibil.2.3.54.Încăperile și spațiile cu pericol de explozie nu vor avea tavane false și zone neventilate care să faciliteze producerea concentrațiilor periculoase de aer cu gaze, vapori sau praf combustibil. în încăperile cu degajări de praf combustibil, finisajul va permite curățirea ușoară a suprafețelor.2.3.56.
2.3.57.În spațiile în care se pot produce amestecuri explozive de aer cu gaze, vapori sau praf, stratul de uzură al pardoselilor trebuie să fie executat din materiale care la lovire să nu producă scântei capabile să inițieze aprinderea respectivelor amestecuri explozive.2.3.59.Delimitarea zonelor din construcții până la care se extind măsurile de protecție impuse de spațiile încadrate în categoriile A (BE3a) și B (BE3b) de pericol de incendiu se face având în vedere posibilitatea prezenței amestecurilor de aer cu gaze, vapori sau praf, în concentrații care să prezinte pericol de explozie, în timpul funcționării normale și în caz de avarie a instalațiilor utilitare aferente.
2.4.LIMITAREA PROPAGĂRII FOCULUI ȘI A FUMULUI +
Dispoziții generale2.4.1.● rezistente la foc (RF);● etanșe la foc (EF)2.4.2.În funcție de densitatea cea mai mare a sarcinii termice din spațiile pe care le desparte, de regulă, pereții trebuuie să reziste la foc conform tabel 2.4.2., dacă prevederile normativului nu stabilesc alte condiții. +
TABEL 2.4.2.

Densitatea sarcinii termice (q) (MJ/m2)
<210
210 ÷ 420
421 ÷ 630
631 ÷ 840
841 ÷ 1260
1261 ÷ 1680
1681 ÷ 2940
> 2940

NOTĂ:*) Valoarea de 3 ore (paranteze) se aplică în toate cazurile în care se prevăd instalații automate de stingere a incendiilor. +
ELEMENTE ANTIFOC ȘI PROTECȚIA GOLURILOR DIN ACESTEA (AF) +
Pereți antifoc2.4.3.Pereții antifoc trebuie să îndeplinească în caz de incendiu funcția de compartimentare, păstrându-și stabilitatea, rezistențele mecanice și capacitatea de izolare termică pe timpul normat, în funcție de densitatea sarcinii termice conform tabelului 2.4.2. dar cel puțin 3 ore.2.4.5.În construcțiile cu structuri din beton armat sau metalice, pereții antifoc pot fi înglobați direct în aceste structuri, care vor fi astfel executate sau protejate încât să aibă rezistență la foc cel puțin egală cu cu cea necesară pentru pereții antifoc respectivi.2.4.7.Nu se admite încastrarea în pereții antifoc a planșeelor sau a elementelor constructive care au rezistență la foc mai mică de 2 ore, permițându-se numai rezervarea acestora (liberă sau articulată). Rezemarea grinzilor metalice pe pereți antifoc se realizează astfel încât grinda dilatată să nu dea împingeri laterale în peretele antifoc.2.4.9.Pereții antifoc trebuie să depășească planul exterior al acoperișurilor, luminatoarelor, pereților din clasa de luminozitate C3 sau C4 (CA2c,d), pe care îi intersectează (fig. 2.4.10.), astfel:● 0,60 m (măsurat pe verticală), față de orice astfel de element combustibil al acoperișurilor și luminatoarelor aflate la mai puțin de 4,00 m distanță de peretele antifoc, inclusiv a acoperișurilor cu suport din tablă și termoizolație șj/sau hidroizolație necombustibile.
1 – perete antifoc; 2 – luminator; 3 – acoperiș combustibil; 4 – închidere perimetrală combustibilă (pereți exteriori)● 0,30 m (măsurat pe orizontală) față de pereți exteriori și streașini din clasa de combustibilitate C3 sau C4, respectiv (CA2 c,d).Depășirea de către pereții antifoc a planului acoperișurilor cu învelitoare și termoizolație executate din materiale combustibile montate pe placă din beton armat, precum și a acoperișurilor executate în întregime din materiale C0 (CA1), nu este obligatorie.
2.4.12.Pe acoperișuri, pe o distanță de cel puțin 4,00 m în ambele părți ale peretelui, antifoc sau rezistent la foc, luminatoarele trebuie să fie din materiale C0 (CA1), fixe și cu geam armat (fără ochiuri mobile).2.4.14.În cazul clădirilor cu înălțimi diferite, de regulă, pereții antifoc se prevăd la construcția cea mai înaltă (fig. 2.4.15.), pe toată înălțimea acesteia sau pe cel puțin 8,00 m înălțime față de construcția mai joasă.Se admite prevederea pereților antifoc la construcția mai joasă dacă aceasta este astfel alcătuită încât incendiul să nu se poată propaga prindepășirea peretelui antifoc (fig.2.4.15.). în acest sens, pe distanța de 6,00 m de la construcția mai înaltă, porțiunea de clădire mai joasă trebuie să îndeplinească următoarele condiții:● acoperișul (terasa) să fie fără goluri, cu rezistență la foc de minimum 1 oră și învelitoare C0 (CA1) sau protejată cu materiale C0 (CA1) (șapă de ciment slab armată, dale, pietriș, zgură, mortar de perlit etc.);Pereții antifoc se amplasează astfel încât să se evite posibilitățile de propagare a incendiului dintr-un compartiment de incendiu în altul, prin golurile neprotejate din pereții exteriori, dispuse la colțurile intrânde ale construcțiilor, (fig.2.4.16.a.) sau prin incendierea unor construcții combustibile amplasate în vecinătate (fig.2.4.16.b.).2.4.17.
1 – perete antifoc: 2 – construcție joasă; 3 – construcție înaltă; 4 – acoperiș/planșeu (RF > 1 oră)
Fig 2.4.16 a,b

1 – Perete antifoc; 2 – Ferestre
2.4.18.Traversarea pereților antifoc de către conducte, canale de ventilare, conductoare și cabluri electrice, este admisă numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:● spațiile libere în jurul conductelor, cablurilor și conductoarelor electrice, etc, (inclusiv cele pozate în canale), se închid cu materiale CO (CA1), asigurându-se rezistența la foc egală cu cea a peretelui;● trecerea conductelor și a canalelor de ventilare se realizează astfel încât să nu producă dislocări ale unor porțiuni de perete datorită dilatării lor sub efectul creșterilor de temperatură;● se asigură evitarea aprinderii materialelor combustibile din vecinătatea canalelor de ventilare și a conductelor metalice, datorită căldurii transmise prin conductibilitate (trasee corespunzătoare, termoizolare etc.).
+
Protecția golurilor din pereți antifoc2.4.20.2.4.21.Golurile de circulație, transport, supraveghere, etc. Din pereții antifoc și, după caz, planșee antifoc, se protejează obligatoriu cu elemente corespunzătoare, care pot fi: uși, obloane, cortine, încăperi tampon sau tamburi deschiși antifoc, realizate conform normativului (la planșee se utilizează numai obloane sau chepenguri).
+
Uși, obloane, cortine antifoc2.4.22.Ușile antifoc și sistemele lor de închidere, trebuie să îndeplinească condițiile din reglemetările tehnice specifice.2.4.24.Obloanele antifoc și cortinele de siguranță antifoc, se alcătuiesc și realizează, în general, similar cu ușile antifoc.
+
Încăperi tampon antifoc2.4.25.
Fig. 2.4.25.
Pereții și planșeele încăperilor tampon antifoc trebuie să fie CO (CA1) și rezistenți la foc cel puțin 1 oră.Se recomandă ca amplasarea încăperilor tampon să se facă alipit peretelui antifoc și să fie dispuse spre spațiile cu densitatea sarcinii termice mai mică.În pereții încăperilor tampon se admite practicarea numai a golurilor strict necesare pentru circulație. Pentru realizarea ventilării sau evacuării fumului din încăperile tampon se pot realiza goluri în pereți sau planșee.2.4.28.Golurile pentru circulație practicate în pereții încăperilor tampon antifoc, se protejează cu uși rezistente la foc cel puțin 45 minute, prevăzute după caz, cu dispozitive de autoînchidere sau cu închidere automată în caz de incendiu.
+
Tamburi deschiși antifoc2.4.29.Tamburii deschiși antifoc trebuie să aibă lățimea egală cu cea a golului protejat, iar lungimea totală de minimum 4,00 m. Amplasarea lor poate fi făcută alipit peretelui antifoc sau în ambele părți ale acestuia (conform fig.2.4.30.).
Fig. 2.4.30.
Pereții și planșeele tamburului deschis antifoc trebuie să fie realizați din materiale C0 (CA1), fără goluri și cu rezistența la foc de minimum 1 oră.În tamburii deschiși trebuie să se prevadă sprinklere sau drencere cu acționare automată în caz de incendiu, amplasate câte unul la fiecare 1 mp de suprafață orizontală a tamburului.
+
Planșee antifoc2.4.32.Planșeele antifoc se realizează din materiale CO (CA1), cu rezistența la foc minimum 2 ore și fără goluri sau cu goluri strict funcționale, protejate conform normativului.
+
ELEMENTE REZISTENTE LA FOC ȘI PROTECȚIA GOLURILOR (RF) +
Pereți și protecția golurilor2.4.34.2.4.35.Golurile de circulație funcțională practicate în pereții rezistenți la foc se protejează corespunzător condițiilor precizate în normativ și în reglementările tehnice de specialitate.
+
Planșee și protecția golurilor2.4.36.Condițiile privind combustibilitatea și rezistența la foc a planșeelor folosite pentru a separa între ele spații cu funcțiuni importante și încăperi cu risc mare de incendiu, precum și ale planșeelor care delimitează căi de evacuare, sunt cele prevăzute în normativ și în reglementări de specialitate.2.4.38.2.4.39.
+
ELEMENTE REZISTENTE LA EXPLOZIE ȘI PROTECȚIA GOLURILOR (RE)2.4.40.Separarea încăperilor sau spațiilor cu pericol de explozie față de alte încăperi cu riscuri, categoriile de pericol sau destinații din clădire, inclusiv față de încăperile tampon, trebuie să se facă prin pereți și planșee rezistente la explozie, alcătuite și realizate conform normativului.2.4.42.Pereții rezistenți la explozie trebuie să împiedice și propagarea incendiului din spațiile învecinate spre încăperile cu pericol de explozie, rezistența lor la foc fiind stabilită în funcție de densitatea sarcinii termice a încăperilor respective.2.4.44.Străpungerea pereților rezistenți la explozie de către conducte, conductori sau cabluri electrice, se admite numai în cazuri de strictă necesitate funcțională, cu condiția respectării prevederilor normativului.2.4.46.Încăperile tampon și tamburii deschiși antiex prevăzuți în pereții rezistenți la explozie, se realizează similar celor de la pereții antifoc, recomandându-se ca pereții și planșeele acestor încăperi să fie amplasate spre spațiile mai puțin periculoase. Ușile încăperii tampon antiex vor avea asigurate în afară de cerințele prevăzute la pct. 2.4.28. și măsuri specifice de protecție astfel încât prin manevre să nu permită scântei capabile să inițieze aprinderea amestecurilor explozive respective.2.4.48.Pentru planșeele rezistente la explozie, se vor respecta prevederile referitoare la alcătuire, dimensionare și celelalte condiții stabilite pentru pereții rezistenți la explozie (pct. 2.4.42 la 2.4.45.).2.4.50.Planșeele și elementele lor de susținere vor fi astfel dimensionate și realizate încât să nu fie aruncate de suflul exploziei. +
Elemente etanșe la foc (EF)2.4.51.Pentru ca un element să fie considerat etanș, trebuie să îndeplinească condițiile normate de etanșeitate stabilite în reglementările tehnice.
2.5.EVACUARE FUM (DESFUMARE) ȘI GAZE FIERBINȚI +
Dispoziții generale2.5.1.2.5.2.Canalele (ghenele) pentru evacuarea fumului în caz de incendiu (desfumare). trebuie să îndeplinească următoarele condiții tehnice generale:● secțiunea să fie cel puțin egală cu suprafața liberă a gurilor de evacuare ale unui nivel al construcției, la care sunt racordate;● canalele (ghenele) să fie realizate din materiale C0 (CA1), etanșe la foc minimum 15 minute, dacă prevederile normativului nu stabilesc rezistențe mai mari; atunci când canalele (ghenele) pentru evacuarea fumului traversează încăperi cu alte destinații decât cele pentru care sunt prevăzute, vor avea aceeași rezistență la foc cu a pereților sau planșeelor care delimitează destinația respectivă;● lungimile racordurilor orizontale ale canalelor de evacuare a fumului, între guri și ghenele verticale, vor fi cât mai scurte posibil.Golurile (gurile) de introducere (admisie) a aerului și cele de evacuare a fumului se repartizează alternat, distribuindu-se cât mai uniform în spațiul protejat, astfel încât să asigure circulația aerului și evacuarea fumului, îndeplinind condițiile specifice prevăzute în normativ.2.5.5.● ușile încăperilor care se desfumează, practicate în pereții exteriori ai construcției;● scări neînchise în case de scări;Evacuarea fumului se asigură prin goluri în acoperiș sau pereți, conform normativului.Dispozitivele de protecție (obturare) a golurilor de introducere sau evacuare, trebuie realizate cu acționare automată sau manuală, conform prevederilor normativului. Acționarea automată a dispozitivelor de protecție va fi întotdeauna dublată de comandă manuală.În plus, la construcțiile echipate cu instalații automate de stingere, se asigură posibilități de acționare pentru personalul existent în spațiul protejat și care să poată comanda local desfumarea, înainte de pornirea instalației de stingere.Dispozitivele de acționare a elementelor de protecție (obturare) a golurilor trebuie să asigure:● deschiderea golurilor (gurilor) și canalelor din volumul considerat;2.5.8.2.5.9.Prevederea dispozitivelor de desfumare, precum și a sistemelor de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți produse în caz de incendiu, este obligatorie în situațiile și condițiile stabilite de prezentul normativ.
+
Evacuarea fumului (desfumare) +
Desfumare prin tiraj natural – organizat2.5.11.Introducerea aerului se realizează conform prevederilor art. 2.5.5., iar evacuarea fumului prin goluri în fațade (libere sau închise cu dispozitive care se deschid automat în caz de incendiu), prin canale și ghene, ori prin dispozitive (trape) cu deschidere automată dispuse în acoperiș sau în treimea superioară a pereților exteriori ai încăperii. Dispozitivele de evacuare a fumului dispuse în pereții exteriori, asigură desfumarea pe maximum 30,00 m adâncime a încăperii.2.5.13.Golurile de ventilare naturală permanent deschise, practicate în acoperiș sau în treimea superioară a pereților exteriori, se însumează la suprafața liberă necesară desfumării.2.5.15.Dispozitivele de protecție a golurilor (gurilor) pentru desfumare (voleți, panouri, trape, etc.) trebuie să fie (în poziție de așteptare) realizate din materiale C0 (CA1) etanșe la foc pentru cele de introducere a aerului și rezistente la foc pentru cele de evacuare, cu rezistența la foc egală cu a canalului pe care sunt montate. Pentru golurile prevăzute în acoperiș sau în pereții exteriori, aceste condiții nu sunt obligatorii.
+
Desfumarea mecanică2.5.16.2.5.17.Evacuarea fumului se asigură prin guri racordate prin canale (ghene), la ventilatorul de evacuare (extragere).2.5.19.Viteza aerului la gurile de introducere nu va depăși 5 m/s, iar gurile de introducere mecanică a aerului trebuie să asigure minimum 60% din debitul evacuat.2.5.21.
2.5.22.Dispozitivele de acționare a voleților de protecție se realizează conform prevederilor art. 2.5.6. – 2.5.9. și trebuie să asigure punerea automată în funcțiune a ventilatoarelor de desfumare.2.5.24.Starea de funcționare sau nefuncționare a ventilatoarelor aferente desfumării va fi semnalizată la serviciul de pompieri sau în alte locuri unde permanența este asigurată.2.5.26.Sistemul de ventilare normală sau de condiționare a unei construcții, poate fi utilizat și pentru evacuarea fumului produs în caz de incendiu (desfumare), dacă îndeplinește toate condițiile specifice desfumării.
+
Condiții specifice de desfumare +
Case de scări închise2.5.28.Desfumarea prin tiraj natural – organizat a casei de scări închise, se realizează prin deschiderea automată și manuală a dispozitivului de evacuare a fumului (amplasat în treimea superioară a ultimului nivel al casei scării) și a gurii (deschiderii) de introducere a aerului (prevăzută în partea de jos a casei scării).2.5.30.La partea superioară, casa de scări trebuie să aibă dispozitiv de evacuare a fumului (trapa) cu aria liberă determinată conform normativului, dar cel puțin 1 mp, având asigurate posibilități de deschidere prin comandă de la nivelul de acces în scară. Deschiderea dispozitivului (trapei) trebuie să poată fi comandată și de la serviciul de pompieri.2.5.31.Asigurarea evacuării fumului din circulațiile comune orizontale închise este obligatorie în situațiile stabilite în normativ.
+
Circulațiile comune orizontale închise2.5.33.Desfumarea prin tiraj natural-organizat a circulațiilor comune orizontale închise se realizează în condițiile prevăzute la art. 2.5.11. la 2.5.15., potrivit următoarele reguli:● introducerile de aer și evacuările fumului (gurile) se dispun alternat, la distanțe orizontale – măsurate în axele circulațiilor – care să nu depășească 10,00 m în linie dreaptă sau 7,00 m în linie frântă;● gurile de introducere și cele de evacuare vor avea suprafețe de minimum 0,10 mp pentru fiecare flux de evacuare al circulației comune orizontale din zona pe care o desfumează;gurile de introducere vor fi dispuse cu partea lor cea mai înaltă la maximum 1,00 m față de pardoseală, iargurile deevacuare vor avea partea de jos (parapetul) la minimum 1,80 m de pardoseală (trebuind să se afle în treimea superioară a circulației comune);
Fig. 2.5.35Deschiderile în fațade pot constitui guri de introducere și/sau de evacuare, dacă respectă condițiile de dispunere precizate.Desfumarea mecanică a circulațiilor comune orizontale închise, se realizează în condițiile prevederilor art. 2.5.16. la 2.5.27 și potrivit următoarelor reguli:● gurile de introducere a aerului și de evacuare a fumului se dispun alternat, în funcție de localizările riscurilor de incendiu, la distanțe orizontale – măsurate în axele circulațiilor – de cel mult 15,00 m în linie dreptă și 10,00 m în linie frântă;● gurile de introducere se dispun cu partea lor superioară la maximum 1,00 m de pardoseală, iar gurile de evacuare vor avea partea de jos (parapetul) la minimum 1,80 m de pardoseală (trebuind să se afle în treimea superioară a circulației comune);În timpul funcționării desfumării, diferența de presiune dintre casa de scări de evacuare și circulația comună orizontală desfumată, trebuie să fie mai mică de 80 Pa, la toate ușile închise ale scării (fig. 2.5.35.).
+
Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți2.5.36.În situațiile stabilite de normativ, pentru limitarea propagării incendiilor în construcții fără pereți interiori despărțitori pentru asigurarea evacuării fumului și a gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat, se prevăd (în acoperiș) sisteme alcătuite din dispozitive de evacuare și ecrane verticale C0 (CA1), coborâte sub tavan, în funcție de densitatea sarcinii termice din spațiile respective, conform tabelului 2.5.36. +
Tabel 2.5.36.

Densitatea sarcinii termice "q" (MJ/mp) Distanța maximă (m) între: ecranele suspendate sub tavan 1:150 75 1:125 … 1:80 70 1:80 … 1:60 70 1:60 … 1:40 30 1:30 30Dispozitivele pentru evacuarea fumului și a gazelor fierbinți vor fi distribuite cât mai uniform și prevăzute cu deschidere automată și manuală.Golurile permanent deschise (ventilări) din acoperiș sau din treimea superioară a pereților exteriori, se însumează la suprafața necesară evacuării gazelor fierbinți.Atunci când se prevede evacuarea mecanică a fumului și a gazelor fierbinți, aceasta va respecta următoarele condiții:● dispunerea ecranelor CO (CA1) sub plafon, corespunzător prevederilor specifice evacuării prin tiraj natural – organizat (art. 2.5.36. și 2.5.44.):● debitul de extragere a unei guri va fi de cel puțin 1 rrf/s pentru 100 mp delimitați de ecrane, iar pentru încăpere va fi de minimum 1,5m/7s;● introducerea aerului se poate realiza mecanic sau natural, prin partea de jos a pereților, cât mai aproape de pardoseală.Prevederea dispozitivelor pentru evacuarea gazelor fierbinți nu este obligatorie în zonele construcției situate la mai puțin de 30 m de pereții exteriori ce au în treimea superioară a încăperilor deschideri sau ferestre prevăzute cu ochiuri mobile care se deschid automat în caz de incendiu, cu suprafața liberă necesară și care asigură evacuarea gazelor fierbinți.Când acționarea manuala nu se poate face din apropierea dispozitivelor de evacuare (trape, ferestre, etc.) iar centralizarea comenzilor nu este justificată tehnic, se admite ca acestea să nu fie prevăzute cu acționare manuală.2.5.40.În construcțiile prevăzute cu instalații automate de stingere, acționarea automată a dispozitivelor de evacuare a gazelor fierbinți trebuie să se facă după declanșarea instalațiilor de stingere.2.5.42.La construcțiile etajate, evacuarea fumului și a gazelor fierbinți se asigură separat pentru fiecare nivel, iar canalele respective care traversează alte niveluri vor avea pereți C0 (CA1) cu rezistență la foc de cel puțini oră.Se exceptează situațiile deosebite, justificate tehnic, care sunt stabilite prin reglementări specifice.Ecranele vor cobora sub plafon în așa fel încât marginea lor inferioară să se afle, de regulă, cât mai jos, dar cel puțin 0,50 m sub plafon.Înălțimea ecranelor sub plafon poate fi redusă cu maximum 1/3, dacă prin amplasarea lor la distanță mai mică decât cea prevăzută în tabel și prin suprafața de deschidere asigurată se realizează condiții echivalente de limitare a propagării laterale a gazelor fierbinți, sub plafonul încăperilor.2.5.45.2.6.CĂI DE EVACUARE ÎN CAZ DE INCENDIU +
Dispoziții generale2.6.1.2.6.2.Prevederile din normă constituie condiții obligatorii la proiectarea și realizarea căilor de evacuare a persoanelor din construcțiile al căror finisaj interior este executat din materiale tradiționale: piatră, ceramică, sticlă, lemn, metal.În cazul materialelor de finisaj care în comparație cu lemnul se aprind mai ușor, propagă flacăra la suprafață mai rapid sau emană mai mult fum ori gaze, prin proiect se vor lua măsuri suplimentare de protecție, în conformitate cu specificațiile tehnice ale produselor respective.Căi de evacuare în caz de incendiu sunt considerate circulațiile libere care, îndeplinind condițiile stabilite prin prezentul normativ, asigură evacuarea prin uși, coridoare, degajamente holuri sau vestibuluri la nivelul terenului sau al unor suprafețe carosabile astfel: direct; prin case de scări de evacuare; prin terase; balcoane; logii,pasaje de evacuare.2.6.5.Nu constituie căi de evacuare în caz de incendiu, în general: ascensoarele; trecerile prin uși antifoc care se pot bloca în poziția închisă sau prin uși încuiate în timpul funcționării normale a clădirii; trecerile destinate garniturilor de tren care transportă încărcături periculoase; galeriile, tunelurile, etc. prin care se transportă sau vehiculează substanțe cu pericol de incendiu, explozie, intoxicare, asfixiere cu abur cu presiune mai mare de 1 atm.2.6.7.● sunt dotate cu sisteme de închidere – deschidere ușor manevrabile fără cheie, ce pot fi acționate din zona ce se evacuează sau sunt prevăzute cu panouri din sticlă securizată cu dimensiuni care să permită trecerea fluxurilor de evacuare și cu parapete de maximum 0,40 m. în cazul panourilor din sticlă, se vor prevedea mijloace de spargere și indicatoare corespunzătoare. Panourile din sticlă securizată astfel realizate potfi amplasate și independent, lângă uși, marcate corespunzător și astfel dispuse încât să fie ușor de recunoscut.Cea de a doua cale de evacuare poate fi constituită și din una sau mai multe ferestre (cu ochiuri mobile de min. 0,75 m lățime și 1,00 m înălțime liberă), având parapetul la cel mult 1,50 m deasupra nivelului terenului sau al unei terase prin care se poate face evacuarea la nivelul terenului, pentru:a)încăperile situate la subsol sau demisol, dacă pe întreg nivelul există cel mult 30 de persoane și se asigură în interior scări fixe de acces la parapetele mai înalte de 1,20 m. La aceste încăperi se admit și trape de min. 0,80×0,80 m prevăzute în interior cu scări fixe de acces care asigură evacuarea direct din exterior.La clădiri înalte, foarte înalte și săli aglomerate nu este admisă asigurarea prin ferestre a celei de a doua cale de evacuare.Alcătuirea elementelor de construcție și a finisajelor utilizate pe căile de evacuare, se vor stabili în conformitate cu prevederile prezentului normativ.2.6.10.
+
Număr căi de evacuare2.6.11.2.6.12.
2.6.13.Alcătuirea și gabaritele căilor de evacuare, timpul (lungimea) de evacuare, traseele, precum și numărul de fluxuri de evacuare, trebuie să asigure circulația lesnicioasă și fără obstacole, conform normativului.
+
Alcătuirea căilor de evacuare +
Uși2.6.14.Pe căile de evacuare nu se admite utilizarea ușilor care se pot bloca datorită funcționării defectuoase a mecanismelor lor auxiliare, precum și ușile de tip glisant, ghilotină, basculant etc. Fac excepție ușile pentru maximum 5 persoane capabile să se evacueze singure, precum și cazurile prevăzute în normativ.Ușile pliante și cele turnante (cu foi care pot fi ușor pliate) pot fi folosite pe căile de evacuare numai dacă în acestea sau în imediata lor apropiere sunt prevăzute uși pietonale obișnuite (pe balamale) sau panouri din sticlă securizată cf art. 2.6.7.Deschiderea ușilor de pe traseul evacuării, de regulă trebuie să se facă în sensul deplasării oamenilor spre exterior, cu excepția ușilor prin care se evacuează cel mult 30 de persoane valide și a cazurilor prevăzute în normativ.2.6.17.În dreptul ușilor de evacuare nu se admit praguri cu înălțimea mai mare de 2,5 cm. Dacă acestea sunt necesare, se vor racorda la pardoseală prin pante. În situațiile admise de normativ ușile de evacuare practicate în alte uși cu dimensiuni mari, pot avea praguri cu înălțimea cât mai mică, dar nu mai mult de 0,40 m. +
Scări interioare2.6.19.Persoanele intrate în casa scării, trebuie să poată ajunge fără a o mai părăsi, până la nivelul ieșirii în exterior.2.6.20.
2.6.21.În pereții interiori ai caselor de scări se pot practica numai goluri de acces la nivelurile construcției. Pentru iluminarea casei de scări, a vestibulurilor de etaj și a coridoarelor, se pot prevedea goluri numai în condițiile admise de normativ și protejate corespunzător.2.6.23.Casele de scări de evacuare ale nivelurilor supraterane se recomandă să nu fie continuate în subsolul clădirilor, iar când aceasta nu este posibil sau justificat, se admite numai în condițiile stabilite la art. 2.6.25 la 2.6.28.2.6.25.În cazurile în care încăperile subterane au ferestre cu suprafața totală de min. 1/100 din suprafața pardoselii și adăpostesc destinații (funcțiuni) similare celor de la nivelurile supraterane sau spații tehnice, depozite, ori ateliere de întreținere ocupând cel mult 1/4 din aria construită a nivelului, de regulă, casele de scări continuate la subsol se separă de nivelurile subterane la fel ca la cele supraterane, iar golurile de acces se protejează prin uși rezistente la foc minimum 45 de minute, prevăzute cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu.2.6.27.Scările supraterane de evacuare a persoanelor pot avea rampe directe (neseparate) spre subsol atunci când asigură accesul la încăperi și spații legate funcțional de cele supraterane și dacă aceste funcționalități sunt separate de restul subsolului cu alte destinații prin pereți C0 (CA1) rezistenți la foc minimum 3 ore și uși etanșe la foc 1 oră (1 h 30' pentru încăperi cu densitatea sarcinii termice de 840 M J/m' sau mai mare).2.6.29.În cazul amplasării tuburilor colectoare de gunoi sau alte materiale, în încăperi adiacente separate, dar care comunică cu casele scărilor de evacuare, se vor lua măsuri corespunzătoare pentru a se împiedica pătrunderea fumului și a focului în casa scării.Casele de scări se recomandă să fie luminate natural, direct din exterior.2.6.31.În construcții de gradul I-III de rezistență la foc, de regulă, iluminatul numai cu lumină artificială se admite dacă se asigură, în caz de incendiu, evacuarea fumului din casele de scări prin dispozitive automate și cu o comandă manuală, având secțiunea de cel puțin 5% din suprafața orizontală construită a acestora, dar minimum 1 mp și se asigură funcționarea în orice moment a unui sistem de iluminat artificial. Excepție fac situațiile nominalizate în normativ.2.6.33.Scări de evacuare interioare deschise se admit în cazurile și condițiile prevederilor normativului, în funcție de destinație, precum și atunci când asigură evacuarea a cel mult două niveluri succesive.2.6.35.direct în exterior;b)prin coridor de maximum 10 m lungime, cu acces în exterior direct sau printr-un hol sau vestibul;d)
2.6.36.Ușile caselor de scări prevăzute pentru asigurarea evacuării în caz de incendiu la nivelul terenului sau al unei suprafețe carosabile, dar neutilizate în circulația funcțională curentă, se prevăd cu panouri de geam securizat, conform pct.2.6.7.Grinzile, podestele și treptele scărilor interioare de evacuare trebuie să îndeplinească condițiile de comportare la foc prevăzute în prezentul normativ.2.6.38.Scările cu rampe curbe (helicoidale) sunt considerate căi de evacuare numai în porțiunea de rampă în care lățimea minimă a treptei este de 18 cm, iar lățimea maximă de 40 cm, dacă treptele au aceeași formă și dimensiuni pe toată desfășurarea scării.2.6.40.În construcțiile cu trei sau mai multe niveluri, se va asigura posibilitatea de ridicare a furtunurilor până la locul în care urmează a fi folosite, prin ferestrele caselor de scări plasate pe fațadele accesibile (cu condiția ca sub aceste ferestre să nu se prevadă copertine sau elemente constructive proeminente care să împiedice ridicarea furtunurilor). Atunci când casele de scări nu au ferestre, se prevăd goluri cu lățimea de cel puțin 20 cm situate pe aceeași verticală, practicate în podește ori între vanguri.Fac excepție casele de scări prevăzute cu coloane (conducte) uscate fixe, destinate alimentării cu apă în caz de incendiu.Scările de evacuare pot fi înlocuite în toate cazurile prin planuri înclinate, dacă satisfac prevederile din prezentul normativ și reglementările tehnice referitoare la scări (închidere, rezistență la foc, dimensionare etc.).Pantele planurilor înclinate vor fi de maximum 1:10 (1:8 în dreptul ieșirilor din clădire) și prevăzute cu strat de uzură care să împiedice alunecarea persoanelor.
+
Scări exterioare deschise2.6.43.● sunt protejate conform art. 2.6.44.Scările exterioare deschise de evacuare trebuie să fie astfel amplasate sau protejate, încât circulația să nu poată fi blocată de flăcările sau fumul produs – în caz de incendiu – în construcția pentru care ele asigură evacuarea, ori datorită avarierii unor conducte de aburi, lichide sau gaze combustibile, acizi sau substanțe toxice, etc, amplasate la mai puțin de 3,00 m de gabaritul scării.Se consideră satisfăcătoare protejarea scărilor prin amplasarea lor în dreptul unor porțiuni pline de perete C0 (CA1) și minimum 15 minute rezistență la foc, care în proiecție orizontală depășesc minimum 3,00 m gabaritul scării, sau prin ecranarea scării cu elemente rezistente la foc min. 15 minute față de golurile din perete (cu excepția celor de acces la scări) și conductele menționate mai sus, care se află la distanță mai mică de 3,00 metri.
+
Terase și curți interioare2.6.45.Pot servi la evacuare și porțiuni ale teraselor necirculabile, dacă îndeplinesc condițiile de mai sus și se iau măsuri de dirijare, organizare și protecție a traseelor stabilite pentru evacuare.Curțile interioare și spațiile libere dintre construcții pot fi luate în considerație pentru evacuarea persoanelor în caz de incendiu dacă au lățimea suficientă pentru trecerea numărului de fluxuri rezultate din calcul, fără a fi mai mică 3,50 m.2.6.47.Evacuarea prin terase, balcoane, logii, curți interioare sau prin spațiile dintre clădiri se poate face numai dacă circulația nu poate fi blocată datorită flăcărilor sau a fumului.
+
Dimensionarea căilor de evacuare +
Criterii de calcul2.6.48.Evacuarea persoanelor din construcție se consideră că se face ordonat, sub formă de fluxuri (șiruri de persoane așezate una în spatele celeilalte), care circulă prin căile de evacuare spre exteriorul construcției.2.6.50.Lățimea rampelor scărilor de evacuare, de regulă, se determină după nivelul din care provine cel mai mare număr de fluxuri, fără a se cumula fluxurile care vin de la niveluri diferite, cu excepțiile prevăzute în normativ.2.6.52.La scările cu rampe ramificate, calculul lățimii se face pentru rampa principală. Lățimea fiecărei rampe ramificate trebuie să fie de cel puțin 60% din lățimea rampei principale.2.6.54.2.6.55.● 60% din numărul de persoane aflate la parterul clădirii;
+
Determinarea fluxurilor de evacuare2.6.56.N = numărul de persoane care trebuie să treacă prin calea de evacuareRezultatele din relație se rotunjesc la numărul întreg imediat superior.Numărul de persoane (N) pentru care se calculează căile de evacuare este constituit din capacitatea maximă simultană de persoane, stabilită prin proiect pe niveluri și total construcție.2.6.58.Pentru construcțiile în care se pot afla simultan un număr mare de persoane, numărul de fluxuri de evacuare rezultat din calcul pentru ușile exterioare ale construcției poate fi redus procentual, cu acordul beneficiarului, astfel:● cu 10% pentru cele care necesită 10-20 fluxuri de evacuare;● cu 25% pentru mai mult de 30 fluxuri.
+
Gabaritele căilor de evacuare2.6.60.● 1,10 m pentru două fluxuri;● 2,10 m pentru patru fluxuri;Lățimile intermediare se consideră valabile pentru trecerea numărului inferior de fluxuri.Lățimea căilor de evacuare pentru mai mult de 50 de persoane, nu va fi micșorată în sensul de circulație spre exterior, chiar dacă este mai mare decât cea rezultată din calcul.2.6.62.În pereții coridoarelor și scărilor pentru evacuarea a mai mult de 50 de persoane sunt admise nișe cu parapetul (limita inferioară) la mai mult de 1,20 m deasupra pardoseiii sau cu marginea lor superioară la maximum 0,90 m de pardoseală.2.6.64.2.6.65.
2.6.66.2.6.67.folosite urcând, pentru a ajunge la ieșire;b)2.6.68. +
Timpul de evacuare (lungimea căilor de evacuare)2.6.69.La stabilirea timpului de evacuare (lungimii căii de evacuare) nu se iau în considerație distanțele parcurse:a)în interiorul încăperilor în care nu se depășește timpul (lungimea) deevacuareadmisă pentru coridoare înfundate.2.6.71.Determinarea perioadei teoretice de timp necesare evacuării utilizatorilor se efectuează prin raportarea lungimilor de evacuare admise la viteza medie de deplasare, considerată 0,4 m/sec. pe orizontală și 0,3 m/sec. pe verticală (scări, pante).
+
Marcarea căilor de evacuare2.6.72.La clădirile cu peste două niveluri supraterane, în cazul coborârii scărilor de evacuare sub nivelul terenului, în condițiile menționate la pct. 2.6.24., se vor lua măsuri pentru îndrumarea circulației de evacuare spre ieșirea în exterior.2.6.74.INSTALAȚII DE SEMNALIZARE ȘI STINGERE A INCENDIILOR2.7.1.2.7.2.Instalațiile cu acționare automată se prevăd întotdeauna și cu posibilități de acționare manuală.Instalațiile de semnalizare și stingere a incendiilor se proiectează și se realizează conform reglementărilor tehnice, astfel încât să prezinte siguranță în exploatare, să asigure posibilitatea verificării periodice a stărilor de funcționare, iar eventualele revizii și reparații să se poată face cu ușurință.2.7.4.În funcție de importanța construcțiilor, instalațiilor și a spațiilor cu risc de incendiu, precum și consecințele unor eventuale incendii sau explozii, de la caz la caz, se va analiza și stabili necesitatea prevederii unei semnalizări înainte de atingerea parametrilor periculoși, astfel încât să se poată lua măsuri de înlăturare a pericolului.2.7.6.Ca produs de stingere, poate fi utilizată apa (sub formă de jeturi compacte, dispersată în picături sau pulverizată), spuma (joasă înfoiere, medie înfoiere și înaltă înfoiere), gaze (inerte, inhibitori), abur sau pulberi stingătoare, în funcție de natura și cantitatea substanțelor și materialelor combustibile care necesită stingerea.2.7.8.Numărul de calcul al incendiilor simultane, se determină după cum urmează:a)● dacă suprafața este mai mare, proiectantul va stabili, în funcție de riscurile de incendiu sau posibilitățile de propagare a incendiului între obiecte, necesitatea luării în calcul a două incendii simultane.Pentru incintele de producție și/sau depozitare, alimentate prin aceleași instalații cu centrele populate:● dacă suprafața incintei de producție și/sau depozitare este până la 150 ha și centrul populat are până la 10.000 locuitori, un incendiu;● dacă numărul locuitorilor depășește 25.000 persoane, numărul de calcul al incendiilor simultane se determină separat pentru incinte de producție și/sau depozitare și separat pentru centrul populat, însumându-se valorile rezultate.Instalațiile de stingere se proiectează, de regulă, astfel încât să asigure în permanență debitul și presiunea minimă necesară, până la terminarea perioadei teoretice de funcționare a acestora (respectiv a reprizelor de stingere).Punerea sub presiune a instalației prin acționarea manuală de la distanță, imediat după izbucnirea incendiului, se prevede numai în cazurile particulare admise și dacă nu există pericol de deteriorare a instalației de acționare.Rețelele exterioare și, după caz, cele interioare, aferente instalațiilor de stingere cu apă, vor fi prevăzute cu racorduri pentru alimentarea acestora și de la pompele mobile de incendii, conform reglementărilor tehnice de specialitate.2.7.12.Rezerva de apă pentru incendiu poate fi păstrată împreună cu cantitățile de apă necesare consumului de apă potabilă, menajeră sau industrială.Instalațiile automate de stingere a incendiilor (sprinklere, drencere sau apă pulverizată), trebuie să aibă prevăzută rezervă intangibilă (proprie) care să asigure funcționarea lor pe timpul teoretic normat.La obiectivele din categoriile de importanță excepțională (A) sau deosebită (B), precum și la cele vulnerabile la incendiu, instalațiile automate de stingere cu care se echipează se vor proiecta și realiza astfel încât să asigure nivelele de performanță admise și în cazul unei avarii la elementele componente de alimentare până la distribuitorul de refulare al pompelor de incendiu.2.7.15.Instalațiile de stingere (cu apă, spumă, gaze, pulberi etc.) vor fi astfel proiectate și realizate încât să poată funcționa în caz de incendiu pe toată durata normată de funcționare a acestora, conform reglementărilor tehnice.Instalațiile interioare de stingere se prevăd și dimensionează în funcție de mărimea compartimentelor de incendiu sau a spațiilor protejate, după caz, iar pentru instalațiile de stingere din exterior se ia în considerare întrega construcție.Prin proiectarea și realizarea instalațiilor de apă pentru stingerea incendiilor se vor asigura condițiile corespunzătoare de funcționare conform reglementărilor specifice și vor fi ferite de îngheț.2.7.18.Punctele de staționare și alimentare a pompelor mobile de incendiu din bazine, rezervoare sau alte surse de alimentare cu apă, se vor stabili astfel încât radiația termică sau alte efecte ale incendiului la obiectele învecinate să nu împiedice desfășurarea acțiunii de intervenție. Râurile, lacurile, iazurile sau fântânile cu debit suficient sau cu adâncime corespunzătoare, pot fi amenajate pentru alimentarea cu apă a autospecialelor în caz de incendiu.2.7.20.La instalațiile de stingere cu spumă se utilizează numai produse corespunzătoare și omologate pentru stingerea lichidelor combustibile respective. Pentru lichidele combustibile care distrug spuma, produsele de stingere trebuie să fie de tip special antialcool (AR).2.7.22.Instalațiile, dispozitivele și echipamentele utilizate pentru evacuarea mecanică a fumului (desfumare) în caz de incendiu, precum și a celor de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți, vor corespunde condițiilor specifice acestora și vor fi agrementate tehnic.2.8.Instalațiile utilitare aferente construcțiilor (hidro, electrice, de încălzire, de ventilare, condiționare și altele asemenea), se proiectează și execută astfel încât să nu contribuie la producerea și propagarea incendiilor, în conformitate cu prevederile prezentului normativ și ale reglementările de specialitate.2.8.2.Instalațiile electrice utilitare aferente construcțiilor, vor fi corespunzătoare riscului și categoriei de pericol de incendiu, destinației și mediului respectiv, potrivit reglementărilor tehnice de specialitate ale acestora.2.8.4.La realizarea sistemelor și instalațiilor de ventilare sau condiționare, se va urmări reducerea posibilităților de formare a amestecurilor explozive și de propagare a incendiului prin canalele de ventilare, precum și utilizarea unor materiale, elemente și echipamente corespunzătoare riscului de incendiu, conform reglementărilorde specialitate.2.8.6.2.8.7.În interiorul canalelor de ventilare (condiționare) nu se admite montarea conductelor de lichide sau gaze combustibile, precum și a circuitelor electrice.2.8.9.CĂI DE ACCES, INTERVENȚIE ȘI SALVARE2.9.1.2.9.2.Căile de circulație și de acces (drumuri) la construcții și incinte construite, care au încrucișări de nivel cu linii c.f. pe care pot staționa vagoane, vor fi asigurate cu a doua posibilitate de traversare, astfel încât accesul autospecialelor de intervenție în caz de incendiu să fie posibil permanent.2.9.4.Curțile interioare neacoperite cu aria mai mare de 600 mp și închise pe toate laturile de construcții, situate la nivelul terenului sau al circulațiilor carosabile adiacente ori la o diferență de nivel mai mică de 0,50 m față de aceste circulații, se prevăd obligatoriu cu accese carosabile pentru autospecialele de intervenție în caz de incendiu, cu gabarite de minimum 3,80 m lățime și 4,20 m înălțime.Pentru curțile interioare menționate, situate la diferențe de nivel mai mari de 0,50 m (fără acces carosabil), se asigură numai acces pentru personalul de intervenție (treceri pietonale), cu lățimea de minim 1,50 m și înălțimea de 1,90 m.Construcțiile blindate vor avea asigurate posibilități de acces pentru personalul de intervenție al serviciilor și unităților de pompieri, prin deschideri prevăzute în pereții exteriori, protejate cu panouri ușor demontabile din afară și marcate corespunzător.2.9.7.2.9.8.În interiorul construcțiilor, căile de intervenție ale personalului serviciilor și unităților de pompieri vor fi stabilite, amenajate și marcate corespunzător, astfel încât să fie ușor de recunoscut în caz de incendiu.2.10.Pentru asigurarea verificării, supravegherii și intervenției în caz de incendiu, prin proiect se va stabili nivelul de dotare a serviciului de pompieri, în funcție de categoria de importanță, mărimea, destinația și vulnerabilitatea la incendiu a construcției.2.10.2.În documentația tehnică serviciul de pompieri va avea stabilit spațiul necesar funcționării permanente a acestuia, de regulă, dispus la parterul sau nivelurile supraterane inferioare ale construcției.2.10.4.Construcțiile se dotează cu mijloace tehnice de stingere corespunzătoare riscurilor și categoriilor de pericol de incendiu specifice, precizându-se în documentație tipul acestora și cantitatea necesară, inclusiv rezervele pentru înlocuirea imediată.
+
Partea A II-ACLĂDIRI CIVILE (PUBLICE) +
Capitolul 3PERFORMANȚE COMUNE CLĂDIRILOR CIVILE (PUBLICE)3.1.RISCURI DE INCENDIU ȘI GRADE DE REZISTENȚĂ LA FOC +
Riscuri de incendiu3.1.1.În funcție de riscurile de incendiu determinate, se asigură condițiile de siguranță la foc performanțele și nivelele de performanță admise în partea I – a a normativului "Prevederi comune tuturor construcțiilor" și în cele din prezenta parte.Prin scenarii de siguranță la foc elaborate conform reglementărilor de specialitate, în situații justificate pot fi adoptate masuri de protecție compensatorii care asigură condițiile de siguranță la foc și performanțele admise conform normativului.Riscurile de incendiu se precizează obligatoriu în documentația tehnică. +
Grade de rezistență la foc3.1.4.AMPLASARE ȘI CONFORMARE LA FOC +
Amplasare3.2.1.Clădirile pentru persoane ce nu se pot evacua singure, cele pentru obiecte sau aparataj de importanță deosebită, precum și clădirile înalte și foarte înalte, nu se recomandă a fi comasate cu construcții care au altă destinație.3.2.3.În cazul comasării mai multor funcțiuni într-o clădire civilă (publică) acestea se vor separa corespunzător, de regulă, prin pereți și planșee din materiale C0 (CA1), rezistente la foc conform normativului.
+
Conformare la foc3.2.4.Prin conformare se vor avea în vedere prevederile art. 2.2.4. la 2.2.10. și cele specifice. Ariile construite ale compartimentelor de incendiu admise pentru construcții civile (publice) supraterane, sunt cele precizate în tabel 3.2.4. +
Tabel 3.2.4
Arii construite admise pentru compartimente de incendiu ale clădirilor civile (publice) supraterane

Gradul de rezistență la foc
Clădiri cu un nivel
I-II
III
IV 1000 1000

NOTĂ:1.În cazuri justificate tehnic, investitorii pot stabili arii construite mai mari pe proprie răspundere, prin hotărâri scrise ale consiliilorde conducere respective. +
Tabel 3.2.5
Număr de niveluri supraterane maxim admis și capacitatea clădirilor civile de gradul III – V de rezistență la foc

Nr. crt. Capacitate (Număr maxim de persoane)
III V Clădiri care adăpostesc persoane ce nu se pot evacua singure 2 1 Clădiri pentru muzee sau expoziții care nu adăpostesc valori deosebite 3 1 200 480 Clădiri de locuit 5 2 Clădiri cu alte destinații, fără săli aglomerate 5 1Între numărul de niveluri al clădirilor supraterane, destinația, gradul de rezistență la foc și capacitatea lor (număr de persoane), se vor respecta următoarele corelații:a)în clădirile de gradul III-V de rezistență la foc, numărul de niveluri supraterane se limitează în funcție de destinație și de numărul de persoane adăpostit, conform prevederilor tabelului 3.2.5.3.2.6.3.2.7.Prin conformarea construcțiilor civile (publice) se va asigura, pe cât posibil, dispunerea separată a spațiilor cu risc mare de incendiu fața de zonele accesibile publicului, realizând măsurile de protecție necesare conform normativului.3.3.Construcțiile civile (publice) se alcătuiesc corespunzător prevederilor 2.3. ale normativului, îndeplinind performanțele comune și specifice ale acestora. Se recomandă utilizarea materialelor și elementelor de construcție CO (CA1).3.3.2.Prin modul de alcătuire și realizare, elementele de construcție utilizate nu trebuie să propage focul cu ușurință.3.4.Pereții despărțitori prevăzuți pentru limitarea propagării incendiului în cadrul unui compartiment de incendiu, se recomandă să fie CO (CA1) și rezistenți la foc minimum 2 ore secționând transversal clădirea (pereți care pot fi decalați în plan vertical). Acești pereți, de regulă, se amplasează la cel mult:● 110 m distanță în clădiri de gradul I, II și III de rezistență la foc;La clădirile cu pod al căror acoperiș este executat din materiale C1-C4 (CA2a,b,c,d), pereții respectivi trebuie să separe și volumul podului.În construcții civile (publice), ușile prevăzute pe coridoare care intersectează pereții antifoc și cele din pereții despărțitori prevăzuți la pct. 3.4.1., pot fi etanșe la foc minimum 30 de minute, potrivit normativului având dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu, conform cerințelor funcționale și de evacuare în caz de incendiu. +
Tabel 3.4.4.
Condiții minime pentru pereți și planșee

Nr. Crt. Condiții minime de combustibilitate și de rez. la foc
2
1 C4 (CA2d)
2 C0 (CA1) 1 oră
3 C0 (CA1) 1 oră
4 C0 (CA1) 3ore C0 (CA1) 2ore

3.4.3.3.4.4.3.5.În general, spațiile accesibile publicului vorfi astfel realizate și protejate încât să fie ferite de fum în caz de incendiu, respectându-se condițiile specifice stabilite prin normativ referitoare la desfumare (art. 2.5.1. la 2.5.35.).3.5.2.Circulațiile comune orizontale, inclusiv încăperile tampon și casele de scări de evacuare ale nivelurilor subterane închise, destinate publicului, vor fi prevăzute cu sisteme independente de evacuare afumului (desfumare) față de nivelurile supraterane.3.5.4.Atunci când se asigură supravegherea permanentă a atriumului, evacuarea fumului (desfumarea) se poate acționa numai manual.Pentru limitarea posibilităților de propagarea a fumului la etajele superioare, atunci când înălțimea atriumului este mai mare de 28,00 m, se recomandă izolarea de atrium a nivelurilor situate în jumătatea superioară a acestuia prin închideri C0 (CA1), rezistente la foc minimum 15 minute.3.5.6.Încăperile necompartimentate, cu aria construită mai mare de 10.400 mp se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazele fierbinți, care să limiteze propagarea incendiilor, conform art. 2.5.36 la 2.5.45.3.6.Clădirile publice (civile) vor avea asigurat numărul necesar de căi de evacuare a utlizatorilor în caz de incendiu, corespunzător dispuse, alcătuite și dimensionate, potrivit prevederilor normativului (art. 2.6.1. la 2.6.74.).În clădirile civile (publice) care nu sunt înalte sau foarte înalte, golurile de acces la casele de scări pot avea uși pline sau cu geam spre coridoare, vestibuluri de etaj și holuri, dacă se îndeplinesc următoarele condiții:a)între coridoare, vestibuluri sau holuri și încăperile adiacente, inclusiv alte case de scări, se prevăd uși pline;c)3.6.2.Sunt admise scări de evacuare interioare deschise în construcțiile publice (civile), dacă servesc la evacuare utilizatorilor a cel mult două niveluri. +
Tabel 3.6.4.
Capacități de evacuare

Nr. Crt. Capacitatea de evacuare (C) a unui flux (număr de persoane) Clădirile care adăpostesc persoane incapabile de a se evacua singure: maternități, staționare medicale, clădiri pentru copii de vârstă preșcolară, ospicii pentru alienați mintali, cămine pentru bătrâni și infirmi, persoane handicapate, etc.
2. 70 Clădiri de locuit, administrative, hoteluri, cămine, cabane, etc. care nu sunt clădiri înalte sau foarte înalte.

3.6.3.3.6.4.3.6.5.Circulațiile comune orizontale deschise spre atrium (platforme, supante etc.), pot constitui căi de evacuare pentru persoanele aflate în încăperile adiacente, atunci când timpul de evacuare, respectiv distanța ce o au de parcurs, nu depășește valorile maxime admise în tabelul 3.6.5., de la ușa acestora până la o casă de scări de evacuare (măsurată în axul căilor), în funcție de gradul de rezistență la foc al construcției. +
Tabel 3.6.5.
Timp (lungime) de evacuare pe circulații deschise spre atrium

Gradul de rezistență la foc al construcției în care se află atriumul
în două direcții diferite
secunde secunde
I și II 35 20 63 25
IV 16 12 25 10

3.6.6.Ușile încăperilor care debușează în circulațiile comune orizontale deschise spre atrium, se alcătuiesc și echipează conform prevederilor normativului referitoare la comunicarea între spații cu destinații diferite și căi de evacuare.3.6.8.INSTALAȚII DE SEMNALIZARE ȘI STINGERE A INCENDIILOR3.7.1.În clădirile cu atrium, spațiile adiacente acestuia care sunt destinate magazinelor comerciale, expozițiilor cu exponate combustibile și, în general, a unor funcțiuni cu riscuri mari de incendiu, se echipează obligatoriu cu instalații automate de semnalizare și de stingere cu apă a incendiilor (sprinklere, drencere, apă pulverizată).3.8.Echiparea cu instalații utilitare aferente clădirilor civile (publice), se asigură în conformitate cu prevederile reglementărilor de specialitate având în vedere și cele ale prezentului normativ.3.8.2.De regulă, aparatele de preparat și de încălzit trebuie amplasate în încăperi separate de spațiile accesibile publicului, cu excepția celor agrementate tehnic pentru aceasta, utilizându-se numai în condițiile și cu măsurile de protecție stabilite.3.8.4.Amplasarea rezervoarelor de lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor mai mică de 55°C în clădiri civile (publice), de regulă, nu este admisă, cu excepția celor de alimentare a centralelor termice și a grupurilor electrogene aferente clădirii, în cantitățile și cu măsurile de protecție stabilite în normativ și în reglementările tehnice de specialitate.3.8.6.Bucătăriile și preparările calde vor fi izolate de spațiile accesibile publicului, de regulă, prin pereți și planșee CO (CA1), rezistente la foc minimum o oră, iar ușile de comunicare vor fi etanșe minimum 15 minute. Fac excepție situațiile precizate în normativ.3.8.8.3.8.9.Canalele de ventilare vor fi realizate din materiale C0 (CA1), iar pentru spațiile în care publicul are acces instalațiile de ventilare vor fi separate de celelalte încăperi ale construcției.3.8.11.CĂI DE ACCES, INTERVENȚIE ȘI SALVARE3.9.1.Căile de intervenție exterioare vor permite accesul ușor al autospecialelor de intervenție ale pompierilor, fiind marcate și menținute permanent libere. De regulă, vor asigura intervenția cel puțin la o fațadă a clădirii, cu excepția situațiilor precizate în normativ.3.9.3.DOTAREA CU MIJLOACE DE INTERVENȚIE, SERVICIUL DE POMPIERI3.10.1.3.10.2.În spațiile și încăperile cu risc mare de incendiu sau în care se află substanțe periculoase (parcaje, comerț etc.), după caz se prevăd și stingătoare transportabile, potrivit reglementărilor specifice.3.10.4.De regulă, construcțiile civile (publice) vor avea constituite servicii de pompieri civili atunci când capacitatea maximă simultană depășește 500 persoane, precum și atunci când mijloacele de stingere a incendiilor cu care sunt echipate nu sunt cu acționare automată.3.10.6.Numărul personalului serviciului de pompieri se stabilește în funcție de activitățile operative necesare, riscul de incendiu, importanța și vulnerabilitatea construcției, efectele incendiului etc. potrivit reglementărilor tehnice și scenariilor de siguranță la foc. +
Capitolul 4PERFORMANȚE SPECIFICE CLĂDIRILOR CIVILE (PUBLICE) PERFORMANȚE ALE UNOR TIPURI DE CLĂDIRI CIVILE (PUBLICE)4.1.PERFORMANȚE ALEUNOR TIPURI DE CLĂDIRI CIVILE (PUBLICE) +
Clădiri înalte și foarte înalte4.1.1.În clădirile înalte și foarte înalte compartimentele de incendiu pot fi constituite din clădiri independente, porțiuni ale acestora cu arii construite la soi admise în tabel 3.2.4., sau din volume închise ale acestora, (porțiuni volumetrice cuprinzând unul până la trei niveluri construite succesive) cu aria totală desfășurată de maximum 2500 mp, delimitate de elemente de compartimentare verticale și orizontale (pereți și planșee).Pereții și planșeele de compartimentare a volumelor închise menționate, vor fi C0 (CA1) cu rezistența la foc a pereților stabilită în funcție de densitatea sarcinii termice conform tabel 2.4.2., iar a planșeelor de minimum 2 ore.În clădiri înalte și foarte înalte, densitatea sarcinii termice, rezultată din materialele și elementele de construcție utilizate (cu excepția pardoselilor lipite), nu va fi mai mare de 275 MJ/mp. Densitatea sarcinii termice totale rezultată din materiale și elemente de construcție, finisaje, mobilier și alte materiale adăpostite, se recomandă să nu depășească 840 MJ / mp.4.1.4.Pentru încăperile clădirilor foarte înalte în care densitatea sarcinii termice depășește 840 MJ/mp, se asigură separarea acestora prin elemente de compartimentare C0 (CA1), rezistente la foc corespunzător densității sarcinii termice și (încăperile respective) se prevăd cu instalații automate de semnalizare și stingere a incendiilor. în clădiri foarte înalte golurile de comunicație cu căile de evacuare practicate în acești pereți trebuie să fie protejate prin încăperi tampon și uși cu rezistență la foc de minimum 45 minute prevăzute cu dispozitive de autoînchidere, sau în cazuri justificate tehnic prin tamburi deschiși.4.1.6.4.1.7.Pentru limitarea propagării ince ndiilor în interiorul compartimentelor de incendiu, pereții despărțitori dintre porțiunile de clădire cu destinații diferite, precum și cei dintre circulațiile comune de evacuare și încăperile adiacente, trebuie să fie C0 (CA1), conform tabelul 4.1.8. rezistenți la foc min. 2 ore, iar planșeele să fie C0 (CA1.) rezistente la foc cel puțin o oră.În clădiri înalte și foarte înalte, utilizarea pereților despărțitori din clasele de combustibilitate C2 la C4 (CA2b – d), este interzisă. +
Tabel 4.1.8.
Pereți de separare a căilor de evacuare

Grad de rezistență la foc
I la holuri
C0 (CA1) ≥ 2 ore la clădiri foarte înalte și ≥ 1 oră la cele înalte C0 (CA1) 3 oreLa nivelurile supraterane, golurile de acces la scările de evacuare se protejează cu încăperi tampon care asigură împiedicarea propagării fumului conform prevederilor normativului, realizate cu pereți și planșeu C0 (CA1) rezistente la foc minimum 60 de minute și prevăzute cu uși C0 sau C1, C2 (CA1 sau CA2a,b) etanșe la foc minimum 30 de minute în clădiri înalte și respectiv, uși C0-C1 (CA1 – CA2a) etanșe la foc minimum 60 de minute în clădiri foarte înalte.Rampele scărilor aferente nivelurilor subterane se separă de cele supraterane prin pereți și planșee C0 (CA1), rezistente la foc. Comunicarea între rampele subterane și cele supraterane este admisă printr-o ușă rezistentă la foc minimum 90 de minute.În toate situațiile, ușile încăperilor tampon se echipează cu sisteme de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu.Închiderile perimetrale exterioare ale clădirilor înalte și foarte înalte vor fi astfel proiectate și realizate încât să limiteze transmiterea incendiilorde la un nivel la altul.Închiderile perimetrale exterioare se realizează din elemente C0 (CA1) rezistente la foc minimum 15 minute. Pentru limitarea transmiterii incendiilor pe fațade se prevăd separări de minimum 1,20 m, C0 (CA1), etanșe la foc minimum 30 de minute între vitrări și se utilizează numai tâmplărie exterioară C0 (CA1).Elementele de compartimentare dintre spațiile de parcare a autovehiculelor și clădirile înalte și foarte înalte de care se alipesc sau în care se înglobează, trebuie să fie C0 (CA1) cu rezistență la foc de minimum 4 ore pentru pereți și 3 ore pentru planșee. în acești pereți se admite practicarea unor goluri de comunicație funcțională însă protejate prin încăperi tampon ale căror uși trebuie să fie rezistente la foc minimum 1 oră și prevăzute cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu sau în cazuri justificate tehnic cu tamburi deschiși, realizați conform normativului.4.1.12.Ghenele (canalele) orizontale se închid cu diafragme incombustibile la trecerea prin pereții care delimitează compartimentele de incendiu, asigurând o rezistență la foc egală cu a elementului străpuns.Circulațiile comune orizontale și casele de scări care nu au goluri directe în exterior prin care să se poată evacua fumul în caz de incendiu, se echipează cu dispozitive sau sisteme de evacuare a acestuia (desfumare), realizate conform prevederilor normativului.Evacuarea fumului (desfumarea) spațiilor și încăperilor subterane (subsol), se asigură independent de cel al nivelurilor supraterane.Materialele și finisajele utilizate în clădirile înalte și foarte înalte nu trebuie să permită propagarea rapidă a incendiilor.4.1.15.Plafoanele suspendate vor fi din clasa CO (CAI), cu elemente de susținere CO (CA1) rezistente la foc min 30 de minute. Spațiul dintre plafonul suspendat și planșeul de rezistență se va întrerupe prin diafragme cu aceeași rezistență la foc, situate la maximum 25 m pe două direcții perpendiculare.4.1.17.4.1.18.4.1.19.Închiderea automată a ușilor de protecție a golurilor de acces la ascensoare (la toate nivelurile clădirii) trebuie asigurată centralizat la darea alarmei și local, atunci când temperatura atinge 90°C la partea lor superioară, având prevăzute și acționări manuale.4.1.21.4.1.22.În clădirile înalte, cel puțin unul din ascensoare, ușor accesibil, se va realiza corespunzător cerințelor asigurării operațiunilor de intervenție în caz de incendiu. În clădirile foarte înalte este obligatorie realizarea a cel puțin două asemenea ascensoare de intervenție. +
Tabel 4.1.24.
Timp (lungime) de evacuare

Destinația clădirii înalte sau foarte înalte CLĂDIRI FOARTE ÎNALTE
în două direcții diferite în două direcții diferite
secunde secunde secunde secunde
Publică, admini- strativă, birouri, învățământ, etc. 35 15 25 10 88 38 50 25

4.1.23.În clădirile înalte și foarte înalte este obligatorie asigurarea a cel puțin două căi de evacuare distincte și independente.Capacitatea de evacuare (C) a unui flux de evacuare luat în calcul la clădirile înalte și foarte înalte este de 70 persoane, dacă în normativ nu sunt stabilite capacități mai mici pentru unele destinații nominalizate.4.1.25.Clădirile înalte și foarte înalte se echipează și dotează cu mijloace, instalații și sisteme de prevenire și stingere a incendiilor, conform prevederilor reglementărilor tehnice specifice. Fac excepție clădirile de locuit.La clădirile înalte și foarte înalte se asigură căi de intervenție exterioare pentru autospeciale de intervenție, cel puțin pe două laturi.Clădirile foarte înalte vor avea constituite servicii de pompieri, corespunzător echipate și dotate, dispuse pe cât posibil în apropierea unui acces de la nivelul terenului. +
Clădiri cu săli aglomerate4.1.28.Pentru sălile cu mai multe funcțiuni, măsurile de protecție se asigură în funcție de categoria cea mai defavorabilă a sălii, conform normativului.4.1.30.După destinație, sălile aglomerate pot fi de categoria S1 sau S2, conform tabelului 4.1.30. +
Tabel 4.1.30.
Categorii de săli aglomerate

Săli aglomerate
S1
S2

NOTĂ:Sălile aglomerate a căror destinație nu este cuprinsă în tabel, se încadrează prin asimilare.4.1.31.Corelația între categoria sălilor, numărul de locuitori, numărul de niveluri și gradul de rezistență la foc al clădirilor cu săli aglomerate se asigură conform prevederilor din tabelele 4.1.31. a și b. +
Tabel 4.1.31.a
Corelația admisă între amplasarea și categoria sălilor, numărul de locuri și gradul de rezistență la foc al clădirilor cu săli aglomerate

Amplasarea sălilor aglomerate Capacitatea (numărul maxim de locuri) în funcție de gradul de rezistență la foc al clădirii II
Independentă sau compartiment de incendiu Nelimitat 1000 Nelimitat
Alipită pe o latură la construcții cu alte destinații sau mai multe săli aglomerate comasate într-o clădire 5000 1000 6000 2000 S1 2000
S2 3000

+
Tabel 4.1.31.b
Numărul de niveluri supraterane admis în clădiri cu săli aglomerate (porțiunea în care publicul are acces)

Categoria sălii
I III Nelimitat 2 Nelimitat 3Amenajarea sau realizarea sălilor aglomerate în clădiri independente parter, de gradul IVV de rezistență la foc se admite numai pentru:● circuri mobile, magazine și centre comerciale, întruniri, la care se asigură evacuarea rapidă a spectatorilor direct în exterior;● expoziții provizorii de importanță locală care nu adăpostesc exponate de valoare, potrivit declarației proprietarului (investitorului).Porțiunile de clădire aferente sălilor aglomerate înglobate în clădiri cu alte destinații trebuie să fie separate de restul construcției prin elemente de construcții C0 (CA1) cu rezistența la foc de min. 3 ore pentru pereți și 1 1/2 ore pentru planșee. Fac excepție situațiile precizate în normativ.În mod similar se separă între ele și porțiunile de clădire aferente mai multor săli aglomerate comasate, indiferent de destinație.La cluburi, discoteci și cămine culturale, porțiunile aferente diferitelor activități de club pot comunica liber cu sectorul de recepție al sălii de spectacole, precum și cu celelalte săli aglomerate (de reuniuni, conferințe etc.).2.Sălile de concerte, sălile de întruniri, auditoriile, sălile de lectură, saloanele de dans, discotecile, sălile de sport, sălile de alimentație publică, sălile de așteptare, muzeele și expozițiile cu exponate incombustibile din clădiri publice, pot avea goluri în pereții ce le separă, protejate cu uși etanșe la foc minimum 15 minute.4. +
Tabel 4.1.34.
Elemente de separare

Nr. crt. Gradul de rezistență la foc al clădirii Observații planșee Planșeele nivelurilor intermediare amenajate în interiorul sălilor aglomerate (logii, balcoane, platforme, etc.) * Condițiile rezultate din gradul de rezistență la foc al clădirii Elemente ce separă de restul construcției încăperile în care are acces publicul din săi polivalente, expoziții, etc, inclusiv căile de evacuare ale acestora cu excepția planșeelor peste subsol. C0 (CA1) 1 1 ½ ore Elementele pot fi C2 (CA2b) la cinematografe, cluburi, muzee și expoziții cu capacitate mai mică de 300 de locuri situate în clădiri de gradul III de rezistentă la foc. C0 (CA1) 1 oră
3. I-III C0 (CA1) 1 ½ ore
4. C0 (CA1) 1 ore

4.1.34.Elementele de separare trebuie să îndeplinească pe lângă cerințele de mai sus și condițiile din tabelul 4.1.34.Pereții și planșeele de separare a spațiilor închise pentru parcarea autovehiculelor față de clădirile cu săli aglomerate trebuie să fie CO (CA1), rezistente la foc min. 4 ore pentru pereți și respectiv 2 ore pentru planșee. În acești pereți se admit numai goluri de acces necesare circulației, protejate cu uși rezistente la foc 1 oră și 30 de minute, sau încăperi tampon prevăzute cu uși rezistente la foc 45 de minute, echipate cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu.4.1.36.Dispozitivele pentru evacuarea fumului în caz de incendiu ce se prevăd la partea superioară a sălilor accesibile publicului vor fi repartizate cât mai uniform.Acestea pot comunica cu exteriorul, fie direct, fie prin coșuri de evacuare cu secțiune echivalentă, având pereți din materiale CO (CA1) cu rezistența la foc de min. 30 minute. Dispozitivele de evacuare a fumului, trebuie să poată fi acționate și prin comenzi manuale, ușor accesibile de la nivelul sălii.Elemente decorative interioare, finisajele, tratamentele termice și acustice ale sălilor aglomerate vor fi astfel alcătuite și realizate încât să nu propage incendiul cu ușurință, conform prevederilor normativului.4.1.39.În sălile aglomerate și anexele lor în care publicul are acces, plafoanele suspendate vor fi C0 (CA1). Se pot utiliza și zone de plafoane suspendate executate din C1, C2 (CA2a, b) sau din lemn ignifugat cel puțin pe partea neaparentă, dacă se asigură măsuri corespunzătoare de împiedicare a transmiterii incendiilor de la o porțiune la alta (prin distanțe, fâșii incombustibile etc.).În toate cazurile plafoanele suspendate vor avea elemente de susținere CO (CA1) rezistente la foc minimum 30 minute, iar spațiul dintre plafonul suspendat și planșeul de rezistență va fi întrerupt la maximum 25 m (pe două direcții perpendiculare), cu diafragme C0 (CA1).Este obligatoriu să se asigure cel puțin două ieșiri de evacuare distincte și judicios distribuite, pentru:a)foaiere, bufete, garderobe și alte încăperi de servire a publicului, cu aria de peste 100 mp.4.1.42.4.1.43.Capacitățile de evacuare "C" a unui flux de evacuare luat în calcul la sălile aglomerate sunt stabilite în tabel 4.1.43. +
Tabel 4.1.43
Capacitatea de evacuare

Nr. crt. Capacitate de evacuare "C" a unui flux de evacuare (număr de persoane) Sală aglomerată tip S1 și grad de rezistență la foc 50 (70) * 35 (50) * Sală aglomerată tip S2 și grad de rezistență la foc 65 (100) * 50 (75) * 35 25Timpii de evacuare (lungimile maxime admise pe traseul parcurs pe căile de evacuare), sunt stabiliți în tabelul 4.1.44.4.1.45.La sălile polivalente se recomandă ca scaunele să fie legate rigid între ele pe șiruri și rânduri.În toate situațiile, barele de fixare perpendiculare pe rânduri și aplicate la nivelul pardoselii vor avea cel mult 20 mm grosime, iar profilul rotunjit. +
Tabel 4.1.44.
Timpi de evacuare

Categoria sălii aglomerate Timpi de evacuare (lungime maximă a căii de evacuare) De la ușa sălii aglomerate în exterior, la o scară sau degajament protejat după caz, când evacuarea se face: într-o singură direcție (coridor înfundat) metri metri metri I și II 32 35 20 60 63 38
IV și V 12 10 10 I și II 40 35 20 80 63 38
IV 24 16 12 30 25 25

NOTĂ :1.Timpul (lungimea) coridorului înfundat se referă la porțiuni de trasee prin care se accede la două căi de evacuare, precum și la spațiile pentru care sunt admise.Amplasarea mobilieru lui în sălile aglomerate se face astfel încât să se realizeze culoare de trecere cu lățimi corespunzătoare, care să asigure accesul publicului la ieșirile din sală.4.1.47.● fiind coborâte, rămâne liber un culoar de minimum 0,80 m;4.1.48.La sălile de spectacole, auditorii, săli de concerte, polivalente și altele similare, numărul maxim de locuri dintr-un rând se stabilește în funcție de gradul de rezistență la foc al clădirii și de modul în care se face evacuarea persoanelor din rând, conform tabelului 4.1.49.Numărul de locuri dintr-un rând nu se limitează în clădiri de gradul I sau II de rezistență la foc, dacă se prevăd uși amplasate în pereții laterali ai sălii, astfel încât la fiecare capăt al unui grup de patru rânduri de scaune să existe câte o ușă cu lățimea de min. 1,10 m. +
Tabel 4.1.49
Numărul de locuri dintr-un rând de scaune

Modul de evacuare al persoanelor aflate pe un rând
I și II IV și V
Pe la un capăt 14
Pe la ambele capete 25

NOTĂ:x)4.1.50.La amplasarea mobilierului în săli cu locuri la mese, trebuie să se asigure culoare de evacuare în caz de incendiu ținând seama și de următoarele recomandări:● mesele de max. 8 locuri se amplasează cu cel puțin o parte a lor, lângă un culoar;● dacă numărul de locuri de pe o latură este mai mare de trei (între un culoar de evacuare și perete) sau de șase (între două culoare) se prevăd treceri de acces la culoarele de evacuare, având o lățime liberă de cel puțin 0,45 m;● la determinarea lățimilor libere de trecere se au în vedere și dimensiunile scaunelor, retrase la o distanță de 0,15 m de marginea mesei.Utilizarea draperiilor, perdelelor, cortinelor etc. care pot întrerupe căile de evacuare ale sălilor aglomerate, chiar atunci când sunt incombustibile, este interzisă. Pe căile de evacuare ale sălilor aglomerate nu se admit uși false sau placări cu oglinzi.4.1.53.În clădiri cu aglomerări de persoane sau cu săli aglomerate se admit scări rulante, cu condiția asigurării căilor de evacuare distincte și independente prin scări normale, realizate conform normativului. Pentru împiedicarea pătrunderii fumului de la un nivel la altul, sub plafoane se vor lua măsuri de ecranare a golului scării rulante și protejarea lui cu perdele de apă cu intrarea în funcțiune automată, și/sau manuală, în caz de incendiu. La fiecare nivel se va indica cea mai apropiată cale de evacuare.Indiferent de lățimea rampei, scara rulantă poate fi considerată că asigură trecerea unui singur flux de evacuare dacă:● poate fi oprită, de la fiecare nivel, printr-o comandă manuală ușor accesibilă;● lățimea treptelor este de cel puțin 25 cm.4.1.55.În sălile aglomerate, distanța dintre tocul ușii și prima treaptă a unei rampe care coboară, trebuie să fie de minimum 1,60 m în fața ușilor și de 1,00 m lateral.4.1.57.Ușile de acces la casele scărilor de evacuare închise vor fi pline. Aceste uși pot fi cu geam (cu excepția sălilor de teatru), dacă sunt prevăzute instalații automate de stingere în clădire, inclusiv pe podestele caselor de scări respective.4.1.59.Lățimea ieșirilor (ușilor) de evacuare de la nivelul terenului, trebuie să asigure trecerea numărului total de fluxuri care vin prin scări și a tuturor persoanelor de la parter.4.1.61.Cabina de proiecție pentru pelicula de siguranță și anexele sale trebuie să aibă acces la o cale de evacuare, care poate fi comună cu cele ale publicului, fără a se trece prin sală. La cabinele de proiecție pentru peliculă de nitroceluloză, se prevede și a doua cale de evacuare, independentă de cele ale publicului.Accesul din cabinele de proiecție și anexele acestora la căile de evacuare ale publicului, este admis numai prin încăperi tampon.4.1.63.Clădiri cu săli aglomerate vor fi ușor accesibile din drumuri publice, asigurându-se condiții de desfășurare corespunzătoare a operațiunilor de stingere și salvare a persoanelor în caz de incendiu.Platformele exterioare pentru parcarea autovehiculelor situate în vecinătatea clădirilor cu săli aglomerate, trebuie amplasate în afara gabaritului liber necesar pentru evacuarea publicului din clădiri și a căilor de acces a autospecialelor pompierilor lafațadele clădirii și la sursele de alimentare cu apă.Scările de evacuare a persoanelor din sălile aglomerate pot avea rampe directe spre subsol, atunci când asigură accesul la spații destinate publicului, iar acestea sunt separate corespunzător față de alte funcțiuni dispuse în subsol.4.1.66.4.1.67.Curțile interioare și spațiile dintre clădirile cu săli aglomerate pot fi luate în considerare pentru evacuarea persoanelor în caz de incendiu, dacă au lățimea suficientă pentru trecerea numărului de fluxuri rezultat din calcul, dar nu mai puțin de 10,00 m. +
Clădiri subterane4.1.68.Clădirile civile (publice) subterane independente se proiectează și realizează conform normativului specific (Normativ de proiectare a construcțiilor publice subterane – NP 25), iar cele comasate în clădiri civile supraterane (subsoluri ale acestora), conform prevederilor prezentului normativ.4.1.70.În subsolurile clădirilor civile (publice) supraterane nu este admisă dispunerea unor spații sau încăperi cu pericol de explozie, cu substanțe sau produse explozive, ori gaze lichefiate. De asemenea, nu sunt admise lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate sub 55°C în alte locuri decât în cele special amenajate și marcate, în cantitățile și condițiile stabilite.4.1.72.Încăperile și spațiile tehnice dispuse în subsolurile clădirilor civile (publice), vor fi proiectate și realizate conform prevederilor prezentului normativ și ale reglementărilor tehnice specifice, asigurându-se evitarea izbucnirii unor incendii la acestea, și propagarea fumului și a focului la clădirea supraterană și la vecinătăți.4.1.74.Încăperile din subsol cu risc mare de incendiu vor fi separate de restul clădirii prin pereți și planșee C0 (CA1), cu rezistența la foc stabilită de normativ, iar golurile de circulație funcțională din acestea, protejate corespunzător.4.1.76.Finisajele, tratamentele termice și acustice vor respecta prevederile specifice stabilite în normativ și în reglementările tehnice specifice.4.1.78.Subsolurile clădirilor civile (publice) supraterane, vor avea asigurate căi de evacuare conform prevederilor normativului aplicabile clădirii supraterane, astfel încât în caz de incendiu utilizatorii să poată ajunge în exterior, la nivelul terenului, în timp cât mai scurt și în condiții de siguranță.4.1.80.Scările de evacuare a utilizatorilor spațiilor subterane (subsoluri) în afară de cazurile admise de normativ vor fi închise în case de scări și vor avea separate rampele subterane de rampele scărilor supraterane. Se pot asigura numai legături funcționale între rampele subterane și cele supraterane prin goluri de circulație alcătuite și protejate conform prevederilor normativului.4.1.82.Evacuarea fumului (desfumarea) din încăperile și spațiile subterane se asigură în cazurile și condițiile precizate în normativ, pe niveluri ale subsolului, independent de evacuarea fumului (desfumarea) nivelurilor supraterane ale clădirii.4.1.84.Debitele instalațiilor de stingere cu care se echipează, vor fi egal determinate de compartimentul de incendiu suprateran al clădirii respective.4.1.86.Pentru asigurarea condițiilor corespunzătoare de intervenție și salvare în caz de incendiu, se prevăd accese din exterior și circulații interioare corespunzător alcătuite, protejate și marcate.
4.2.PERFORMANȚE ALE UNOR FUNCȚIUNI (DESTINAȚII) +
Clădiri de locuit4.2.1.Clădirile de locuit se realizează din materiale și elemente de construcție care asigură îndeplinirea prevederilor generale și specifice ale normativului și condițiile de corelație între gradul de rezistență la foc, numărul de niveluri și aria compartimentului de incendiu, conform prevederilor art. 3.2.4. și 3.2.5. +
Tabel 4.2.3
Condiții pentru elementele de construcție

Nr. crt. Condiții minime
1 C0 (CA1) 1 oră
2 C0 (CA1) 15 minute
3 C4 (CA2d)
4 C0 (CA1) 1 oră

4.2.3.4.2.4.În clădirile de locuit individuale (familiale) realizate din materiale combustibile (în condițiile admise de normativ), se recomandă utilizarea finisajelor din materiale CO (CA1) în bucătării și alte spații cu foc deschis.4.2.6.Blocurile de locuințe colective cu apartamente și/sau garsoniere, se realizează din materiale și eiemente de construcție corespunzătoare condițiilor de corelație între gradul de rezistență la foc, numărul de niveluri și aria compartimentului de incendiu, stabilite în art. 3.2.5.Blocurile de locuit care se încadrează în categoria clădirilor înalte, sau foarte înalte vor respecta prevederile specifice acestora.Clădirile de locuit colective sunt considerate clădiri înalte, dacă au peste P+11 niveluri supraterane. Deasupra nivelului limită este admis un singur nivel care ocupă maximum 50% din aria construită a clădirii și cuprinde numai încăperi pentru mașini ale ascensoarelor, spălătorii și călcătorii comune, precum și spații tehnice.Clădirile înalte de locuit, cu înălțimea peste 50 m – măsurată conform prevederilor art. 1.2.5., se încadrează în categoria clădirilor foarte înalte.În clădirile foarte înalte, pereții și planșeele de separare a apartamentelor de locuit față de spațiile învecinate și căile comune de circulație, trebuie să fie CO (CA1) rezistente la foc cei puțin 1 oră, iar golurile de comunicare funcțională a apartamentelor cu circulațiile comune orizontale se protejează cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum 30 minute în poziție închisă, fiind prevăzute cu dispozitive de autoînchidere.4.2.10.Condițiile de combustibilitate și de rezistență la foc admise pentru pereții care delimitează căile de evacuare din clădirile de locuit, sunt precizate în tabelul 4.2.10. (dacă nu sunt clădiri înalte sau foarte înalte). +
Tabel 4.2.10.
Pereții de separare a căilor de evacuare

Grad de rezistență la foc
Pereți la coridoare Pereți la case de scări C0 (CA1) – 30 min. C0 (CA1) -2 ½ ore C1 (CA2a) – 30 min. C0 (CA1) – 2 ½ ore C2 (CA2b) – 15 min. C0 (CA1) – 2 ore C3 (CA2c) C1-C2 (CA2ab) – 15 min. C4 (CA2d) C1-C2 (CA2ab) -15 min.Scările de evacuare a persoanelor de la etajul și eventual mansarda locuințelor individuale precum și din cadrul apartamentelor duplex sau triplex (indiferent de tipul clădirii de locuit), pot fi realizate din materiale clasa C4 (CA2d) și neînchise în case de scări proprii.4.2.12.4.2.13.Ușile apartamentelor spre casele de scări vor fi de tipul prevăzut în normativ, fără a fi obligatorie prevederea dispozitivelor de autoînchidere la clădirile de locuit care nu se încadrează în categoria clădirilor înalte sau foarte înalte.4.2.15.Timpul de evacuare, respectiv lungimea maximă admisă a traseului de parcurs pe căile de evacuare în clădiri de locuit, care nu se încadrează în categoria clădirilor înalte sau foarte înalte, este precizată în tabelul 4.2.16. +
Tabel 4.2.16.
Timpi de evacuare

Nr. crt. Gradul de rezistență la foc Observații într-o singură direcție (coridor înfundat) metri metri Clădiri cu apartamente sau garsoniere, care nu sunt înalte sau foarte înalte 125 63 Distanțele în interiorul apartamentelor de locuit nu se limitează 63 30
V 12 8 Clădiri înalte și foarte înalte 50 (88) 5 (38) Valoarea din paranteze se referă la clădiri cu înălțimea mai mică de 50 metriScări cu trepte balansate sunt admise pentru evacuarea persoanelor din clădiri de locuit atunci când este necesară asigurarea unui singur flux de evacuare conform normativului, precum și balansarea treptelor la prima rampă a scărilor (la nivelul terenului). +
Clădiri administrative4.2.18.În funcție de destinație și tip de construcție, clădirile administrative se alcătuiesc astfel încât să asigure îndeplinirea condițiilor de corelație dintre gradul de rezistență la foc, aria compartimentului de incendiu și numărul de niveluri, conform prevederilor art. 3.2.4. și 3.2.5.4.2.20.În toate cazurile, nivelurile subterane (subsoluri, demisoluri) vor fi separate de restul construcției prin planșee C0 (CA1) cu rezistența la foc de minimum 2 ore (inclusivelementele de susținere ale acestora), dacă în normativ nu sunt prevăzute condiții mai severe.4.2.22.Se recomandă asigurarea iluminatului natural direct al caselor de scări de evacuare.4.2.24.În funcție de gradul de rezistență la foc al clădirii (care nu este înaltă sau foarte înaltă), pereții care separă căile comune de circulație și evacuare a persoanelor față de restul construcției, vor îndeplini și condițiile de comportare la foc din tabelul 4.2.24. +
Tabel 4.2.24.
Pereți de separare a căilor de evacuare

Grad de rezistență la foc
la coridoare la case de scări închise C0 (CA1) – 1 oră C0 (CA1) – 2 ½ ore C0 (CA1) 45 min C0 (CA1) 2 ½ ore C0 (CA1) 30 min C0 (CA1) 2 ½ ore C1 (CA2a) – 30 min C1 (CA2a) – 30 min C2 (CA2b) -15 min C2 (CA2b) -15 minRampele și podestele scărilor sau ale planurilor înclinate, vor respecta condițiile de la 2.3.32. și 2.3.33.4.2.26.Timpii de evacuare, respectiv lungimile maxime admise la căile de evacuare ale clădirilor administrative (cu excepția sălilor aglomerate și clădirilor înalte și foarte înalte) sunt precizate în tabelul 4.2.27. +
Tabel 4.2.27.
Timpi de evacuare

Gradul de rezistență la foc
în două direcții diferite
secunde secunde
I și II 45 23 75 40
IV 16 10 25 15

4.2.28.Clădirile pentru comerț, independente sau înglobate în clădiri cu alte destinații, vor îndeplini condițiile de corelație dintre gradul de rezistență la foc, numărul de niveluri și aria compartimentului de incendiu, prevăzute la art. 3.2.4. și 3.2.5., iar în cazul înglobării unor spații sau încăperi comerciale în clădiri civile (publice) cu alte funcțiuni, se vor respecta prevederile generale ale normativului și dispozițiile specifice.4.2.30.De regulă, spatiile comerciale subterane închise cu aria mai mare de 300 mp, vor avea asigurată evacuarea fumuiui (desfumarea) conform prevederilor normativului, inclusiv a căilor de evacuare închise aferente acestora.4.2.32.Depozitele de nivel ale magazinelor comerciale vor fi separate de spațiile de vânzare accesibile publicului, prin pereți C0 (CA1) rezistenți la foc minimum 2 ore și planșee CQ (CA1) rezistente la foc minimum 1 1/2 ore.Golurile de circulație funcțională din aceste elemente despărțitoare se protejează cu uși rezistente la foc minimum 45 de minute, prevăzute cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu.Depozitele de nivel ale magazinelor comerciale înglobate în construcții cu alte destinații, se compartimentează față de restul construcției (cu altă destinație) cu elemente de construcție verticale și orizontale C0 (CA1) având rezistența la foc corespunzătoare densității sarcinii termice, conformați 2.4.2.4.2.35.La construcțiile pentru comerț, se admit scări interioare deschise între maximum trei niveluri succesive, cu condiția asigurării și a unei scări de evacuare închise.Indiferent de numărul lor, scările deschise constituie o singură cale de evacuare a persoanelor.In funcție de gradul de rezistență la foc al clădirilor pentru comerț, pereții căilor de evacuare ale persoanelor (coridoare, holuri, scări închise) vor îndeplini condițiile din tabelul 4.2.37.Atunci când sunt săli aglomerate sau se află în clădiri înalte ori foarte înalte sau sunt subterane, se vor respecta măsurile specifice acestora. +
Tabel 4.2.37
Pereți de separare a căilor de evacuare

Grad de rezistență la foc
la coridoare la case de scări C0 (CA1) – 1 ½ ore C0 (CA1) – 2 ½ ore CO (CA1) – 1 oră C0{CA1) – 2 ½ ore C0 (CA1) – 45 min C0 (CA1) – 2 ½ ore C1 (CA2a) – 30 min C1 (CA2a) – 45 min C2 (CA2b) – 15 min C2 (CA2b) – 30 minRampele și podestele scărilor sau planurilor înclinate vor respecta condițiile de la art. 2.3.32. și 2.3.33.4.2.39.Capacitatea de evacuare (C) a unui flux (F) de evacuare, este de max. 70 persoane cu excepția sălilor aglomerate. +
Tabel 4.2.40.
Timpi de evacuare

Gradul de rezistență la foc
în două direcții diferite
secunde secunde
I și II 42 21 53 38
IV 15 10 25 15

4.2.40.Căile de evacuare ale spațiilor comerciale subterane, de regulă, vor fi independente de cele ale nivelelor supraterane cu altă destinație, iar comunicarea între acestea este admisă numai prin încăperi tampon, în condițiile normativului.4.2.42.Pentru magazine se consideră o persoană pe:● 1 mp, la parter;● 5 mp, la celelalte niveluri ale subsolului și etajelor.Pentru centre comerciale (cu arie desfășurată de minimum 500 mp) se consideră o persoană la 5 mp, indiferent de nivel.4.2.43.Scările interioare de evacuare ale construcțiilor pentru comerț, se recomandă să fie iluminate natural.4.2.45.În spațiile comerciale nu sunt admise produse explozive sau cu ardere violentă (muniție, artificii etc.), gaze lichefiate și lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor sub 28°C. Fac excepție produsele cosmetice și farmaceutice ambalate în flacoane, precum și magazinele special realizate pentru comercializarea unor produse periculoase. +
Clădiri pentru sănătate4.2.47.Clădirile pentru sănătate vor îndeplini condițiile de corelare între gradul de rezistență la foc, arie construită și număr de niveluri, conform prevederilor art. 3.2.4. și 3.2.5., recomandându-se utilizarea elementelor de construcții rezistente la foc.4.2.49.Casele de scări ale clădirilor pentru sănătate vor fi, pe cât posibil, iluminate natural.4.2.51.Lățimi de trecere pentru 2 fluxuri:● coridoare și rampe de scări sau planuri înclinate, minimum 2,20 m;● lifturi și paliere în fața lifturilor de persoane pentru bolnavi transportați cu targa, minimum 2,50 m.Înălțimile de trecere pe căile de evacuare nu vorfi mai mici de 2,10m.4.2.52.Timpii de evacuare, respectiv lungimile maxime ale căilor de evacuare în clădirile pentru sănătate, care nu sunt înalte sau foarte înalte, se asigură ținând seama și de necesitatea transportării bolnavilor cu targa sau căruciorul conf. tabel 4.2.53. +
Tabel 4.2.53.
Timpi de evacuare

Gradul de rezistență la foc
în două direcții diferite
secunde secunde
I și II 38 18 45 30
IV 30 20
V 8 6Comportarea la foc a pereților de pe căile de evacuare, va respecta condițiile din tabelul 4.2.54. (dacă nu sunt clădiri înalte sau foarte înalte). +
Tabel 4.2.54
Pereți de separare a căilor de evacuare

Grad de rezistență la foc
la coridoare la case de scări C0 (CA1) -1 ½ ore C0 (CA1)- 2 ½ ore C0 (CA1)- 1 ½ ore CO (CA1)- 2 ½ ore C0 (CA1)- 45 min C0 (CA1)- 2 ½ ore C1 (CA2a)- 30 min C1 (CA2a)- 1 oră C2 (CA2b) -15 min Ascensoarele utilizate și pentru evacuarea persoanelorîn caz de incendiu (menționate la art. 4.2.52.), vor fi amplasate în puțuri proprii, cu pereți din materiale CO (CA1), rezistenți la foc minimum 2 ore.4.2.56.Pentru evacuarea bolnavilor transportabili cu targa sau căruciorul, se consideră capacitatea de evacuare (C) a unui flux, de maximum 50 persoane.4.2.58.În clădirile pentru sănătate etajate, se recomandă dispunerea încăperilor pentru bolnavi transportabili cu targa sau căruciorul, la primele niveluri supraterane.4.2.60.Clădirile pentru sănătate cu locuri de spitalizare, vor avea asigurate condiții de acces ale autospecialelor pompierilor cel puțin la două fațade. +
Clădiri pentru cultură4.2.61.Clădirile pentru cultură vor îndeplini condițiile de corelare între gradul de rezistență la foc, aria construită și numărul de niveluri, conform prevederilor normativului, iar atunci când cuprind săli aglomerate și a celor specifice acestora.4.2.63.Se recomandă ca prin alcătuirea clădirilor pentru cultură să se asigure gradele I, II sau III de rezistență la foc, în funcție de importanța și valorile de patrimoniu adăpostite, precum și numărul de persoane.4.2.65. +
Tabel 4.2.65.
Pereți de separare a căilor de evacuare

Grad de rezistență la foc
la coridoare la case de scări închise C0 (CA1) – 1 ½ ore C0-"(CA1) – 2 ½ ore C0 (CA1) – 1 ½ ore C0 (CA1) – 2 ½ ore C0 (CA1) – 45 min C0 (CA1) – 2 ½ ore C1 (CA2a) – 30 min C1 (CA2a) – 1 oră C2 (CA2b) – 15 min C2 (CA2b) – 30 min.Clădirile pentru cultura care sunt înalte, foarte înalte sau cuprind săli aglomerate, vor îndeplini nivelele de performanță specifice acestora, corespunzător prevederilor specifice.4.2.67.În sălile de teatru care au mai mult de 600 locuri și scenă amenajată, scena și anexele sale (buzunare, depozite, ateliere etc.) se separă de sala aglomerată, prin pereți antifoc și cortine de siguranță. Față de alte spații accesibile publicului, separarea se face prin ziduri CO (CA1) rezistente la foc minimum 3 ore și planșee 1 oră și 30 minute.Dacă scenele au o suprafață de max. 50 mp, încăperile pentru artiști pot avea uși de comunicare directă cu sala sau scena.În pereții antifoc ce separă sectorul sălii aglomerate de scena amenajată, în afara golului portal se admite practicarea a câte două goluri de circulație (câte unul de fiecare parte a scenei), la fiecare nivel al clădirii, protejate cu încăperi tampon având uși rezistențe la foc 45 de minute.În sălile prevăzute cu cortină de siguranță, aceste goluri se amplasează în afara porțiunii de perete din dreptul sălii, astfel încât să nu conducă direct din scenă sau din anexele acesteia în sala aglomerată sau căile de evacuare ale publicului iar golurile trebuie protejate prin uși rezistente la foc de 1 oră și 30 minute.La săiile prevăzute cu cortine de siguranță, în cazuri de strictă necesitate, legătura dintre scenă și încăperile pentru reflectoare, loji, regie, etc, care comunică liber cu sala, se face prin încăperi tampon cu pereți și planșee cu rezistență la foc de 2 ore, având uși rezistente la foc de min. 1 oră și 30 minute, prevăzute cu dispozitive de autoînchidere.4.2.71.4.2.72.Pereții care separă depozitele cu materiale combustibile și atelierele anexe cu risc mare de incendiu față de restul construcției trebuie să fie C0 (CA1), cu rezistență la foc de minimum 4 ore și fără alte goluri decât cele strict necesare circulației. Golurile se protejează cu uși rezistente la foc minimum 1 oră și 30 minute, echipate cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu.4.2.74.4.2.75.Pereții și planșeele cabinei de proiecție cu mai mult de un aparat de proiecție a filmelor, ale depozitelor și anexelor sale, trebuie să fie CO (CA1) cu rezistența la foc de min, 2 ore pentru pereți și respectiv 1 oră pentru planșee.4.2.77.4.2.78.Toate aceste uși trebuie prevăzute cu dispozitive de autoînchidere.Comunicarea dintre cabina de proiecție pentru peliculă pe bază de nitroceluloză și anexele sale, precum și cu scările de evacuare care servesc și alte încăperi, se face numai prin încăperi tampon.Ușile cabinei de proiecție, ale anexelor sale și ale încăperii tampon, trebuie să fie rezistente la foc 45 minute și prevăzute cu dispozitive de autoînchidere.Deasupra scenei amenajate nu se recomandă să se amenajeze încăperi cu alte destinații, iar sub scenă nu se vor amplasa depozite de materiale combustibile, precum și ateliere cu risc mare de incendiu.4.2.81.Pentru intervenția în caz de incendiu la părțile superioare ale scenei, la nivelul podiumului de joc, și la subsolul acesteia, se va asigura accesul prin case de scări închise sau prin scări exterioare. Ușile de acces vor fi rezistente la foc minimum 45 de minute și echipate cu dispozitive de autoînchidere.4.2.83.Scenele prevăzute cu cortină de siguranță, buzunarele scenelor cu o arie mai mare de 100 mp și fosele pentru orchestră cu peste 50 persoane se prevăd obligatoriu cu două ieșiri de evacuare.NOTĂ:Ieșirile din încăperile menționate la 4.2.84. trebuie să fie distincte de cele ale sălii; pentru scenele fără cortină de siguranță și fosele cu mai puțin de 50 de persoane, una din căile de evacuare poate trece prin sala aglomerată.4.2.85.Cel puțin una din căile de evacuare din buzunarele scenei și depozite, trebuie să aibă traseul separat de scenă.4.2.87.Dispozitivele prevăzute pentru evacuarea fumului (desfumare) în caz de incendiu, la scene și buzunarele acestora, vor fi acționate automat fie sub efectul temperaturilor, fie la depășirea unor presiuni de 34 daN/mp (35 Kgf/mp) prevăzându-se și posibilitatea acționării lor manuale, din locuri accesibile.Se admite înlocuirea până la 40% din suprafața dispozitivelor de evacuare a fumului necesare, cu ferestre cu deschidere automată amplasate la partea superioară a scenei (deasupra grătarelor).Pentru intervenție în caz de incendiu se va asigura accesul autospecialelor pompierilor, cel puțin la o fațadă a clădirii pentru cultură. +
Clădiri de învățământ4.2.90.Amplasarea clădirilor, de regulă, se realizează independent, la distanță față de clădirile învecinate cu aită destinație. Se recomandă distanțe majore cu cel puțin 50% față de cele din tabel 2.2.2. Atunci când se alipesc sau comasează cu alte destinații, se compartimentează corespunzător.4.2.92.Clădirile de învățământ se proiectează și realizează în conformitate cu prevederile generale, comune și specifice de siguranță la foc, potrivit reglementărilor tehnice de specialitate, asigurându-se îndeplinirea condițiilor și nivelelor de performanță admise, diferențiate în funcție de vârsta utilizatorilor și programele funcționale de învățământ.4.2.94.În condițiile asigurării funcționalității specifice, se vor lua măsuri de limitare a surselor potențiale de izbucnire a incendiilor și reducerea materialelor și a substanțelor combustibile din spațiile și zonele accesibile utilizatorilor.4.2.96.În spațiile auxiliare și anexe ale clădirii de învățământ se vor respecta regulile și măsurile specifice de protecție, în funcție de destinația și riscul de incendiu al acestora.4.2.98.De regulă, clădirile de învățământ se realizează din materiale și elemente de construcție CO (CA1) și rezistente la foc, asigurându-se condițiile de corelație între grad, aria construită și numărul de niveluri stabilite în normativ (art. 3.2.4. și 3.2.5.). Utilizarea materialelor și a elementelor de construcție combustibile este admisă în condițiile normativului și ale reglementărilor tehnice specifice.4.2.100.În clădirile de învățământ se vor utiliza materiale și finisaje care nu propagă ușor focul.4.2.102.De regulă, clădirile de învățământ vor avea asigurate două căi de evacuare, distincte și independente, astfel dispuse și alcătuite încât să poată fi ușor accesibile tuturor utilizatorilor. Fac excepție situațiile prevăzute în reglementările specifice.În clădirile pentru copii de vârstă preșcolară capacitatea de evacuare a unui flux (C) va fi de maximum 50 de persoane, iar în celelalte construcții de învățământ de maximum 75 de persoane.Clădirile de învățământ etajate vor avea casele de scări de evacuare închise, conform normativului, indiferent de numărul nivelurilor supraterane ale acestora.4.2.105. +
Tabel 4.2.105.
Pereți de separare a căilor de evacuare

Grad de rezistență la foc
la coridoare la case de scări C0 (CA1) – 1 ½ ore C0 (CA1) – 2 ½ ore C0 (CA1) – 1 ½ ore C0 (CA1) – 2 ½ ore C0 (CA1) – 45 min C0 (CA1) – 2 ½ ore C1 (CA2a) – 30 min C1 (CA2a) – 1 oră C2 (CA2b) – 15 min C2 (CA2b) – 30 min.La dimensionarea căilor de evacuare se recomandă majorarea cu 50 % a lățimilor prevăzute în partea generală a normativului.4.2.107.Pentru sălile polivalente din construcțiile de învățământ se recomandă asigurarea cel puțin a unui acces direct din exterior (ușă exterioară) la nivelul terenului sau o scară exterioară de evacuare.4.2.109.Timpii de evacuare, respectiv lungimile maxime admise ale căilor de evacuare în clădiri pentru învățământ în care evacuarea utilizatorilor trebuie dirijată (în învățământ preșcolar, școli, licee, internate), cu excepția clădirilor înalte, foarte înalte și cu săli aglomerate, sunt precizate în tabelul 4.2.109. +
Tabel 4.2.109.
Timpi de evacuare

Gradul de rezistență la foc
în două direcții diferite
secunde secunde
I și II 30 (20) 20 63 (38) 38
IV 12 10 25 20

NOTĂ:Valorile din paranteze sunt valabile pentru evacuarea copiilor de vârstă preșcolară.4.2.110.Timpii de evacuare, respectiv lungimile maxime admise ale căilor de evacuare în clădiri pentru învățământ superior, cu excepția clădirilor înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate, sunt precizate în tabelul 4.2.110. +
Tabel 4.2.110.
Timpi de evacuare

Gradul de rezistență la foc
în două direcții diferite
secunde secunde
I și II 50 25 75 38
IV 25 12 38 25

4.2.111.Clădirile de învățământ vor avea asigurat accesul autospecialelor de intervenție în caz de incendiu, la cel puțin două fațade. +
Clădiri pentru turism4.2.112.În funcție de destinație și tip de construcție, se va asigura corelația între gradele de rezistență la foc, numărul de niveluri și aria compartimentului de incendiu, conform prevederilor art. 3.2.4. și 3.2.5. Pentru clădirile turistice care sunt înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate, se vor respecta performanțele specifice ale acestora.4.2.114.Scările monumentale pot fi deschise pe toată înălțimea clădirii dacă asigură limitarea propagării focului și a fumului în clădire și sunt realizate și scări închise necesare evacuării.4.2.116.Se recomandă asigurarea iluminatului natural direct al caselor de scări de evacuare.4.2.118.Rampele și podestele scărilor sau planurilor înclinate, vor respecta condițiile de la 2.3.32. și 2.3.33.4.2.120.Timpii de evacuare, respectiv lungimile maxime ale căilor de evacuare în clădiri pentru turism sunt conf. tabel 4.2.121 (cu excepția ciădirilor înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate). +
Tabel 4.2.121.
Timpi de evacuare

Gradul de rezistență la foc
în două direcții diferite
secunde secunde
I și II 40 20 75 40
IV 15 10 25 15

4.2.122.Clădirile pentru turism vor avea asigurat accesul autospecialelor pentru intervenție în caz de incendiu, la cel puțin două fațade. +
Tabel 4.2.122.
Pereți de separare a căilor de evacuare

Grad de rezistență la foc
la coridoare la case de scări închise C0 (CA1) – 1 ½ ore C0 (CAI) – 2 ½ ore C0 (CA1 1 ½ ore C0 (CA1) – 2 ½ ore C0 (CA1) – 45 min C0 (CA1) – 2 ½ ore C1 (CA2a) -30 min C1 CA2a) -1 oră C2 (CA2b) -15 min 02 (CA2b) – 45 min.

+
Clădiri de cult4.2.124.Amplasarea clădirilor de cult, de regulă, se realizează independent, la distanță față de clădiri învecinate, conform prevederilor art. 2.2.2., sau compartimentate față de acestea.4.2.126.Clădirile de cult parter, cu capacitatea maximă simultană de 200 persoane pot fi realizate din materiale și elemente de construcție C4 (CA2d) și asigurate numai cu stingătoare în caz de incendiu, iar pentru cele cu capacități simultane mai mari, se respectă prevederile specifice sălilor aglomerate.4.2.128.Clădirile de cult de gradul III-V de rezistență la foc, pot avea subpantă (balcon) pentru maximum 30 persoane și a căror evacuare se poate realiza printr-o scară deschisă în parterul clădirii.4.2.130.Utilizarea focului deschis (lumânări, candele, etc.) în clădirile de cult este admisă numai în condițiile asigurării măsurilor specifice de prevenire a incendiilor și, după caz, numai în locurile stabilite și amenajate corespunzător.4.2.132.Clădirile de cult prevăzute cu locuri fixe (scaune, bănci, strane), vor avea acest mobilier fixat de pardoseală ori pereți, sau solidarizat pe pachete de scaune (bănci), conform prevederilor art. 4.1.45.4.2.134.Timpii de evacuare, respectiv lungimile maxime admise ale căilor de evacuare în clădiri de cult, sunt precizate în tabelul 4.2.134., (cu excepția sălilor aglomerate). +
Tabel 4.2.134.
Timpi de evacuare

Gradul de rezistență la foc
în două direcții diferite
secunde secunde
I și II 50 25 75 38
IV 25 12 38 25

4.2.135.În afara cazurilor exceptate în prezentele prevederi specifice, echiparea și dotarea clădirilor de cult cu instalații și mijloace de semnalizare și stingere a incendiilor, se realizează conform reglementărilor tehnice specifice.4.2.137.Clădirile de cult vor avea asigurat accesul autospecialelor de intervenție în caz de incendiu, cel puțin la o fațadă. +
Clădiri de sport4.2.138.Amenajările și construcțiile de sport în aer liber (terenuri, bazine, etc), vor respecta reglementările de specialitate ale acestora.4.2.140.Clădirile de sport (închise), se echipează și dotează cu instalații și mijloace de prevenire și stingere a incendiilor, potrivit reglementărilor de specialitate.4.2.142.PERFORMANȚE PROPRII UNOR AMENAJĂRI ȘI CLĂDIRI +
Amenajări în aer liber4.3.1.Amenajările în aer liber se dispun față de vecinătăți la distanțele de siguranță prevăzute la art. 2.2.2. sau se compartimentează corespunzător. Pentru capacități mai mari de 400 persoane simultan, se recomandă majorarea distanțelor de siguranță cu 100%.4.3.3.Zonele destinate publicului vor avea structuri de rezistență din materiale și elemente de construcție C0 (CA1) cu rezistența la foc de minimum 15 minute, iar la amenajările provizorii în aer liber sunt admise și cele din clasa C4 (CA2d). Platformele (podinile), pot fi din clasa de combustibilitate C4 (CA2d).4.3.5.Amenajările în aer liber voravea asigurate căi de evacuare a utilizatorilor corespunzător dimensionate, prin care aceștia să ajungă la nivelul terenului înconjurător sau al circulațiilor carosabile adiacente.Timpul de evacuare, respectiv distanța maximă de parcurs de la cel mai îndepărtat loc, până la un acces la nivelul terenului sau o circulație carosabilă, va fi de maximum 125 secunde (50 m).Lățimile circulațiilor de evacuare la amenajările în aer liber, se determină prin calcul conform normativului, considerând capacitatea unui flux de evacuare (C), maximum de 150 de persoane.4.3.8.Scaunele prevăzute la amenajările în aer liber se solidarizează de platforma (podină) amenajată sau pe pachete, conform art. 4.1.45.4.3.10.Amenajările în aer liber se dotează cu mijloace de primă intervenție, asigurându-se un pichet exterior de incendiu la maximum 1000 mp și câte un stingător portativ de cel puțin 6 Kg la fiecare 250 mp.4.3.12.Amenajările în aer liber vor avea asigurate posibilități de acces pentru intervenție a autospecialelor în caz de incendiu, cel puțin pe o latură.4.3.14.Instalațiile utilitare aferente amenajărilor în aer liber, se prevăd și realizează potrivit reglementărilor de specialitate. +
Campinguri, sate de vacanță4.3.15.Pentru clădirile utilitare și anexe definitive ale campingurilor (pentru comerț, alimentație publică, cluburi, discoteci, grupuri sociale, centrale și spații tehnice etc.), vor fi respectate prevederile generale și specifice cuprinse în normativ.4.3.17.Prin organizarea interioară a campingurilor se va asigura realizarea unor platforme de campare cu aria de maximum 800 mp, delimitate de circulații carosabile care să permită intervenția de stingere cel puțin pe o latură.4.3.20.Clădirile utilitare și anexă definitive se amplasează la distanțele de siguranță stabilite la art. 2.2.2., considerând platformele de campare drept construcții de gradul V de rezistență la foc.4.3.22.Incintele campingurilor cu aria totală mai mare de 3000 mp se prevăd cu mijloace de alarmare în caz de incendiu și posibilități de alertarea pompierilor.4.3.24.Clădirile utilitare și anexă definitive, se prevăd cu instalații de semnalizare și stingere a incendiilor potrivit reglementărilor specifice.4.3.26.4.3.27.Prevederea și realizarea instalațiilor utilitare aferente, se asigură potrivit reglementărilortehnice de specialitate.
+
Clădiri montane4.3.29.Prin amplasare se va asigura limitarea propagării ușoare a incendiilor la vecinătăți, (clădiri, instalații, masive împădurite etc.), prin distanțe de siguranță recomandate de cel puțin 5 ori înălțimea clădirii, dar minimum cele normate.4.3.31.Clădirile montane pot fi de gradul V de rezistență la foc și maximum trei niveluri, dacă se asigură un sistem automat de semnalizare și alarmare imediată a utilizatorilor, iar capacitatea maximă simultană este de maximum 100 persoane.4.3.33.Prin alcătuirea elementelor de construcție se vor limita posibilitățile de transmitere ușoară a incendiilor (pe verticală și orizontală).4.3.35.Se recomandă ca timpii de evacuare, respectiv lungimile traseelor de evacuare a persoanelor la construcții de gradul IV și V de rezistență la foc să fie reduse cu cel puțin 25% față de cele menționate în art. 4.2.121.4.3.37.Clădirile montane se dotează cu mijloace de primă intervenție (stingătoare portative, transportabile și pichete de incendiu), corespunzător condițiilor specifice.Clădirile cu capacități maxime simultane mai mari de 100 persoane și P+3 etaje se echipează și cu instalații de stingere, conform reglementărilor tehnice de specialitate.Clădirile montane vor avea instalațiile utilitare aferente proiectate și realizate în conformitate cu prevederile reglementărilor de specialitate ale acestora.4.3.40.La clădirile montane cu capacități mai mari de 300 locuri, vor fi organizate servicii de pompieri constituite din personal special instruit. +
Parcaje pentru autoturisme4.3.42.Spațiile închise pentru parcarea autoturismelor aferente clădirilor civile (publice) sau destinate publicului (parcaje publice), sunt considerate spații sau, după caz, clădiri civile (publice), cu risc mare de incendiu.4.3.44.Parcajele publice închise vor fi conformate la foc astfel încât să asigure funcționalitatea și totodată limitarea propagării incendiiior în clădirile civile publice.4.3.46.Parcajele publice închise pentru maximum 5 autoturisme, pot fi de gradul IV sau V de rezistență la foc.4.3.48.Parcajele închise alipite clădirilor de locuit și având capacitatea de maximum 3 autoturisme, pot fi separate de acestea prin pereți despărțitori CO (CA1) cu rezistența la foc de minimum 1 h.4.3.50.Asigurarea condițiilor de evacuare în parcajele publice etajate se realizează potrivit prevederilor normativului de parcaje.4.3.52.Echiparea și dotarea cu instalații și mijloace de prevenire și stingere se asigură potrivit normativului de parcaje.4.3.54.Parcajele publice închise pentru autoturisme cu capacitatea mai mare de 500 locuri de parcare, vor avea constituite servicii de pompieri.
+
Partea A III-ACONSTRUCȚII DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE +
Capitolul 5PERFORMANȚE COMUNE CONSTRUCȚIILOR DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE5.1.CATEGORII DE PERICOL DE INCENDIU ȘI GRADE DE REZISTENȚĂ LA FOC +
Categorii de pericol de incendiu5.1.1.Încăperile, compartimentele și construcțiile pentru parcarea autovehiculelor, care nu sunt publice, se încadrează în categorii de pericol de incendiu.În funcție de categoriile de pericol de incendiu determinate și precizate obligatoriu în documentație se asigură măsurile de siguranță la foc și nivelele de performanță comune și specifice prevăzute în normativ.5.1.3.Delimitarea zonelor până la care se extind măsurile de siguranță la foc impuse de categoriile A și B (BE3) de pericol de incendiu se face având în vedere posibilitatea prezenței – în timpul funcționării normale și în caz de avarie a amestecurilor de aer cu gaze, vapori sau praf, în concentrații cu pericol de explozie.
+
Grade de rezistență la foc5.1.5.5.1.6.● construcții (compartimente de incendiu), de producție și/sau depozitare încadrate în categoria C (BE2) de pericol de incendiu, cu aria construită de maximum 2000 mp și cel mult 3 niveluri supraterane, dacă se asigură limitarea propagării ușoare a incendiilor de la un nivel la altui;● construcții pentru parcarea autovehiculelor acoperite dar deschise perimetral, conform reglementării tehnice specifice acestora.AMPLASAREA ȘI CONFORMAREA LA FOC +
Amplasare5.2.1.Construcțiile de producție și/sau depozitare încadrate în categoria A sau B (BE3ab) de pericol de incendiu, de regulă, vor fi amplasate independent, la distanțe normate sau compartimentate față de alte construcții sau instalații, iar porțiunile de construcție alipite ori înglobate vor fi separate de restul construcției, prin elemente de compartimentare corespunzătoare, având în vedere și prevederile art. 2.1.6. și 2.1.7.5.2.3.La construcții independente, porțiuni, spații ori încăperi cu pericol de explozie – categoriile A și B (BE3 ab) – se vor preciza și delimita obligatoriu zonele de protecție până la care trebuie asigurate măsurile specifice acestora.
+
Conformare la foc5.2.4.Ariile construite ale construcțiilor și compartimentelor de incendiu și numărul de niveluri admise pentru construcții de producție și/sau depozitare, sunt cele precizate în tabel 5.2.5.5.2.6.În spațiile de producție nu se vor depozita liber materiale sau substanțe (combustibile sau incombustibile), decât în cantitățile și sorturile strict necesare fluxului tehnologic pentru schimb de lucru. +
Tabel 5.2.5.
Arii construite și număr de niveluri admise pentru construcții și compartimente de incendiu ale construcțiilor de producție și/sau depozitare

Categoria de pericol de incendiu Număr de niveluri admise
Clădire parter Clădire cu trei sau mai multe niveluri 1 3 5 I-II nelimitat nelimitat I nelimitat nelimitat 6 11.700
III 5.200 2.600 2 2.000
V 1.200 nu se admit I-II nelimitat nelimitat 3 5.200
IV 3.500 nu se admit 1 nu se admit
E (BE1b) nelimitat nu se admit
III 7.800 3.500 2 2.600
V 2.600 nu se admitAriile construite se pot majora cu 100% pentru construcțiile și compartimentele de incendiu echipate cu instalații automate de stingere, sau cu 50% pentru ceie prevăzute cu sisteme corespunzătoare pentru evacuarea fumului și a gazelor fierbinți produse în timpul incendiului, respectiv cu 25% pentru cele echipate cu instalații automate de semnalizare a incendiilor. Majorările menționate nu se cumulează.2.În cazuri justificate tehnic, investitorii pot stabili arii construit mai mari pe proprie răspundere prin hotărâri scrise ale consiliilor de conducere respective. în aceleași condiții, la construcții de gradul II de rezistență la foc pot mări numărul de niveluri dacă procesul tehnologic o impune, cu condiția luării unor măsuri de protecție care să reducă posibilitățile de propagare a incendiilor de la un nivel la altul.Prin conformarea spațiilor de producție și/sau depozitare se va urmări limitarea posibilităților de propagare a focului și a fumului, asigurându-se dispunerea celor periculoase în zone distincte și cu luarea măsurilor de protecție necesare.5.3.Construcțiile de producție și/sau depozitare se alcătuiesc corespunzător prevederilor subcap. 2.3. al normativului, îndeplinind performanțele admise.5.3.2.Golurile interioare constructive aie elementelor de construcție vor avea continuitatea întreruptă, astfel încât să nu favorizeze propagarea fumului și a focului în construcție.5.3.4.Plafoanele faise (incombustibile sau combustibile) nu sunt admise la încăperi și spații închise încadrate în categoriile A sau B (BE3a,b) de pericol de incendiu.5.3.6.Grinzile, rampele, podesteleși treptele scărilor interioare de circulație funcțională la platforme de lucru – fără locuri permanente de muncă – pot fi alcătuite și realizate din materiale CO (CA1) și neînchiseîn case de scări proprii.5.3.8.Spațiile, încăperile și construcțiile încadrate în categoria A sau B BE3a,b) de pericol de incendiu, se alcătuiesc potrivit prevederilor art. 2.3.50. la 2.3.60. din prezentul normativ și a reglementări lor tehnice specifice.5.4.Compartimentele de incendiu constituit conform prevederilor normativului, se separă de restul construcției prin elemente corespunzătoare categoriei de pericol de incendiu și densității sarcinii termice asigurând nivelul de performanță normat.În același mod vor fi separate între ele și porțiuni ale construcției încadrate în categorii de pericol de incendiu diferite.În interiorul compartimentelor de incendiu, se prevăd elemente despărțitoare orizontale și/sau verticale, care să împiedice propagarea focului și a fumului pe arii mari construite.5.4.3.In construcțiile parter, încadrate în categoriile C, D sau E (BE2, BE1a,b) de pericol de incendiu se admite separarea categoriilor mai periculoase (C sau D (BE2 ori BE1a)), cu aria mai mare de 400 mp sau cu un volum mai mare de 10% din cel al compartimentului de incendiu, prin pereți C0 (CA1) și rezistenți la foc minimum 3 ore atunci când separă categoria C (BE2) față de categoria D sau E (BE 1 a, b) și respectiv 2 ore când separă categoria D (BE1a) față de categoria E (BE1b) de pericol de incendiu (ca înlocuitori ai pereților antifoc).5.4.5.5.4.6.5.4.7.Pereții despărțitori dintre spațiile din categoria C (BE2) de pericol de incendiu și anexele tehnico – sociale, laboratoarele și atelierele anexă ale acestora (cu excepția grupurilor sanitare), trebuie să fie C0 (CA1) cu rezistența la foc de minimum 2 ore. Golurile de comunicare din acești pereți se protejează cu uși rezistente la foc minimum 45 minute, echipate cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu.Planșeele de separare vor fi C0 (CA1), rezistente la foc minimum 45 de minute, iar eventualele goluri din acestea protejate cu elemente deînchidere rezistente la foc minimum 45 de minute.În spațiile închise (încăperile) pentru producție din categoriile C, D sau E (BE2 sau BE1a,b) de pericol de incendiu, este admisă realizarea birourilor destinate personalului care conduce nemijlocit producția (maiștri, supraveghetori, conducere etc.), cu elemente CO (CA1) și care pot avea ferestre cu geamuri spre spațiul de producție.5.4.10.EVACUARE FUM (DESFUMARE)5.5.1.Este obligatorie asigurarea evacuării fumului la construcțiile de producție și cele de depozitare precizate în normativ.Dispozitivele pentru evacuarea fumului prin tiraj natural-organizat, pot fi dispuse în acoperiș sau în treimea superioară a pereților exteriori (situație, în care pot asigura desfumarea numai pe maximum 30 m adâncime a încăperii). Dispozitivele vor asigura suprafața liberă normată în cazurile și condițiile stabilite de normativ, urmărindu-se distribuirea lor cât mai uniformă.Construcțiile pentru depozite și încăperile pentru depozitare cu aria mai mare de 36 mp, încadrate în categoriile A, B sau C (BE3a,b sau BE2) de pericol de incendiu, vor avea asigurată evacuarea fumului (desfumarea) prin tiraj natural – organizat, cu dispozitive având suprafața liberă însumată de cel puțin 1% din aria spațiilor respective, sau sistem mecanic corespunzător.5.5.4.În toate situațiile exceptând casele de scări evacuarea natural-organizată a fumului se poate înlocui cu evacuarea mecanică a acestuia, alcătuită și realizată conform prevederilor normativului.5.5.6.Evacuarea fumului (desfumarea) din spațiile de depozitare va fi independentă de cea a spațiilor de producție, indiferent de modul în care se realizează (prin tiraj natural organizat sau mecanic).5.5.8.CĂI DE EVACUARE ÎN CAZ DE INCENDIU5.6.1.5.6.2.încăperi sau spații din categoriile D sau E (BE1 a,b) de pericol de incendiu, dacă servesc la evacuarea persoanelor din spațiile de producție învecinate sau din anexele tehnico – sociale ale acestora, precum și în cazurile stabilite la art. 5.6.3. și 5.6.6.;b)încăperi sau spații din categoriile Asau B (BE3a,b) de pericol de incendiu, dacă servesc la evacuarea persoanelor din spații de producție sau depozitare din aceeași categorie de pericol de incendiu și nu constituie singura posibilitate de evacuare.5.6.3.Golurile de acces la scările de evacuare închise din construcțiile de producție și /sau depozitare, se protejează prin:a)uși rezistente la foc minimum 45 de minute, atunci când accesul la scară se face din spații de producție închise (încăperi) din categoria C (BE2) de pericol de incendiu;c)uși rezistente la foc minimum 1 oră și 30 de minute sau încăperi tampon cu uși de 45 de minute, atunci când spațiile închise (încăperile) sunt de depozitare a materialelor sau substanțelor combustibile.În toate situațiile, ușile de protecție a golurilor de acces la casele de scări se echipează cu dispozitive de autoînchidere.Golurile de acces la ascensoare sau alte mijloace de transport pe verticală (palier), din construcțiile de producție și/sau depozitare se protejează cu:a)uși rezistente la foc minimum 45 minute, atunci când accesul se realizează din spații de producție închise (camere) din categoria C (BE2) de pericol de incendiu;c)uși rezistente la foc 1 oră și 30 de minute sau încăperi tampon prevăzute cu uși rezistente la foc 45 de minute, atunci când accesul se realizează din spații închise (camere) de depozitare a materialelor sau substanțelor combustibile.Ușile de protecție a golurilor de acces la ascensoare de palier se echipează cu dispozitive de autoînchidere sau după caz, cu închidere automată în caz de incendiu.Scări de evacuare interioare deschise, sunt admise în construcțiile de producție și/sau depozitare, în următoarele cazuri:a)construcții de gradul I – II, din categoria D (BE1a) de pericol de incendiu, dacă servesc la evacuarea persoanelor de la cel mult două niveluri și în total, numărul acestora nu depășește 50 de persoane;c)Grinzile, rampele, podestele și treptele scărilor interioare deschise de evacuare menționate la art. 5.6.6., trebuie să îndeplinească condițiile de comportare la foc stabilite la art. 2.3.33.În construcții de producție de gradul I – V de rezistență la foc indiferent de categoria de pericol de incendiu, atunci când scările deschise sunt prevăzute numai pentru accesul personalului la mașini, utilaje, pasarele, platforme deschise, planșee cu goluri neprotejate etc. – care nu constituie locuri permanente (fixe) de lucru, grinzile, podestele și treptele acestor scări deschise de acces pot fi C0 (CA1), cu rezistența la foc de minimum 15 minute.În construcțiile de producție și/sau depozitare, rampele scărilor aferente subsolului vor fi separate de rampele scărilor supraterane, inclusiv de parterul construcției, de regulă, prin elemente de construcție C0 (CA1), cu rezistența la foc stabilită în funcție de densitatea sarcinii termice, asigurându-se accesul la rampele subterane direct din exterior.Eventualele goluri de acces funcțional între rampele subsolului și cele supraterane la nivelul parterului, se protejează cu elemente de închidere rezistente la foc 1 oră și 30 de minute echipate cu dispozitive de autoînchidere. Fac excepție accesele strict funcționale la subsolurile tehnice, precum și cazurile în care subsolul nu este separat de construcția supraterană prin planșeu plin, rezistent la foc.Pentru evacuarea persoanelor din locurile permanente de lucru ale platformelor supraterane de producție și/sau depozitare deschise (fără închideri perimetrale), inclusiv a încăperilor de lucru amenajate pe acestea, se vor asigura – indiferent de numărul de niveluri și categoria de pericol de incendiu – scări închise sau deschise de evacuare, amplasate, alcătuite și realizate conform prevederilor normativului.5.6.10.La determinarea fluxurilor de evacuare ce trebuie asigurate în caz de incendiu, la construcțiile de producție se ia în considerare totalul personalului permanent din cel mai numeros schimb, stabilit prin proiect.Pentru depozite se ia în considerare personalul cu activitate permanentă stabilit prin proiect. Atunci când nu este necesar permanent în depozit, condițiile de evacuare nu sunt obligatorii.Capacitatea de evacuare a unui flux (c) se determină conform tabel 5.6.12. +
Tabel 5.6.12.
Capacități de evacuare

Construcții de producție și/sau depozitare din categoria de pericol de incendiu:
A- B (BE 3 a, b)
C (BE2)
D-E (BE1a,b)

NOTĂ:Timpul de evacuare (lungimea maximă a căii de evacuare) nu se normează în toate situațiile în care la fiecare nivel al construcției se pot afla simultan maximum 10 persoane, indiferent de categoria de pericol de incendiu și gradul de rezistență la foc al construcției.5.6.13.Timpii de evacuare, respectiv lungimile maximum admise ale căilor de evacuare din construcțiile de producție și/sau depozitare, sunt conform tabel 5.6.13. +
Tabel 5.6.13.
Timp (lungime) de evacuare

Construcții de producție și/sau depozitare
Categoria de pericol de incendiu în două direcții diferite
Pentru parterul construcției Pentru parter, etaje, subsoluri metri metri metri I-II 30 25 20 I-II 100 75 25 200 150 63
IV 50 30 25 113 63 63
D-E (BE1a,b) nu se limitează 250 188 63
IV 60 50 25 125 100 63

NOTĂ:Timpul de evacuare (lungimea maximă a căii de evacuare) nu se normează în toate situațiile în care la fiecare nivel al construcției se pot afla simultan maximum 10 persoane, indiferent de categoria de pericol de incendiu și gradul de rezistență la foc al construcției.5.7.Construcțiile de producție și/sau depozitare se echipează și dotează cu instalații și mijloace de semnalizare și stingere a incendiilor în conformitate cu prevederile normativului și ale reglementărilor tehnice de specialitate, precum și suplimentar, ori de câte ori beneficiarul solicită.5.7.2.Instalațiile de semnalizare și stingere a incendiilor la construcțiile de producție și/sau depozitare cu pericol de incendiu deosebit sau vulnerabile la incendiu, vor fi astfel realizate încât să asigure parametrii funcționali și în cazul unei avarii la elementele componente.5.7.4.INSTALAȚII UTILITARE AFERENTE CONSTRUCȚIILOR5.8.1.Instalațiile utiiitare aferente construcțiilor de producție și/sau depozitare vor fi corespunzătoare categoriilor de pericol de incendiu din spațiile respective și astfel proiectate și realizate încât să evite producerea incedii lor și propagarea focului.5.8.3.Sistemele și instalațiile de încălzire vor fi stabilite în funcție de categoriile de pericol de incendiu, de mărimea construcțiilor și gradele de rezistență la foc asigurate, fiind interzisă utilizarea celor cu foc deschis în încăperile, spațiile și construcțiile cu pericol de incendiu sau explozie.5.8.5.Sistemele de ventilare ale încăperilor și spațiilor în care se utilizează, manipulează sau prelucrează substanțe inflamabile, vor fi independente de celelalte sisteme de ventilare ale construcției.5.8.7.CĂI DE ACCES, INTERVENȚIE ȘI SALVARE5.9.1.De regulă, construcțiile de producție și/sau de depozitare trebuie să fie accesibile autospecialelor de intervenție pe cel puțin două laturi. Fac excepție construcțiile cu aria desfășurată de maximum 2000 mp, la care accesul de intervenție poate fi pe o latură.5.9.3.Căile de circulație interioară stabilite pentru intervenție în caz de incendiu vor fi alcătuite, echipate și marcate corespunzător, astfel încât să fie ușor de recunoscut de către personalul de intervenție.5.10.Construcțiile de producție și/sau depozitare se dotează cu mijloace tehnice de stingere a incendiilor corespunzătoare claselor de incendiu din încăperile și spațiile acestora.5.10.2.În încăperile și spațiile cu aria desfășurată mai mare de 500 mp și în care se pot afla lichide combustibile se prevăd și stingătoare transportabile, recomandându-se un stingător de minimum 50 Kg la fiecare 500 mp.5.10.4.În afară de mijloacele tehnice de stingere precizate la art. 5.10.2. la 5.10.4., spațiile, încăperile, compartimentele și construcțiile de producție și/sau depozitare se dotează, după caz, cu lăzi cu nisip, panouri pentru incendiu etc., în funcție de substanțele utilizate și condițiile specifice.5.10.6.Organizarea serviciului de pompieri, echiparea și dotarea acestuia, se stabilesc potrivit reglementărilor tehnice în funcție de pericolul de incendiu și vulnerabilitate, precum și nivelul de echipare cu instalații de semnalizare și stingere a construcției.5.10.8.Nivelul de dotare și încadrare cu personal al serviciului de pompieri se stabilește în funcție de periculozitate, amplasare, vulnerabilitatea la incendiu și efectele unui eventual incendiu, având în vedere și scenariile de siguranță la foc conform reglementărilor tehnice specifice. +
Capitolul 6PERFORMANȚE SPECIFICE CONSTRUCȚIILOR DE PRODUCȚIE ȘI/S-AU DEPOZITARE6.1.PERFORMANȚE ALE TIPURILOR DE CONSTRUCȚII DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE +
Construcții de tip obișnuit6.1.1.6.1.2.
6.1.3.Fac excepție construcțiile cu funcțiuni mixte, la care se as igură măsurile de protecție corespunzătoare acestora.Construcțiile de producție și/sau depozitare obișnuite, se amplasează față de alte construcții învecinate la distanțele de siguranță prevăzute în art. 2.2.2., sau se compartimentează prin pereți antifoc și, după caz, rezistenți la foc sau la explozie conform normativului.6.1.5.Construcțiile de producție și/sau depozitare se realizează din materiale și elemente de construcție corespunzătoare gradului de rezistență la foc asigurat, conform art. 2.1.8 la 2.1.14., astfel alcătuite încât să nu conducă la propagarea ușoară a focului.6.1.7.Între porțiunile de construcții independente funcționale dar comasate în cadrul unui compartiment de incendiu, se prevăd elemente despărțitoare (pereți, planșee) CO (CAI) cu rezistența la foc determinată în funcție de densitatea sarcinii termice cea mai mare a spațiilor adiacente, fără afi mai mică de 1 h și 30 de minute.Atunci când separă încăperi sau spații cu pericol de explozie – categoriile A sau B (BE3a,b) – elementele despărțitoare respective vorfi și rezistente la explozie.Încăperile de depozitare a materialeior și substanțelor combustibile cu aria mai mare de 36 mp, se compartimentează față de restul construcției conform normativului. La aceste încăperi de depozitare, și la casele de scări de evacuare închise (fără ferestre), este obligatorie asigurarea evacuării fumului (desfumarea), conform prevederilor art. 2.5.1. la 2.5.35.6.1.10.Construcțiile de producție și/sau depozitare obișnuite se echipează cu instalații de semnalizare și stingere a incendiilor, potrivit prevederilor reglementărilor de specialitate. În afară de domeniul obligatoriu de echipare, beneficiarii pot stabili prevederea unor astfel de instalații și în alte cazuri.6.1.12.Pentru intervenție în caz de incendiu, construcțiile obișnuite de producție și/sau depozitare, vor avea asigurate căi exterioare de acces și circulație pentru autospeciale de intervenție, de regulă, pe cel puțin două laturi. Fac excepție construcțiile cu aria desfășurată de maximum 500 mp, care pot fi accesibile pe o latură.Căile interioare destinate personalului de intervenție în caz de incendiu, vor fi corespunzător alcătuite și realizate, de regulă, constituite din circulațiile funcționale ale construcției. Căile interioare de intervenție vor asigura accesul ușor în zonele și încăperile stabilite cu pericol de incendiu, precum și la instalațiile și dispozitivele de siguranță la foc prevăzute, marcându-se corespunzător.Dotarea construcțiilor și instalațiilor cu mijloace tehnice de stingere în caz de incendiu și constituirea serviciului de pompieri, se asigură conform prevederilor art. 5.10.1. la 5.10.9. +
Construcții monobloc6.1.15.6.1.16.Construcțiile monobloc se amplasează independent, cel puțin la distanțele de siguranță normate față de alte construcții învecinate, recomandându-se dublarea acestora.6.1.18.În construcțiile monobloc, spațiile și compartimentele de incendiu din categoriile A, B și C (BE3a,b și BE2) de pericol de incendiu se prevăd în părțile lor superioare (treimea superioară a pereților exteriori și/sau acoperiș) cu dispozitive de evacuare a fumului (desfumare) în caz de incendiu, realizate conform prevederilor art. 2.5.1. la 2.5.35., având suprafața însumată de cel puțin 0,2% din aria încăperilor sau compartimentelor respective, sau cu evacuări mecanice.6.1.20.Construcțiile de producție și/sau depozitare, monobloc, vor avea asigurate, căi de evacuare a utilizatorilor, corespunzător dimensionate, distribuite, alcătuite și realizate, potrivit prevederilor art. 2.6.1. la 2.6.74. și art. 5.6.1. la 5.6.13.6.1.22.
6.1.23.Construcțiile monobloc se dotează cu mijloace tehnice de stingere corespunzătoare claselor de incendiu din spațiile respective (stingătoare portative, stingătoare transportabile, lăzi cu nisip, panouri pentru incendiu, etc.) potrivit reglementărilor.6.1.25.
+
Construcții blindate6.1.26.Construcțiile blindate pot fi amplasate independent sau grupate ori comasate cu alte construcții.6.1.28.6.1.29.Construcțiile blindate vor fi astfel conformate la foc încât să nu faciliteze propagarea incendiilor pe arii mari, iarspațiile cu pericol mare de incendiu, pe cât posibil, vor fi dispuse în zone distincte.6.1.31.
6.1.32.Construcțiile blindate de producție și/sau depozitare vor avea asigurate căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu, corespunzător distribuite, alcătuite și realizate, potrivit prevederilor art. 2.6.1. la 2.6.74. și art. 5.6.1. la 5.6.13.6.1.34.Instalațiile utilitare aferente construcțiilor blindate, vor fi proiectate conform reglementărilor tehnice specifice acestora.6.1.36.
6.1.37.Construcțiile blindate vor avea constituite servicii de pompieri conform reglementărilor, în funcție de aria construit – desfășurată, categoriile de pericol de incendiu, importanță și vulnerabilitate la incendiu.6.2.PERFORMANȚE ALE CONSTRUCȚIILOR DE DEPOZITARE +
Prevederi comune6.2.1.La realizarea depozitelor aferente clădirilor civile (publice) se respectă și prevederile specifice acestor clădiri.6.2.3.Este admisă depozitarea diferitelor materiale și substanțe în aceeași încăpere, dacă amestecul lor sau al vaporilor respectivi nu prezintă pericol de autoaprindere sau explozie, iar în caz de incendiu se pot utiliza aceieași produse de stingere.6.2.5.Construcțiile independente de depozitare se amplasează față de obiecte învecinate la distanțele de siguranță stabilite în art. 2.2.2. și în reglementări tehnice de specialitate, sau se compartimentează conform prevederilor normativului.Depozitele deschise se ampiasează față de vecinătăți la distanțele normate în prezentul normativ și în reglementări specifice acestora.6.2.7.La amplasarea depozitelor se are în vedere limitarea posibilităților ca un incendiu produs în depozit să pună în pericol construcții sau instalații învecinate importante sau centre populate, precum și aprinderea depozitului datorită unui incendiu produs la un obiect învecinat.6.2.9.Depozitele de lichide combustibile, de regulă, se amplasează în zone situate mai jos decât construcțiile învecinate astfel încât să nu fie posibilă deversarea sau scurgerea lichidelor și propagarea incendiului la vecinătăți, sau se asigură măsuri de protecție corespunzătoare (diguri, ziduri de protecție etc.).De asemenea, prin amplasarea acestor depozite se vor asigura distanțe și măsuri de protecție față de cursuri de apă, lacuri, iazuri, bălți, etc. situate în vecinătate.Depozitarea materialelor și substanțelor combustibile se realizează în funcție de caracteristicile fizico – chimice ale acestora astfel încât să nu genereze incendiu și să poată fi stinse cu aceleași produse de stingere.6.2.12.Atunci când se depozitează materiale sau substanțe care prezintă pericol de autoaprindere, este obligatorie stabilirea duratei de depozitare a acestora și luarea măsurilor necesare verificării creșterii temperaturii lor.6.2.14.Pozarea conductelor pentru apă sau pentru produse care conțin apă ori pe care poate condensa apa, în depozite pentru materiale sau substanțe care reacționează periculos cu apa, este interzisă.6.2.16.Depozitele vor avea asigurate căi de acces, circulații funcționale și de evacuare astfel dimensionate și realizate încât să asigure limitarea posibilităților de propagare a focului și totodată să permită intervenția de stingere.Pentru depozitele fără locuri permanente de lucru (vizitabile de maximum 8 ori pe schimb), nu este obligatorie asigurarea căilor de evacuare în caz de incendiu.Depozitele de materiale sau substanțe combustibile se echipează cu instalații de semnalizare și stingere a incendiilor corespunzătoare materialelor și substanțelor depozitate, precum și a cantității și importanței acestora, potrivit prevederilor normativului și a reglementărilor tehnice de specialitate.6.2.19.Construcțiile și încăperile de depozitare a materialelor și substanțelor, se realizează corespunzător prevederilor art. 6.2.1., având în vedere categoria de pericol de incendiu și clasa de periculozitate a acestora, determinată în funcție de aportul pe care-l pot aduce la apariția și dezvoltarea incendiilor, precum și de sensibilitatea lor la efectele incendiilor, conform tabel 6.2.19. +
Tabel 6.2.19.
CLASIFICAREA MATERIALELOR ȘI SUBSTANȚELOR DEPOZITATE (DUPĂ CLASA DE PERICULOZITATE)

Clasa de periculozitate Felul ambalajului
P.1. Fără periculozitate Fără ambalaje (în vrac) sau în ambalaje incombustibile
P.2. Cu periculozitate redusă În ambalaje cu combustibile redusă, menționate în coloana 3.
B. Materiale care se aprind greu, au o viteză redusă de ardere și nu au o putere calorică mare Aparate electrice; obiecte executate din bachelită și rășini fenolice; melamină; piei brute; baloți de lână (spălată și uscată); zahăr brut și cereale în vrac sau în În ambalaje combustibile
P.3. Cu periculozitate medie Ambalate în cutii de carton
B. Materiale cu combustibilitate medie (care nu se încadrează în clasele P.4. și P.5.) și cu putere calorică cei mult 27.3 J/Kg Mobilă (fără garnituri din buret de cauciuc sau plastic) și obiecte masive din lemn goale; butoaie din lemn (fără reziduuri periculoase); bambus; panouri din fibre de lemn: produse din ebonită; fibre animale (lână, mătase naturală, păr, etc.) și fibre artificiale cu combustibilitate redusă (poliamidice, poliesterice, poliacrilice, polivinilice); țesături și confecții executate din asemenea fibre; fibre vegetale toarse gros; saltele și perne (fără buret de cauciuc sau materiale plastice); articole din piele; cărți; papetărie; negru de fum (ambalat în saci sau granulat); amidon; făina de cereale; zahăr cristalizat paste făinoase și alte articole de băcănie – ambalate în pungi; tutun, ceai, legume uscate; grăsimi, etc. În ambalaje incombustibile care pot fi introduse în cutii de carton
P.4 Cu periculozitate mare În ambalaje din materiale plastice spongioase
B. Materiale combustibile cu viteză mare de ardere sau cu o putere calorică mai mare de 27,3J/Kg Lemn în formă de tocătură și talaș; fibre vegetale (in, cânepă bumbac); fibre artificiale cu Pc ≥ 27.300 J/Kg; confecții executate din asemenea fibre, saltele și plăpumi cu umpluturi din buret, cauciuc sau materiale plastice spongioase; fibre textile; vată; paie; zegras; împletituri din nuiele; celuloză, etc carton; hârtie, cauciuc brut sau prelucrat; materiale plastice și obiecte confecționate din acestea (alt fel carton; hârtie, cauciuc brut sau prelucrat; materiale Indiferent de natura ambalajelor
D. Materiale și produse care sub efectul temperaturii degajă cantități importante de gaze corozive Policlorură de vinil, teflon și rășini epoxidice; acid clorhidric; clorură de var, etc. în ambalaje combustibile
F. Lichide combustibile cu temperaturi de inflamabilitate între 50- 100°C Carburanți Diesel; motorină; păcură; smoală; uleiuri pentru acționări hidraulice și de ungere; uleiuri minerale; cerneală tipografică, etc. A. Materiale instabile care se pot descompune exploziv la temperatură naturală. Materiale care pot exploda sub efectul încălzirii, frecării, loviturii sau al șocurilor de detonație. Obiecte pirotehnice Acid acrilic, acid cianhidric acid percloric anhidru; apă oxigenată concentrată; clorat de amoniu; hidrazină anhidră; acetilenă; acetiluri (de argint, cupru, etc.) anhidră cromică; azotat de amoniu sau potasiu, azoturi; bicromat de amoniu sau potasiu; bioxid de clor; hiroxilamina, nitroetan; nidroceluloză uscată; peroxii (de acetil, benoil zinc);chibrituri de fosfor alb; muniție explozivă sau incendiară, exploziv; corpuri pentru artificii, rachete, etc. Indiferent de modul de ambalare
C. Materiale susceptibile sa se autoaprindă Carton asfaltat în rulouri; cărbune bituminos; deșeuri de cauciuc sau lână; făină; de lucerna de peste; fosfor alb; îngrășăminte organice umede; mangal; semințe de in, etc. Indiferent de modul de ambalare
E. Materiale care sub efectul căldurii degajă cantități mari de gaze combustibile sau toxice. Acrilonitril; alcaloizi; amine; acetonă; anilină; cloroform; clorură de metil; esteri; iod; iodați; piridină; tetrabrommetan; acetat de plumb, butadienă; fosfor; sulfat de metil, etc. Indiferent de modul de ambalare
G. Recipienți cu gaze comprimate Recipienți ficși sau transporabile cu gaze sub presiune; recipienți de tip "Spray", etc. Indiferent de modul de ambalare

6.2.20.Lichidele combustibile se încadrează în clase de combustibilitate, în funcție de temperatura de inflamabilitate a vaporilor acestora, conform tabel 6.2.20. +
Tabel 6.2.20.
Clase de combustibilitate a lichidelor combustibile

Temperatura de inflamabilitate a vaporilor t1, (°C) 28ºC÷ 55°C > 100°C L I L III

6.2.21.În funcție de capacitatea de depozitare și clasa de periculozitate a lichidelor combustibile stocate, categoriile depozitelor de lichide combustibile, se stabilesc conform tabel 6.2.21. +
Tabel 6.2.21.
Categorii de depozite de lichide combustibile

Categoria depozitului
Lichide din clasa LI – LII
D1 peste 500.000 30.001 – -100.000
D3 12.501 – 150.000 501 – 2.500
D5 251 – – 2.500 11 – -50
D7 până la 50Depozitele de lichide în rezervoare, după modul lor de execuție, pot fi:a)semiîngropate, când fundul rezervoarelor se află îngropat mai mult de jumătate din înălțimea acestora, iar nivelul maximum posibil al lichidului combustibil nu se găsește mai sus de 2,00 m față de cota terenului înconjurător;c)În construcții sau încăperi ale construcțiilor, în cazurile și condițiile admise de normativ, lichidele combustibile se pot depozita în rezervoare sau recipiente (ambalaje). Indiferent de modul de stocare a lichidelor combustibile, este obligatorie precizarea categoriei depozitului, conform art. 2.6.21. și asigurarea măsurilor de protecție specifice prevăzute în normativ și reglementările tehnice specifice, astfel încât să se asigure limitarea propagării incendiilor și condițiile stingerii cu operativitate.6.2.24.Depozitarea lichidelor cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor sub 28°C, în cantități mai mari de 2,00 mc și stocate în recipiente și ambalaje, se recomandă să se realizeze în construcții supraterane. +
Depozite închise6.2.25.6.2.26.Construcțiile închise stabilite de beneficiar, în care sunt depozitate materiale, substanțe, produse, obiecte de valoare, sau cu risc mare de incendiu, se recomandă să fie compartimentate cu elemente rezistente la foc în arii construite de maximum 750 m și echipate cu instalații de semnalizare și stingere a incendiilor.6.2.28.Fac excepție depozitele cu platforme de stocare mecanizate, fără locuri permanente de lucru, la care platformele (totale sau parțiale) pot fi materiale și elemente C0 (CA1), rezistente la foc minimum 15 mminute, dacă sunt prevăzute instalații automate de stingere a incendiului la fiecare nivel.Construcțiile depozitelor cu stive mai înalte de 6,00 m trebuie să îndeplinească condițiile și nivelele de performanță stabilite în reglementările tehnice de specialitate corespunzător densității sarcinii termice și pericolului de propagarea a focului. De regulă, aceste depozite cu stive înalte, trebuie echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor.6.2.30.
6.2.31.6.2.32.Stocurile tampon de materiale și substanțe combustibile din clasele de periculozitate P4 și P5, în afara celor din fluxul tehnologic, se separă de restul construcției prin pereți și după caz planșee C0 (CA1) cu rezistența la foc de minimum 3 ore pentru pereți și 1 Vz ore pentru planșee.Golurile de circulație sau funcțional necesare din elementele de separare, se protejează cu elemente de închidere rezistente la foc 1 oră echipate cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu.Pentru clasa de periculozitate P1, separarea se poate realiza cu pereți și planșee CO <CA1), iar golurile de comunicare din acestea protejândusecu elemente deînchidere incombustibile.În încăperile de depozitare a materialelor combustibile din clasele de periculozitate P3, P4 și P5, nu sunt admise spații libere pentru birouri, pentru finisarea, încercarea sau repararea produselor depozitate, precum și pentru distribuirea lichidelor combustibile.Asemenea spații se amenajează în încăperi proprii, separate față de cele de depozitare prin pereți și după caz, planșee C0 (CA1), rezistente la foc conform prevederilor art. 2.4.2.6.2.35.6.2.36.Fac excepție de la prevederile art. 6.2.35. și 6.2.36. spațiile de recepție – expediție ale depozitelor din clasele de periculozitate P3, P4 și P5, la care se asigură aceleași măsuri de siguranță la foc ca la încăperile de depozitare aferente, situațiile în care nu mai este obligatorie separarea de depozit.De asemenea, la depozitele cu clasa P1 și P2 de periculozitate a materialelor și substanțelor depozitate, nu este obligatorie separarea spațiilor de recepție-expediție și a birourilor.Construcțiile supraterane închise pentru depozitarea lichidelor combustibile se realizează din materiale și elemente de construcție CO (CA1), rezistente la foc corespunzător normativului și a reglementărilor de specialitate, asigurându-se compartimentarea antifoc și după caz antiex a încăperilor de depozitare cu capacitatea de maximum 50 ms lichide din clasele LI sau LII (respectiv echivalentul acestora pentru LIII și LIV).6.2.39.Încăperile prevăzute la art. 6.2.39. pot avea un gol de acces pentru vizitare practicat în elementele de separare față de restul construcției; protejat cu element de închidere rezistent la foc minimum 45 de minute și prevăzut cu parapet (prag) cu înălțimea astfel stabilită încât să nu fie posibilă scurgerea lichidului în afara încăperii în caz de avarie.Rezervoarele se prevăd cu preaplin și conducta de aerisire cu opritor de flăcări dispus în exterior.6.2.41.Depozitarea combustibilului solid aferent centralelor termice, cu capacitatea maximă de 2,00 mc, se realizează în condițiile stabilite la art. 6.2.39., fiind admisă comunicarea cu sala cazanelor prin uși rezistente la foc minimum 45 de minute. Fac excepție centralele termice cu capacități mari, la care se respectă prevederile reglementărilortehnice specifice.6.2.43.6.2.44.6.2.45.Depozitele închise pentru materiale și substanțe combustibile se echipează cu instalații de semnalizare și stingere a incendiilor conform reglementărilor tehnice de specialitate, asigurându-se și dotarea corespunzătoare cu mijloace tehnice de stingere în caz de incendiu. +
Depozite deschise6.2.46.În cazul depozitării pe aceeași platformă a materialelor și substanțelor combustibile din sorturi diferite, se va asigura dispunerea organizată a acestora, astfel încât să nu favorizeze propagarea incendiilor pe suprafețe mari.6.2.48.6.2.49.
6.2.50.Depozitele deschise de materiale și substanțe combustibile se dotează cu mijloace de primă intervenție și se echipează cu instalații de semnalizare și stingere a incendiilor corespunzător reglementărilor tehnice de specialitate.6.2.52.Pentru accesul și intervenția operativă în caz de incendiu, depozitele deschise vor avea asigurat accesul pe toate laturile. +
Partea A IV-ACONSTRUCȚII CU FUNCȚIUNI MIXTE +
Capitolul 7PERFORMANȚE COMUNE CONSTRUCȚIILOR CU FUNCȚIUNI MIXTE7.1.RISCURI ȘI CATEGORII DE PERICOL DE INCENDIU, GRADE DE REZISTENȚĂ LA FOC +
Riscuri și categorii de pericol de incendiu7.1.1.Pentru funcțiuni civile (publice) se stabilesc riscuri de incendiu, iar pentru cele de producție și/sau depozitare riscurile de incendiu se exprimă prin categorii de pericol de incendiu, determinate conform prevederilor normativului.7.1.3.7.1.4.
+
Grade de rezistență la foc7.1.5.
7.2.AMPLASARE ȘI CONFORMARE LA FOC +
Amplasare7.2.1.Construcțiile cu funcțiuni mixte care cuprind activități cu risc sau pericol mare de incendiu sau un număr mare de persoane, se recomandă să fie amplasate independent, la distanțele de siguranță normate față de vecinătăți.
+
Conformare la foc7.2.3.Atunci când o clădire civilă (publică) cuprinde activități civile publice diferite și independente funcțional, se asigură îndeplinirea condițiilor de performanță corespunzătoare cele mai severe prevăzute de normativ pentru respectivele funcțiuni civile (publice).Dacă aceste funcțiuni sunt dispuse într-o clădire înaltă, foarte înaltă, sau cu săli aglomerate, vor fi îndeplinite și condițiile de performanță specifice acestora.În construcțiile cu funcțiuni mixte civile (publice), de producție și/sau depozitare, în fiecare porțuine se asigură îndeplinirea condițiilor de performanță cele mai severe prevăzute în normativ pentru respectivele funcțiuni având în vedere și implicațiile acestora asupra întregii construcții.7.2.6.În construcțiile etajate cu funcțiuni mixte, civile (publice), de orice fel, nu este admisă dispunerea unor spații sau încăperi cu pericol de explozie, din categoria A sau B (BE3a,b) de pericol de incendiu, la nivelurile lor inferioare (supraterane sau subterane).7.2.8.ALCĂTUIRI CONSTRUCTIVE7.3.1.Eventualele goluri interioare ale elementelor de construcție vor avea continuitatea întreruptă conform normativului, astfel încât să nu favorizeze propagarea focului și a fumului pe arii mari construite și între funcțiuni sau destinații diferite.7.3.3.La alcătuirea și realizarea porțiunilor de construcție cu funcțiuni distincte civile (publice) de producție și/sau depozitare, se vor îndeplini condițiile de performanță specifice fiecărei funcțiuni, conform prevederilor normativului, iar întreaga construcție trebuie să asigure îndeplinirea condițiilor de performanță corespunzătoare ansamblului considerat, conform prevederilor art. 7.1.1. la 7.1.4.7.3.5.7.3.6.Porțiunile de clădire care cuprind sau se încadrează în categoria sălilor aglomerate vor fi alcătuite corespunzător prevederilor specifice acestora, separându-se de alte funcțiuni ale construcției prin elemente de construcție verticale și după caz, orizontale, corespunzător normativului.7.3.8.La alcătuirea construcțiilor și a elementelor de construcție se respectă condițiile de performanță comune stabilite, de la art. 2.3.1. la 2.3.60, precum și cele specifice funcțiunilor respective.7.4.Funcțiunile independente dispuse în construcție se separă între ele și față de căile comune de circulație și evacuare, prin elemente de construcție rezistente la foc conform prevederilor normativului.În cazul în care funcțiunile respective constituie compartimente de incendiu distincte, separarea acestora se realizează, după caz, cu pereți de compartimentare rezistenți la foc, antifoc sau antiex.Prin modul de dispunere, alcătuire și realizare a elementelor de construcție despărțitoare se va asigura limitarea propagării focului și a fumului la funcțiunile alăturate, pe timpul normat, iar în cadrul aceleiași funcțiuni, a propagării ușoare a focului și fumului pe arii mari.7.4.3.Separarea funcțiunilor diferite în clădiri etajate se asigură prin elemente verticale și orizontale (pereți și planșee) alcătuite și realizate corespunzător spațiului adiacent cel mai periculos, iar eventualele goluri de circulație sau funcționale din elementele de separare vor fi protejate conform normativului.7.4.5.Căile comune de circulație și evacuare (orizontale și după caz, verticale) ale construcției cu funcțiuni mixte, se separă de diferitele funcțiuni adiacente, corespunzător riscului sau categoriei de pericol de incendiu a acestora, potrivit prevederilor normativului.Golurile de circulație din aceste elemente de separare, se protejează corespunzător.Condițiile de performanță ale elementelor de construcție cu rol de limitare a propagării focului și a fumului, alcătuite și realizate conform art. 2.4.1. la 2.4.52, sunt cele stabilite în normativ, corespunzător funcțiunilor respective.7.4.8.EVACUARE FUM (DESFUMARE)7.5.1.Alcătuirea și realizarea evacuării fumului (desfumare), prin tiraj natural – organizat sau mecanic în construcțiile cu funcțiuni mixte, trebuie să corespundă prevederilor art. 2.5.1. la 2.5.30. și prevederilor specifice.7.5.3.7.5.4.Este obligatorie realizarea independentă a evacuării fumului în caz de incendiu din sălile aglomerate, din depozite pentru materiale și/sau substanțe combustibile, precum și din alte încăperi și spații ale construcției cu funcțiuni mixte pe care le stabilește beneficiarul.7.5.6.Ghenele și canalele pentru evacuarea fumului dintr-o funcțiunea distinctă, nu trebuie să treacă prin alte funcțiuni, iar când aceasta este justificată tehnic, pe toată porțiunea de trecere pereții ghenelor sau canalelor vor fi CO (CA1) și cu rezistența la foc corespunzătoare densității sarcinii termice din spațiul respectiv, dar minimum 2 ore.7.5.8.CĂI DE EVACUARE ÎN CAZ DE INCENDIU7.6.1.Căile de evacuare ale construcției cu funcțiuni mixte pot fi proprii unei funcțiuni sau grup de funcțiuni, ori comune tuturor funcțiunilor din construcție.7.6.3.7.6.4.Golurile de acces la căile de evacuare practicate în pereții despărțitori ai acestora, se protejează cu elemente de închidere corespunzătoare riscului (categoriei de pericol) de incendiu și destinației fiecărei funcțiuni și tip de clădire.7.6.6.7.6.7.7.6.8.7.6.9.La determinarea fluxurilor de evacuare în caz de incendiu, de regulă, se are în vedere construcția în ansamblu. Atunci când căile de evacuare sunt comune, corespunzător modului în care construcția este considerată conform prevederilor 7.1.3. și 7.1.4., (civilă (publică) de producție și/sau depozitare), se asigură cele mai severe măsuri de protecție specifice funcțiunilor. În cazul în care se prevăd căi de evacuare distincte (proprii) unei funcțiuni sau grup de funcțiuni, la determinarea fluxurilor de evacuare se respectă condițiile stabilite pentru funcțiunea sau funcțiunile respective.7.6.11.Capacitatea de evacuare a unui flux (C) se determină corespunzător fiecărei funcțiuni luată în considerare, conform prevederilor normativului, iar pentru întreaga construcție căile comune de evacuare vor asigura condițiile normate cele mai severe.Dacă deasupra nivelului construcției supraterane care asigură dimensionarea rampelor scărilor de evacuare se află funcțiuni care necesită – conform normativului – dimensiuni mai mici, în porțiunile respective se pot reduce corespunzător aceste dimensiuni.7.6.13.Alcătuirea și dimensionarea căilor de evacuare în caz de incendiu, vor corespunde condițiilor stabilite în normativ.7.6.15.INSTALAȚII DE SEMNALIZARE ȘI STINGERE A INCENDIILOR7.7.1.Atunci când beneficiarul solicită, construcția se poate echipa și dota suplimentar cu instalații de semnalizare și stingere față de prevederile reglementărilor tehnice de specialitate.7.7.3.De regulă, construcțiile cu funcțiuni mixte se echipează cu instalații comune, care asigură protecția întregii construcții.În cazul în care numai o parte din funcțiunile construcției necesită instalații de semnalizare și/sau stingere conform reglementărilor, acestea pot fi prevăzute numai în spațiile respective, proiectantul justificând tehnic soluția stabilită.Pentru supravegherea și controlul permanent al funcționării instalațiilor de prevenire și stingere a incendiilor din construcțiile cu funcțiuni mixte, de regulă, se asigură un dispecerat central de supraveghere a clădirii dispus – pe cât posibil la parter – care să asigure urmărirea funcționării acestor instalații din toate spațiile construcției.Diferitele funcțiuni pot avea puncte proprii de supraveghere și control ale instalațiilor cu care sunt echipate, dar a căror funcționare va fi semnalizată și la dispeceratul central al clădirii.INSTALAȚII UTILITARE AFERENTE7.8.1.Instalațiile utilitare aferente construcției vor corespunde destinațiilor și riscurilor (categoriilor de pericol) de incendiu stabilite asigurând limitarea propagării focului și a fumului în construcție.7.8.3.Spațiile și încăperile cu degajări de substanțe combustibile, vor avea asigurată evacuarea acestora pe măsura degajării lor, separată și astfel realizată încât să nu producă incendii sau explozii.7.8.5.CĂI DE ACCES, INTERVENȚIE ȘI SALVARE7.9.1.Construcțiile supraterane cu funcțiuni mixte, de regulă, trebuie să fie accesibile autospecialelor de intervenție în caz de incendiu, cel puțin pe două laturi.7.9.3.Alcătuirea, conformarea și reaiizarea căilor exterioare de circulație a autospecialelor de intervenție, vor corespunde prevederilor normativului și aie reglementărilor tehnice.7.9.5.Pentru funcțiuni ale construcției care necesită condiții speciale de salvare a utilizatorilor în caz de incendiu (bolnavi, handicapați etc.), se asigură căi de acces, circulație și salvare corespunzător dimensionate, alcătuite și echipate, conform prevederilor normativului și reglementărilor tehnice specifice acestora.7.10.Construcțiile cu funcțiuni mixte se dotează cu mijloace tehnice de stingere corespunzătoare claselor de incendiu din spațiile și încăperile respective, potrivit prevederilor normativului și reglementărilor tehnice specifice acestora.7.10.2.Mijloacele tehnice de stingere cu care se dotează construcția și diferitele funcțiuni ale acesteia, se dispun astfel încât să poată fi ușor accesibile și utilizate în caz de nevoie.7.10.4.De regulă, construcțiile cu funcțiuni mixte vor avea constituite servicii de pompieri (pentru întreaga construcție), atunci când aria desfășurată totală este de 10.000 mp sau mai mare.Beneficiarii pot constitui servicii de pompieri și la arii mai mici sau chiar pentru diferitele funcțiuni dispuse în construcție. +
Capitolul 8PERFORMANȚE SPECIFICE CONSTRUCȚIILOR CU FUNCȚIUNI MIXTE8.1.PERFORMANȚE ALE TIPURILOR DE CONSTRUCȚII CU FUNCȚIUNI MIXTE +
Construcții de tip obișnuit8.1.1.8.1.2.Construcțiile de tip obișnuit pot fi amplasate independent, sau grupate ori comasate cu alte construcții, în condițiile stabilite în normativ și încadrării în limitele admise ale compartimentelor de incendiu.8.1.4.Prin conformarea construcțiilor obișnuite cu funcțiuni mixte, se va urmări dispunerea spațiilor cu riscuri (categorii) mai periculoase în zone distincte și cu măsurile de protecție corespunzătoare astfel încât în caz de incendiu sa nu fie afectate arii mari construite, ori să pună în pericol obiecte învecinate sau ele să fie puse în pericol de vecinătăți.8.1.6.Construcțiile obișnuite cu funcțiuni mixte vor avea asigurate căi de evacuare în caz de incendiu corespunzător dimensionate, alcătuite și realizate, potrivit prevederilor normativului.8.1.8.Pentru asigurarea condițiilor de intervenție în caz de incendiu, construcțiile obișnuite vor avea prevăzute căi de acces, intervenție și salvare, conform prevederilor normativului, astfel încât să fie posibil accesul autospecialelor de intervenție cel puțin pe o latură a construcției.
+
Construcții înalte, foarte înalte, cu săli aglomerate, monobloc sau blindate8.1.10.In construcțiile cu funcțiuni mixte, se pot dispune numai:a)funcțiuni civile (publice) și unele activități de producție și/sau depozitare stabilite în normativ;c)În clădirile civile (publice) înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate, este admisă dispunerea numai a funcțiunilor civile (publice).Dispunerea în acestea a unor funcțiuni distincte de producție și/sau depozitare, este strict interzisă. Fac excepție activitățile aferente funcțiunilor civile (publice) ce se încadrează în nivelele de risc (ateliere întreținere, ediție, depozitare etc.).În construcțiile de producție și/sau depozitare de tip monobloc, pot fi dispuse și funcțiuni civile (publice), cu condiția separării acestora în compartimente de incendiu distincte.8.1.14.La clădirile civile (publice) înalte, foarte înalte sau pentru săli aglomerate, nu se aplică prevederile art. 7.1.3. și 7.1.4., clădirile respective fiind cu caracter civil (public).8.1.16.Pentru fiecare din acestea trebuie îndeplinite condițiile de performanță specifice, prevăzute în normativ.8.2.În construcțiile cu funcțiuni mixte pot fi dispuse funcțiuni civile (publice), de producție și/sau depozitare, în cazurile și condițiile admise de normativ.8.2.2.locuințe, administrative, turism, comerț și parcaje;b)sănătate, locuințe și parcaje învățământ, sport și parcaje:d)Funcțiunile civile (publice) și de producție și/sau de depozitare admise într-o construcție cu funcțiuni mixte, sunt cele cu destinații de locuințe, administrative, comerț și parcaje, împreună cu activități de producție și/sau depozitare care se încadrează în categoriile C, D sau E (BE2, BE1 sau BE1b) de pericol de incendiu.8.2.4.Dispunerea într-o construcție cu funcțiuni mixte numai a activităților de producție și/sau depozitare din categoriile A (BE3a), B (BE3b), C (BE2), D (BE1a) și E (BE1b) de pericol de incendiu, este admisă în condițiile și cu măsurile de protecție stabilite în normativ. +
Funcțiuni mixte civile (publice)8.2.5.În funcție de riscul de incendiu și densitatea sarcinii termice, fiecare funcțiune civilă (publică) distinctă se separă de restul construcției prin pereți și planșee corespunzător alcătuite și realizate, conform normativului.8.2.7.De regulă, funcțiunile civile (publice) cu risc mare de incendiu nu trebuie dispuse sub spații cu aglomerări de persoane sau, în cazul în care aceasta nu este posibilă sau justificată tehnic, se asigură măsuri de protecție corespunzătoare.8.2.9.La alcătuirea construcției și a elementelor de construcție a acesteia, se respectă condițiile de performanță stabilite în prezenta parte și art. 2.3.1. la 2.3.60., precum și cele specifice din partea a II-a a normativului.8.2.11.Prin dispunerea, alcătuirea și realizarea elementelor de construcție despărțitoare se va asigura limitarea propagării focului și a fumului la spațiile adiacente pe timpui normat, iar în cadrul funcțiunii se va împiedica propagarea ușoară a focului și fumului pe arii mari.8.2.13.Prin modul de dispunere și protecție se vor limita posibilitățile de propagare a focului pe fațadele construcției, asigurându-se plinuri între golurile succesive din pereții perimetrali de închidere.8.2.15.Spațiile publice pentru parcarea autoturismelor se separă față de restul construcției cu funcțiuni mixte, prin pereți și planșee CO (CA1) cu rezistență la foc normată și în care nu sunt admise decât goluriie strict necesare circulației funcționale, protejate corespunzător cu elemente de închidere, potrivit prevederilor normativului.8.2.17.Sistemele de evacuare a fumului (desfumare) vor fi independente pentru spațiile stabilite în normativ, iar canaleie și ghenele acestora nu vor constitui căi de propagare a focului și fumului în construcție.8.2.19.Construcțiile cu funcțiuni mixte civile (publice) pot avea căi de evacuare comune tuturor funcțiunilor civile, sau separate pentru una sau mai multe funcțiuni civile (publice) din clădire.8.2.21.La dimensionarea căilor de evacuare ale construcțiilor cu funcțiuni mixte civile (publice) se respectă prevederile specifice acestora.8.2.23.Instalațiile utilitare aferente vor respecta prevederile reglementărilor tehnice de specialitate, corespunzător destinațiilor și riscurilor de incendiu.8.2.25.Pe cât posibil, construcțiile cu funcțiuni mixte civile (publice) trebuie să fie accesibile autospecialelor de intervenție la toate fațadele, dar cel puțin la două.8.2.27.Construcțiile și funcțiunile civile (publice) din acestea, se dotează cu mijloace de primă intervenție corespunzătoare destinației și clasei de incendiu a acestora, potrivit prevederilor normativului.8.2.29.Construcțiile cu funcțiuni mixte civile (publice) vor avea constituite servicii de pompieri atunci când aria desfășurată a acestora estede 15.000 mp sau mai mare.
+
Funcțiuni mixte civile (publice) și unele activități de producție și/sau depozitare8.2.30.Corespunzător riscurilor și categoriilor de pericol de incendiu stabilite și a densității sarcinii termice, fiecare funcțiune distinctă se separă de restul construcției prin pereți și planșee corespunzător amplasate, alcătuite și dimensionate.8.2.32.Se recomandă ca funcțiunile civile (publice) să fie dispuse în zone distincte ale nivelurilor construcției față de cele de producție sau depozitare. Atunci când nu este posibil sau justificat tehnic, se vor asigura separări corespunzătoare.Nu se recomandă dispunerea funcțiunilor civile (publice) direct peste depozite de materiale sau substanțe combustibile cu clasa de periculozitate P4 sau P5 și densitatea sarcinii termice mai mare de 840MJ/mp, iar atunci când nu este posibil, numai cu luarea măsurilor care să împiedice propagarea focului și fumului (separări, protecție cu copertine deasupra ferestrelor, echiparea cu instalații automate de semnalizare și stingere etc.).Construcția cu funcțiuni mixte va avea asigurat gradul de rezistență la foc corespunzător îndeplinirii condițiilor de corelație dintre acesta și aria construită, numărul de niveluri, capacitatea maximă și riscul (categoria) de incendiu, după caz, potrivit normativului, având în vedere modul în care este considerată construcția potrivit art. 7.1.3. și 7.1.4.8.2.35.Diferitele funcțiuni distincte din construcție se separă între ele și față de căile comune de circulație și evacuare, prin elemente de construcție (pereți, planșee) corespunzătoare prevederilor normativului.8.2.37.Golurile de circulație sau funcționale din elementele de separare, se protejează cu elemente de închidere conform normativului, în funcție de rolul acestora pentru siguranța la foc.8.2.39.Evacuarea fumului (desfumarea) în caz de incendiu se asigură corespunzător condițiilor și funcțiunilor dispuse în construcție, (natural-organiza sau mecanic) potrivit normativului.8.2.41.Construcțiile pot avea căi de evacuare comune tuturor funcțiunilor distincte din acestea, sau separate pentru diferite funcțiuni.8.2.43.Prevederea și realizarea instalațiilor de semnalizare și stingere a incendiilor, vor corespunde funcțiunilor respective și claselor de incendiu stabilite.8.2.45.Construcțiile vor avea asigurate căi de acces, intervenție și salvare, astfel distribuite, alcătuite, marcate, echipate și realizate încât să permită intervenția ușoară în caz de incendiu.8.2.47.Funcțiunile distincte și construcțiile se dotează cu mijloace tehnice de stingere corespunzătoare destinației și clasei de incendiu a acestora, potrivit normativului.8.2.49.Atunci când aria desfășurată a construcțiilor se încadrează în limitele stabilite în normativ pentru funcțiunile civile (publice) sau de producție și depozitare vor avea constituite servicii de pompieri. +
Funcțiuni mixte de producție și/sau depozitare8.2.50.Corespunzător categoriilor de pericol de incendiu stabilite, a destinației și densității sarcinii termice, fiecare funcțiune, inclusiv încăperi ale acesteia, se separă de restul construcției prin pereți și planșee corespunzător amplasate, alcătuite și dimensionate conform normativului.8.2.52.8.2.53.Elementele de construcție și construcția în ansamblu, vor fi astfel alcătuite încât să îndeplinească condițiile de comportare la foc specifice acestora.8.2.55.Prin dispunerea și alcătuirea elementelor de construcție despărțitoare, se va asigura limitarea propagării incendiilor la funcțiuni adiacente, precum și pe arii mari ale funcțiunii respective.8.2.57.Elementele de construcție prevăzute pentru limitarea propagării focului și a fumului, se alcătuiesc și realizează conform prevederilor normativului referitoare la construcții de producție și/sau depozitare (art. 2.4.1. la 2.4.52.).8.2.59.Evacuarea fumului (desfumarea) din încăperile de depozitare cu aria mai mare de 36mp, pentru materiale și substanțe combustibile, se asigură independent.8.2.61.Construcțiile pot avea căi de evacuare comune tuturor funcțiunilor sau distincte pentru una sau mai multe funcțiuni.8.2.63.Construcțiile se echipează cu instalații de semnalizare și stingerea incendiilor conform reglementărilor tehnice de specialitate.8.2.65.Se asigură căi de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu, potrivit prevederilor normativului referitoare la construcții de producție și/sau depozitare, astfel încât să permită intervenția ușoară, în special la funcțiunile cu pericol mare de incendiu.8.2.67.Construcțiile și funcțiunile distincte se dotează cu mijloace tehnice de stingere, în funcție de pericol și clasele de incendiu ale acestora, conform normativului.8.2.69.

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
Post
Filter
Apply Filters