NORMATIV TEHNIC din 6 octombrie 2008

pentru lucrări hidrotehnice NTLH-001 "Criterii şi principii pentru evaluarea şi selectarea soluţiilor tehnice de proiectare şi realizare a lucrărilor hidrotehnice de amenajare/reamenajare a cursurilor de apă, pentru atingerea obiectivelor de mediu din domeniul apelor"



+
Articolul 1În vederea respectării principiilor dezvoltării durabile şi, implicit, a protecţiei mediului în domeniul proiectării şi realizării construcţiilor hidrotehnice de amenajare a cursurilor de apă, se vor avea în vedere soluţii care să conducă la minimizarea afectării echilibrului ecologic. +
Articolul 2Echilibrul ecologic, având un caracter fundamental dinamic, se realizează prin menţinerea vitezei, profunzimii şi amplorii modificărilor aduse cursurilor de apă, în limite compatibile cu evoluţia echilibrată a mediului natural, cu capacitatea de regenerare şi autoreglare a lumii vii şi nu prin păstrarea unei stări neschimbate a naturii. +
Articolul 3Concepţia generală de alcătuire a construcţiilor hidrotehnice de amenajare a cursurilor de apă trebuie să respecte criteriile care minimizează afectarea echilibrului ecologic, dintre care se pot enumera:a) obiectivul prioritar să fie protejarea mediului şi conservarea biodiversităţii, avându-se în vedere conservarea şi protejarea habitatelor şi speciilor de interes comunitar; … b) să fie lucrări de tip "elastic", capabile să suporte deformaţii mari, diferenţiate; … c) să permită scurgerea liberă, naturală a apelor, în special în timpul viiturilor, precum şi a gheţii, a plutitorilor sau a materialelor solide aflate în masa de apă; … d) să fie fundate corespunzător în terenul natural, pentru a se evita deteriorările provocate prin avansarea eroziunilor sub corpul construcţiei, inclusiv la retragerea apelor; … e) să evite creşterea gradului de artificializare a cursului de apă prin canalizări şi modificări ale geometriei albiilor; … f) să permită, pentru sectoare mari de amenajare a cursurilor de apă, realizarea etapizată a lucrărilor hidrotehnice, cu asigurarea urmăririi în timp a proceselor morfologice şi a parametrilor de performanţă ai proiectului; … g) proiectarea amenajărilor hidrotehnice va avea în vedere respectarea limitelor admise pentru indicatorii hidromorfologici, fizico-chimici şi biologici ai ecosistemelor acvatice, pentru îndeplinirea scopului principal de atingere a obiectivelor de mediu pe toate cursurile de apă amenajate; … h) abateri de la aceste criterii vor putea fi justificate numai de scopul apărării populaţiei şi/sau a unor obiective cu valoare social-economică. … +
Articolul 4Scenariile tehnico-economice şi variantele constructive de realizare a investiţiei din cadrul studiului de fezabilitate, precum şi a intervenţiilor constructive, cu recomandarea variantei de amenajare a cursurilor de apă, se vor baza pe metodologia prezentată în anexa nr. 1. +
Articolul 5(1) Lucrările hidrotehnice de amenajare a cursurilor de apă se vor conforma prevederilor schemelor directoare de amenajare şi management al bazinului hidrografic, denumite în continuare scheme directoare, care reprezintă instrumentul de planificare strategic de gestiune a resurselor de apă în cadrul fiecărui bazin hidrografic. … (2) Până la data intrării în vigoare a schemelor directoare se vor aplica prevederile art. 43 alin. (1^4) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, prin care schemele-cadru de gospodărire a apelor existente la data publicării legii constituie baza schemelor directoare şi îşi vor păstra valabilitatea până cel târziu la data de 22 decembrie 2009. … (3) Se pot admite abateri faţă de obiectivele de mediu din domeniul apelor numai în cazuri bine justificate şi respectându-se următoarele condiţii: … a) luarea tuturor măsurilor pentru a diminua efectele negative asupra stării corpurilor de apă; … b) scopul pentru realizarea unui obiectiv care alterează starea corpurilor de apă este de interes public, pentru dezvoltarea durabilă sau securitatea oamenilor, şi nu poate fi obţinut prin alte mijloace; … c) modificarea caracteristicilor fizice ale corpurilor de apă şi justificarea acestor modificări vor fi prezentate în planul de management, parte integrantă a schemelor directoare. … +
Articolul 6(1) Analiza şi adoptarea soluţiilor constructive vor acorda o atenţie deosebită impactului socioeconomic şi ecologic al amenajării cursurilor de apă, din punctul de vedere al adaptabilităţii la dinamica morfologică a albiei, fără afectarea semnificativă a atributelor funcţionale, al materialelor de construcţie utilizate, al capacităţii de acoperire cu vegetaţie etc. … (2) Din punctul de vedere al adaptabilităţii la dinamica morfologică a albiei, fără afectarea semnificativă a atributelor funcţionale, se stabilesc următoarele categorii de soluţii constructive: … a) structuri elastice, care se pot deforma fără să se încarce cu eforturi interioare semnificative. Aceste structuri se "mulează" pe formele albiei, cu degradări minime, fiind apte să funcţioneze la parametri convenabili şi permiţând restabilirea unei stări noi de echilibru ecologic şi morfologic, ţinându-se seama de starea de echilibru dinamic în care se află în mod natural cursul de apă. Exemple tipice sunt lucrările din fascine, cea mai mare parte a gabioanelor, saltelele de diferite tipuri, protecţiile şi epiurile din piatră spartă, plasele de materiale plastice etc.; … b) structurile rigide care, în cursul deplasărilor şi deformaţiilor suportului, ca urmare a dinamicii morfologice a albiei, îşi schimbă poziţia prin înclinare, răsturnare, răsucire, creând spaţii libere între elemente sau între acestea şi suport, ori rupându-se pur şi simplu sub acţiunea unor eforturi pe care nu sunt capabile să le preia. Aceste structuri nu permit, în general, restabilirea echilibrului morfologic şi ecologic al albiei. Exemplele tipice sunt lucrările din beton de ciment, simplu sau armat, respectiv ziduri de sprijin, praguri, pereuri cu plăci mari, căptuşeli de protecţie a malurilor etc.; … c) structuri cu deformabilitate limitată, semirigide, care permit deformaţii relativ mici, fără degradări importante, dar care nu rezistă la deformaţii mari, conducând la defecţiuni similare celor ale structurilor rigide. Ele se pot adapta schimbărilor morfologice limitate, dar nu dau satisfacţie la modificări morfologice mari, datorate unor viituri excepţionale sau unor fenomene locale. Exemple: căsoaie cu structură din elemente prefabricate de beton sau lemn, gabioane cu muchii din profile metalice mari, protecţii, respectiv peree ori apărări de maluri din prefabricate de beton de dimensiuni mici sau din zidărie cu mortar, căptuşeli din beton bituminos etc. … (3) Din punctul de vedere al materialelor de construcţie utilizate se disting: … a) materiale naturale: materiale pământoase (argile, nisipuri etc.), balast, piatră spartă, anrocamente, blocuri, materiale lemnoase, vegetale etc.; … b) materiale artificiale: betoane, metale, materiale plastice etc. … (4) Structurile lucrărilor pot fi alcătuite dintr-o singură categorie de materiale, dar cel mai adesea utilizează ambele categorii, într-un număr mare de soluţii şi combinaţii. Pentru refacerea sau menţinerea unei stări de echilibru ecologic, utilizarea materialelor naturale apare ca fiind soluţia cea mai convenabilă. Materialele artificiale nu se încadrează în ciclurile naturale ale ecosistemelor, produc uneori poluare prin transformări fizico-chimice şi sunt adesea evitate de faună în alegerea habitatelor. … (5) Din punctul de vedere al capacităţii de acoperire cu vegetaţie care să se încadreze în ecosistem, există: … a) materiale şi structuri improprii dezvoltării vegetaţiei, exceptându-se eventual anumiţi muşchi, licheni sau unele specii de alge. Aceste materiale, precum betoanele, metalele, materialele plastice, anrocamentele, nu favorizează dezvoltarea ecosistemelor; … b) materiale care favorizează dezvoltarea unei vegetaţii perene, cu elemente de floră caracteristice ecosistemului natural sau compatibile cu acesta: materiale pământoase, balast, materiale lemnoase etc.; … c) materiale special concepute pentru dezvoltarea unui anumit tip de vegetaţie. Se pot da ca exemplu plasele metalice sau din mase plastice cu suspensii de bitum conţinând seminţele plantelor, covoarele conţinând, de asemenea, seminţele unor plante etc. Aceste materiale sunt integrate în ansamblul amenajării hidrotehnice prin folosirea unor structuri şi procedee, cum ar fi: prefabricate de beton cu goluri speciale pentru vegetaţie, utilizarea unor structuri speciale din mase plastice, textile, metal etc., care să permită fixarea şi dezvoltarea vegetaţiei. … +
Articolul 7În selectarea soluţiilor de amenajare a cursurilor de apă se vor analiza şi optimiza tipurile de amenajări, precum şi efectele primare ale acestora, constituite din:a) reducerea lungimii prin rectificare; … b) adâncirea albiei; … c) fixarea albiei şi/sau a malurilor; … d) lărgirea albiei, … care produc numeroase şi complexe efecte secundare cu impact asupra mediului. +
Articolul 8(1) Adoptarea conceptului de amenajare a cursurilor de apă "mai mult spaţiu pentru râuri" acordă o atenţie deosebită armonizării cerinţelor sociale şi economice, precum alimentarea cu apă, apărarea împotriva inundaţiilor etc., cu cerinţele de dezvoltare durabilă şi protecţie a mediului. … (2) Continuitatea râului şi a legăturilor sale cu lunca inundabilă se asigură prin realizarea unor habitate de tipul zonelor umede pentru conservarea florei şi faunei acvatice, atenuarea viiturilor, refacerea stocurilor disponibile ale apelor subterane, reţinerea nutrienţilor etc. … (3) Noile spaţii pentru atenuarea viiturilor şi pentru conservarea biodiversităţii asociate luncilor inundabile oferă condiţii de dezvoltare a ecosistemelor, pentru recreere şi turism, dar şi pentru unele activităţi economice. … +
Articolul 9(1) Impactul produs de şantierul amenajării, care este, de regulă, remanent în timp, acoperă o zonă mai întinsă decât ampriza lucrărilor, putând fi resimţit la distanţe foarte mari de aceasta. … (2) În cazul în care impactul produs în perioada execuţiei lucrărilor este ridicat şi, în mod suplimentar, poluant, pentru lucrările de amenajare mai extinse sau la care intervin lucrări terasiere în albie se vor preciza toate măsurile necesare asigurării unui impact minim şi acceptabil asupra mediului: accesele mijloacelor mecanizate, depozitarea deşeurilor, condiţiile de verificare şi întreţinere a utilajelor etc. … +
Articolul 10Evaluarea impactului lucrărilor de amenajare a cursurilor de apă se cuantifică prin considerarea naturii lucrărilor proiectate şi a sensibilităţii mediului, în cadrul procedurii de calcul privind "Indicii globali de evaluare a impactului hidromorfologic al amenajărilor hidrotehnice asupra mediului", prezentată în anexa nr. 2. +
Articolul 11Anexa nr. 3 cuprinde o aplicaţie a metodologiei pe un caz reprezentativ şi ilustrează aplicarea acestei metode, bazată pe analiza de decizie multicriterială, pe un exemplu fictiv, apropiat de situaţiile existente în practica inginerească. +
Articolul 12Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul normativ tehnic. +
Anexa 1––-la normativul tehnic–––––––METODOLOGIE 06/10/2008 +
Anexa 2––-la normativul tehnic–––––––INDICI GLOBALIde evaluare a impactului hidromorfologic alamenajărilor hidrotehnice proiectate asupra mediului1. Procedura expusă în continuare prezintă evaluarea impactului hidromorfologic al amenajărilor hidrotehnice proiectate asupra mediului prin 2 indicatori de cuantificare:a) indicele impactului global datorat soluţiilor de amenajare, notat IGSA, care identifică şi calculează impactul "artificializării" albiei prin soluţii de amenajare; … b) indicele impactului global datorat soluţiilor constructive, notat IGSC, care identifică şi calculează impactul "artificializării" albiei prin soluţii constructive. … 1.1. Cuantificarea indicilor globali menţionaţi la pct. 1, exprimat prin "costul ecologic", permite evaluarea influenţei relative a diverşilor parametri de "artificializare", orientând astfel alegerea şi ameliorarea soluţiilor propuse din punctul de vedere al impactului hidromorfologic.1.2. Indicii globali de evaluare a impactului "artificializării" albiei prin soluţii de amenajare şi prin soluţii constructive sunt utilizaţi ca subcriterii ai criteriului ecologic, potrivit art. 10 din anexa nr. 1 la normativul tehnic.2. Metoda de evaluare anticipată a impactului hidromorfologic al amenajărilor proiectate*1) serveşte şi la compararea soluţiilor de amenajare propuse, pe baza indicelui de "artificializare", denumit în continuare IGSA. În principiu, procedura cuantifică "costul ecologic" pentru 4 elemente:–––-*1) Propusă de Wasson Malavoi, Maridet, Sochon şi Paulin, 1995.a) caracteristicile tronsonului de albie care va fi probabil afectat de lucrările hidrotehnice; … b) clasa de importanţă a râului reprezentată de marimea şi caracteristicile de calitate ecologica a râului, denumită rangul fluvial; … c) intensitatea agresiunii de artificializare prin modificarea morfologiei râului; … d) timpul. … 2.1. Caracteristicile tronsonului sunt reprezentate de un coeficient A, ale cărui valori (cost ecologic) rezultă din graficul din fig. 1, în funcţie de procentul lungimii porţiunii artificializate din lungimea tronsonului analizat.Fig. 1. Costul ecologic al artificializarii pe unitatea de lungime a tronsonului–––-NOTĂ(CTCE)Figura 1 – se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 4 noiembrie 2008, pagina 15 (a se vedea imaginea asociată).2.1.1. Alegerea şi delimitarea unui tronson au în vedere analiza unui sector de râu relativ omogen din punct de vedere morfologic şi ecologic, care are o identitate recognoscibilă, cu caracter mai ales geografic. Tronsonul analizat trebuie ales strict pe criteriile precizate, fără a fi influenţat de dorinţa de obţinere a unor valori favorabile unei anumite parţi. El se poate identifica cu corpul de apa.2.1.2. Din fig. 1 se observă că amenajarea (şi, implicit, artificializarea) primelor porţiuni din tronson are un impact relativ scăzut pe ansamblu; artificializarea până la 25% din tronson atrage costuri ecologice relativ reduse, întrucât porţiunile rămase în regim natural reuşesc să menţina ecosistemul viabil. După amenajarea a 40-50% din tronson, costurile ecologice cresc în mod spectaculos, semnalând pericolul unui colaps morfologic şi ecologic, iar amenajarea ultimelor porţiuni (ultimii 30% din tronson) conduce la costul ecologic maxim, consfinţind dispariţia practică a ecosistemului originar.2.2. Rangul fluvial este cuantificat printr-un coeficient R, cu valorile de cost ecologic rezultate din graficul din fig. 2.Fig. 2. Costul ecologic al artificializării unui tronson de râu în funcţie de rangul său (valoarea patrimonială)–––-NOTĂ(CTCE)Figura 2 – se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 4 noiembrie 2008, pagina 15 (a se vedea imaginea asociată).Costurile ecologice cele mai mari afectează râurile de ranguri extreme. Pentru râurile de rang înalt, cu importanţă şi "valoare" ridicate, intervenţiile produc în mod evident efecte importante directe şi derivate, implicând costuri ecologice mari. Râurile de rang inferior, cu bazine mici sau/şi cu o stare nu prea bună a ecosistemelor, sunt practic desfiinţate din punct de vedere ecologic prin realizarea unor amenajări care artificializează albiile; de aceea costul ecologic este relativ ridicat.2.2.1. Rangul fluvial este un indice de evaluare a impactului hidromorfologic al amenajărilor hidrotehnice asupra mediului, exprimând clasa de importanţă a râului, stabilită în funcţie de talia râului şi de mărimea bazinului, calitatea ecologică, calitatea apei, mărimea debitelor.2.2.2. Criteriul principal pentru stabilirea rangului este reprezentat de încadrarea calităţii apelor de suprafaţa, care stabileşte starea ecologica a corpurilor de apa, reflectata prin indicatori fizici, chimici şi microbiologici, în conformitate cu valorile din tabelul nr. 6 prevăzut în Normativul privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţa în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apa, aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 161/2006.2.2.3. Al doilea criteriu este mărimea râului, care se defineşte prin debitul mediu multianual pe tronsonul analizat, respectiv media debitelor la capetele tronsonului, notat prin Q(m). Intervalele de debite au fost stabilite avându-se în vedere că cea mai mare parte a râurilor interioare sunt relativ mici.2.2.4. Cel de-al treilea criteriu se referă la interesul ecologic şi/sau social-economic pe care îl prezintă tronsonul analizat, dacă acesta este cu adevărat major la nivel regional sau naţional.Tabelul nr. 1Determinarea rangului fluvial

2.2.5. Interesul ecologic este reprezentat de existenţa unor ecosisteme viguroase, echilibrate şi diversificate, de asocieri rare de specii sau de specii şi populaţii rare, endemice ori în pericol de dispariţie. Tronsoanele de râu aflate total sau parţial în zone protejate, rezervaţii ori parcuri naturale beneficiază de o mărire a rangului, conform prevederilor subpct. 2.2.7.2.2.6. Interesul social major se poate traduce prin existenţa unor zone de turism, agrement sau activităţi sportive acvatice cu tradiţie şi prestigiu. Râurile care trec prin sau în imediata vecinătate a unor staţiuni balneare ori de odihnă şi tratamente medicale prezintă interes social major.2.2.7. Pentru tronsoane de râu aflate total sau parţial în zone protejate ecologic, rangul se va mări cu o unitate, iar pentru cele aflate total ori parţial în rezervaţii sau parcuri naturale, rangul se va mări cu două unităţi.2.2.8. În funcţie de încadrarea tronsonului de râu artificializat în cele 3 criterii se determina valoarea rangului fluvial pe baza valorilor prevăzute în tabelul nr. 1. Cu valoarea rangului astfel stabilită, se determina în graficul din fig. 2 valoarea coeficientului R.2.3. Intensitatea impactului evaluează discordanţa dintre starea de după amenajare şi morfologia râului care ar corespunde stării sale de echilibru dinamic. Pentru aceasta se utilizează 8 factori i cu importanţă demonstrată în funcţionarea ecologică, cărora le corespund 8 parametri specifici care permit cuantificarea alterării sistemului. Pentru fiecare factor i = 1…8 se determină costul ecologic, a cărui valoare este exprimată printr-un coeficient I(i), cu ajutorul graficelor care asociază o categorie previzibilă de alterare cu impactul (costul) ecologic respectiv.2.3.1. Factorul 1 reprezinta pierderea sinuozităţii şi diminuarea procentului de multiplicare a traseelor paralele de curgere (dispariţia canalelor multiple) în raport cu traseul în plan originar, reperabil adesea pe hărţile sau fotografiile aeriene mai vechi. Valoarea costului ecologic se exprimă prin coeficientul I1 şi se determină utilizându-se graficul din fig. 3. Sinuozitatea S se exprimă prin raportul dintre lungimea desfăşurată a cursului de apă (măsurată la talveg) şi lungimea tronsonului amenajat, măsurată în linie dreaptă între punctele din talveg ale secţiunilor de capăt ale tronsonului amenajat. Costul ecologic Delta Y se determină ca diferenţă între valorile corespunzătoare valorilor sinuozităţii S dinainte şi de după amenajare. De exemplu, o diferenţă de sinuozitate b = 0,5 între S = 1,5 (originar) şi S = 1 (traseu rectiliniu rectificat) atrage un cost ecologic Delta Y(b) = 9 – 0 = 9, reprezentând 90% din cel total maxim, în timp ce o reducere a sinuozităţii a = 0,5 prin rectificare de la S = 2 la S = 1,5 conduce la costuri ecologice reduse, respectiv la Delta Y(a) = 10 – 9 = 1, însemnând numai 10% din cel total maxim. Această observaţie este deosebit de importantă, întrucât pentru nespecialişti – beneficiari ai lucrărilor, proiectanţi ocazionali şi uneori chiar organe de avizare – există tendinţa de a aprecia că rectificările de traseu la sinuozităţi mici nu au aproape nicio influenţă.Fig. 3. Costul ecologic al pierderii sinuozităţii.Se determină în funcţie de diferenţa dintre sinuozitatea originară şi cea de după amenajare.–––-NOTĂ(CTCE)Figura 3 – se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 4 noiembrie 2008, pagina 17 (a se vedea imaginea asociată).2.3.2. Factorul 2 reprezinta reducerea spaţiului de libertate al cursului de apă, măsurată prin sporirea gradului de contracţie laterală impusă de o îndiguire. Acest spaţiu de libertate se evaluează în raport cu lăţimea la ras a albiei minore (w), care constituie unitatea de măsură. Râurile aluviale în echilibru au un spaţiu de libertate de ordinul 12w. Valoarea costului ecologic se exprimă prin coeficientul I2 şi se determină utilizând graficul din fig. 4.Este evident că vom avea un cost ecologic cu atât mai ridicat, cu cât reducerea spaţiului de libertate va fi mai mare.Se observă că reducerea spaţiului de libertate pentru valori relativ mici ale acestuia (SL = b = 10w – 3w = 7w) are un cost ecologic mult mai ridicat (Delta Y(b) = 16 – 6 = 10) decât reducerea în domeniul unor valori mari (SL = a = 24w – 10w = 14w), care conduc la un cost ecologic relativ redus (Delta Y(a) = 20w – 16w = 4w). Aceasta înseamnă că albiile majore originare relativ înguste se deteriorează mai grav prin îndiguiri decât cele relativ largi.Fig. 4. Costul ecologic al reducerii spaţiului de libertate–––-NOTĂ(CTCE)Figura 4 – se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 4 noiembrie 2008, pagina 17 (a se vedea imaginea asociată).2.3.3. Factorul 3 reprezinta perioada de revenire a debitului de umplere a albiei minore, considerând ca normală, într-o primă aproximare, o frecvenţă de o dată la 2 ani. Valoarea acestui parametru se determină prin studii hidrologice asupra variabilităţii regionale a debitelor maxime anuale. Valoarea costului ecologic se exprimă prin coeficientul I3 şi se determină utilizându-se graficul din fig. 5. Pentru râuri cu perioade de revenire a debitelor de umplere a albiei minore relativ mici, sub 10 ani, costurile ecologice sunt mai mari decât la valori mari ale acesteia.2.3.4. Factorul 4 reprezinta sporirea lăţimii scurgerii la etiaj (debitul mediu lunar minim) şi este important, deoarece poate provoca reducerea adâncimilor medii, încălzirea estivală excesivă a apei, îngheţul pe timp de iarnă şi colmatarea fundului. Se măsoară în procente din lăţimea originară. Valoarea costului ecologic se exprimă prin coeficientul I4 şi se determină utilizându-se graficul din fig. 6.Fig. 5. Costul ecologic al reducerii frecvenţei inundărilor lateraleFigura 5 – se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 4 noiembrie 2008, pagina 18 (a se vedea imaginea asociată).Fig. 6. Costul ecologic al reducerii lăţimilor de curgere la etiaj–––-NOTĂ(CTCE)Figura 6 – se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 4 noiembrie 2008, pagina 18 (a se vedea imaginea asociată).2.3.5. Factorul 5 exprimă alterarea structurii fizice (de adăpost al faunei) şi a conectivităţii şi are mai mulţi parametri indicatori:a) dispariţia secvenţelor de facies rapid – adânc, care constituie o alterare majoră a mediului fizic; … b) modificarea structurilor de adăpost, de natură minerală şi vegetală. … Valoarea costului ecologic se exprimă prin coeficientul I5 şi se determină utilizându-se datele din tabelul nr. 2.Tabelul nr. 2Costurile ecologice ale alterării structurilor de adăpost şi faciesurilor

2.3.6. Factorul 6 cuantifica alterarea substratului, realizata, de regulă, prin lucrări de terasamente care afectează patul albiei prin modificarea granulozitaţii acestuia. Debitul de antrenare al particulelor din noul pat se determină prin calcule hidraulice clasice. Frecvenţa de revenire a acestui debit permite să se estimeze riscul instabilităţii substratului. Compararea frecvenţelor de punere în mişcare a particulelor înainte şi după realizarea lucrărilor, respectiv diferenţa de frecvenţă, permite să se cuantifice creşterea probabilă a instabilităţii printr-o evaluare minimală.Valoarea costului ecologic al alterării substratului se exprimă prin coeficientul I6 şi se determină utilizându-se datele din fig. 7. Se observă că pentru o diferenţă de frecvenţă a debitelor capabile să antreneze substratul din domeniul frecvenţelor relativ reduse, cum ar fi b = 11,2 – 8 = 3,2 cazuri/an, costul ecologic este Delta Y(b) = 8 – 2 = 6, în timp ce o diferenţă mai mare, dar în domeniul frecvenţelor mari, a = 20 – 11,2 = 8,8 cazuri/an, atrage după sine costuri ecologice mult mai mici, respectiv Delta Y(a) = 10 – 8 = 2. Se menţionează că stabilizarea excesivă a patului constituie o perturbare serioasă a funcţionării ecologice.Fig. 7. Costul ecologic al alterării stabilităţii substratuluiFigura 7 – se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 4 noiembrie 2008, pagina 19 (a se vedea imaginea asociată).2.3.7. Factorul 7 reprezinta pierderea conectivităţii laterale, care poate fi evaluata prin reducerea lăţimii zonei inundabile corespunzătoare viiturilor produse o dată la 30 de ani, raportată la lăţimea la ras a albiei minore w. Valoarea costului ecologic se exprimă prin coeficientul I7 şi se determină utilizându-se graficul din fig. 8.Fig. 8. Costul ecologic al pierderii conectivităţii lateraleFigura 8 – se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 4 noiembrie 2008, pagina 20 (a se vedea imaginea asociată).2.3.8. Factorul 8 indica crearea de obstacole artificiale în calea circulaţiei peştilor, care are un impact ce trebuie evaluat pe ansamblul tronsonului analizat, în funcţie de posibilitatea de trecere peste lucrări de amenajare la diferite debite de scurgere şi în funcţie de numărul de obstacole pe kilometrul de tronson. Valoarea costului ecologic al obstacolelor se exprimă prin coeficientul I8 şi se determină utilizându-se graficul din fig. 9.Fig. 9. Costul ecologic al obstacolelor artificiale în calea circulaţiei peştilorFigura 9 – se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 4 noiembrie 2008, pagina 20 (a se vedea imaginea asociată).2.3.9. Intensitatea totală a artificializării pe unitatea de tronson I este suma coeficienţilor I1… I8.2.4. TimpulEvaluarea duratei impactului cuprinde 3 elemente:a) remanenţa alterării fizice (în funcţie şi de reversibilitatea amenajării); … b) repetarea intervenţiilor cu efect de cumulare a impactului; … c) agravarea posibilă a unor forme de impact pe termen lung, mai cu seamă dacă este perturbat echilibrul morfologic dinamic. … Reversibilitatea unei amenajări poate fi estimată plecându-se de la natura lucrărilor şi de la natura energiei potenţiale a râului. Pe această bază se atribuie amenajării un coeficient multiplicator T, care este în fond timpul de remanenţă previzibil sau durata impactului cumulat pentru intervenţiile repetitive (ambele măsurate în ani).3. Indicele impactului global datorat soluţiilor de amenajare (sau indicele L.I.T.), notat cu IGSA, se determină cu relaţiile:IGSA = LITw^2●10^-4L = (l/w)ARl = l1 + l2 + … + I8unde:L – lungimea tronsonului analizat, măsurată în multipli de w;I – coeficientul total de intensitate;I1 …I8 – coeficienţi de intensitate parţiali;w^2 – suprafaţa în hectare a fiecărei unităţi de linear artificializat;l – lungimea tronsonului amenajat;w – lăţimea la ras a albiei minore;A – coeficient al caracteristicilor tronsonului (determinat conform graficului din fig. 1);R – coeficient al rangului fluvial (determinat conform graficului din fig. 2);T – durata de remanenţă (ani).4. Impactul "artificializării" albiei prin soluţii constructive cuantifică intensitatea impactului ţinând seama de soluţiile constructive concrete ale lucrărilor de amenajare. Pe baza caracterizarii şi clasificarii tipurilor de soluţii constructive, prezentate detaliat la art. 6 din normativul tehnic şi urmând modelul de evaluare a costului ecologic descris în continuare, se propune determinarea acestuia conform tabelului nr. 3. Valoarea rezultată va fi indicele de intensitate notat cu I(c).Tabelul nr. 3Costurile ecologice ale soluţiilor constructive – coeficientul I(c)

4.1. Pe baza valorilor indicilor A (caracteristicile tronsonului analizat), R (rangul fluvial) şi T (timpul) se calculează indicele impactului global datorat soluţiilor constructive, notat IGSC, cu relaţia:IGSC = ARI(c)T(l/w)w^2●10^-4cu aceleaşi semnificaţii ale notaţiilor.5. Analiza indicatorilor globali se va finaliza prin întocmirea tabelului nr. 4 al principalelor caracteristici ale componentelor indicilor globali, respectiv costurile ecologice pentru toate variantele de amenajare ale proiectului şi realizarea comentariilor pe baza valorilor din tabel.Tabelul nr. 4Centralizatorul costurilor ecologice şi al indicilor impactului globalpentru variantele de amenajare hidrotehnica a râului

+
Anexa 3––-la normativul tehnic–––––––APLICAŢIEa metodologiei pe un caz reprezentativ1. Descrierea sumară a zonei şi condiţiilor amenajării hidrotehnice a râului1.1. Aplicaţia de calcul se va derula pe un exemplu fictiv, dar foarte apropiat de situaţii existente cunoscute. Toate informaţiile asupra zonei amenajării sunt necesare în analiza multicriterială, astfel că în cazuri reale, acestea vor fi prezentate în capitolul distinct pentru tratarea variantelor de amenajare, precizat la art. 5 alin. (2) din anexa nr. 1 la normativul tehnic.1.2. Obiectul interesului pentru amenajarea hidrotehnică îl constituie un tronson de râu din zona dealurilor subcarpatice joase, pe care, pe o lungime de aproximativ 10 km, râul are un debit mediu multianual practic constant, de aproximativ 1,2 mc/s. Din punctul de vedere al calităţii apelor, râul este de categoria a II-a. Întregul tronson prezintă un interes ecologic moderat, întrucât ecosistemele sale acvatice stabile cuprind specii valoroase de salmonide (lipan).1.3. Râul are un tronson sinuos şi a fost relativ stabil până acum aproximativ două decenii, după care au apărut semne de instabilitate morfologică, ca urmare, probabil, a creşterii frecvenţei unor viituri cu debite relativ importante (cu perioade medii de revenire de până la 50 de ani). Ca urmare, pe întregul tronson se manifestă tendinţe de agradare a talvegului şi de eroziune a malurilor în concavităţile curbelor, existând tendinţa de amplificare a meandrelor. Pe un sector de aproximativ 500 m lungime, eroziunile afectează drumul judeţean principal, precum şi o serie de gospodării, inclusiv locuinţe, a căror recondiţionare a antrenat costuri importante, fără a mai pune la socoteală şi costul terenurilor erodate, definitiv pierdute. Aspectul general al malurilor afectate de eroziuni, care provoacă alunecarea şi prăbuşirea periodică a încă unei "felii" din mal, este în consecinţă foarte neplăcut. Se menţionează că datorită unor fenomene similare, pe tronsonul menţionat au mai fost amenajate în anii precedenţi prin lucrări hidrotehnice de regularizare a albiei încă alte 4 sectoare, cu o lungime cumulată de 3,2 km.1.4. Caracteristicile principale ale albiei râului pe sectorul avut în vedere pentru amenajare pot fi descrise astfel: albia minoră este bine delimitată de cea majoră; la debite cu frecvenţa determinată prin calcul de aproximativ 1:30 ani, albia minoră se umple şi are o lăţime medie în jurul valorii de w = 36 m. La ape medii, lăţimea albiei minore este de aproximativ 15-20 m, iar la ape mici, sub 5 m.1.5. La ape mari, cu debite peste cele cu frecvenţa 1:30 ani, zonele riverane sunt inundate; pe malul drept, inundaţia este limitată de drumul comunal, care îndeplineşte şi rolul de dig de protecţie şi dirijare, dar pe malul stâng inundă albia majoră pe o lăţime medie de aproximativ 300 m, pe care există amplasate şi câteva gospodării. Datorită agradării albiei, colmatărilor şi prezenţei în patul albiei şi maluri a unor structuri lemnoase (probabil fosile), capacitatea de tranzitare a apelor mari a scăzut sensibil.1.6. Zona este cunoscută şi frecventată ca zonă de odihnă şi agrement, existând chiar pe sectorul descris mai sus câteva pensiuni.2. Alegerea criteriilor din rândul celor general acceptate2.1. În cazul concret al zonei amenajării descrise în capitolul precedent, se vor reţine numai o parte dintre criterii şi subcriterii, şi anume cele relativ importante, pentru care se anticipează diferenţe mari între variantele de amenajare avute în vedere, cu următoarele comentarii şi justificări:a) C1 – criteriul economic: … – C1.1 – costul de investiţie şi cheltuielile de întreţinere pe 5-20 de ani;– C1.2 – costul efectelor secundare: eroziuni, prăbuşiri de maluri (afectarea gospodăriilor, terenurilor, recoltelor etc.);– C1.3 – criteriul "zero";b) C2 – criteriul social: … – C2.1 – estetică, peisaj;– C2.2 – regimul populaţiei în zona riverană (restricţii, circulaţie, stres, inclusiv la execuţia lucrărilor);– C2.3 – criteriul "zero";c) C3 – criteriul ecologic: … – C3.1 – indicele impactului global datorat soluţiilor de amenajare, denumit în continuare IGSA;– C3.2 – indicele impactului global datorat soluţiilor constructive, denumit în continuare IGSC;– C3.3 – gradul de afectare al ecosistemelor existente;– C3.4 – criteriul "zero";d) C4 – criteriul "zero". … 2.2. În cadrul criteriului social, subcriteriile referitoare la recreere, turism, sport, calitatea apei utilizate de riverani şi protecţia la ape mari a riveranilor nu se introduc, întrucât în toate variantele de amenajare a cursului de apă, aplicarea acestor subcriterii are ca rezultat efecte similare şi, deci, analiza nu le departajează.2.3. Nu se introduce un criteriu pentru respectarea restricţiilor, întrucât acestea se consideră respectate în toate variantele de amenajare.3. Ierarhizarea şi stabilirea ponderii criteriilor3.1. Ierarhizarea şi stabilirea ponderii criteriilor este adecvată situaţiei concrete şi particulare a zonei în care se face amenajarea. De exemplu, într-o zonă cu intervenţii antropice reduse şi mare potenţial ecologic, cel mai important criteriu va fi cel ecologic, în timp ce pentru o zonă cu intervenţii antropice importante, intens populată, criteriul cel mai important poate fi cel social.3.2. Ierarhizarea criteriilor în vederea stabilirii ponderilor se face prin apreciere de către un decident. Cum acesta este inevitabil subiectiv, se apelează la mai mulţi decidenţi competenţi sau interesaţi şi se face media opţiunilor acestora. În cazul exemplului din tabelul nr. 1 se va lucra cu opţiunile unui singur decident, respectiv ale autorului exemplului.3.3. Ponderile criteriilor principaleTabelul nr. 1

p(1) = 0,415; p(2) = 0,17; p(3) = 0,415; Σp(i) = p(1)+p(2)+p(3) = 1a) Ponderile subcriteriilor lui C1 sunt prezentate în tabelul nr. 2 … Tabelul nr. 2

p'(1.1) = 0,5; p'(1.2) = 0,5; p'(1.1)+ p'(1.2)= 1Rezultă din combinarea celor două matrici:p(1.1) =0,5 ● 0,415 = 0,2075; p(1.2) =0,5 ● 0,415 = 0,2075; p(1.1)+ p(1.2)= 0,415b) Ponderile subcriteriilor lui C2 sunt menţionate în tabelul nr. 3 … Tabelul nr. 3

p'(2.1) = 0,33; p'(2.2) = 0,67; p'(1.1)+ p'(1.2)= 1p(2.1) =0,33 ● 0,17 = 0,057; p(2.2) =0,66 ● 0,17 = 0,113; p(2.1)+ p(2.2)= 0,17c) Ponderile subcriteriilor lui C3 sunt prevăzute în tabelul nr. 4 … Tabelul nr. 4

p'(3.1) = 0,33; p'(3.2) = 0,5; p'(3.3) = 0,17 p'(3.1)+ p'(3.2)+ p'(3.3)= 1p(3.1) =0,33 ● 0,415 = 0,13695; p(3.2) =0,5 ● 0,415 = 0,2075;p(3.3) =0,17 ● 0,415 = 0,07055; p(3.1)+ p(3.2)+ p(3.3)= 0,4153.4. Centralizatorul ponderilor criteriilor şi subcriteriilor este reprezentat în tabelul nr. 5Tabelul nr. 5

4. Stabilirea variantelor de amenajarePentru amenajarea râului s-au analizat 3 variante posibile.4.1. Varianta 1 – Canal de beton practic rectiliniu, care taie coturile (sinuozităţile) existente, cu secţiune trapezoidală; ziduri laterale din beton, patul albiei (talvegul) se consolidează cu un radier de beton de 30 cm grosime. Soluţia nu este imaginară, ci identică cu cea adoptată pentru lucrări de protecţie împotriva viiturilor produse de pârâul Mândra – judeţul Braşov.Fig. 1. Varianta 1 – Secţiunea-tip de amenajare a albieiFigura 1 – se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 4 noiembrie 2008, pagina 24 (a se vedea imaginea asociată).a) Traseul în plan este prezentat în fig 1. Valori ale unor parametri caracteristici: lungimea 433 m, lăţimea 14 m. Costul total al amenajării (inclusiv cheltuielile de întreţinere pe o durată de 5 ani) are valoarea I(1). … b) Soluţia prezintă în mod evident unele dezavantaje: … – la tasări diferenţiate sau la eroziuni cu subspălare, structura extrem de rigidă va ceda, cu crăpături şi dislocări;– pentru execuţie sunt necesare un drum de acces pentru utilaje, vaduri de trecere, organizare de şantier etc., pentru care nu prea există teren disponibil, atât timp cât casele sunt până la limita albiei;– la ape curente curgerea se face cu nivel scăzut; de la luciul de apă la coronamentul zidurilor sunt între 2 m şi 2,5 m; cei căzuţi accidental în albie – de la păsări de curte (raţe, gâşte), vite sau chiar până la oameni – nu vor putea ieşi fără accese amenajate.4.2. Varianta 2 – Canalizare cu traseu sinuos, asemănător traseului natural; secţiunea transversală prevede protecţia patului albiei cu saltele Macaferri, protecţia bazei taluzurilor cu gabioane Macaferri şi a taluzurilor cu saltele Macaferri şi geomat MACMAT cu vegetare [vezi fig. 2].Fig. 2. Varianta 2 – Secţiunea-tip de amenajare a albieiFigura 2 – se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 4 noiembrie 2008, pagina 25 (a se vedea imaginea asociată).Traseul în plan este prezentat în fig. 3. Canalul are o lungime de 557 m, măsurată în ax, faţă de lungimea albiei naturale, măsurata la talveg, care este de 578 m. Lăţimea la bază este de 14 m, iar ampriza totală de 32 m. Se apreciază că investiţia are o valoare egală cu 1,32 I(1).Fig. 3. Vedere în planFigura 3 – se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 4 noiembrie 2008, pagina 25 (a se vedea imaginea asociată).Varianta 2 a fost astfel dimensionată încât să realizeze parametrii de funcţionare cât mai asemănători sau identici cu cei ai variantei 1:– scurgerea la ape mici şi sub debitul mediu multianual este practic identică, cu aceeaşi lăţime de albie;– scurgerea la ape mari va fi foarte asemănătoare, cu niveluri practic identice, varianta 2 având secţiuni mai mari, dar pantă mai mică.4.3. Varianta 3 este de fapt ceea ce numim "varianta zero" şi constă în nerealizarea lucrărilor de amenajare, lăsând râul să evolueze liber în regim natural, cu dezvoltarea până la limite greu de estimat a fenomenelor negative deja înregistrate, respectiv eroziuni şi prăbuşiri de maluri, amplificarea meandrelor, prezenţa obstacolelor din structuri lemnoase şi scăderea pantelor şi deci a capacităţii de tranzitare a apelor mari etc. Se prevăd lucrări minore de stabilizare a eroziunilor, cu protecţii locale cu anrocamente.Costurile efectelor secundare: eroziuni, prăbuşiri de maluri cu afectarea drumului judeţean, gospodăriilor, terenurilor, recoltelor etc. pe o perioadă de 20 de ani sunt însă de două ori mai mari decât costul investiţiei pentru varianta 1, ceea ce justifică realizarea amenajării hidrotehnice. Modul în care se înscriu în teren secţiuni caracteristice ale variantelor 1 şi 2 este prezentat în fig. 4.Fig. 4. Secţiuni transversale reprezentativeFigura 4 – se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 4 noiembrie 2008, pagina 26 (a se vedea imaginea asociată).5. Notarea variantelor pe criterii5.1. Criteriul C1.1 – investiţii, note primareValorile de investiţii aferente celor 3 variante se exprimă în multiplii investiţiei variantei V(1), notată cu I(1). Notele primare, care sunt şi normalizate, se calculează cu relaţia 1 ────── M(i,j) [N(i,j)]^* = ───────── n 1 Σ ────── j=1 M(i,j)întrucât mărimea cuantificabilă M(i,j) este invers proporţională cu avantajele (i – criteriul, j – varianta). Datele sunt indicate în tabelul nr. 6.Tabelul nr. 6

Dacă se elimină V3, rezultatele sunt cele prezentate în tabelul nr. 7.Tabelul nr. 7

5.2. Criteriul C1.2. – costul efectelor secundare, note primareValorile de investiţii aferente celor 3 variante se exprimă în multiplii costurilor efectelor secundare aferente variantei V(3), notate cu E(3). Calculul din tabelul nr. 8 se face similar cu cel de la subpct. 5.1.Tabelul nr. 8

Dacă se elimină varianta V3, criteriul C1.2 dispare în întregime.5.3. Criteriul estetic – C2.1. Variantele primesc note primare prin apreciere, după procedura descrisă la art. 15 lit. c) pct. c1) din anexa nr. 1 la normativul tehnic (note de la 1 la 10). Notele primare se normalizează folosindu-se relaţia: [N(i,j)]^* N(i,j) = ────────────── n Σ [N(i,j)]^* j=1Rezultatele sunt prezentate în tabelul nr. 9.Tabelul nr. 9

Dacă se elimină V3, rezultatele sunt cele evidenţiate în tabelul nr. 10.Tabelul nr. 10

5.4. Criteriul regim populaţie – C2.2. Notarea variantelor se face prin apreciere, ca la subpct. 5.3, iar rezultatele sunt prezentate în tabelul nr. 11.Tabelul nr. 11

Dacă se elimină V3, rezultatele sunt cele evidenţiate în tabelul nr. 12.Tabelul nr. 12

5.5. Criteriul grad de afectare al ecosistemelor existente – C3.3. Notarea variantelor se face prin apreciere, ca la subpct. 5.4, iar rezultatele sunt cele prevăzute în tabelul nr. 13.Tabelul nr. 13

Dacă se elimină V3, rezultatele sunt cele evidenţiate în tabelul nr. 14.Tabelul nr. 14

5.6. Criteriul IGSA – indicele impactului global datorat soluţiilor de amenajare – C3.1 necesită o analiză detaliată de calcul al valorilor elementelor acestui indice, conform celor arătate la pct. 2 din anexa nr. 2 la normativul tehnic.a) Pentru toate variantele, coeficienţii A, R şi T sunt comuni, şi anume: … – lungimea sectorului afectat, de 3,2 km anterior şi 0,58 km pe sectorul analizat din lungimea tronsonului de 10 km, reprezintă 37,8%, de unde rezultă A = 4,4;– rangul fluvial este R = 8 (tabel nr. 1, râu categoria I, 1 ≤ Q(m) <5, de interes ecologic);– durata de remanenţă T = 20 de ani.b) Intensitatea impactului ecologic I sau costul ecologic este foarte mică pentru varianta 3, care nu modifică condiţiile de scurgere. Se adoptă în mod arbitrar valoarea 0,1. … Pentru celelalte două variante, coeficienţii Îi se determină astfel:a) pierderea sinuozităţii. Lungimea desfăşurată (albia naturală) are 578 m şi o lungime de 430 m în linie dreaptă între capetele sectorului amenajat. Lungimea desfăşurată în varianta V1 este de 433 m, iar în varianta V2, 557 m. Sinuozităţile sunt în consecinţă: … – albie naturală – S(n) = 578/430 = 1,344;– amenajat V1 – S1 = 433/430 = 1,007;– amenajat V2 – S2 = 557/430 = 1,295.Diferenţele de sinuozitate între situaţia de după amenajare şi cea naturală sunt a1 = 0,337 şi, respectiv, a2 = 0,288; acestora le corespund, conform graficului din fig. 3 din anexa nr. 1, coeficienţii de cost ecologic I1(V1) = 7,8 şi I1(V2) = 7,8 – 6,8 = 1;b) reducerea spaţiului de libertate, reducerea frecvenţei inundaţiilor laterale şi modificarea lăţimii de scurgere la etiaj au coeficienţi I(2) = I(3) = I(4) = 0 pentru ambele variante, întrucât acestea nu realizează îndiguiri şi păstrează lăţimea albiei din regim natural; … c) alterarea structurilor de adăpost se determină conform tabelului nr. 2 din anexa nr. 2 şi conduce la I5(V1) = I5(V2) = 12; … d) alterarea stabilităţii substratului, măsurată prin frecvenţa debitelor capabile de a antrena substratul, se determină conform graficului prevăzut în fig. 7 din anexa nr. 2. În regim natural se apreciază că frecvenţa debitelor capabile de a antrena substratul este de 6 valori/an. În ambele variante, debitele respective nu au şanse să apară în cursul unui an obişnuit, astfel că I(6)(V1) = I(6)(V2) = 2; … e) pierderea de lăţime inundabilă la viituri cu asigurarea de 3% este nulă în ambele variante, astfel că I(7)(V1) = I(7)(V2) = 0; … f) numărul de obstacole artificiale în calea circulaţiei peştilor pe tronsonul de 10 km nu se modifică datorită amenajării în ambele variante, conducând la I(8)(V1) = I(8)(V2) = 0. … Suma coeficienţilor I1… I8 rezultată este, în consecinţă, egală cu:– în varianta V1: I = 21,8;– în varianta V2: I = 15.Conform relaţiilor de calcul IGSA = L ● I ● T ● w^2 ● 10^-4 şi L = (l/w)●A ● R (cu notaţiile de la pct. 3 din anexa nr. 2), cu w^2 = 1 ha în ambele variante şi ştiind că w(1) = 19,2 m şi w(2) = 32,9 m, rezultă L(1) = 430/19,2=22,4 şi L(2) = 430/32,9 = 13,1, din care se deduce valoarea finală a IGSA (indicele impactului global datorat soluţiilor de amenajare) pentru cele două variante:– varianta 1 – IGSA = 0,9766;– varianta 2 – IGSA = 0,393.Cele două valori sunt considerate caracteristici primare pentru variante. Notele primare şi normalizate, calculate potrivit relaţiilor prezentate la art. 15 şi 16 din anexa nr. 1 la normativul tehnic vor avea valorile din tabelul nr. 15.Tabelul nr. 15

Dacă se elimină V3, rezultatele sunt cele precizate în tabelul nr. 16.Tabelul nr. 16

5.7. Criteriul IGSC – indicele impactului global datorat soluţiilor constructive – C3.2 se determină prin calcul, conform subpct. 4.1. din anexa nr. 2. Coeficientul I(c) va avea, conform tabelului 3 din anexa nr. 2, următoarele valori:– varianta 1 – structură rigidă, artificială, nefavorabilă creşterii vegetaţiei – I(c)=10;– varianta 2 – structură plastică, mixtă, favorabilă creşterii vegetaţiei – I(c)=1;– varianta 3 – regim natural, nu prea favorabilă creşterii vegetaţiei – I(c)=1.Cu aceste valori se calculează indicele impactului global datorat soluţiilor constructive, cu relaţia IGSC = A ● R ● I(c)●T ● (l/w) ● w^2 ● 10^-4, perfect similară cu cea de la calculul ISGA, unde I este înlocuit cu I(c).5.8. Rezultă valorile:– varianta 1 – IGSA = 0,448;– varianta 2 – IGSA = 0,0262;– varianta 3 – IGSA = 0,0262.Cele trei valori sunt considerate caracteristici primare pentru variante, notele primare şi normalizate având valorile din tabelul nr. 17.Tabelul nr. 17

Dacă se elimină varianta V3, rezultatele sunt cele indicate în tabelul nr. 18.Tabelul nr. 18

5.9. Criteriul C3.3 – gradul de afectare al ecosistemelor existente. Variantele primesc note primare prin apreciere, după procedura descrisă la art. 15 lit. c) pct. c1) din anexa nr. 1 la normativul tehnic, cu note de la 1 la 10, după care se normalizează. Rezultatele sunt prezentate în tabelul nr. 19.Tabelul nr. 19

Dacă se elimină varianta V3, rezultatele sunt cele reprezentate în tabelul 20.Tabelul nr. 20

6. Calculul punctajelor6.1. După încheierea notării tuturor variantelor pe toate criteriile, operaţiunile următoare sunt cele descrise în art. 17 din anexa nr. 1 la normativul tehnic. Rezultatele sunt cele din tabelele nr. 21 şi 22, în două cazuri de variante analizate.a) Cazul cu 3 variante – V1, V2, V3, incluzând varianta "zero" … Tabelul nr. 21

b) Cazul cu două variante – V1, V2 … Tabelul nr. 22

7. Comparaţia variantelor iese şi mai bine în evidenţă dacă calculăm rapoartele dintre punctajele ponderate ale variantelor V2 şi V3 cu cele ale variantei 1, luată ca variantă de referinţă. În ultima coloană este redat raportul dintre valorile notelor ponderate ale variantelor 2 şi 3. Rezultatele sunt prezentate în tabelele nr. 23 şi 24.a) Cazul cu 3 variante (V1, V2, V3) … Tabelul nr. 23

b) Cazul cu două variante (V1, V2) … Tabelul nr. 24

8. Comentarii asupra rezultatelora) În cazul comparării a 3 variante se pot face următoarele comentarii: … – varianta V3 – nerealizarea amenajării – rezultă a fi cea mai avantajoasă, datorită investiţiilor mici şi prezervării ecosistemelor existente;– diferenţa de punctaj faţă de varianta V2 – structură din gabioane Macaferri cu taluzuri înierbate – este relativ mică, de 16,5%; consultarea populaţiei din zonă, inclusiv a celei care utilizează drumul judeţean, ar conduce probabil la o decizie de realizare a lucrării în varianta V2, care ar micşora disconfortul permanent dat de instabilitatea malurilor albiei minore;– varianta V1 – structură din beton – este cea mai dezavantajoasă, deşi are costuri de investiţie cu 24,26 % mai mici decât varianta V2;– sub rezerva reanalizării detaliate şi a consultării populaţiei locale privind realizarea amenajării, se recomandă adoptarea soluţiei cu structură din gabioane Macaferri cu taluzuri înierbate – V2.b) În cazul comparării a două variante, admiţând că amenajarea se realizează în orice caz, se pot face următoarele comentarii: … – varianta V2 – structură din gabioane Macaferri cu taluzuri înierbate – este net mai avantajoasă, în afara oricărei discuţii;– în pofida costurilor de investiţie considerabil mai mari, cu peste 24%, avantajele datorate soluţiilor constructive, afectării populaţiei, inclusiv a peisajului, şi conservării convenabile a ecosistemelor sunt decisive;– se recomandă în mod ferm adoptarea soluţiei cu structură din gabioane Macaferri cu taluzuri înierbate – V2.c) Analiza adoptării soluţiei de amenajare prin metoda deciziei multicriteriale arată în mod clar faptul că luarea în considerare exclusivă a criteriului de cost al investiţiei este dezavantajoasă pe ansamblul exigenţelor şi intereselor generale şi locale. … ––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește