NORME METODOLOGICE din 30 noiembrie 2004

privind finanţarea şi administrarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat



+
Capitolul IOrganizarea managementului economico-financiar şi administrativ +
Articolul 1(1) În sensul prezentelor norme metodologice, unitatea de învăţământ preuniversitar de stat, ca persoană juridică, denumită în continuare unitate de învăţământ, este entitatea şcolară care are înscrişi în cursul unui an de învăţământ un număr minim de 200 de elevi din învăţământul obligatoriu, liceal şi/sau de arte şi meserii sau minim 100 de preşcolari. … (2) Actualele unităţi de învăţământ cu un număr mai mic de 200 de elevi sau 100 de preşcolari, după caz, intră în componenţa unor unităţi de învăţământ cu personalitate juridică aparţinând aceluiaşi ordonator principal de credite, ca structuri şcolare ale acestora. … (3) În mod excepţional, pe baza criteriilor înscrise în Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, autorităţile administraţiei publice locale pot aproba, cu avizul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, funcţionarea ca persoane juridice a unor unităţi cu un număr mai mic de 200 de elevi sau 100 de preşcolari, după caz, care, ca structuri ale altor unităţi, ar face imposibilă buna lor funcţionare. Avizul de funcţionare a acestor unităţi se acordă pe baza unor memorii de fundamentare întocmite de consiliile locale. În comunele şi oraşele în care numărul de preşcolari/elevi şcolarizaţi este mai mic de 200 vor funcţiona unităţi de învăţământ cu personalitate juridică sub acest efectiv. … +
Articolul 2(1) Unitatea de învăţământ este condusă de consiliul de administraţie. Directorul unităţii de învăţământ este preşedintele consiliului de administraţie. Directorul exercită conducerea executivă a unităţii de învăţământ, în conformitate cu responsabilităţile şi atribuţiile conferite de lege, cu hotărârile consiliilor locale şi cu hotărârile consiliului de administraţie al unităţii. În activitatea de conducere directorul este ajutat, după caz, de directorul adjunct şi se bazează pe consiliul profesoral şi consiliul şcolar. … (2) Activitatea managerială curentă a structurilor şcolare este asigurată de un cadru didactic coordonator, desemnat de directorul unităţii de învăţământ. … +
Articolul 3(1) Unităţile de învăţământ au conturi la Trezoreria Statului şi propria lor activitate financiar-contabilă. … (2) Directorul unităţii de învăţământ are calitatea şi exercită atribuţiile de ordonator terţiar de credite. … (3) Evidenţa contabilă a unităţilor de învăţământ este asigurată de contabili/administratori financiari de patrimoniu încadraţi cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată sau cu contract individual de muncă cu timp parţial, în funcţie de mărimea şi de complexitatea activităţii. … +
Articolul 4(1) Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ este format din: director, director adjunct, reprezentantul consiliului local, reprezentantul primarului, reprezentanţi ai părinţilor, 1-5 reprezentanţi ai cadrelor didactice, reprezentantul agenţilor economici şi un reprezentant al elevilor, pentru ciclul secundar superior. În funcţie de mărimea şi de complexitatea unităţii, consiliul de administraţie va fi format din 9-15 membri. În mediul rural se va avea în vedere ca în consiliile de administraţie să fie reprezentate corespunzător structurile şcolare din satele care aparţin localităţilor şi în care sunt şcolarizaţi elevi/preşcolari; reprezentarea poate fi asigurată de cadrul didactic coordonator al structurii şcolare. … (2) La şedinţele consiliului de administraţie participă, cu statut de observator, reprezentantul/reprezentanţii organizaţiei/organizaţiilor sindicale reprezentative din unitatea de învăţământ sau reprezentantul salariaţilor, după caz. … +
Articolul 5(1) Cadrele didactice care fac parte din consiliul de administraţie sunt alese de consiliul profesoral. Reprezentanţii consiliului local, ai primarului şi ai consiliului reprezentativ al părinţilor sunt desemnaţi de aceste organisme. Reprezentantul agenţilor economici este desemnat de asociaţiile patronale sau de consiliul local, după caz. … (2) Consiliul de administraţie desemnează din rândul salariaţilor un secretar, de regulă secretarul unităţii de învăţământ. … (3) Dezbaterile, punctele de vedere ale tuturor participanţilor şi hotărârile consiliului de administraţie se consemnează în registrul de procese-verbale al consiliului, care este înseriat. … +
Articolul 6(1) Activitatea de organizare şi coordonare a procesului instructiv-educativ al unităţii de învăţământ se desfăşoară pe baza unui contract de management educaţional încheiat pe o perioadă de 4 ani între directorul unităţii de învăţământ, pe de o parte, şi inspectorul şcolar general, pe de altă parte. … (2) Gradul de îndeplinire a prevederilor contractuale şi calitatea actului managerial se evaluează anual de o comisie de evaluare şi audit managerial desemnată de inspectoratul şcolar. … Atribuţiile consiliului de administraţie +
Articolul 7Consiliul de administraţie are următoarele atribuţii principale:a) administrează, prin delegare din partea consiliului local, terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ preuniversitar şi prin preluare de la vechiul consiliu de administraţie, celelalte componente ale bazei materiale – mijloace fixe, obiecte de inventar, materiale etc., care sunt de drept proprietatea unităţii de învăţământ. Predarea-preluarea patrimoniului se face pe bază de protocol de predare-preluare semnat de noul director al şcolii ca preşedinte al consiliului de administraţie al acesteia, pe de o parte, şi ordonatorul principal de credite şi vechiul director al şcolii, pe de altă parte. În cazul în care vechiul director rămâne în continuare în aceeaşi funcţie, această operaţiune nu mai are loc. Predarea-preluarea bazei materiale se face pe bază de inventariere a patrimoniului şi a documentelor justificative de existenţă a acesteia. În cazul în care vechiul director este în imposibilitate de a participa la actul de predare-preluare a patrimoniului, el poate fi înlocuit de un reprezentant legal al acestuia sau de 3 membri ai vechiului consiliu de administraţie, desemnaţi de ordonatorul principal de credite; … b) acordă avizul consultativ pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct; … c) avizează proiectul programului de dezvoltare a unităţii de învăţământ; … d) avizează proiectele de plan anual de şcolarizare, de state de funcţii şi de buget ale unităţii de învăţământ; … e) stabileşte structura şi numărul posturilor pentru personalul didactic auxiliar, pe baza criteriilor de normare elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru fiecare categorie de personal; … f) avizează corecţiile propuse de director, care urmează să fie operate în timpul anului în bugetul unităţii de învăţământ; … g) aprobă repartizarea pe titluri şi articole de cheltuieli a fondurilor aferente finanţării de bază, aprobate de ordonatorul principal de credite sau provenite din rectificările bugetare din timpul anului, la propunerea directorului; … h) aprobă calificativele anuale ale personalului angajat, la propunerea directorului, cu consultarea directorului adjunct; … i) avizează nivelul indemnizaţiei de conducere a directorului; … j) desemnează un membru al său care să participe la evaluarea activităţii manageriale a directorilor pe baza metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării cu consultarea federaţiilor sindicale reprezentative din învăţământ, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I; … k) exercită orice alte atribuţii care îi revin conform legii şi regulamentului de organizare şi funcţionare a consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ. … Atribuţiile directorului unităţii de învăţământ +
Articolul 8Atribuţiile directorului unităţii de învăţământ sunt următoarele:a) prezidează şedinţele consiliului de administraţie; … b) reprezintă unitatea de învăţământ în relaţiile cu terţe persoane fizice şi juridice, în limitele competenţelor prevăzute de lege; … c) asigură condiţiile de protejare şi gestionare corectă a patrimoniului unităţii de învăţământ; … d) elaborează proiectul programului de dezvoltare a unităţii de învăţământ pe o perioadă de 4-6 ani; … e) elaborează proiectele de plan anual de şcolarizare şi proiectul de buget ale unităţii de învăţământ; … f) elaborează statele de funcţii pentru personalul nedidactic şi didactic auxiliar al unităţii; … g) propune consiliului de administraţie corecţiile bugetare care se impun în timpul anului, ca urmare a creşterii sau diminuării veniturilor şi/sau cheltuielilor aferente finanţării proporţionale globale şi finanţării complementare; … h) face parte din comisia de selecţie şi promovare a personalului necesar unităţii de învăţământ; … i) stabileşte atribuţiile personalului din subordine; … j) negociază şi semnează contractele individuale de muncă şi fişele individuale ale posturilor pentru personalul din unitate. La cererea salariaţilor membri de sindicat, aceştia vor fi asistaţi la negocieri de către liderul organizaţiei sindicale reprezentative din care fac parte; … k) propune nivelul indemnizaţiei de conducere a directorului adjunct; … l) atribuie orele rămase neocupate după derularea etapelor mişcării personalului didactic, prin cumul sau plata cu ora, personalului didactic titular, personalului asociat sau cadrelor didactice pensionate; … m) asigură realizarea evaluării anuale a personalului încadrat şi propune consiliului de administraţie calificativele anuale rezultate în urma evaluării; … n) răspunde în faţa ordonatorului principal de credite în ceea ce priveşte managementul financiar; … o) răspunde în faţa inspectorului şcolar general pentru asigurarea calităţii managementului educaţional; … p) răspunde în faţa consiliului de administraţie pentru problemele de natură administrativă; … q) exercită orice alte atribuţii care îi revin potrivit prevederilor legale în vigoare. … +
Capitolul IIPolitica în domeniile resurselor umane şi salarizării personalului +
Articolul 9(1) Statul de funcţii pentru personalul didactic şi didactic auxiliar din unităţile de învăţământ se întocmeşte de către directorul adjunct, este însuşit de directorul unităţii de învăţământ, este avizat de consiliul de administraţie şi de ordonatorul principal de credite şi este aprobat de inspectorul şcolar general al inspectoratului şcolar judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti. … (2) Ocuparea funcţiilor didactice din unităţile de învăţământ se face în conformitate cu prevederile Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu dispoziţiile metodologiei privind mişcarea personalului, elaborată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării cu consultarea federaţiilor sindicale reprezentative din învăţământ, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării. … +
Articolul 10Structura şi numărul posturilor pentru personalul didactic auxiliar din învăţământul de stat se stabilesc de către consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ pe baza criteriilor de normare elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru fiecare categorie de personal, cu consultarea federaţiilor sindicale reprezentative din învăţământ. +
Articolul 11Statul de funcţii pentru personalul nedidactic se întocmeşte de directorul unităţii de învăţământ, este avizat de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ şi este aprobat de ordonatorul principal de credite. +
Articolul 12Normarea personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic se face potrivit prevederilor Legii nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare, ale Normativelor pentru personalul didactic auxiliar şi ale Normativelor orientative pentru personalul nedidactic, elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării cu consultarea federaţiilor sindicale reprezentative din învăţământ, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării. +
Articolul 13(1) Directorul unităţii de învăţământ este salarizat pe baza contractului de management educaţional încheiat între acesta, pe de o parte, şi inspectorul şcolar general al inspectoratului şcolar, pe de altă parte. … (2) Remunerarea directorului unităţii de învăţământ este asigurată printr-un salariu de bază care se calculează la nivelul maxim al funcţiei didactice corespunzătoare studiilor – educator, învăţător, profesor gradul I cu vechime de peste 40 de ani – la care se adaugă o indemnizaţie de conducere de până la 50%. Nivelul indemnizaţiei de conducere se stabileşte de către inspectorul şcolar general în baza avizului consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, în funcţie de următoarele criterii: numărul de elevi, mărimea şi gradul de complexitate al activităţii din unitatea de învăţământ, performanţele manageriale ale acestora, performanţele educaţionale ale unităţii de învăţământ, pe baza metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării cu consultarea federaţiilor sindicale reprezentative din învăţământ. … (3) Directorul adjunct este salarizat pe baza contractului de management educaţional încheiat cu directorul unităţii, ca formă a contractului individual de muncă. … (4) Remunerarea directorului adjunct al unităţii de învăţământ este asigurată printr-un salariu de bază care se calculează la nivelul maxim al funcţiei didactice corespunzătoare studiilor, la care se adaugă o indemnizaţie de conducere de până la 40%. Nivelul indemnizaţiei de conducere se aprobă de inspectorul şcolar general, la propunerea directorului unităţii de învăţământ, cu avizul consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ. … (5) Indemnizaţiile de conducere ale directorului şi directorului adjunct sunt prevăzute în contractul de management educaţional şi pot fi revizuite anual în funcţie de modificările volumului şi gradului de complexitate al activităţii şi de performanţele individuale manageriale. … (6) Pentru activitatea desfăşurată în calitate de cadru didactic coordonator, persoana desemnată în această funcţie va beneficia de sporul pentru orele suplimentare conform art. 120 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificările ulterioare, coroborat cu art. 19 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 123/2003 privind creşterile salariale ce se vor acorda personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 164/2004, cu modificările şi completările ulterioare. … +
Articolul 14La indemnizaţiile de bază stabilite potrivit art. 13 alin. (2) şi (4) se adaugă sporurile şi celelalte drepturi prevăzute de lege. +
Articolul 15(1) Directorul unităţii de învăţământ este degrevat total sau parţial de norma didactică de predare şi nu poate preda în regim de cumul sau plata cu ora. Degrevarea totală de normă se face numai cu consimţământul directorului. Obligaţia de predare nu poate depăşi 6 ore săptămânal şi se înscrie în contractul de management educaţional. … (2) Directorul adjunct are obligaţie de catedră de 2-6 ore şi nu poate preda în regim de cumul sau plata cu ora. Obligaţia de predare se înscrie în contractul de management educaţional. … +
Capitolul IIISurse de finanţare +
Articolul 16Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat se asigură din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale în a căror rază îşi desfăşoară activitatea, de la bugetul de stat şi din alte surse, potrivit legii. +
Articolul 17(1) De la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, se asigură următoarele cheltuieli aferente unităţilor de învăţământ preuniversitar, inclusiv pentru învăţământul special: … a) componenta locală aferentă proiectelor aflate în derulare, cofinanţate de Guvernul României şi de organisme financiare internaţionale, precum şi rambursările de credite externe aferente proiectelor respective; … b) bursele pentru elevii din Republica Moldova, precum şi bursele pentru elevii străini şi etnicii români din afara graniţelor ţării; … c) organizarea evaluărilor, simulărilor şi a examenelor naţionale; … d) perfecţionarea pregătirii profesionale a personalului didactic de predare şi didactic auxiliar, precum şi organizarea examenelor naţionale de ocupare a posturilor didactice; … e) manualele şcolare pentru învăţământul obligatoriu şi pentru elevii cu dificultăţi materiale din învăţământul liceal şi de arte şi meserii; … f) finanţarea, pe bază de hotărâri ale Guvernului, a unor programe anuale sau multianuale de investiţii, modernizare şi dezvoltare a bazei materiale a instituţiilor publice de învăţământ preuniversitar de stat, inclusiv consolidări şi reabilitări de şcoli şi dotări; … g) finanţarea unor programe naţionale de protecţie socială, stabilite prin reglementări specifice; … h) finanţarea organizării pentru elevi de concursuri pe obiecte de învăţământ şi pe meserii, tehnico-aplicative, ştiinţifice, de creaţie, concursuri şi festivaluri cultural-artistice, campionate şi concursuri sportive şcolare, cu participare naţională şi internaţională, precum şi de olimpiade internaţionale pe obiecte de învăţământ. … (2) Finanţarea cheltuielilor privind inspectoratele şcolare, casele corpului didactic, palatele şi cluburile copiilor şi elevilor, centrele şi cabinetele de asistenţă psiho-pedagogică, centrele logopedice, cabinetele şcolare, cluburile sportive şi şcolare se asigură din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării. … (3) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale unităţilor de învăţământ special se asigură din bugetul consiliului judeţean, respectiv al sectoarelor municipiului Bucureşti, şi din bugetul de stat. … (4) Consiliile judeţene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, asigură fonduri pentru organizarea şi desfăşurarea olimpiadelor şi concursurilor şcolare/judeţene/ale municipiului Bucureşti. … (5) Consiliile judeţene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, alocă, prin hotărâri proprii, fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispoziţia acestora, în vederea finanţării unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat. Cuantumul sumelor alocate fiecărui buget local de către consiliul judeţean/Consiliul General al Municipiului Bucureşti din cotele defalcate din impozitul pe venit la dispoziţia acestora se stabileşte pe baza următorilor indicatori: … – pentru învăţământul liceal – costul standard pe elev şi numărul de elevi din alte localităţi, şcolarizaţi de unităţile liceale finanţate de respectivul consiliu local;– pentru localităţile defavorizate social şi economic – cuantumul de venit al bugetului local pe elev şcolarizat şi costul standard pe elev, stabilit de Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar pe trepte de învăţământ şi medii – rural şi urban.(6) Unităţile de învăţământ pot obţine venituri proprii din: … a) activităţi aducătoare de venit – cursuri şi activităţi facultative solicitate de elevi, cursuri de educaţie permanentă, inclusiv formare profesională continuă, participarea la programe cu finanţare externă, participarea la realizarea unor programe comunitare de studii, cercetare, activităţi de servicii şi producţie, închirieri de spaţii temporar disponibile, taxe percepute conform legii (de şcolarizare, pentru eliberarea unor documente şcolare), alte venituri ale unităţii de învăţământ, activităţi cultural-artistice, venituri din activitatea internatelor şi cantinelor şcolare şi altele asemenea; … b) donaţii, sponsorizări şi contribuţii ale comitetelor de părinţi sau oferite de persoane fizice şi juridice. … (7) Veniturile proprii nu diminuează finanţarea de bază şi finanţarea complementară. … (8) Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat pot organiza activităţi finanţate integral din venituri proprii, aprobate prin hotărâre a consiliului de administraţie. … (9) Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli ale activităţilor finanţate integral din venituri proprii se reportează în anul următor şi se utilizează cu aceeaşi destinaţie sau, cu aprobarea consiliului de administraţie, se utilizează pentru finanţarea altor cheltuieli ale unităţilor de învăţământ. … (10) Fondurile provenite din donaţii şi sponsorizări sunt utilizate potrivit destinaţiei indicate de donator/sponsor sau potrivit hotărârii consiliului de administraţie în cazul în care donatorul/sponsorul nu a indicat destinaţia. … +
Capitolul IVSistemul de finanţare +
Articolul 18Sistemul de finanţare a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat cuprinde principiile şi instituţiile implicate în proiectarea bugetelor, repartizarea şi utilizarea resurselor financiare, precum şi indicatorii de fundamentare şi alocare a fondurilor necesare bunei funcţionări a unităţilor de învăţământ.Finanţarea de bază şi finanţarea complementară +
Articolul 19Fondurile unităţii de învăţământ, indiferent de sursele de provenienţă (buget de stat, buget local sau surse proprii), se alocă pe următoarele destinaţii:a) finanţarea de bază, proporţională cu numărul de preşcolari/elevi, pentru următoarele categorii de cheltuieli: … 1. cheltuieli de personal;2. cheltuieli materiale şi servicii;3. cheltuieli cu perfecţionarea profesională, cu excepţia celor care se suportă de la bugetul de stat;b) finanţarea complementară, aferentă următoarelor categorii de cheltuieli: … 1. consolidări, investiţii şi reparaţii capitale;2. subvenţii pentru internatele şi cantinele şcolare;3. cheltuieli pentru organizarea evaluărilor, simulărilor şi examenelor naţionale ale elevilor, cu excepţia cheltuielilor care se suportă de la bugetul de stat;4. cheltuieli cu bursele elevilor;5. cheltuieli pentru transportul elevilor;6. cheltuieli pentru navetă, cele 6 călătorii cu reducere pe calea ferată prevăzute de lege, pentru cadrele didactice de predare şi didactice auxiliare;7. cheltuieli pentru efectuarea examinării medicale obligatorii a salariaţilor din învăţământul preuniversitar de stat, cu excepţia celor care, potrivit legii, se efectuează gratuit;8. cheltuieli pentru concursuri şcolare şi activităţi educative, cultural-artistice, sportive, turistice. +
Articolul 20Alocarea fondurilor bugetare către unităţile de învăţământ pentru finanţarea de bază se realizează după o formulă care are în vedere numărul de elevi/preşcolari din şcoală/grădiniţă şi costurile standard pe preşcolar/elev, corectate cu ajutorul unor coeficienţi de diferenţiere în funcţie de:– mediu – rural, urban;– nivel şi filieră de învăţământ;– condiţiile socioeconomice ale zonei în care funcţionează unităţile de învăţământ – indicatori demografici, ponderea elevilor cu cerinţe educative speciale, ponderea unor minorităţi în rândul elevilor, nivelul performanţelor şcolare etc.;– condiţiile specifice ale bazei materiale – dispersia şi mărimea spaţiilor de învăţământ, spaţii de învăţământ, monumente istorice, etc. +
Articolul 21Fondurile aferente finanţării de bază, aprobate de ordonatorul principal de credite sau provenite din rectificările bugetare din timpul anului, se utilizează de directorul unităţii de învăţământ, ca ordonator terţiar de credite. +
Articolul 22(1) Economiile realizate în timpul anului la unele articole de cheltuieli aferente finanţării de bază pot fi folosite, cu avizul consiliului de administraţie şi al consiliului local, la alte articole de cheltuieli aferente finanţării de bază. … (2) Aceste economii nu afectează nivelul alocaţiilor bugetare la care unităţile de învăţământ au dreptul pentru finanţarea de bază şi cea complementară. … +
Articolul 23(1) Finanţarea complementară se efectuează în funcţie de necesităţile de cheltuieli ale unităţii de învăţământ preuniversitar de stat la propunerea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, iar fondurile se alocă de către finanţatori – bugetul de stat, bugetul local, agenţii economici – la cerere, pe baza unor documente justificative privind necesarul acestor cheltuieli. … (2) Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat fundamentează sumele necesare în vederea finanţării complementare, potrivit normelor metodologice pentru elaborarea proiectelor de buget, transmise de Ministerul Finanţelor Publice. … (3) Pentru bursele elevilor, propunerile unităţilor de învăţământ se înaintează la inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti. După analiza acestor propuneri în cadrul comisiei judeţene pentru finanţarea învăţământului preuniversitar, respectiv a municipiului Bucureşti, acestea se înaintează la Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar. Pe baza datelor transmise de comisia judeţeană pentru finanţarea învăţământului preuniversitar, Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar înaintează Ministerului Educaţiei şi Cercetării propunerile privind nivelul alocaţiilor bugetare ce vor fi incluse în legea anuală a bugetului de stat pentru finanţarea burselor elevilor, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1. … +
Articolul 24Cuantumul minim al unei burse pe elev este cel stabilit prin hotărâre a Guvernului şi se asigură din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin legea anuală a bugetului de stat. +
Articolul 25Metodologia de editare, difuzare, recuperare, recartare şi de finanţare a manualelor şcolare se elaborează de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării. +
Articolul 26Nivelul fondurilor pentru finanţarea complementară se stabileşte, în mod transparent şi echitabil, în funcţie de amploarea şi urgenţa satisfacerii unor nevoi de reabilitare şi dezvoltare a bazei materiale a unităţii de învăţământ, de amploarea acestor nevoi şi de posibilităţile de finanţare ale ordonatorului principal de credite sau ale altor finanţatori. Nivelul fondurilor pentru acordarea de burse şi alte forme de sprijin social se stabileşte în funcţie de amploarea acestor nevoi.Indicatori de alocare +
Articolul 27Formula de finanţare cuprinde ansamblul etapelor, procedurilor şi indicatorilor utilizaţi de instituţiile cu atribuţii în domeniul finanţării învăţământului în procesul de alocare a fondurilor pentru învăţământ de la bugetul de stat, bugetele locale şi din alte surse. +
Articolul 28Alocarea fondurilor se face pe baza unui sistem de indicatori, după cum urmează:a) La nivel central … La repartizarea pe judeţe a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat ce se alocă prin legea anuală a bugetului de stat pentru cheltuieli de natura celor care intră în finanţarea de bază se au în vedere:1. numărul de elevi pe fiecare nivel de învăţământ, filieră şi profil din mediul urban sau rural;2. costul standard pentru un elev dintr-o unitate de învăţământ gimnazial din mediul urban;3. coeficienţii de corecţie pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră şi profil din mediul urban sau rural.b) La nivel judeţean … Consiliul judeţean, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, repartizează consiliilor locale fondurile aferente învăţământului, aprobate prin legea anuală a bugetului de stat, precum şi fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispoziţia acestora.Fondurile primite din unele venituri de la bugetul de stat prin legea anuală a bugetului de stat se repartizează pe unităţi administrativ-teritoriale de către consiliul judeţean/Consiliul General al Municipiului Bucureşti, prin hotărâri, pe baza următorilor indicatori:1. numărul de elevi pe fiecare nivel de învăţământ, filieră şi profil din mediul urban sau rural, şcolarizaţi în unităţile de învăţământ finanţate de fiecare consiliu local;2. costul standard pentru un elev dintr-o unitate de învăţământ gimnazial din mediul urban;3. coeficienţii de corecţie pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră şi profil din mediul urban sau rural;4. ponderea unităţilor de învăţământ cu un număr mai mic de elevi sau preşcolari decât cel stabilit prin lege;5. ponderea elevilor/preşcolarilor aparţinând altor naţionalităţi şi care influenţează numărul de elevi pe clasă.Fondurile din cote defalcate din impozitul pe venit la dispoziţia consiliului judeţean se repartizează consiliilor locale din zonele defavorizate şi/sau care finanţează unităţi de învăţământ liceal în care sunt şcolarizaţi elevi din alte localităţi, pe baza indicatorilor prevăzuţi la art. 17 alin. (5).c) La nivel local … Consiliul local stabileşte cuantumul fondurilor alocate fiecărei unităţi de învăţământ, pe baza următorilor indicatori:1. numărul de elevi pe fiecare nivel de învăţământ, filieră şi profil, şcolarizaţi în respectivele unităţi de învăţământ;2. costul standard pentru un elev dintr-o unitate de învăţământ gimnazial din mediul urban;3. coeficienţii de corecţie pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră şi profil din mediul urban sau rural;4. numărul de elevi posibil a fi realizat pe clasă, determinat de cauze exclusiv demografice;5. ponderea elevilor aparţinând altor naţionalităţi, şcolarizaţi în unitatea de învăţământ;6. volumul veniturilor proprii ale consiliilor locale şi cuantumul din aceste venituri ce poate fi alocat învăţământului.Coeficienţii de corecţie sunt calculaţi şi înscrişi în metodologia de calcul şi folosire a nivelurilor de costuri standard pe elev/preşcolar, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării. +
Articolul 29Faţă de indicatorii prevăzuţi la art. 28 lit. c), consiliile locale pot decide prin hotărâri proprii alocarea de fonduri suplimentare pentru unităţile de învăţământ care şcolarizează elevi cu cerinţe educative speciale şi/sau pentru unităţile de învăţământ cu performanţe şcolare superioare. +
Articolul 30La stabilirea cuantumului fondurilor repartizate pe fiecare unitate de învăţământ, consiliul local va avea în vedere şi nivelul valorilor înscrise în proiectele de buget ale unităţilor de învăţământ. +
Articolul 31La fondurile aferente finanţării de bază al căror cuantum a fost stabilit pe baza indicatorilor enumeraţi la art. 28 lit. c) consiliile locale adaugă fondurile aprobate pentru finanţarea complementară. +
Articolul 32Programele naţionale sau judeţene de dezvoltare a bazei materiale a învăţământului, de ajutor social şi de editare a manualelor şcolare acordate gratuit elevilor se finanţează pe baza unor metodologii specifice elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.Organisme consultative de specialitate +
Articolul 33În procesul de fundamentare a deciziilor cu privire la volumul fondurilor alocate învăţământului, în subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi a consiliilor locale funcţionează organisme consultative de specialitate cu atribuţii în acest domeniu, după cum urmează:a) Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar … Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar, constituit potrivit art. 140 alin. (2) din Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, propune spre aprobare Ministerului Educaţiei şi Cercetării nivelul costurilor standard pe elev/preşcolar, corespunzător finanţării de bază a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat. Ministerul Educaţiei şi Cercetării aprobă nivelul costurilor standard pe elev/ preşcolar după consultarea federaţiilor sindicale semnatare ale contractului colectiv de muncă şi a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale.După aprobare, costurile standard pe elev/preşcolar se comunică de către Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar, inspectoratelor şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, şi comisiei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru finanţarea învăţământului preuniversitar şi se publică pe site-ul Ministerului Educaţiei şi Cercetării în vederea stabilirii de către bugetele locale a necesarului de fonduri pentru finanţarea de bază.Pentru activitatea curentă, Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar dispune de un aparat tehnic format din economişti, informaticieni şi alt personal de specialitate. Numărul de posturi şi structura aparatului tehnic se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.b) Comisia judeţeană pentru finanţarea învăţământului preuniversitar … La nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti se constituie, prin hotărâre a Consiliului, comisia judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru finanţarea învăţământului preuniversitar, având următoarea componenţă:1. un vicepreşedinte al consiliului judeţean, respectiv un viceprimar al municipiului Bucureşti – preşedintele comisiei;2. inspectorul şcolar general – vicepreşedinte;3. preşedintele consiliului şcolar judeţean – vicepreşedinte;4. directorul economic al consiliului judeţean, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureşti;5. şeful compartimentului de finanţare şi administrare a învăţământului din cadrul consiliului judeţean, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureşti;6. trei reprezentanţi ai consiliilor municipale, orăşeneşti şi comunale;7. contabilul-şef al inspectoratului şcolar;8. doi directori de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat;9. doi contabili-şefi ai unor unităţi de învăţământ preuniversitar de stat;10. câte un reprezentant al sindicatelor judeţene, desemnat de federaţiile sindicale reprezentative din învăţământ.Pentru activitatea curentă, comisia dispune de un aparat tehnic format din personal de specialitate organizat în cadrul consiliului judeţean, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, sub formă de compartiment (birou, serviciu) de finanţare şi administrare a învăţământului preuniversitar de stat. Numărul de posturi şi structura aparatului tehnic se stabilesc de către fiecare consiliu judeţean, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în cadrul volumului total de posturi aprobat.Comisia judeţeană pentru finanţarea învăţământului preuniversitar de stat analizează datele prezentate de consiliile locale privind nivelul costurilor pe elev/preşcolar previzionate pentru finanţarea proporţională.Pe baza datelor primite de la consiliile locale şi a costurilor medii anuale standard comunicate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi cu consultarea consiliului şcolar judeţean, comisia judeţeană propune în mod obiectiv şi fundamentat costul anual pe elev/preşcolar, pe medii – rural, urban -, localităţi, tipuri şi forme de învăţământ. La stabilirea acestor costuri se ţine seama şi de condiţiile specifice în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ din diferite localităţi. Nivelul acestor costuri astfel stabilite se comunică fiecărui consiliul local.c) Comisia locală de finanţare a învăţământului preuniversitar … La nivelul fiecărei localităţi/sector al municipiului Bucureşti funcţionează o comisie locală de finanţare a învăţământului preuniversitar constituită prin hotărâre a consiliului local, având următoarea componenţă:1. un viceprimar – preşedinte;2. şeful compartimentului de finanţare şi administrare a învăţământului din cadrul consiliului local;3. unul-doi contabili ai unităţilor de învăţământ din localitate;4. unul-doi directori ai unităţilor de învăţământ;5. reprezentanţii organizaţiilor sindicale desemnaţi de sindicatele judeţene.Pentru activitatea curentă, comisia dispune de un aparat tehnic format din personal de specialitate organizat în cadrul primăriilor, respectiv al sectoarelor municipiului Bucureşti, sub formă de compartiment (birou, serviciu) de finanţare şi administrare a învăţământului preuniversitar de stat. Numărul de posturi şi structura aparatului tehnic se stabilesc de fiecare consiliu local în cadrul volumului total de posturi aprobat.Consiliile locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti aduc la cunoştinţă unităţilor de învăţământ din raza lor teritorială nivelul costurilor pe elev comunicate de comisia judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru finanţarea învăţământului preuniversitar de stat.Pe baza propunerilor comisiei locale de finanţare, consiliile locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti aprobă şi comunică unităţilor de învăţământ de pe raza lor teritorială nivelul costurilor pe preşcolar/elev pentru finanţarea acestora şi solicită fiecărei unităţi de învăţământ proiectele de buget pentru anul financiar următor.Structura bugetului unităţii de învăţământ +
Articolul 34Fiecare unitate de învăţământ preuniversitar de stat cu personalitate juridică are obligaţia să îşi desfăşoare activitatea pe baza bugetului propriu, aprobat în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2003 privind finanţele publice locale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 108/2004, cu modificările ulterioare, şi cu respectarea dispoziţiilor legale privind angajarea şi utilizarea fondurilor. +
Articolul 35(1) Bugetul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat se fundamentează pe baza principiilor finanţării de bază şi finanţării complementare, pe categoriile de cheltuieli înscrise în clasificaţia bugetară, având în vedere următorii indicatori: … – numărul de elevi şcolarizaţi pe nivel şi profil de învăţământ;– costul standard pentru un elev dintr-o unitate de învăţământ gimnazial din mediul urban;– coeficienţii de corecţie pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră şi profil din mediul urban sau rural în care funcţionează unitatea de învăţământ;– numărul de elevi posibil a fi realizat pe clasă, determinat de cauze exclusiv demografice;– ponderea elevilor aparţinând altor naţionalităţi, şcolarizaţi în unitatea de învăţământ;– necesarul de fonduri pentru cheltuielile materiale calculat în funcţie de condiţiile specifice ale bazei materiale dispersia şi mărimea spaţiilor de învăţământ, spaţii de învăţământ, monumente istorice etc.(2) La fundamentarea indicatorilor din bugetul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat se va avea în vedere că anul financiar bugetar cuprinde sfârşitul unui an şcolar şi începutul anului şcolar următor. … (3) Conducerea unităţii de învăţământ preuniversitar de stat are obligaţia să îşi fundamenteze cheltuielile pe bază de indicatori fizici şi valorici care să reflecte în mod real necesarul de finanţare, aplicându-se măsuri pentru utilizarea cu maximă eficienţă a bazei materiale existente şi a fondurilor, în interesul procesului de învăţământ şi al elevilor. … (4) Proiectul de buget se întocmeşte în faza de elaborare a proiectului bugetului de stat, respectiv a proiectului bugetului local, se definitivează după intrarea în vigoare a legii bugetului de stat şi se aprobă o dată cu aprobarea bugetelor locale. … (5) În anexele la bugetul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat se prezintă bugetul privind veniturile şi cheltuielile activităţilor aducătoare de venituri proprii şi bugetul de venituri şi cheltuieli al internatelor, căminelor şi cantinelor pentru elevi şi preşcolari. … (6) În cazul în care volumul indicatorilor de cheltuieli aferente finanţării de bază propus în proiectul de buget depăşeşte volumul de fonduri comunicat de consiliul local, conducerea unităţii va întocmi şi va înainta consiliului local/judeţean, respectiv Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, un memoriu de fundamentare din care să rezulte cauzele acestor depăşiri. … (7) Finanţarea de bază proporţională cu numărul de elevi/preşcolari se fundamentează pe baza modelului prevăzut în anexa nr. 2. … Fundamentarea veniturilor şi cheltuielilor pentru activităţile aducătoare de venituri proprii +
Articolul 36Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat utilizează pe lângă fondurile alocate prin bugetele locale şi bugetul de stat şi alte surse de venituri realizate conform art. 17 alin. (6). +
Articolul 37Veniturile proprii se înscriu în bugetul de venituri şi cheltuieli al activităţilor aducătoare de venituri proprii, pe surse, după cum urmează:a) veniturile rezultate din activitatea de producţie ateliere-şcoală, ferme agricole, prestări de servicii şi altele asemenea -, care cuprind sumele încasate de unitatea de învăţământ din activitatea de conversie şi reconversie profesională, şcolarizare, cursuri de iniţiere în domeniul informaticii, limbi străine, activităţi de producţie, prestări de servicii şi alte activităţi, în condiţiile legii; … b) taxele de la persoane fizice şi juridice. … Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat sunt autorizate, potrivit dispoziţiilor legale, să stabilească nivelul taxelor pentru desfăşurarea examenului de admitere sau a altor examene, din care se acoperă cheltuielile aferente activităţilor respective. Pentru stabilirea taxelor, fiecare unitate de învăţământ preuniversitar de stat îşi estimează cheltuielile ocazionate de organizarea şi desfăşurarea examenelor şi, în funcţie de numărul de elevi participanţi, stabileşte şi taxa pentru un elev. Conform acestor elemente se stabilesc şi prevederile din buget la subdiviziunea respectivă.Sumele încasate pentru eliberarea certificatelor sau a diplomelor de absolvire, după caz, reprezintă o altă sursă proprie de venit, al cărei nivel se stabileşte şi se comunică de inspectoratele şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti. Estimările bugetare se calculează şi se fundamentează în funcţie de: numărul certificatelor sau al diplomelor de absolvire, ce urmează să fie eliberate, înmulţit cu costul unui certificat sau al unei diplome.Tarifele pe elev/cursant percepute pentru organizarea de cursuri de pregătire solicitate de persoane juridice sau fizice se stabilesc, pe bază de convenţie/contract, cel puţin la nivelul cheltuielilor efectuate pentru desfăşurarea cursurilor respective;c) veniturile din închirierea spaţiilor disponibile se înscriu în buget la nivelul chiriei stabilite în contractele de închiriere, la care se adaugă obligatoriu cheltuielile cu întreţinerea şi utilităţile folosite, impozitele pe terenuri şi clădiri; … d) veniturile din donaţii reprezintă sumele donate de persoane fizice şi juridice din ţară sau străinătate. Acestea se înscriu fie la nivelul execuţiei anului precedent, fie la nivelul estimat pentru exerciţiul anului curent, independent de veniturile din anul precedent; … e) veniturile din sponsorizări primite de la persoanele juridice sau fizice, conform legii; … f) venituri din surse externe obţinute pe bază de programe de finanţare; … g) alte venituri. … Cheltuielile pentru activităţile aducătoare de venit +
Articolul 38Cheltuielile pentru activităţile aducătoare de venit se înscriu în buget, pe titluri, articole şi alineate, în funcţie de conţinutul acestora, avându-se în vedere următoarele:a) Cheltuielile pentru activitatea de producţie – ateliere-şcoală, ferme agricole, servicii şi altele asemenea – se stabilesc pe bază de devize întocmite pentru fiecare activitate de producţie, prestări de servicii, în limita veniturilor prevăzute să fie realizate. … b) Cheltuielile pentru desfăşurarea examenelor sau a cursurilor de pregătire solicitate de persoanele fizice şi juridice se stabilesc în limita veniturilor din taxele respective. În acest scop se întocmesc note de fundamentare în care se cuprind taxele cuvenite pentru activităţile respective şi cheltuielile aferente realizării acestor venituri, şi anume: drepturile cuvenite comisiilor de examen, cheltuielile de întreţinere a sălilor de examene, pentru utilizarea calculatoarelor, procurarea rechizitelor (hârtie, ştampile, cerneală, tuşuri şi altele asemenea) necesare în vederea desfăşurării examenelor. … c) Cheltuielile necesare pentru tipărirea certificatelor sau a diplomelor de absolvire se stabilesc în limita sumelor încasate pentru eliberarea certificatelor sau a diplomelor. … d) Cheltuielile din veniturile încasate în urma închirierii de spaţii. … e) Cheltuielile din sumele încasate drept donaţii şi sponsorizări se înscriu în buget pentru realizarea acţiunii stabilite de donator sau în contractele de sponsorizare, după caz. În situaţia în care nu au fost stabilite destinaţii împreună cu sponsorii şi cu donatorii, sumele din sponsorizări şi donaţii se folosesc pentru acoperirea celorlalte cheltuieli de funcţionare ale unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, inclusiv pentru cheltuielile de personal. … f) Cheltuielile din alte surse de venituri realizate în condiţiile legii. … +
Capitolul VPrezentarea şi aprobarea bugetelor unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat +
Articolul 39(1) Proiectele de bugete elaborate de unităţile de învăţământ preuniversitar de stat se prezintă autorităţii administraţiei publice locale, în faza de fundamentare a proiectului bugetului de stat şi a proiectelor bugetelor locale. … (2) Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat prezintă autorităţii publice locale proiectul de buget şi fundamentările corespunzătoare. … (3) Directorii unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat răspund de exactitatea datelor cuprinse în notele de fundamentare care au stat la baza întocmirii proiectului de buget al fiecărei unităţi de învăţământ. … +
Articolul 40(1) După aprobarea legii bugetului de stat, consiliul judeţean şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, prin hotărâre şi cu asistenţa tehnică a direcţiei generale a finanţelor publice şi a inspectoratului şcolar, vor repartiza unităţilor administrativ-teritoriale sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi, după caz, fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispoziţia acestora. … (2) Consiliile locale adaugă la sumele primite de la bugetul de stat şi bugetul judeţului sumele alocate din bugetul propriu învăţământului şi aprobă bugetul fiecărei unităţi de învăţământ. Bugetele aprobate conform legii se comunică unităţilor de învăţământ şi trezoreriilor în a căror rază teritorială îşi au sediul aceste unităţi. … (3) După aprobare, bugetele unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat reprezintă documentul pe baza căruia se asigură finanţarea cheltuielilor acestora în exerciţiul financiar respectiv. … +
Capitolul VIExecuţia bugetelor unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat +
Articolul 41Execuţia bugetelor unităţilor de învăţământ cuprinde, în principal:– deschiderea creditelor bugetare pentru finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat;– încasarea veniturilor proprii;– angajarea şi efectuarea cheltuielilor aprobate prin buget. +
Articolul 42(1) Etapele care trebuie urmate sunt: … a) Unităţile de învăţământ solicită deschiderea de credite până la data de 20 a lunii în curs pentru luna următoare. … b) Deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare se efectuează de către ordonatorul principal de credite pe baza bugetului propus de directorul unităţii de învăţământ şi aprobat de ordonatorul principal de credite la nivelul capitolului de cheltuieli 57.02 "Învăţământ", cu desfăşurarea pe titlurile clasificaţiei bugetare economice, şi anume: 02 "Cheltuieli de personal", 20 "Cheltuieli materiale şi servicii", 34 "Subvenţii", 38 "Transferuri" şi 70 "Cheltuieli de capital". Repartizarea creditelor se efectuează pe bază de dispoziţii bugetare în perioada 25-30 a lunii în curs pentru luna următoare, pe seama unităţilor de învăţământ care au conturi deschise la unităţile teritoriale de trezorerie şi contabilitate publică. … (2) La primirea dispoziţiei bugetare unitatea teritorială de trezorerie şi contabilitate publică înregistrează creditele bugetare, repartizate de ordonatorul principal de credite, în contul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat: 02 "Credite deschise şi repartizate pe seama ordonatorilor de credite finanţaţi din bugetele locale", care se desfăşoară în conturi analitice, pe titluri, corespunzător repartizării creditelor bugetare. … (3) Unităţile teritoriale de trezorerie şi contabilitate publică comunică unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, după caz, primirea dispoziţiilor bugetare privind repartizarea creditelor bugetare de către ordonatorul principal de credite, eliberând şi extrase de cont. … (4) Directorul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat răspunde dacă nu solicită la termen ordonatorului principal de credite necesarul de fonduri pentru asigurarea în luna următoare a finanţării proporţionale şi complementare. … (5) În cazul nedeschiderii la timp a creditelor bugetare din motive imputabile ordonatorului principal de credite, răspunderea revine acestuia. … Încasarea veniturilor proprii +
Articolul 43(1) Ordonatorii terţiari de credite încasează veniturile proprii în numerar, prin casieria proprie sau prin mandatar de la persoanele fizice şi prin virament de la persoanele juridice, în conturile deschise la unităţile teritoriale de trezorerie şi contabilitate publică 50.04 "Disponibil din venituri proprii ale instituţiilor de subordonare locală" şi 50.10 "Disponibil al instituţiilor subvenţionate din bugetul local", în cazul veniturilor care privesc activitatea internatelor, căminelor şi cantinelor. … (2) Mandatarul se stabileşte de către directorul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat şi poate fi administratorul, secretarul şcolii sau un cadru didactic. … (3) Operaţiunile de încasări prin casieria proprie se organizează potrivit dispoziţiilor legale în vigoare şi se efectuează numai pe bază de documente legale aprobate de persoanele în drept, care se înregistrează cronologic în registrul jurnal de casă. … (4) Încasările zilnice în numerar se depun de către mandatari în conturile 50.04 "Disponibil din venituri proprii ale instituţiilor de subordonare locală" şi 50.10 "Disponibil al instituţiilor subvenţionate din bugetul local", după caz, deschise pe seama unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat la unităţile teritoriale de trezorerie şi contabilitate publică, astfel: … a) în prima zi lucrătoare de la încasare, în cazul în care unitatea de învăţământ are sediul în localitatea în care funcţionează unitatea trezoreriei la care are contul deschis; … b) în a doua zi lucrătoare de la încasare, în cazul în care unitatea de învăţământ preuniversitar de stat are sediul în altă localitate decât unitatea trezoreriei la care are contul deschis. … (5) Pentru operaţiunile prin virament se utilizează ordine de plată tip trezorerie, în care se specifică pe verso natura sumelor virate. … Angajarea şi efectuarea cheltuielilor aprobate prin buget +
Articolul 44(1) Angajarea cheltuielilor se efectuează de către ordonatorii de credite, pe bază de documente legale (contracte, comenzi, convenţii etc.) vizate pentru controlul financiar preventiv, întocmite distinct pentru cheltuieli care se suportă din bugetul local şi din venituri proprii, după caz. … (2) În toate documentele de plată va fi înscrisă în mod obligatoriu subdiviziunea clasificaţiei din buget în care se încadrează plăţile respective. … (3) La ordonatorii terţiari de credite se organizează şi funcţionează controlul financiar preventiv în conformitate cu prevederile Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern şi controlul financiar preventiv, republicată. … (4) În vederea urmăririi execuţiei bugetelor, ordonatorii terţiari de credite efectuează plăţile de casă prin următoarele conturi deschise la unităţile trezoreriilor, prin care îşi derulează operaţiunile de încasări şi plăţi, şi anume: … a) pentru cheltuielile efectuate din bugetul local: … – contul 24.57.02.02 "Cheltuielile bugetului local pentru învăţământ – cheltuieli de personal";– contul 24.57.02.20 "Cheltuielile bugetului local pentru învăţământ – cheltuieli materiale şi servicii";– contul 24.57.02.34 "Cheltuielile bugetului local pentru învăţământ – subvenţii";– contul 24.57.02.38 "Cheltuielile bugetului local pentru învăţământ – transferuri";– contul 24.57.02.70 "Cheltuielile bugetelor locale pentru învăţământ – cheltuieli de capital";b) pentru cheltuielile efectuate din bugetul de stat: … – contul 23.57.01 "Cheltuielile bugetului de stat pentru învăţământ" – analitice pe titluri de cheltuieli.(5) Cheltuielile din venituri proprii se efectuează din conturile 50.04 "Disponibil din venituri proprii ale instituţiilor de subordonare locală" şi 50.10 "Disponibil al instituţiilor subvenţionate din bugetul local", după caz. … (6) Ordonatorii terţiari de credite au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea operaţiunilor de încasări şi plăţi, precum şi a celorlalte operaţiuni patrimoniale, în mod cronologic şi sistematic, în conturile corespunzătoare din planul de conturi pentru instituţiile publice, aprobat de Ministerul Finanţelor Publice. … (7) Ordonatorii terţiari de credite conduc evidenţa analitică a plăţilor de casă, pe capitole, subcapitole, titluri, articole şi alineate, în cadrul următoarelor conturi de finanţare bugetară: … – contul 700.01 "Finanţarea din bugetul de stat" pentru fondurile primite de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin inspectoratele şcolare judeţene, care are ca destinaţie componenta locală aferentă proiectelor de reformă, bursele pentru elevii din Republica Moldova şi pentru elevii străini şi etnicii români din afara graniţelor ţării, organizarea evaluărilor, examenelor, concursurilor şi olimpiadelor naţionale, perfecţionarea pregătirii profesionale a cadrelor didactice;– contul 700.02 "Finanţarea din bugetul local" pentru fondurile primite de la bugetele locale. +
Capitolul VIIRaportarea execuţiei bugetare de către unităţile de învăţământ +
Articolul 45(1) Ordonatorii terţiari de credite întocmesc trimestrial şi anual situaţii financiare privind execuţia bugetară, în conformitate cu normele metodologice ale Ministerului Finanţelor Publice. … (2) Pentru fondurile primite de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării, ordonatorii terţiari de credite întocmesc contul de execuţie a bugetului de stat pe formularul cuprins în situaţiile financiare pentru instituţii publice şi îl prezintă inspectoratelor şcolare. … (3) Situaţiile financiare trimestriale şi anuale privind execuţia bugetară, prezentate ordonatorilor principali de credite şi trezoreriilor, vor conţine în mod obligatoriu anexele nr. 3 şi 4. Câte un exemplar din aceste anexe va fi înaintat la inspectoratul şcolar judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti. … (4) Inspectoratele şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, prin compartimentele de contabilitate şi informatizare, centralizează situaţiile privind execuţia bugetară pe unităţi de învăţământ prevăzute în anexele nr. 3 şi 4 şi le transmit Consiliului Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar şi comisiilor judeţene de finanţare a învăţământului preuniversitar. … +
Articolul 46Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar, pe baza datelor transmise de inspectoratele şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, analizează modul în care se respectă prevederile legii bugetului de stat şi criteriile şi principiile finanţării învăţământului preuniversitar de stat, precum şi eventualele fenomene perturbatoare care se manifestă în acest domeniu şi cauzele care le determină. Pe baza acestor analize se întocmesc rapoarte trimestriale/anuale care se înaintează conducerii Ministerului Educaţiei şi Cercetării, însoţite de propuneri de îmbunătăţire a sistemului de finanţare şi execuţie bugetară în sistemul de învăţământ preuniversitar de stat. +
Capitolul VIIIAsigurarea transparenţei cu privire la gestionarea fondurilor +
Articolul 47(1) Directorii unităţilor de învăţământ au obligaţia ca, după aprobare, să facă publice bugetele anuale ale unităţilor pe care le conduc, evidenţiindu-se cuantumul indicatorilor de venit pe fiecare sursă – buget de stat, buget local şi venituri proprii, precum şi destinaţia cheltuielilor. … (2) Ordonatorul de credite este obligat ca, după înaintarea lor la trezorerie, să facă publice situaţiile financiare trimestriale şi anuale. … +
Articolul 48Directorul unităţii de învăţământ va face publice rapoartele de autoevaluare anuală a unităţii de învăţământ, realizate pe baza indicatorilor de performanţă planificaţi prin Planul de dezvoltare al unităţii de învăţământ. +
Capitolul IXDispoziţii finale şi tranzitorii +
Articolul 49Prevederile prezentelor norme metodologice se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2005 în toate unităţile de învăţământ din judeţele-pilot nominalizate prin hotărâre a Guvernului. Începând cu aceeaşi dată, pentru aceste unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, Normele metodologice pentru finanţarea învăţământului preuniversitar de stat, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 538/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 19 iunie 2001, cu modificările ulterioare, îşi încetează aplicabilitatea. +
Articolul 50Anexele nr. 1, 2, 3 şi 4 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice. +
Anexa 1────────la normele metodologice────────────────────────Judeţul ………………………………..Localitatea …………………………….Unitatea de învăţământ preuniversitar de stat …………….FUNDAMENTAREAcheltuielilor privind bursele elevilor pentru anul ………. – mii lei –─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Numărul de beneficiari Fondurile Propuneri Nr. Numărul de elevi stabilit conform alocate alocate % crt. din unitate criteriilor de acordare în anul în anul col.4/ a burselor de bază de plan col.2─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4 5──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Director, Contabil-şef, …………… ……………. +
Anexa 2──────────la normele metodologice────────────────────────Judeţul ……………………………..Localitatea ………………………….Unitatea de învăţământ preuniversitar de stat ……………….FINANŢAREA PROPORŢIONALĂcu numărul de elevi – mii lei –────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Numărul Costurile medii Total crt. Nivelurile de învăţământ de elevi pe elev cheltuieli────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Preşcolar────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2. Primar+gimnazial────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3. Liceal────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 4. Şcoala de arte şi meserii────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── TOTAL:────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Director, Contabil-şef, ………….. …………. +
Anexa 3────────la normele metodologice────────────────────────Judeţul …………………………………………..Localitatea ……………………………………….Unitatea de învăţământ preuniversitarde stat/Inspectoratul Şcolar Judeţean ………………..SITUAŢIA TRIMESTRIALĂ/ANUALĂprivind execuţia bugetară – mii lei –─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Prevederi Surse Categoriile de acoperire Plăţi Cheltuielide cheltuieli ──────────────────────────────────────── efective anuale*) trimestriale credite alte deschise venituri─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4 5 6─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Cheltuieli de personal─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Cheltuieli materiale şi servicii─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Subvenţii─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Transferuri (burse)─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Cheltuieli de capital─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── TOTAL:─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Director/Inspector şcolar judeţean, Contabil-şef, …………………………….. …………….._____________Notă …
*) La raportarea anuală coloana 1 se completează cu prevederile aprobate iniţial, iar coloana 2, cu prevederile definitive. +
Anexa 4────────la normele metodologice────────────────────────Judeţul ………………………………………………Unitatea de învăţământ preuniversitar de stat …………….SITUAŢIA TRIMESTRIALĂ/ANUALĂprivind execuţia bugetară din unităţile de învăţământ pe niveluri şi medii de învăţământ

Legenda:────────A = prescolar1 – rural2 – urban3 – totalB = primar + gimnazial1 – rural2 – urban3 – totalC = Liceal teoretic1 – rural2 – urban3 – totalD = Liceal tehnologic1 – rural2 – urban3 – totalE = Liceal vocational1 – rural2 – urban3 – totalF = Şcoala de arte şi meserii1 – rural2 – urban3 – totalG = TOTAL GENERAL1 – rural2 – urban3 – total

________________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește