ORDIN nr. 1.398/6.042/2009

Redacția Lex24
Publicat in Repertoriu legislativ, 26/11/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Emitent: MINISTERUL SANATATIINr. 1.398 din 4 noiembrie 2009MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI INOVARIINr. 6.042 din 2 decembrie 2009
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 18 din 11 ianuarie 2010
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Actiuni induse de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTTIP OPERATIUNEACT NORMATIV
ActulMODIFICA PEREGULAMENT 28/06/2007
ActulMODIFICA PECRITERII 28/06/2007
ActulMODIFICA PEANEXA 28/06/2007
ART. 1COMPLETEAZA PEORDIN 1141 28/06/2007 ANEXA 4
ART. 1MODIFICA PEORDIN 1141 28/06/2007 ANEXA 4
ANEXA 1COMPLETEAZA PEORDIN 1141 28/06/2007 ANEXA 4
ANEXA 2MODIFICA PEORDIN 1141 28/06/2007 ANEXA 4
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAOUG 115 23/12/2009
ActulREFERIRE LAHG 51 29/01/2009
ActulCONTINE PEANEXA 04/11/2009
ActulREFERIRE LAHG 1718 30/12/2008
ActulREFERIRE LAHG 899 22/08/2002
ActulMODIFICA PEREGULAMENT 28/06/2007
ActulMODIFICA PECRITERII 28/06/2007
ActulMODIFICA PEANEXA 28/06/2007
ART. 1COMPLETEAZA PEORDIN 1141 28/06/2007 ANEXA 4
ART. 1MODIFICA PEORDIN 1141 28/06/2007 ANEXA 4
ANEXA 1COMPLETEAZA PEORDIN 1141 28/06/2007 ANEXA 4
ANEXA 2MODIFICA PEORDIN 1141 28/06/2007 ANEXA 4
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulIN LEGATURA CUANEXA 04/11/2009
ActulIN LEGATURA CUANEXA 02/12/2009





Văzând Referatul de aprobare al Direcției generale pentru politici de sănătate și resurse umane nr. A.V. 1.162/2009,<!–>în temeiul prevederilor:Hotărârii Guvernului nr. 899/2002 privind organizarea învățământului postuniversitar medical și farmaceutic uman, cu modificările și completările ulterioare;Hotărârii Guvernului nr. 1.718/2008 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, cu modificările și completările ulterioare;Hotărârii Guvernului nr. 51/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, Cercetării și Inovării*), cu modificările și completările ulterioare,–>Notă *) Ministerul Educației, Cercetării și Inovării a fost reorganizat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2009 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 919 din 29 decembrie 2009.ministrul sănătății, interimar, și ministrul educației, cercetării și inovării, interimar, emit prezentul ordin. +
Articolul IOrdinul ministrului sănătății publice și al ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidențiat în specialitățile prevăzute de Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 și 671 bis din 1 octombrie 2007, se modifică și se completează după cum urmează:<!–>1.–>La anexa nr. 4 se introduc curriculumurile de pregătire în rezidențiat: medicină de familie cu timp parțial, endodonție, parodontologie și protetică dentară, conform anexei nr. 1.2.La anexa nr. 4, curriculumurile de pregătire în specialitățile: diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, epidemiologie, igienă, psihiatrie pediatrică, medicină de laborator, sănătate publică și management, ortodonție și ortopedie dento-facială, chirurgie dento-alveolară și chirurgie orală și maxilo-facială se modifică și se înlocuiesc cu cele prevăzute în anexa nr. 2.
+
Articolul IIAnexele nr. 1 și 2**) fac parte integrantă din prezentul ordin.Notă **) Anexele nr. 1 și 2 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 bis, care se poate achiziționa de la Centrul pentru relații cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", București, șos. Panduri nr. 1.
+
Articolul IIIDirecțiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătății și al Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, precum și Centrul Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar București vor duce la îndeplinire dispozițiile prezentului ordin.
+
Articolul IVPrezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.<!–>

p. Ministrul sănătății, interimar,–>
Cristian-Anton Irimie,<!–>
secretar de stat–>
p. Ministrul educației, cercetării și inovării,<!–>
interimar,–>
Cătălin Ovidiu Baba,<!–>
secretar de stat–>
+
Anexa 1 +

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII<!–>
CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR–>
BUCUREȘTI<!–>
CURRICULUM DE PREGĂTIRE–>
ÎN REZIDENȚIATUL DE<!–>
MEDICINĂ DE FAMILIE, CU TIMP PARȚIAL–><!–>
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Centrului Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar București–>CURRICULUM DE PREGĂTIRE<!–>ÎN REZIDENȚIATUL DE–>MEDICINĂ DE FAMILIE, CU TIMP PARȚIAL<!–>1.1 DEFINIȚIE: Medicina de familie este specialitatea care asigură asistența medicală primară și continuă și, prin acțiuni preventive, educaționale, terapeutice și de recuperare, contribuie la promovarea stării de sănătate a individului, a familiei și colectivității, având următoarele funcții:● De asigurare a accesibilității populației la asistența medicală–>● De supraveghere a sănătății<!–>● De prevenție primară, secundară, terțiară–>● De prevenție specifică<!–>● De promovare a sănătății–>● De asigurare a îngrijirilor medicale curente<!–>● De selecționarea pacienților care au nevoie de asistență de specialitate–>● De coordonare a serviciilor medicale în funcție de nevoile concrete ale bolnavului<!–>● De sinteza diagnostică și terapeutică–>● De supraveghere medicală continuă a individului, familiei și a colectivității<!–>● De recuperare și reabilitare a bolnavilor–>● De asigurare a îngrijirilor paliative și terminale<!–>● De cercetare științifică specifică–><!–>1.2 DURATA REZIDENȚIATULUI – 5 aniCurriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.–>Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).<!–>1 credit = 25 ore de instruire–>Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.<!–>La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.–>Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.<!–>Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.–><!–>1.3 OBIECTIVE GENERALEAbsolvenții rezidențiatului de medicină generală vor trebui să fie capabili să îndeplinească următoarele activități:–>1.<!–>Să asigure asistența medicală primară, preventivă și curativă, rezolvând cat mai bine problemele de sănătate cu care sunt confruntați.2.–>Să acorde asistență medicală preventivă omului sănătos, familiei și colectivității.3.<!–>Să acorde tuturor pacienților asistență medicală de prim contact, asumându-și responsabilitatea deciziei inițiale și toate problemele medicale pe care le prezintă pacienții lor și să apeleze în timp util la ceilalți medici specialiști.4.–>Să acorde asistență medicală de urgență adecvată tuturor cazurilor în care vor fi solicitați ca medici de prim contact.5.<!–>Să asigure asistență medicală continuă tuturor pacienților lor, luând în considerare dimensiunile bio-medicale, psihologice și socio-culturale ale fiecărui pacient.6.–>Să medieze în mod corect relațiile pacientului cu sistemul de asistență medicală și să poată lucra și echipa de asistență medicală.7.<!–>Să elaboreze și să aplice programe de măsuri preventive cu scopul menținerii și îmbunătățirii stării de sănătate a populației.–>1.4 STRUCTURA STAGIILOR5 ANI DE PREGĂTIRE<!–>–>┌────────┬─────────────────────────────────────┬───────┐<!–>│Stagiul │Denumirea stagiului │Durata │–>├────────┼─────────────────────────────────────┼───────┤<!–>│1.4.1 │Medicină de familie │9 luni │–>│1.4.2 │Medicină internă │8 luni │<!–>│1.4.3 │Pediatrie │8 luni │–>│1.4.4 │Chirurgie generală │4 luni │<!–>│1.4.5 │Obstetrică-ginecologie │3 luni │–>│1.4.6 │Oncologie medicală │3 luni │<!–>│1.4.7 │Boli infecțioase │2 luni │–>│1.4.8 │Psihiatrie │2 luni │<!–>│1.4.9 │Dermato-venerologice │2 luni │–>│1.4.10 │Neurologie │2 luni │<!–>│1.4.11 │Diabet │2 luni │–>│1.4.12 │Epidemiologie și management sanitar │2 luni │<!–>│1.4.13 │Bioetică │1 lună │–>│1.4.14 │Medicină de familie │12 luni│<!–>└────────┴─────────────────────────────────────┴───────┘–><!–>ANUL I ȘI ANUL II–>CONȚINUTUL STAGIILOR<!–>1.4.1 STAGIUL DE MEDICINĂ DE FAMILIE–>1.4.1.1 Tematica introductivă în M.F (100 ore)1.<!–>Introducere în problematica M.F2.–>Condițiile de lucru ale M.F3.<!–>Descrierea cabinetului4.–>Echipa de lucru a M.F5.<!–>Locul M.F în medicina modernă6.–>Obiectul și metodologia M.F7.<!–>Principiile M.F8.–>Funcțiile M.F9.<!–>Definiția și conținutul M.F10.–>Rolul M.F în sistemul asigurărilor medicale11.<!–>Activitatea preventivă în M.F12.–>Activitatea curativă în M.F13.<!–>Asistența medicală a familiei14.–>Asistența medicală a unei colectivități15.<!–>Relațiile M.F cu celelalte specialități–>1.4.1.2 Baremul activităților practice1.<!–>Prezentarea cabinetului și a echipei de lucru: 12.–>Participarea la consultațiile curente: 303.<!–>Participarea la consultațiile preventive: 204.–>Participarea la vizitele la domiciliu: 105.<!–>Acordarea primului ajutor medical: 106.–>Completarea unor documente: 107.<!–>Efectuarea unor sinteze diagnostice și terapeutice: 108.–>Analiza unor probleme epidemiologice: 59.<!–>Monitorizarea unor bolnavi cronici: 2010.–>Asistența medicală a copilului: 2011.<!–>Asistența medicală a bătrânului: 20–>1.4.2 STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ<!–>1.4.2.1 Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (80 ore).1.–>Traheobronșite acute2.<!–>Bronhopneumonii3.–>Pneumopatiile acute4.<!–>Astm bronșic5.–>Bronhopatii cronice obstructive6.<!–>Bronșectazii 7.–>Embolia pulmonară8.<!–>Edem pulmonar9.–>Pneumotorax spontan10.<!–>Cancer bronho-pulmonar11.–>Pleureziile12.<!–>Insuficiența respiratorie13.–>Tulburări de ritm și de conducere14.<!–>Cardiopatia ischemică15.–>Pericarditele și miocarditele16.<!–>Afecțiuni valvulare17.–>HTA și criza hipertensivă18.<!–>Insuficiența cardiacă19.–>Arteriopatii acute și cronice20.<!–>Insuficiența venoasă, varice, hemoroizi21.–>Lipotimia, sincopa, colapsul, șocul22.<!–>Cefaleea și migrena23.–>Gastritele24.<!–>Ulcerul gastro-duodenal25.–>Cancerul gastric26.<!–>Hepatitele acute și cronice27.–>Ciroza hepatică28.<!–>Bolile colecistului29.–>Afecțiuni pancreatice30.<!–>Icterul31.–>Hemoragiile digestive32.<!–>Constipația33.–>Colonul iritabil și colita ulcerativă34.<!–>Cancerul colo-rectal35.–>Infecții urinare și ale tractului urinar36.<!–>Glomerulonefritele37.–>Insuficiența renală38.<!–>Sindromul nefrotic39.–>Lupusul eritematos sistemic40.<!–>Poliartrita reumatoidă41.–>Artritele42.<!–>Artrozele43.–>Spondilozele și lombalgiile44.<!–>Guta45.–>Piciorul dureros46.<!–>Epicondilita, tenosinovite, bursite47.–>Osteoporoza48.<!–>Obezitatea49.–>Diabetul zaharat50.<!–>Sindromul hipoanabolic51.–>Anemiile52.<!–>Adenopatiile53.–>Leucemiile54.<!–>Limfoamele55.–>Sindroame hemoragice56.<!–>Intoxicații acute cu: alcool etilic, alcool metilic, substanțe organo-fosforice, substanțe organoclorurate, barbiturice, ciuperci, cianuri, droguri halucinogene57.–>Intoxicațiile cronice profesionale și neprofesionale58.<!–>Tuberculoza pulmonară și extrapulmonară.–>1.4.2.2 Baremul activităților practice1.<!–>Examinarea clinică a bolnavului: 3002.–>Interpretarea examenului radiologic și afecțiunile prevăzute și tematica pe aparate și sisteme: 303.<!–>Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie determinarea gazelor sanguine): 304.–>Interpretarea unei EKG: 305.<!–>Interpretarea principalelor date ecografice și endoscopice pentru patologia prevăzută și programa: 306.–>Interpretarea oscilometriei: 107.<!–>Tehnici de resuscitare cardio-respiratorii: 108.–>Interpretarea rezultatelor de sânge periferic și măduvă: 109.<!–>Interpretarea rezultatelor obținute prin tehnicile de explorare a secreției gastrice: 1010.–>Sondajul și spălătura gastrică: 511.<!–>Examenul de fund de ochi: 1012.–>Interpretarea datelor de explorare funcțională renală, hepatică, pancreatică: 3013.<!–>Recoltarea și interpretarea examenului coprologic: 514.–>Alimentația omului sănătos: 5015.<!–>Regimul alimentar al omului bolnav pe principalele grupe de afecțiuni: cardiace, gastrointestinale, hepatice, biliare, pancreatice, renale, boli alergice, metabolice: 5016.–>Puncția pleurală: 5<!–>1.4.3 STAGIUL DE PEDIATRIE–>1.4.3.2 Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (80 ore)1.<!–>Creșterea și dezvoltarea copilului2.–>Alimentația sugarului și copilului sănătos3.<!–>Malnutriția protein-energetică4.–>Rahitismul5.<!–>Diabetul copilului6.–>Anemiile7.<!–>Sindroame hemoragice8.–>Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice9.<!–>Limfoamele maligne hodgkiniene și non-hodgkiniene10.–>Malformații congenitale11.<!–>Principii de diagnostic și tratament ale bolii atopice12.–>RAA și cardiopatia reumatismală13.<!–>Artritele cronice juvenile14.–>Sindromul febril prelungit15.<!–>Durerea toracică la copil și adolescent16.–>Infecțiile tractului respirator superior17.<!–>Amigdalitele18.–>Sinuzitele19.<!–>Otita medie acută și cronică.20.–>Bronșiolita acută21.<!–>Bronhopneumonia22.–>Pneumoniile acute și cronice23.<!–>Miocarditele24.–>Pericarditele25.<!–>Endocarditele infecțioase26.–>Tulburări de ritm și de conducere27.<!–>Tuberculoza pulmonară și extrapulmonară la copil28.–>Stomatitele, glositele și cheilitele29.<!–>Hemoragiile digestive la un nou născut și copil30.–>Diareea cronică și sindromul de malabsorbție31.<!–>Parazitozele digestive32.–>Hepatitele acute și cronice33.<!–>Sindromul nefrotic34.–>Glomerulonefritele acute35.<!–>Insuficienta renală și cronică36.–>Enurezisul și encoprezisul37.<!–>Urgențe pediatrice majore:● convulsiile–>● intoxicațiile acute<!–>● înțepături de insecte veninoase–>● mușcături de animale<!–>● insolația–>● șocul<!–>● insuficiența cardio-respiratorie–>● sindroame de deshidratare acută<!–>● comele–>38.<!–>Probleme medicale ale adolescentului: creșterea și dezvoltarea pubertară.Aspecte de patologie specifică a adolescentului.–><!–>1.4.3.2.–>Baremul activităților practice1.<!–>Examinarea clinică a copilului: 502.–>Măsurători antroprometrice și interpretarea lor la copilul de diferite vârste: 503.<!–>Aprecierea creșterii și dezvoltării copilului: 504.–>Puncții și recoltări venoase la sugar și copil: 505.<!–>Instalarea unui cateter venos: 106.–>Cateterism vezical la copilul de ambele sexe și la diferite vârste: 57.<!–>Interpretarea examenului de sânge periferic și LCR: 208.–>Examen otoscopic la sugar și copilul mare: 109.<!–>Examenul fundului de ochi: 1010.–>Interpretarea EKG-ului la sugar și copilul mare: 2011.<!–>Interpretarea probelor funcționale respiratorii: 1012.–>Interpretarea probelor hepatice: 3013.<!–>Interpretarea probelor renale: 3014.–>Interpretarea probelor de digestie: 3015.<!–>Interpretarea radiografiei toracice: 2016.–>Interpretarea radiografiei schelet: 2017.<!–>Interpretarea radiografiei craniene: 1018.–>Interpretarea radiografiei gastro-intestinale: 2019.<!–>Interpretarea urografiei: 520.–>Efectuarea bilanțului stării de sănătate a copilului 0-18 ani pe etape: 5021.<!–>Urmărirea epidemiologică și igienică a colectivităților de copii: 3022.–>Prescrierea medicamentelor în funcție de vârsta: 5023.<!–>Stabilirea necesitaților nutriționale la copii între 0-1 an, 1-3 ani, 4-7 ani, 7-14 ani și adolescenți:5024.–>Alimentația nou-născutului, sugarului și copilului pe etape de vârsta (alimentația naturală, preparate dietetice): 5025.<!–>Preluarea copilului la domiciliu: 10–>1.4.4 STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ ȘI SPECIALITĂȚI CHIRURGICALE: ORL, OFTALMOLOGIE, UROLOGIE, TRAUMATOLOGIE.<!–>1.4.4.1 Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (40 ore)1.–>Plăgile2.<!–>Hemoragii posttraumatice3.–>Arsurile4.<!–>Degerăturile5.–>Electrocutarea6.<!–>Entorse7.–>Luxații8.<!–>Fracturi9.–>Rinita acută10.<!–>Sinuzita acută11.–>Laringita acută12.<!–>Angine acute13.–>Flegmon amigdalian14.<!–>Epistaxis15.–>Otita acută16.<!–>Traumatisme fizice, chimice și termice ale ochiului17.–>Ochiul roșu și dureros18.<!–>Cataractele19.–>Glaucomul20.<!–>Hemoragia digestivă superioară21.–>Hemoragia digestivă inferioară22.<!–>Complicațiile ulcerului gastro-duodenal23.–>Litiaza biliară24.<!–>Colecistita acută25.–>Pancreatita acută26.<!–>Cancerul de cap de pancreas27.–>Abdomenul acut chirurgical28.<!–>Apendicita acută29.–>Peritonitele30.<!–>Ocluzia intestinală31.–>Icter mecanic32.<!–>Cancer gastric33.–>Cancer de colon34.<!–>Cancer de rect35.–>Litiaza renală36.<!–>Adenom de prostată37.–>Cancer de prostată38.<!–>Retenția acută de urină39.–>Boli inflamatorii ale organelor genitale masculine40.<!–>Tumorile sânului–>1.4.4.2 Baremul activităților practice1.<!–>Sutura plăgilor: 202.–>Hemostaza provizorie: 203.<!–>Tamponament nazal anterior și posterior și epistaxis: 104.–>Aspirația nazală: 105.<!–>Extragerea corpilor străini din canalul auditiv și din fosele nazale: 106.–>Inhalații: 107.<!–>Pulverizări: 108.–>Administrațiile de aerosoli: 109.<!–>Instilația și spălătura auriculară: 1010.–>Fundul de ochi: 2011.<!–>Acuitatea vizuală: 3012.–>Acuitatea cromatică: 3013.<!–>Spălătura oculară: 2014.–>Instilația oculară: 2015.<!–>Îndepărtarea corpilor străini oculari: 516.–>Reducerea luxațiilor: 517.<!–>Imobilizarea cu pansamente compresive și gipsate: 1018.–>Incizia și drenajul unor colecții: 519.<!–>Denudare venoasă: 1020.–>Perfuzii și transfuzii: 3021.<!–>Paracenteza evacuatoare: 1022.–>Puncție articulară: 523.<!–>Infiltrații: scapulohumerală, canal carpian, epicondiliană lombară, suboccipitală, genunchi, loco dolenți: 2024.–>Traheostomie25.<!–>Spălătura gastrică și intestinală: 526.–>Puncție vezicală27.<!–>Sondaj vezical: 5–>1.4.5 STAGIUL DE OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE<!–>1.4.5.1 Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (40 ore)1.–>Noțiuni de planning familial2.<!–>Diagnosticul de sarcină3.–>Sarcina normală4.<!–>Sarcina cu risc obstetrical crescut5.–>Sarcina patologică6.<!–>Lăuzia7.–>Iminența de avort8.<!–>Placenta praevia9.–>Eclampsia10.<!–>Apoplexia utero-placentară11.–>Metroragiile12.<!–>Sarcina extrauterină13.–>Vulvovaginita acută14.<!–>Boala inflamatorie pelviană15.–>Fibrom uterin16.<!–>Cervicite acute și cronice17.–>Cancer genito-mamar<!–>1.4.5.2 Baremul activităților practice1.–>Examenul clinic și genital al femeii gravide: 502.<!–>Asistarea nașterii normale: 303.–>Nașterea patologică: 54.<!–>Perineotomie și perineorafie: 55.–>Colporafie6.<!–>Tamponament și hemoragiile genitale: 57.–>Recoltarea: 108.<!–>Indicarea metodelor contraceptive: 209.–>Montarea unui sterilet: 5<!–>1.4.6 STAGIUL DE ONCOLOGIE MEDICALĂA.–>Tematica cursurilor adaptată obiectivelor și funcțiilor medicinei de familie (40 ore)1.<!–>Etiologia canceruluifactori de risc ambientali (fizici, chimici, virali)factori de risc comportamentali (fumat, alcool, alimentație)factori de risc constituționali (hormonali, genetici, imunologici)2.–>Factori de pronostic în cancerfactori legați de tumorăfactori legați de gazdă3.<!–>Principii și metode de diagnostic în cancerdiagnosticul clinic (semne directe și indirecte)diagnosticul biologicdiagnosticul imagistic (metode neinvazive și invazive)particularitățile diagnosticului în cancer. Dificultăți și erori.4.–>Rolul chirurgiei în oncologierolul chirurgiei în profilaxia canceruluirolul chirurgie în diagnosticul canceruluirolul chirurgiei în tratamentul canceruluiprincipiile tratamentului chirurgical5.<!–>Principiile radioterapiei în oncologiedefiniția și scopurile radioterapiei în oncologietipuri și surse de radiații utilizatemărimi și unități de măsură în radioterapiebazele fizice și biologice ale radioterapieitipuri de iradiereincidentele și complicațiile radioterapiei6.–>Bazele teoretice ale chimioterapiei canceruluidate generalecinetica celularemecanismul de acțiune al citostaticelorrezistența la citostaticecăi de administrare a citostaticelorindicațiile și contraindicațiile chimioterapieiincidentele și complicațiile chimioterapieitratamentul efectelor secundare ale citostaticelorclasificarea citostaticelorevaluarea răspunsului la chimioterapieprincipii generale privind cercetarea și caracterizarea de noi medicamente antineoplazice7.<!–>Principiile tratamentului hormonal în oncologieprincipalele efecte ale hormonilor în cancerprincipalele obiective ale tratamentului hormonalclasificarea hormonilor. Principalii agenți terapeutici utilizați în hormonoterapia cancerului.8.–>Urmărirea bolnavului9.<!–>Infecțiile în cancer10.–>Complicațiile cancerului11.<!–>Urgențele în oncologie12.–>Durerea în canceranatomia și fiziologia dureriisindroame dureroase în cancertratamentul durerii în cancer13.<!–>Tratamentele paleative în cancer14.–>Aspecte de psiho-oncologie15.<!–>Alimentația în oncologie16.–>Principii de screening. Prevenirea și depistarea precoce a cancerului și educarea sanitară a populației17.<!–>Leziunile precursoare ale malignității. Definiție, clasificare, diagnostic, tratament18.–>Cancerul pielii (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)19.<!–>Melanomul malign (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)20.–>Cancerul bronhopulmonar (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)21.<!–>Cancer ale sferei capului și gâtului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)22.–>Cancerul esofagului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)23.<!–>Cancerul stomacului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)24.–>Cancerul colonului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)25.<!–>Cancerul rectului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)26.–>Cancerul glandei mamare (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)27.<!–>Cancerul colului uterin (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)28.–>Cancerul corpului uterin (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)29.<!–>Cancerul ovarului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)30.–>Cancerul prostatei (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)31.<!–>Cancerul la copii. Nefroblastomul. Neuroblastomul. Retinoblastomul. Tumorile de celule germinale (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)B.–>Baremul activităților practice1.<!–>Examen chimic general și loco-regional al bolnavului oncologic2.–>Examen al ariilor ganglionare superficiale3.<!–>Examen general al tegumentelor și mucoaselor4.–>Examen al cavității bucale5.<!–>Examen al sânului6.–>Examen ginecologic și examen citologic cervico-vaginal7.<!–>Tușeu rectal și examen al prostatei8.–>Interpretarea explorărilor biologice și imagistice<!–>1.4.7 STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE–>1.4.7.1 Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (20 ore)1.<!–>Rujeola2.–>Rubeola3.<!–>Varicela4.–>Gripa5.<!–>Parotidita6.–>Infecții cu protozoare și metazoare7.<!–>Boala diareică acută8.–>Mononucleoza infecțioasă9.<!–>Zona zoster10.–>Scarlatina11.<!–>Hepatitele virale acute12.–>Febra tifoidă13.<!–>Salmonelozele14.–>Toxiinfecțiile alimentare15.<!–>Tetanos16.–>Meningite17.<!–>Encefalite18.–>Holera19.<!–>Enterocolite20.–>SIDA și infecția HIV la adult și copil21.<!–>Antibiotice–>1.4.7.2 Baremul activităților practice1.<!–>Interpretarea rezultatelor obținute la hemocultură: 102.–>Interpretarea rezultatelor examenului coprologic: 103.<!–>Interpretarea analizelor markerilor virali hepatici: 104.–>Ancheta epidemiologică, recoltarea produselor biologice și transportul lor: 20<!–>1.4.8 STAGIUL DE PSIHIATRIE–>1.4.8.1 Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (20 ore)1.<!–>Normalitate, anormalitate și boala psihică2.–>Tulburări psihopatologice corelate bolilor somatice3.<!–>Reacții psihopatologice4.–>Neurastenia și tulburările de somatizare5.<!–>Tulburări psihopatologice ale alimentației, somnului și sexualității6.–>Psihozele endogene7.<!–>Tulburări determinate de consumul de alcool, droguri și tutun8.–>Delirium tremens9.<!–>Demente10.–>Anxietatea și atacurile de panică11.<!–>Depresia12.–>Personalități particulare și patologice<!–>1.4.8.2 Baremul activităților practice1.–>Examinarea pacientului și perspectiva psihopatologică (observarea expresivității și comportamentului, dialogul): 302.<!–>Interviuri și chestionare semistructurate și structurate ale psihopatologiei generale: 203.–>Anamneza biografica. Foaia de observație standardizată și psihiatrie: 204.<!–>Scale de evaluare cantitativă a anxietății și depresiei: 105.–>Scale de evaluare comportamentală a deficitelor și dizabilităților comportamentele și psihice. Problema evaluării handicapului psihic din perspectiva exercitării rolurilor sociale: 106.<!–>Evaluarea rețelei de suport social și rolul ei și evoluția tulburărilor psihice: 107.–>Evaluarea interacțiunilor intrafamiliale și relația cu familia ce are în componență un bolnav psihic: 108.<!–>Evaluarea riscului suicidar: 59.–>Modalități de intervenție și situații de criză psihologică: 1010.<!–>Tehnici de psihoterapie: 10–>1.4.9 STAGIUL DERMATO-VENEROLOGIE<!–>1.4.9.1 Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (20 ore)1.–>Dermatozele2.<!–>Dermatita de contact3.–>Eczeme4.<!–>Infecții streptococice ale pielii5.–>Infecții stafilococice ale pielii6.<!–>Urticaria și angioedemul7.–>Eczema sugarului și a copilului mic8.<!–>Boli de colagen9.–>Boli buloase10.<!–>Bolile arterelor și venelor11.–>Afecțiuni ale unghiilor, părului, glandelor sebacee și sudoripare12.<!–>Afecțiuni ale mucoasei bucale și genitale13.–>Boli cu transmitere sexuală14.<!–>Psoriazis15.–>Pemfigus16.<!–>Lichenul plan și erupții lichenoide17.–>Tumori cutanate benigne și maligne18.<!–>Scabia19.–>Pediculoza<!–>1.4.9.2 Baremul activităților practice1.–>Semne importante pentru diagnosticul clinic: 102.<!–>Interpretarea examenului micologic: 103.–>Interpretarea examenului bacteriologic: 104.<!–>Interpretarea examenului serologic și ultramicroscopic: 55.–>Drenaj de colecții și evacuarea de hematoame: 56.<!–>Electrocauterizări: 57.–>Prescrierea și utilizarea preparatelor dermatologice pentru afecțiunile menționate: 108.<!–>Biopsia cutanată: 5–>1.4.10 STAGIUL DE NEUROLOGIE<!–>1.4.10.1 Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (20 ore)1.–>Cefaleea și migrena2.<!–>Vertijul3 Tremurăturile–>4.<!–>Boala Parkinson5.–>Epilepsia6.<!–>Scleroza multiplă7.–>Polinevritele8.<!–>Accidentele vasculare cerebrale9.–>Comele<!–>1.4.10.2 Baremul activităților practice1.–>Examinarea bolnavului neurologic: 202.<!–>Puncția lombară: 53.–>Interpretarea examenului LCR: 5<!–>1.4.11 STAGIUL DE DIABET ȘI BOLI DE NUTRIȚIE–>1.4.11.1 Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (20 ore)1.<!–>DZ. Diagnostic, clasificare, patogenie2.–>DZ aspecte clinice, factori de risc, investigații paraclinice3.-4. DZ tratament-principii, tipuri de insulină, tipuri de ADO (2 cursuri)<!–>5.–>DZ complicații, evoluție, prognostic6.<!–>DZ rezistența la insulină7.–>DZ dispensarizare, ghiduri de practică<!–>1.4.11.2 Baremul activităților practiceprezentarea ghidurilor de practică pentru medicii de familieprezentarea DZ tip II, metode de dispensarizare prin medicul de familieexaminarea clinică inițială a pacientului cu DZinvestigații paraclinice la prima vizită la medicul de familierealizarea monitorizării prin hemoglobina glicozilată, microalbuminurieefectuarea fundului de ochiexaminarea piciorului diabeticprincipii de întocmire a dietei pentru DZ Tip IIrealizarea unor diete cu 160g, 180g, 200g carbohidrațischeme terapeuticeprevenirea complicațiilor–>1.4.12 STAGIUL DE EPIDEMIOLOGIE ȘI MANAGEMENT SANITAR<!–>1.4.12.1.a Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (10 ore)1.–>– Epidemiologia definiție, domenii de activitate, epidemiologia bolilor transmisibile și epidemiologia bolilor netransmisibile2.<!–>– Epidemiologia de teren3.–>– Prevenirea și controlul infecțiilor nosocomiale4.<!–>– Sănătate publică, educația pentru sănătate5.–>– Servicii de igiena alimentației6.<!–>– Servicii de igiena mediului, igiena școlară, colectivităților7.–>– Elemente de biostatistică, indicatori statistici<!–>1.4.12.1.b Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (10 ore)1.–>Sistemele de sănătate2.<!–>Locul medicinii de familie și sistemele de sănătate3.–>Sistemul asigurărilor sociale de sănătate4.<!–>Relațiile medicinii de familiei cu asigurările sociale de sănătate5.–>Evaluarea stării de sănătate a unei colectivități6.<!–>Managementul cabinetului de medicina de familie–>1.4.12.2.a Baremul activităților practice de epidemiologie epidemiologia bolilor netransmisibile, efectuarea unei anchete epidemiologice1.<!–>evaluarea riscului de îmbolnăvire2.–>epidemiologia bolilor transmisibile, efectuarea unei anchete epidemiologice3.<!–>prevenirea și controlul infecțiilor nosocomiale4.–>noțiuni despre dezinfecții, sterilizare, decontaminare, curățare5.<!–>produse biocide noi6.–>aprecierea stării de sănătate a unei colectivități7.<!–>elaborarea de programe profilactice privind condițiile de igienă din colectivități8.–>proiectarea și realizarea programelor de vaccinări9.<!–>supravegherea și controlul sterilizării și unităților sanitare10.–>recoltarea de probe pentru analiza factorilor de mediu extern (apă, aer, sol)11.<!–>interpretarea de probe pentru analiza factorilor de mediu extern12.–>recoltarea de probe pentru analiza alimentelor13.<!–>aprecierea dezvoltării fizice a școlarilor14.–>aprecierea dezvoltării psihice a școlarilor15.<!–>evaluarea regimului de activitate al școlarilor16.–>realizarea unui program de acțiuni privind educația pentru sănătate (individual, familial, pe grupe, colectivități)<!–>1.4.12.2.b Baremul activităților practice de management sanitar1.–>Discutarea legii asigurărilor sociale de sănătate: 52.<!–>Calcularea indicatorilor de sănătate ai unei colectivități: 53.–>Managementul unui cabinet de medicină de familie: 54.<!–>Gestiunea unui cabinet de medicină de familie: 5–>1.4.13 MODULUL DE BIOETICĂ<!–>TEMATICĂ CURS (20 ore)I.–>Introducere în Bioetică – 2 ore1.<!–>Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu2.–>Contextul apariției bioeticii3.<!–>Definirea bioeticii4.–>Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.<!–>Teorii și metode în bioeticăII.–>Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1.<!–>Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2.–>Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3.<!–>Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III.–>Relația medic-pacient I- 2 ore1.<!–>Valori ale relației medic-pacient2.–>Paternalism versus autonomie3.<!–>Modele ale relației medic-pacient4.–>Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV.<!–>Relația medic-pacient II- 2 ore1.–>Consimțământul informat2.<!–>Confidențialitatea în relația medic-pacient3.–>Relația medic-pacient minor4.<!–>Acte normative care reglementează relația medic – pacientV.–>Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1.<!–>Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2.–>Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3.<!–>Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI.–>Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1.<!–>Libertatea procreației2.–>Dileme etice în avort3.<!–>Etica reproducerii umane asistate medical4.–>Probleme etice în clonarea reproductivăVII.<!–>Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1.–>Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2.<!–>Probleme etice în stările terminale3.–>Tratamente inutile în practica medicală4.<!–>Eutanasia și suicidul asistat5.–>Îngrijirile paliativeVIII.<!–>Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1.–>Donarea de organe de la cadavru2.<!–>Donarea de organe de la persoana vie3.–>Etica alocării de resurse în transplantIX.<!–>Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1.–>Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2.<!–>Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3.–>Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4.<!–>Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5.–>Terapia genică6.<!–>Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX.–>Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1.<!–>Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2.–>Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3.<!–>Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4.–>Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5.<!–>Comitetele de etică a cercetării6.–>Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică<!–>A.8.2 TEMATICA SEMINARIILORI.–>Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII.<!–>Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1.–>Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2.<!–>Alternative ale jurământului lui Hipocrate3.–>Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII.<!–>Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1.–>Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2.<!–>Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3.–>Rolul comunicării în relația medic-pacientIV.<!–>Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1.–>Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2.<!–>Drepturile pacienților – reglementare legislativă3.–>Rolul comitetelor de etică din spitaleV.<!–>Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1.–>Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2.<!–>Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3.–>Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI.<!–>Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII.–>Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII.<!–>Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX.–>Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX.<!–>Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore–>1.4.14 STAGIUL DE MEDICINĂ DE FAMILIE – (180 ore)<!–>INTRODUCERE: în anul III rezidenții urmează o pregătire specifică medicinii de familie.–>Aceasta pregătire constă din:● Activitate practică curentă la dispensarele de medicină generală sub îndrumarea medicilor primari sau instructori de medicină generală<!–>● Seminarii ținute de medicii instructori de medicină generală–>● Cursuri pe probleme specifice de medicină de familie privind bazele Medicinii de familie, ținute de cadre didactice de medicină de familie sau instructori acreditați și acest sens de Centrul Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar<!–>● Elaborarea și susținerea de referate pe probleme specifice sub îndrumarea medicilor primari sau instructori de medicină de familie–>● În general rezidenții vor efectua stagiu practic de 4 zile pe săptămână (o zi pe săptămână vor efectua pregătirea sub formă de curs și seminarii, 4 ore curs și 3 ore seminarii.<!–>● Seminariile se vor ține din tematica cursurilor sau din alte teme specifice care nu au putut fi cuprinse în tematica cursurilor de medicină de familie–>● Medicii instructori acreditați vor efectua evaluarea periodică și finală privind modul în care au fost realizate obiectivele propuse.<!–>–>1.4.14.1 Tematica cursurilor de medicină de familie1.<!–>Particularitățile M.F2.–>Caracterul interdisciplinar al M.F3.<!–>Pacientul sănătos și pacientul bolnav4.–>Relația dintre normal și patologic5.<!–>Despre conceptul de sănătate6.–>Problemele medicale ale omului sănătos7.<!–>Etapele de dezvoltare ale ființei umane8.–>Nevoile medicale ale fiecărei etape9.<!–>Activitatea preventivă în M.F10.–>Importanța prevenției primare11.<!–>Promovarea sănătății în M.F12.–>Despre conceptul de boală13.<!–>Despre conceptul de bolnav14.–>Trecerea de la sănătate la boală15.<!–>Patogenia psihosomatică16.–>Rolul stresului și patologia umană17.<!–>Importanța particularităților individuale18.–>Particularitățile consultațiilor în M.F19.<!–>Sursele de informație și M.F20.–>Importanța comunicării în M.F21.<!–>Particularitățile diagnosticului în M.F22.–>Strategia investigațiilor paraclinice23.<!–>Particularitățile tratamentului în M.F24.–>Supravegherea tratamentului în M.F25.<!–>Psihoterapia și M.F26.–>Terapiile alternative27.<!–>Asistența medicală la domiciliu28.–>Îngrijirile paleative29.<!–>Rolul familiei și viața individului30.–>Structura și funcțiile familiei31.<!–>Ciclurile familiei32.–>Problemele medicale ale familiei33.<!–>Asistența medicală a unei colectivități34.–>Asistență de M.F și mediul rural35.<!–>Bolile sociale36.–>Atitudinea M.F în fața unui bolnav cu o simptomatologie comună37.<!–>Atitudinea M.F în fața unei adenopatii38.–>Atitudinea M.F în fața unei astenii39.<!–>Atitudinea M.F în fața unei anxietăți40.–>Atitudinea M.F în fața unei cianoze41.<!–>Atitudinea M.F în fața unei convulsii42.–>Atitudinea M.F în fața unei depresii43.<!–>Atitudinea M.F în fața unei cefalei44.–>Atitudinea M.F în fața unei diarei45.<!–>Atitudinea M.F în fața dispneei46.–>Atitudinea M.F în fața unei dureri precordiale47.<!–>Atitudinea M.F în fața unei dureri lombare48.–>Atitudinea M.F în fața unei febre49.<!–>Atitudinea M.F în fața unei hemoragii digestive50.–>Atitudinea M.F în fața unei hemoragii genitale51.<!–>Atitudinea M.F în fața unei hematurii52.–>Atitudinea M.F în fața unei insomnii53.<!–>Atitudinea M.F în fața unui icter54.–>Atitudinea M.F în fața unei palpitații55.<!–>Atitudinea M.F în fața unui tremor56.–>Atitudinea M.F în fața unei stări confuzionale57.<!–>Diagnosticul diferențial în M.F58.–>Dificultățile de diagnostic în M.F59.<!–>Sinteza diagnostică și M.F60.–>Îngrijirea bolnavului cu infecții ale căilor respiratorii superioare61.<!–>Îngrijirea bolnavului cu astm bronșic62.–>Îngrijirea bolnavului cu BPOC63.<!–>Îngrijirea bolnavului cu HTA64.–>Îngrijirea bolnavului cu boală coronariană65.<!–>Îngrijirea bolnavului cu insuficiență cardiacă66.–>Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastric și duodenal67.<!–>Îngrijirea bolnavului cu boală de reflux esofagian68.–>Îngrijirea bolnavului cu hepatita cronică69.<!–>Îngrijirea bolnavului cu intestin iritabil70.–>Îngrijirea bolnavului cu anemie feriprivă71.<!–>Îngrijirea bolnavului cu diabet zaharat72.–>Îngrijirea bolnavului cu dislipidemie73.<!–>Îngrijirea bolnavului cu obezitate74.–>Îngrijirea bolnavului cu infecție urinară75.<!–>Îngrijirea bolnavului cu insuficiență renală76.–>Îngrijirea bolnavului cu accident vascular cerebral77.<!–>Îngrijirea bolnavului cu artroze78.–>Îngrijirea bolnavului cu artrită reumatoidă79.<!–>Îngrijirea bolnavului cu dureri lombare80.–>Îngrijirea bolnavului cu spondilita anchilozantă81.<!–>Îngrijirea bolnavului cu psihoza de involuție82.–>Îngrijirea bolnavului cu boala Parkinson83.<!–>Managementul cabinetului de M.F84.–>Drepturile pacientului85.<!–>Obligațiile M.F86.–>Probleme de etică și deontologie87.<!–>Răspunderea M.F88.–>Informatizarea activității de M.F89.<!–>Posibilitățile și limitele M.F–>1.4.14.2 Tematica seminariilor<!–>În tematica seminariilor vor putea fi incluse următoarele grupe de probleme.a.–>Istoria naturală a bolilor (efectuare și interpretare de cazuri)b.<!–>Evaluarea riscului primar pentru diferite afecțiuni (analize de cazuri și elaborare de modele de investigație)c.–>Evaluarea riscului secundar pentru complicații și agravări ale unor afecțiuni (analize de cazuri și elaborare de modele de investigație)d.<!–>Evaluarea riscului pentru femeia gravidă și noul născut (elaborare de riscograme)e.–>Îngrijirea sugarului la domiciliuf.<!–>Sindroame mai frecvente în MFg.–>Abordarea consultației primare de M.F (elaborare de modele pentru diverse situații – pacienți cu acuze simptomatice minore, cu semne clinice izolate sau grupate, etc.)h.<!–>Strategia de investigații paraclinice (analize de cazuri)i.–>Elaborarea diagnosticului în condițiile asistenței primare de M.F(analiză de cazuri, rezolvări de probleme)j.<!–>Sinteza diagnostică și terapeutică în M.Fk.–>Programul terapeutic în practica de M.F (analiză de caz, rezolvări de probleme)l.<!–>Supravegherea tratamentului în MFm.–>Programul profilactic și practica de M.F (analiză de caz, rezolvări de probleme)n.<!–>Managementul cabinetului de M.F (elaborarea de Programe manageriale pe teme date)o.–>Cercetarea științifică și M.F (elaborarea de planuri de studii în cercetări pe teme date)p. Comunicarea în M.F<!–>–>1.4.14.3 Baremul activităților practice și dispensarA.<!–>Activitatea în cabinetul de medicină de familie va cuprinde:● Participarea la consultațiile efectuate de medicul primar sau instructor MF și discuția cazurilor: 300–>● Efectuarea personală de investigații paraclinice accesibile: 100<!–>● Participarea la consultațiile efectuate de medicul instructor la domiciliul pacienților: 100–>● Analiza unor cazuri interdisciplinare: 50<!–>● Efectuarea unor sinteze diagnostice și terapeutice: 50–>● Analiza unor familii cu probleme medicale: 30<!–>● Efectuarea monitorizării clinice a unor bolnavi cronici la domiciliu: 50–>● Participarea la acordarea ajutorului de urgență și toate condițiile de necesitate: 50<!–>● Participarea la elaborarea tuturor tipurilor de documente medicale: 50–>● Participarea la activitățile de asistență comunitară în care este implicată unitatea sanitară respectivă: 50<!–>● Participarea la activitățile manageriale ale unității: 30–>● Efectuarea nemijlocită de acțiuni de educație pentru sănătate: 30<!–>● Adunarea de date pentru efectuarea unui studiu pe o tema dată sau aleasă: 10–>● Elaborarea de planuri terapeutice și discutarea lor: 100<!–>● Elaborarea de planuri profilactice și discutarea lor: 50–>● Efectuarea personală/participarea la efectuarea actelor terapeutice care se execută în unitatea respectivă: 50<!–>● Efectuarea de rapoarte medicale (analiza stării de sănătate, a morbidității etc.): 30B.–>În decursul activității efectuate în dispensar medicul primar sau instructor îl va îndruma pe rezident sa rezolve corect probleme caracteristice în toate domeniile de asistentă de MF adică:<!–>● Asistența medicală a omului sănătos de diferite vârste.–>● Asistența pacientului cu acuze simptomatice, semne izolate sau grupate<!–>● Asistența de urgență–>● Asistența gravidei și a noului născut<!–>● Asistența copilului și adolescentului–>● Asistența bolnavilor cronici<!–>● Asistența bătrânilor–>● Asistența comunitară<!–>● Management sanitar(la nivelul asistenței primare)–>● Educația pentru sănătate<!–>● Asistența și îngrijirea bolnavilor la domiciliu, etc.–>● Asistența familiei<!–>–>MEDICINĂ DE FAMILIE<!–>CU TIMP PARȚIAL DE PREGĂTIRE–>5 ani<!–>STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ–>┌────────┬─────────────────────────────────────┬───────┐<!–>│Stagiul │Denumirea stagiului │durata │–>├────────┼─────────────────────────────────────┼───────┤<!–>│1.4.1 │Medicină de familie │9 luni │–>│1.4.2 │Medicină internă │8 luni │<!–>│1.4.3 │Pediatrie │8 luni │–>│1.4.4 │Chirurgie generală │4 luni │<!–>│1.4.5 │Obstetrică-ginecologie │3 luni │–>│1.4.6 │Oncologie medicală │3 luni │<!–>│1.4.7 │Boli infecțioase │2 luni │–>│1.4.8 │Psihiatrie │2 luni │<!–>│1.4.9 │Dermato-venerologice │2 luni │–>│1.4.10 │Neurologie │2 luni │<!–>│1.4.11 │Diabet │2 luni │–>│1.4.12 │Epidemiologie și management sanitar │2 luni │<!–>│1.4.13 │Bioetică │1 lună │–>│1.4.14 │Medicină de familie │12 luni│<!–>└────────┴─────────────────────────────────────┴───────┘–>
+

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII<!–>
CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL–>
SANITAR BUCUREȘTI<!–>
CURRICULUM DE PREGĂTIRE–>
ÎN SPECIALITATEA<!–>
ENDODONȚIE–><!–>
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Centrului Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar București–>1.<!–>DefinițieEndodonția reprezintă ramura medicinii dentare care se ocupă cu morfologia, fiziologia și patologia pulpei dentare și a țesuturilor periapicale . Studiul și practica endodonției cuprind cunoștințele fundamentale și clinice cu privire la biologia pulpei dentare, etiologia, diagnosticul, prevenirea și tratamentul afecțiunilor și traumelor acesteia și starea țesuturilor periapicale. Abordarea profilactică, diagnostică și de tratament se referă la:–>1.<!–>Evidențierea și prevenirea factorilor etiologici ai patologiei pulpare și apicale prin cunoașterea morfofiziologiei pulpei dentare și a anatomiei spațiului endodontic și a parodontiului apical;2.–>Evaluarea preoperatorie a posibilităților unui tratament endodontic corect prin stabilirea stadiului reversibil sau ireversibil al afecțiunii pulpare;3.<!–>Cunoașterea principiilor și tehnicilor moderne de tratament endodontic conservator, prin aplicarea celor mai adecvate metode permițând menținerea totală sau parțială a pulpei vii în situația unei afecțiuni pulpare reversibile, ca și a principiilor și tehnicilor terapeutice aplicate în situația unei afecțiuni pulpare ireversibile;5.–>Identificarea factorilor care pot afecta evoluția și prognosticul unui tratament endodontic ortograd, precum și posibilitățile existente în situația necesității eventualei reluări a acestuia;6.<!–>Cunoașterea metodelor de tratament chirurgical asociate tratamentului endodontic convențional;7.–>Cunoașterea principiilor biomecanice ale realizării restaurărilor morfo-funcționale specifice dinților tratați endodontic;8.<!–>Principiile specifice din odonto-terapia restauratoare;9.–>Corelațiile endo-parodontale;9.<!–>Chirurgia endodontică și dento-alveolară;5.–>Restaurări protetice adaptate specificului dinților tratați endodontic;6.<!–>Principiile terapiei endodontice aplicate în pedodonție;6.–>Implicațiile endodontice ale terapiei ortodontice;7.<!–>Implantologia ca alternativă de tratament.2.–>Durata rezidențiatului: 3 aniCurriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 50 de ore de studiu individual.<!–>Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).–>1 credit = 25 ore de instruire<!–>Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.–>La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.<!–>Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.–>Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.<!–>3.–>Structura stagiilor de pregătire în rezidențiat3.A.1. Etapa de angajare și luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentarea medicului dentist la Spitalul sau Clinicile unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate: 2 săptămâni<!–>3.A.1. Stagiul de Endodonție: 20 luni–>3.A.2. Stagiul de Odontoterapie Restauratoare: 2 luni<!–>3.A.3. Stagiul de Parodontologie: 2 luni–>3.A.4. Stagiul de Chirurgie dento-alveolară: 2 luni<!–>3.A.5. Stagiul de Protetică: 2 luni–>3.A.6. Stagiul de Pedodonție: 4 luni<!–>3.A.7. Stagiul de Ortodonție: 2 luni–>3.A.8. Stagiul de Bioetică: 2 săptămâni<!–>3.A.9. Stagiul de Sănătate publică: 2 săptămâni–>3.A.10. Stagiul de Farmacologie clinică: 1 lună<!–>3.B. Ordinea de rotație a stagiilor în rezidențiat–> Anul I: endodonție 12 luni<!–> Anul II: endodonție 8 luni–> odonto-terapie restauratoare 2 luni<!–> parodontologie 2 luni–> Anul III: chirurgie dento-alveolară 2 luni<!–> protetică 2 luni–> pedodonție 4 luni<!–> ortodonție 2 luni–> bioetică 2 săptămâni<!–> sănătate publică 2 săptămâni–> farmacologie clinică 1 lună<!–>–>3.C. Barem de promovare:<!–>Anul I–>  Examen scris<!–>  Prezentare caz–>  Examen practic<!–>  din:–>  a. Chirurgie dento-alveolară. Chirurgie Orală și Maxilo-Facială<!–>  b. Imunologie–>  c. Microbiologie<!–>  d. Parodontologie–>  e. Bioetică<!–>  Anul II–>  Examen scris<!–>  Prezentare caz–>  Examen practic din:<!–>  a. Parodontologie–>  b. Endodonție, Odontoterapie Restauratoare<!–>  c. Protetică–>  d. Prevenție și Management Sanitar<!–>  Anul III–>  Examen scris<!–>  Prezentare caz–>  Examen practic<!–>  din:–>  a. Parodontologie<!–>  b. Ortodonție, Pedodonție–>  c. Implantologie<!–>  d. Medicină Internă–><!–>4.–>Programul de activitate teoretică și practică pe ani de pregătire4.1.<!–>Anul I4.1.1.–>Stagiul de ENDODONȚIE: 12 luni4.1.1.1.<!–>Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 24 oreCursuri–>1.<!–>Introducere. Istoricul Endodonției. Obiectul Endodonției – ramură medico-chirurgicală a științelor medicinei dentare. Stadiul actual al cunoștințelor de specialitate în Endodonție. Terminologie.2.–>Anatomia spațiului endodontic.3.<!–>Morfologia și fiziologia pulpei dentare. Caracteristici morfologice și funcționale ale complexului pulpo-dentinar și rolul acestora în reușita unor metode terapeutice biostimulatoare.4.–>Factorii etiologici ai patologiei pulpare. Elemente de profilaxie în endodonție. Mijloace de diagnostic. Examenul radiologic. Raportul dinților cu structurile anatomice locale.5.<!–>Manifestări inflamatorii ale țesutului pulpar și periradicular. Simptomatologia patologiei pulpare. Evaluarea preoperatorie a posibilităților unui tratament endodontic corect.6.–>Caracterul reversibil și ireversibil al inflamațiilor pulpare. Indicații și principii privind conservarea pulpei dentare prin tratament biologic conservator. Interpretarea clinicoradiologică a leziunilor periradiculare.7.<!–>Inflamația pulpară ireversibilă. Indicații și principii ale extirpării parțiale sau totale a pulpei dentare.8.–>Principii și mijloace de determinare a lungimii canalelor radiculare. Consecințele supra și subevaluării lungimii de lucru.9.<!–>Principii și metode de realizare a tratamentului biomecanic de canal. Tehnici actuale, manuale și rotative, de tratament biomecanic. Metode neconvenționale de preparare a canalelor radiculare: tehnici sonice, ultrasonice și bazate pe radiația laser.10.–>Criterii de selecție a soluțiilor de irigare a spațiului endodontic, rolul antiseptic și chelator al acestora. Interpretarea aspectelor de microscopie electronică ale dentinei radiculare parietale în urma pregătirii spațiului endodontic.11.<!–>Rolul medicației endodontice, criterii de selecție a substanțelor medicamentoase, posibilitățile de potențare a efectelor antiseptice și biostimulatoare. Evaluarea clinică și microbiologică a statusului endodontic.12.–>Principiile obturației de canal tridimensionale. Sigilanți. Materiale și metode actuale de realizare a obturației de canal tridimensionale.13.<!–>Morfologia și fiziologia parodonțiului apical.14.–>Identificarea factorilor etiologici ai necrozei și gangrenei pulpare. Mijloace preventive.15.<!–>Simptomatologia necrozei și gangrenei pulpare. Mecanismele imune în etiologia osteitelor apicale cronice.16.–>Evaluarea preoperatorie a posibilităților unui tratament endodontic corect în gangrena pulpară simplă și complicată.17.<!–>Procedurile terapeutice de urgență în parodontitele apicale acute.18.–>Evoluția și prognosticul parodontitelor apicale cronice.Prezentări de caz<!–>Recenzii ale articolelor de specialitate–>4.1.1.2.<!–>Barem de manevre, tehnici și activități practice în cadrul anului I a rezidențiatului în endodonție1.–>Examenul clinic în endodonție: foaia de observație, mijloace de izolare, teste de diagnostic complementare. Instrumentarul de consultație și tratament în endodonție – tehnici de utilizare.2.<!–>Stabilirea planului de tratament în endodonție. Valoarea examenului radiologic în diagnostic și evaluarea tratamentului endodontic.3.–>Stabilirea diagnosticului inflamațiilor pulpare acute și cronice și a planului de tratament în inflamațiile pulpare acute și cronice.4.<!–>Realizarea accesului în spațiul endodontic – instrumentar, tehnici.5.–>Odontometria canalului radicular – mijloace, tehnici.6.<!–>Tehnici actuale manuale de tratament biomecanic de canal – step back și crown down.7.–>Tehnici actuale rotative de tratament biomecanic de canal.8.<!–>Managementul parodontitelor apicale acute.9.–>Managementul parodontitelor apicale cronice.10.<!–>Tehnici actuale de obturare a canalelor radiculare.4.2.–>Anul II4.2.1.<!–>Stagiul de ENDODONȚIE: 8 luni4.2.1.1.–>Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 8 cursuri, 16 ore1.<!–>Autoevaluarea tratamentelor endodontice. Criterii de apreciere succes/eșec în endodonție.2.–>Incidente, accidente și eșecuri în tratamentul endodontic.3.<!–>Monitorizarea tratamentelor endodontice. Combaterea recidivelor în tratamentele endodontice.4.–>Limitele tratamentului endodontic convențional. Metode de tratament chirurgical asociat tratamentului endodontic.5.<!–>Principiile biomecanice ale restaurărilor morfo-funcționale pentru dinții tratați endodontic.Metode de restaurare corono-radiculară a dinților tratați endodontic.–>6.<!–>Elemente de diagnostic ale patologiei endo-parodontale. Metode de tratament.7.–>Cauzele durerii dento-parodontale și cranio-faciale.8.<!–>Tratamentul de urgență în traumatismele dento-parodontale cu implicații pulpare și apicale.9.–>Cunoașterea și prevenirea infecției de focar de origine dento-parodontală.10.<!–>Tratamentul endodontic la diverse grupe de pacienți, inclusiv vârstnici și pacienți cu afecțiuni sistemice.11.–>Materiale și metode de rezolvare a discromiei dinților devitali.12.<!–>Noțiuni de epidemiologie a pulpopatiilor și a principiilor de sănătate publică conexe.Prezentări de caz–>Recenzii ale articolelor de specialitate<!–>4.2.1.2.–>Barem de manevre, tehnici și activități practice în cadrul anului II a rezidențiatului în endodonție1.<!–>Valoarea examenului radiologic în diagnosticul pozitiv și diferențial al diferitelor forme de parodontite apicale cronice. Evaluarea interpretării radiologice în raport cu datele examenului clinic.2.–>Corelarea rezultatelor tratamentului endodontic cu evoluția simptomatologiei clinice și cu evoluția interpretată radiologic a leziunilor periapicale.3.<!–>Aprecierea și managementul incidentelor și accidentelor ce pot surveni în cursul diferitelor etape ale tratamentului endodontic: perforații radiculare, căi false, fractura instrumentarului în spațiul endodontic, etc.4.–>Abordarea terapeutică a rezorbțiilor radiculare interne și externe.5.<!–>Rezolvarea unor leziuni endo-parodontale complexe prin metode de tratament endodontic ortograd și prin utilizarea tehnicilor de chirurgie endodontică.6.–>Reluarea tratamentului endodontic: motive, moment, instrumentar, tehnici și metode.7.<!–>Aplicarea de tehnici și metode specifice de restaurare morfo-funcțională coronară și/sau corono-radiculară a dinților tratați endodontic.4.2.2.–>Stagiul de ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE: 2 luni4.2.2.1.<!–>Pregătire teoretică prin cursuri/seminariiCursuri–>1.<!–>Concepte moderne în etiopatogenia cariei dentare2.–>Metode uzuale și speciale de preparare a cavităților în caria dentară simplă, impuse de utilizarea materialelor de obturație coronară bazate pe adeziune3.<!–>Tratamentul actual al plăgii dentinare și adeziunea la structurile dure dentare4.–>Modalități terapeutice de refacere a morfologiei dentare cu materiale adezive estetice5.<!–>Metode de restaurare odontală a dinților tratați endodontic cu distrucții coronare întinse6.–>Tratamentul leziunilor coronare prin incrustații metalice și nemetalicePrezentări de caz<!–>Recenzii ale articolelor de specialitate–>4.2.2.2.<!–>Pregătire practică4.2.3.–>Stagiul de PARODONTOLOGIE: 2 luni4.2.3.1.<!–>Pregătire teoretică prin cursuri/seminariiCursuri–>1.<!–>Modalități conceptuale privind etapele examenului clinic obiectiv al parodonțiului marginal în condiții de sănătate și de îmbolnăvire. Indici de evaluare a igienei orale și a stării de îmbolnăvire parodontală.2.–>Criterii moderne de diagnostic în gingivite și parodontite.3.<!–>Influențe reciproce clinico-terapeutice în contextul relației endo-parodontale.4.–>Parodontita marginală cronică superficială – entitate nosologică rezultată din evoluția ontogenetică a gingivitelor cronice – forme clinice și simptomatologie.5.<!–>Leziuni parodontale marginale favorizate de anomalii morfologice ale sistemului endodontic.6.–>Semnificații actuale privind existența ca forme nosologice diferențiate între parodontitele agresive și parodontitele marginale cronice. Parodontitele marginale cronice profunde.6.<!–>Considerații moderne privind clinica și tratamentul retracțiilor gingivale. Corelații între patologia endodontică și a parodonțiului marginal:managementul leziunilor interradiculare cu punct de plecare endodontic;regenerarea tisulară ghidată în cadrul patologiei endo-parodontale;implicațiile iatrogeniilor endodontice asupra parodonțiului marginal.7.–>Complicatiile parodontopatiilor marginale cronice.8.<!–>Orientări, direcții și etape principale ale tratamentului parodontal.Prezentări de caz–>Recenzii ale articolelor de specialitate<!–>4.2.3.2.–>Pregătire practică4.3.<!–>Anul III4.3.1.–>Stagiul de CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ: 2 luni4.3.1.1.<!–>Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii = 18 oreCursuri1.–>Tratamentul accidentelor și complicațiilor extracțiilor dentare.2.<!–>Metode chirurgicale ajutătoare în tratamentul endodontic.3.–>Accidente și complicații de erupție ale dinților temporari și definitivi și tratamentul acestora.4.<!–>Tratamentul de urgență în traumatismele dento-parodontale.5.–>Depistarea precoce a leziunilor maligne oro-maxilo-faciale.6.<!–>Infecții oro-maxilo-faciale.–>4.3.2.<!–>Stagiul de PROTETICĂ DENTARĂ: 2 luni4.3.2.1.–>Pregătire teoretică prin cursuri/seminariiCursuri1.<!–>Diagnosticul și tratamentul tulburărilor cranio-mandibulare2.–>Sisteme protetice fixe alternative (integral ceramice, adezive, etc)3.<!–>Particularități clinico-tehnice în protezarea fixă metalo-ceramică4.–>Restaurări protetice fixe în cazuri complexe, cu patologie multidisiplinară5.<!–>Tratamentul protetic al edentației unidentare6.–>Tratamentul protetic combinat fix-mobilizabil<!–>4.3.3.–>Stagiul de PEDODONȚIE: 4 luni4.3.3.1.<!–>Pregătire teoretică prin cursuri/seminariiCursuri1.–>Examinarea pacientului copil și adolescent. Cronologia erupției dentare2.<!–>Particularități morfologice și de structură ale dinților temporari și ale dinților permanenți tineri3.–>Caria precoce severă a dinților temporari. Caria complicată la dinții permanenți tineri4.<!–>Patologia molarului de șase ani – atitudinea terapeutică în caria simplă profundă și în distrucția mare coronară5.–>Traumatismele la dinții temporari și permanenți tineri6.<!–>principii de tratament endodontic la dinții temporari și permanenți tineri–>4.3.4.<!–>Stagiul de ORTODONȚIE: 2 luni4.3.4.1.–>Pregătire teoretică prin cursuri/seminariiCursuri<!–>1.–>Epidemiologia anomaliilor dento-maxilare2.<!–>Dezvoltarea ocluziei3.–>Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare4.<!–>Principii și metode de clasificare a anomaliilor dento-maxilare5.–>Diagnosticul în ortodonție6.<!–>Principii de bază în tratamentul ortodontic4.3.5.–>Stagiul de BIOETICĂ: 2 săptămâni4.3.5.1.<!–>TEMATICĂ CURS (20 ore)I.–>Introducere în Bioetică- 2 ore1.<!–>Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu2.–>Contextul apariției bioeticii3.<!–>Definirea bioeticii4.–>Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.<!–>Teorii și metode în bioeticăII.–>Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 ore1.<!–>Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2.–>Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3.<!–>Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc)III.–>Relația medic-pacient I- 2 ore1.<!–>Valori ale relației medic-pacient2.–>Paternalism versus autonomie3.<!–>Modele ale relației medic-pacient4.–>Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV.<!–>Relația medic-pacient II- 2 ore1.–>Consimțământul informat2.<!–>Confidențialitatea în relația medic-pacient3.–>Relația medic-pacient minor4.<!–>Acte normative care reglementează relația medic- pacientV.–>Greșeli și erori în practica medicală- 2 ore1.<!–>Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2.–>Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice3.<!–>Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI.–>Probleme etice la începutul vieții- 2 ore1.<!–>Libertatea procreației2.–>Dileme etice în avort3.<!–>Etica reproducerii umane asistate medical4.–>Probleme etice în clonarea reproductivăVII.<!–>Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1.–>Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2.<!–>Probleme etice în stările terminale3.–>Tratamente inutile în practica medicală4.<!–>Eutanasia și suicidul asistat5.–>Îngrijirile paliativeVIII.<!–>Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane- 2 ore1.–>Donarea de organe de la cadavru2.<!–>Donarea de organe de la persoana vie3.–>Etica alocării de resurse în transplantIX.<!–>Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1.–>Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2.<!–>Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3.–>Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4.<!–>Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5.–>Terapia genică6.<!–>Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX.–>Etica cercetării pe subiecți umani- 2 ore1.<!–>Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2.–>Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3.<!–>Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4.–>Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5.<!–>Comitetele de etică a cercetării6.–>Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică4.3.5.2.<!–>TEMATICA SEMINARIILORI.–>Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică- 2 oreII.<!–>Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1.–>Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2.<!–>Alternative ale jurământului lui Hipocrate3.–>Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII.<!–>Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1.–>Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2.<!–>Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3.–>Rolul comunicării în relația medic-pacientIV.<!–>Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1.–>Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2.<!–>Drepturile pacienților – reglementare legislativă3.–>Rolul comitetelor de etică din spitaleV.<!–>Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1.–>Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2.<!–>Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3.–>Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI.<!–>Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 oreVII.–>Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 oreVIII.<!–>Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete- 2 oreIX.–>Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 oreX.<!–>Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore4.3.6.–>Stagiul de SĂNĂTATE PUBLICĂ: 2 săptămâni4.3.6.1.<!–>Pregătire teoretică prin cursuri/seminariiCursuri–>4.3.6.<!–>Stagiul de FARMACOLOGIE CLINICĂ: 1 lună4.3.6.1.–>Pregătire teoretică prin cursuriCursuri<!–>1.–>Anestezice locale2.<!–>Analgezice, antiinflamatoare, antipiretice3.–>Antiinflamatoare steroidiene4.<!–>Analgezice opioide5.–>Chimioterapice antibacteriene6.<!–>Chimioterapice antifungice7.–>Antiseptice și dezinfectante8.<!–>Reacții adverse stomatologice produse de medicamente5.1.–>Competențe generaleRezidențiatul în endodonție are rolul de a permite aprofundarea de către medicii dentiști a cunoștințelor teoretice și practice la nivelul actual de abordare pe plan mondial, oferind acestora posibilitatea atingerii unui înalt nivel de specializare în acest domeniu; se urmărește totodată lărgirea orizontului de cunoaștere în planul disciplinelor fundamentale, în scopul integrării în context holistic a endodonției și orientării spre posibilitățile de cercetare.<!–>5.2.–>Competențe profesionaleObiectivul specific constă în formarea de specialiști în endodonție, dotați cu înaltă calificare profesională, care să poată aborda în mod competent, din punct de vedere diagnostic și terapeutic, cele mai variate și complexe situații din cadrul patologiei pulpo-periapicale. Atingerea acestui deziderat necesită atât cunoașterea datelor teoretice din literatura de specialitate actuală, cât și însușirea și aplicarea practică a celor mai moderne metode, materiale și tehnologii din sfera endodonției contemporane.<!–>Rezidenții vor stăpâni problemele legate de:Etiologia, diagnosticul și patologia endodontică;diagnosticul pozitiv și diferențial al afecțiunilor pulpo-periapicale;tehnicile de tratament biomecanic a spațiului endodontic;materialele și metodele actuale utilizate pentru obturarea tridimensională a spațiului endodontic;managementul durerii în endodonție;posibilitățile de reluare a tratamentului endodontic;materialele și metodele moderne de restaurare coronară și/sau corono-radiculară a dinților tratați endodontic.–>Pregătirea rezidenților va include tehnicile de chirurgie endodontică, familiarizarea cu echipamentele radiologice digitale și cu utilizarea microscopului operator.<!–>Rezidenții vor beneficia de un număr semnificativ de ore de pregătire teoretică și practică, atât pe dinți extrași cât și la pacient, în vederea verificării noțiunilor acumulate. Vor participa de asemenea la seminarii, conferințe, colocvii și alte manifestări științifice în domeniul specific endodonției.–>Absolvenții rezidențiatului de endodonție vor putea asigura asistență de specialitate înalt calificată în clinici de profil sau în cabinete de medicină dentară din teritoriu, intervenind totodată la solicitarea colegilor de alte specialități în vederea rezolvării unor cazuri mai dificile ce se înscriu în problematica endodontică.<!–>ENDODONȚIE–>3 ani<!–>STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ–>

● ANUL I: ENDODONȚIE (I.1) 12 luni
● ANUL II: ENDODONȚIE (I.2) 8 luni
ODONTO-TERAPIE RESTAURATOARE (I.3) 2 luni
PARODONTOLOGIE (I.4) 2 luni
● ANUL III: CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ (I.5) 2 luni
PROTETICĂ (I.6) 2 luni
PEDODONȚIE (I.7) 4 luni
ORTODONȚIE (I.8) 2 luni
BIOETICĂ (I.9) 2 săptămâni
SĂNĂTATE PUBLICĂ (I.10) 2 săptămâni
FARMACOLOGIE CLINICĂ (I.11) 1 lună

┌─────────┬───────────────────┬────────────────┬───────────────────┐<!–>│ │ ANUL I │ ANUL II │ ANUL III │–>├─────────┼───┬───┬───┬───┬───┼───┬───┬────────┼────┬────┬────┬────┤<!–>│ STAGIUL │I.1│I.2│I.3│I.4│I.5│I.6│I.7│I.8│I.9 │I.10│I.11│I.12│I.13│–>└─────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴────┴────┴────┴────┴────┘<!–>–> +

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII<!–>
CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL–>
SANITAR BUCUREȘTI<!–>
CURRICULUM DE PREGĂTIRE–>
ÎN SPECIALITATEA<!–>
PARODONTOLOGIE–><!–>
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Centrului Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar București–>1.<!–>DefinițieParodontologia este ramura medicinii dentare ce se ocupă cu profilaxia, diagnosticul și tratamentul afecțiunilor parodonțiului marginal, în contextul afecțiunilor buco-dentare și sistemice. Manoperele de profilaxie, diagnosticare și tratament se referă la:–>1.<!–>Evidențierea și îndepărtarea factorilor cauzali ai imbolnăvirilor parodonțiului marginal;2.–>Manopere de igienizare, debridare gingivală, tratament antimicrobian3.<!–>Chirurgie parodontală;4.–>Restaurare protetică în parodontopatii2.<!–>Durata rezidențiatului: 3 aniCurriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.–>Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).<!–>1 credit = 25 ore de instruire–>Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.<!–>La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.–>Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.<!–>Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.–>3.A. Structura stagiilor de pregătire în rezidențiat Parodontologie/alte discipline:2/3 (24 luni din 36 luni) 3.A.1. Stagiul de Chirurgie dento-alveolară și<!–> Chirurgie Orală și Maxilo-Facială 1+1 luni–> 3.A.2. Stagiul de Endodonție și<!–> Odontoterapie restauratoare 1,5 luni–> 3.A.3. Stagiul de Protetică dentară 1,5 luni<!–> 3.A.4. Stagiul de Ortodonție, Pedodonție 1,5 lună–> 3.A.5. Stagiul de Implantologie 2 luni<!–> 3.A.6. Stagiul de Parodontologie 24 luni–> 3.A.7. Stagiul de Microbiologie 1 lună<!–> 3.A.8. Stagiul de Imunologie 1/2 lună–> 3.A.9. Stagiul de Bioetică 1/2 lună<!–> 3.A.10. Stagiul de Medicină internă 1 lună–> (Diabetologie, Cardiologie, Hematologie,<!–> Neurologie, Psihiatrie, Endocrinologie)–> 3.A.11. Stagiul de Prevenție și Management<!–> sanitar 1/2 lună–><!–> 3.B. Ordinea de rotație a stagiilor:–> Anul I Stagiul de Chirurgie Dento-Alveolară și<!–> Chirurgie Orală și Maxilo-Facială 1+1 luni–> Stagiul de Microbiologie 1 lună<!–> Stagiul de Imunologie 1/2 luni–> Stagiul de Parodontologie 8 luni<!–> Stagiul de Bioetică 1/2 luni–><!–> Anul II Stagiul de Parodontologie 8,5 luni–> Stagiul de Endodonție și Odontoterapie<!–> Restauratoare 1,5 luni–> Stagiul de Protetică 1,5 luni<!–> Stagiul de Prevenție și Management–> Sanitar 1/2 lună<!–>–> Anul III Stagiul de Parodontologie 7 luni<!–> Stagiul de Implantologie 2 luni–> Stagiul de Ortodonție, Pedodonție 2 luni<!–> Stagiul de Medicină Internă 1 lună–><!–>3.C. Barem de promovare la finalul fiecărui stagiuAnul IExamen scris–>Prezentare caz<!–>Examen practic–>din:a.<!–>Chirurgie dento-alveolară. Chirurgie Orală și Maxilo-Facialăb.–>Imunologiec.<!–>Microbiologied.–>Parodontologiee.<!–>Bioetică–><!–>Anul IIExamen scris–>Prezentare caz<!–>Examen practic din:a.–>Parodontologieb.<!–>Endodonție, Odontoterapie Restauratoarec.–>Proteticăd.<!–>Prevenție și Management Sanitar–><!–>Anul IIIExamen scris–>Prezentare caz<!–>Examen practic–>din:a.<!–>Parodontologieb.–>Ortodonție, Pedodonțiec.<!–>Implantologied.–>Medicină Internă<!–>–><!–>–>4.<!–>Programul de activitate teoretică și practică a fiecărui stagiuStagiul de PARODONTOLOGIE: 24 luni–>Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii<!–>1.–>Introducere. Istoricul Parodontologiei. Obiectul Parodontologiei – ramură medico-chirurgicală a științelor stomatologice. Stadiul actual al cunoștințelor de specialitate înParodontologie.<!–>Terminologie.–>2.<!–>Evoluția filogenetică a sistemului de fixare a dinților de structurile maxilare.Dezvoltarea embrionară a dinților și a parodonțiului marginal. Considerații privind structurarea funcțională a cementului, desmodonțiului și osului alveolar–>3.<!–>Structura funcțională a parodonțiului de înveliș. Comportamentul funcțional al componentelor gingivale: epiteliu, corion și sistemul ligamentelor supraalveolareStructura funcțională a parodonțiului de susținere. Comportamentul funcțional al componentelor profunde: cement radicular, desmodonțiu și os alveolar.–>4.<!–>Epidemiologia bolii parodontale.Particularități și semnificații ale anchetei epidemiologice la bolnavi parodontopați cu afecțiuni sistemice. Rolul plăcii bacteriene în producerea parodontopatiilor marginale cronice (P.M.C.)Rolul factorilor locali favorizanți în producerea P.M.C.–>Rolul factorilor generali în producerea PMC.<!–>5.–>Concepții moderne asupra mecanismelor de patogenitate microbiană și al altor mecanisme implicate în perioada actuală în producerea bolii parodontale6.<!–>Modalități conceptuale privind etapele examenului clinic obiectiv al parodonțiului marginal în condiții de sănătate și de îmbolnăvire.Indici de evaluare a igienei bucale și a stării de îmbolnăvire parodontală.–>7.<!–>Criterii moderne de diagnostic în gingivite și parodontite.Teste moderne de identificare a patogenilor parodontali pentru un diagnostic corect și un tratament antimicrobian specific.–>Concepția actuală privind ierarhizarea nosologică a diferitelor forme clinice de îmbolnăvire a parodonțiului marginal.<!–>8.–>Particularități nosologice ale formelor clinice și a simptomatologie gingivitelor cronice în contextul recunoașterii etiologiei microbiene și a altor factori locali și generali asociați.9.<!–>Parodontita marginală cronică superficială entitate nosologică rezultată din evoluția ontogenetică a gingivitelor cronice – forme clinice și simptomatologie.Modificări morfopatologice în parodontita marginală cronică superficială.–>10.<!–>Semnificații actuale privind existența ca forme nosologice diferențiate între parodontitele agresive și parodontitele marginale cronice.Modificări morfopatologice în parodontitele marginale profunde.–>11.<!–>Considerații moderne privind clinica și tratamentul retracțiilor gingivale.Corelații între patologia endodontică și a parodonțiului marginal.–>Complicatiile parodontopatiilor marginale cornice.<!–>12.–>Orientări, direcții și etape principale ale tratamentului parodontal.Profilaxia prin igienizare în inflamațiile parodonțiului marginal.Importanța debridării gingivo-parodontale în prevenirea îmbolnăvirilor parodonțiului marginal și pentru pregătirea unei stări morfofuncționale susceptibile unui eficient răspuns regenerativ.<!–>13.–>Particularități ale tratamentului medicamentos antimicrobian și antiinflamator în gingivitele cronice și al parodontopatiile marginale cronice și agresive.14.<!–>Modalități de aplicare a substanțelor medicamentoase în tratamentul antimicrobian și antiinflamator al gingivitelor și parodontitelor marginale cronice și agresive.15 Modalități terapeutice moderne de rezolvare chirurgicală a parodontopatiilor marginale.Metode fundamentale de rezolvare chirurgicală a îmbolnăvirilor parodonțiului marginal: chiuretajul gingival, chiuretajul subgingival: indicații, contraindicații, tehnică.–>16.<!–>Gingivectomia gingivoplastică: indicații, contraindicații, tehnică.17.Priorități de tratament chirurgical în vederea regenerării parodontale prin operațiile cu lambou: indicații, contraindicații, tehnică.–>18.<!–>Tehnici de adiție în tratamentul chirurgical al parodontitelor marginale.19.–>Regenerarea tisulară parodontală – principii și tehnici de tratament.Regenerarea tisulară ghidată – metodă particulară de restaurare morfofuncțională a prodonțiului marginal.20.<!–>Procedee specifice și modalități particulare de echilibrare ocluzală și funcțională în parodontopatiile marginale.21.–>Metode de imobilizare temporară a dinților mobili parodontoticiMetode de imobilizare permanentă a dinților mobili parodontotici<!–>22.–>Terapia de bioreactivare parodontală.23.<!–>Orientări terapeutice principale și scheme de tratament în boala parodontală.Pregătire practică1.Evidențierea prin metode și tehnici specifice a plăcii bacteriene–>2.<!–>Determinarea statusului dento-parodontal și a indicilor de îmbolnăvire gingivo-parodontală3.–>Însușirea tehnicilor moderne de detartraj supra și subgingival – manual și cu ultrasunete4.<!–>Însușirea și efectuarea tehnicilor de debridare gingivală5.–>Metode și tehnici de aplicare a substanțelor medicamentoase în gingivite și parodontite marginale6.<!–>Anestezia în parodontologie7.–>Extracția dinților parodontotici, amputația radiculară și premolarizarea dinților cu pungi parodontale nerecuperabile prin tratament chirurgical specific parodontal8.<!–>Tratamentul de urgență al abcesului parodontal marginal9.–>Tratamentul de urgență al gingivitelor și gingivitostomatitelor acute10.<!–>Tratamentul hiperesteziei dentinare11.–>Chiuretajul gingival12.<!–>Chiuretajul subgingival în câmp închis13.–>Chiuretajul subgingival în câmp deschis14.<!–>Gingivectomie și gingivectomie gingivo-plastică15.–>Însușirea unor metode diferite de sutură: sutura întreruptă, în lasou, continuă și orizontală bidirecțională16.<!–>Operații cu lambou total reflectat17.–>Operații cu lambou parțial reflectat18.<!–>Intervenții chirurgicale gingivo și muco-plastice19.–>Intervenții chirurgicale de adiție20.<!–>Intervenții chirurgicale de regenerare tisulară și osoasă ghidatăPrezentări de caz–>Recenzii ale articolelor de specialitate<!–>Stagiu de Chirurgie Dento-Alveolară și Chirurgie Orală și Maxilo-Facială: 1 lună + 1 lună–><!–>Pregătire teoretică și practică prin Cursuri/seminarii: 30 ore1.–>Tratamentul chirurgical preprotetic2.<!–>Tratamentul chirurgical al leziunilor periapicale3.–>Tratamentul chirurgical perimplantar4.<!–>Supurații periosoase5.–>Traumatologie oro-maxilo-facială6.<!–>Supurații ale lojelor superficiale, profunde și supurații difuze7.–>Adenitele specifice și nespecifice8.<!–>Sinuzita maxilară de cauză dentară9.–>Tumori benigne ale părților moi oro-maxilo-faciale10.<!–>Tumori benigne ale oaselor maxilare11.–>Depistarea precoce a tumorilor maligne oro-maxilo-faciale12.<!–>Forme clinice de debut și în perioada de stare a tumorilor maligne de părți moi și osoase oro-maxilo-faciale13.–>Principii de tratament complex în tumorile maligne oro-maxilo-faciale14.<!–>Patologia glandelor salivare–>Prezentări de caz<!–>Recenzii ale articolelor de specialitate–>Pregătire practică<!–>Stagiul de Microbiologie: 1 lună–>Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii<!–>Cursuri–>1.<!–>Caracteristicile celulelor procariote: structurale și funcționale.Tehnici de colorare și examinare microscopică.–>Structura, funcția, evoluția și rolul microbiocenozei orale, noțiunea de ecosistem.<!–>Tehnici de recoltare și studiul microbiocenozei orale.–>2.<!–>Caracteristicile morfotinctoriale, culturale, biochimice, antigenice și de patogenitate ale bacteriilor implicate în patologia orală.Placa bacteriană: etape de formare, structură, evoluție și rol în patologia orală.–>Caracteristicile plăcii bacteriene supragingivale și subgingivale.<!–>Tartrul dentar: structură și rol.–>Tehnici de evidențiere și studiu a plăcii bacteriene.<!–>3.–>Bacterii implicate în producerea gingivitelor: izolarea și identificarea acestora.Testarea sensibilității la antibiotice.<!–>Teorii etiopatogenice în producerea diverselor forme clinice de parodontopatii. Rolul plăcii bacteriene subgingivale.–>Tehnici de recoltare a probelor din parodontopatii, examinare microscopică, tehnici de izolare și identificare.<!–>Testarea sensibilității la antibiotice și antiseptice a bacteriilor izolate din parodontopatii.–>4.<!–>Rolul agenților bacterieni în producerea cariei și a infecțiilor endodontice.Caracteristici bacteriene, mecanisme etiopatogene.–>Periimplantite: etiologie bacteriană, tehnici de recoltare și testare a probelor din periimplantite.<!–>Afecțiuni orale determinate de alte microorganisme – virusuri, fungi și paraziți.–>Tehnici de studiu pentru evidențierea și izolarea acestora.<!–>Prezentări de caz–>Recenzii ale articolelor de specialitate<!–>Pregătire practică–>Stagiu de Imunologie 1/2 lună<!–>Cursuri–>1.<!–>Antigenul. Răspunsul imun umoralAntigenul. Celulele APC. Populațiile limfocitare. Imunoglobulinele. Sistemul complement–>Răspunsul imun celular Reacțiile de hipersensibilitate.<!–>Celulele implicate în RIC. Mecanismele de distrugere a celulelor țintă.–>Hipersensibilitatea de tip I. Șocul anafilactic. Hipersensibilitatea de tip II citotoxică.<!–>Hipersensibilitatea de tip III prin complexe imune. Hipersensibilitatea de tip IV–>2.<!–>Bolile autoimune . LimfoproliferărilePoliartrita reumatoidă. Lupusul eritematos sistemic. Sindromul Sjogren.–>Sclerodermia. Leucemiile limfoide. Limfoamele hodgkiniene și non-hodgkiniene.<!–>Mielomul multiplu–>Mecanismele de apărare specifică și nespecifică la nivelul cavității bucale.<!–>Manifestări orale ale sindroamelor de imunodeficiență. Imunopatologia parodonțiului marginal–>Mucoasa bucală. Saliva. Organizarea țesutului limfoid la nivelul cavității bucale<!–>Lichidul gingival. Imunoglobulinele salivare. Manifestări orale ale imunodeficiențelor–>(SIDA, sindroame limfoproliferative). Rolul răspunsului imun în etiopatogenia și evoluția afecțiunilor parodonțiului marginal<!–>Pregatire practică–>Stagiul de Bioetică<!–>Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii–>Recenzii ale articolelor de specialitate<!–>TEMATICĂ CURS (20 ore)I.–>Introducere în Bioetică- 2 ore1.<!–>Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu2.–>Contextul apariției bioeticii3.<!–>Definirea bioeticii4.–>Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.<!–>Teorii și metode în bioeticăII.–>Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 ore1.<!–>Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2.–>Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3.<!–>Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc)III.–>Relația medic-pacient I- 2 ore1.<!–>Valori ale relației medic-pacient2.–>Paternalism versus autonomie3.<!–>Modele ale relației medic-pacient4.–>Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV.<!–>Relația medic-pacient II- 2 ore1.–>Consimțământul informat2.<!–>Confidențialitatea în relația medic-pacient3.–>Relația medic-pacient minor4.<!–>Acte normative care reglementează relația medic- pacientV.–>Greșeli și erori în practica medicală- 2 ore1.<!–>Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2.–>Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice3.<!–>Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI.–>Probleme etice la începutul vieții- 2 ore1.<!–>Libertatea procreației2.–>Dileme etice în avort3.<!–>Etica reproducerii umane asistate medical4.–>Probleme etice în clonarea reproductivăVII.<!–>Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1.–>Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2.<!–>Probleme etice în stările terminale3.–>Tratamente inutile în practica medicală4.<!–>Eutanasia și suicidul asistat5.–>Îngrijirile paliativeVIII.<!–>Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane- 2 ore1.–>Donarea de organe de la cadavru2.<!–>Donarea de organe de la persoana vie3.–>Etica alocării de resurse în transplantIX.<!–>Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1.–>Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2.<!–>Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3.–>Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4.<!–>Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5.–>Terapia genică6.<!–>Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX.–>Etica cercetării pe subiecți umani- 2 ore1.<!–>Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2.–>Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3.<!–>Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4.–>Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5.<!–>Comitetele de etică a cercetării6.–>Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică<!–>TEMATICA SEMINARIILORI.–>Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică- 2 oreII.<!–>Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1.–>Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2.<!–>Alternative ale jurământului lui Hipocrate3.–>Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII.<!–>Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1.–>Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2.<!–>Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3.–>Rolul comunicării în relația medic-pacientIV.<!–>Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1.–>Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2.<!–>Drepturile pacienților – reglementare legislativă3.–>Rolul comitetelor de etică din spitaleV.<!–>Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1.–>Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2.<!–>Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3.–>Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI.<!–>Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 oreVII.–>Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 oreVIII.<!–>Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete- 2 oreIX.–>Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 oreX.<!–>Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore–>Stagiul de Endodonție + Odontoterapie restauratoare: 1,5 luni<!–>Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii–>Cursuri1.<!–>Concepte moderne în etiopatogenia cariei dentare2.–>Metode uzuale și speciale de preparare a cavităților în caria dentară simplă, impuse de utilizarea materialelor de obturație coronară bazate pe adeziune3.<!–>Tratamentul actual al plăgii dentinare și adeziunea la structurile dure dentare4.–>Modalități terapeutice de refacere a morfologiei dentare cu materiale adezive estetice5.<!–>Tratamentul cariei simple cu distrucții coronare întinse6.–>Tratamentul cariei simple prin incrustații metalice și nemetalice7.<!–>Metode de tratament în pulpita acută și cronică8.–>Metode de tratament în gangrena pulpară9.<!–>Extirparea vitală cu obturație de canal10.–>Obturația de canal – metode și tehnici moderne11.<!–>Tratamentul parodontitelor apicale acute și cronice–>Prezentări de caz<!–>Recenzii ale articolelor de specialitate–>Pregătire practică<!–>Stagiul de Protetică dentară: 1,5 luni–>Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii1.<!–>Diagnosticul și tratamentul tulburărilor cranio-mandibulare2.–>Sisteme protetice fixe alternative (integral ceramice, adezive, etc)3.<!–>Particularități clinico-tehnice în protezarea fixă metalo-ceramică4.–>Restaurări protetice fixe în cazuri complexe, cu patologie multidisiplinară5.<!–>Tratamentul protetic al edentației unidentare6.–>Tratamentul protetic în terapia complexă a parodontitelor marginale cronice7.<!–>Tratamentul protetic combinat fix-mobilizabil8.–>Variante de protezare a edentațiilor terminale<!–>Pregătire practică–>Prezentări de caz<!–>Recenzii ale articolelor de specialitate–>Stagiul de Prevenție și Management sanitar 1/2 luni<!–>Pregătire practică–>Stagiul de implantologie orală: 2 luni<!–>Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii–>Cursuri1.<!–>Anatomia clinică a aparatului dento-maxilar – oferta osoasă în terapia implanto-protetică – aspecte privind selecția și poziționarea implanturilor pe creasta alveolară.2.–>Evaluarea câmpului protetic și a statusului biologic general al pacientului în perspectiva inserării implanturilor dentare – diagnostic preoperator, bilanț preprotetic, analiza și planificarea secvențială a cazului, indicații și contraindicații3.<!–>Biomateriale utilizate în practica implantologică – titanul, masele ceramice, materiale și membrane biologice utilizate în tehnicile de augmentare osoasă4.–>Protezarea preimplantară fiziologică, autoechilibrată – etapă de bază a terapiei implanto-protetice5.<!–>Reconstrucția crestelor edentate cu deficit osos utilizând metode de augmentare osoasă autogenă cu grefe recoltate din creasta iliacă, neurocraniu, tibie și mandibulă, materiale sintetice pe bază de hidroxiapatită, fosfat tricalcic sau materiale omologe, susținute în principal de membrane biologice.6.–>Distracția osoasă în vederea creării ofertei implantare7.<!–>Sisteme și tipuri de implanturi utilizate în terapia implanto-protetică8.–>Inserția imediat postextracțională a implanturilor orale9.<!–>Inserția implanturilor în crestele alveolare cu diferite forme și oferte osoase.10.–>Restaurări protetice pe implanturi – biomecanica aparatului dento-maxilar. Tehnici de amprentare și realizare a lucrărilor protetice11.<!–>Accidente și incidente în practica medicinei dentare12.–>Dispensarizarea pacienților purtători de implanturiPrezentări de caz<!–>Recenzii ale articolelor de specialitate–>Pregătire practică<!–>Prezentări de caz–>Recenzii ale articolelor de specialitate<!–>Stagiul de Ortodonție+ Pedodonție, 2 luni–>Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii<!–>Cursuri1.–>Epidemiologia anomaliilor dento-maxilare2.<!–>Dezvoltarea ocluziei3.–>Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare4.<!–>Principii și metode de clasificare a anomaliilor dento-maxilare5.–>Diagnosticul în ortodonție6.<!–>Principii de bază în tratamentul ortodontic7.–>Patologia molarului de șase ani- atitudinea terapeutică în caria simplă profundă și în distrucția mare coronară8.<!–>Periodontita juvenilă – diagnostic, principii de tratament–>Prezentări de caz<!–>Recenzii ale articolelor de specialitate–>Pregătire practică<!–>Stagiu de Medicină Internă: 1 lună–>Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii<!–>Pregătire practică.–>PARODONTOLOGIE<!–>3 ANI–>STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ<!–>–><!–>

Anul I Stagiul de Chirurgie Dento-Alveolară și 1+1 luni
Chirurgie Orală și Maxilo-Facială (I.1)
Stagiul de Microbiologie (I.2) 1 lună
Stagiul de Imunologie (I.3) 1/2 lună
Stagiul de Parodontologie (I.4) 8 luni
Stagiul de Bioetică (I.5) 1/2 lună
Anul II Stagiul de Parodontologie (I.6) 8,5 luni
Stagiul de Endodonție și Odontoterapie
Restauratoare (I.7) 1,5 luni
Stagiul de Protetică (I.8) 1,5 luni
Stagiul de Prevenție și Management Sanitar (I.9) 1/2 lună
Anul III Stagiul de Parodontologie (I.10) 7 luni
Stagiul de Implantologie (I.11) 2 luni
Stagiul de Ortodonție, Pedodonție (I.12) 2 luni
Stagiul de Medicină Internă (I.13) 1 lună

–><!–>┌─────────┬───────────────────┬────────────────┬───────────────────┐–>│ │ ANUL I │ ANUL II │ ANUL III │<!–>├─────────┼───┬───┬───┬───┬───┼───┬───┬────────┼────┬────┬────┬────┤–>│ STAGIUL │I.1│I.2│I.3│I.4│I.5│I.6│I.7│I.8│I.9 │I.10│I.11│I.12│I.13│<!–>└─────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴────┴────┴────┴────┴────┘–> +

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII<!–>
CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR–>
BUCUREȘTI<!–>
CURRICULUM DE PREGĂTIRE–>
ÎN SPECIALITATEA<!–>
PROTETICĂ DENTARĂ–><!–>
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Centrului Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar București–>1.<!–>DefinițieÎn sensul medicinei dentare, protetica tratează metodele de restaurare morfo-funcțională și estetică a aparatului dento-maxilar (ADM) cu ajutorul unor proteze biocompatibile. Tipul structurilor restaurate determină delimitarea a două sub-domenii distincte: protetica dentară și protetica maxilo-facială; prima abordează restaurarea arcadelor dento-alveolare, iar cea de-a doua protezarea altor structuri maxilo-faciale. La rândul său, protetica dentară este divizată didactic și metodologic, în trei domenii: protetica dentară fixă, protezarea mobilizabilă a edentațiilor parțiale și protezarea mobilizabilă a edentațiilor totale.–>Între acestea există zone de interferență determinate pe de o parte de împrumutarea unor caracteristici constructive între diferite tipuri de proteze dentare și pe de altă parte de răspândirea tot mai largă a implanturilor dentare – care prezintă adesea suprastructuri protetice cu caracteristici "hibride". Specificul și extinderea pe care au căpătat-o implanturile dentare au dus chiar la descrierea unei a patra subdiviziuni a proteticii dentare – protetica pe implanturi. Protezele dentare sunt în general piese rigide, realizate în afara cavității bucale, cu ajutorul laboratorului de tehnică dentară.<!–>De asemenea, studiul raporturilor (mandibulo-maxilare) de ocluzie, al funcționalității și patologiei acestora este abordat într-o formă sistematică tot în cadrul proteticii dentare, întrucât:–>● tratamentele protetice, prin definiție ireversibile și deseori, costisitoare – trebuie aplicate numai după o temeinică analiză ocluzală care să depisteze eventualele abateri de la normal, funcțional, în vederea eliminării lor;<!–>● orice tratament dentar și în primul rând cel protetic modifică morfologia ocluzală, relațiile ocluzale funcționale putând fi și ele modificate negativ; simptomele ce pot apărea în aceste cazuri sunt situate de multe ori la distanță de locul unde s-a aplicat piesa protetică, iar rezolvarea lor terapeutică devine, în timp, din ce în ce mai dificilă;–>● fiabilitatea tratamentului protetic poate fi deficitară tocmai din cauza nerespectării cerințelor funcționale ocluzale.<!–>Există, pe de altă parte, o strânsă interdependență între protetică și celelalte discipline clinice ale medicinei dentare:–>● patologia orală și radiologia dentară oferă instrumente fundamentale pentru diagnostic și evaluare a lucrărilor protetice;<!–>● parodontologia oferă mijloacele terapeutice care se adresează suportului majorității protezelor dentare. Interacțiunea dintre protezele dentare și parodonțiul dinților restanți reprezintă un domeniu "de graniță" de mare interes pentru ambele specialități–>● odonto-stomatologia restauratoare, endodonția și protetica dentară trebuie să răspundă, împreună, la două întrebări fundamentale din punct de vedere practic:care este limita de conservabilitate pe arcade a dinților cu distrucții coronare/radiculare severe?care este granița terapeutică dintre restaurările prin obturații – prin tehnici directe intraorale, cu materiale introduse în general în stare plastică la nivelul dinților afectați și protezele fixe unitare?<!–>● ortodonția oferă pe de o parte alternative terapeutice pentru protetica dentară cât și soluții de optimizare a suportului, esteticii, fiabilității etc., ale protezelor dentare. În sens invers, protezele dentare pot rezolva unele anomalii de poziție ale dinților sau pot stabiliza uneori rezultatele tratamentului ortodontic.–>● chirurgia dento-alveolară și parodontală oferă la rândul său, în afara agregărilor protetice pe implante de care aminteam mai sus, din ce în ce mai larg indicate și mijloace terapeutice pentru ameliorarea funcțională și estetică a restaurărilor protetice.<!–>● chirurgia maxilo-facială și ortognatică utilizează adesea mijloace protetice pentru restaurarea defectelor și/sau stabilizare postoperatorie.–>Pregătirea medicilor dentiști în specialitatea protetică dentară se desfășoară în cadrul unităților de învățământ superior acreditate de Ministerul Sănătății și Ministerul Educației, Cercetării și Inovării pentru pregătirea medicilor rezidenți.<!–>Pregătirea teoretică și practică se va desfășura sub îndrumarea directă a profesorului/șefului de catedră (director de program), cu ajutorul unei echipe de cadre didactice normate în acest sens, prin statul de funcțiuni.–>La încheierea fiecărui an de stagiu se vor verifica cunoștințele acumulate printr-un examen.<!–>Accesul în examen este condiționat de activitatea practică depusă și documentată, precum și de participarea la cursuri și seminarii.–>La finalul celor 3 ani de stagiu pregătirea se va încheia printr-un examen final constând în 4 probe distincte care să dovedească pregătirea teoretică, pregătirea practică și activitatea clinică. În urma acestui examen, medicul rezident primește titlul de medic specialist.<!–>Fiecare an de rezidențiat cuprinde 225 de ore didactice (curs și seminarii) sub îndrumarea cadrelor didactice din școlile de medicină dentară acreditate de Ministerul Sănătății și Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, sub conducerea unui profesor/șef de catedră (director de program).–>2.<!–>Durata rezidențiatului: 3 aniCurriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.–>Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).<!–>1 credit = 25 ore de instruire–>Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.<!–>La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.–>Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.<!–>Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.–>Cursuri teoretice și seminarii obligatorii care se vor desfășura în paralel cu stagiul clinic:<!–>Programul academic se bazează pe un timp de 48 săptămâni/an și 35 ore/săptămână, în total 5040 de ore în 3 ani.–>Împărțirea celor 5040 de ore se face astfel:<!–>┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐–>│ Activități realizate sub îndrumare (63 %) │<!–>├─────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────┤–>│Ore de activitate clinică/practică │ 2160 ore │<!–>├─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤–>│Planificarea tratamentelor │ 150 ore │<!–>├─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤–>│Evaluarea intermediară și postterapeutică a cazurilor tratate│ 150 ore │<!–>├─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤–>│Cursuri și seminarii, pe grupe de lucru │ 675 ore │<!–>├─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤–>│Participarea alături de medicii rezidenți la demonstrații │ │<!–>│clinice/practice │ 150 ore │–>├─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤<!–>│Consultații individuale, recomandări de cercetare │ 150 ore │–>├─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤<!–>│Timp suplimentar pentru efectuarea lucrării de cercetare │ 1095 ore │–>├─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤<!–>│Total │ 4530 ore │–>├─────────────────────────────────────────────────────────────┴───────────────┤<!–>│Studiu individual (37%) │–>├─────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────┤<!–>│Analiza datelor pacienților necesare tratamentului │ 240 ore │–>├─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤<!–>│Activități de cercetare, documentare din literatura de │ │–>│specialitate, pregătirea prezentării cazurilor, referatelor │ │<!–>│și a lucrărilor științifice │ 270 ore │–>├─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤<!–>│Materii facultative inclusiv timpii suplimentari pentru │ │–>│cercetare teoretică individuală │ 770 ore │<!–>├─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤–>│Total │ 1280 ore │<!–>├─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤–>│TOTAL GENERAL │ 5040 ore │<!–>└─────────────────────────────────────────────────────────────┴───────────────┘–><!–>Programul propriuzis va ocupa 85% din totalul de 5040 ore obligatorii, restul de 15% sunt prevăzute pentru materii facultative (770 de ore):–>● cursuri extrauniversitare la sediul facultății sau în alte centre universitare<!–>● acumularea unor cunoștințe clinice suplimentare prin cursuri practice girate de facultăți acreditate–>● participarea la congrese și conferințe de specialitate, din specialități înrudite sau din specialități de suport diagnostic și/sau terapeutic<!–>La sfârșitul fiecărei etape de pregătire (cel puțin o dată pe an), va avea loc o evaluare a cunoștințelor și deprinderilor practice acumulate, iar toate activitățile realizate vor fi înregistrate în carnetul de stagiu (log book)–>Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite (CFU).<!–>3 Structura stagiilor de pregătire în rezidențiat–>Etapa inițială include angajarea și luarea în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative și fixarea planului de activitate.<!–>Stagiul clinic de protetică dentară se desfășoară pe parcursul întregii perioade de 3 ani, de pregătire în rezidențiat și se desfășoară în cadrul catedrei de Protetică Dentară.–>Stagiile practice și cursurile-conferință sunt grupate astfel:<!–>■ Protetică dentară 20.5 luni, format din 3 module: în anul I – 9 luni, în anul al II-lea, de 3 luni și în anul al III-lea, de 8.5 luni–>■ Endodonție 1 lună<!–>■ Parodontologie 1 lună–>■ Tehnologia protezelor și materiale dentare 3 luni, format din 2 module: în anul I – de o lună și în anul al II-lea – de 2 luni<!–>■ Ortodonție 1 lună–>■ Pedodonție 1 lună<!–>■ Odontoterapie restauratoare 2 luni–>■ Chirurgie dento-alveolară 3 luni<!–>■ Patologie orală 1 lună–>■ Reabilitare orală 2 luni<!–>■ Bioetică 0.5 luni–>Ordinea de rotație a stagiilor în rezidențiat<!–>Anul I1.–>Endodonție 1 lună2.<!–>Parodontologie 1 lună3.–>Protetică dentară (I) 9 luni4.<!–>Tehnologia protezelor și materiale dentare (I) 1 lună–>Anul II5.<!–>Ortodonție 1 lună6.–>Pedodonție 1 lună7.<!–>Odontoterapie restauratoare 2 luni8.–>Chirurgie dento-alveolară 3 luni9.<!–>Protetică dentară (II) 3 luni10.–>Tehnologia protezelor și materiale dentare (II) 2 luni<!–>Anul III11.–>Patologie orală 1 lună12.<!–>Protetică dentară (III) 8.5 luni13.–>Reabilitare orală 2 luni14.<!–>Bioetică 0.5 luni–>Disciplinele în cadrul cărora se desfășoară orele didactice obligatorii sunt cele de mai jos:<!–> An Modul Catedra/Disciplina Luni Ore–><!–> I 1. Endodonție Endodonție 1 19–> 2. Parodontologie Parodontologie 1 19<!–> 3. Protetică dentară (I) Protetică dentară 9 169–> 4. Tehnologia protezelor Tehnologia protezelor<!–> și materiale dentare (I) și materiale dentare 1 18–> 5. Ortodonție Ortodonție și ortopedie<!–> dento-facială 1 19–> 6. Pedodonție Pedodonție 1 19<!–> 7. Odontoterapie Odontoterapie–> restauratoare restauratoare 2 37<!–> II Chirurgie orală și maxilo–> facială, anesteziologie și<!–> sedare în medicina–> 8. Chirurgie dento- dentară 3 56<!–> alveolară –> 9. Protetică dentară (II) Protetică dentară 3 56<!–> 10. Tehnologia protezelor Tehnologia protezelor–> și materiale și materiale dentare 2 38<!–> dentare (II)–> 11. Patologie orală Patologie orală 1 19<!–>III 12. Protetică dentară (III) Protetică dentară 8,5 158–> 13. Reabilitare orală Reabilitare orală 2 38<!–> 14. Noțiuni de bioetică și Medicină legală 0,5 10–> legislație<!–> TOTAL 36 675–><!–>Barem de promovare–>┌────────────────────┬────────────────────────┬────────────────────────────────┐<!–>│ Anul I │ Endodonție │ Examen scris │–>│ ├────────────────────────┤ Prezentare de caz │<!–>│ │Parodontologie │ Examen practic │–>│ ├────────────────────────┼────────────────────────────────┤<!–>│ │ Protetică dentară │ Examen scris │–>│ ├────────────────────────┤ Prezentare de caz │<!–>│ │Tehnologia protezelor și│ Examen practic │–>│ │materiale dentare │ Barem practic │<!–>├────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────────────────┤–>│ Anul II │ Ortodonție │ Examen scris │<!–>│ ├────────────────────────┤ Prezentare de caz │–>│ │ Pedodonție │ Examen practic │<!–>│ ├────────────────────────┼────────────────────────────────┤–>│ │Odontoterapie │ Examen scris │<!–>│ │restauratoare │ Prezentare de caz │–>│ ├────────────────────────┤ Examen practic │<!–>│ │Chirurgie dento- │ Barem practic │–>│ │alveolară │ │<!–>│ ├────────────────────────┤ │–>│ │Protetică dentară │ │<!–>│ ├────────────────────────┤ │–>│ │Tehnologia protezelor și│ │<!–>│ │materiale dentare │ │–>├────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────────────────┤<!–>│ Anul III │Patologie orală │ Examen scris │–>│ │ │ Prezentare de caz │<!–>│ │ │ Examen practic │–>│ ├────────────────────────┼────────────────────────────────┤<!–>│ │Protetică dentară │ Examen scris │–>│ ├────────────────────────┤ Prezentare de caz │<!–>│ │Reabilitare orală │ Examen practic │–>│ │ │ Barem practic │<!–>│ ├────────────────────────┼────────────────────────────────┤–>│ │Bioetică │ Examen scris │<!–>└────────────────────┴────────────────────────┴────────────────────────────────┘–><!–>4 Programul de activitate, teoretică și practică pe ani de pregătire:–>se vor desfășura în paralel cu stagiul clinic<!–>Anul I4.1.1.1.–>Endodonție, 1 lună, 19 ore didacticecursuri<!–>1.–>concepte curente în endodonție 6 ore2.<!–>restaurarea dinților cu tratament endodontic 2 oreactivitate practică/seminar–>prezentări de caz, recenzii ale literaturii de specialitate 11 ore<!–>4.1.1.2.–>Parodontologie, 1 lună, 19 ore didacticecursuri<!–>1.–>Distribuția, ecologia și potențialul patogen al florei microbiene orale, patogenitatea plăcii microbiene 2 ore2.<!–>concepte curente în parodontologie 4 ore3.–>interacțiunea dintre parodonțiu și restaurările protetice 2 oreactivitate practică/seminar<!–>prezentări de caz, recenzii ale literaturii de specialitate 11 ore–>4.1.1.3.<!–>Protetică dentară (I), 9 luni, 169 de ore didacticeProtezare fixă pe dinți naturali și implanturi dentare, 4 luni, 75 de–>ore didactice<!–>cursuri–>1.<!–>examinarea pacientului în protetica fixă, pentru cazuri complexe 2 ore2.–>examene paraclinice uzuale în protezarea fixă, pentru cazuri complexe 2 ore3.<!–>principii ocluzale în protezarea fixă, pentru cazuri complexe 2 ore4.–>planul de tratament în protetica fixă, pentru cazuri complexe 2 ore5.<!–>tratamentul preparator în protetica fixă, pentru cazuri complexe 2 ore6.–>principii generale ale preparațiilor pentru protezarea fixă, pentru cazuri complexe 2 ore7.<!–>coroana de acoperire total metalică 2 ore8.–>tipuri particulare de coroane dentare, pentru cazuri complexe 6 ore9.<!–>restaurarea dinților cu tratament endodontic 2 ore10.–>amprentarea în protezarea fixă, pentru cazuri complexe 2 ore11.<!–>protezarea provizorie, pentru cazuri complexe 2 ore12.–>proba, adaptarea și fixarea protezelor fixe, în cazuri clinice complexe 2 ore13.<!–>tehnici clinice uzuale în protezarea agregată pe implanturi. 4 ore14.–>metode statistice bio-medicale, valoarea studiilor epidemiologice pentru decizia terapeutică în protetica dentară 4 ore15.<!–>Aspecte ale motivării pacienților și influența acestora asupra tratamentului protetic 2 oreactivitate practică/seminar–>stagiu clinic<!–>barem practic–>● realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 5 cazuri clinice diferite de protezare fixă; transferul relațiilor mandibulo-maxilare de ocluzie trebuie să se facă utilizând un arc facial, iar montarea modelelor trebuie să se realizeze cu un articulator semi- sau total adaptabil<!–>● realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare agregată pe implanturi–>● un referat din literatura de specialitate<!–>Protezare totală, 2 luni, 38 de ore didactice–>cursuri<!–>1.–>tehnici clinice de realizare a protezelor totale, în cazuri complexe 18 oreactivitate practică/seminar<!–>stagiu clinic–>barem practic<!–>● realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 5 cazuri clinice diferite de protezare totală printre care trebuie să existe un caz de supraprotezare, un caz de protezare imediată și un caz de căptușire/rebazare–>● un referat din literatura de specialitate<!–>Protezare parțială mobilizabilă, 3 luni, 56 de ore didactice–>cursuri1.<!–>edentația parțială – epidemiologie, fiziopatologie, terminologie – pentru cazuri complexe 2 ore2.–>proteza parțială mobilizabilă – caracteristici generale, pentru cazuri complexe 2 ore3.<!–>biomecanica protezelor parțiale, pentru cazuri complexe 2 ore4.–>design-ul protezei parțiale scheletate, pentru cazuri complexe 6 ore5.<!–>diagnosticul și elaborarea planului de tratament pentru proteze parțiale mobilizabile, în cazuri complexe 2 ore6.–>tratamentul preparator pentru proteze parțiale mobilizabile, pentru cazuri complexe 2 ore7.<!–>prepararea dinților stâlpi 2 ore8.–>amprentarea pentru proteze parțiale mobilizabile 2 ore9.<!–>inserția și adaptarea protezelor parțiale mobilizabile 2 ore10.–>căptușirea și rebazarea protezelor parțiale mobilizabile, reparația și completarea protezelor parțiale mobilizabile 2 ore11.<!–>proteze parțiale mobilizabile provizorii 2 oreactivitate practică/seminar–>stagiu clinic<!–>barem practic–><!–>● realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 4 cazuri clinice diferite de protezare parțială mobilizabilă, dintre care unul să reprezinte un caz de căptușire/rebazare–>● un referat din literatura de specialitate<!–>4.1.1.4.–>Tehnologia protezelor și materiale dentare, 1 lună, 18 ore didacticecursuri1.<!–>Proceduri de laborator uzuale în protezarea fixă. 4 ore2.–>Tehnici de laborator uzuale pentru realizarea protezelor totale. 2 ore3.<!–>Etape de laborator uzuale pentru realizarea protezelor parțiale mobilizabile 2 ore4.–>Tehnici de laborator uzuale în protezarea agregată pe implanturi. 2 ore<!–>activitate practică/seminar–>stagiu clinic<!–>barem practic–>● realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator pentru cel puțin 2 coroane dentare; transferul relațiilor mandibulo-maxilare de ocluzie trebuie să se facă utilizând un arc facial, iar montarea modelelor trebuie să se realizeze cu un articulator semi- sau total adaptabil<!–>● realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare totală printre care trebuie să existe un caz de supraprotezare–>● realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator într-un caz de protezare parțială mobilizabilă scheletată<!–>● medicul rezident trebuie să realizeze personal și să documenteze etapele de laborator parcurse pentru confecționarea unei coroane din cadrul unui tratament combinat fix-mobilizabil–>● realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator într-un caz de protezare agregată pe implanturi<!–>● un referat din literatura de specialitate–><!–>Anul II4.1.1.5.–>Ortodonție, 1 lună, 19 ore didacticecursuri1.<!–>concepte curente în ortodonția adultului 4 ore2.–>legătura dintre anomaliile dento-maxilare și tulburările cranio-mandibulare 2 ore3.<!–>aspecte specifice ale tratamentului ortodontic în cadrul tratamentului combinat ortodontic – restaurator 2 ore–>activitate practică/seminar<!–>prezentări de caz, recenzii ale literaturii de specialitate 10 ore–>4.1.1.6.<!–>Pedodonție, 1 lună, 19 ore didacticecursuri–>1.<!–>concepte curente în tratamentul restaurator dentar la copil și adolescent 6 ore2.–>particularități ale tratamentului protetic la copil și adolescent 2 oreactivitate practică/seminar<!–>prezentări de caz, recenzii ale literaturii de specialitate 11 ore–>4.1.1.7.<!–>Odontoterapie restauratoare, 2 luni, 37 de ore didacticecursuri1.–>Metode indirecte de restaurare a leziunilor odontale coronare: coroane parțiale, inlay, onlay 8 ore2.<!–>Metode indirecte de restaurare a leziunilor odontale coronare. 8 ore–>activitate practică/seminar<!–>stagiu clinic–>barem practic<!–>● realizarea și documentarea completă a etapelor clinice și a majorității etapelor de laborator în cel puțin 3 cazuri clinice diferite de coroane parțiale sau incrustații–>● un referat din literatura de specialitate<!–>4.1.1.8.–>Chirurgie dento-alveolară , 3 luni, 56 de ore didacticecursuri1.<!–>Importanța afecțiunilor asociate pentru tratamentul restaurator dentar. 6 ore2.–>fiziopatologia durerii, tehnici de anestezie și sedare 6 ore3.<!–>Metode chirurgicale în tratamentul protetic. 6 ore4.–>Refacerea chirurgicală a defectelor osoase de la nivelul osului alveolar. 2 ore<!–>activitate practică/seminar–>prezentări de caz, recenzii ale literaturii de specialitate 36 ore<!–>barem practic–>● realizarea și documentarea etapelor clinice ale următoarelor intervenții:Extracții alveoloplastice cu protezare imediată 2Gingivectomie/gingivoplastie: 4Intervenții chirurgicale proprotetice: 3<!–>■ mucoasa subțire–>■ creasta gingivală balantă<!–>■ fibromatoză tuberozitară–>■ hiperplazie epitelio-conjunctivă<!–>■ deficiențe ale frenurilor labiale sau linguale–>■ bride vestibulare și paralinguale<!–>■ îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de șanțuri vestibulare sau paralinguale)–>■ regularizări de creastă<!–>■ plastii de adiție în atrofii de creastă cu materiale osteoinductoare–>● referat din literatura de specialitate<!–>4.1.1.9.–>Protetică dentară (II), 3 luni, 56 de ore didacticeGnatologie clinicăcursuri1.<!–>concepte ocluzale utilizate în protetica dentară. 26 de oreactivitate practică/seminar–>stagiu clinic<!–>barem practic–>● realizarea și documentarea completă a etapelor analizei ocluzale inițiale și postterapeutice în cel puțin 3 cazuri clinice diferite de protezare fixă și 2 cazuri de protezare combinată, în care a fost necesară reconstrucția stopurilor ocluzale și modificarea dimensiunii verticale de ocluzie (1 caz)<!–>● un referat din literatura de specialitate–><!–>–>4.1.1.10.<!–>Tehnologia protezelor și materiale dentare (II), 2 luni, 37 de ore didacticeTehnici de laborator pentru modelarea ocluzală funcțională a–>restaurărilor protetice, 1 lună, 18 ore didactice<!–>cursuri1.–>modelajul ocluzal al lucrărilor protetice 4 ore2.<!–>utilizarea articulatoarelor semi- și total – adaptabile în cadrul etapelor tehnice de realizare–>a protezelor dentare. 4 ore<!–>activitate practică/seminar–>stagiu clinic<!–>barem practic● documentarea etapelor tehnice de realizare a modelajului ocluzal în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare fixă, folosind un articulator semi – sau total – adaptabil–>● un referat din literatura de specialitate<!–>–>Biomateriale, 1 lună, 19 ore didactice<!–>cursuri1.–>biomateriale și tehnologii restauratorii contemporane 8 oreactivitate practică/seminar<!–>demonstrații practice, recenzii ale literaturii de specialitate 11 ore–><!–>–>Anul III4.1.1.11.<!–>Patologie orală, 1 lună, 19 ore didacticecursuri–>1.<!–>Mecanisme de apărare față de factori exogeni, ale sistemului imunitar. 2 ore2.–>Potențialul autodistructiv al sistemului imunitar. 2 ore3.<!–>Afecțiuni cu potențial de malignizare și afecțiuni premaligne orale 2 ore4.–>Alergii nespecifice ale cavității orale 2 ore5.<!–>Metode de diagnostic precoce în tumorile maligne orale 2 oreactivitate practică/seminar–>prezentări de caz, recenzii ale literaturii de specialitate 9 ore<!–>4.1.1.12.–>Protetică dentară (III), 8.5 luni, 158 de ore didacticePrincipii estetice în protetica dentară, 2 luni, 37 de ore didactice<!–>cursuri–>1.<!–>principii estetice în protezarea fixă și restaurări protetice ancorate pe implanturi, fațete vestibulare. 12 ore2.–>principii estetice în protezarea mobilizabilă 4 oreactivitate practică/seminar<!–>stagiu clinic–>barem practic<!–>● realizarea și documentarea problemelor și rezultatului estetic în cel puțin 4 cazuri diferite de protezare fixă în zona frontală, dintre care cel puțin două cazuri de fațete ceramice–>● realizarea și documentarea clinică a cel puțin 2 cazuri diferite de protezare pe implanturi în zona frontală<!–>Principii diagnostice și terapeutice la pacienții cu tulburări temporo-mandibulare și sindroame algice oro-faciale, 2 luni, 37 de ore didactice–>cursuri1.<!–>noțiuni de embriologie a structurilor aparatului dento-maxilar și importanța clinico-terapeutică 2 ore2.–>noțiuni de anatomie clinică a determinanților ocluziei dentare, în raport cu funcția normală și patologică a aparatului dento-maxilar 2 ore3.<!–>funcția neuro-motorie a sistemului stomatognat 2 ore4.–>deglutiția, fonația, funcția gustativă. 2 ore5.<!–>examinarea clinică și paraclinică a pacienților cu tulburări temporo-mandibulare și sindroame algice oro-faciale. 2 ore6.–>diagnosticul tulburărilor temporo-mandibulare și algiilor oro-faciale. 2 ore7.<!–>principii de control terapeutic al pacienților cu tulburări temporo-mandibulare și algii oro-faciale 2 ore8.–>Concepte curente privind caracteristicile psihologice pe grupe de vârstă, aplicabile în protetica dentară și pentru controlul terapeutic al tulburărilor temporo-mandibulare și sindroamelor algice oro-faciale 2 ore<!–>activitate practică/seminar–>stagiu clinic<!–>barem practic–>● realizarea și documentarea etapelor diagnostice și terapeutice în cel puțin 2 cazuri clinice de tulburări temporo-mandibulare sau sindroame algice oro-faciale<!–>● un referat din literatura de specialitate–>Supraproteze, 2 luni, 38 de ore didactice<!–>cursuri1.–>supraproteze totale pe dinți naturali și implanturi dentare 16 oreactivitate practică/seminar<!–>stagiu clinic–>barem practic<!–>● realizarea și documentarea în cel puțin 4 cazuri diferite de supraprotezare totală, dintre care cel puțin unul, de supraprotezare agregată pe implanturi–>● un referat din literatura de specialitate<!–>Protezare parțială mobilizabilă cu sisteme speciale și proteze–>maxilo-faciale 2 1/2 luni, 46 de ore didactice<!–>–>cursuri1.<!–>Principiile protezării parțiale mobilizabile cu sisteme speciale. 16 ore2.–>Proteze maxilo-faciale 10 oreactivitate practică/seminar<!–>stagiu clinic–>barem practic<!–>● realizarea și documentarea completă în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare parțială mobilizabilă cu sisteme speciale–>● un referat din literatura de specialitate<!–>–>4.1.1.13.<!–>Reabilitare orală, 2 luni, 38 de ore didacticecursuri1.–>abordarea multidisciplinară a reabilitărilor orale complexe 16 oreactivitate practică/seminar<!–>stagiu clinic–>barem practic<!–>–>● realizarea și documentarea completă a etapelor de lucru în cel puțin 2 cazuri clinice diferite, complexe, conform indexului de complexitate protetică<!–>● un referat din literatura de specialitate–>4.1.1.14.<!–>Bioetică, 2 săptămâniTEMATICĂ CURS (20 ore)I.–>Introducere în Bioetică- 2 ore1.<!–>Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu2.–>Contextul apariției bioeticii3.<!–>Definirea bioeticii4.–>Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.<!–>Teorii și metode în bioeticăII.–>Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 ore1.<!–>Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2.–>Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3.<!–>Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc)III.–>Relația medic-pacient I- 2 ore1.<!–>Valori ale relației medic-pacient2.–>Paternalism versus autonomie3.<!–>Modele ale relației medic-pacient4.–>Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV.<!–>Relația medic-pacient II- 2 ore1.–>Consimțământul informat2.<!–>Confidențialitatea în relația medic-pacient3.–>Relația medic-pacient minor4.<!–>Acte normative care reglementează relația medic- pacientV.–>Greșeli și erori în practica medicală- 2 ore1.<!–>Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2.–>Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice3.<!–>Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI.–>Probleme etice la începutul vieții- 2 ore1.<!–>Libertatea procreației2.–>Dileme etice în avort3.<!–>Etica reproducerii umane asistate medical4.–>Probleme etice în clonarea reproductivăVII.<!–>Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1.–>Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2.<!–>Probleme etice în stările terminale3.–>Tratamente inutile în practica medicală4.<!–>Eutanasia și suicidul asistat5.–>Îngrijirile paliativeVIII.<!–>Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane- 2 ore1.–>Donarea de organe de la cadavru2.<!–>Donarea de organe de la persoana vie3.–>Etica alocării de resurse în transplantIX.<!–>Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1.–>Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2.<!–>Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3.–>Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4.<!–>Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5.–>Terapia genică6.<!–>Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX.–>Etica cercetării pe subiecți umani- 2 ore1.<!–>Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2.–>Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3.<!–>Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4.–>Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5.<!–>Comitetele de etică a cercetării6.–>Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică<!–>TEMATICA SEMINARIILORI.–>Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică- 2 oreII.<!–>Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1.–>Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2.<!–>Alternative ale jurământului lui Hipocrate3.–>Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII.<!–>Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1.–>Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2.<!–>Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3.–>Rolul comunicării în relația medic-pacientIV.<!–>Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1.–>Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2.<!–>Drepturile pacienților – reglementare legislativă3.–>Rolul comitetelor de etică din spitaleV.<!–>Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1.–>Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2.<!–>Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3.–>Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI.<!–>Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 oreVII.–>Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 oreVIII.<!–>Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete- 2 oreIX.–>Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 oreX.<!–>Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore–>5.<!–>Limitele de responsabilitateLa sfârșitul anului I de rezidențiat■ aplicarea procedurilor clinice și de laborator uzuale, utilizate în protezarea fixă–>■ aplicarea procedurilor clinice și de laborator uzuale, utilizate pentru realizarea protezelor totale<!–>■ familiarizarea cu conceptele ocluzale aplicate la realizarea protezelor totale.–>■ aplicarea procedurilor clinice și de laborator uzuale, utilizate pentru realizarea protezelor parțiale mobilizabile<!–>■ familiarizarea cu structura și funcționalitatea diferitelor componente ale protezelor parțiale mobilizabile–>■ familiarizarea cu tehnicile de supraprotezare<!–>■ familiarizarea cu tehnicile de protezare mobilizabilă imediată–>■ familiarizarea cu tehnicile de căptușire/rebazare a protezelor mobilizabile<!–>■ să poată realiza tehnici de modelare în ceară–>■ să poată realiza prepararea și realizarea coroanelor izolate din cadrul unor tratamente combinate fixe-mobilizabile<!–>■ familiarizarea cu utilizarea articulatorului semi-adaptabil, arcurilor faciale și cu conceptele ocluziei și articulatoarelor semi – și total adaptabile–>■ familiarizarea cu tehnicile uzuale de realizare a restaurărilor protetice agregate pe implanturi dentare<!–>■ identificarea și elaborarea protocolului de lucru al unei teme de cercetare–>Barem practic<!–>■ realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 5 cazuri clinice diferite de protezare fixă; transferul relațiilor mandibulo-maxilare de ocluzie trebuie să se facă utilizând un arc facial, iar montarea modelelor trebuie să se realizeze cu un articulator semi- sau total adaptabil–>■ realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare agregată pe implanturi<!–>■ realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 5 cazuri clinice diferite de protezare totală printre care trebuie să existe un caz de supraprotezare, un caz de protezare imediată și un caz de căptușire/rebazare–>■ realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 4 cazuri clinice diferite de protezare parțială mobilizabilă, dintre care unul să reprezinte un caz de căptușire/rebazare<!–>■ realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator pentru cel puțin 2 coroane dentare; transferul relațiilor mandibulo-maxilare de ocluzie trebuie să se facă utilizând un arc facial, iar montarea modelelor trebuie să se realizeze cu un articulator semi- sau total adaptabil–>■ realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare totală printre care trebuie să existe un caz de supraprotezare<!–>■ realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator într-un caz de protezare parțială mobilizabilă scheletată–>■ medicul rezident trebuie să realizeze personal și să documenteze etapele de laborator parcurse pentru confecționarea unei coroane din cadrul unui tratament combinat fixmobilizabil<!–>■ realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator într-un caz de protezare agregată pe implanturi–>■ realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 5 cazuri clinice diferite de protezare fixă<!–>■ realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator pentru cel puțin 2 coroane dentare; transferul relațiilor mandibulo-maxilare de ocluzie trebuie să se facă utilizând un arc facial, iar montarea modelelor trebuie să se realizeze cu un articulator semi- sau total adaptabil–>■ realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 5 cazuri clinice diferite de protezare totală printre care trebuie să existe un caz de supraprotezare, un caz de protezare imediată și un caz de căptușire/rebazare<!–>■ realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare totală printre care trebuie să existe un caz de supraprotezare–>■ realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 4 cazuri clinice diferite de protezare parțială mobilizabilă, dintre care unul să reprezinte un caz de căptușire/rebazare<!–>■ realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator într-un caz de protezare parțială mobilizabilă scheletată–>■ medicul rezident trebuie să realizeze personal și să documenteze etapele de laborator parcurse pentru confecționarea unei coroane din cadrul unui tratament combinat fixmobilizabil<!–>■ realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare agregată pe implanturi–>■ realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator într-un caz de protezare agregată pe implanturi<!–>La sfârșitul anului II de rezidențiat–>■ realizarea examinării, diagnosticului și elaborarea planului de tratament integrat, interdisciplinar<!–>■ tratamentul prin protezări combinate, care includ restaurări protetice fixe, mobilizabile și agregate pe implanturi–>■ aplicarea unor concepte ocluzale diferite atât la protezarea fixă cât și cea mobilizabilă, să fie capabil să utilizeze înregistrările ocluzale pantografice și stereografice, a articulatoarelor semi- și total adaptabile<!–>■ familiarizarea cu publicațiile științifice din protetica dentară și utilizarea acestora pentru a răspunde la probleme clinice/practice–>■ realizarea și prezentarea unei lucrări științifice<!–>Barem practic–>■ realizarea și documentarea completă a etapelor clinice și a majorității etapelor de laborator în cel puțin 3 cazuri clinice diferite de coroane parțiale sau incrustații<!–>■ realizarea și documentarea etapelor clinice ale următoarelor intervenții:Extracții alveoloplastice cu protezare imediată 2Gingivectomie/gingivoplastie: 4Intervenții chirurgicale proprotetice: 3–>■ mucoasa subțire<!–>■ creasta gingivală balantă–>■ fibromatoză tuberozitară<!–>■ hiperplazie epitelio-conjunctivă–>■ deficiențe ale frenurilor labiale sau linguale<!–>■ bride vestibulare și paralinguale–>■ îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de șanțuri vestibulare sau paralinguale)<!–>■ regularizări de creastă–>■ plastii de adiție în atrofii de creastă cu materiale osteoinductoare<!–>■ realizarea și documentarea completă a etapelor analizei ocluzale inițiale și postterapeutice în cel puțin 3 cazuri clinice diferite de protezare fixă și 2 cazuri de protezare combinată, în care a fost necesară reconstrucția stopurilor ocluzale și modificarea dimensiunii verticale de ocluzie (1 caz)–>■ realizarea și documentarea completă a etapelor clinice și a majorității etapelor de laborator în cel puțin 3 cazuri clinice diferite de coroane parțiale sau incrustații<!–>■ realizarea și documentarea completă a etapelor analizei ocluzale inițiale și postterapeutice în cel puțin 3 cazuri clinice diferite de protezare fixă și 2 cazuri de protezare combinată, în care a fost necesară reconstrucția stopurilor ocluzale și modificarea dimensiunii verticale de ocluzie (1 caz)–>■ documentarea etapelor tehnice de realizare a modelajului ocluzal în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare fixă, folosind un articulator semi – sau total – adaptabil<!–>La sfârșitul anului III de rezidențiat–>■ familiarizarea cu publicațiile științifice din protetica maxilo-facială și cu tratamentul pacienților cu defecte maxilo-faciale de dezvoltare sau congenitale<!–>■ realizarea restaurărilor protetice ancorate pe implanturi–>■ tratamentul protetic al pacienților cu patologie complexă, asociată și multidisciplinară<!–>■ familiarizarea cu principiile diagnostice și terapeutice ale pacienților cu tulburări temporomandibulare și sindroame algice oro-faciale–>Barem practic<!–>● realizarea și documentarea problemelor și rezultatului estetic în cel puțin 4 cazuri diferite de protezare fixă în zona frontală, dintre care cel puțin două cazuri de fațete ceramice–>● realizarea și documentarea clinică a cel puțin 2 cazuri diferite de protezare pe implanturi în zona frontală<!–>● realizarea și documentarea etapelor diagnostice și terapeutice în cel puțin 2 cazuri clinice de tulburări temporo-mandibulare sau sindroame algice oro-faciale–>● realizarea și documentarea în cel puțin 4 cazuri diferite de supraprotezare totală, dintre care cel puțin unul, de supraprotezare agregată pe implanturi<!–>● realizarea și documentarea completă în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare parțială mobilizabilă cu sisteme speciale–>● realizarea și documentarea completă a etapelor de lucru în cel puțin 2 cazuri clinice diferite, complexe, conform indexului de complexitate protetică<!–>–>Evaluarea finală pentru obținerea titlului de medic specialist în specialitatea protetică dentară<!–>La finalul celor 3 ani de stagiu pregătirea se va încheia printr-un examen final constând în 4 probe distincte care să dovedească pregătirea teoretică, pregătirea practică, activitatea clinică și o lucrare de cercetare realizată în timpul perioadei de pregătire a rezidențiatului. În urma acestui examen, medicul rezident primește titlul de medic specialist.–>Documentarea baremului practic<!–>Documentarea cazurilor va cuprinde:–>■ documentarea inițială: modele, bilanț radiologic (serie completă de radiografii retro alveolare sau ortopantomograma),fotografii intraorale frontal/lateral/lateral/max/mând; fotografii extraorale față repaus, față zâmbet și profil), fotografii ale modelelor (frontal anterior/frontal posterior/lateral/lateral)<!–>■ fotografii ale etapelor intermediare clinice și de laborator, care să ilustreze și să susțină prezentarea de caz–>■ documentarea finală: aceeași cu cea inițială; fotografiile intraorale trebuie realizate cel mai devreme la 2 luni de la aplicarea finală a restaurărilor protetice<!–>Fotografiile digitale pentru documentarea cazurilor trebuie realizate personal de către medicul rezident–>Descriere detaliată a cazurilor:<!–>Diagnosticului și comentariului asupra cazurilor li se acordă o mare importanță în cadrul discuției finale. De asemenea, o mare importanță se acordă descrierii funcțiilor, esteticii faciale și modificărilor apărute în urma tratamentului. Medicul rezident are astfel posibilitatea să exprime opinia sa, planurile pe care le-a făcut, soluțiile alternative și aprecierea rezultatului obținut. Se așteaptă de la acesta o limitare la esențial, la o prezentare concisă și clară.–>Descrierea cazului va fi prezentată în 3 exemplare (original + 2 copii, cu excepția modelelor): în măsura posibilului, este recomandabilă și documentarea dispensarizărilor bianuale ulterioare<!–>Toate cazurile trebuie să prezinte un bun rezultat funcțional și estetic. Excepții sunt permise atâta timp cât pot fi suficient motivate, mai ales pe baza situației de început a cazului și a posibilităților terapeutice.–>Toate cazurile trebuie să fi fost planificate și tratate de către medicul rezident candidat la examenul de obținere a titlului de medic specialist de protetică dentară<!–>Probă de prezentare de caz clinic–>Probă practică<!–>Examen teoretic–>Limitele de responsabilitate ale medicului specialist în protetică dentară<!–>● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să fie capabil să creeze, să organizeze și să conducă o echipă formată din personal medical și auxiliar, pentru rezolvarea problemelor diagnostice și terapeutice ale pacienților cu patologie restauratorie complexă.–>● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să poată conduce cu profesionalism etapa de examinare, clinică și paraclinică a pacienților cu patologie restauratorie complexă.<!–>● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să poată identifica așteptările pacientului în cazul unei patologii restauratorii complexe, ținând totodată cont de factorii psiho-sociali care influențează aceste așteptări.–>● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să poată stabili o ordine a priorităților pentru opțiunile de tratament protetic, care răspunde nevoilor individuale ale fiecărui pacient, compatibile cu mijloacele restauratorii contemporane și cu o perspectivă integratoare asupra sănătății orale și generale.<!–>● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să cunoască importanța afecțiunilor asociate sistemice asupra intervențiilor și rezultatelor tratamentului restaurator protetic complex.–>● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să mențină și să administreze un mediu de lucru sigur în tratamentul pacienților cu patologie restauratorie complexă.<!–>● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să cunoască științele biomaterialelor restauratorii dentare, posibilitățile și limitele de utilizare ale acestora.–>● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să poată realiza restaurări protetice fixe, proteze parțiale mobilizabile, proteze totale, restaurări protetice agregate pe implanturi endoosoase și proteze maxilo-faciale pentru pacienți cu grad de complexitate mare a patologiei restauratorii.<!–>● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să urmărească o dezvoltare profesională continuă în scopul menținerii unui nivel înalt de competență clinică în domeniul proteticii dentare.–>● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să-și cunoască și să-și recunoască propriile limitări în tratamentul protetic complex, să poată evalua raportul beneficiu – risc prezentat de opțiunile terapeutice restauratorii.<!–>● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să fie competent în evaluarea lucrărilor științifice de specialitate, în formularea unor probleme pertinente din punct de vedere științific, în formularea unor ipoteze de cercetare, în proiectarea unui experiment științific, în realizarea și comunicarea unei lucrări științifice de protetică dentară.–>PROTETICĂ DENTARĂ<!–>3 ANI–>STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ<!–>–>

An Modul Luni
I 1. Endodonție 1
2. Parodontologie 1
3. Protetică dentară (I) 9
4. Tehnologia protezelor și materiale dentare (I) 1
5. Ortodonție 1
6. Pedodonție 1
II 7. Odontoterapie restauratoare 2
8. Chirurgie dento-alveolară 3
9. Protetică dentară (II) 3
10. Tehnologia protezelor și materiale dentare (II) 2
11. Patologie orală 1
III 12. Protetică dentară (III) 8,5
13. Reabilitare orală 2
14. Bioetică 0,5

<!–>–>┌───────┬─────────────┬───────────────────────┬───────────────────┐<!–>│ │ Anul I │ Anul II │ Anul III │–>├───────┼───┬──┬──┬───┼──┬───┬───┬───┬───┬────┼────┬────┬────┬────┤<!–>│Stagiul│ 1.│2.│3.│4. │5.│ 6.│ 7.│ 8.│ 9.│ 10.│ 11.│ 12.│ 13.│ 14.│–>└───────┴───┴──┴──┴───┴──┴───┴───┴───┴───┴────┴────┴────┴────┴────┘<!–>–><!–>–> +
Anexa 2 +

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII<!–>
CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL–>
SANITAR BUCUREȘTI<!–>
CURRICULUM DE PREGĂTIRE–>
ÎN SPECIALITATEA<!–>
DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI–>
METABOLICE<!–>–>
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Centrului Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar București<!–>CURRICULUM DE PREGĂTIRE–>ÎN SPECIALITATEA<!–>DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE–>Ordinea sugerată pentru desfășurarea stagiilor de pregătire în specialitatea diabet zaharat, nutriție și boli metabolice<!–>DEFINIȚIE: Specialitatea Diabet Nutriție și Boli Metabolice implică însușirea abilităților privind screeningul, diagnosticul, măsurile de prevenție și managementul clinic general al tuturor aspectelor diabetului zaharat și al complicațiilor sale (acute și cronice), cât și al altor boli metabolice.–>În plus, abordează atât nutriția individului sănătos cat și evaluarea stării de nutriție, managementul nutrițional și dietoterapia în patologia clinica.<!–>Specialiștii vor fi capabili sa diagnosticheze, sa evalueze și sa acorde îngrijirile medicale necesare unui pacient cu diabet zaharat necomplicat sau în condițiile unei patologii multiple asociate.–>De asemenea, vor fi abilitați să evalueze mecanismele și să aplice mijloacele adecvate pentru a preveni și controla obezitatea, diabetul, hipertensiunea arterială, ateroscleroza, hiperuricemiile și alte boli cu implicații metabolice și nutriționale cât și să conducă educația medicală terapeutică și activitatea de cercetare în domeniu.<!–>DURATA: 5 ani–>Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.<!–>Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).–>1 credit = 25 ore de instruire<!–>Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.–>La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.<!–>Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.–>Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.<!–>STRUCTURA STAGIILOR1.–>DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE: 17,5 luni2.<!–>ENDOCRINOLOGIE: 6 LUNI3.–>MEDICINA INTERNĂ: 15 LUNI (Cuprinde stagiile: Pneumologie 2 luni; Cardiologie 6 luni; Gastroenterologie 3 luni; Nefrologie 3 luni; Hematologie 1 lună)4.<!–>BOLI INFECȚIOASE: 2 LUNI5.–>NEUROLOGIE: 3 LUNI6.<!–>TERAPIE INTENSIVĂ: 3 LUNI7.–>BIOSTATISTICA MEDICALĂ: 1 LUNĂ8.<!–>BIOETICĂ: 2 SAPTAMÂNI9.–>DIABET ZAHARAT,NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE: 12 LUNIN.B. În cadrul stagiului de DIABET, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE DE 17,5<!–>LUNI vor fi încorporate următoarele 2 stagii:OCHIUL DIABETIC: 1 LUNĂRINICHIUL DIABETIC: 2 LUNI–>Aceste stagii se vor desfășura în cadrul serviciilor de specialitate (Oftalmologie și Nefrologie – Dializa renală), care funcționează în Centrul de Diabet din Centrul Universitar respectiv. În centrele universitare în care nu există departament separat pentru rinichiul diabetic (Nefrologie-dializă renală) acest stagiu se va efectua în clinica de profil Nefrologie.<!–>TOTAL: 5 ANI–>STAGIUL DE DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE<!–>(29, 5 luni)–>1.<!–>Tematica cursurilor1.–>Metabolismul intermediar și energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor2.<!–>Tulburările echilibrului hidro-electrolitic și acido-bazic3.–>Insulina, biosinteza, secreție, mecanism de acțiune4.<!–>Istoria naturală și stadializarea diabetului zaharat5.–>Diabetul zaharat – diagnostic și clasificare6.<!–>Diabetul zaharat – epidemiologie, forme clinice7.–>Diabetul tip I și tip 2- etiopatogeneza8.<!–>Abordarea diabetului zaharat în practica medicală – principii și strategia generală9.–>Tratamentul nefarmacologic în diabetul zaharat10.<!–>Educatia în diabetul zaharat – principii, obiective, evaluare11.–>Tratamentul cu insulina în diabetul zaharat12.<!–>Tratamentul cu preparate orale în diabetul zaharat13.–>Cetoacidoza diabetică14.<!–>Coma diabetica hiperosmolara și acidoza lactică15.–>Hipoglicemiile16.<!–>Retinopatia diabetică-screening, diagnostic, management17.–>Nefropatia diabetică-screening, diagnostic, management18.<!–>Neuropatia diabetică-screening, diagnostic, management19.–>Piciorul diabetic-screening, diagnostic management20.<!–>Riscul și patologia cardiovasculară în diabetul zaharat21.–>Diabetul zaharat la grupe speciale (gravide,copii,vârstnici)22.<!–>Managementul clinic al diabetului zaharat pre-,intra- și postoperator23.–>Obezitatea – diagnostic, clasificare, epidemiologie24.<!–>Obezitatea – etiopatogeneza25.–>Managementul obezității26.<!–>Obezitatea – factor de risc în patologie27.–>Dislipidemiile – nozologie, screening, diagnostic28.<!–>Dislipidemiile – etiopatogeneza29.–>Managementul dislipidemiilor30.<!–>Sindromul metabolic31.–>Evaluarea și managementul riscului cardiovascular32.<!–>Hiperuricemiile – diagnostic, tratament33.–>Hemocromatoza – diagnostic, tratament34.<!–>Boala Wilson – diagnostic, tratament35.–>Porfiriile – diagnostic, tratament36.<!–>Erorile înnăscute ale metabolismului intermediar – diagnostic, tratament37.–>Leziunile cutanate în diabetul zaharat38.<!–>Principiile alimentației sănătoase, comportament alimentar39.–>Principii de dietoterapie15.<!–>Hipoglicemiile16.–>Retinopatia diabetică – screening, diagnostic, management17.<!–>Nefropatia diabetică – screening, diagnostic, management18.–>Neuropatia diabetică – screening, diagnostic, management19.<!–>Piciorul diabetic – screening, diagnostic management20.–>Riscul și patologia cardiovasculară în diabetul zaharat21.<!–>Diabetul zaharat la grupe speciale (gravide,copii,vârstnici)22.–>Managementul clinic al diabetului zaharat pre-, intra- și postoperator23.<!–>Obezitatea – diagnostic, clasificare, epidemiologie24.–>Obezitatea – etiopatogeneza25.<!–>Managementul obezității26.–>Obezitatea – factor de risc în patologie27.<!–>Dislipidemiile – nozologie, screening, diagnostic28.–>Dislipidemiile – etiopatogeneza29.<!–>Managementul dislipidemiilor30.–>Sindromul metabolic31.<!–>Evaluarea și managementul riscului cardiovascular32.–>Hiperuricemiile – diagnostic,tratament33.<!–>Hemocromatoza – diagnostic,tratament34.–>Boala Wilson – diagnostic, tratament35.<!–>Porfiriile – diagnostic, tratament36.–>Erorile înnăscute ale metabolismului intermediar – diagnostic, tratament37.<!–>Leziunile cutanate în diabetul zaharat38.–>Principiile alimentației sănătoase, comportament alimentar39.<!–>Principii de dietoterapie40.–>Tulburări de nutriție, tulburări de comportament alimentar41.<!–>Alimentația parenterală42.–>Principii de gastrotehnie43.<!–>Principiile studiului epidemiologic44.–>Grupele alimentare45.<!–>Principiile nutritiveII.–>Activități practice, manevre și tehniciDiagnosticul și managementul diferitelor tipuri de decompensări metabolice ale pacientului diabetic<!–>1.–>Evaluarea stării de nutriție, antropometrie, perimetre2.<!–>Elaborarea planurilor de intervenție nutrițională (în diabet zaharat, obezitate, dislipidemii, denutriție și hipovitaminoze, hiperuricemii)3.–>Evaluarea riscului cardiovascular4.<!–>Determinarea glicemiei, glicozuriei, acetonuriei5.–>Profilul glicemic – tehnică și interpretare6.<!–>Spectrul lipidic plasmatic – tehnică și interpretare7.–>Explorarea funcțională renală (proteinurie, microalbuminurie, clearence, creatininic)8.<!–>Oftalmoscopia directă – tehnică și interpretare9.–>Explorarea echilibrului acido bazic și hidro-electrolitic – tehnică și interpretare10.<!–>Teste de evaluare semicantitativă a sensibilității(diapazon, monofilamente)11.–>Evaluarea prin metoda Doppler a presiunilor la arterele membrelor inferioare12.<!–>Tehnica ședințelor de educație individuală și de grup13.–>Principii de gastrotehnie14.<!–>Ancheta alimentară15.–>Metodologia testului de toleranță la glucoză oral16.<!–>Screeningul familial în bolile metabolice17.–>Metodologia cercetării epidemiologice18.<!–>Diagnosticul și managementul diabetului gestațional19.–>Sfătuirea pacientelor diabetice cu privire la riscurile sarcinii – Planning Familial20.<!–>Managementul pluridisciplinar al piciorului diabetic: identificarea pacienților cu risc.21.–>Tehnica anchetei alimentare22.<!–>Efectuarea anchetei alimentare: minim 30 de cazuri.STAGIUL DE OFTALMOLOGIE (1 lună)1.–>Diagnosticul retinopatiei diabetice și a altor complicații ale ochiului diabetic2.<!–>Interpretarea fotografiei cu patologie retiniană3.–>Determinarea acuității vizuale4.<!–>Tratamentul chirurgical al ochiului diabetic5.–>Urgențe oftalmologice<!–>Activități practice OFTALMOLOGIE/DIABET1.–>Diagnosticul retinopatiei diabetice și cataractei cu ajutorul oftalmoscopului;2.<!–>Interpretarea fotografiei cu patologie retiniană;3.–>Determinarea acuității vizuale.<!–>Baremul activităților practice1.–>Oftalmoscopie: 202.<!–>Interpretarea fotografiei cu patologie retiniană: 103.–>Determinarea acuității vizuale: 10COMENTARIU:<!–>ACTIVITATEA PE PARCURSUL PERIOADEI DE REZIDENȚIAT–>Rezidentul va menționa atât pe durata trunchiului comun cât și a celui de specialitate într-un caiet/agenda de lucru atât cursurile, conferințele și alte forme de pregătire teoretică la care participă cât și activitățile practice pe care le desfășoară individual.<!–>Vor fi menționate, de asemenea, activitățile de cercetare la care participă medicii aflați în pregătire.–>Pentru evaluarea activității practice se va ține cont de următoarele principii:pregătirea teoretică să nu depășească 25% din timpul efectiv de lucrusă participe la gărzi și consultații în ambulatorsă urmărească individual minimum 80 pacienți cu diabet zaharat, boli metabolice și de nutriție.<!–>–>MODALITATEA DE EVALUARE1.<!–>La intrarea în programul de pregătire (examenul de rezidențiat)2.–>La finalizarea trunchiului comunevaluare teoreticăevaluare pe baza portofoliului/agendei de lucru (activități practice din timpul stagiului)3.<!–>Evaluare la sfârșitul stagiului de diabet zaharat, boli metabolice și de nutrițieevaluare teoreticăevaluare practică (prezentare de caz)evaluarea portofoliului4.–>Evaluare la sfârșitul programului de pregătire în diabet zaharat, boli metabolice și de nutrițieevaluare teoreticăevaluare practică (prezentare de caz, proba de laborator)evaluarea portofoliului<!–>Barem de deprinderi practice în clinică și laborator:1.–>Diagnosticul și tratamentul diabetului zaharat și a principalelor afecțiuni metabolice și de nutriție2.<!–>Manevre practice specificea.–>Evaluarea stării de nutriție, antropometrie, perimetrieb.<!–>Prescrierea dietei în diabetul zaharat, boli metabolice și de nutrițiec.–>Evaluarea semicantitativă a sensibilității (diapazon, monofilamente)d.<!–>Evaluarea prin metoda Doppler a presiunilor la arterele membrelor inferioare.e.–>Examinarea fundului de ochi și utilizarea oftalmoscopuluif.<!–>Evaluarea riscului cardiovascularg.–>Ancheta alimentară2.<!–>Abilități de comunicare:a.–>identificarea problemelor și așteptărilor pacientuluib.<!–>comunicarea comprehensibilă a informației medicalec.–>înțelegerea impactului bolii asupra pacientuluid.<!–>formularea și implementarea managementului bolilor cronicee.–>educația pacienților3.<!–>Însușirea metodologiei cercetării moderne:a.–>folosirea tehnologiilor informatice în accesarea de publicații medicale recente, ghiduri de practică și consensuri medicale;b.<!–>înțelegerea metodologiei de cercetare prin prezentarea de referate cu analiza cercetării unor articole publicatec.–>participarea la studii localed.<!–>prezentări de cazuri4.–>Efectuarea unui număr de ore în serviciul de urgență diabet zaharat, boli metabolice și de nutriție (minim 1 gardă/lună) și îngrijirea cazurilor cronice (conform tematicii)<!–>STAGIUL DE ENDOCRINOLOGIE (6 luni)–>I.<!–>Tematica lecțiilor conferință1.–>Hormonii. Natura chimică. Mod de acțiune2.<!–>Sistemul endocrin – rolul și funcțiile sale3.–>Adenohipofiza – fiziologie, secreția hormonală și efectele sale biologice4.<!–>Acromegalia5.–>Insuficiența antehipofizară la adult și copii6.<!–>Neurohipofiza – secreție hormonală și efectele sale biologice7.–>Diabetul insipid8.<!–>Tiroida – fiziologie, secreție hormonală și efectele sale biologice9.–>Hipertiroidia10.<!–>Hipotiroidia11.–>Gușa (simplă, endemică, multinodulară, noduli tiroidieni)12.<!–>Paratiroidele – secreție hormonală și efectele sale biologice13.–>Hiperparatiroidia – hipercalcemi secundare14.<!–>Insuficiența paratiroidiană15.–>Corticosuprarenale – fiziologie, secreție hormonală și efectele sale biologice16.<!–>Sindroame de hiperfuncție corticosuprarenală17.–>Sindroame de hipofuncție corticosupranală18.<!–>Medulosuprarenale – secreție hormonală și efectele sale biologice19.–>Gonadele – secreție hormonală și efectele sale biologice. Pubertatea20.<!–>MenopauzaII.–>Activități practice, manevre și tehnici1.<!–>Principalele dozări hormonale.2.–>Tehnici dinamice de apreciere a secrețiilor hipofizare, corticosuprarenaliene, tiroidiene și ale gonadelor3.<!–>Scintigrafia și iodocaptarea tiroidiană4.–>Reflexograma achiliană5.<!–>Interpretarea radiografiilorșa turceascăpumn (vârsta osoasă)6.–>Managementul disfuncției erectile7.<!–>Explorarea funcțională a pancreasului endocrinBaremul activităților practice1.–>Palparea glandei tiroide și concordanța cu explorarea ecografică a tiroidei: 30 cazuri2.<!–>Interpretarea scintigramei și iodocaptării tiroidiene: 20 buletine3.–>Reflexograma achiliană: 20 buletine4.<!–>Interpretarea radiografiilor șa turcească (20), pumn (10)–>5.<!–>Efectuarea și interpretarea testelor dinamice de apreciere a secrețiilor hipofizare, corticosuprarenaliene, tiroidiene și ale gonadelor: 50–>STAGIUL DE PNEUMOLOGIE (2 luni)Tematica lecțiilor conferință1.<!–>Bronșita cronică. Emfizemul pulmonar. Bronhopneumonia cronică obstructivă2.–>Pneumoniile microbiene, virale, cu micoplasma, chlamidia3.<!–>Astmul bronșic4.–>Supurațiile bronho-pulmonare5.<!–>Cancerul bronho-pulmonar6.–>Pleureziile7.<!–>Tuberculoza primară8.–>Tuberculoza adultului9.<!–>Metode moderne în explorarea aparatului respirator10.–>Pneumonii în condiții speciale (cu anaerobi, la imunodeprimați, de aspirație)11.<!–>Alveolitele fibrozante12.–>Sindroame de detresă respiratorie acută și cronică13.<!–>Insuficiența respiratorie acută și cronică14.–>Sarcoidoza15.<!–>Pneumoconiozele16.–>Determinări pulmonare în boli sistemice și colagen vasculare17.<!–>Patologia mediastinului–>Baremul activităților practice1.<!–>Radiografia pulmonară (interpretare): 3002.–>Computer tomograf (interpretare): 503.<!–>Puncție – biopsie pleurală: 5-10 efectuat4.–>Efectuare și interpretare IDR: 25<!–>–>STAGIUL DE CARDIOLOGIE (6 luni)I.<!–>Tematica lecțiilor conferință1.–>Electrocardiografia2.<!–>Hipertensiunea arterială primară și secundară3.–>Sincope: fiziopatologie, diagnostic,tratament4.<!–>Moarte subită: cauze și mecanisme, clinica morții subite, diagnostic, prevenirea morții subite, evoluție și prognostic5.–>Reanimarea cardio – respiratorie: organizarea, personal, dotare, metodologia reanimării cardio – respiratorii, evaluarea reanimării, tratamentul postreanimare6.<!–>Metodologia determinării riscului cardiovascular7.–>Ateroscleroza: etiopatogenia și factorii de risc, evoluția și istoria naturala, profilaxia8.<!–>Cardiopatia ischemicăfiziopatologia ischemiei miocardiceangina pectorală stabilăangina pectorală instabilăvarianta angineiinfarctul miocardicischemia miocardică acutăboala coronariană neateroscleroticătratamentul chirurgical în cardiopatia ischemică9.–>Tulburările ritmului cardiac9.<!–>Insuficiența cardiacă10.–>Arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare11.<!–>Cost – eficiența în cardiologieII.–>Activități practice, manevre și tehniciEvaluarea factorilor de risc cardiovascular<!–>1.–>Program practic: ECG, ECHO, Rx, cateterism2.<!–>Însușire de tehnici:înregistrarea ECGtehnica de reanimare cardio-respiratorieconversia electricăBaremul activităților practice–>1.<!–>Interpretarea unei electrocardiograme: 300 ecgStabilirea axului electric și modificările patologice ale axului–>Hipertrofiile atriale și ventriculare<!–>Modificările electrocardiogramei în cardiopatia ischemică, cardiomiopatii–>Diagnosticul electrocardiografic în cordul pulmonar acut și cronic<!–>Tulburări de ritm cardiac–>2.<!–>tulburări de conducere3.–>indicațiile, tehnica și interpretarea probei de efort4.<!–>Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematica: 200 ecografii5.–>Tehnicile de resuscitare cardiorespiratorie: 20 de manevre pe manechin6.<!–>Defibrilarea și cardioversia: 5 manevre7.–>Resuscitare cardiacă: 5 cazuri<!–>STAGIUL DE GASTROENTEROLOGIE (3 luni)Tematica lecțiilor conferință1.–>Ulcerul gastric și duodenal; esofagita de reflux2.<!–>Suferințele stomacului operat3.–>Hemoragiile digestive superioare4.<!–>Hepatita cronică5.–>Cirozele hepatice6.<!–>Icterele7.–>Pancreatite acute și cronic8.<!–>Litiaza biliară9.–>Cancerul gastric10.<!–>Cancerul de pancreas11.–>Cancerul colonului12.<!–>Cancerul de rect13.–>Sindromul de malabsorbție14.<!–>Rectocolita hemoragică15.–>Boala Crohn16.<!–>Noțiuni de endoscopie digestivă–>Baremul activităților practice1.<!–>Radiografia gastro-intestinală (interpretare): 1002.–>Tehnici de explorare a secreției gastrice, interpretare: 20 buletine3.<!–>Test Adler: 54.–>Proba de digestie (interpretare): 205.<!–>Puncție biopsie hepatică (asistat și interpretare): 106.–>Paracenteza: 20 paracenteze6.<!–>Ecografie abdominală (interpretare): 200–><!–>STAGIUL DE NEFROLOGIE (3 luni)I.–>Tematica lecțiilor conferință1.<!–>Explorarea funcțională a rinichilor2.–>Nefropatiile glomerulare3.<!–>Nefropatiile tubulare4.–>Nefropatiile interstițiale5.<!–>Insuficiența renală acută6.–>Insuficiența renală cronică7.<!–>Diabetul zaharat, nutriția, boli metabolice și patologia nefrologicăII.–>Activități practice, manevre și tehnici1.<!–>Explorarea funcțională a funcției excretorii2.–>Hemodializa acută3.<!–>Dializa peritoneală4.–>Managementul pacientului diabetic cu complicații renaleBaremul activităților practice1.<!–>Interpretarea testelor renale uzuale: 100 buletine2.–>Teste funcționale glomerulare(clearance-uri): 30 buletine3.<!–>Teste funcționale tubulare (proba concentrației/diluție, de acidifiere a urinii, etc.): 20 cazuri4.–>Evaluarea pacientului dializabil și bilanț al dializei: 30 cazuri5.<!–>Scintigrafia renală (interpretare): 10 teste6.–>Buletin biopuncție renală (interpretare): 20 buletine<!–>–>STAGIUL DE HEMATOLOGIE (1 lună)1.<!–>Anemiile2.–>Leucemiile acute și cronice3.<!–>Sindroamele mieloproliferativeBaremul activităților practice1.–>Interpretarea rezultatelor de sânge: 200 buletine de sânge periferic<!–>–>STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE (2 luni)Tematica lecțiilor conferință1.<!–>Hepatita cronică2.–>Enterocolita acută3.<!–>Infecția streptococică4.–>Tetanosul5.<!–>Infecția stafilococică6.–>Gripa7.<!–>Herpes Zoster8.–>Holera9.<!–>Antibiotice10.–>Sindromul meningeal11.<!–>Septicemiile12.–>Infecția HIV<!–>Baremul activităților practice–>1.<!–>Recoltarea hemoculturilor pentru germeni aerobi și anaerobi: 20 determinări2.–>Frotiu, produse patologice: 20 determinări3.<!–>Recoltare și însămânțare urocultură: 20 determinări4.–>Puncția rahidiană, însămânțări și colorări: 10 determinări5.<!–>Interpretarea antibiogramei și concentrație minimă inhibitorie a antibioticelor: 50 determinări6.–>Interpretarea analizelor markerilor virali hepatici: 200 determinări7.<!–>Interpretarea testelor de diagnostic serologic al principalelor boli infecțioase (pentru fiecare boală): 10 determinări–>STAGIUL DE NEUROLOGIE (3 luni)I.<!–>Tematica lecțiilor conferință1.–>Examenul neurologic2.<!–>Principalele metode de investigare paraclinică a sistemului nervos3.–>Principalele sindroame neurologice4.<!–>Patologia nervilor rahidieni5.–>Accidentele vasculare cerebrale6.<!–>Tumorile sistemului nervos7.–>Traumatismele sistemului nervos8.<!–>Epilepsia9.–>Comele10.<!–>Manifestări neurologice ale bolilor de nutriție și metabolismII.–>Activități practice, manevre și tehnici1.<!–>Evaluarea vascularizației și inervația membrelor inferioare4.–>Determinarea sensibilităților tactilă, termică, vibratorie și dureroasă5.<!–>Diagnosticul și managementul diferitelor forme de neuropatie diabeticăBaremul activităților practice–>1.<!–>Examinarea fundului de ochi: 202.–>Efectuarea și interpretarea puncției rahidiene: 53.<!–>Determinarea sensibilității termice, vibratorii, dureroase: 50 cazuri–>STAGIUL DE TERAPIE INTENSIVĂ (3 luni)I.<!–>Tematica lecțiilor conferință1.–>Echilibrul nutritiv – energetic și tulburarea lui2.<!–>Echilibrul respirator și tulburarea lui3.–>Echilibrul circulator și tulburarea lui4.<!–>Echilibrul excretor și tulburarea lui5.–>Durerea și combaterea ei6.<!–>Terapia intensivă a principalelor sindroame acute din medicina internă7.–>Terapia intensivă a bolilor infecțioase8.<!–>Terapia intensivă a intoxicațiilor acute9.–>Coma depășită10.<!–>Tehnici și aparatură specifice terapiei intensiveII.–>Activități practice, manevre și tehnici1.<!–>Tehnica anesteziei locale (pentru biopsie cutanată, incizii, debridări)2.–>Tehnica de aspirație a căilor respiratorii3.<!–>Introducerea unei sonde gastrice4.–>Sondajul vezical5.<!–>Tehnica respirației asistate6.–>Tehnica defibrilării și cardioversiei7.<!–>Tehnica puncției lombare8.–>Alimentația parenterală(preparate, indicații)Baremul activităților practice de anestezie● Instalarea de linii venoase periferice -50<!–>● Instalarea de sondă gastrică -50–>● Instalarea de sondă uretrovezicală -20<!–>● Monitorizarea temperaturii centrale și periferice -50–>● Menținerea libertății căilor aeriene la bolnavii neintubați, inconștienți, paralizați -10<!–>● Utilizarea aparatelor de ventilație mecanică -10–>● Oxigenoterapie -10<!–>● Puncție lombară -10–><!–>–>BIOSTATISTICĂ (1 luna)1.<!–>Designul și obiectivele unui studiu2.–>Tipuri de studii (longitudinale, cros-secționale)3.<!–>Metodele randomizării4.–>Tipuri de date (tipuri dde variabile, distribuții)5.<!–>Conceptele ipotezei nule, semnificația statistică6.–>Date continui (Distribuția Student, testul t-pereche și nepereche7.<!–>Teste ne-parametrice8.–>Corelația și regresia liniară9.<!–>Regresia logistică10.–>Studii randomizate controlate11.<!–>Studii observaționale12.–>Greșeli comune în utilizarea metodelor statistice<!–>Baremul activităților practice–>Utilizarea modulelor din pachetul de programe EPI INFO<!–>Realizarea unei baze de date și executarea de aplicații grafice utilizând Microsoft Excel–>MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni<!–>TEMATICĂ CURS (20 ore)I.–>Introducere în Bioetică – 2 ore1.<!–>Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu.2.–>Contextul apariției bioeticii.3.<!–>Definirea bioeticii.4.–>Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.5.<!–>Teorii și metode în bioetică.II.–>Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1.<!–>Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.2.–>Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.3.<!–>Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.).III.–>Relația medic-pacient I – 2 ore1.<!–>Valori ale relației medic-pacient.2.–>Paternalism versus autonomie.3.<!–>Modele ale relației medic-pacient.4.–>Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.IV.<!–>Relația medic-pacient II – 2 ore1.–>Consimțământul informat.2.<!–>Confidențialitatea în relația medic-pacient.3.–>Relația medic-pacient minor.4.<!–>Acte normative care reglementează relația medic-pacient.V.–>Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1.<!–>Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.2.–>Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice.3.<!–>Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.VI.–>Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1.<!–>Libertatea procreației.2.–>Dileme etice în avort.3.<!–>Etica reproducerii umane asistate medical.4.–>Probleme etice în clonarea reproductivă.VII.<!–>Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1.–>Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.2.<!–>Probleme etice în stările terminale.3.–>Tratamente inutile în practica medicală.4.<!–>Eutanasia și suicidul asistat.5.–>Îngrijirile paliative.VIII.<!–>Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1.–>Donarea de organe de la cadavru.2.<!–>Donarea de organe de la persoana vie.3.–>Etica alocării de resurse în transplant.IX.<!–>Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1.–>Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.2.<!–>Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.3.–>Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.4.<!–>Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.5.–>Terapia genică.6.<!–>Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.X.–>Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1.<!–>Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.2.–>Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.3.<!–>Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.4.–>Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.5.<!–>Comitetele de etică a cercetării.6.–>Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.<!–>TEMATICA SEMINARIILORI.–>Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII.<!–>Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1.–>Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.2.<!–>Alternative ale jurământului lui Hipocrate.3.–>Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.III.<!–>Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1.–>Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.2.<!–>Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.3.–>Rolul comunicării în relația medic-pacient.IV.<!–>Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1.–>Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri.2.<!–>Drepturile pacienților – reglementare legislativă.3.–>Rolul comitetelor de etică din spitale.V.<!–>Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1.–>Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.2.<!–>Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.3.–>Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.VI.<!–>Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII.–>Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII.<!–>Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX.–>Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX.<!–>Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore–>DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE<!–>5 ani–>STAGII PRACTICE și CURSURI CONFERINȚĂ<!–> DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE (I.1)* 17,5 luni–> ENDOCRINOLOGIE (1.2) 6 luni<!–> MEDICINĂ INTERNĂ (1.3) 15 luni–> (În cadrul medicinii interne sunt prevăzute 5 stagii:<!–> Pneumologie I.3.1 (2 luni), Cardiologie I.3.2 (6 luni),–> Gastroenterologie I.3.3 (3 luni), Nefrologie I.3.4 (3 luni)<!–> și Hematologie I.3.5 (1 luna)–> BOLI INFECȚIOASE (1.4) 2 luni<!–> NEUROLOGIE (I.5) 3 luni–> TERAPIE INTENSIVĂ (I.6) 3 luni<!–> Biostatistică medicală (I.7) 1 lună–> Bioetică (I.8) 2 săptămâni<!–>–>DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE (I.9) 12 luni<!–>*N.B. În cadrul stagiului de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice de 17,5 luni vor fi încorporate următoarele 2 stagii:OCHIUL DIABETIC (I.1.1): 1 lunăRINICHIUL DIABETIC (I.1.2): 2 luni–><!–>┌───────┬──────┬──────────────────┬────────────────┬─────────────────┬─────────┐–>│ │ANUL I│ ANUL II │ ANUL III │ ANUL IV │ ANUL V │<!–>├───────┼──────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────┼─────────┤–>│STAGIUL│ I.1 │I.1; I.1.1; I.1.2;│I.3.1; I.3.2; │I.3.4;I.3.5; I.4;│ I.9 │<!–>│ │ │I.2; I.3.1 │I.3.3; I.3.4 │I.5; I.6; I.7; │ │–>│ │ │ │ │I.8 │ │<!–>└───────┴──────┴──────────────────┴────────────────┴─────────────────┴─────────┘–>
+

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII<!–>
CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR–>
BUCUREȘTI<!–>
CURRICULUM DE PREGĂTIRE–>
ÎN SPECIALITATEA<!–>
EPIDEMIOLOGIE–><!–>
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Centrului Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar București–>CURRICULUM DE PREGĂTIRE<!–>ÎN SPECIALITATEA–>EPIDEMIOLOGIE<!–>Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.–>Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).<!–>1 credit = 25 ore de instruire–>Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.<!–>La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.–>Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.<!–>Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.A.–>Elemente fundamentale de Sănătate publică și management sanitar IA (6 luni) + Bioetica (1 B- 2 săpt)) Informatică medicală IC (2 luni)<!–>I.–>A.MODULUL DE PREGĂTIRE FUNDAMENTALĂ ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE (6 luni) – 120 ore1.1.<!–>Introducere în sănătatea publică. Starea de sănătate și caracteristicile ei. (1 lună)1.2.–>Metode de cercetare a serviciilor de sănătate. (2 luni)1.3.<!–>Educația pentru sănătate și promovarea sănătății: concepte, organizare, funcționare, evaluare. (1 lună)1.4.–>Managementul serviciilor de sănătate și sociale. Managementul resurselor umane și materiale. Principiile conceptuale și modalitățile de organizare și funcționare a sistemului de asistență preventivă și curativă a sănătății în România. Sistemul de sănătate național.Integrarea structurală și funcțională în sistemele și organizațiile de sănătate regionale și mondiale. Introducere în economia sanitară. 3 luni)<!–>1.1.–>INTRODUCERE ÎN SĂNĂTATEA PUBLICĂ (1 LUNĂ)1.<!–>Sănătatea individului și sănătatea populațiilor. Definirea domeniului sănătății publice.Principiile metodei științifice. Evoluția concepțiilor în sănătate publică. Măsurarea stării de sănătate a populației.–>2.<!–>Demografie: Statica populației. Mișcarea mecanică (mobilitate, migrație) și naturală (natalitate, fertilitate, mortalitate). Metode de standardizare. Tabele de mortalitate.3.–>Morbiditatea.4.<!–>Calitatea vieții.5.–>Modele de determinanți ai stării de sănătate a unei populații:● Factori biologici<!–>● Factori de mediu–>● Factori de stil de viață (comportamentali)<!–>● Serviciile de sănătate–>6.<!–>Metode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care o influențează.● Criterii de alegere a metodelor de cercetare.–>● Metode cantitative: proiectarea și evaluarea validității și fiabilității chestionarelor.<!–>● Metode calitative: interviul, observația, prelucrarea datelor calitative.–>Tematica activităților practice1.<!–>Starea de sănătate:● Surse oficiale – naționale și internaționale – accesibile de informare științifică și de date de bază în sănătatea publică.–>2.<!–>Demografie:● Interpretarea medicală a informațiilor din domeniul staticii populației.–>● Măsurarea și interpretarea medicală a informațiilor referitoare la mișcarea naturală a populației (fertilitate, mortalitate, tabela de mortalitate, A.P.V.P., etc.).<!–>● Analiza fertilității într-o populație definită, pe baza datelor disponibile.–>● Tehnici de standardizare a indicatorilor demografici și din alte domenii ale studiului stării de sănătate.<!–>3 și 4. Morbiditate. Calitatea vieții.● Obținerea de date referitoare la incidența unor boli sau grupe de boli.–>● Proiectarea unui studiu de prevalență de moment pentru o boală dată sau pentru un grup de boli.<!–>● Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea incapacității într-o populație.–><!–>5.–>Factori care condiționează starea de sănătate a unei populații.● Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea actorilor care influențează starea de sănătate a unei populații.<!–>● Obținerea de informații din diverse surse referitoare la factorii de mediu care influențează starea de sănătate a populației.–>● Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea factorilor comportamentali asociați sănătății.<!–>● Analiza impactului unor servicii de sănătate asupra stării de sănătate a populației.–>6.<!–>Metode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care o influențează.● Realizarea și testarea unui chestionar.–><!–>1.2.–>METODE DE CERCETARE A SERVICIILOR DE SĂNĂTATE (2 luni)1.<!–>Identificarea problemelor.2.–>Analiza și prezentarea problemei.3.<!–>Ierarhizarea priorităților.4.–>Analiza și evaluarea variantelor de intervenție.5.<!–>Formularea obiectivelor.6.–>Metodologia cercetării serviciilor de sănătate în cercetarea serviciilor de sănătate; planul de prelucrare și analiză a datelor.7.<!–>Pretestarea metodologiei.8.–>Planul de lucru.9.<!–>Administrarea și monitorizarea proiectului și utilizarea rezultatelor.10.–>Bugetarea acțiunilor.11.<!–>Implementarea proiectului.12.–>Prezentarea rezultatelor.Tematica activităților practice1.<!–>Proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor unei instituții de sănătate.2.–>Identificarea unei probleme de cercetare a serviciilor primare și secundare.3.<!–>Formularea obiectivelor unui studiu de evaluare.4.–>Alegerea metodei de cercetare adecvate unei probleme date.5.<!–>Proiectarea și testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar, interviu).6.–>Dezvoltarea unui instrument pentru măsurarea calității serviciilor.7.<!–>Elaborarea planului de lucru: folosirea graficului GANTT și metodei PERT.8.–>Elaborarea bugetului pentru un proiect de cercetare a serviciilor de sănătate.9.<!–>Utilizarea programelor de calculator pentru planificarea și monitorizarea proiectelor.10.–>Participarea la realizarea unor studii de cercetare a serviciilor de sănătate:● Evaluarea raportului cost-eficacitate al unor tratamente sau proceduri diagnostice.<!–>● Identificarea principalilor factori motivaționali pentru personalul care lucrează în sistemul de sănătate.–>● Proiecte de cercetare-dezvoltare pentru identificarea principalelor probleme de micro-management în condițiile practicii de grup.<!–>● Evaluarea gradului de satisfacție a pacienților în legătură cu serviciile unei instituții de sănătate: spital, CDT, cabinet medical, etc.–>● Cercetarea calitativă a comportamentului și motivațiilor diferitelor grupuri de actori implicați în reforma sistemului de sănătate.<!–>–>1.3.<!–>EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE ȘI PROMOVAREA SĂNĂTĂȚII (1 lună)1.–>Concepte de promovare a sănătății și educației pentru sănătate. Strategii preventive. Carta de la Ottawa.2.<!–>Societatea civilă, drepturile omului și promovarea sănătății. Politici sănătoase și alianțe pentru sănătate. Strategii de implicare a comunității în educația pentru sănătate și promovarea sănătății.3.–>Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate.4.<!–>Mortalitatea feto-infantilă și juvenilă și ocrotirea sănătății copilului.5.–>Problematica medico-socială a cuplului, sănătatea reproducerii și educația sexuală.6.<!–>Problematica medico-socială a populației vârstnice.7.–>Consumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri.8.<!–>Marketing social.Tematica activităților practice1.–>Conceptele de promovare a sănătății și educației pentru sănătate. Strategii preventive.> Proiectarea schiței unui program de intervenție bazat pe strategia ecologică.<!–>> Formularea unui program integrat de măsuri preventive pentru o populație data.–>2.<!–>Societatea civilă, drepturile omului și promovarea sănătății. Strategii de implicare a comunității în educația pentru sănătate și promovarea sănătății.> Proiectarea schiței unui program de intervenție comunitară în colaborare cu o organizație non-guvernamentală.–>3.<!–>Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate.> Proiectarea unui studiu pentru evaluarea cunoștințelor, deprinderilor și atitudinilor legate de sănătate.–>> Susținerea unei prelegeri pe tema legăturii între factorii comportamentali și sănătate pentru un public nespecializat.<!–>> Mortalitatea feto-infantilă și juvenilă și ocrotirea sănătății copilului:–>> Proiectarea și efectuarea unei anchete privind aspecte epidemiologice ale mortalității infantile și juvenile.<!–>> Proiectarea unui program de intervenție bazat pe strategia riscului înalt, pentru reducerea mortalității infantile și juvenile.–>> Problematica medico-socială a cuplului, sănătatea reproducerii și educația sexuală.<!–>> Proiectarea și efectuare unui studiu privind cunoștințele, atitudinile și practicile legate de planificarea familială și educația sexuală a unei populații.–>> Realizarea unui material de educație pentru sănătate destinat mediilor de informare în masă (articol, material audio sau video).<!–>> Problematica medico-socială a populației vârstnice:–>> Proiectarea și efectuarea unei cercetări privind morbiditatea populației vârstnice dintr-un teritoriu.<!–>> Proiectarea și efectuarea unei cercetări privind problemele sociale ale vârstnicilor instituționalizați.–>> Consumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri.<!–>> Proiectarea și realizarea unui studiu privind cunoștințele, atitudinile și comportamentele unei populații de adolescenți în legătură cu consumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri.–>> Elaborarea și testarea unor mesaje adresate adolescenților în scopul influențării atitudinilor și comportamentelor.<!–>–>1.4.<!–>MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE ȘI SOCIALE. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE ȘI MATERIALE. PRINCIPIILE CONCEPTUALE ȘI MODALITĂȚILE DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE A SISTEMULUI DE ASISTENȚĂ PREVENTIVĂ ȘI CURATIVĂ A SĂNĂTĂȚII ÎN ROMÂNIA. SISTEMUL DE SĂNĂTATE NAȚIONAL. INTEGRAREA STRUCTURALĂ ȘI FUNCȚIONALĂ ÎN SISTEMELE ȘI ORGANIZAȚIILE DE SĂNĂTATE REGIONALE ȘI MONDIALE. INTRODUCERE ÎN ECONOMIA SANITARĂ – 3 luni1.–>Planificare și programare.2.<!–>Comunicare în organizație3.–>Sisteme de sănătate: descriere, analiză comparată și modalități de finanțare a serviciilor de sănătate.4.<!–>Organizarea serviciilor de sănătate – macro și microsistem de sănătate, nivele de asistență medicală – primară, spitalicească, ambulatorie, etc.5.–>Politici de sănătate – elaborare, evaluare impact, aplicare.6.<!–>Principiile și funcțiile managementului:● Procesul de luare a deciziei–>● Conflict și negociere<!–>7.–>Management organizațional – structură, cultură, managementul schimbării.8.<!–>Managementul și evaluarea proiectelor și programelor din domeniul sanitar.9.–>Economia sanitară (caracteristicile pieței și ale competiției în sănătate, metode și tehnici de evaluare economică, asigurări de sănătate publice și private).10.<!–>Managementul financiar (alternative de finanțare ale sistemelor de sănătate, metode de plată a furnizorilor).11.–>Managementul resurselor umane în domeniul sanitar.12.<!–>Managementul și evaluarea calității îngrijirilor și serviciilor de sănătate.13.–>Noțiuni de legislație medicală s14.<!–>Integrare în UE: instituții, legislație, programe.Tematica activităților practice1.–>Analiza și interpretarea datelor privind utilizarea serviciilor de sănătate.2.<!–>Identificarea, analiza și interpretarea datelor cu privire la distribuția resurselor fizice, umane, financiare și de timp în serviciile de sănătate.3.–>Analiza tipurilor de costuri ale unor servicii de sănătate (primar, secundar, terțiar – curativ și profilactic).4.<!–>Identificarea surselor de informații pentru măsurarea costurilor.5.–>Realizarea unui protocol de determinare a costului per serviciu.6.<!–>Evaluarea economică a unor servicii și programe de sănătate utilizând analiza de tip cost/eficacitate, cost/beneficiu și cost/utilitate.7.–>Evaluarea sistemului de luare a deciziilor în instituții de la diferite nivele din sectorul sănătății (primar, secundar, terțiar – curativ și profilactic).8.<!–>Evaluarea sistemului de comunicare dintr-o organizație (primar, secundar, terțiar – curativ și profilactic).9.–>Elaborarea unei metodologii de evaluare, recrutare și selecție a personalului.10.<!–>Evaluarea unui program de dezvoltare de personal.11.–>Evaluarea rolurilor și posibilităților individuale în cadrul lucrului în echipă.12.<!–>Elaborarea unui proiect de dezvoltare a unor servicii de sănătate destinate unor populații vulnerabile.13.–>Evaluarea sistemului informațional dintr-o organizație.14.<!–>Proiectarea unui sistem de informații necesar monitorizării și evaluării unui program de sănătate.15.–>Proiectarea unui sistem de asigurare și îmbunătățire ale calității serviciilor într-o unitate sanitară.16.<!–>Descrierea sistemului serviciilor de sănătate al unei țări (UE și non-UE).17.–>Dobândirea unor deprinderi de bază de administrație și secretariat: redactarea corespondenței, evidența și arhivarea documentelor.<!–>I.B. MODULUL DE BIOETICĂ 2 săptTEMATICĂ CURS (20 ore)–>TEMATICĂ CURS (20 ore)<!–>2.1) Definirea bioeticii, concepte, evoluție, teorii și metode în bioetică. domenii prioritare de studiu în bioetică.–>2.2)<!–>Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii, influența credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor2.3)–>Relația medic – pacient, modele ale relației medic – pacient, dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.2.4)<!–>Relația medic – pacient: consimțământul informat, confidențialitatea, relația medic – pacient minor: acte normative care reglementează relația medic – pacient.2.5)–>Greșeli și erori în practica medicală: definirea noțiunilor, culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice, management.2.6)<!–>Probleme etice ale începutului vieții: libertatea procreației., dileme etice în avort, reproducerea umana asistată medical, clonarea reproductivă.2.7)–>Probleme etice la finalul vieții: Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină, probleme etice în stările terminale: tratamente inutile în practica medicală: eutanasia și suicidul asistat; Îngrijirile paliative.2.8)<!–>Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane2.9)–>Probleme etice în genetică și genomică: eugenia și discriminarea pe baza geneticii, statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrion Terapia genică.<!–>2.10)–>Etica cercetării pe subiecți umani, principii etice, coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, cadrul legislativ al cercetarea pe subiecți umani; comitetele de etică a cercetării; conflictul de interese în cercetarea științifică.TEMATICA ACTIVITĂȚILOR PRACTICEIlustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioeticăReglementarea practicii medicale prin coduri de etică; Jurământul lui Hipocrate, alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practiceValoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentăRolul comunicării în relația medic – pacient.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practiceAccesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri.Drepturile pacienților – reglementare legislativă.Rolul comitetelor de etică din spitale.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.Discutarea problemelor etice pe baza unor cazuri concrete aplicabile pentru începutul vieții, finalului vieții, transplantul de țesuturi și organe, genetică și genomică, cercetarea pe subiecți umani.<!–>I.C. BIOSTATISTICA ȘI INFORMATICA- 2 luniTematica lecțiilor conferință – 30 orePrelucrarea automată a datelor: Pachete de statistică utilizate în Sănătate Publică: EpiInfo, SPSS, SAS, etc.Editarea de documente (text și grafică)Baza de dateDocumentarea asistată de calculatorPrograme de comunicațiiBiostatistică:Indicatori de tendință centrală și dispersieEșantionaj și inferență statisticăTipuri de distribuții și compararea statistică (teste parametrice și neparametrice)Regresia logisticăCorelația și regresia liniarăPachete de programe de calculator pentru prelucrări statistice; compatibilizare cu cerințele U.E.Statistică superioară–><!–>Tematica activităților practiceIntroducere în informatică:Realizarea operațiunilor elementare cu fișiere (creare, copiere, redenumire, ștergere, etc.) în mediile de operare uzualeUtilizarea unui editor de text și a unui program de graficăUtilizarea unui pachet de gestiune a bazelor de dateUtilizarea unui program de calcul tabelarUtilizarea bazelor de date bibliografice pe calculatorUtilizarea poștei electroniceUtilizarea mijloacelor multimedia–><!–>Biostatistică:Aplicarea metodelor de statistică descriptivă și analitică în prelucrarea cu ajutorul computerului și a datelor dintr-un studiuInterpretarea rezultatelor prelucrărilor statistice efectuate cu programe de statistică uzuale și redactarea concluziilorProiectarea unui studiu pe eșantionInterpretarea și evaluarea critică a rezultatelor statistice cuprinse în articole științificeB.–>Trunchiul de specialitatea "Medicină preventivă -Epidemiologie"<!–>● Epidemiologie fundamentală = 11,5 luni–>● Boli infecțioase = 5 luni<!–>● Igienă = 5 luni–>● Laborator clinic și Microbiologie = 6 luni<!–>i.–>Microbiologie = 4 luniîi. Laborator clinic = 2 luni<!–>● Epidemiologie specială = 12 luni–>I.<!–>EPIDEMIOLOGIE FUNDAMENTALĂI.a. MODUL DE EPIDEMIOLOGIE FUNDAMENTALĂ (11 luni la Catedră) – 200 ore–>Pregătire teoretică:1.<!–>Definirea noțiunii de sănătate individuală și comunitară, factori condiționali.2.–>Epidemiologia – definiție, scopuri, utilizare și domenii de aplicare.3.<!–>Metoda epidemiologică și metoda clinică: utilizarea și interpretarea lor în cunoașterea problemelor sănătății comunitare, pentru luarea deciziei în sănătatea comunitară.4.–>Raționamentul epidemiologic.5.<!–>Supravegherea stării de sănătate a populației la nivel local, național, regional și internațional.6.–>Investigarea epidemiologică.7.<!–>Analiza epidemiologică.8.–>Evaluarea epidemiologică și analiza deciziei.9.<!–>Proces morbid, focar epidemiologic, proces epidemiologic. Cunoașterea structurii și condiționării fenomenelor de sănătate – infecțioase și neinfecțioase – (factori determinanți, factori condiționali primari și secundari), a regulilor care guvernează apariția și manifestarea fenomenelor de sănătate la nivel individual și populațional.10.–>Elemente fundamentale ale epidemiologiei bolilor infecțioase. Caracterizarea epidemiologică a microorganismelor ca agenți etiologici ai bolilor infecțioase.Condiționarea fenomenologiei epidemiologice a bolilor infecțioase: proces infecțios, focar epidemiologic, proces epidemiologic. Focalitatea naturală.<!–>11.–>Studiul cauzalității stărilor de sănătate.12.<!–>Epidemiologie clinică.13.–>Prevenirea și controlul îmbolnăvirilor (profilaxie primordială, primară, secundară și terțiară).14.<!–>Conceptul de asistență primară a stării de sănătate în supravegherea, prevenirea și controlul stărilor de sănătate și boală la nivel comunitar.15.–>Etica activităților epidemiologice.<!–>Aplicații practice–>1.<!–>Indicatori epidemiologici ai stării de sănătate (definiții, prelucrare statistică, reprezentare grafică, interpretare, utilitate).a.–>Definirea și caracterizarea evenimentelor legate de starea de sănătate – factori de risc, expuneri, tipuri de efecte (boală, deces, handicap etc.). Datele (variabilele) utilizate în analiza epidemiologică a stării de sănătate – tipuri de variabile, sursele de informație pentru culegerea datelor și înregistrarea lor. Identificarea și culegerea datelor pentru analiza epidemiologică a stării de sănătate privind patologia infecțioasă și neinfecțioasă. 8b.<!–>Măsurători pe baza variabilelor calitative – rate, rapoarte, proporții, indici –i.–>Rate (brute, specifice) de morbiditate: incidență, prevalență, relațiile dintre ele. Analiza prin indicatori de morbiditate. 10îi. Rate (brute, specifice) de mortalitate. Analiza prin indicatori de mortalitate. 10<!–>iii.–>Comparații pe baza ratelor brute. 5c.<!–>Măsurarea stării de sănătate pe baza variabilelor cantitative: tendință centrală și dispersie etc. Analiza pentru patologie infecțioasă și neinfecțioasă. 102.–>Standardizarea ratelor (directă, indirectă, raportul de mortalitate proporțională): exemplificare, interpretarea și justificarea standardizării. 3.3.<!–>Studii epidemiologice.a.–>Tipurile de studii epidemiologice, alcătuirea protocolului (design) de studiu și aplicarea lor în funcție de efectul măsurat. Exerciții de alegere a studiului adecvat problemei și obiectivului enunțat. 5.b.<!–>Studii epidemiologice descriptive – tipuri de studii, culegerea datelor, eșantionare, avantaje, limite și utilitatea fiecărui tip de studiu. Elaborarea unor proiecte de studiu. 3.c.–>Studii epidemiologice analitice (caz-martor, cohortă) – selectarea subiecților, culegerea datelor, măsurarea asocierii prin riscuri relative și absolute. Măsurarea impactului pentru sănătatea publică – riscurile populaționale. Elaborarea unor proiecte de studiu. 4.d.<!–>Studii intervenționale (experimentale) – măsurarea rezultatelor intervenției. Elaborarea unor proiecte de studiu. 24.–>Erorile în studiile epidemiologice: întâmplarea, erorile sistematice (bias), confuzia, interacțiunea. Validitatea unui studiu epidemiologic, tipuri de erori, identificarea și controlul erorilor. Evaluarea erorilor în studiile epidemiologice 5.5.<!–>Definiția de caz în investigarea epidemiologică – importanță, limitele și alegerea definiției de caz funcție de obiective. Aplicare în boli infecțioase și neinfecțioase. 56.–>Investigarea unei epidemii. Justificarea investigării, etape de realizare a investigației, modalitatea comunicării rezultatelor. Studiu de caz sub formă de exerciții pe calculator: 5.7.<!–>Metode de screening. Definiție, tipuri de screening, criterii de implementare a unui program de screening. Performanța testelor de screening și aplicabilitatea populațională. Evaluarea programelor de screening. Măsurarea practică a performanțelor testelor screening. 3.8.–>Teste diagnostice: tipuri de teste diagnostice, metode de stabilire a valorilor normale și patologice, evaluarea validității testului diagnostic. Evaluarea practică a validității testului diagnostic 1.9.<!–>Analiza critică a literaturii medicale. Motivația și criterii de selecție a literaturii medicale de consultat permanent. Elemente de evaluare a rezultatelor din articol, judecate funcție de design-ul studiului, limitele și validitatea studiului prezentat. Aplicabilitatea practică a datelor prezentate. Analiza unor articole medicale. 510.–>Meta-analiză – etape de realizare, criterii de selectare a articolelor, metode de agregare a datelor, interpretarea rezultatelor. Efectuarea meta-analizei. 1II.<!–>MODULUL DE BOLI INFECȚIOASE = 5 luniPregătire teoretică (75 ore):–>PARTEA GENERALĂ: 1. Agenți etiologici – clasificare, structură, caracteristici biologice.2.<!–>Procesul infecțios: relația agent infecțios – gazda; dinamica procesului infecțios.3.–>Clasificarea infecțiilor după: caracteristicile agentului cauzal; poarta de intrare a agentului cauzal; caracteristici de gravitate.4.<!–>Mecanisme de apărare antiinfecțioasă: rezistența antiinfecțioasă nespecifică și specifică.5.–>Patogeneza bolilor infecțioase.6.<!–>Manifestări clinice locale și generale ale procesului infecțios.7.–>Elemente clinice de recunoaștere în unele sindroame infecțioase: febril, eruptiv, respirator, diareic, icteric, adenosplenomegalic, meningean.8.<!–>Examene complementare în patologia infecțioasă: diagnosticul etiologic, imunologic, anatomopatologic, radiologic și imagistic, teste nespecifice.9.–>Tratamentul unor sindroame infecțioase: date generale, clasificare, tipuri de produse, proprietăți, mecanisme de acțiune și farmacodinamie, indicații, contraindicații, limite de utilizare, reacții adverse, rezistență – sensibilitate (cu testare) a substanțelor și produselor utilizate în tratamentul infecțiilor cu produse biologice, antibiotice și chimioterapice, antiinflamatorii (cortizonice și nesteroidiene), imunomodulatori.<!–>PARTEA SPECIALĂ: Definiție, etiologie, patogeneză, semne clinice de recunoaștere, diagnostic (pozitiv și diferențial) clinic și de laborator, evoluție, tratament în:1.–>Boli determinate de virusuri: gripa, rujeola, rubeola, parotidita epidemică, infecții cu herpesvirusuri (varicela, Herpes simplex, Herpes zoster, mononucleoza infecțioasă, infecția cu virusul citomegalic), rabia, hepatitele virale, poliomielita și infecțiile cu enterovirusurile nepoliomielitice, infecții cu rotavirusuri, maladia HIV/SIDA, infecția cu virusul Papilloma uman, encefalite și meningoencefalite determinate de agenți etiologici transmiși prin insecte hematofage (infecția cu virusul West Nile);2.<!–>Boli determinate de Chlamydii: psittacoza, limfogranulomatoza veneriană.3.–>Boli determinate de rickettsii: tifosul exantematic, febra butonoasă, febra Q.4.<!–>Boli determinate de bacterii: infecții cu stafilococi, infecții cu streptococi, difteria, listerioza, antraxul, infecții determinate de meningococi, gonoreea, holera, febra tifoidă și alte salmoneloze, infecții determinate de Shigella, infectii cu H.influenzae, bruceloza, pesta, tusea convulsivă, legionelozele, tetanos, botulism, tuberculoza, lepra.5.–>Boli determinate de spirochete: sifilisul, leptospirozele, boala Lyme.6.<!–>Boli determinate de protozoare: malaria, toxoplasmoza, giardioza.7.–>Boli determinate de fungi: candidiaza, aspergilioza, criptococoza, pneumocistoza.8.<!–>Boli determinate de helminți: ascaridioza, trichineloza, teniazele, echinococoza.9.–>Boli determinate de asocieri microbiene: infecții nosocomiale, boala diareică acută, infecțiile călătorilor.<!–>Baremul activităților practice1.–>Recunoașterea semnelor clinice și precizarea diagnosticului în boli eruptive: rujeola, rubeola, scarlatina, varicela, alte boli infecțioase eruptive: 122.<!–>Recoltarea produselor patologice și interpretarea rezultatelor: 103.–>Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea uroculturii și interpretarea rezultatelor: 54.<!–>Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea coproculturii și interpretarea rezultatelor: 55.–>Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea exsudatului faringian și interpretarea rezultatelor: 10<!–>6.–>Interpretarea examenului LCR: 37.<!–>Interpretarea rezultatelor hemoculturii: 58.–>Interpretarea antibiogramei: 259.<!–>Efectuarea a 8 gărzi la serviciul de consultațiiBibliografia: la recomandarea coordonatorului de specialitate–>III.<!–>MODULUL DE IGIENĂ = 5 luniPregătire teoretică (90 ore):–>MEDIUL ÎN RELAȚIE CU SĂNĂTATEA UMANĂ – 1 lună1.<!–>Rolul factorilor de mediu în etiologia îmbolnăvirilor umane. Mediul înconjurător în concepția Organizației Mondiale a Sănătății. Cerințe de bază pentru un mediu sănătos. Noțiuni de drept privind mediul înconjurător. Obstacole și oportunități în rezolvarea problemelor de sănătate care implică mediul ambiental. Promovarea comportamentelor sănătoase pentru un mediu sănătos.2.–>Riscul de mediu: definiție; etapele analizei riscului: evaluarea riscului, managementul riscului, comunicarea riscului.3.<!–>Evaluarea riscului de mediu pentru sănătate. Natura și caracterizarea pericolelor din mediul înconjurător care pot afecta sănătatea (fizice, chimice, biologice, mecanice, psiho-sociale), căi de expunere, efecte asupra sănătății. Principii și metode de evaluare a riscului (identificarea pericolului, evaluarea relației doză-răspuns, evaluarea expunerii, caracterizarea riscului).4.–>Comunicarea riscului de mediu: planul de comunicare a riscului, definirea obiectivelor comunicării, implicarea comunității, parteneriat cu liderii comunității și cu alte instituții, elaborarea mesajelor, evaluarea comunicării.<!–>IGIENA HABITATULUI UMAN- 1 1/2 luni1.–>Igiena aerului atmosferic. Factorii meteoro-climatici și influența lor asupra sănătății. Surse de poluare a aerului, natura agenților poluanți. Efectele poluării aerului atmosferic asupra stării de sănătate, riscuri generate de principalii poluanți și evaluarea lor. Monitorizarea poluării aerului și a expunerii umane, criterii de calitate a aerului atmosferic.2.<!–>Igiena solului: relația între structura fizică, compoziția chimică și biologică și sănătatea umană; patologia biogeochimică; poluarea chimică și biologică a solului și efectele asupra stării de sănătate; măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.3.–>Igiena apei: nevoile de apă ale individului și colectivităților, și modalități de acoperire; caracterizarea sanitară a surselor de apă; autopurificare apelor.4.<!–>Criterii de calitate ale apei potabile. Tratarea apei în vederea potabilizării. Criterii sanitare de apreciere a eficienței tratării apei.5.–>Apele recreaționale: criterii de calitate, riscuri pentru sănătate. Măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.6.<!–>Reziduurile: surse, clasificări, compoziția chimică și biologică, riscurile pentru sănătate. Măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.7.–>Cerințe de igienă în unitățile medico-sanitare.8.<!–>Catastrofele naturale, accidentele industriale și nucleare, conflictele armate: impact asupra așezărilor umane și a sănătății; măsuri medico-sanitare de gestionare a acestor crize.–>IGIENA ALIMENTAȚIEI ȘI NUTRIȚIEI- 1 1/2 luni1.<!–>Bazele conceptuale ale alimentației și nutriției: definirea termenilor, relația dintre alimentație – nutriție-sănătate, trebuințe nutriționale, aporturi recomandate.2.–>Calitatea nutrițională a alimentelor (lapte și preparate din lapte; carne, pește, preparate; ouă; legume, fructe; cereale și leguminoase uscate; produse zaharoase; grăsimi; băuturi alcoolice și nealcoolice): compoziția și valoarea nutritivă, cantități recomandate pentru diferitele categorii de populație, efectele consumului neadecvat.3.<!–>Calitatea igienică a alimentelor, riscuri alimentare și nutriționale: boli transmise prin consum de alimente contaminate cu agenți biologici (bacterii, virusuri, paraziți), chimici (pesticide, metale grele, reziduuri medicamentoase, produse de curățare și dezinfecție, aditivi chimici, micotoxine, biotoxine marin) și neconvenționali (prioni); degradarea și alterarea alimentelor; principii și metode de conservare a alimentelor, influențele diferitelor tratamente tehnologice asupra alimentelor și riscul asupra stării de nutriție și sănătate a consumatorilor.4.–>Igiena unităților cu profil alimentar.<!–>IGIENA COPIILOR ȘI TINERILOR – 1 lună1.–>Dezvoltarea umană: nivelurile de organizare ale compoziției corpului uman, principiile generale ale dezvoltării umane, maturizarea pubertară și anomalii pubertare, factorii cu rol formativ în dezvoltarea umană, accelerația creșterii sau tendința seculară.2.<!–>Prevenirea și combaterea comportamentelor cu risc în colectivitățile de copii și tineri: obiceiurile alimentare, tabagismul, consumul de băuturi alcoolice, consumul de droguri, comportamentul sexual, comportamentele violente și distructive, comportamentele care duc la accidente, igiena buco-dentară, handicapul fizic și psihic. Se precizează cauzele, riscurile pentru sănătate, măsurile de prevenire și combatere.3.–>Cerințe igienice privind instituțiile pentru ocrotirea, educarea și instruirea copiilor și tinerilor. Norme generale: amplasare, terenul, planificarea și organizarea clădirii, dezinfecția, dezinsecția și deratizarea, echipamentul de protecție sanitară a personalului, asistența medicală, menținerea stării de igienă, alimentația colectivă. Norme specifice.Baremul activităților practice1.<!–>Metodologia cercetării sanitare a aerului. Metode de recoltare a probelor de aer.Interpretarea și discutarea rezultatelor.–>2.<!–>Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu poluarea aerului atmosferic.3.–>Metodologia cercetării sanitare a apei (potabilă, recreațională, reziduală). Recoltarea probelor de apă. Interpretarea și discutarea rezultatelor.4.<!–>Evaluarea eficienței dezinfecției apei. Analiza bacteriologică a apei.5.–>Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu apa potabilă.6.<!–>Metodologia cercetării sanitare a solului. Recoltarea probelor de sol. Metode de investigare a poluării solului. Interpretarea și discutarea rezultatelor.7.–>Metodologia cercetării condițiilor de igienă din unitățile medico-sanitare (cabinet medical de familie, cabinet de policlinică, spitale).8.<!–>Recoltarea probelor de alimente pentru examenul de laborator. Interpretarea și discutarea rezultatelor.9.–>Evaluarea stării de nutriție, metode de apreciere, indicatori statistici.10.<!–>Metodologia aprecierii comportamentelor cu risc.–>Bibliografia: la recomandarea coordonatorului de specialitate<!–>–>IV.<!–>MODULUL DE LABORATOR CLINIC ȘI MICROBIOLOGIE-6 LUNIMICROBIOLOGIE (4 luni) – 75 orePregătire teoretică:1.–>Microscopie, frotiuri, metode de colorare, examen microscopic.2.<!–>Medii de cultură controlul mediilor.3.–>Recoltarea și transportul produselor patologice.4.<!–>Testarea sensibilității la chimioterapice (mecanisme de acțiune, rezistență, antibiograma, CMI, CMB, interpretare).5.–>Răspunsul imun (umoral, celular, mixt) în infecții.<!–>–>BACTERIOLOGIE1.<!–>Morfologia și structura celulei bacteriene.2.–>Fiziologie bacteriană, proces infecțios, factori de patogenitate3.<!–>Bacteriofagi, lizotipie.4.–>Diagnostic de laborator în infecțiile cu: stafilococ; streptococ (Streptococcus pneumoniae, Streptococcus pyogenes); meningococ; gonococ (Neisseria ghonorrheae); Mycobacterium tuberculosis și alte mycobacterii; Haemophilus influenzae; Bordetella pertussis; Corynebacterium diphteriae; Enterobacteriaceae (E.coli, Shigella, Salmonella, Proteus, Klebsiella, Yersinia); V. cholerae 0:1 și non-0:1; Campylobacter; Pseudomonas; Bacillus anthracis, Bacillus cereus; Bacterii anaerobe; Listeria monocytogenes; Legionella; Brucella; Pasteurella; Rickettsii; Mycoplasme; Chlamydii; Leptospire.<!–>VIRUSOLOGIE1.–>Proprietăți generale ale virusurilor, structură, compoziție, clasificare.2.<!–>Multiplicarea virusurilor.3.–>Patogeneza infecțiilor virale, infecții virale persistente.4.<!–>Răspunsul imun în infecțiile virale.5.–>Diagnostic de laborator în:a.<!–>Poliomielită.b.–>Gripă.c.<!–>Rujeolă.d.–>Hepatitele virale acute.e.<!–>Infecția cu HIV/SIDA.–>PARAZITOLOGIEDiagnosticul de laborator în:1.<!–>Amoebiaza intestinală și extraintestinală2.–>Giardioză3.<!–>Malarie4.–>Toxoplasmoză5.<!–>Ascaridioză6.–>Trichineloză7.<!–>Teniaze8.–>Echinococoza<!–>–>MICOLOGIEDiagnosticul de laborator în micoze.<!–>Baremul activităților practice–>1.<!–>Testarea eficienței măsurilor de dezinfecție și sterilizare:2.–>Tehnici de laborator pentru evaluarea răspunsului imun (principii, aplicații practice): simpla difuzie, dubla difuzie, imunoelectroforeza, contraimunoelectroforeza, testul ELISA, RIA, Western blot.3.<!–>Examenul citologic al sputei și fecalelor.4.–>Diagnosticul în infecții stafilococice. Citire, identificare, interpretare:5.<!–>Diagnosticul în infecții streptococice. Citire, identificare, interpretare:5.–>Diagnosticul în infecții streptococice și pneumococice. Citire, identificare, interpretare:6.<!–>Diagnosticul în infecții meningococice. Citire, identificare, interpretare:7.–>Diagnosticul în infecții gonococice. Citire, identificare, interpretare:8.<!–>Diagnosticul în tuberculoză (colorația Ziehl). Citire și interpretare:9.–>Diagnosticul în infecții cu Haemophilus. Citire, identificare, interpretare:10.<!–>Diagnosticul în infecții cu E. coli. Citire, identificare, interpretare:11.–>Diagnosticul în infecții cu Shigella. Citire, identificare, interpretare:12.<!–>Diagnosticul în infecții cu Yersinia. Citire, identificare, interpretare:13.–>Diagnosticul în infecții cu Salmonella. Citire, identificare, interpretare:14.<!–>Diagnosticul în infecții cu Campylobacter. Citire, identificare, interpretare:15.–>Diagnosticul în infecții cu Pseudomonas. Citire, identificare, interpretare:16.<!–>Diagnosticul în infecții cu anaerobi. Citire și interpretare:17.–>Diagnosticul în infecții cu Treponema pallidum. Citire și interpretare:18.<!–>Diagnosticul în infecții cu leptospire. Serologie. Citire și interpretare:19.–>Diagnosticul în bruceloza. Serologie. Citire și interpretare:20.<!–>Sputa (recoltare, conservare, examen citologic):21.–>Coprocultura: recoltare, conservare, transport:22.<!–>Diagnosticul în HIV (ELISA), interpretare:23.–>Diagnosticul hepatitei virale B și C (ELISA) interpretare:24.<!–>Diagnosticul serologic al gripei (HA și HAI) interpretare:–>BIOCHIMIE, CITOLOGIE, GENETICĂ ȘI IMUNOLOGIE/LABORATOR CLINIC (2 luni) – 40 ore<!–>Pregătire teoretică: teste de laborator pentru screening și diagnostic (principiul metodei, recoltarea produsului biologic, erori, interpretare):1.–>Teste de evaluare a metabolismului glucidic, lipidic și proteic, în boli cardio-vasculare și boli metabolice (diabet zaharat, obezitate, fenilcetonurie etc.).2.<!–>Teste de screening și diagnostic în boli genetice.3.–>Teste de screening în neoplazii: cancer de col uterin, bronhopulmonar, colorectal.4.<!–>Teste de screening și diagnostic în boli cu mecanism imuno-alergic: astm bronșic, boli autoimune (hepatopatii, nefropatii, lupusul eritematos diseminat etc.).–>Baremul activităților practice: participarea la efectuarea și interpretarea testelor de laborator.1.<!–>Supravegherea cu laboratorul a bolnavului diabetic:2.–>Supravegherea cu laboratorul a bolnavului cardiovascular:3.<!–>Screening în neoplazii: testul Papanicolau:4.–>Screening în boli genetice:Bibliografia: la recomandarea coordonatorului de specialitate<!–>–>V.<!–>MODUL DE EPIDEMIOLOGIE SPECIALĂ – 12 luniPregătire teoretică (200 ore):1.–>Epidemiologia, prevenirea și combaterea bolilor infecțioasea.<!–>Boli infecțioase cu transmitere aeriană: infecții bacteriene (streptococice, meningococice, difterie, tuse convulsivă, tuberculoza), virale (gripa, infecția urliană, rujeola, rubeola, varicela – herpes zoster, alte infecții herpetice), parazitare (pneumocistoza).b.–>Boli infecțioase cu transmitere digestivă: bacteriene (holera, shigelloze, salmoneloze, diareea cu E. coli, diareea cu Yersinia, diareea cu Campilobacter, botulism), virale (enteroviroze, hepatita acută tip A și tip E), parazitare (lambliaza, trichineloza). Toxiinfecții alimentare.c.<!–>Boli infecțioase cu transmitere preponderent parenterală:1.–>hepatite acute virale tip B, D, C;2.<!–>infecția cu HIV/SIDA.d.–>Boli infecțioase cu transmitere prin mod de viață: bacteriene (tetanos; antrax; leptospiroze; bruceloză; listerioză; boli venerice – sifilis, infecții gonococice), virale (papilloma, rabia), parazitare (scabia, toxoplasmoza).e.<!–>Boli infecțioase cu transmitere prin vectori: rickettsioze (tifos exantematic, febra Q, febra butonoasă), boala Lyme, meningo-encefalite acute primare.f.–>Boli infecțioase produse la gazde imunocompromise (particularități epidemiologice).g.<!–>Boli infecțioase produse de microorganisme oportuniste (septicemii etc.).h.–>Infecții nosocomiale.2.<!–>Imunoprofilaxia activă și pasivă a bolilor infecțioase și neinfecțioase. Bazele strategice și tactice de elaborare a unor programe de imunizare în variate circumstanțe epidemiologice.3.–>Chimioprofilaxia bolilor infecțioase.4.<!–>Epidemiologia, prevenirea și controlul bolilor neinfecțioase.a.–>Boli cardio-vasculare: boala hipertensivă, cardiopatia ischemică, accidentele vasculare cerebraleb.<!–>Boli neoplazice: cancerul mamar, cancerul de col uterin, cancerul bronho-pulmonar, cancerul gastric.c.–>Traumatisme, accidente, intoxicații, suicidul.d.<!–>Boli psihice.e.–>Boli comportamentale: alcoolismul, tabagismul, utilizarea de droguri ilicite.f.<!–>Boli de nutriție: diabetul zaharat, supraponderea și obezitatea.g.–>Boli cronice respiratorii: BPCO, astm bronșic.h.<!–>Boli cronice digestive: boala ulceroasă, hepatitele cronice.i.–>Epidemiologia patologiei vârstnicului.j.<!–>Farmacoepidemiologie (noțiuni de bază).k.–>Epidemiologia patologiei transfuzionale.l.<!–>Epidemiologie moleculară (noțiuni de bază).–>Aplicații practice (6 luni la Compartimentul Epidemiologie al ASP județeană):1.<!–>Activitatea antiepidemică preventivă.2.–>Activitatea antiepidemică combativă (lupta în focar).a.<!–>Intervenția în focar de boli infecțioase cu transmitere aeriană, digestivă, parenterală, prin vectori, prin mod de viață, produse de microorganisme oportuniste, infecții nosocomiale (în unități medicale de diverse profiluri – spitalicești și ambulatorii).b.–>Tipurile, etapele și obiectivele anchetei epidemiologice; întocmirea și interpretarea unei fișe de anchetă epidemiologică în circumstanțe epidemiologice variate.c.<!–>Prelucrarea sanitară a focarului. Dezinfecția (decontaminarea), dezinsecția și deratizarea: metode, mijloace și organizarea acțiunilor de decontaminare și sterilizare în variate circumstanțe epidemiologice.d.–>Recoltarea, conservarea și transportul din focarul epidemiologic a produselor patologice și din mediu.3.<!–>Supravegherea în medicina comunitară:a.–>Definiție, obiective, categorii, atribute, evaluarea rezultatelor și a sistemului de supraveghere.b.<!–>Metode și mijloace de realizare a supravegherii, profilaxiei și dispensarizării bolilor.c.–>Prezentarea structurii, obiectivelor și prestațiilor incluse într-un program de supraveghere sero-epidemiologică în boli cu etiologie diferită.d.<!–>Evaluarea epidemiologică a Programelor Naționale de Supraveghere a bolilor infecțioase.4.–>Supravegherea și controlul purtătorilor de germeni patogeni.5.<!–>Supravegherea bolilor neinfecțioase: principii, metode, mod de realizare și controlul eficienței acestora.6.–>Activități specifice ale Sistemului de alertă rapidă.7.<!–>Programul Național de Imunizări: structură, organizare, păstrarea vaccinurilor – lanțul de frig, evaluarea eficienței, supravegherea și controlul reacțiilor postvaccinale.8.–>Circuitul informațional al datelor epidemiologice.9.<!–>Legislația în activitatea antiepidemică.–>Baremul activităților practice1.<!–>Insușirea sistemului informațional sanitar în bolile infecțioase (evidență, raportare):2.–>Metode de culegere, prelucrare statistico-epidemiologică și interpretare a datelor, utile în evaluarea aspectelor de frecvență, gravitate, potențial epidemiologic, factori de risc și calculare a riscurilor în bolile infecțioase și neinfecțioase:Efectuarea unor anchete epidemiologice descriptive în boli infecțioase (7) și neinfecțioase (3)Efectuarea unor anchete epidemiologice analitice (caz – martor sau de cohortă) în boli infecțioase (7) și neinfecțioase (3)Prognoze epidemiologice privind evoluția unor boli infecțioase prin aplicarea principiilor modelării (studiu de caz în boli prevenibile prin vaccinare și boli infecțioase cu evoluție naturală): 7* (*=boli prevenibile prin vaccinări incluse în PNI din România)3.<!–>Alcătuirea unui program de screening pentru evaluarea riscului de: boală infecțioasă (prevenibilă prin vaccinare sau cu evoluție naturală), cancer (sân, col uterin, colon, pulmonar), anomalii genetice, boli cardiovasculare, boli de nutriție și diabet, boli psihice – în diverse categorii de populație:4.–>Organizarea, efectuarea și evaluarea eficacității și acceptabilității diferitelor activități epidemiologice de profilaxie și combatere:Efectuarea triajului epidemiologic profilactic:Alcătuirea unui program de supraveghere epidemiologică activă a personalului din sectoare speciale de activitate (alimentație, apă, copii, medical) prin control periodic și la angajare:Elaborarea unui program de supraveghere activă a purtătorilor de germeni:5.<!–>Organizarea și efectuarea unor acțiuni de recoltare, conservare și transport de produse destinate depistării prin examene de laborator a surselor de agent cauzal, în cadrul activității de supraveghere a infecțiilor cu streptococ, meningococ, Salmonella, Shigella, hepatită virală A, B, C, neuroviroză paralitică, meningoencefalită acută:6.–>Organizarea și efectuarea unor acțiuni de recoltare, conservare și transport de probe de aer, apă, sol, alimente, probe de sanitație (de pe obiecte, suprafețe, instrumentar) în scopul identificării căilor de transmitere în boli bacteriene, virale și parazitare cu importanță epidemiologică deosebită:7.<!–>Interpretarea rezultatelor examenelor de laborator obținute în diverse situații epidemiologice în vederea orientării diferențiate a măsurilor antiepidemice:8.–>Interpretarea rezultatelor examenelor de laborator obținute în diverse situații epidemiologice pentru orientarea diferențiată a măsurilor care se adresează căilor de transmitere:9.<!–>Planificarea, organizarea și desfășurarea tehnică a măsurilor de dezinfecție în raport cu diverse situații epidemiologice și obiective din teren:.10.–>Controlul eficienței acțiunilor de dezinfecție prin metode fizice, chimice și bacteriologice:11.<!–>Efectuarea unui plan de măsuri pentru realizarea sterilizării instrumentarului medical (metode, mijloace, testarea eficienței sterilizării):12.–>Tehnici și metode de dezinsecție în raport cu tipul de vector, microorganismul vehiculat, obiectiv, artropode, vectori cu importanță epidemiologică:13.<!–>Tehnici și metode de deratizare în raport cu specia de vector și agent patogen vehiculat:14.–>Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală infecțioasă:tehnica întocmirii anchetei epidemiologice: preliminară și definitivă:măsuri pentru limitarea și/sau lichidarea focarului epidemiologic declarat:supravegherea focarului epidemic până la declararea lichidării acestuia:15.<!–>Organizarea acțiunilor specifice Sistemului Național de Supraveghere pentru unele boli infecțioase: paralizia acută flască (PAF), rubeola, rujeola, gripa, hepatitele virale, infecțiile nosocomiale:16.–>Desfășurarea planului de supraveghere a infecțiilor nosocomiale într-o unitate spitalicească cu profil specific: chirurgie generală, obstetrică, ginecologie, ortopedie, urologie, dializă, terapie intensivă, neonatologie, pediatrie, oncologie – hematologie, alte specialități:17.<!–>Tehnica întocmirii protocolului de prevenire a infecțiilor nosocomiale în circumstanțe date (studiu de caz la alegere):18.–>Alcătuirea unui protocol de antibioticoterapie în circumstanțele circulației unor tulpini de spital cu rezistență dobândită (studiu de caz la alegere):19.<!–>Stabilirea algoritmului de prevenire și combatere a unor infecții nosocomiale la personalul medical și de îngrijire din unități sanitare cu risc/hazard crescut (secții de ftiziologie, dializă, terapie intensivă, laboratoare, boli infecțioase etc.):20.–>Aplicarea acțiunilor specifice Sistemului de alertă rapidă pentru situații cu risc epidemiologic crescut:22.<!–>Planificarea și desfășurarea activităților de imunoprofilaxie a populației.a.–>Imunoprofilaxia artificială activă – vaccinoprofilaxia: tipuri de vaccinuri utilizate în Programul Național de Imunizare și alte vaccinuri utilizate în profilaxie; condițiile de păstrare și transport al vaccinurilor; indicații, contraindicații, tehnici de administrare, reacții postvaccinale, calendarul vaccinărilor obligatorii în România:pregătirea și desfășurarea acțiunilor de vaccinoprofilaxie în comunități urbane sau rurale (catagrafierea, baza materială, verificarea "lanțului de frig", planificarea etapelor de desfășurare, efectuarea, înregistrarea și raportarea vaccinărilor):alcătuirea unui program de imunizări în cazuri particulare: călătorii în zone endemice pentru unele boli infecțioase, persoane din categorii de riscalcătuirea unui program de imunizări în situații epidemiologice deosebite cauzate de calamități naturale (inundație, cutremur):metode de evaluare a eficacității vaccinurilor și acțiunilor de vaccinoprofilaxie (metode epidemiologice și de laborator):testarea susceptibilității populației la infecție.b.<!–>Imunoprofilaxia artificială pasivă:alcătuirea unor scheme de sero- și imunoglobulinoprofilaxie în situații particulare: contacții din focar de boala infecțioasă (hepatită A și B, rujeolă, tetanos, rabie), contaminare accidentală în momente diferite (preexpunere/postexpunere):21.–>Legislația sanitară (legi, regulamente, norme, instrucțiuni referitoare la activitatea antiepidemică și de igienă), prevederi privind patologia infecțioasă de import, participarea la convențiile sanitaro-antiepidemice internaționale:22.<!–>Alcătuirea protocolului pentru: culegerea, prelucrarea și interpretarea informațiilor de epidemiologie descriptivă (studii transversale) sau analitică (studii caz-martor, cohortă) pentru evaluarea unor fenomene legate de patologia neinfecțioasă (boli cardiovasculare, boli neoplazice, boli digestive și respiratorii cronice, boli de nutriție, boli psihice, boli determinate de comportamente cu risc):23.–>Alcătuirea protocolului de trial clinic pentru evaluarea eficienței unor intervenții (preventive, medicamentoase, educaționale):<!–>CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA–>EPIDEMIOLOGIE<!–>4 ani–>Elemente fundamentale de Sănătate publică și management sanitar + Bioetica + Informatică medicală<!–> ● Modulul de pregătire fundamentală în sănătate publică și–> managementul serviciilor de sănătate 6 luni<!–>–> o Bioetică 2 săpt<!–> ● Modulul de informatică medicală 2 luni–><!–> Medicină preventivă -Epidemiologie–> ● Epidemiologie fundamentală 11,5 luni<!–> ● Boli infecțioase 5 luni–> ● Igienă 5 luni<!–> ● Laborator clinic și Microbiologie 6 luni–> i. Microbiologie 4 luni<!–> îi. Laborator clinic = 2 luni–> ● Epidemiologie specială 12 luni<!–>–>
+

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII<!–>
CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR–>
BUCUREȘTI<!–>
CURRICULUM DE PREGĂTIRE–>
ÎN SPECIALITATEA<!–>
IGIENĂ–><!–>
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Centrului Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar București–>CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA IGIENĂ<!–>DEFINIȚIE–>IGIENA este ramură a medicinei preventive, specialitate care studiază acțiunea factorilor de mediu asupra sănătății populației, în vederea prevenirii îmbolnăvirilor, a ținerii sub control a riscurilor de mediu, a scăderii expunerii la factorii de risc a populației prin eforturi concertate ale societății și utilizarea eficientă a resurselor.<!–>DURATA: 4 ani–>Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.<!–>Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).–>1 credit = 25 ore de instruire<!–>Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.–>La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.<!–>Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.–>Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.<!–>STRUCTURA STAGIILOR1.–>Mediul în relație cu sănătatea umană (1,5 luni)2.<!–>Epidemiologie (6 luni)3.–>Sănătate publică (6 luni)4.<!–>Bioetică (2 săptămâni)5.–>Biostatistica și informatica medicală (2 luni)6.<!–>Medicină ocupațională (2 luni)7.–>Igiena mediului (10 luni)8.<!–>Igiena alimentației și nutriției (10 luni)9.–>Igiena copiilor, adolescenților și tinerilor (10 luni).<!–>CONȚINUTUL STAGIILOR1.–>MEDIUL ÎN RELAȚIE CU SĂNĂTATEA UMANĂ – 1,5 luni1.1.<!–>Tematica lecțiilor conferință● Rolul factorilor de mediu în etiologia îmbolnăvirilor umane. Mediul înconjurător în concepția Organizației Mondiale a Sănătății. Cerințe de bază pentru un mediu sănătos. Noțiuni de drept privind mediul înconjurător. Obstacole și oportunități în rezolvarea problemelor de sănătate care implică mediul ambiental. Promovarea comportamentelor sănătoase pentru un mediu sănătos.–>● Riscul de mediu: definiție; etapele analizei riscului: evaluarea riscului, managementul riscului, comunicarea riscului.<!–>● Toxicologie de mediu: principii generale; absorbție, distribuție, excreție, bio-transformare; efecte toxice pe organe și sisteme, efecte cancerigene și genetice.–>● Evaluarea riscului de mediu pentru sănătate. Tipuri de pericole din mediul înconjurător care pot afecta sănătatea (naturale și antropogene; fizice, chimice, biologice, mecanice, psiho-sociale), căi de expunere, efecte asupra sănătății. Principii și metode de evaluare a riscului (identificarea pericolului, evaluarea relației doză-răspuns, evaluarea expunerii, caracterizarea riscului).<!–>● Managementul riscului de mediu: compararea riscului estimat cu standarde și norme, compararea riscului estimat actual cu estimări anterioare, monitorizarea expunerii, stabilirea alternativelor, implicarea participanților la procesul de luare a deciziilor.–>● Comunicarea riscului de mediu: planul de comunicare a riscului, definirea obiectivelor comunicării, implicarea comunității, parteneriat cu liderii comunității și cu alte instituții, elaborarea mesajelor, evaluarea comunicării.<!–>2.–>EPIDEMIOLOGIE – 6 luni2.1.<!–>EPIDEMIOLOGIE GENERALĂ – 3 luni2.1.1.–>Tematica lecțiilor conferință● Introducere în epidemiologie: definiție, scop, domenii de utilizare; istoric; concepte utilizate în epidemiologie (focar, epidemie, endemie, pandemie, definiții de caz, prevenție, control, etc.); istoria naturală a bolii; nivele de prevenire (profilaxie primară, secundară și terțiară); cauzalitatea multiplă a bolilor (factori intrinseci, factori extrinseci, triada epidemiologică).<!–>● Epidemiologie descriptivă: persoana (definire variabile, utilizare); loc, timp (definire, utilizare).–>● Studii analitice: ciclul studiilor epidemiologice; conceptul cauzalității și etape ale stabilirii relațiilor de cauzalitate (concepte, puterea efectului, perioada de inducție, criterii); studii observaționale versus studii experimentale (definire, utilizare); studii analitice tip caz martor (definire, variante, selectare cazuri și controale, comparabilitatea informațiilor, pseudo-rate și Odds Ratio, avantaje și dezavantaje); studii analitice tip cohortă (definire cohorte și grupuri expuse, design, avantaje, dezavantaje); studii prospective versus retrospective (definire, variante, utilizare); studii experimentale – trialuri clinice (principii, tipuri, utilizare, aspecte etice).<!–>● Screeningul în depistarea bolilor (definiție, principii, caracteristici, evaluare).–>● Supravegherea epidemiologică: istoric, definiție, utilizare; obiective; tipuri de supraveghere (supraveghere activă, pasivă, santinelă, de laborator); elementele unui sistem de supraveghere; analiza, interpretarea și prezentarea datelor de supraveghere; evaluarea unui sistem de supraveghere; atributele supravegherii.<!–>2.2.–>EPIDEMIOLOGIE SPECIALĂ – 3 luni2.2.1.<!–>Tematica lecțiilor conferință–>2.2.1.1.<!–>Epidemiologia bolilor infecțioase – 2 luni● Procesul infecțios (definiție, factori condiționali, forme de manifestare).–>● Focar epidemiologic (definiție, factori condiționali, forme de manifestare).<!–>● Procesul epidemiologic (definiție, factori și forme de manifestare).–>● Investigarea și controlul epidemiilor (principii, etape, elaborarea unui raport de epidemie).<!–>● Decontaminarea (dezinfecția, sterilizarea).–>● Epidemiologia, prevenirea și controlul principalelor boli infecțioase.Boli controlabile prin vaccinare: rujeola, rubeola, parotidita epidemică, difteria, tetanos, tuse convulsivă, poliomielita, hepatita B, gripa, meningita meningococică, Haemophilus Influenze B.Boli cu transmitere digestivă: hepatita A, E, salmoneloze, infecții cu Shigella, toxiinfecții alimentare, boala diareică acută, holeră, Rottavirus.Boli cu transmitere pe cale aeriană: tuberculoza, scarlatina.Boli cu transmitere predominant parenterală: infecția cu HIV/SIDA, infecția cu virus hepatitic C.Boli cu transmitere prin vectori: malaria și alte zoonoze cu transmitere vectorială.Boli cu transmitere sexuală: sifilis, gonoree, infecțiile cu Chlamydia.Zoonoze: antrax, leptospiroză, rabie, brucelloză.Parazitoze.Infecții nosocomiale.<!–>2.2.1.2.–>Epidemiologia bolilor netransmisibile – 1 lună● Utilizarea principiilor și metodelor epidemiologice în prevenirea și controlul bolilor netransmisibile (epidemiologia reproducerii, genetică, a bolilor cardiovasculare, oncologică, metabolism și nutriție).<!–>● Epidemiologie ocupațională (tipuri de studii, supravegherea epidemiologică).–>● Epidemiologia de mediu (domeniu, evaluarea expunerii, tipuri de studii, supraveghere, evaluarea riscului).<!–>2.2.2.–>Tematica activităților practice epidemiologie generală și specială● Sistemul informațional în bolile transmisibile<!–>● Aplicații practice privind evaluarea frecvenței, gravității, potențialului epidemiologic și al factorilor de risc în bolile infecțioase–>● Organizarea, efectuarea și evaluarea eficacității și acceptabilității diferitelor activități epidemiologice, de profilaxie și combatere: metodologia triajului epidemiologic profilactic, a supravegherii epidemiologice active și diferențiate a personalului din sectoare speciale de activitate prin control periodic și la angajare, metodologia supravegherii active a purtătorilor de germeni.<!–>● Organizarea și efectuarea unor acțiuni de recoltare, conservare și transport de produse biologice și de mediu: tehnici de recoltare, interpretarea rezultatelor examenelor de laborator în diverse situații epidemiologice pentru implementarea măsurilor antiepidemice și privind căile de transmitere.–>● Planificarea, organizarea și desfășurarea tehnică a măsurilor DDD în raport cu diverse situații epidemiologice și obiective din teren, testarea eficienței acțiunilor DDD: tehnici și metode de dezinfecție în raport cu calea de transmitere, tipul agentului patogen, obiectiv (metode fizice, chimice, fizico-chimice); controlul eficienței unei acțiuni de dezinfecție – activitatea și tehnica sterilizării instrumentarului medical (metode, mijloace, testarea eficienței sterilizării); tehnici și metode de dezinsecție în raport cu tipul agentului patogen vehiculat, obiectiv, artropode, vectori cu importanță epidemiologică, biologică și ecologia lor; tehnici și metode de deratizare în raport cu specia vectoare, agent patogen vehiculat, obiectiv, rozătoare, cu importanță epidemiologică, biologică și ecologia lor.<!–>● Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală transmisibilă: tehnica întocmirii anchetei epidemiologie preliminară și definitivă; măsuri pentru îngrădirea și lichidarea focarului epidemiologic declarat; urmărirea focarului epidemic până la lichidare.–>● Planificarea și desfășurarea activităților de imunoprofilaxie a populației – imunoprofilaxia profilactică activă și pasivă.<!–>● Legislație sanitară (legi, regulamente, norme, instrucțiuni referitoare la activitatea antiepidemică și de igienă, apărarea sanitară a granițelor, participare la convențiile sanitaro-antiepidemice internaționale, sondaje).–>● Diagnostic și evaluare a potențialului epidemiologic, elaborarea planului de acțiuni profilactice și de combatere în principalele boli infecțioase.<!–>● Program plan de măsuri de prevenire și combatere a bolilor transmisibile în situații neașteptate (calamități naturale și mișcare migrațională nereglementată) și bioterorism.–>● Aplicații practice privind evaluarea frecvenței, gravității, potențialului epidemiologic și al factorilor de risc în bolile netransmisibile.<!–>3.–>SĂNĂTATE PUBLICĂ – 6 LUNI3.1.<!–>INTRODUCERE ÎN SĂNĂTATEA PUBLICĂ (1 LUNA)1.–>Sănătatea individului și sănătatea populațiilor. Definirea domeniului sănătății publice.Principiile metodei științifice. Evoluția concepțiilor în sănătate publică. Măsurarea stării de sănătate a populației.<!–>2.–>Demografie: Statica populației. Mișcarea mecanică (mobilitate, migrație) și naturală (natalitate, fertilitate, mortalitate). Metode de standardizare. Tabele de mortalitate.3.<!–>Morbiditatea.4.–>Calitatea vieții.5.<!–>Modele de determinanți ai stării de sănătate a unei populații:● Factori biologici–>● Factori de mediu<!–>● Factori de stil de viață (comportamentali)–>● Serviciile de sănătate<!–>6.–>Metode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care o influențează.● Criterii de alegere a metodelor de cercetare.<!–>● Metode cantitative: proiectarea și evaluarea validității și fiabilității chestionarelor.–>● Metode calitative: interviul, observația, prelucrarea datelor calitative.<!–>Tematica activităților practice1.–>Starea de sănătate:● Surse oficiale – naționale și internaționale – accesibile de informare științifică și de date de bază în sănătatea publică.<!–>2.–>Demografie:● Interpretarea medicală a informațiilor din domeniul staticii populației.<!–>● Măsurarea și interpretarea medicală a informațiilor referitoare la mișcarea naturală a populației (fertilitate, mortalitate, tabela de mortalitate, A.P.V.P., etc.).–>● Analiza fertilității într-o populație definită, pe baza datelor disponibile.<!–>● Tehnici de standardizare a indicatorilor demografici și din alte domenii ale studiului stării de sănătate.–>3 și 4. Morbiditate. Calitatea vieții.● Obținerea de date referitoare la incidența unor boli sau grupe de boli.<!–>● Proiectarea unui studiu de prevalență de moment pentru o boală dată sau pentru un grup de boli.–>● Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea incapacității într-o populație.<!–>–>5.<!–>Factori care condiționează starea de sănătate a unei populații.● Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea actorilor care influențează starea de sănătate a unei populații.–>● Obținerea de informații din diverse surse referitoare la factorii de mediu care influențează starea de sănătate a populației.<!–>● Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea factorilor comportamentali asociați sănătății.–>● Analiza impactului unor servicii de sănătate asupra stării de sănătate a populației.<!–>6.–>Metode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care o influențează.● Realizarea și testarea unui chestionar.<!–>–>3.2.<!–>METODE DE CERCETARE A SERVICIILOR DE SĂNĂTATE (2 luni)1.–>Identificarea problemelor.2.<!–>Analiza și prezentarea problemei.3.–>Ierarhizarea priorităților.4.<!–>Analiza și evaluarea variantelor de intervenție.5.–>Formularea obiectivelor.6.<!–>Metodologia cercetării serviciilor de sănătate în cercetarea serviciilor de sănătate; planul de prelucrare și analiză a datelor.7.–>Pretestarea metodologiei.8.<!–>Planul de lucru.9.–>Administrarea și monitorizarea proiectului și utilizarea rezultatelor.10.<!–>Bugetarea acțiunilor.11.–>Implementarea proiectului.12.<!–>Prezentarea rezultatelor.Tematica activităților practice1.–>Proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor unei instituții de sănătate.2.<!–>Identificarea unei probleme de cercetare a serviciilor primare și secundare.3.–>Formularea obiectivelor unui studiu de evaluare.4.<!–>Alegerea metodei de cercetare adecvate unei probleme date.5.–>Proiectarea și testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar, interviu).6.<!–>Dezvoltarea unui instrument pentru măsurarea calității serviciilor.7.–>Elaborarea planului de lucru: folosirea graficului GANTT și metodei PERT.8.<!–>Elaborarea bugetului pentru un proiect de cercetare a serviciilor de sănătate.9.–>Utilizarea programelor de calculator pentru planificarea și monitorizarea proiectelor.10.<!–>Participarea la realizarea unor studii de cercetare a serviciilor de sănătate:● Evaluarea raportului cost-eficacitate al unor tratamente sau proceduri diagnostice.–>● Identificarea principalilor factori motivaționali pentru personalul care lucrează în sistemul de sănătate.<!–>● Proiecte de cercetare-dezvoltare pentru identificarea principalelor probleme de micromanagement în condițiile practicii de grup.–>● Evaluarea gradului de satisfacție a pacienților în legătură cu serviciile unei instituții de sănătate: spital, CDT, cabinet medical, etc.<!–>● Cercetarea calitativă a comportamentului și motivațiilor diferitelor grupuri de actori implicați în reforma sistemului de sănătate.–><!–>3.3.–>EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE ȘI PROMOVAREA SĂNĂTĂȚII (1 luna)1.<!–>Concepte de promovare a sănătății și educației pentru sănătate. Strategii preventive. Carta de la Ottawa.2.–>Societatea civilă, drepturile omului și promovarea sănătății. Politici sănătoase și alianțe pentru sănătate. Strategii de implicare a comunității în educația pentru sănătate și promovarea sănătății.3.<!–>Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate.4.–>Mortalitatea feto-infantilă și juvenilă și ocrotirea sănătății copilului.5.<!–>Problematica medico-socială a cuplului, sănătatea reproducerii și educația sexuală.6.–>Problematica medico-socială a populației vârstnice.7.<!–>Consumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri.8.–>Marketing social.Tematica activităților practice1.<!–>Conceptele de promovare a sănătății și educației pentru sănătate. Strategii preventive.> Proiectarea schiței unui program de intervenție bazat pe strategia ecologică.–>> Formularea unui program integrat de măsuri preventive pentru o populație data.<!–>2.–>Societatea civilă, drepturile omului și promovarea sănătății. Strategii de implicare a comunității în educația pentru sănătate și promovarea sănătății.> Proiectarea schiței unui program de intervenție comunitară în colaborare cu o organizație non-guvernamentală.<!–>3.–>Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate.> Proiectarea unui studiu pentru evaluarea cunoștințelor, deprinderilor și atitudinilor legate de sănătate.<!–>> Susținerea unei prelegeri pe tema legăturii între factorii comportamentali și sănătate pentru un public nespecializat.–>> Mortalitatea feto-infantilă și juvenilă și ocrotirea sănătății copilului:<!–>> Proiectarea și efectuarea unei anchete privind aspecte epidemiologice ale mortalității infantile și juvenile.–>> Proiectarea unui program de intervenție bazat pe strategia riscului înalt, pentru reducerea mortalității infantile și juvenile.<!–>> Problematica medico-socială a cuplului, sănătatea reproducerii și educația sexuală.–>> Proiectarea și efectuare unui studiu privind cunoștințele, atitudinile și practicile legate de planificarea familială și educația sexuală a unei populații.<!–>> Realizarea unui material de educație pentru sănătate destinat mediilor de informare în masă (articol, material audio sau video).–>> Problematica medico-socială a populației vârstnice:<!–>> Proiectarea și efectuarea unei cercetări privind morbiditatea populației vârstnice dintr-un teritoriu.–>> Proiectarea și efectuarea unei cercetări privind problemele sociale ale vârstnicilor instituționalizați.<!–>> Consumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri.–>> Proiectarea și realizarea unui studiu privind cunoștințele, atitudinile și comportamentele unei populații de adolescenți în legătură cu consumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri.<!–>> Elaborarea și testarea unor mesaje adresate adolescenților în scopul influențării atitudinilor și comportamentelor.–><!–>3.4.–>MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE ȘI SOCIALE. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE ȘI MATERIALE. PRINCIPIILE CONCEPTUALE ȘI MODALITĂȚILE DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE A SISTEMULUI DE ASISTENȚĂ PREVENTIVĂ ȘI CURATIVĂ A SĂNĂTĂȚII ÎN ROMÂNIA. SISTEMUL DE SĂNĂTATE NAȚIONAL. INTEGRAREA STRUCTURALĂ ȘI FUNCȚIONALĂ ÎN SISTEMELE ȘI ORGANIZAȚIILE DE SĂNĂTATE REGIONALE ȘI MONDIALE. INTRODUCERE ÎN ECONOMIA SANITARĂ – 3 luni1.<!–>Planificare și programare.2.–>Comunicare în organizație3.<!–>Sisteme de sănătate: descriere, analiză comparată și modalități de finanțare a serviciilor de sănătate.4.–>Organizarea serviciilor de sănătate – macro și microsistem de sănătate, nivele de asistență medicală – primară, spitalicească, ambulatorie, etc.5.<!–>Politici de sănătate – elaborare, evaluare impact, aplicare.6.–>Principiile și funcțiile managementului:● Procesul de luare a deciziei<!–>● Conflict și negociere–>7.<!–>Management organizațional – structură, cultură, managementul schimbării.8.–>Managementul și evaluarea proiectelor și programelor din domeniul sanitar.9.<!–>Economia sanitară (caracteristicile pieței și ale competiției în sănătate, metode și tehnici de evaluare economică, asigurări de sănătate publice și private).10.–>Managementul financiar (alternative de finanțare ale sistemelor de sănătate, metode de plată a furnizorilor).11.<!–>Managementul resurselor umane în domeniul sanitar.12.–>Managementul și evaluarea calității îngrijirilor și serviciilor de sănătate.13.<!–>Noțiuni de legislație medicală14.–>Integrare în UE: instituții, legislație, programe.Tematica activităților practice1.<!–>Analiza și interpretarea datelor privind utilizarea serviciilor de sănătate.2.–>Identificarea, analiza și interpretarea datelor cu privire la distribuția resurselor fizice, umane, financiare și de timp în serviciile de sănătate.3.<!–>Analiza tipurilor de costuri ale unor servicii de sănătate (primar, secundar, terțiar curativ și profilactic).4.–>Identificarea surselor de informații pentru măsurarea costurilor.5.<!–>Realizarea unui protocol de determinare a costului per serviciu.6.–>Evaluarea economică a unor servicii și programe de sănătate utilizând analiza de tip cost/eficacitate, cost/beneficiu și cost/utilitate.7.<!–>Evaluarea sistemului de luare a deciziilor în instituții de la diferite nivele din sectorul sănătății (primar, secundar, terțiar – curativ și profilactic).8.–>Evaluarea sistemului de comunicare dintr-o organizație (primar, secundar, terțiar curativ și profilactic).9.<!–>Elaborarea unei metodologii de evaluare, recrutare și selecție a personalului.10.–>Evaluarea unui program de dezvoltare de personal.11.<!–>Evaluarea rolurilor și posibilităților individuale în cadrul lucrului în echipă.12.–>Elaborarea unui proiect de dezvoltare a unor servicii de sănătate destinate unor populații vulnerabile.13.<!–>Evaluarea sistemului informațional dintr-o organizație.14.–>Proiectarea unui sistem de informații necesar monitorizării și evaluării unui program de sănătate.15.<!–>Proiectarea unui sistem de asigurare și îmbunătățire ale calității serviciilor într-o unitate sanitară.16.–>Descrierea sistemului serviciilor de sănătate al unei țări (UE și non-UE).17.<!–>Dobândirea unor deprinderi de bază de administrație și secretariat: redactarea corespondenței, evidența și arhivarea documentelor.–>4.<!–>MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâniTEMATICĂ CURS (20 ore)● Definirea bioeticii, concepte, evoluție, teorii și metode în bioetică. domenii prioritare de studiu în bioetică.–>● Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii, influența credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor<!–>● Relația medic – pacient, modele ale relației medic – pacient, dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.–>● Relația medic – pacient: consimțământul informat, confidențialitatea, relația medic – pacient minor: acte normative care reglementează relația medic – pacient.<!–>● Greșeli și erori în practica medicală: definirea noțiunilor, culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice, management.–>● Probleme etice ale începutului vieții: libertatea procreației, dileme etice în avort, reproducerea umana asistată medical, clonarea reproductivă.<!–>● Probleme etice la finalul vieții: Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină, probleme etice în stările terminale: tratamente inutile în practica medicală: eutanasia și suicidul asistat; Îngrijirile paliative.–>● Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane<!–>● Probleme etice în genetică și genomică: eugenia și discriminarea pe baza geneticii, statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrion Terapia genică.–>● Etica cercetării pe subiecți umani, principii etice, coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, cadrul legislativ al cercetarea pe subiecți umani; comitetele de etică a cercetării; conflictul de interese în cercetarea științifică.<!–>–>TEMATICA ACTIVITĂȚILOR PRACTICEIlustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioeticăReglementarea practicii medicale prin coduri de etică; Jurământul lui Hipocrate, alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practiceValoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentăRolul comunicării în relația medic – pacient.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practiceAccesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri.Drepturile pacienților – reglementare legislativă.Rolul comitetelor de etică din spitale.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.Discutarea problemelor etice pe baza unor cazuri concrete aplicabile pentru începutul vieții, finalului vieții, transplantul de țesuturi și organe, genetică și genomică, cercetarea pe subiecți umani.<!–>5.–>BIOSTATISTICA ȘI INFORMATICA MEDICALĂ (2 luni)Tematica lecțiilor conferință – 30 orePrelucrarea automată a datelor: Pachete de statistică utilizate în Sănătate Publică: EpiInfo, SPSS, SAS, etc.Editarea de documente (text și grafică)Baza de dateDocumentarea asistată de calculatorPrograme de comunicațiiBiostatistică:Indicatori de tendință centrală și dispersieEșantionaj și inferență statisticăTipuri de distribuții și compararea statistică (teste parametrice și neparametrice)Regresia logisticăCorelația și regresia liniarăPachete de programe de calculator pentru prelucrări statistice; compatibilizare cu cerințele U.E.Statistică superioară<!–>Tematica activităților practice–>Introducere în informatică:Realizarea operațiunilor elementare cu fișiere (creare, copiere, redenumire, ștergere, etc.) în mediile de operare uzualeUtilizarea unui editor de text și a unui program de graficăUtilizarea unui pachet de gestiune a bazelor de dateUtilizarea unui program de calcul tabelarUtilizarea bazelor de date bibliografice pe calculatorUtilizarea poștei electroniceUtilizarea mijloacelor multimedia<!–>Biostatistică:Aplicarea metodelor de statistică descriptivă și analitică în prelucrarea cu ajutorul computerului și a datelor dintr-un studiuInterpretarea rezultatelor prelucrărilor statistice efectuate cu programe de statistică uzuale și redactarea concluziilorProiectarea unui studiu pe eșantionInterpretarea și evaluarea critică a rezultatelor statistice cuprinse în articole științifice–>6.<!–>MEDICINĂ OCUPAȚIONALĂ -2 luni6.1.–>Tematica lecțiilor conferință● Introducere în medicina muncii: definiție, atribuțiile serviciului de medicina muncii.<!–>● Legislație, organizarea medicinei muncii, sistemul informațional în domeniu.–>● Riscul profesional.<!–>● Adaptarea organismului la solicitările mediului de muncă. Particularitățile efortului fizic și psihic în funcție de sex, vârstă și stare fiziologică.–>● Noțiuni de toxicologie profesională.<!–>● Noxele biologice din sectoarele de activitate cu risc de transmitere a bolilor infecțioase, direct sau indirect, prin alimente, apă, reziduuri, etc.–>● Stresul profesional.<!–>● Patologia profesională declarată și cea nedepistată – influențe asupra morbidității generale.–>● Patologia profesională cu latență mare: rolul colaborării diferitelor instituții în profilaxie și control.<!–>6.2.–>Tematica activităților practice● Formularele de semnalizare și declarare a bolilor profesionale.<!–>● Analiza morbidității cu incapacitate temporară de muncă într-o întreprindere.–>● Măsuri de protecția muncii, depistarea și declararea bolilor profesionale și a accidentelor în unitățile medico-sanitare.<!–>7.–>IGIENA MEDIULUI – 10 luni7.1.<!–>Tematica lecțiilor conferință● Igiena aerului atmosferic. Factorii meteoro-climatici și influența lor asupra sănătății. Surse de poluare a aerului, natura agenților poluanți. Efectele poluării aerului atmosferic asupra stării de sănătate, riscuri generate de principalii poluanți și evaluarea lor. Monitorizarea poluării aerului și a expunerii umane, criterii de calitate a aerului atmosferic.–>● Radiații ionizante: iradierea naturală/natural modificată tehnologic/antropică, mecanisme de acțiune, surse, efecte asupra sănătății, măsuri de prevenire și de combatere a expunerii umane.<!–>● Radiații neionizante: radiofrecvențe, infraroșii, luminoase, ultraviolete. Surse, mod de acțiune, efecte sanogene/patogene asupra sănătății umane, măsuri de prevenire și de combatere a efectelor nocive.–>● Igiena solului: relația între structura fizică, compoziția chimică și biologică și sănătatea umană; patologia biogeochimică; poluarea chimică și biologică a solului și efectele asupra stării de sănătate; măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.<!–>● Igiena apei: nevoile de apă ale individului și colectivităților, și modalități de acoperire; caracterizarea sanitară a surselor de apă; autopurificare apelor.–>● Criterii de calitate ale apei potabile. Tratarea apei în vederea potabilizării. Criterii sanitare de apreciere a eficienței tratării apei.<!–>● Compoziția minerală a apei în relație cu sănătatea. Poluarea chimică a apei și efecte asupra sănătății: patologia hidrică neinfecțioasă. Măsuri de prevenire și combatere.–>● Poluarea biologică a apei și efectele asupra sănătății: patologia hidrică infecțioasă. Măsuri de prevenire și combatere.<!–>● Apele recreaționale: criterii de calitate, riscuri pentru sănătate. Măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.–>● Reziduurile: surse, clasificări, compoziția chimică și biologică, riscurile pentru sănătate. Măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.<!–>● Așezările urbane și efectele asupra sănătății date de urbanizare. Conceptul de "oraș sănătos". Dezvoltarea socio-economică a mediului rural.–>● Spațiul de locuit în relație cu sănătatea umană: condițiile fundamentale ale igienei spațiului de locuit; evitarea suprasolicitărilor fiziologice (ambianța termică, vicierea aerului, iluminatul natural și artificial, zgomotul și vibrațiile); prevenirea infecțiilor, intoxicațiilor și accidentelor din spațiul de locuit; poluarea aerului interior, măsuri de prevenire și combatere.<!–>● Mediul ocupațional medico-sanitar în relație cu sănătatea umană.–>● Zgomotul și vibrațiile: surse, poluarea sonoră, efecte asupra sănătății, măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.<!–>● Catastrofele naturale, accidentele industriale și nucleare, conflictele armate: impact asupra așezărilor umane și a sănătății; măsuri medico-sanitare de gestionare a acestor crize.–>● Poluarea transfrontalieră și probleme globale de impact asupra mediului și sănătății umane: reducerea stratului de ozon, modificările climatice și efectul de seră, ploile acide, reducerea biodiversității speciilor, despăduririle, deșertificările, transportul transfrontalier al deșeurilor periculoase.<!–>7.2.–>Tematica activităților practice● Metodologia cercetării sanitare a aerului. Metode de recoltare a probelor de aer. Metode de determinare a compoziției normale și a poluanților din aer. Interpretarea și discutarea rezultatelor.<!–>● Evaluarea expunerii populației la poluanții din aer prin biomarkeri de expunere, biomarkeri de susceptibilitate, biomarkeri de efect.–>● Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu poluarea aerului atmosferic.<!–>● Metodologia cercetării sanitare a apei (potabilă, recreațională, reziduală). Recoltarea probelor de apă. Determinarea proprietăților organoleptice, fizice, chimice ale apei.–>Interpretarea și discutarea rezultatelor.<!–>● Evaluarea eficienței dezinfecției apei. Analiza bacteriologică a apei.–>● Cerințe igienico-sanitare ale aprovizionării centrale și locale cu apă potabilă.<!–>● Elaborarea unui plan de supraveghere a aprovizionării cu apă potabilă a populației.–>● Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu apa potabilă.<!–>● Metodologia cercetării sanitare a solului. Recoltarea probelor de sol. Metode de investigare a poluării solului. Interpretarea și discutarea rezultatelor.–>● Metodologia de cercetare a impactului condițiilor necorespunzătoare de locuit asupra sănătății (microclimat, iluminat, ventilație, poluare interioară).<!–>● Metodologia cercetării sanitare a poluării sonore.–>● Metodologia cercetării expunerii populației la radiații ionizante.<!–>● Metodologia cercetării condițiilor de igienă din unitățile medico-sanitare.–>● Evaluarea riscului pentru sănătate generat de mediul ocupațional medico-sanitar.<!–>● Elaborarea unor seturi de indicatori de mediu și de sănătate într-o comunitate cu poluare industrială dată. Alcătuirea planului de intervenție operativă în cazul unei calamități sau catastrofe.–>● Evaluarea riscului pentru sănătate generat de mediu într-o situație dată. Elaborarea planului de comunicare a riscului de mediu pentru o comunitate dată.<!–>8.–>IGIENA ALIMENTAȚIEI ȘI NUTRIȚIEI – 10luni8.1.<!–>Tematica lecțiilor conferință● Bazele conceptuale ale alimentației și nutriției: definirea termenilor, relația dintre alimentație-nutriție-sănătate, trebuințe nutriționale, aporturi recomandate.–>● Bazele fiziologice ale nutriției și sănătatea umană: contextul fiziologic al nutriției, de la alimente la nutrimente, și funcțiile organismului; necesarul de energie, de macro- și micronutrienți (rol în nutriție, surse alimentare, rația zilnică, efectele consumului neadecvat).<!–>● Etiopatogenia bolilor carențiale: hipovitaminoze, carența în elemente minerale, malnutriția protein-calorică, anemii nutriționale.–>● Etiopatogenia bolilor prin hiperconsum alimentar sau consum dezechilibrat: obezitate, dislipidemii, ateroscleroză, diabet zaharat, gută, alcoolism cronic.<!–>● Bazele fiziologice și psiho-sociale ale comportamentului alimentar uman: semiologie, determinanți și funcții ale comportamentului alimentar, tulburările comportamentului alimentar.–>● Aspecte populaționale în relație cu alimentația: tipuri de diete.<!–>● Calitatea nutrițională a alimentelor (lapte și preparate din lapte; carne, pește, preparate; ouă; legume, fructe; cereale și leguminoase uscate; produse zaharoase; grăsimi; băuturi alcoolice și nealcoolice): modul de obținere, formele de comercializare și consum, compoziția și valoarea nutritivă, cantități recomandate pentru diferitele categorii de populație, efectele consumului neadecvat.–>● Calitatea igienică a alimentelor, riscuri alimentare și nutriționale: boli transmise prin consum de alimente contaminate cu agenți biologici (bacterii, virusuri, paraziți), chimici (pesticide, metale grele, reziduuri medicamentoase, produse de curățare și dezinfecție, micotoxine, biotoxine marine, etc.) și neconvenționali (prioni); degradarea și alterarea alimentelor; principii și metode de conservare a alimentelor, influențele diferitelor tratamente tehnologice asupra alimentelor și riscul asupra stării de nutriție și sănătate a consumatorilor; ambalaje folosite în sectorul alimentar.<!–>● Alimente funcționale, alimente modificate genetic, alimente cu destinație nutrițională specială, suplimente alimentare, nutrigenomica. Relația cu starea de sănătate.–>● Aditivii alimentari. Efecte asupra alimentelor și relația cu starea de sănătate.<!–>● Principii de gastrotehnie.–>● Programe de supraveghere și control a bolilor transmise prin consum de alimente.<!–>● Igiena unităților cu profil alimentar.–>8.2.<!–>Tematica activităților practice● Criterii de calitate a produselor alimentare. Aprecierea calității igienico-sanitare a produselor alimentare. Controlul ambalajelor și a etichetării. Recoltarea probelor de alimente pentru examenul de laborator. Metode de determinare. Interpretarea și discutarea rezultatelor.–>● Strategii de control a securității sanitare a alimentelor în unități alimentare. Principii de evaluare a riscului în unități alimentare, sistemul de analiză a riscului în puncte critice de control, HACCP (Hazard Analysis of Critical Control Points).<!–>● Evaluarea stării de nutriție, metode de apreciere, indicatori statistici.–>● Metode de evaluare a consumului alimentar și a cheltuielii de energie. Tipuri de anchete.<!–>● Noțiuni practice de nutriție în diferite etape fiziologice și tipuri de efort: copil, adult, vârstnic, femeie gravidă, sportiv.–>● Principii generale de dietoterapie.<!–>● Analiza riscului legat de consumul de alimente.–>● Educație și intervenții nutriționale de teren: politici și programe de supraveghere și educație nutrițională, intervenție nutrițională în teren (școală, colectivități locale, parteneriat public/privat).<!–>● Strategie și comunicare nutrițională: mediile și actorii comunicării, structurile de comunicare, strategie de marketing – lansarea unui produs alimentar nou – de la reglementări până la comunicare.–>9.<!–>IGIENA COPIILOR, ADOLESCENȚILOR ȘI TINERILOR – 10 luni9.1.–>Tematica lecțiilor conferință● Dezvoltarea umană: nivelurile de organizare ale compoziției corpului uman, principiile generale ale dezvoltării umane, maturizarea pubertară și anomalii pubertare, factorii cu rol formativ în dezvoltarea umană, accelerația creșterii sau tendința seculară.<!–>● Dezvoltarea fizică: variabilitatea indicatorilor antropometrici principali, dinamica proporțiilor corporale, trăsături evolutive ale aparatelor și sistemelor cu vârsta.–>● Dezvoltarea neuropsihică abordată prin prisma principalelor legi care o guvernează.<!–>● Dezvoltarea neuropsihică și factorii care o influențează: ereditatea, mediul, educația.–>● Etapele de dezvoltare neuropsihică a organismului uman: criterii de stadializare, dezvoltarea intrauterină și după naștere.<!–>● Dezvoltarea neuropsihică în relație cu activitatea intelectuală: condiționare reciprocă; eșecul școlar: dezadaptarea școlară, tulburările de învățare; problematica instruirii și educării copilului cu deficiențe (senzoriale, verbale, comportamentale, fizice și de intelect), a copilului abuzat (fizic, psihic, sexual), a copilului supradotat.–>● Dezvoltarea neuropsihică și relațiile interpersonale în colectivități: grupul de elevi, de adolescenți, de studenți.<!–>● Adaptarea organismului în creștere și dezvoltare la procesul instructiv-educativ, la antepreșcolari (0 – 3 ani): particularități igienice pe grupe de vârstă, jocurile și jucăriile, creșterea rezistenței nespecifice prin călirea organismului, somnul, programul instituționalizat din creșele de copii.–>● Adaptarea organismului în creștere și dezvoltare la procesul instructiv-educativ la preșcolari (3 – 7 ani): creșterea rezistenței nespecifice prin călirea organismului și educație fizică, odihna și somnul, deprinderea de a munci, programul instituționalizat din grădinițele de copii.<!–>● Adaptarea organismului în creștere și dezvoltare la procesul instructiv-educativ la elevi și studenți: capacitatea de lucru și curbele fiziologice zilnice, săptămânale, anuale, programul instituționalizat din școli și facultăți, orarul școlar, reușita școlară, orientarea școlară și profesională, creșterea rezistenței nespecifice prin călirea organismului și educația fizică, odihna și somnul.–>● Prevenirea și combaterea comportamentelor cu risc în colectivitățile de copii, adolescenți și tineri: obiceiurile alimentare, tabagismul, consumul de băuturi alcoolice, consumul de droguri, comportamentul sexual, comportamentele violente și distructive, comportamentele care duc la accidente, igiena buco-dentară, handicapul fizic și psihic. Se precizează cauzele, riscurile pentru sănătate, măsurile de prevenire și combatere.<!–>● Cerințe igienice privind instituțiile pentru ocrotirea, educarea și instruirea copiilor, adolescenților și tinerilor. Norme generale: amplasare, terenul, planificarea și organizarea clădirii, dotarea cu mobilier, noțiuni de ergonomie școlară, asigurarea microclimatului optim, jucăriile și materialele didactice, dezinfecția, dezinsecția și deratizarea, echipamentul de protecție sanitară a personalului, asistența medicală, menținerea stării de igienă, alimentația colectivă. Norme specifice pentru creșe, leagăne de copii, grădinițe, școli, universități.–>● Prevenirea și combaterea îmbolnăvirilor acute în colectivitățile de copii, adolescenți și tineri: factori de risc ai patologiei acute transmisibile, noțiuni despre patologia acută transmisibilă, factorii incriminați în patologia acută transmisibilă, boli acute transmisibile cu frecvență crescută, măsuri de prevenire și combatere a bolilor acute transmisibile.<!–>● Prevenirea și combaterea îmbolnăvirilor cronice în colectivitățile de copii, adolescenți și tineri: boli cronice și forme cronice ale unor boli acute, dispensarizarea bolnavilor cronici, eficiența măsurilor medicale în morbiditatea cronică.–>9.2.<!–>Tematica activităților practice● Metodologia aprecierii dezvoltării fizice: antropometria, indicatorii dezvoltării fizice definitori pe grupe de vârstă, diagnosticul individual al dezvoltării fizice în sistem sigmal și de percentile.–>● Metodologia aprecierii nivelului de dezvoltare neuro-psihică: strategii și metode de cercetare, psihodiagnoză.<!–>● Metodologia aprecierii programului de activitate și odihnă în creșe, grădinițe, școli și universități. Aprecierea reușitei școlare.–>● Metode de lucru ale medicului în orientarea școlară și profesională.<!–>● Metodologia aprecierii comportamentelor cu risc.–>● Metodologia aprecierii alimentației: calcularea rației alimentare pe grupe de vârstă, ancheta alimentară în colectivități, aprecierea stării de nutriție.<!–>● Metodologia aprecierii condițiilor igienico-sanitare din instituțiile de copii, adolescenți și tineri.–>● Expertiza unui proiect de construcție sau a unei construcții reprezentând o instituție de copii, adolescenți și tineri.<!–>● Organizarea și funcționarea cabinetelor de medicină școlară.–><!–>IGIENĂ–>4 ANI<!–>

> MEDIUL IN RELAȚIE CU SĂNĂTATEA UMANĂ(I.1) – 1,5 LUNI
> EPIDEMIOLOGIE – – 6 LUNI
● EPIDEMIOLOGIE GENERALĂ(I.2) – 3 luni
● EPIDEMIOLOGIE SPECIALĂ din care:
– EPIDEMIOLOGIA BOLILOR INFECȚIOASE (I.3)
– EPIDEMIOLOGIA BOLILOR NETRANSMISIBILE(I.4)
> SĂNĂTATE PUBLICĂ – – 6 LUNI
● MĂSURAREA ȘI EVALUAREA STĂRII DE SĂNĂTATE ȘI A
DETERMINANȚILOR EI(I.5)
● PROMOVAREA SĂNĂTĂȚII ȘI STRATEGII PREVENTIVE(I.6)
> BIOETICĂ (I.8) – 2 săptămâni
> BISTATISTICĂ ȘI INFORMATICĂ MEDICALĂ (I.9) – 2 LUNI
> MEDICINA OCUPAȚIONALĂ (I.10) – 2 LUNI
> IGIENA MEDIULUI (I.11) – 10 LUNI
> IGIENA ALIMENTAȚIEI ȘI NUTRIȚIEI(I.12) – 10 LUNI
> IGIENA COPIILOR, ADOLESCENȚILOR ȘI TINERILOR(I.13) – 10 LUNI

–><!–>┌─────────────────────────────┬────────────────────┬──────────┬───────────┐–>│ AN I │ AN II │ AN III │ AN IV │<!–>├─────────────────────────────┼────────────────────┼──────────┼───────────┤–>│I.1, I.2, I.3, I.4, I.5, I.6,│I.7, I.8, I.9, I.10,│I.11, I.12│I.12, I 13 │<!–>│ │I.11, │ │ │–>└─────────────────────────────┴────────────────────┴──────────┴───────────┘<!–>–> +

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII<!–>
CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR–>
BUCUREȘTI<!–>
CURRICULUM DE PREGĂTIRE–>
ÎN SPECIALITATEA<!–>
PSIHIATRIE PEDIATRICĂ–><!–>
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Centrului Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar București–>CURRICULUM DE PREGĂTIRE<!–>ÎN SPECIALITATEA–>PSIHIATRIE PEDIATRICĂ<!–>1.1.–>Definiție.Psihiatria și psihoterapia copilului și adolescentului se definește ca o practică medicală specializată în diagnosticarea, tratamentul, prevenirea și (re)abilitarea tulburărilor psihice, psiho somatice, psiho-organice și a celor psihologice, de etiologie mono sau multifactorială, apărute în perioada dezvoltării, până la vârsta de 18 ani.<!–>2.2.–>Durata pregătiriiDurata stagiilor de pregătire în specialitatea psihiatria copilului și adolescentului este de 5 ani, fiind în concordanță cu normele europene.<!–>Numărul de ore de pregătire teoretică include 1000 ore de învățământ.–>Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.<!–>Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).–>1 credit = 25 ore de instruire<!–>Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.–>La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.<!–>Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.–>Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.<!–>În cei 5 ani de studii postuniversitare, structura stagiilor va cuprinde 3 module:–>Modulul I: cunoașterea domeniului prin stagiu în specialitate<!–>Anul I: cursuri-conferințe formative–>Modulul II: domenii medicale complementare,<!–>Anul II: servicii medicale de legătură–>Modulul III: aprofundarea informațiilor de specialitate<!–>Anul III, IV și V: orientare spre domenii preferențiale de competență–>2.3.<!–>Structura stagiilor de pregătire pe ani de studiuanul I clinica de psihiatrie a copilului și adolescentului -12 luni–>cursul informativ în specialitate -10 luni<!–>psihologia dezvoltării -2 luni–>anul II neurologie pediatrică ––––– 3 luni<!–>psihiatrie adulți- 6 luni–>pediatrie–––––––––- 3 luni<!–>anul III, IV și V: stagiu de specialitate psihiatria copilului și adolescentului în serviciul clinic, LSM, spital zi, ambulator comunitar, psihoterapie și bioetică și stagiu opțional. 6 luni (de ex. Genetică psihiatrică, epidemiologie psihiatrică, psihiatrie comunitară, expertiză medicolegală psihiatrică, psihoterapie).–>Stagiile constau în:examinare clinică, completarea foii de observație și a evoluției, investigații, prezentări de cazuri, dublarea gărzilor, gărzi plătite, activități în ambulatoriu și comunitate, cercetare științifică și elaborare de lucrări individual sau sub coordonare, informare prin mijloace moderne (Medline, Internet, etc.)<!–>3.–>CONȚINUTUL ȘTIINȚIFIC AL MODULELOR3.1.<!–>modulul I…………….12 luni3.1.1.–>Informația teoretică trebuie să cuprindă un număr de 720 ore structurate de-a lungul celor 4 ani, din care primul an cursul…..10luni a 3 ore-săptămână=120 ore3.1.2.<!–>Tematica va cuprinde noțiuni de:dezvoltarea copilului și adolescentului(neuro-psihică, psiho-socială)simptome și sindroame specificeclasificarea internaționala(ICD, DSM) și diagnosticulfuncționalitatea familialăprincipii de terapie(farmacologică, abilitare, recuperare, familială, socializare, resocializare, comunitară)Cursul se finalizează prin examen, probă scrisă și oral–>3.1.3.<!–>Activitățile practice în clinicile universitare de specialitateconstau din examinarea cazului, completarea fișei, introducerea datelor în computer, urmărirea evoluției, prezentări de cazuri, referate,, familiarizarea cu examinarea psihologică, utilizarea de scale, interviuri, însoțirea pacienților la diferite explorări speciale, dublarea gărzilor, interviul familiei.–>MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni<!–>TEMATICĂ CURS (20 ore)I.–>Introducere în Bioetică- 2 ore1.<!–>Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu2.–>Contextul apariției bioeticii3.<!–>Definirea bioeticii4.–>Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.<!–>Teorii și metode în bioeticăII.–>Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 ore1.<!–>Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2.–>Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3.<!–>Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III.–>Relația medic-pacient I- 2 ore1.<!–>Valori ale relației medic-pacient2.–>Paternalism versus autonomie3.<!–>Modele ale relației medic-pacient4.–>Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV.<!–>Relația medic-pacient II- 2 ore1.–>Consimțământul informat2.<!–>Confidențialitatea în relația medic-pacient3.–>Relația medic-pacient minor4.<!–>Acte normative care reglementează relația medic – pacientV.–>Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1.<!–>Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2.–>Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3.<!–>Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI.–>Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1.<!–>Libertatea procreației2.–>Dileme etice în avort3.<!–>Etica reproducerii umane asistate medical4.–>Probleme etice în clonarea reproductivăVII.<!–>Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1.–>Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2.<!–>Probleme etice în stările terminale3.–>Tratamente inutile în practica medicală4.<!–>Eutanasia și suicidul asistat5.–>Îngrijirile paliativeVIII.<!–>Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1.–>Donarea de organe de la cadavru2.<!–>Donarea de organe de la persoana vie3.–>Etica alocării de resurse în transplantIX.<!–>Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1.–>Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2.<!–>Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3.–>Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4.<!–>Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5.–>Terapia genică6.<!–>Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX.–>Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1.<!–>Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2.–>Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3.<!–>Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4.–>Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5.<!–>Comitetele de etică a cercetării6.–>Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică<!–>TEMATICA SEMINARIILORI.–>Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII.<!–>Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1.–>Jurămîntul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2.<!–>Alternative ale jurământului lui Hipocrate3.–>Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII.<!–>Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1.–>Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2.<!–>Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3.–>Rolul comunicării în relația medic-pacientIV.<!–>Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1.–>Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2.<!–>Drepturile pacienților – reglementare legislativă3.–>Rolul comitetelor de etică din spitaleV.<!–>Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1.–>Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2.<!–>Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3.–>Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI.<!–>Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII.–>Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII.<!–>Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX.–>Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete 2 oreX.<!–>Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore–>3.2.<!–>modulul II …………..12 luni3.2.1.–>Domenii medicale complementare și de legătură3.2.1.1.<!–>Neurologie pediatrică………………3 luni (50 ore)Va familiariza medicul rezident cu acele afecțiuni neurologie ce determină modificări în dezvoltarea funcțiilor psihice pe perioada dezvoltării:Paraliziile cerebraleTumorile cerebraleEpilepsiile și sindroamele convulsiveTraumatismele cerebraleAfecțiuni neurologice cu transmitere genetică–>Activitățile practice se vor axa pe examinarea neurologică clinică și paraclinică (EEG, EMG, VCN, imagistică cerebrală TC, RMN,)<!–>3.2.1.2.–>Psihiatrie adulți………………………6 luni (100 ore)Va avea ca obiective recunoașterea și diagnosticarea bolilor psihice ale adultului, ce pot fi întâlnite la părinții copiilor ce sunt examinați.<!–>3.2.1.3.–>Pediatrie………………………………..3 luni (50 ore)Completează cunoștințele cu referire la:urgențe în pediatrie, neonatologie, Boli cronice:SIDA, TBC, neoplazii, diabet, Boli infecțioase: neuroviroze<!–>3.2.1.4.–>Stagiu opțional………………………6 luni (100 ore)La alegere pot fi domenii complementare<!–>Stagiul poate fi de 6 luni sau divizat în cel mult 3 stagii a 2 luni aplicații EEG, Ex Psihologic, neuroimagistică, abilitare, reabilitare, recuperare, servicii speciale (forensic, probațiune, autism, etc.)–>4.1.<!–>modulul III………………….30 luni4.1.1.–>CUNOȘTINȚE EXTINSE IN PSIHIATRIA ȘI PSIHOTERAPIA COPILULUI ȘI ADOLESCENTULUI ……….. 24 luni (400 ore)4.1.1.2.Informații teoreticeObținute prin traduceri, lecturarea și consultarea unor tratate de specialitate consacrate internațional, reviste de specialitate interne și internaționale,<!–>Documentare prin Internet În această etapă medicul rezident va desfășura activități de cercetare științifică sub îndrumare, va elabora în colaborare lucrări științifice și va avea colaborări la reviste de specialitate, va participa la conferințe naționale și internaționale cu lucrări. Va aprofunda studiile privind psihologia și psihopatologia familiei.–><!–>4.1.1.3.–>Instruirea în psihoterapie.Se va face prin participări la cursuri susținute de cadre universitare sau prin înscrierea la o formă de psihoterapii:individuală, de grup, familială,<!–>Este recomandată formarea cu precădere în psihoterapie familială.–>4.1.2 Activități practice<!–>4.1.2.1.–>Activitate în ambulatoriu Se vor desfășura în special consultații, activități de prevenție, participarea la diferite comisii (expertiză, orientare) programe de sănătate mentală, psihoprofilaxie4.1.2.2.<!–>Activitate în serviciile de recuperare-resocializare, abilitare4.1.2.3.–>Gărzi în serviciul clinic, programe terapeutice, activitate clinică cu supervizare5.1.<!–>STAGIU OPȚIONAL DE STUDII APROFUNDATE…………..6 luni (100 ore)Medicul rezident în ultimul an de studiu poate opta pentru un domeniu de interes specific în care să se instruiască ca de exemplu:sănătate mentală, psihoigienă, psihoprofilaxiemanagement în psihiatriepsihiatrie comunitarăpsihoterapiiurgențe în psihiatria copilului și adolescentuluipsihiatria și psihoterapia adolescentuluipsihiatria de legătură–>6.1.<!–>Recunoașterea specialității se face în urma examenului de specialitate, organizat în conformitate cu normele M.S.PPSIHIATRIE PEDIATRICĂ–>5 ANI<!–>┌─────┬──────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────┐–>│Anul │Psihiatria copilului și adolescentului │12 luni │<!–>│ I │ │ │–>├─────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤<!–>│ │Pediatrie │3 luni │–>│Anul ├──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤<!–>│ II │Neurologie pediatrică și EEG │3 luni │–>│ ├──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤<!–>│ │Psihiatrie adulți │6 luni │–>├─────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤<!–>│ │Bioetică │2 săptămâni │–>│Anul ├──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤<!–>│ III │Psihiatrie comunitară │6 luni │–>│ ├──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤<!–>│ │Psihiatria de urgență │2 luni │–>│ ├──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤<!–>│ │Psihiatria de legătură │6 săptămâni │–>│ ├──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤<!–>│ │Psihiatrie forensică │1 lună │–>│ ├──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤<!–>│ │Management sanitar │1 lună │–>├─────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤<!–>│Anul │Psihiatria și psihoterapia copilului și adolescentului │12 luni │–>│ IV │ │ │<!–>├─────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤–>│Anul │Psihiatria copilului și adolescentului │12 luni │<!–>│ V │ │ │–>└─────┴──────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┘<!–>–>
+

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII<!–>
CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR–>
BUCUREȘTI<!–>
CURRICULUM DE PREGĂTIRE–>
ÎN SPECIALITATEA<!–>
MEDICINĂ DE LABORATOR–><!–>
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Centrului Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar București–>CURRICULUM DE PREGĂTIRE<!–>ÎN SPECIALITATEA–>MEDICINĂ DE LABORATOR<!–>Specializarea în specialitatea Medicină de Laborator se realizează prin studiul următoarelor discipline medicale: Biochimie, Biologie moleculară, Genetică, Hematologie, Imunologie, Bacteriologie, Virusologie, Micologie, Parazitologie (criteriul organizatoric funcțional actual al laboratorului de analize medicale din unitățile sanitare) la care se adaugă studiul într-o serie de domenii nemedicale dar necesare pentru o formare profesională completă (management, biosiguranță, calitate, etc.)–>2.<!–>DURATA STAGIILOR – 5 ANICurriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.–>Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).<!–>1 credit = 25 ore de instruire–>Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.<!–>La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.–>Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.<!–>Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.–>┌──────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────┐<!–>│ Modulul │ Durata │–>├──────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤<!–>│Biochimie │I.1 – 8 luni │–>├──────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤<!–>│Biologie moleculară │I.2 – 3 luni │–>├──────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤<!–>│Genetică │I.3 – 3 luni │–>├──────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤<!–>│Imunologie │I.4 – 4 luni │–>├──────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤<!–>│Hematologie (10 l) și hematologie transfuzională (2 l) │I.5 – 12 luni │–>├──────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤<!–>│Bacteriologie │I.6 – 8 luni │–>├──────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤<!–>│Micologie │I.7 – 1 lună │–>├──────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤<!–>│Virusologie │I.8 – 4 luni │–>├──────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤<!–>│Parazitologie │I.9 – 3 luni │–>├──────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤<!–>│Managementul laboratorului │I.10- 2 luni │–>├──────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤<!–>│Bioetică │I.11- 2 săptămâni │–>├──────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤<!–>│Perfecționare aplicativă într-un domeniu curricular │ │–>│opțional și cu acordul coordonatorului de program │II.1 – 11 1/2 luni │<!–>└──────────────────────────────────────────────────────────┴───────────────────┘–><!–>–>I.1.<!–>STAGIUL DE BIOCHIMIE – 8 LUNITematica lecțiilor conferință/200 ore–>(1).<!–>METABOLISMUL PROTEICPeptide biologic active.Nivele de organizare a macromoleculelor proteice (structura primară, secundară, suprasecundară, terțiară, supraterțiară și quaternară a proteinelor).Biosinteza proteicăDegradarea aminoacizilor: reacțiile de transaminare și reacția de dezaminare oxidativă, degradarea scheletului de atomi de carbon.Biosinteza ureei.(2).–>ENZIMEStructura și caracterele generale ale enzimelor, tipuri de situsuri specifice.Izoenzime.<!–>Funcția catalitică a ARN.Noțiuni de cinetică enzimatică.(3).–>METABOLISMUL GLUCIDICGlicoliza.Gluconeogeneza.Ciclul acizilor carboxilici.(4).<!–>METABOLISMUL LIPIDICBiosinteza acizilor grași.Degradarea acizilor grași.Formarea corpilor cetonici; acetoacetatul ca sursă de energie.Derivați ai acizilor grași: prostaglandine, tromboxani, leukotriene.Biosinteza colesterolului.Acizii biliari.Lipoproteinele serice (structură, hiperlipoproteinemiile primare și secundare).(5).–>VITAMINE și HORMONI(6).<!–>APA și ELECTROLIȚI(7).–>MODIFICĂRI BIOCHIMICE ÎN:Patologia renală.Patologia hepatică.Patologia cardiacă și vasculară.Maladii metabolice și endocrine.(8).<!–>MARKERI TUMORALI(9)–>BIOCHIMIE ONCOLOGICĂ(10)<!–>BIOCHIMIA INFLAMAȚIEI(11)–>BIOCHIMIE GERIATRICĂ(12)<!–>BIOCHIMIE PEDIATRICĂ(13)–>TESTE BIOCHIMICE în TRANSPLANT(14)<!–>ORGANIZAREA și MANAGEMENTUL LABORATORULUI DE BIOCHIMIE, CONTROLUL CALITĂȚII ANALIZELOR(15)–>METODOLOGIA CERCETĂRII CLINICEa)<!–>în diagnosticul prenatal al unor afecțiuni produse de mutații punctiforme (ex. anemia drepanocitară, etc);b)–>tehnicile FISH ("fluorescence în situ hybridization") – cu detectarea microdelețiilor cromozomiale și stabilirea diagnosticului unor boli genetice (ex. sindromul Prader-Willi, sindromul Angelman, sindromul velo-cardio-facial, etc) sau a unor neoplazii;c)<!–>detectarea anomaliilor cromozomiale numerice și structurale în celulele interfazice, evidențierea prezenței în celule a genomurilor virale, etc.Stagiul practic/900 ore–>În cadrul acestui stagiul se vor desfășura 2 tipuri principale de activități:prezentarea bazei teoretice a testelor efectuate;efectuarea practică a testului respectiv.<!–>1 Cunoașterea principalelor tehnici, metode și aparate cu aplicații în Laboratorul Clinic de Biochimie.metode de măsură (spectrometrice, optice, etc)tehnici de separare (cromatografice, electroforetice)tehnici chimice, enzimatice și imunologice de recunoaștere și dozaresisteme analitice automatizate, mono și multiparametricetehnici de bază în Biologia Moleculară: extracție de acizi nucleici, PCR, Microarray–>2 Principalele teste de laborator. Principii, metode și tehnici de determinare și interpretarea rezultatelor; baremul activităților practice<!–>EXAMENUL DE URINĂ1.–>Examenul calitativ al urinii: determinarea pH-ului, densității, glucozei, al albuminei, urobilinogenului, sărurilor biliare și pigmenților biliari. – barem 100 determinări2.<!–>Examenul cantitativ al urinii: dozarea de glucoză, uree, acid uric, creatinină, amoniac, amilaza. – barem 50 determinări3.–>Examenul microscopic al sedimentului urinar – barem 100 determinări4.<!–>Examenul chimic al calculilor urinari – barem 25 determinări–>B.<!–>EXAMENUL BIOCHIMIC AL SÂNGELUI1.–>Substanțele minerale: clor, calciu, fier, sodiu, magneziu, potasiu – barem 100 determinări2.<!–>Electroforeza proteinelor – metode; variații fiziopatologice – barem 100 determinări3.–>Compuși azotați non-proteici: ureea, amoniacul, acidul uric, creatinina, bilirubina; metode de dozare; variații fiziopatologice – barem 100 determinări4.<!–>Glucoza: metode de dozare; variații fiziopatologice – barem 100 determinări5.–>Hiperglicemia provocată, insulinemia, hemoglobina glicozilată; metode de dozare și interpretarea rezultatelor; dg. de laborator al diabetului zaharat și parametri de monitorizare a pacientului diabetic; parametri biochimici de clasificare a diabetului zaharat. – barem 50 determinări.6.<!–>Corpii cetonici: metode de dozare; variații fiziopatologice; explorarea biochimică a comelor diabetice – barem 100 determinări.7.–>Lipidelor totale, colesterolului total și trigliceridelor: metode de dozare; variații fiziopatologice – barem 100 determinări.8.<!–>Lipoproteinele plasmatice, fracțiunile apo: metode de dozare; variații fiziopatologice – 50 determinări.9.–>Enzimele serice: metode de dozare; variații fiziopatologice – barem 100 determinăritransaminazele (TGP, TGO),creatinkinaza (CK), izoenzime;lactat dehidrogenaza (LDH), izoenzime;fosfataza acidă și alcalină;gamma glutamil transpeptidaza (GGT)amilaza;lipaza.C.<!–>EXAMENUL BIOCHIMIC L.C.R. metode de dozare; variații fiziopatologice – barem 25 determinări.D.–>EXAMENUL BIOCHIMIC AL SUCULUI GASTRIC metode de dozare; variații fiziopatologice – barem 50 determinări.I.2.<!–>MODULUL DE BIOLOGIE MOLECULARĂ – 3 luniOBIECTIVE ÎN CURSUL STAGIULUI DE BIOLOGIE MOLECULARĂ–>● Conferirea unor baze de înțelegere a tehnicilor și aplicațiilor de biologie moleculară în diagnosticul unor boli în cadrul laboratoarelor specializate din sistemul medical.<!–>● Medicii rezidenți trebuie să cunoască și să aplice condițiile de prelevare/pregătire a probelor biologice garantând securitatea pacienților și calitatea probelor biologice de analizat, precum și conservarea acestora; cunoașterea condițiilor de utilizare a diferitelor medii biologice, a precauțiilor legate de contaminarea probelor biologice și a laboratorului.–>● Înțelegerea unor probleme legate de structura laboratoarelor de biologie moleculară, a rezultatelor fals pozitive, fals negative în cadrul analizelor de biologie moleculară care stau la baza diagnosticului (și urmăririi evoluției) unor boli.<!–>● În cursul stagiului de biologie moleculară, medicii rezidenți trebuie să-și însușească aspectele teoretice și practice legate de tehnicile de biologie moleculară (inclusiv a principiilor de funcționare a aparaturii utilizate în mod curent în laboratoarele de biologie moleculară); să poată exprima o abordare critică asupra coerenței rezultatelor biologice în raport cu anumite aspecte nosologice. Acțiunile lor trebuie să țină cont de aspectele medico-legale ale profesiei cu înscrierea în cadrul legilor bioeticii.–>● De asemenea, medicii rezidenți trebuie să țină cont de respectarea controlului de calitate intern și extern conforme cu legislația în vigoare.<!–>A.–>PARTEA TEORETICĂ (50 ore)I.<!–>Dogma centrală a biologiei moleculare și aplicații medicale.Formularea dogmei centrale a biologiei moleculare.–>Materialul genetic și esența replicării ADN-ului.<!–>Implicații și aplicații medicale din studiul replicării ADN-ului.–>Esența transcrierii și aplicații medicale.<!–>Esența traducerii și aplicații medicale.–>Amendamente la dogma centrală a biologiei moleculare.<!–>II.–>Tehnici de analiză a acizilor nucleici.Extracția ADN-ului.<!–>Extracția ARN-ului.–>Bazele tehnologiei ADN-ului și importanța clonării ADN-ului.<!–>Reacția de amplificare a ADN-ului (PCR, "polymerase chain reaction"). Variante ale PCR, avantaje și dezavantaje. Aplicații clinice în diagnosticul molecular al bolilor genetice și al predispoziției ereditare la bolile comune, detectarea infecțiilor criptice virale și bacteriene, depistarea mutațiilor răspunzătoare de apariția cancerelor.–>Hibridizarea acizilor nucleici. Definiție și principii. Variante de hibridizare: tehnicile "dot-blot", "Southern-blot", "Northern-blot", hibridizarea în situ cromozomială și tisulară, hibridizarea cu ADN clonat, tehnologia "microarray" ("DNA chips").<!–>Aplicații clinice ale hibridizării:–>Enzimele modificatoare ale ADN-ului și digestia ADN-ului cu enzime de restricție. Analiza polimorfismului lungimii fragmentelor de restricție (RFLP; "restriction fragment length polymorphism") cu aplicații medicale în diagnosticul ADN indirect. Astfel, în medicina clinică se utilizează analiza polimorfismului RFLP ca markeri în analiza înlănțuirii genetice; importanța înlănțuirii dezechilibrate în distribuția haplotipurilor HLA și asocierea lor cu o serie de boli (în special cu cele autoimune: diabetul zaharat insulino-dependent, miastenia gravis, lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoidă, psoriazis-ul, spondilita anchilozantă, ș.a.). Analiza înlănțuirii genetice în diagnosticul purtătorilor heterozigoți ai unor gene recesive autosomiale sau situate pe cromozomul X (distrofia musculară Duchenne), sau în diagnosticul presimptomatic al bolilor autosomal dominante cu debut tardiv (boala Huntington, polipoza adenomatoasă familială, polichistoza renală, ș.a.).<!–>Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză și în gel de poliacrilamidă.–>Analiza heteroduplexurilor, analiza polimorfismului conformației ADN monocatenar (SSCP, "single strand conformation polymorphysm"), analiza ADN-ului în gel cu gradient denaturant (DGGE, "denaturing gradient gel electrophoresis") cu aplicații medicale în diagnosticul molecular al unor boli monogenice (fibroza chistică, fenilcetonuria, ș.a.).<!–>Secvențierea ADN-ului cu diferite aplicații clinice în Imunologia Transplantului,–>Virusologie, Oncologie.<!–>Studiul structurii, expresiei și funcției genelor: analiza diferențială a ARN mesager, analiza serială a expresiei genice (SAGE "serial analysis of gene expression"), tehnologia "microarray" ("DNA chips") aplicată la studiul expresiei genelor și în diagnosticul cancerului, bolilor cardiovasculare, dermatologice, inflamatorii, neurologice și genetice.–>III.<!–>Tehnici de analiză a proteinelorPurificarea proteinelor.–>Electroforeza proteinelor în sistem denaturant și nedenaturant și focalizarea izoelectrică.<!–>Cromatografia proteinelor.–>Difracția razelor X.<!–>Secvențierea proteinelor și cartografierea peptidelor.–>Dozarea proteinelor.<!–>Electroeluția.–>Electro-transferul.<!–>Identificarea cu anticorpi.–>Aplicații medicale ale tehnicilor de analiză a proteinelor în diagnosticul molecular al unor boli: hemoglobinopatii, anemii hemolitice congenitale prin defect de citoschelet (sferocitoză ereditară, boala Minkowski – Chauffard, eliptocitoza ereditară, piropoikilocitoza, stomatocitoza ereditară), distrofii musculare, leucemii.<!–>IV.–>Noțiuni de glicobiologie: definiție și tehnici de analiză a glucidelor celulare. Aplicații medicale legate de diagnosticul bolilor congenitale de glicozilare.B.<!–>PARTEA PRACTICĂa)–>Activarea celulelor T – receptorii celulelor T, recunoașterea epitopilor și moleculele accesorii în transducția semnalului.b)<!–>Citokinele și moleculele costimulatorii în activarea celulelor T.c)–>Răspunsul imun mediat prin celulele T – celule participante.a)<!–>Activarea celulelor B – interacțiunea cu celulele T și transducția semnalului.b)–>Producția de imunoglobuline și recunoașterea epitopilor.c)<!–>Izotipuri de anticorpi și maturarea răspunsului umoral.d)–>Procese biologice inițiate de anticorpi – mediate prin IgM, IgG, IgA, opsonizarea, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp – dependentă.e)<!–>IgE – structură, funcție, sinteză, reglare, receptori.f)–>Reacția IgE – mediată imediată și de fază tardivă.g)<!–>Complexele imune – proprietăți fizice, imunologice și mecanisme de clearance.a)–>Celulele "natural killer".b)<!–>Celulele killer activate de limfokine.c)–>Bazofile activate.a)<!–>Mediatori – preformați și neoformați.b)–>Celule efectoare în inflamație (alergică și altele).c)<!–>Mastocitele și bazofilele – structură, activare, mediatori preformați, metabolismul acidului arahidonic, prostaglandine, leucotriene, PAF.d)–>Eozinofilele – structură, activare, mediatori.1.<!–>Analiza proteinelor prin electroforeză pe gelul de poliacrilamidă cu sau fară denaturare, focalizarea izoelectrică pe geluri plate și cilindrice de poliacrilamidă, electroforeza bidimensională.2.–>Colorarea, interpretarea și uscarea gelurilor de poliacrilamidă.3.<!–>Electrotransferul proteinelor de pe gelul de poliacrilamidă pe hârtia de nitroceluloză, identificarea cu anticorpi a proteinelor transferate pe membrana de nitroceluloză, electroeluția proteinelor pe gelul de poliacrilamidă.4.–>Extracția ADN- ului din țesuturi (ficat).5.<!–>Extracția ADN-ului din sânge (leucocite).6.–>Tehnica PCR aplicată pentru detectarea mutațiilor în fibroza chistică, fenilcetonurie.7.<!–>Digestia ADN-ului cu enzime de restricție.8.–>Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză.EXAMEN1.<!–>Test scris din tematica teoretică.2.–>Proba practică (tehnicile de laborator utilizate în biologia moleculară).<!–>I.3.–>MODULUL DE GENETICĂ MEDICALĂ (3 LUNI)A.<!–>PARTEA TEORETICĂ (50 ore)1.–>Rolul factorilor genetici în producerea bolilor.a.<!–>Interacțiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor.b.–>Ecogenetica, nutrigenetica și farmacogenetica.c.<!–>Mutațiile: cauza majoră de boală.d.–>Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact și consecințe).e.<!–>Abordarea genetică în relația medic-pacient.2.–>Bolile cromozomiale.3.<!–>Bolile monogenice.4.–>Bolile multifactoriale.a.<!–>Anomaliile congenitale; tulburările de sexualizare.b.–>Bolile comune ale adultului: boala coronariană, HTA, DZ, astmul bronșic, boli neurodegenerative, psihozele, obezitatea.5.<!–>Retardul mental.6.–>Patologia genetică a sistemului imun.7.<!–>Genetica bolii canceroase.8.–>Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme și aparate.9.<!–>Profilaxia și tratamentul bolilor genetice.10.–>Probleme și dileme etice în genetica medicală.B.<!–>PARTEA PRACTICĂ9.–>Consultul genetic.10.<!–>Explorarile genetice.a.–>Cromozomiale.b.<!–>Moleculare.11.–>Sfatul genetic.12.<!–>Screeningul genetic (prenatal, neonatal, familial, populațional).13.–>Diagnosticul prenatal.EXAMEN<!–>3.–>Test scris din tematica teoretică.4.<!–>Proba practică (indicațiile consultului genetic, indicațiile, interpretarea și valoarea diagnostică a testării genetice prenatale și postnatale, indicațiile și utilitatea sfatului genetic, programe de screening genetic).I.4.–>Modulul de Imunologie (4 luni)Tematica lecțiilor conferință (60 ore)A.<!–>Anatomia și elementele celulare ale sistemului imunitar1.–>Organele limfoide: anatomie și funcție.2.<!–>Celulele relevante ale răspunsului imun, trăsăturile lor unice de identificare, selecția pozitivă și negativă în cursul ontogenezei.B.–>Mecanismele imunologice1.<!–>Imunitatea înnăscută și dobândită.2.–>Complexul major de histocompatibilitate – structura moleculară și funcția.3.<!–>Antigenele – structură, clasificare, procesare și prezentare.4.–>Alergenele – structură, epitopi.5.<!–>Imunogenetica.6.–>Imunitatea mediată prin celulele T.7.<!–>Imunitatea mediată prin celule B.8.–>Alte mecanisme imunologice, care implică:9.<!–>Interacțiuni receptor – ligand în funcționarea imună – molecule de adeziune, receptori pentru complement, receptori pentru IgE. Transducția semnalului ca rezultat al interacțiunii receptori – ligand. Polimorfismul genetic. Memoria imunologică.C.–>Modularea răspunsului imun.1.<!–>Citokine, chemokine, molecule de adeziune și factori de creștere.2.–>Inflamația și modularea ei.D.<!–>Imunitatea mucoaselor.1.–>Non-imunologică – enzime, acizi glicosali, flora normală.2.<!–>Imunologică – țesutul limfoid asociat mucoasei, procesarea antigenului, producția celulară și de anticorpi, traficul celular și procesul de "homing".3.–>Imunosupresia post transplantE.<!–>Imunologia transplantului.1.–>Mecanismele de rejet.2.<!–>Reacția grefă contra gazdă și gazdă contra grefă.F.–>Imunologia tumorală.1.<!–>Antigenele celulelor tumorale – antigene specifice tumorale unice și antigene tumorale asociate.2.–>Oncogene, gene tumorale supresoare, translocații cromozomiale.3.<!–>Mecanismele imunosupravegherii.G.–>Mecanisme imunoreglatoare.1.<!–>Mecanismele de toleranță.2.–>Rețele idiotipice.3.<!–>Apoptoza.–>II.<!–>Tematica activităților practiceProgramul de pregătire are la bază programa propusă de Comisia de Imunologie a Secțiunii de Biopatologie Medicală a Uniunii Europene ce cuprinde următoarele tematici:–>1.<!–>Estimarea cantitativă a imunoglobulinelor (Ig) din ser și alte produse biologice.2.–>Tehnici și metode de imunochimie: fracționare și purificare de proteine serice.3.<!–>Identificarea și caracterizarea crioglobulinelor.4.–>Detectarea calitativă și cantitativă a paraproteinelor.5.<!–>Cuantificarea subclaselor de imunoglobuline.6.–>Măsurarea proteinelor de fază acută.7.<!–>Cuantificarea componentelor complementului, incluzând calea clasică și alternativă.8.–>Analize funcționale ale activității hemolitice a complementului.9.<!–>Evidențierea autoanticorpilor (ANA, ANCA, anticorpi anti-dsDNA, etc).10.–>Măsurarea IgE total și specific.11.<!–>Evaluarea statusului imun în boli neoplazice.12.–>Detectarea markerilor de suprafață și citoplasmatici în imunodeficiențe (cuantificarea subseturilor limfocitare și ale altor celule, imunofenotipare în boli limfoproliferative, analiza ciclului celular ADN, citotoxicitate).13.<!–>Teste de funcționalitate ale limfocitelor determinate prin testul de proliferare după stimulare cu mitogene și antigene.14.–>Testarea funcționalității neutrofilelor și macrofagelor (chemotaxie, fagocitoză, eliberare radicali liberi de oxigen).15.<!–>Măsurarea producției de citokine și cuantificarea în vitro, analiza profilelor Th1/Th2.16.–>Tipizarea HLA prin metode moleculare și serologice.17.<!–>Apoptoză.18.–>Tehnici și metode de imunohistopatologie.19.<!–>Tehnici de izolare și purificare a populațiilor celulare, cultivare și crioprezervare.20.–>Hibridoame și anticorpi monoclonali.21.<!–>Citometrie în flux.22.–>PCR.23.<!–>Dobândirea cunoștințelor necesare asigurării controlului unei practici de laborator corespunzătoare (Good Laboratory Practice).IV.–>Demonstrarea abilităților de comunicare și cercetare1.<!–>Referate generale – cel puțin 1 prezentare.2.–>Referat specific de validare a importanței și valorii unei anume metode de investigație imunologică în diagnosticul clinic – 1 prezentare.Participarea la o temă de cercetare în domeniul Imunologiei – la latitudinea îndrumătorului de stagiu.<!–>1.5.–>STAGIUL DE HEMATOLOGIE (10 luni) și HEMATOLOGIE TRANSFUZIONALĂ (2 luni)1.5.1.<!–>Tematica lecțiilor conferință (200 ore)● Laborator clinic–>● Hematologie<!–>(1).–>Hematopoezageneralitățicelula stem(2).<!–>Structura măduvei osoase – (noțiuni de embriologie)(3).–>Seria eritrocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții)(4).<!–>Seria granulocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții)(5).–>Seria megacariocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții)(6).<!–>Seria monocit – (morfologie, citochimie, genetică, funcții)(7).–>Seria limfatică: organe limfatice centrale; populații limfocitare (funcția imună; citochimia; genetica)(8).<!–>Algoritmul unei anemii; clasificări; anemii hipocrome.(9).–>Metabolismul Fe. Metabolismul acidului folic și vitamina B12.(10).<!–>Anemii macrocitare și megaloblastice (diagnostic de laborator)(11).–>Anemii hemolitice.generalitățiclasificare(12).<!–>Anemii hemolitice dobândite (schema de investigații în laborator).(13).–>Imunoserologia unei anemii hemolitice.(14).<!–>Anemii hemolitice congenitale.Anemii cu defect de membrană, enzimopatii, hemoglobinopatii.–>(15).<!–>Exploatarea unor anemii hemolitice congenitale.(16).–>Leucemii acute (citogenetică, clasificare, citochimie, morfologie, fenotipare cromozomiale).(17).<!–>Sindromul mielodisplazic.(18).–>Sindromul mieloproliferativ cronic.(19).<!–>Sindromul limfoproliferativ cronic.Leucemie limfatică cronică.Boli proliferative limfatice de graniță.Generalități limfoame.(20).–>Limfoame non-Hodgkiniene (citogenetică, diagnostic laborator, clasificare).(21).<!–>Boala Hodgkin – (fenotipare, clasificare, diagnostic de laborator).(22).–>Gamapatii monoclonale maligne.(23).<!–>Gamapatii monoclonale benigne.(24).–>Hemostaza (generalități).(25).<!–>Exploatarea unui sindrom hemoragipar.(26).–>Purpura trombocitopenică.(27).<!–>Coagulare intravasculară diseminată.(28).–>Boala tromboembolică și fibrinoliza.(29).<!–>Porfirii – clasificare, diagnostic.1.5.2.–>Baremul activităților practice1.<!–>Recoltare: 102.–>Colonare: 103.<!–>V.S.H.; Hematocrit: 104.–>Indici eritrocitari: 105.<!–>Reticulocite: 206.–>Citochimie – F.A.L.; P.A.S.; Sideroblaști; peroxidaze: 207.<!–>Test Hamm: 58.–>Test Coombs – anti Ig G, -anti C: -59.<!–>Celule lupice: 1010.–>Determinări F.A.N.: 511.<!–>Imunograma: 512.–>Determinări complement seric, proteina C reactivă: 1013.<!–>Test sucroza, aglutinina la rece, anticorpi bifazici: 1014.–>Grupe sanguine și RH: 515.<!–>Electroforeza – imunoelectroforeza: 1016.–>Timpii de hemostază: materiale, tehnica de lucru, interpretare: 1017.<!–>Examinare frotiu sânge periferic cu formulă leucocitară: 5018.–>Examinare frotiu medular: 25I.6.<!–>MODULUL BACTERIOLOGIE – 8 luniTematica lecțiilor conferință (160 ore)–>Bacteriologie generală<!–>1.–>Microbiologia medicală – importanța în diagnosticul, tratamentul și prevenirea bolilor infecțioase. Aplicații în managementul cazurilor clinice și al situațiilor epidemice naturale și induse (2 conferințe).2.<!–>Morfologia și structura celulei bacteriene (2 conferințe).Peretele celular și membrana citoplasmatică.Citoplasma – factori citoplasmatici (Plasmidele).Nucleul – cromozomul și variabilitatea genetică la bacterii.2.–>Noțiuni de microbiologie moleculară (2 conferințe).3.<!–>Fiziologia bacteriană (2 conferințe).NutrițiaRespirațiaCreșterea – multiplicareaAplicații – cultivarea, principii de izolare și identificare, caracterizare fenotipică4.–>Comportamentul bacteriilor față de agenți fizici, chimici și biologici (5 conferințe).Agenți fizici: desicație, căldură, radiații, sterilizare.Agenți chimici: dezinfectante, antiseptice, acizi, baze, coloranți.Agenți biologici.Bacteriocine.Bacteriofagi.Antibiotice.5.<!–>Interacțiunea bacterie – gazdă (5 conferințe).● Patogenitatea bacteriilor.Mecanisme de patogenitate.Bacterii patogene și condiționat patogene.–>● Rezistența naturală.Factori nespecifici de rezistență antiinfecțioasă.<!–>● Rezistența dobândită.Antigenele bacteriene.Factori de apărare specifică: umorali, celulari.–>● Particularități ale imunității antimicrobiene: bacteriană, virală, parazitară.<!–>6.–>Clasificarea și nomenclatura bacteriilor în grupe bacteriene cu importanță în patologia umană. Conservarea tulpinilor. Colectii de tulpini microbiene (1 conferință).7.<!–>Controlul infecțiilor în spital și în comunitate (1 conferință).Bacteriologie specială–>8.Grupe bacteriene cu importanță în patologia umană *)Notă *) Pentru fiecare familie/gen/specie se vor trece în revistă: definiție/descriere, habitat, microscopie, cultivare, patogenie, sindroame clinice, diagnostic de laborator (produse patologice, microscopie, cultivare, identificare, antibiogramă), tratament, elemente de epidemiologie.Bacili gram negativ glucozo-fermentativi.● Familia Enterobacteriaceae (7 conferințe).Genul: Escherichia, Shigella, Edwarsiella, Salmonella, Citrobacter, Klebsiella, Enterobacter, Hafnia, Serratia, Proteus, Morganella, Providencia, Yersinia, altele descrise în patologie.<!–>● Familia Vibrionaceae (2 conferințe).Genul: Vibrio, Plesiomonas, Aeromonas–>Bacili gram negativ glucozo-oxidativi (1 conferință).Familia Pseudomonadaceae. Genul Pseudomonas.<!–>Bacili gram negativ glucozo-nefermentativi (1 conferință).Genul: Acinetobacter, Moraxella, Kingella, Branhamella, Alcaligenes.–>Bacili gram negativ aerobi (3 conferințe).Genul: Brucella, Bordetella, Legionella, Francisella Bacili gram negativ aerobi/facultativ anaerobi (2 conferințe).Genul: Haemophilus, Flavobacterium, Streptobacillus.<!–>Bacili gram negativ anaerobi (1 conferință).Genul: Bacteroides, Fusobacterium, Leptotrichia.–>Bacterii gram negative încurbate/helicoidale (1 conferință).Genul: Campylobacter, Vibrio.<!–>Bacili gram pozitiv nesporulați (1 conferință).Genul: Lysteria, Erysipelotrix, Lactobacillus.–>Bacili gram pozitiv sporulați (3 conferințe).Genul: Bacillus, Clostridium.<!–>Bacili gram pozitiv la limită (coryneformi) (1 conferință).Genul: Corynebacterium, Propionibacterium, Eubacterium.–>Coci gram pozitivi (3 conferințe).<!–>● Familia Micrococcaceae.Genurile: Staphylococcus, Micrococcus.–>● Familia Streptococcaceae.Genul: Streptococcus.<!–>Coci gram negativ (1 conferință).Genul: Neisseria.–>Bacili alcoolo-acido-rezistenți (2 conferințe).Genul: Mycobacterium.<!–>Bacteriile spiralate (3 conferințe).Genul: Treponema, Borellia, Leptospira.–>Bacterii simbiotice (2 conferințe).<!–>● Familia Rickettsiaceae.Genul: Rickettsia.–>● Familia Chlamydiaceae.<!–>Genul: Chlamydia.–>Bacterii cu perete celular deficient (1 conferință).Genul: Mycoplasma, Ureaplasma, Achoplasma, Spiraplasma.<!–>Total conferințe: 54–>Baremul activităților practice (lp – lucrare practică, d = demonstrație)<!–>1.–>Microscopiaoptica: directă, contrast de faza (lp)în imunofluorescență (d)2.<!–>Coloranții în microbiologiegram (lp)albastru de metilen (lp)Ziehl-Neelsen (lp)Giemsa(lp)speciale (Spori, Rickettsia etc.)3.–>Medii de culturănutritive, de conservare și transport (lp)de izolare – îmbunătățire, selective (lp)4.<!–>Teste de identificare: sisteme convenționale, sisteme rapide: sisteme microtest, sisteme automate(d);5.–>Controlul sterilizării prin:agenți fizici (d)agenți chimici (lp, d)6.<!–>Testarea sensibilității la antibiotice și chimioterapiemetoda difuzimetrică (lp)metoda diluțiilor (d)E – test7.–>Tipizări bacteriene prin agenți biologiciantibiotipia (lp)fagotipia (lizotipia) (lp)bacteriocino/geno/tipia (d)8.<!–>Toxinogeneza: metode de evaluare/Titrare – în vitro (lp) – în vivo (d)9.–>Virulența: metode de evidențiereîn vitro (enzimatic, culturi de celule) (d)în vivo (d)10.<!–>Tehnici de evaluare a răspunsului imun specific antibacterian:umoral: diagnosticul serologic (lp)în vitrometode convenționale: aglutinare, precipitare (în lichid, în gel), fixarea complementului, inhibarea hemaglutinării, imunofluorescența (lp și d)metode moderne (Latex aglutinarea, coaglutinarea, imunodifuzia radială, imuno-bloting, ELISA, RIA, etc.) (lp și d)în vivoreacții imunodiagnostice (DICK, Shik, Schultz-Charlton) (d)teste de imunoprotecție pe animal (d)11.–>Testarea stării de hipersensibilitate în vivo la tuberculină (d)12.<!–>Izolarea bacteriilor din:● Materii fecale – Coprocultura (lp)–>● Sânge – Hemocultura (d)<!–>● Urină – Urocultura (lp)–>● L.c.r. (d)<!–>● Exsudat faringian (lp)–>● Exsudat nazal (lp)<!–>● Exsudat otic (d)–>● Exsudat conjunctival (d)<!–>● Spută (lp)–>● Exsudat pleural (d)<!–>● Exsudat peritoneal (d)–>● Secreție uretrală (d)<!–>● Secreție vaginală (d)–>● Secreție col uterin (d<!–>● Lichid articular (d)–>● Exsudat abcese părți moi (d)<!–>● Alimente–>● Apă<!–>13.–>Identificarea bacteriilor de interes medical (lp și d)● Enterobacteriaceae<!–>● Vibrio–>● Campylobacter, Helicobacter<!–>● Pseudomonas–>● Bacili gram negativ nefermentativi: Acinetobacter, Moraxella, Kingella, Alcaligenes<!–>● Bacili gram negativ anaerobi (d)–>● Brucella<!–>● Bordetella–>● Legionella<!–>● Haemophilus–>● Lysteria<!–>● Bacillus–>● Clostridium<!–>● Corynebacterium–>● Staphylococcus<!–>● Streptococcus–>● Neisseria<!–>● Mycobacterium–>● Treponema<!–>● Borellia–>● Leptospira<!–>● Rickettsia–>● Chlamydia<!–>● Mycoplasma, Ureaplasma–>I.7.<!–>MODULUL MICOLOGIE – 1 lunaTematica lecțiilor conferință (20 ore)–>1.<!–>Biologia și morfologia fungilor. Clasificare. Metode de laborator pentru cercetarea morfologiei și fiziologiei fungilor.2.–>Genul Candida. Infecțiile candidomicotice.3.<!–>Genul Cryptococus. Criptococoza.Genul Histoplasma. Histoplasmoza.–>4.<!–>Infecții produse de ciuperci "oportuniste" din genul Aspergillus (aspergiloza) șiGeotrichum (geotricoza).–>5.<!–>Fungii dermatofiți: genul Microsporum, genul Trichophyton, genul Epidermophyton.6.–>Agenti antifungici. Antifungigrama.Baremul activităților practice.<!–>1.–>Diagnosticul de laborator al candidomicozelor. lp2.<!–>Diagnosticul de laborator al criptococozei. d3.–>Diagnosticul de laborator al histoplasmozei. d4.<!–>Diagnosticul de laborator al aspergilozei. d5.–>Diagnosticul de laborator al infecțiilor produse de dermatofiți. d6.<!–>Antifungigrama. lpI.8.–>MODULUL VIRUSOLOGIE – 4 luniTematica lecțiilor conferință<!–>Virusologie generală – 40 ore–>1.<!–>Generalități despre virusuri. Taxonomie virală. Structura virusurilor. 2 ore2.–>Diferențe virusuri – prioni. Encefalopatii spongiforme transmisibile. 2 ore3.<!–>Replicarea virusurilor. 2 ore4.–>Genetică virală. 1 oră5.<!–>Funcționarea celulei parazitate viral. 1 oră6.–>Patogenia infecției virale. Persistența virală. 2 ore7.<!–>Imunitatea în viroze. Efectorii imunității naturale. Interferoni. Efectorii imunității dobândite. 8 ore8.–>Chimioterapie antivirală. Rezistența la antivirale – 3 ore9.<!–>Noțiuni de epidemiologie a virozelor. 2 ore10.–>Diagnostic de laborator în virusologie. Izolarea și cultivarea virusurilor. Diagnosticul răspunsului imun celular și umoral în viroze. Diagnostic prin evidențierea genomului viral. 2 ore11.<!–>Evoluția virusurilor. Zoonoze. 4 ore12.–>Vaccinuri virale. 4 ore13.<!–>Principalele sindroame de etiologie virală. 5 ore14.–>Co-infecții bacterii-virusuri și virusuri-virusuri. 2 oreVirusologie specială – 63 ore<!–>1.–>Picornaviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, vaccinuri anti polio. Medicamente antivirale – 4 ore2.<!–>Gastroenterite virale. Agenți etiologici virali implicați în GEV. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, metode de prevenție – 4 ore3.–>Arbovirusuri. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, metode de profilaxie și tratament – 4 ore4.<!–>Rhabdoviridae. Structură, sensibilitate la agenți fizico-chimici, habitat, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, vaccinarea antirabică – 3 ore5.–>Ortomixoviridae. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Gripa Aviară. Vaccinuri antigripale. Medicamente active pe virusurile gripale – 4 ore6.<!–>Paramyxoviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, metode de profilaxie – vaccinarea MMR – 4 ore7.–>Retroviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie – 3 ore8.<!–>HIV-SIDA. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Infecția HIV versus SIDA, diferențiere prin argumente clinice și de laborator. Terapia antiretrovirală – 5 ore9.–>Parvoviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie – 2 ore10.<!–>Virusuri hepatitice cu transmitere fecal-orală. Definiții. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Metode de profilaxie și tratament – 3 ore11.–>Virusuri hepatitice cu transmitere parenterală. Definiții. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Metode de profilaxie și tratament – 4 ore12.<!–>Adenoviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie – 3 ore13.–>Herpesviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Medicamente active pe herpesvirusuri – 3 ore14.<!–>Papovaviridae. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Implicarea papilomavirusurilor umane în carcinomul de col uterin – 4 ore15.–>Poxviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, vaccinare – 2 ore16.<!–>Virusuri și cancer. Oncogene și antioncogene. Celule transformate viral. Virusuri ADN și ARN implicate în carcinogeneză – 5 ore17.–>Virusuri emergente. Filovirusuri. Arbovirusuri. Coronavirusul SARS – 3 ore18.<!–>Diagnosticul și prevenirea infecțiilor virale cu potențial bioterorist – 3 oreActivități practice (20 săptămâni)1.–>Principii generale de diagnostic virusologic. Prelevare, transport, prelucrarea produselor patologice. Stocarea tulpinilor. Etichetare și evidență (traseibilitate). Organizarea unei colecții de tulpini virale. Situri pe internet. Siguranța activității în laborator. Tehnicile de decontaminare și sterilizare. Întreținerea și controlul aparaturii în laboratorul de virusologie. Controlul de calitate. Standardizare și acreditare. Cunoștințe necesare unui management corect al datelor. 1 săptămâna2.<!–>Culturi de celule. Criterii de clasificare. Dotarea și menținerea laboratorului de culturi de celule. Menținerea aparaturii aferente. Surse de obținere a unor culturi de celule. Prepararea și controlul mediilor de cultură. Metode de obținere a culturilor celulare primare și a liniilor celulare. Variante de cultivare: roller, culturi pe suport, culturi în suspensie. Alte utilizări ale culturilor de celule (citotoxicitate, izolări de bacterii, micoplasme, chlamidii etc). Aplicații practice în diagnosticul virusologic; producția de vaccinuri virale; producția de anticorpi monoclonali. 2 săptămâni3.–>Izolarea virusurilor pe culturi de celule. Efecte citopatice. Tehnici histologice aplicate la culturi de celule. Izolarea virusurilor pe culturi de celule. Titrarea infectivității pe culturi celulare [DIC(50) PFU]. 2 săptămâni4.<!–>Diagnosticul serologic viral (I). Tehnici clasice de serologie. Prelucrarea probelor pentru diagnosticul serologic viral. Reacția de hemaglutinare și reacția de hemaglutinoinhibare. Virusuri hemaglutinante și hemadsorbante. Seroneutralizarea. Principiu. Tehnică. Interpretare. 1 săptămână5.–>Diagnosticul serologic viral (II). Tehnici imunoenzimatice. ELISA indirectă, de competiție, de captură. Westen Blot. RIBA. Dot blot. Principiu. Tehnică. Interpretare 1 săptămână6.<!–>Evidențierea genomului viral. Mod de funcționare și întreținere a aparaturii. Prepararea reagenților. Recoltarea probelor. Izolare/purificare ARN/ADN. Reacția de hibridizare genică. PCR și RT-PCR. Real time PCR. Electroforeză. Evidențierea ampliconilor. Tehnici colorimetrice de evidențiere pentru proteine și pentru acizi nucleici. 1 săptămână7.–>Diagnosticul rapid în viroze respiratorii. Agenți etiologici posibili: v.gripale, paragripale, virusul respirator sincițial, adenovirusuri. Algoritmul diagnosticului în caz de epidemii/pandemii. Izolarea agentului viral. Evidențierea virusului direct din produsul patologic. Izolare în culturi de celule. Reacții imunofluorescentă directă/indirectă. Kituri imunoenzimatice pentru detecția antigenelor virale. Diagnostic molecular prin evidențierea genomului viral. Serologie. 1 săptămână8.<!–>Diagnosticul de laborator al bolii diareice de etiologie nonbacteriană. Agenți etiologici posibili: rotavirusuri, calicivirusuri. Recoltarea produselor patologice. Reacții imunoenzimatice. Reacții de latex aglutinare. Diagnostic molecular prin evidențierea genomului viral 1 săptămână9.–>Diagnosticul de laborator al virozelor cutanate și infecțiilor oculare. Agenți etiologici posibili: virusurile herpetice (HSV 1, HSV 2, varicela zoster, CMV, Epstein Barr); adenovirusurile, v. rujeolos, v.rubeolos. Izolarea agentului viral. Metoda shell vial. Evidențierea virusului direct din produsul patologic. Imunofluorescența. Serologie. Evidențierea genomului viral. 1 săptămână10.<!–>Diagnosticul de laborator al infecțiilor virale ale sistemului nervos central. Agenți etiologici posibili: enterovirusuri (v. Polio; v. Coxsackie; v. ECHO); v. urlian; v. rujeolei; v. herpetice; v. rabic, arbovirusuri. Metode de izolare virală. Evidențierea virusului direct din produsul patologic. Identificarea virală – reacția de virusneutralizare. Serologie. Evidențierea acizilor nucleici virali. 1 săptămână11.–>Diagnosticul de laborator al bolilor cu transmitere sexuală de etiologie virală. Agenți etiologici posibili: herpesvirusuri, papilomavirusuri. Izolare virală pe culturi de celule, detecția antigenelor virale prin imunofluorescență/EIA. Diagnostic serologic. PCR pentru ADN papilomavirusuri umane și genotipare pentru evidențierea genotipurilor cu risc oncogen crescut. Diagnosticul BTS determinate de chalmidii și mycoplasme. 1 săptămână12.<!–>Diagnosticul de laborator în infecțiile virale congenitale și perinatale. Agenți etiologici posibili. (v. rubeolos, HSV2, v. Citomegalic, v. Epstein Barr etc). Detecția antigenelor virale (herpes simplex, CMV) prin imunofluorescență. Diagnostic serologic. Detecția genomului viral (PCR pentru ADN CMV și ADN EBV). Diagnosticul virozelor ce beneficiază de profilaxie prin vaccinare (rujeolă, rubeolă, oreion, varicelă etc) 1 săptămână13.–>Diagnosticul de laborator al hepatitelor virale acute. Diagnostic serologic. Detecția genomului viral-tehnici calitative 1 săptămână14.<!–>Diagnosticul de laborator al hepatitelor virale cronice. Diagnostic serologic. Detecția genomului viral – tehnici cantitative. Genotipare. Markeri predictivi ai evoluției infecției. 2 săptămâni15.–>Diagnosticul de laborator al infecției cu virusul imunodeficienței umane dobândite (HIV) și a altor agenți virali cu transmitere parenterală. Risc profesional și al infecțiilor iatrogene. Izolarea agenților virali. Serologie – screening ELISA. Criterii de pozitivitate. Diagnosticul de confirmare în infecția cu HIV. Western Blot. Principii. Tehnica. Interpretare. Imunofluorescența. 1 săptămână16.<!–>Markeri predictivi ai evoluției infecției HIV. Antigenemia p24. Tehnici de determinare a încărcării virale. Genotipare. Determinarea rezistenței la antivirale 2 săptămâni–>Barem activități obligatorii:1.<!–>Prepararea și controlul mediilor de cultură – 10 activități2.–>Menținerea culturilor de celule în 10 pasaje succesive – 10 activități.3.<!–>Determinarea viabilitatii celulare – 10 activități4.–>Izolarea virusurilor citopatogene pe culturi de celule – 20 activități5.<!–>Recunoașterea efectelor citopatice pe frotiuri colorate – 20 activități6.–>Titrarea infectivității pe culturi celulare – 5 activități7.<!–>Prelucrarea probelor pentru diagnosticul virusologic – câte 10 probe8.–>Reacția de hemaglutinare și reacția de hemaglutinoinhibare – câte 20 reacții9.<!–>Seroneutralizarea – câte 10 reacții10.–>Detecția antigenelor virale prin imunofluorescență (v. respiratorii, herpesvirusuri) – 30 probe11.<!–>Tehnici imunoenzimatice ELISA pentru detecția markerilor infecțiilor cu virusuri hepatitice (VHA; VHB; VHC; VHD) – câte 50 reacții12.–>Tehnici RIBA/Western Blot pentru confirmarea infecției VHC – câte 20 reacții13.<!–>Tehnici imunoenzimatice ELISA pentru diagnosticul de triaj al infecției HIV – câte 30 reacții14.–>Tehnica Western Blot pentru confirmarea infectiei HIV – câte 20 reacții15.<!–>Izolare/purificare ARN/ADN viral din diferite produse patologice- câte 20 reacții16.–>PCR și RT-PCR calitativ pentru amplificarea acizilor nucleici virali- câte 20 de reacții17.<!–>PCR și RT-PCR cantitativ pentru determinarea încărcării virale în infecția cu VHB, VHC și HIV – câte 20 reacții18.–>Detecția ampliconilor după electroforeză – 20 de reacții19.<!–>Reacția de hibridizare (Southern/Northern) – 20 reacții20.–>Genotipare HPV – 20 reacții<!–>I.9.–>MODULUL PARAZITOLOGIE – 3 luniTematica lecțiilor conferința (I – IX), 50 ore<!–>Baremul activităților practice (Tehnici de diagnostic)I.–>Diagnosticul infecțiilor parazitare cu localizare digestivăA.<!–>Infecții determinate de protozoare patogene: amoebioza, giardioza, criptosporidioza,B.–>Infecții determinate de helminți: cestodoze (tenioze, himenolepidoza, botriocefaloza), trematodoze (fascioloza, schistosomioza intestinală), nematodoze (ascaridioza, trichocefaloza, oxiuroza, strongiloidoza, hoockworms)Tehnici de diagnostic:<!–>1.–>Examenul coproparazitologic direct între lamă și lamela, în ser fiziologic și Lugol.2.<!–>Examenul coproparazitologic prin concentrarea probelor: metodele Willis, Tellemann – Langeron, Kato – Miura.3.–>Tehnici speciale: coprocultura pe mediu Loeffler, coprocultura pe cărbune, amprenta anală, colorația Ziehl – Nielsen modif. Hendricson4.<!–>Tehnici pentru depistarea coproantigenelor: metoda imunoenzimatică, reacția de imunofluorescență cu anticorpi monoclonali marcați.II.–>Examenul parazitologic al sângeluiA.<!–>Diagnosticul hematologic al malariei.B.–>Diagnosticul hematologic al babesiozei.C.<!–>Diagnosticul hematologic al tripanosomiozelor.D.–>Diagnosticul hematologic al filariozelor hemolimfatice.Tehnici de diagnostic:<!–>1.–>Tehnica frotiului.2.<!–>Tehnica picăturii groase.III.–>Examenul parazitologic al sputei și al secreției laringo – traheale:A.<!–>Diagnosticul pneumocistozei.B.–>Sindromul Loeffler.Tehnici de diagnostic:1.<!–>Colorația Giemsa.2.–>Colorația cu albastru de toluidină.3.<!–>Tehnici de depistare a antigenelor parazitare.–>IV.<!–>Diagnosticul parazitozelor cu localizare tisulară (cutanată și viscerală):A.–>Diagnosticul leishmaniozei cutanate și viscerale.B.<!–>Diagnosticul cisticercozei.C.–>Diagnosticul hidatidozei.D.<!–>Diagnosticul trichinelozei.E.–>Diagnosticul filariozelor cutaneodermice.F.<!–>Diagnosticul sindromului de "Larva migrans viscerală".G.–>Diagnosticul sindromului de "Larva migrans cutanată".Tehnici de diagnostic:1.<!–>Colorația Giemsa.2.–>Cultivarea formelor promastigote de Leishmania pe mediul NNN.3.<!–>Teste serologice imunoenzimatice.–>V.<!–>Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia sarcinii:A.–>Diagnosticul toxoplasmozei congenitale.Tehnici de diagnostic:1.<!–>Izolarea parazitului din produsele patologice.2.–>Teste serologice imunoenzimatice și imunoflorescență indirectă.3.<!–>Teste de tip PCR.4.–>Teste pentru depistarea antigenelor circulante cu anticorpi monoclonali marcați.<!–>Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia tractului urogenital:A.–>Diagnosticul trichomonozei urogenitale,B.<!–>Diagnosticul schistosomiozei cu S. haematobium.–>Tehnici de diagnostic:1.<!–>Examenul secreției vaginale.2.–>Examenul secreției uretrale.3.<!–>Examenul secreției prostatice.4.–>Examenul sedimentului urinar.5.<!–>Tehnici de cultivare.–>VII.<!–>Diagnosticul afecțiunilor SNC produse de amoebele libere potențial patogene aparținând genurilor Naegleria și AcanthamoebaTehnici de diagnostic:–>1.<!–>Tehnici de izolare a amoebelor.2.–>Tehnici de cultivare a amoebelor.3.<!–>Examinarea L.C.R. ului.VIII.–>Eozinofilia și infecțiile parazitareIX.<!–>EctoparazițiA.–>Clasa Arahnida, Familia Ixodidae: genul IxodesB.<!–>Clasa Arahnida, Familia Ixodidae: genul SarcoptesC.–>Clasa Insecta, Familia Pediculidae: genurile Pediculus și Ptirius<!–>I.10.–>MODULUL MANAGEMENT – 2 luniTematica lecțiilor conferință (30 ore)1.<!–>Organizarea unui laborator de analize medicale (2 conferințe)a.–>planificarea activităților;b.<!–>amenajarea și organizarea spațiului laboratorului, utilități, mobilier și echipamente;c.–>managementul personalului, evaluarea personalului;d.<!–>aprovizionarea cu reactivi, materiale, echipamente și servicii (ex. întreținere, service, etalonări, eliminare deșeuri etc), gestiunea stocurilor, etc;e.–>întocmirea bugetului laboratorului. Finanțarea serviciilor laboratorului;2.<!–>Normele de funcționare a laboratoarelor de analize medicale (1 conferință).3.–>Biosiguranța și biosecuritatea laboratorului de analize medicale. (1 conferință).4.<!–>Sistemul de management al calității:a.–>Noțiuni fundamentale și vocabular (1 conferință)b.<!–>Cerințe de management (2 conferințe)c.–>Cerințe tehnice (1 conferință)d.<!–>Auditul intern (1 conferință)e.–>Asigurarea calității rezultatelor. Controlul intern al calității. Scheme de comparare interlaboratoare. (2 conferințe)f.<!–>Controlul echipamentelor de analiză (1 conferință)g.–>Trasabilitatea măsurării. Materiale de referință. (1 conferință)h.<!–>Procedura de acreditare a unui laborator de analize medicale. (1 conferință)5.–>Managementul datelor. Sistemul informatic al laboratorului medical. Etica și confidențialitatea în laboratorul de analize medicale. (1 conferință)Baremul activităților practice<!–>Întocmirea unui proiect de amenajare a unui laborator 1 d–>Evaluarea riscului microbiologic. 1 lp<!–>Fișa de siguranță (substanțe chimice, agenți infecțioși) 1 d–>Întocmirea unei organigrame și a unei fișe de post 1 lp<!–>Întocmirea bugetului laboratorului 1 lp–>Elaborarea documentației sistemului de management. Manualul de management. Proceduri și înregistrări. 2 lp<!–>Efectuarea auditului intern. Elaborarea unui chestionar de audit și a raportului de audit. 1 lp–>Construirea graficelor de control Levey Jennings. Regulile Westgard. 1 lp<!–>Validarea metodelor de analiză. Estimarea incertitudinii de măsurare. 2 lp–>Raportarea rezultatelor analizelor. Întocmirea unui raport de analiză. 1 lp<!–>–>I.11.<!–>MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâniTEMATICĂ CURS (20 ore)I.–>Introducere în Bioetică – 2 ore1.<!–>Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu.2.–>Contextul apariției bioeticii.3.<!–>Definirea bioeticii.4.–>Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.5.<!–>Teorii și metode în bioetică.II.–>Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1.<!–>Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.2.–>Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.3.<!–>Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.).III.–>Relația medic-pacient I – 2 ore1.<!–>Valori ale relației medic-pacient.2.–>Paternalism versus autonomie.3.<!–>Modele ale relației medic-pacient.4.–>Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.IV.<!–>Relația medic-pacient II – 2 ore1.–>Consimțământul informat.2.<!–>Confidențialitatea în relația medic-pacient.3.–>Relația medic-pacient minor.4.<!–>Acte normative care reglementează relația medic-pacient.V.–>Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1.<!–>Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.2.–>Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice.3.<!–>Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.VI.–>Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1.<!–>Libertatea procreației.2.–>Dileme etice în avort.3.<!–>Etica reproducerii umane asistate medical.4.–>Probleme etice în clonarea reproductivă.VII.<!–>Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1.–>Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.2.<!–>Probleme etice în stările terminale.3.–>Tratamente inutile în practica medicală.4.<!–>Eutanasia și suicidul asistat.5.–>Îngrijirile paliative.VIII.<!–>Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1.–>Donarea de organe de la cadavru.2.<!–>Donarea de organe de la persoana vie.3.–>Etica alocării de resurse în transplant.IX.<!–>Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1.–>Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.2.<!–>Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.3.–>Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.4.<!–>Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.5.–>Terapia genică.6.<!–>Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.X.–>Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1.<!–>Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.2.–>Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.3.<!–>Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.4.–>Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.5.<!–>Comitetele de etică a cercetării.6.–>Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.<!–>TEMATICA SEMINARIILORI.–>Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII.<!–>Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1.–>Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.2.<!–>Alternative ale jurământului lui Hipocrate.3.–>Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.III.<!–>Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1.–>Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.2.<!–>Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.3.–>Rolul comunicării în relația medic-pacient.IV.<!–>Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1.–>Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri.2.<!–>Drepturile pacienților – reglementare legislativă.3.–>Rolul comitetelor de etică din spitale.V.<!–>Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1.–>Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.2.<!–>Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.3.–>Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.VI.<!–>Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII.–>Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII.<!–>Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX.–>Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX.<!–>Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 orePERFECȚIONAREA APLICATIVĂ ÎNTR-UN DOMENIU OPȚIONAL–>DIN I.1-I.9 11 1/2 Luni<!–>BIOCHIMIE, BIOLOGIE MOLECULARĂ–>BACTERIOLOGIE, VIRUSOLOGIE, PARAZITOLOGIE, MICOLOGIE<!–>Tematica lecțiilor conferință (180 ore)–>(1).<!–>Diagnosticul etiologic al infecțiilor acute și cronice ale tractului respirator: virale, bacteriene, micotice (8 cursuri)Rinosinuzite: 1 cursAngine: 2 cursuriBronșite: 1 cursPneumonii: 2 cursuriInfecții bronho-pulmonare cronice (TBC, micoze): 2 cursuri(2).–>Diagnosticul etiologic al infecțiilor gastro-intestinale infecțioase: virale, bacteriene, micotice și parazitare: 16 cursuriVirale: 1 cursBacteriene: 8 cursuriMicotice: 1 cursParazitare: 6 cursuri(3).<!–>Toxiinfecțiile alimentare – caracteristici etiologice, clinice și epidemiologice: 2 cursuri.(4).–>Infecții urogenitale – particularități etiologice și de laborator: 2 cursuri(5).<!–>Sindromul meningeal – diagnostic etiologic: 2 cursuri(6).–>Septicemiile/bacteriemiile – conduita examenului bacteriologic: 2 curs(7).<!–>Diagnosticul etiologic al exudatelor purulente ale cavităților și părților moi: 1 curs(8).–>Particularități etiologice și epidemiologice ale infecțiilor nosocomiale: 2 cursuri(9).<!–>Investigația bacteriologică a mediului înconjurător: 1 curs(10).–>Investigația bacteriologică a apelor potabile și reziduale: 2 cursuri și 2 demonstrații.(11).<!–>Investigația bacteriologică a alimentelor: 5 cursuri și demonstrațiiNorme de control microbiologic al alimentelor: 1 cursControlul parazitologic al produselor alimentare: 1 cursControlul bacteriologic al cărnii și produselor din carne: 1 curs (inclusiv al produselor conservate)Controlul bacteriologic al laptelui și produselor lactate: 1 cursControlul bacteriologic al ouălelor și derivatelor de ou: 1 cursControlul bacteriologic al altor produse alimentare (dulciuri, produse vegetale, etc.): 1 curs(12).–>Metode convenționale și moderne în diagnosticul bolilor virale, bacteriene, micotice și parazitare: 2 cursuri(13).<!–>Hepatitele virale – determinări ale markerilor etiologici: 2 cursuri(14).–>Infecția cu HIV – cerințe ale diagnosticului etiologic: 2 cursuri<!–>1.–>Baremul activităților practice1.<!–>Metodologia diagnosticului microbiologic al prelevatelor patologice în infecții acute și cronice ale tractului respirator.1.1.–>Secreții rinosinusale – 1 l.p.1.2.<!–>Exudate faringo-amigdaliene – 1 d. + 2 l.p.1.3.–>Sputa 1 d. + 3 l.p.2.<!–>Diagnosticul etiologic al infecțiilor gastro-intestinale.2.1.–>Izolarea și identificarea de virusuri enterice (2 d + 4 l.p.)2.2.<!–>Coprocultura (2 d + 9 l.p.)2.3.–>Examenul microscopic al scaunului (Bacteriologic-Parazitologic) (5 l.p.)3.<!–>Examenul microbiologic al infecțiilor urogenitale-parazitologic, bacteriologic, micologic (1 d + 2 l.p.)4.–>Examenul l.c.r.: citologic, microbiologic (1 d + 1 l.p.)5.<!–>Hemocultura (1 d.)6.–>Examenul bacteriologic al exudatelor purulente (abcese, exudate, plăgi chirurgicale, exudate pleurale, peritoneale, articulare) (1 d.)7.<!–>Particularități și cerințe ale investigației microbiologice în infecțiile nosocomiale (1 d.)8.–>Investigația bacteriologică a mediului înconjurător (1 d.)9.<!–>Investigația bacteriologică a apelor potabile reziduale (2 l.p.)10.–>Norme și metodologii de control microbiologic al alimentului (1 d. + 7 l.p.)11.<!–>Metode convenționale și moderne în diagnosticul etiologic al bolilor infecțioase (4 d.)12.–>Hepatitele virale – markeri etiologici cu valoare epidemiologică (2 d.)13.<!–>Infecția cu HIV. Cerințe ale diagnosticului etiologic (2 d.)14.–>Metode serologice de investigare în microbiologie. 1d.MEDICINĂ DE LABORATOR<!–>5 ANI–> ● Biochimie I.1 – 8 luni<!–> ● Biologie moleculară I.2 – 3 luni–> ● Genetică I.3 – 3 luni<!–> ● Imunologie I.4 – 4 luni–> ● Hematologie (10 l) și hematologie transfuzională (2 l) I.5 – 12 luni<!–> ● Bacteriologie I.6 – 8 luni–> ● Micologie I.7 – 1 lună<!–> ● Virusologie I.8 – 4 luni–> ● Parazitologie I.9 – 3 luni<!–> ● Managementul și asigurarea calității I.10 – 2 luni–> ● Bioetică I.11- 2 săptămâni<!–>–>II.<!–>Perfecționare aplicativă într-un domeniu curricular opțional și cu acordul directorului de program – 11 1/2 luni–>┌────────┬──────────────┬───────────────┬──────────┬────────────────┬────────┐<!–>│ │ ANUL I │ ANUL II │ ANUL III │ ANUL IV │ ANUL V │–>├────────┼──────────────┼───────────────┼──────────┼────────────────┼────────┤<!–>│STAGIUL │I.1, I.2, I.3 │ I.3, I.4, I.5 │ I.5, I.6 │ I.6, I.7, I.8, │ II │–>│ │ │ │ │I.9, I.10, I.11 │ │<!–>└────────┴──────────────┴───────────────┴──────────┴────────────────┴────────┘–>
+

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII<!–>
CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR–>
BUCUREȘTI<!–>
CURRICULUM DE PREGĂTIRE–>
ÎN SPECIALITATEA<!–>
SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT–><!–>
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Centrului Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar București–>CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA<!–>SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT–>DEFINIȚIE:<!–>Sănătatea Publică este ramura medicinii care se ocupă de supravegherea sănătății populației, de identificarea nevoilor sanitare ale acesteia, de cultivarea strategiilor care promovează sănătatea și de evaluarea serviciilor de sănătate.–>"Noua Sănătate Publică se ocupă cu identificarea nevoilor de sănătate și organizarea de servicii de sănătate comprehensive la nivel populațional, incluzând astfel procesul de informare în vederea caracterizării stării de sănătate a populației și mobilizarea resurselor necesare pentru a interveni asupra acestei stări. Deoarece esența sănătății publice este starea de sănătate a populației aceasta include organizarea personalului și a unităților medicale în vederea furnizării tuturor serviciilor de sănătate necesare pentru promovarea sănătății, prevenirea bolilor, diagnosticare și tratamentul bolilor, precum și reabilitarea fizică, socială și profesională".<!–>DURATA: 4 ani–>Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual.<!–>Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).–>1 credit = 25 ore de instruire<!–>Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.–>La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.<!–>Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.–>Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.<!–>Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentarea la unitatea sanitară repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate–>STRUCTURA STAGIILOR<!–> Stagii de bază (modulele 1-5)–> 1 Măsurarea și evaluarea stării de sănătate și a<!–> determinanților săi 5 1/2 luni–> 2 Bioetică 2 săpt<!–> 3 Metode de cercetare a serviciilor de sănătate 3 luni–> 4 Biostatistica și informatică 2 luni<!–> 5 Epidemiologie generală 4 luni–><!–> Stagii complementare (modulele 6-10)–> 6 Sănătatea ocupațională 1 lună<!–> 7 Igiena mediului în relație cu Sănătatea Publică 2 luni–> 8 Igiena alimentației și nutriției în relație cu sănătatea umană 2 luni<!–> 9 Igiena copiilor și tinerilor 1 lună–>10 Epidemiologie specială 4 luni<!–>–> Stagii de profil (11-14)<!–>11 Bolile cronice ca problemă de Sănătate Publică 2 luni–>12 Promovarea sănătății și strategii preventive 3 luni<!–>13 Managementul serviciilor de sănătate și sociale 6 luni–>14 Stagii practice de Sănătate Publică și Management – se vor<!–> efectua activități metodologice și de conducere în unități–> sanitare, institute, Autorități de Sănătate Publică Județene,<!–> Case Județene de Asigurări de Sănătate 12 luni–><!–>CONȚINUTUL STAGIILOR–>1)<!–>MĂSURAREA ȘI EVALUAREA STĂRII DE SĂNĂTATE ȘI A DETERMINANȚILOR EI – 5 1/2 luniTematica lecțiilor conferință – 90 ore–>1.1)<!–>Introducere în sănătatea publică:Sănătatea individului și sănătatea populațiilor–>Definirea domeniului sănătății publice<!–>Principiile metodei științifice–>Evoluția conceptelor în sănătate publică<!–>Măsurarea stării de sănătate a populației–>1.2)<!–>Demografie:Statica populației–>Mișcarea mecanică și naturală: natalitatea și mortalitatea<!–>Metode de standardizare–>Tabele de mortalitate<!–>1.3)–>Evaluarea poverii bolilor:Ani de viață potențial pierduți<!–>Morbiditate, incidența, prevalența–>1.4)<!–>Calitatea vieții1.5)–>Modele de determinanți ai stării de sănătate a unei populații:Factori biologici<!–>Factori de mediu–>Factori de stil de viață (comportamentali)<!–>Serviciile de sănătate–>1.6)<!–>Metode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care o influențează:Criterii de alegere a metodelor de cercetare–>Metode cantitative: proiectarea și evaluarea validității și fiabilității chestionarelor<!–>Metode calitative: interviul, observația, prelucrarea datelor calitative–>Tematica activităților practice<!–>Introducere în sănătatea publică:Identificarea surselor de informare științifică și de date statistice relevante pentru sănătatea publicăCitirea și evaluarea critică a rezultatelor din publicații științificePrezentarea și diseminarea rezultatelor cercetării; redactarea și susținerea unei comunicări, redactarea unui articol științific–>Demografie:Interpretarea medicală a informațiilor din domeniul staticii populațieiMăsurarea și interpretarea medicală a informațiilor referitoare la mișcarea naturală a populației (fertilitate, mortalitate, tabela de mortalitate, A.P.V.P., etc.)Analiza fertilității într-o populație definită, pe baza datelor disponibileTehnici de standardizare a indicatorilor demografici și din alte domenii ale studiului stării de sănătate<!–>Morbiditate:Obținerea de date referitoare la incidența unor boli sau grupe de boliProiectarea unui studiu de prevalență de moment pentru o boală dată sau pentru un grup de boliProiectarea unui studiu pentru cunoașterea incapacității într-o populație–>Factori care condiționează starea de sănătate a unei populații:Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea factorilor care influențează starea de sănătate a unei populațiiMetode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care influențează:Realizarea și testarea unui chestionarProiectarea și realizarea unei anchete de tip calitativObținerea de informații din diverse surse referitoare la factorii de mediu care influențează starea de sănătate a populațieiProiectarea unui studiu pentru cunoașterea factorilor comportamentali asociați sănătățiiAnaliza impactului unor servicii de sănătate asupra stării de sănătate a populației<!–>2.–>BIOETICA – 2 săptămâniTematica lecțiilor conferință -20 ore<!–>2.1) Definirea bioeticii, concepte, evoluție, teorii și metode în bioetică. domenii prioritare de studiu în bioetică.–>2.2)<!–>Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii, influența credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor2.3)–>Relația medic – pacient, modele ale relației medic – pacient, dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.2.4)<!–>Relația medic – pacient: consimțământul informat, confidențialitatea, relația medic – pacient minor: acte normative care reglementează relația medic – pacient.2.5)–>Greșeli și erori în practica medicală: definirea noțiunilor, culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice, management.2.6)<!–>Probleme etice ale începutului vieții: libertatea procreației, dileme etice în avort, reproducerea umana asistată medical, clonarea reproductivă.2.7)–>Probleme etice la finalul vieții: Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină, probleme etice în stările terminale: tratamente inutile în practica medicală: eutanasia și suicidul asistat; Îngrijirile paliative.2.8)<!–>Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane2.9)–>Probleme etice în genetică și genomică: eugenia și discriminarea pe baza geneticii, statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrion Terapia genică.2.10)<!–>Etica cercetării pe subiecți umani, principii etice, coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, cadrul legislativ al cercetarea pe subiecți umani; comitetele de etică a cercetării; conflictul de interese în cercetarea științifică.Tematica activităților practiceIlustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioeticăReglementarea practicii medicale prin coduri de etică; Jurământul lui Hipocrate, alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practiceValoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentăIlustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practiceAccesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri.Drepturile pacienților – reglementare legislativă.Rolul comitetelor de etică din spitale.Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete–>Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.Discutarea problemelor etice pe baza unor cazuri concrete aplicabile pentru începutul vieții, finalului vieții, transplantul de țesuturi și organe, genetică și genomică, cercetarea pe subiecți umani.<!–>3.–>METODE DE CERCETARE A SERVICIILOR DE SĂNĂTATE – 3 luniTematica lecțiilor conferință – 60 ore<!–>3.1.–>Identificarea problemelorAnaliza și prezentarea problemei<!–>Ierarhizarea priorităților–>Analiza și evaluarea variantelor de intervenție<!–>Formularea obiectivelor–>3.2.<!–>Metodologia cercetării serviciilor de sănătate. Tipuri de studii, tehnici de colectare a datelor, utilizarea eșantionajului în cercetarea serviciilor de sănătate; planul de prelucrare și analiză a datelor: Pretestarea metodologiei:Planul de lucru3.3.–>Administrarea și monitorizarea proiectului și utilizarea rezultatelor: Bugetarea acțiunilor3.4.<!–>Implementarea proiectuluiPrezentarea rezultatelor–>Tematica activităților practice<!–>Proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor unei instituții de sănătate–>Identificarea unei probleme de cercetare a serviciilor primare și secundare<!–>Formularea obiectivelor unui studiu de evaluare–>Alegerea metodei de cercetare adecvate unei probleme date<!–>Proiectarea și testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar, interviu)–>Dezvoltarea unui instrument pentru măsurarea calității serviciilor<!–>Elaborarea planului de lucru: folosirea graficului GANTT și metodei PERT–>Elaborarea bugetului pentru un proiect de cercetare a serviciilor de sănătate<!–>Utilizarea programelor de calculator pentru planificarea și monitorizarea proiectelor–>Participarea la realizarea unor studii de cercetare a serviciilor de sănătate:<!–>Evaluarea raportului cost-eficacitate al unor tratamente sau proceduri diagnosticeIdentificarea principalilor factori motivaționali pentru personalul care lucrează în sistemul de sănătateProiecte de cercetare-dezvoltare pentru identificarea principalelor probleme de micromanagement în condițiile practicii de grupEvaluarea gradului de satisfacție al pacienților în legătură cu serviciile unei instituții de sănătate: spital, CDT, cabinet medical, etc.Cercetarea calitativă a comportamentului și motivațiilor diferitelor grupuri de actori implicați în reforma sistemului de sănătate–>4.<!–>BIOSTATISTICA ȘI INFORMATICA – 2 luniTematica lecțiilor conferință – 30 ore–>4.1.<!–>Prelucrarea automată a datelor: Pachete de statistică utilizate în Sănătate Publică: EpiInfo, SPSS, SAS, etc.4.2.–>Editarea de documente (text și grafică)4.3.<!–>Baza de date4.4.–>Documentarea asistată de calculator4.5.<!–>Programe de comunicații4.6.–>Biostatistică:Indicatori de tendință centrală și dispersieEșantionaj și inferență statisticăTipuri de distribuții și compararea statistică (teste parametrice și neparametrice)Regresia logisticăCorelația și regresia liniarăPachete de programe de calculator pentru prelucrări statistice; compatibilizare cu cerințele U.E.4.7.<!–>Statistică superioarăTematica activităților practice–>Introducere în informatică:Realizarea operațiunilor elementare cu fișiere (creare, copiere, redenumire, ștergere, etc.) în mediile de operare uzualeUtilizarea unui editor de text și a unui program de graficăUtilizarea unui pachet de gestiune a bazelor de dateUtilizarea unui program de calcul tabelarUtilizarea bazelor de date bibliografice pe calculatorUtilizarea poștei electroniceUtilizarea mijloacelor multimedia<!–>Biostatistică:Aplicarea metodelor de statistică descriptivă și analitică în prelucrarea cu ajutorul computerului și a datelor dintr-un studiuInterpretarea rezultatelor prelucrărilor statistice efectuate cu programe de statistică uzuale și redactarea concluziilorProiectarea unui studiu pe eșantionInterpretarea și evaluarea critică a rezultatelor statistice cuprinse în articole științifice–>5.<!–>EPIDEMIOLOGIE GENERALĂ – 4 luniTematica lecțiilor conferință – 100 ore–>5.1.<!–>Introducere în Epidemiologie:Definiție, scop, domenii de utilizareIstoricConcepte utilizate în epidemiologie (focar, epidemie, endemie, pandemie, definiții de caz, prevenție, control, etc.)Istoria naturală a boliiNivele de prevenire (profilaxie primară, secundară și terțiară)Cauzalitatea multiplă a bolilor (factori intrinseci, factori extrinseci, triada epidemiologică)–>5.2)<!–>Epidemiologie descriptivă:Tipuri de studii (populaționale, clinice – individuale)5.3)–>Studii analitice:Conceptul cauzalității și etape ale stabilirii relațiilor de cauzalitate (concepte, puterea efectului, perioada de inducție, criterii)Studii observaționale versus studii experimentale (definire, utilizare)Studii analitice tip caz martor (definire, variante, selectare cazuri și controale, comparabilitatea informațiilor, pseudo-rate și Odds Ratio, avantaje și dezavantaje)Studii analitice tip cohortă (definire cohorte și grupuri expuse, design, avantaje, dezavantaje).Studii experimentale – trialuri clinice (principii, tipuri, utilizare, aspecte etice)5.4 Epidemiologie ocupațională (tipuri de studii, supravegherea epidemiologică)<!–>5.5 Epidemiologia de mediu (domeniu, evaluarea expunerii, tipuri de studii, supraveghere, evaluarea riscului)–>5.6 Screeningul în depistarea bolilor (definiție, principii, caracteristici, evaluare)<!–>5.7 Supravegherea epidemiologică în sănătatea publică:Istoric, definiție, utilizareObiectiveTipuri de supraveghere (supraveghere activă, pasivă, sentinelă, de laborator)Elementele unui sistem de supraveghereAnaliza, interpretarea și prezentarea datelor de supraveghereEvaluarea unui sistem de supraveghereAtributele supravegheriiTematica activităților practiceSistemul informațional în bolile transmisibileAplicații practice privind evaluarea frecvenței, gravității, potențialului epidemiologic și al factorilor de risc în bolile infecțioase–><!–>6.–>SĂNĂTATEA OCUPAȚIONALĂ: 1 lunăTematica lecțiilor conferință – 30 ore<!–>6.1.–>Metodologia de cercetare în medicina muncii6.2.<!–>Metodologia de diagnostic, tratament și profilaxie în bolile profesionale6.3.–>Principalele boli profesionale; aspecte clinice, tratament, profilaxie6.4.<!–>Legislația curentă în medicina muncii7.–>IGIENA MEDIULUI ÎN RELAȚIE CU SĂNĂTATEA PUBLICĂ – 2 luniTematica lecțiilor conferință – 60 ore<!–>7.1.–>SĂNĂTATEA MEDIULUI:7.2.<!–>Factorii meteoroclimatici și influența lor asupra organismului7.3.–>Poluarea aerului; sursele și elementele de poluare; profilaxie7.4.<!–>Radiațiile neionizante și relația lor cu sănătatea umană7.5.–>Radiațiile ionizante și măsuri de profilaxie7.6.<!–>Nevoile de apă ale individului și colectivităților; poluarea biologică și chimică a apei; criterii de calitate a apei7.7.–>Poluarea biologică și chimică a solului; efecte asupra sănătății; mijloace de prevenire și combatere7.8.<!–>Poluarea sonoră; acțiunea asupra organismului; prevenire și combatere7.9.–>Locuința și relația cu sănătateaTematica activităților practiceMetodologia cercetării sanitare a aerului. Metode de recoltare a probelor de aer. Metode de determinare a compoziției normale și a poluanților din aer. Interpretarea și discutarea rezultatelorEvaluarea expunerii populației la poluanții din aer prin biomarkeri de expunere, biomarkeri de susceptibilitate, biomarkeri de efectMetodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu poluarea aerului atmosfericMetodologia cercetării sanitare a apei (potabilă, recreațională, reziduală). Recoltarea probelor de apă. Determinarea proprietăților organoleptice, fizice, chimice ale apei.<!–>Interpretarea și discutarea rezultatelorEvaluarea eficienței dezinfecției apei. Analiza bacteriologică a apeiCerințe igienico-sanitare ale aprovizionării centrale și locale cu apă potabilăElaborarea unui plan de supraveghere a aprovizionării cu apă potabilă a populațieiMetodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu apa potabilăMetodologia cercetării sanitare a solului. Recoltarea probelor de sol. Metode de investigare a poluării solului. Interpretarea și discutarea rezultatelorMetodologia de cercetare a impactului condițiilor necorespunzătoare de locuit asupra sănătății (microclimat, iluminat, ventilație, poluare interioară)Metodologia cercetării sanitare a poluării sonoreMetodologia cercetării expunerii populației la radiații ionizanteMetodologia cercetării condițiilor de igienă din unitățile medico-sanitareElaborarea unor seturi de indicatori de mediu și de sănătate într-o comunitate cu poluare industrială dată. Alcătuirea planului de intervenție operativă în cazul unei calamități sau catastrofeEvaluarea riscului pentru sănătate generat de mediu într-o situație dată. Elaborarea planului de comunicare a riscului de mediu pentru o comunitate datăEvaluarea riscului pentru sănătate generat de mediu ocupațional–>8.<!–>IGIENA ALIMENTAȚIEI ȘI NUTRIȚIEI ÎN RELAȚIE CU SĂNĂTATEA UMANĂ – 2 luniTematica lecțiilor conferință – 60 ore–>8.1.<!–>Substanțele nutritive calorigene: protide, lipide, glucide: rol în nutriție; rații; efectele consumului neadecvat8.2.–>Vitaminele (liposolubile și hidrosolubile) și elementele minerale (macro- și microelemente): rol în nutriție; rații,; surse; efectele consumului neadecvat8.3.<!–>Valoarea nutritivă și condițiile de igienă pentru: lapte și produse lactate, carne și produse din carne, ouă, legume, fructe, derivate din cereale, produse zaharoase, băuturi alcoolice și nealcoolice8.4.–>Poluarea chimică a alimentelor; efecte asupra alimentelor și consumatorilor; măsuri de profilaxie8.5.<!–>Toxiinfecțiile alimentare; profilaxie8.6.–>Boli de nutriție (carențiale și prin hiperconsum alimentar): etiopatologie; epidemiologie; profilaxie8.7.<!–>Igiena unităților cu profil alimentar8.8.–>Legislația privind igiena alimentațieiTematica activităților practiceStagiu și demonstrații organizate sub conducerea specialistului în "Sănătatea nutrițională".<!–>9.–>IGIENA COPIILOR ȘI TINERILOR – 1 lunăTematica lecțiilor conferință – 30 ore<!–>9.1.–>Dezvoltarea umană: nivelurile de organizare ale compoziției corpului uman, principiile generale ale dezvoltării umane, maturizarea pubertară și anomalii pubertare, factorii cu rol formativ în dezvoltarea umană, accelerația creșterii sau tendința seculară9.2.<!–>Dezvoltarea neuropsihică și relațiile interpersonale în colectivități: grupul de elevi, de adolescenți, de studenți9.3.–>Adaptarea organismului în creștere și dezvoltare la procesul instructiv-educativ, la antepreșcolari (0 – 3 ani), la preșcolari (3-7 ani): creșterea rezistenței nespecifice prin călirea organismului și educație fizică, odihna și somnul, deprinderea de a munci, programul instituționalizat din grădinițele de copii, la elevi și studenți9.3.<!–>Prevenirea și combaterea comportamentelor cu risc în colectivitățile de copii și tineri: obiceiurile alimentare, tabagismul, consumul de băuturi alcoolice, consumul de droguri, comportamentul sexual, comportamentele violente și distructive.Tematica activităților practiceMetodologia aprecierii dezvoltării fizice: antropometria, indicatorii dezvoltării fizice definitori pe grupe de vârstă, diagnosticul individual al dezvoltării fizice în sistem sigmal și de percentileMetodologia aprecierii nivelului de dezvoltare neuro-psihică: strategii și metode de cercetare, psihodiagnozăMetodologia aprecierii programului de activitate și odihnă în creșe, grădinițe, școli și universități. Aprecierea reușitei școlareMetode de lucru ale medicului în orientarea școlară și profesionalăMetodologia aprecierii condițiilor igienico-sanitare din instituțiile de copii și tineriOrganizarea și funcționarea cabinetelor de medicină școlară–>10.<!–>EPIDEMIOLOGIE SPECIALĂ – 4 luniTematica lecțiilor conferință – 100 ore–>I.<!–>Epidemiologia bolilor infecțioaseProcesul infecțios (definiție, factori condiționali, forme de manifestare)–>Focar epidemiologic (definiție, factori condiționali, forme de manifestare)<!–>Procesul epidemiologic (definiție, factori și forme de manifestare)–>Investigarea și controlul epidemiilor (principii, etape, elaborarea unui raport de epidemie)<!–>Decontaminarea (dezinfecția, sterilizarea)–>10.1 Epidemiologia, prevenirea și controlul principalelor boli infecțioase<!–>10.2.–>Boli controlabile prin vaccinare: rujeola, rubeola, parotidita epidemică, difteria, tetanos, tuse convulsivă, poliomielita, hepatita B, gripa, meningita meningococică, Haemophilus Influenze B10.3.<!–>Boli cu transmitere digestivă: hepatita A, E, salmoneloze, infecții cu Shigella, toxiinfecții alimentare, boala diareică acută, holeră, Rottavirus.10.4 Boli cu transmitere pe cale aeriană: tuberculoza, scarlatina Curriculum în Sănătate publică și Management 14–>10.5.<!–>Boli cu transmitere predominant parenterală: infecția cu HIV/SIDA, infecția cu virus hepatitic C10.6.–>Boli cu transmitere prin vectori: malaria și alte zoonoze cu transmitere vectorială10.7 Boli cu transmitere sexuală: sifilis, gonoree, infecțiile cu Chlamydia.<!–>10.8.–>Zoonoze: antrax, leptospiroza, rabie, bruceloza10.9.<!–>Parazitoze.10.10.–>Infecții nosocomiale.Tematica activităților practiceSistemul informațional în bolile transmisibileAplicații practice privind evaluarea frecvenței, gravității, potențialului epidemiologic și al factorilor de risc în bolile infecțioaseOrganizarea, efectuarea și evaluarea eficacității și acceptabilității diferitelor activități epidemiologice, de profilaxie și combatere:Metodologia triajului epidemiologic profilactic, a supravegherii epidemiologice active și diferențiate a personalului din sectoare speciale de activitate prin control periodic și la angajare, metodologia supravegherii active a purtătorilor de germeniOrganizarea și efectuarea unor acțiuni de recoltare, conservare și transport de produse biologice și de mediu: Tehnici de recoltare, Interpretarea rezultatelor examenelor de laborator în diverse situații epidemiologice pentru implementarea măsurilor antiepidemice și privind căile de transmiterePlanificarea, organizarea și desfășurarea tehnică a măsurilor DDD în raport cu diverse situații epidemiologice și obiective din teren, testarea eficienței acțiunilor DDD:Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală transmisibilă:Tehnica întocmirii anchetei epidemiologie: preliminară și definitivăMăsuri pentru îngrădirea și lichidarea focarului epidemiologic declaratUrmărirea focarului epidemic până la lichidarePlanificarea și desfășurarea activităților de imunoprofilaxie a populației imunoprofilaxia profilactică activă și pasivăLegislație sanitară (legi, regulamente, norme, instrucțiuni referitoare la activitatea antiepidemică și de igienă, apărarea sanitară a granițelor, participare la convențiile sanitaro-antiepidemice internaționale, sondaje)Diagnostic și evaluare a potențialului epidemiologic, elaborarea planului de acțiuni profilactice și de combatere în principalele boli infecțioaseProgram plan de măsuri de prevenire și combatere a bolilor transmisibile în situații neașteptate (calamitățile naturale și mișcare migrațională nereglementată) și bioterorism<!–>11.–>BOLILE CRONICE CA PROBLEMĂ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ – 2 luniTematica lecțiilor conferință – 50 ore<!–>Epidemiologia bolilor neinfecțioase–>11.1.<!–>Utilizarea principiilor și metodelor epidemiologice în prevenirea și controlul bolilor netransmisibile (epidemiologia reproducerii, genetică, a bolilor cardiovasculare, oncologică, metabolism și nutriție)11.2.–>Epidemiologie ocupațională (tipuri de studii, supravegherea epidemiologică)11.3.<!–>Epidemiologia de mediu (domeniu, evaluarea expunerii, tipuri de studii, supraveghere, evaluarea riscului)11.4.–>– Utilizarea principiilor și metodelor epidemiologice în prevenirea și controlul bolilor netransmisibile (epidemiologia reproducerii, genetică, a bolilor cardiovasculare, oncologică, metabolism și nutriție)11.5.<!–>Profilaxie, morbiditate, mortalitate, educație pentru sănătate, programe de sănătate, organizarea și funcționarea serviciilor de supraveghere și control în:Boli cardiovasculareTumori maligneAccidenteBoli respiratorii croniceBoli digestive croniceBoli reumatismaleBoli de nutrițieBoli psihiceTematica activităților practiceProiectarea unor anchete epidemiologice (scop, obiective, metode, rezultate parțiale și/sau finale), privind bolile cronice–>12.<!–>PROMOVAREA SĂNĂTĂȚII ȘI STRATEGII PREVENTIVE – 3 luniTematica lecțiilor conferință – 50 ore–>12.1) Strategii preventive. Concepte de promovare a sănătății și educației pentru sănătate. Carta de la Otawa<!–>12.2) Societatea civilă, drepturile omului și promovarea sănătății. Politici sănătoase și alianțe pentru sănătate. Strategii de implicare a comunității în educația pentru sănătate și promovarea sănătății–>12.3)<!–>Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate12.4)–>Mortalitatea feto-infantilă și juvenilă și ocrotirea sănătății copilului12.5)<!–>Problematica medico-socială a cuplului, sănătatea reproducerii și educația sexuală12.6)–>Problematica medico-socială a populației vârstnice12.7)<!–>Consumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri12.8)–>Marketing social12.9)<!–>BioeticăTematica activităților practiceStrategii preventive. Conceptele de promovare a sănătății și educației pentru sănătateProiectarea schiței unui program de intervenție bazat pe strategia ecologicăFormularea unui program integrat de măsuri preventive pentru o populație datăSocietatea civilă, drepturile omului și promovarea sănătății. Strategii de implicare a comunității în educația pentru sănătate și promovarea sănătățiiProiectarea schiței unui program de intervenție comunitară în colaborare cu o organizație nonguvernamentalăStilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătateProiectarea unui studiu pentru evaluarea cunoștințelor, deprinderilor și atitudinilor legate de sănătateSusținerea unei prelegeri pe tema legăturii între factorii comportamentali și sănătate pentru un public nespecializatMortalitatea feto-infantilă și juvenilă și ocrotirea sănătății copilului:Proiectarea și efectuarea unei anchete privind aspecte epidemiologice ale mortalității infantile și juvenileProiectarea unui program de intervenție bazat pe strategia riscului înalt, pentru reducerea mortalității infantile și juvenileProblematica medico-socială a cuplului, sănătatea reproducerii și educația sexuală:Proiectarea și efectuare unui studiu privind cunoștințele, atitudinile și practicile legate de planificarea familială și educația sexuală a unei populațiiRealizarea unui material de educație pentru sănătate destinat mediilor de informare în masă (articol, material audio sau video)Problematica medico-socială a populației vârstniceProiectarea și efectuarea unei cercetări privind morbiditatea populației vârstnice dintr-un teritoriuProiectarea și efectuarea unei cercetări privind problemele sociale ale vârstnicilor instituționalizațiConsumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri–>13)<!–>MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE ȘI SOCIALE – 6 luniTematica lecțiilor conferință – 120 ore–>13.1)<!–>Planificare și programare13.2)–>Comunicare (în organizație, cu pacientul)13.3)<!–>Sisteme de sănătate: descriere, analiză comparată și modalități de finanțare a serviciilor de sănătate13.4)–>Organizarea serviciilor de sănătate – macro și microsistem de sănătate, nivele de asistență medicală – primară, spitalicească, ambulatorie, etc.13.5)<!–>Politici de sănătate – elaborare, evaluare impact, aplicare13.6)–>Principiile și funcțiile managementului:Procesul de luare a decizieiConflict și negociere13.7)<!–>Management organizațional – structură, cultură, managementul schimbării13.8)–>Managementul și evaluarea proiectelor și programelor din domeniul sanitar13.9)<!–>Economia sanitară (caracteristicile pieței și ale competiției în sănătate, metode și tehnici de evaluare economică, asigurări de sănătate publice și private)13.10)–>Managementul financiar (alternative de finanțare ale sistemelor de sănătate, metode de plată a furnizorilor)13.11)<!–>Managementul resurselor umane în domeniul sanitar13.12)–>Managementul și evaluarea calității îngrijirilor și serviciilor de sănătate13.13)<!–>Evaluarea tehnologiilor medicale (metode, principii, instrumente)13.14)–>Noțiuni de legislație medicală13.16)<!–>Integrarea în Uniunea Europeană (instituții, programe, reguli și recomandări)Tematica activităților practice–>13.17)<!–>Analiza și interpretarea datelor privind utilizarea serviciilor de sănătate13.18)–>Identificarea, analiza și interpretarea datelor cu privire la distribuția resurselor fizice, umane, financiare și de timp în serviciile de sănătate13.19)<!–>Analiza tipurilor de costuri ale unor servicii de sănătate13.20)–>Identificarea surselor de informații pentru măsurarea costurilor13.21)<!–>Analiza fluxurilor financiare în sisteme de asigurare sociale și private de sănătate și în sisteme naționale de sănătate13.22)–>Realizarea unui protocol de determinare a costului per serviciu13.23)<!–>Elaborarea unui proiect de buget și analiza execuției bugetului pentru o instituție de sănătate13.24)–>Evaluarea economică a unor servicii și programe de sănătate utilizând analiza de tip cost/eficacitate, cost/beneficiu și cost/utilitate13.25)<!–>Măsurarea inflației specifice sectorului de sănătate13.26)–>Evaluarea impactului politicilor macroeconomice asupra stării de sănătate și sistemului serviciilor de sănătate13.27)<!–>Evaluarea activităților de planificare în instituții de la diferite nivele din sectorul sănătății13.28)–>Evaluarea sistemului de luare a deciziilor în instituții de la diferite nivele din sectorul sănătății13.29)<!–>Evaluarea politicii de resurse umane la nivelul unei Autorități de Sănătate Publică Județene sau a unui spital13.30)–>Evaluarea structurii și culturii organizaționale într-o instituție din sistemul de sănătate: spital, Autoritate de Sănătate Publică Județeană, Casa de Asigurări de Sănătate13.31)<!–>Evaluarea stilului de conducere și a rolurilor manageriale ale unor directori de instituții13.32)–>Evaluarea sistemului de comunicare dintr-o organizație13.33)<!–>Elaborarea unei metodologii de evaluare, recrutare și selecție a personalului13.34)–>Evaluarea unui program de dezvoltare de personal13.35)<!–>Evaluarea rolurilor și posibilităților individuale în cadrul lucrului în echipă13.36)–>Elaborarea unui proiect de dezvoltare a unor servicii de sănătate destinate unor populații vulnerabile13.37)<!–>Evaluarea sistemului informațional dintr-o organizație13.38)–>Proiectarea unui sistem de informații necesar monitorizării și evaluării unui program de sănătate13.39)<!–>Analiza fluxurilor de informații între diferitele niveluri ale sistemului de servicii de sănătate din România și a schimbărilor legate de reformă13.40)–>Proiectarea unui sistem de asigurare și îmbunătățire a calității serviciilor într-o unitate sanitară13.41)<!–>Compararea unor instituții de sănătate publice și private din punct de vedere al strategiei instituționale, managementului financiar și al resurselor umane13.42)–>Analiza procesului de implementare a măsurilor de reformă a serviciilor de sănătate la nivelul unei unități sanitare sau al unui județ13.43)<!–>Analiza procesului de negociere între actori ai principiilor și reglementărilor care se doresc a fi implementate în cadrul reformei sistemului de sănătate13.44)–>Descrierea sistemului serviciilor de sănătate al unei țări13.45)<!–>Dobândirea unor deprinderi de bază de administrație și secretariat: redactarea corespondenței, evidența și arhivarea documentelor14.–>STAGII PRACTICE:Stagii practice de Sănătate Publică și Management (12 luni) – se vor efectua activități metodologice și de conducere în unități sanitare, institute, Autorități de Sănătate Publică Județene, Case Județene de Asigurări de Sănătate<!–>Notă:–>* În cadrul fiecărui stagiu, rezidentul va avea de realizat și prezentat un referat personal sau un proiect pe o temă aleasă (din tematica abordată în stagiul respectiv) în urma consultării îndrumătorului de stagiu.<!–>Examenul final pentru obținerea specialității, va consta din trei (3) probe:–>1.<!–>probă scrisă.2.–>probă practică.3.<!–>susținerea unei lucrări personale (de disertație).** Comisia propune elaborarea unei bibliografii unice pentru susținerea examenului de specialitate, cu implicarea tuturor catedrelor în elaborarea listelor de materiale bibliografice și publicarea manualelor unice pe specialități.–>SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT<!–>4 ANI–>STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ<!–> Stagii de bază (modulele 1-5)–> 1 Măsurarea și evaluarea stării de sănătate și a<!–> determinanților săi 5 1/2 luni–> 2 Bioetică 2 săpt.<!–> 3 Metode de cercetare a serviciilor de sănătate 3 luni–> 4 Biostatistica și informatică 2 luni<!–> 5 Epidemiologie generală 4 luni–><!–> Stagii complementare (modulele 6-10)–> 6 Sănătatea ocupațională 1 lună<!–> 7 Igiena mediului în relație cu Sănătatea Publică 2 luni–> 8 Igiena alimentației și nutriției în relație cu sănătatea umană 2 luni<!–> 9 Igiena copiilor și tinerilor 1 lună–>10 Epidemiologie specială 4 luni<!–>–> Stagii de profil (11-14)<!–>11 Bolile cronice ca problemă de Sănătate Publică 2 luni–>12 Promovarea sănătății și strategii preventive 3 luni<!–>13 Managementul serviciilor de sănătate și sociale 6 luni–>14 Stagii practice de Sănătate Publică și Management – se vor<!–> efectua activități metodologice și de conducere în unități–> sanitare, institute, Autorități de Sănătate Publică Județene,<!–> Case Județene de Asigurări de Sănătate 12 luni–>
+

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII<!–>
CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR–>
BUCUREȘTI<!–>
ORTODONȚIE ȘI ORTOPEDIE DENTO-FACIALĂ–><!–>
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Centrului Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar București–>ORTODONȚIE Șl ORTOPEDIE DENTO-FACIALĂ<!–>Curriculă de pregătire–>1.1.<!–>DEFINIȚIE. Ortodonția și ortopedia dento-facială alcătuiesc specialitatea de medicină dentară care are ca obiect de studiu supravegherea, ghidarea creșterii și a dezvoltării structurilor dento-faciale, patologia acestora, precum și terapia anomaliilor dento-maxilare.1.1.1 Pregătirea medicilor dentiști în specialitatea ortodonție și ortopedie dento-facială se va desfășura în cadrul unităților de învățământ superior acreditate de Ministerul Sănătății și Ministerul Educației pentru pregătirea medicilor rezidenți.–>1.1.2 Pregătirea Teoretică și practică se va desfășura sub îndrumarea directă a profesorului – șef de clinică și cu ajutorul unui colectiv de cadre didactice de predare normat prin statul de funcțiuni.<!–>1.1.3 La încheierea fiecărui an de stagiu se vor verifica cunoștințele acumulate printr-un examen. Accesul în examen este condiționat atât de activitatea practică depusă cât și de participarea la cursuri, seminarii și realizarea de minimum 2 referate/an. La finalul celor 3 ani de stagiu pregătirea se va încheia printr-un examen final constând în 3-4 probe distincte care să dovedească atât pregătirea teoretică, practică cât și activitatea clinică depusă în timpul stagiului. În urma acestui examen medicul rezident primește titlul de medic specialist.–>1.1.4 Fiecare an de specializare cuprinde 311 ore de pregătire teoretică (curs seminarii și studiu individual) sub îndrumarea cadrelor didactice din școlile de medicină dentară acreditate de Ministerul Sănătății și Ministerul Educației sub conducerea unui profesor/șef de catedră.<!–>1.2.–>DURATA: 3 aniCurriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și minim 40 – 50 de ore de studiu individual.<!–>Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).–>1 credit = 25 ore de instruire<!–>Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicat activităților practice și studiului individual.–>La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.<!–>Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.–>Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.<!–>1.3.–>STRUCTURA CELOR TREI ANI DE REZIDENȚIAT1.3.1.<!–>Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentarea la spitalul clinic și clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate: 1 săptămână.1.3.2.–>Pregătirea în ortodonție:1.3.2.1.<!–>Stagiul clinic de ortodonție: 3 ani1.3.2.2.–>Cursuri teoretice obligatorii care se vor desfășura în paralel cu stagiul clinic:Discipline biologice și medicale generale: 4 1/2 luniSănătate publică dentară: 2 luniSubiecte ortodontice de bază: 8 luniSubiecte ortodontice generale: 9 luniTehnici ortodontice: 5 luniProceduri de tratament ortodonție inter disciplinare: 3 luniTehnici speciale de tratament ortodonție: 2 luniManagementul sănătății: 1 lunăManagement în cabinetul de ortodonție: 1 lunăBioetica: 1/2 lună1.4.<!–>CONȚINUTUL PREGĂTIRII1.4.1.–>STAGIUL CLINIC DE ORTODONȚIE: durata 3 aniCuprinde:<!–>● Ore de practică clinică și preclinică–>BAREMUL MINIMAL AL ACTIVITĂȚII DE PREGĂTIRE<!–>Baremul activității practice va fi reprezentat de documentația completă a 10 cazuri tratate de către medicul rezident (vezi 1.5. anexa privind baremul minimal al activității de pregătire).–>● Pe lângă cele 10 cazuri, medicul rezident trebuie să urmărească evoluția a cel puțin 50 de cazuri, preluând o parte din ele de la colegii care termină rezidențiatul și o altă parte, începute de acesta, ce vor fi predate într-o fază terapeutică intermediară rezidenților ce vor începe la terminarea stagiului său.<!–>● Planificarea tratamentelor, planuri de tratament pentru cazuri selectate–>● Seminarii privind evaluarea tratamentelorevaluarea cazurilor după tratamentreevaluarea cazurilor în curs de tratament cu ocazia preluării acestora de la rezidenții aflați la sfârșitul studiului<!–>● activități de cercetare, documentare în literatura de specialitate.–>1.4.2.<!–>CURSURI TEORETICE OBLIGATORII CARE SE VOR DESFĂȘURA ÎN PARALEL CU STAGIUL CLINIC:1.4.2.1.–>DISCIPLINE BIOLOGICE Șl MEDICALE GENERALE: durata 4 1/2 luni1.4.2.1.1.<!–>Creșterea și dezvoltarea corpului omenesc (20 ore)Cursuri conferință: 10 ore–>● Creșterea somatică și variantele ei anormale<!–>● Puseul de creștere pubertar și relația sa cu creșterea viscero-neurocraniului–>● Factori genetici și dobândiți ce pot influența creșterea somatică<!–>● Conceptul de vârstă biologică și stabilirea vârstei scheletale, a vârstei dentare, precum și a maturității sexuale.–>Activități practice: 10 ore<!–>Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate–>1.4.2.1.2.<!–>Anatomia extremității cefalice (30 ore)Cursuri conferință: 10 ore● Caracteristici anatomice ale sistemelor tisulare și anatomia funcțională, cu importanță esențială pentru înțelegerea:creșterii viscero-neurocraniului,apariției malformațiilor scheletaleortopediei dento-faciale,corectării prin chirurgie ortognatică a malformațiilor cranio-faciale, a disgnațiilor și a anomaliilor de ocluzie–><!–>Activități practice: 20 ore–>● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate<!–>1.4.2.1.3.Genetică (10 ore)Cursuri conferință: 10 ore–>● Principii genetice esențiale pentru înțelegerea dezvoltării cranio-faciale<!–>● Principii genetice esențiale pentru înțelegerea malformațiilor cranio-faciale–><!–>1.4.2.1.4.–>Embriologia capului (20 ore)Cursuri conferință: 8 ore<!–>Creșterea și dezvoltarea normală a feței, maxilarelor și dinților–>● Teratogeneza<!–>● Apariția despicăturilor și a altor malformații congenitale faciale.–>Activități practice: 12 ore<!–>● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate–>1.4.2.1.5.<!–>Biologie celulară (20 ore)Cursuri conferință: 5 oreAspecte citologice și histochimice esențiale pentru înțelegerea:Metabolismului celular în condiții normale și anormaleFormării și proliferării tisulare, dezvoltării oaselor, cartilajelor, dinților și mușchilorCreșterii facialeATMDeplasării dentare și reacției țesuturilor de susținereOrtopediei dento-facialeMecanismelor resorbției radiculare.–>Activități practice: 15 ore<!–>● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate–>1.4.2.1.6.<!–>Fiziologia respirației,fonației,deglutiției și masticației (15 ore)Cursuri conferință: 5 ore–>● Aspecte oro-nazale ale diferitelor tipuri de respirație<!–>● Vorbirea normală și anormală–>● Diverse tipuri de deglutiție<!–>● Ciclul masticator.–>Activități practice: 10 ore<!–>● studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate–>1.4.2.1.7.<!–>Sindroame în care este implicată extremitatea cefalică (15 ore)Cursuri conferință: 5 ore–>● Principii de clasificare a sindroamelor în relație cu etiologia, prognosticul și reacția la tratamentul ortodontic și chirurgical ortognatic.<!–>Activități practice: 10 ore–>● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate.<!–>1.4.2.1.8.–>Psihologia copilului, adolescentului și a adultului (20 ore)Cursuri conferință: 8 ore<!–>Concepte și principii de dezvoltare psihologică Posibilități și limite ale modificărilor de comportament–>Aspecte ale motivării pacienților și influența acestora asupra cooperării Aspecte psihologice ale pubertății și adolescenței Impactul aspectului facial asupra autoevaluării Aspecte psihologice ale chirurgiei ortognatice.<!–>Activități practice: 12 ore–>● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate<!–>1.4.2.1.9.–>Biostatistica (30 ore)Cursuri conferință: 10 ore<!–>● Metodologie statistică–>● Folosirea curentă a metodelor statistice<!–>● Proceduri de prelucrare a datelor–>Activități practice: 20 ore<!–>● Prelucrarea aspectelor statistice din literatura actuală–>● Analizarea metodologiei statistice și a interpretării publicațiilor din literatura clinică și științifică, relevantă pentru ortodonție.<!–>1.4.2.1.10. Epidemiologie (10 ore)Cursuri conferință: 4 ore–>● Elementele de baza ale studiilor epidemiologice<!–>● Direcții de cercetare și metodică–>● Compoziția grupelor de cercetare și condiții pentru grupele de control<!–>Activități practice: 6 ore–>● Analiza și interpretarea datelor unor studii epidemiologice de specialitate<!–>–>1.4.2.1.11. Metodologia cercetări (30 ore)Cursuri conferință: 10 ore<!–>● Filozofia științifică–>● Aspecte etice în experimentele pe animale și pe oameni<!–>● Diverse metode de planificare a cercetării–>Activități practice: 20 ore<!–>● Realizarea unui raport analitic al unor publicații din domeniul cercetării biomedicale și clinice–>● Elaborarea unui protocol al unui proiect de cercetare<!–>● Interpretarea propriilor rezultate ale cercetării–>● Evaluarea unor concluzii din publicațiile științifice<!–>● Prezentarea rezultatelor cercetării într-o comunicare sau articol scris.–>1.4.2.1.12 SĂNĂTATE PUBLICĂ DENTARĂ (85 ore)<!–>1.–>Starea de sănătate/noțiuni generale și instrumente de reglementareCursuri conferință: 25 ore<!–>● Definiția stării de sănătate–>● Determinarea stării de sănătate<!–>● Indicatori de măsurare a stării de sănătate–>● Instrumente de reglementare/actul normativ<!–>● Tipuri de acte normative din sistemul de drept românesc–>● Principalele acte normative din sistemul de sănătate românesc<!–>2.–>DemografiaCursuri conferință: 5 ore<!–>● Statistica populației/Definiție, caracteristici la nivel mondial și în România–>● Dinamica populației: natalitate, fertilitate, planificare familială.<!–>3.–>Dinamica populației/Componente negativeCursuri conferință: 25 ore<!–>● Mortalitatea generală – definiție, abordare transversală, abordare longitudinală, tendințe la nivel mondial, european și în România–>● Mortalitatea infantilă – definiție, modalitați de abordare, tendințe la nivel mondial, european și în România.<!–>4.–>Epidemiologia bolii și a sănătățiiCursuri conferință: 10 ore<!–>● Definiție–>● Domenii de aplicare<!–>● Morbiditate – incidență, prevalență–>5.<!–>Anchetele epidemiologice observaționaleCursuri conferință: 10 ore–>● Anchete descriptive – scop, caracteristici de persoane, de timp, de loc<!–>● Anchete analitice – scop, tipuri, modalități de proiectare, calculul riscurilor–>6.<!–>Anchete epidemiologice experimentaleCursuri conferință: 5 ore–>● Definiție, scop, tipuri<!–>7.–>Promovarea sănătății. Strategii preventiveCursuri conferință: 5 ore<!–>● Definiția conceptului de prevenire și a nivelurilor de prevenire–>● Tipuri de strategii preventive – avantaje și limite<!–>● Screening–><!–>1.4.2.2.–>SUBIECTE ORTODONTICE DE BAZĂ1.4.2.2.1.<!–>Dezvoltarea dentiției (normal și anormal) (60 ore)Cursuri conferință: 20 ore–>● Dezvoltarea ocluziei de la naștere până la vârsta adultă<!–>● Variații ale acestei dezvoltări–>● Anomalii dentare de număr, mărime, formă și poziție<!–>● Factori genetici și de mediu care influențează dezvoltarea dentiției–>● Diverse malocluzii cauzate de dezvoltarea dentară și gradul lor de gravitate<!–>● Efecte ale anodonțiilor și ale dinților supranumererari precum și ale pierderii sau extracției premature a dinților temporari sau permanenți asupra dezvoltării dentiției.–>Activități practice: 40 ore<!–>● Recunoașterea și identificarea unor stări ale dentiției privind:normalitatea și anormalitateastadiul de dezvoltare atinsaprecierea dezvoltării viitoareposibilități pentru măsuri interceptive cu scopul îmbunătățirii situației finale.–>1.4.2.2.2.<!–>Creșterea feței (50 ore)Cursuri conferință: 18 ore–>● Creșterea cartilajelor, oaselor, mușchilor<!–>● Centre de creștere în scheletul cranio-facial–>● Modificări postnatale ale creșterii zonei cranio-faciale, inclusiv a părților moi<!–>● Variații funcționale ale componentelor zonei cranio-faciale cu importanță pentru creșterea feței–>● Variații individuale în configurația feței<!–>● Influența factorilor de mediu asupra creșterii feței.–>Activități practice: 32 ore<!–>● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate–>1.4.2.2.3.<!–>Fiziologia și fiziopatologia sistemului stomatognat (35 ore)Cursuri conferință: 12 ore–>● Ocluzia funcțională normală și anormală<!–>● Comportamentul structurilor moi tisulare în condiții normale și anormale–>● Funcții normale și anormale ale ATM<!–>● Proceduri diagnostice pentru ATM–>● Posibilități de tratament în cazul disfuncțiilor ATM.<!–>Activități practice: 23 ore–>● Studiul ocluziei funcționale, al structurilor moi tisulare și al funcțiilor ATM la pacienții aflați în tratament<!–>● Efectuarea de manopere terapeutice specifice la pacienții cu disfuncții ATM aflați în tratament–>1.4.2.2.4.<!–>Aspecte ale deplasărilor dentare și ale ortopedici dento-faciale (35 ore)Cursuri conferință: 12 ore–>● Procesul erupției dentare și al deplasării dentare spontane<!–>● Efectele diverselor forțe asupra celulelor și țesuturilor–>● Efectul sistemelor de forțe și al mărimii forțelor<!–>● Modificări post-traumatice–>● Aspecte celulare ale creșterii encondrale în septul nazal, condili și epifize, precum și ale creșterii osoase la nivelul suturilor și suprafețelor osoase<!–>● Efecte ale tratamentelor ortopedice dento-faciale asupra sistemelor tisulare–>● Relația între adaptabilitatea țesuturilor și rezultatele tratamentelor ortopedice dento-faciale<!–>Activități practice: 23 ore–>● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate<!–>1.4.2.2.5.–>Radiologie și alte mijloace imagistice (30 ore)Cursuri conferință: 10 ore<!–>● Anomalii și stări patologice care pot fi diagnosticate pe radiografii–>● Metode radiologice folosite în ortodonție și riscurile acestora<!–>● Radiografia digitală și alte tehnici imagistice.–>Activități practice: 20 ore<!–>● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate–>● Identificarea unor anomalii și stări patologice pe radiografii<!–>1.4.2.2.6.–>Cefalometrie (inclusiv realizarea traseelor cefalometrice pe radiografii) (45 ore)Cursuri conferință: 15 ore<!–>● Identificarea structurilor anatomice pe radiografii–>● Limitele cefalometriei și metodelor cefalometrice<!–>Activități practice: 30 ore–>● Identificarea structurilor anatomice pe radiografii<!–>● Descrierea morfologiei capului pe baza cefalogramei–>● Realizarea pe radiografii a traseelor cefalometrice din normă laterală și frontală ale structurilor anatomice esențiale<!–>1.4.2.2.7.–>Materiale folosite în ortodonție (25 ore)Cursuri conferință: 10 ore<!–>● Proprietățile și compoziția materialelor ortodontice–>● Reguli pentru alegerea corectă a materialelor și substanțelor necesare în diverse tehnici ortodontice<!–>● Manipularea și folosirea materialelor și substanțelor ortodontice.–>Activități practice: 15 ore<!–>● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate–>1.4.2.2.8.<!–>Biomecanica ortodontică (35 ore)Cursuri conferință: 13 ore–>● Folosirea principiilor de bază ale staticii și biomecanicii<!–>● Stabilirea unei relații între biomecanica și problemele clinice și de cercetare–>● Rezolvarea problemelor privind forțele rezultante și echivalența forțelor<!–>Activități practice: 22 ore–>Evaluarea forțelor produse de diverse aparate<!–>Evaluarea forțelor produse în zona dento-facială prin aparate ortopedice–>1.4.1.3.<!–>SUBIECTE ORTODONTICE GENERALE1.4.1.3.1 Etiologia anomaliilor dento-maxilare (25 ore)–>Cursuri conferință: 10 ore<!–>● Factori generali și de mediu care influențează dezvoltarea postnatală a dentiției și creșterea masivului facial–>● Influența nefavorabilă a factorilor de mediu și metodele interceptive indicate.<!–>Activități practice: 15 ore–>● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate<!–>1.4.1.3.2.–>Proceduri de diagnostic (85 ore)Cursuri conferință: 28 ore<!–>● Obținerea unei anamneze relevante–>● Realizarea unui examen clinic complet<!–>● Determinarea ocluziei habituale și a diferitelor relații intermaxilare, precum și evaluarea ocluziei funcționale–>● Evaluarea influenței componentelor funcționale ale părților moi asupra morfologiei<!–>● dento-faciale–>● Amprenta exactă cu o înregistrare maximală a proceselor alveolare<!–>● înregistrarea cu arcul facial și montarea modelelor în articulator–>● Realizarea fotografiilor extra- și intraorale<!–>● Realizarea unor radiografii necesare tratamentelor ortodontice–>Activități practice: 57 ore<!–>● Efectuarea manoperelor enumerate anterior la pacienții pe care medicul rezident îi are în tratament.–>1.4.1.3.3.<!–>Diagnosticul în ortodonție, stabilirea planului de tratament și a obiectivelor acestuia (60 ore)Cursuri conferință: 20 ore–>● Stabilirea diagnosticului prezumtiv și încadrarea ocluziei într-o clasificare pe baza examenului clinic<!–>● Consilierea pacienților, după un examen clinic superficial, asupra posibilităților unui tratament, asupra efectuării unor analize mai aprofundate sau consultării unor medici din alte specialități, în vederea stabilirii unui plan de tratament–>● Stabilirea unui diagnostic pe baza datelor anamnestice, examen clinic, modele, radiografii, fotografii, cefalograme și alte date<!–>● Previziunea dezvoltării posibile a feței și dentiției în condițiile în care nu s-ar începe nici un tratament–>● Stabilirea planului de tratament pentru diverse tipuri de anomalii ortodontice și dento-faciale, inclusiv evoluția etapelor de tratament, previziunea rezultatelor, a duratei tratamentului și a contenției.<!–>Activități practice: 40 ore.–>● Consilierea pacienților, după un examen clinic superficial, asupra posibilităților unui tratament, asupra efectuării unor analize mai aprofundate sau a consultării unor medici din alte specialități, în vederea stabilirii unui plan de tratament<!–>● Evaluarea în vederea stabilirii diagnosticului, a planului de tratament și a obiectivelor acestuia, precum și a previziunii duratei tratamentului și contenției, pentru pacienți cu diverse anomalii dento-maxilare.–>1.4.1.3.4.<!–>Analiza creșterii și corelarea cu planul de tratament (35 ore)Cursuri conferință: 12 ore:–>● Posibilități și limite ale analizelor cefalometrice pe timp îndelungat<!–>● Limitele analizelor creșterii și modificările terapeutice ale acesteia–>● Validitatea și limitele previziunilor de creștere (inclusiv a celor computerizate)<!–>Activități practice: 23 ore–>● Realizarea de analize ale creșterii după cefalograme în serie<!–>● Constatarea modificărilor terapeutice pe baza cefalogramelor efectuate în fazele critice ale tratamentului–>1.4.1.3.5.<!–>Efectul în timp al tratamentului ortodontic (30 ore)Cursuri conferință: 10 ore–>● Recidiva asociată cu diferite anomalii și metodele de tratament<!–>● Modificări ce pot apare în perioada de contenție–>● Modificări ce pot apare după încheierea perioadei de contenție<!–>Activități practice: 20 ore–>● Previziuni asupra posibilelor efecte pe timp îndelungat ale tratamentului ortodontic la pacienți cu diferite tipuri de anomalii.<!–>1.4.1.3.6.–>Efecte iatrogene ale tratamentului (30 ore)Cursuri conferință: 10 ore<!–>● Riscul diferitelor metode de tratament și de contenție–>● Influența diferitelor condiții și a vârstei asupra efectelor iatrogene<!–>● Influența tratamentului ortodontic asupra ATM–>● Efectul în timp al diverselor metode de tratament asupra parodonțiului<!–>● Factori cu rol în resorbția radiculară–>● Efectul posibil al unui tratament asupra fizionomiei<!–>● Influența posibilă a tratamentului asupra aspectului dento-facial și esteticii faciale–>Activități practice: 20 ore<!–>Previziuni asupra posibilelor efecte ale tratamentului ortodontic asupra rădăcinilor dentare, parodonțiului, ATM, precum asupra aspectului dento-facial și esteticii faciale la pacienți cu diferite tipuri de anomalii dento-maxilare.–>1.4.1.3.7.<!–>Epidemiologia în cercetarea ortodontică (35 ore)Cursuri conferință: 12 ore–>● Principiile de bază ale epidemiologiei<!–>● Prevalenta și incidența anomaliilor dento-maxilare–>● Validitatea indicilor în estimarea necesității de tratament<!–>● Metode pentru stabilirea necesității de tratament–>● Influența societății asupra solicitării tratamentului<!–>● Aspecte subiective asupra necesității de tratament–>● Rolul ortodontului în legătură cu necesitatea tratamentului<!–>● Factori implicați în estimarea necesității obiective de tratament.–>Activități practice: 23 ore<!–>● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate.–>1.4.1.3.8.<!–>Literatura ortodontică (120 ore)Cursuri conferință: 40 ore–>● Cursuri speciale de prelucrare a literaturii în vederea determinării ideilor esențiale din literatura curentă<!–>● Prezentarea diverselor publicații ortodontice–>Activități de pregătire practică: 80 ore<!–>● Determinarea ideilor esențiale din literatura curentă referitoare la o temă dată–>● realizare de referate<!–>● Prezentarea concisă și analitică a unui articol – prezentare de referate.–>1.4.1.4.<!–>TEHNICI ORTODONTICE1.4.1.4.1.–>Aparate mobilizabile (30 ore)Cursuri conferință: 10 ore<!–>● Indicație, design și utilizare–>● Posibilități și limite<!–>● Realizarea și repararea acestor aparate–>Activități practice: 20 ore<!–>● Aplicarea, conducerea tratamentului și reparația acestor tipuri de aparate (minimum 50 aparate).–>1.4.1.4.2.<!–>Aparate funcționale (40 ore)Cursuri conferință: 15 ore–>● Indicație, design și utilizare<!–>● Prezentarea diferitelor tipuri de astfel de aparate–>● Realizare și reparație<!–>Activități practice: 25 ore–>● Aplicarea, conducerea tratamentului și reparația acestor tipuri de aparate (minimum 20 aparate).<!–>1.4.1.4.3.–>Aparate extraorale (25 ore)Cursuri conferință: 10 ore<!–>● Indicație, design, utilizare a diverselor tipuri de Headgear, măști faciale, bărbițe și capeline, precum și diverse combinații de aparate extraorale cu aparate funcționale–>● Posibilități și limite<!–>Activități practice: 15 ore–>● Aplicarea și conducerea tratamentului cu aceste tipuri de aparate(minimum 20 aparate).<!–>1.4.1.4.4.–>Aparate fixe parțiale (25 ore)Cursuri conferință: 10 ore<!–>● Indicație, utilizare (arcuri palatinale, linguale și vestibulare, disjunctoare și arcuri parțiale fixate pe inele sau braketuri)–>● Posibilități și limite<!–>Activități practice: 15 ore–>● Aplicarea și conducerea tratamentului cu aceste tipuri de aparate(minimum 10 aparate).<!–>1.4.1.4.5.–>Aparate fixe (60 ore)Cursuri conferință: 20 ore<!–>● Indicații, aplicare–>● Diverse concepte și metode de tratament precum și principiile biomecanice ale terapiei cu aceste aparate<!–>● Posibilități și limite–>Activități practice: 40 ore<!–>● Aplicarea și conducerea tratamentului cu cel puțin un tip de aparat fix multiband (minimum 20 aparate).–>1.4.1.4.6.<!–>Aparate de contenție (15 ore)Cursuri conferință: 5 ore–>● Indicații, contraindicații, design și utilizare<!–>● Posibilități și limite–>● Durata necesară pentru contenție<!–>Activități practice: 10 ore–>Aplicarea aparatelor de contenție și urmărirea pacienților pe durata necesară acesteia (minimum 20 aparate).<!–>1.4.1.5.–>PROCEDURI DE TRATAMENT INTERDISCIPLINAR1.4.1.5.1.<!–>Tratamentul despicăturilor LMP (10 ore)Cursuri conferință: 4 ore–>● Metode de tratament<!–>● Indicația, stabilirea momentului tratamentului și abordarea multidisciplinară a acestuia–>● Aspecte specifice ale tratamentului ortodontic al acestor pacienți<!–>Activități practice: 6 ore–>● Efectuarea manoperelor terapeutice specifice la pacienții cu despicături LMP (abordare multidisciplinară)<!–>1.4.1.5.2.–>Tratamentul ortodontico-chirurgical (10 ore)Cursuri conferință: 4 ore<!–>● Indicația și realizarea procedurilor ortodontico-chirurgicale–>● Aspecte specifice ale tratamentului ortodontic la pacienți care necesită și tratament chirurgical<!–>Activități practice: 6 ore–>● Efectuarea manoperelor terapeutice specifice la pacienții care necesită și tratament chirurgical (colaborare interdisciplinară)<!–>1.4.1.5.3.–>Tratamentul ortodontico-parodontal (6 ore)Cursuri conferință: 2 ore<!–>● Indicații și contraindicații ale tratamentului ortodontic în parodontopatii–>● Aspecte specifice ale tratamentului ortodontic în parodontopatii<!–>● Influența tratamentului ortodontic asupra stării parodonțiului–>Activități practice: 4 ore<!–>● Efectuarea manoperelor terapeutice specifice la pacienții aflați în tratament ortodontic (colaborare interdisciplinară)–>● Evaluarea efectelor tratamentului ortodontic asupra stării parodonțiului la pacienții aflați în tratament.<!–>1.4.1.5.4.–>Tratamentul ortodontic restaurativ (5 ore)Cursuri conferință: 2 ore<!–>● Indicația și utilizarea tratamentului combinat ortodontico-restaurativ–>● Aspecte specifice ale tratamentului ortodontic în cadrul tratamentului combinat ortodontico-restaurativ<!–>Activități practice: 3 ore–>● Efectuarea manoperelor terapeutice specifice la pacienții aflați în tratament ortodontic (colaborare interdisciplinară)<!–>1.4.1.5.5.–>Tratamentul ortodontico-pedodontic (39 ore)Cursuri conferință: 16 ore<!–>● Formarea și evoluția sistemului dentar (formare și dezvoltare, erupție, cronologie, etc.)–>● Indicații terapeutice specifice dentiției temporare și mixte<!–>● Abordarea terapeutică a leziunilor carioase la copii și tineri–>● Importanța tratamentului zonei de sprijin a ocluziei (Korkhaus)<!–>Activități practice: 23 ore–>● Aplicarea metodelor terapeutice specifice pentru preîntâmpinarea destrucțiilor/pierderilor precoce ale dinților temporari<!–>● Evaluarea statusului buco-dentar și a relațiilor interarcadice la diferite vârste pentru prevenirea și/sau interceptarea anomaliilor dento-maxilare–>● Posibilități ortodontico-pedodontice pentru prevenirea și tratarea leziunilor carioase la copii și tinerii purtători de aparate ortodontice<!–>1.4.1.6.–>TEHNICI SPECIALE DE TRATAMENT1.4.1.6.1.<!–>Ghidarea dezvoltării ocluzale (10 ore)Cursuri conferință: 4 ore–>(Părți importante ale acestui curs se regăsesc în 1.4.1.2.1. Dezvoltarea dentiției)<!–>● Indicații și contraindicații ale metodelor interceptive–>Activități practice: 6 ore<!–>● Efectuarea manoperelor terapeutice specifice la pacienții aflați în tratament ortodontic–>1.4.1.6.2.<!–>Tratamentul ortodontic la adult (15 ore)Cursuri conferință: 5 ore–>● Indicații și aspecte specifice ale tratamentului ortodontic la adult<!–>● Colaborarea cu medicul de stomatologie generală în tratamentul adultului–>Activități practice: 10 ore<!–>● Efectuarea manoperelor terapeutice specifice la pacienții adulți aflați în tratament ortodontic–>1.4.1.6.3.<!–>Disfuncția cranio-mandibulară (15 ore)Cursuri conferință: 7 ore–>● Etiologia disfuncției cranio-mandibulare<!–>● Metode generale pentru îmbunătățirea funcționalității cranio-mandibulare–>● Diverse metode terapeutice pentru îmbunătățirea funcționalității cranio-mandibulare<!–>● Indicații, contraindicații ale procedurilor ortodontice la pacienți cu disfuncții cranio-mandibulare–>● Efecte posibile ale tratamentului ortodontic la pacienți cu perturbări cranio-mandibulare<!–>● Proceduri și tehnici de conlucrare interdisciplinară în tratamentul pacienților cu perturbări cranio-mandibulare–>Activități practice: 10 ore<!–>● Aplicarea metodelor terapeutice pentru îmbunătățirea funcționalității cranio-mandibulare la pacienți cu disfuncții cranio-mandibulare aflați în tratament ortodontic (proceduri și tehnici de conlucrare interdisciplinară)–>● Evaluarea efectelor tratamentului ortodontic la pacienți cu perturbări cranio-mandibulare 1.4.1.6.4. Proceduri terapeutice specifice ortodontico-pedodontice la copii cu nevoi speciale (23 ore)<!–>Cursuri conferință: 8 ore–>● Specificitatea sistemului dentar la copilul cu nevoi speciale<!–>● Posibilități și intervenții terapeutice pentru prevenirea și/sau reducerea consecințelor anomaliilor dento-maxilare–>● Particularitățile tratamentului ortodontico-pedodontic la copii cu nevoi speciale<!–>Activități practice: 15 ore–>● Indicații și aspecte specifice ale tratamentului pedodontic<!–>● Efectuarea manoperelor terapeutice specifice la pacienții cu nevoi speciale aflați în tratament ortodontic sau care urmează a purta aparate ortodontice–>1.4.1.7.<!–>MANAGEMENTUL SĂNĂTĂȚII Șl SECURITĂȚII1.4.1.7.1.–>Managementul sănătății cavității bucale (15 ore)Cursuri conferință: 5 ore<!–>● Factori etiologici specifici ce apar în practica ortodontică în relație cu cariogeneza, parodontopatia și modificările părților moi–>● Posibilități pentru descoperirea și evaluarea riscului la carie<!–>● Posibilități pentru descoperirea și evaluarea riscului la parodontopatii–>Activități practice: 10 ore<!–>● Instruirea pacienților asupra importanței igienei bucale ca măsură preventivă împotriva cariilor și parodontopatiilor.–>1.4.1.7.2.<!–>Măsuri de prevenție în cabinetul de ortodonție (5 ore)Cursuri conferință: 2 ore–>Prevenirea infecțiilor, posibilități de dezinfecție și sterilizare pentru instrumente<!–>Supravegherea și controlul substanțelor nocive–>Activități practice: 3 ore<!–>Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate–>1.4.1.8.<!–>MODUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni1.4.1.8.1.–>TEMATICĂ CURS (20 ore)I.<!–>Introducere în Bioetică – 2 ore1.–>Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu2.<!–>Contextul apariției bioeticii3.–>Definirea bioeticii4.<!–>Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.–>Teorii și metode în bioeticăII.<!–>Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1.–>Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2.<!–>Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3.–>Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc)III.<!–>Relația medic-pacient I – 2 ore1.–>Valori ale relației medic-pacient2.<!–>Paternalism versus autonomie3.–>Modele ale relației medic-pacient4.<!–>Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV.–>Relația medic-pacient II – 2 ore1.<!–>Consimțământul informat2.–>Confidențialitatea în relația medic-pacient3.<!–>Relația medic-pacient minor4.–>Acte normative care reglementează relația medic- pacientV.<!–>Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1.–>Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2.<!–>Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice3.–>Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI.<!–>Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1.–>Libertatea procreației2.<!–>Dileme etice în avort3.–>Etica reproducerii umane asistate medical4.<!–>Probleme etice în clonarea reproductivăVII.–>Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1.<!–>Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2.–>Probleme etice în stările terminale3.<!–>Tratamente inutile în practica medicală4.–>Eutanasia și suicidul asistat5.<!–>Îngrijirile paliativeVIII.–>Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1.<!–>Donarea de organe de la cadavru2.–>Donarea de organe de la persoana vie3.<!–>Etica alocării de resurse în transplantIX.–>Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1.<!–>Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2.–>Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3.<!–>Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4.–>Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5.<!–>Terapia genică6.–>Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX.<!–>Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1.–>Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2.<!–>Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3.–>Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4.<!–>Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5.–>Comitetele de etică a cercetării6.<!–>Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică1.4.1.8.2.–>TEMATICA SEMINARIILORI.<!–>Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII.–>Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1.<!–>Jurămîntul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2.–>Alternative ale jurământului lui Hipocrate3.<!–>Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII.–>Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1.<!–>Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2.–>Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3.<!–>Rolul comunicării în relația medic-pacientIV.–>Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1.<!–>Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri2.–>Drepturile pacienților- reglementare legislativă3.<!–>Rolul comitetelor de etică din spitaleV.–>Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1.<!–>Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2.–>Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3.<!–>Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI.–>Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII.<!–>Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII.–>Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX.<!–>Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX.–>Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore1.4.1.9.<!–>MANAGEMENT ÎN CABINET, ADMINISTRAȚIE Șl ETICĂ PROFESIONALĂ1.4.1.9.1.–>Management în cabinet (15 ore)Cursuri conferință: 5 ore<!–>● Design-ul cabinetului de ortodonție–>● Mobilierul și instrumentarul necesare cabinetului ortodonție<!–>● Pregătirea personalului auxiliar și dovada competenței acestuia–>● Finanțare și administrație<!–>● Relații cu publicul–>Activități practice: 10 ore<!–>● Conceperea planului unui cabinet de ortodonție (design, mobilier, instrumentar, finanțare, administrație)–>1.4.1.9.2.<!–>Folosirea computerelor (10 ore)(cursanții vor trebui să fie dotați cu un computer compatibil cu al institutului de învățământ)–>Cursuri conferință: 4 ore<!–>● Folosirea computerelor în clinica ortodontică și în îngrijirea pacienților–>Activități practice: 6 ore<!–>● Aplicații practice privind folosirea computerelor în monitorizarea cazurilor pacienților aflați în tratament–>1.4.1.9.3.<!–>Modul de lucru (ergonomia) (5 ore)Cursuri conferință: 2 ore–>● Poziția optimă a pacientului, a terapeutului și a asistentei, precum și plasarea instrumentarului în vederea manipulării clinice specifice<!–>● Ordinea cea mai eficientă a etapelor de tratament (ergonomia)–>Activități practice: 3 ore<!–>● Demonstrații practice privind poziția optimă a pacientului, a terapeutului și a asistentei, precum și plasarea instrumentarului pentru manipularea clinică specifică în vederea folosirii ergonomice a timpului afectat tratamentului.–>1.4.1.9.4.<!–>Probleme juridice (10 ore)Cursuri conferință: 5 ore–>● Reguli și legi obligatorii pentru cabinetul ortodontic<!–>● Responsabilitate și probleme legate de procese de mal praxis–>● Necesarul de acoperire de risc prin asigurări<!–>Activități practice: 5 ore–>● Comportamentul în cazul unui conflict juridic<!–>1.4.1.9.5.–>Etică profesională (5 ore)Cursuri conferință: 2 ore<!–>● Comportamentul ortodontului ca apartenent al sistemului de sănătate–>● Standardul etic în cooperarea cu personalul, cu pacienții și cu colegii.<!–>Activități practice: 3 ore–>● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate.<!–>1.5.ANEXĂ PRIVIND BAREMUL MINIMAL AL ACTIVITĂȚII DE PREGĂTIRE–>Documentația celor 10 cazuri tratate integral de către medicul rezident trebuie să îndeplinească următoarele condiții:<!–>1.–>Documentația cazuistică cuprinde 10 cazuri. Ea poate să cuprindă doar 8 cazuri atunci când se prezintă o lucrare științifică originală în domeniul ortodonției (dizertație exclusivă)2.<!–>Cazurile vor trebui să demonstreze un spectru larg de anomalii de poziție și de ocluzie:prin diagnosticul, planificarea și conducerea tratamentului, medicul rezident va trebui să dovedească cunoștințe de specialitate adecvatemedicul rezident va trebui să dovedească cunoașterea posibilităților de a folosi mijloacele și aparatura necesare tratamentului ortodontic în măsura în care se impunemăsurile aplicate vor trebui să fie adaptate problematicii cazului.3.–>Documentația cazuistică va trebui, pentru o excelentă notare, să cuprindă:● Documentația de început: Modele, status radiologie (cel puțin 6 radiografii retro alveolare sau ortopantomograma), teleradiografia,fotografii (în cavitatea bucală: frontal/lateral/lateral/max/mând; față și profil), fotografii ale modelelor (frontal/lateral/lateral)<!–>● Documentația de sfârșit: Aceeași cu cea inițială. Pachetul de date finale trebuie să prezinte rezultatul cel mai devreme după 2 luni de la terminarea tratamentului activ (cu excepția datelor radiologice).–>4.<!–>Descriere amănunțită a cazului:Diagnosticului și comentariului asupra cazurilor li se acordă o mare importanță în cadrul discuției finale. De asemenea, o mare importanță se acordă descrierii funcțiilor, esteticii faciale și modificărilor apărute în urma tratamentului. Medicul rezident are astfel posibilitatea să exprime opinia sa, planurile pe care le-a făcut, soluțiile alternative și aprecierea rezultatului obținut. Se așteaptă de la acesta o limitare la ceea ce este mai important, la o prezentare concisă și clară. Medicul rezident va depune de la sine alte date acolo unde consideră necesar pentru notarea de către comisie (mai ales atunci când acesta a condus tratamentul personal doar în fazele esențiale). Mai departe, cazurile combinate de ortodonție cu chirurgie vor trebui să conțină un plan operativ succint cu teleradiografia/set up. Pasul chirurgical va fi document prin suprapunerea teleradiografiilor pre- și postoperatorii.–>Descrierea cazului va fi prezentată în 3 exemplare:originalul pentru președintele comisiei: conține toate documentele originale2 exemplare suplimentare (pentru 2 referenți suplimentari): conțin descrierea completă a cazului și copii ale documentației finale amintite mai sus, exceptând modelele.<!–>În documentația finală trebuie să fie erupți toți dinții definitivi, cu excepția molarului de minte. Sunt acceptate excepții pentru care există o motivație suficientă.–>4.<!–>Stabilirea timpului de contenție și/sau controalele ulterioare sunt de dorit însă nu reprezintă o regulă.5.–>Toate cazurile trebuie să prezinte un bun rezultat funcțional și estetic. Excepții sunt permise atâta timp cât pot fi suficient motivate, mai ales pe baza situației de început a cazului și a posibilităților terapeutice.6.<!–>Toate cazurile trebuie să fi fost planificate și tratate de către medicul rezident candidat la examenul de obținere a titlului de medic specialist ortodont. Cu această condiție, cazurile pot fi preluate din colectivul de pacienți al unei Facultăți de Medicină Dentară, al unei Clinici de Stomatologie, al cabinetului unei școli, sau dintr-un cabinet privat.1.6 PROGRAMUL DE STUDIU–>Programul academic se bazează pe un timp minim de 42 săptămâni/an și 40 ore/săptămână, în total 5040 ore în 3 ani.<!–>Împărțirea celor 5040 ore se face astfel:–>1.6.1.<!–>Activități de îndrumare – Cursuri, seminarii (63 %)–>┌──────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────┐<!–>│1.6.1.1 Ore de practică clinică și preclinică │ 2100 ore │–>├──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤<!–>│1.6.1.2 Planificarea tratamentelor │ 120 ore │–>├──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤<!–>│1.6.1.3 Seminarii privind evaluarea tratamentelor │ 100 ore │–>│ │ │<!–>│ 5. Evaluarea cazurilor după tratament │ │–>│ 6. Reevaluarea cazurilor în curs de tratament cu ocazia │ │<!–>│ preluării acestora de la rezidenți aflați la │ │–>│ sfârșitul stagiului │ │<!–>├──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤–>│1.6.1.4 Cursuri și seminarii pe grupe de lucru │ 674 ore │<!–>├──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤–>│1.6.1.5 Participarea alături de studenți la cursuri, │ │<!–>│ seminarii, demonstrații practice │ 260 ore │–>├──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤<!–>│1.6.1.6 Colaborarea cu corpul profesoral pentru consultații │ │–>│ individuale, indicații de cercetare în afara │ │<!–>│ activității obișnuite │ 180 ore │–>├──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤<!–>│1.6.1.7 Materii facultative (timp suplimentar pentru cercetare│ │–>│ și pentru efectuarea tezei) │ 1096 ore │<!–>├──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤–>│Total │ 4530 ore │<!–>└──────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┘–><!–>1.6.2.–>Studiu individual (37%)┌──────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────┐<!–>│1.6.2.1 Analiza datelor pacienților necesare tratamentului │ 230 ore │–>├──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤<!–>│1.6.2.2 Activități de cercetare, documentare în literatura de │ │–>│ specialitate în vederea susținerii de referate – │ │<!–>│ pregătire cazuistică │ 280 ore │–>├──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤<!–>│1.6.2.3 Materii facultative inclusiv timpii suplimentari │ │–>│ pentru cercetare teoretică individuală │ 770 ore │<!–>├──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤–>│Total │ 1280 ore │<!–>├──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤–>│TOTAL │ 5040 ore │<!–>└──────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┘–><!–>–>Programul central va ocupa 78% din totalul de 5040 ore obligatorii, restul de 22% sunt prevăzute pentru materii facultative (1096 ore):cursuri extrauniversitare la sediul facultății sau în alte centre universitareacumularea unor cunoștințe clinice suplimentare prin cursuri practice girate de facultăți acreditateparticiparea la congrese și conferințe de specialitate sau de stomatologie generală.<!–>Pe lângă acestea, se așteaptă de la participant sa folosească pentru studiu o cantitate considerabila din timpul care îi sta privat la dispoziție. Astfel, sunt necesare, de exemplu, pentru fiecare oră obligatorie de curs aproximativ 2 ore de studiu individual.–>După încheierea studiilor și obținerea titlului de medic specialist în cadrul pregătirii continue medicii ortodonți vor acumula puncte de pregătire conform legislației aprobate de Ministerul Sănătății, Ministerul Educației și de Colegiul Medicilor dentiști din România.<!–>ORTODONȚIE Șl ORTOPEDIE DENTO-FACIALĂ: 3 ani–>I.<!–>Stagiul clinic de ortodonție: 3 aniII.–>Cursuri teoretice obligatorii care se vor desfășura în paralel cu stagiul clinic:II.1.<!–>Discipline biologice și medicale generale: 4 1/2 luniII.2.–>Sănătate publică dentară: 2 luniII.3.<!–>Subiecte ortodontice de bază: 8 luniII.4.–>Subiecte ortodontice generale: 9 luniII.5.<!–>Tehnici ortodontice: 5 luniII.6.–>Proceduri de tratament ortodontic interdisciplinare: 3 luniII.7.<!–>Tehnici speciale de tratament ortodontic: 2 luniII.8.–>Managementul sănătății: 1 lunăII.9.<!–>Management în cabinetul de ortodonție: 1 lunăII.10.–>Bioetica: 1/2 lună<!–>┌───────────────────────┬──────────────────────┬───────────────────────────┐–>│ Anul I │ Anul II │ Anul III │<!–>├───────────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────────┤–>│ │ │ │<!–>│ I.+II.1.+II.4.+II.10 │ I.+II.2.+II.5.+II.7. │ I.+II.3.+II.6.+II.8.+II.9.│–>│ │ │ │<!–>└───────────────────────┴──────────────────────┴───────────────────────────┘–>
+

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII<!–>
CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL–>
SANITAR BUCUREȘTI<!–>
CURRICULUM DE PREGĂTIRE–><!–>
ÎN SPECIALITATEA–>CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ<!–>Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Centrului Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar București–>1.<!–>DefinițieChirurgia dento-alveolară este o specialitate a medicinei dentare ce se practică în ambulatoriu și care se ocupă cu studiul, prevenirea și tratamentul inclusiv chirurgical al afecțiunilor dento-parodontale, care de regulă sunt complicații ale cariilor dentare. Metodele chirurgicale de ambulatoriu se referă la:–>1.<!–>chirurgia endodontică2.–>chirurgia preprotetică3.<!–>chirurgia parodontală4.–>accidentele de erupție ale dinților5.<!–>incluziile dentare6.–>traumatisme dento-parodontale7.<!–>tratamentul edentațiilor prin implanturi dentare2.–>Durata rezidențiatului: 3 aniCurriculumul prevede un numar de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentari de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, inafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.<!–>Cuantificarea pregatirii în vederea echivalarii, se face prin credite (CFU).–>1 credit = 25 ore de instruire<!–>Din timpul alocat pregatirii, activitatea didactica acopera 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicata activităților practice și studiului individual.–>La sfârșitul fiecarui modul de pregatire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapa, facuta în unitatea de pregatire de către responsabilul de stagiu și indrumator.<!–>Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.–>Întreaga activitate de pregatire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluarile de etapa în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestari științifice și de educație continuă.<!–>3A. Structura stagiilor de pregătire în rezidențiat–>3A.1. Etapa de angajare și luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la Spitalul sau Clinicile unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate: 2 săptămâni<!–>3A.2. Stagiul de Chirurgie orală și maxilo-facială: 3 luni–>3A.3. Stagiul de Chirurgie dento – alveolară: 15 luni + 2 săptămâni<!–>3A.4. Stagiul de Implantologie: 5 luni–>3.A5. Stagiul de Bioetică: 2 săptămâni<!–>3.A6. Stagiul de Parodontologie 2 luni–>3.A7. Stagiul de Stagiul de Patologie orală: 2 luni<!–>3.A8. Stagiul de Endodonție 2 luni–>3.A9. Stagiul de Ortodonție-Pedodonție 2 luni<!–>3.A10.Stagiul de Protetică 2 luni–>3.A11.Stagiul de Odontoterapie restauratoare 1 lună<!–>3.A12.Stagiul de Managementul cabinetului dentar 1 lună–>* Stagiul de Chirurgie Dento-Alveolară se desfășoară în Secțiile Clinice Universitare de Chirurgie Orală și Maxilo-Facială.<!–>3B. Ordinea de rotație a stagiilor în rezidențiat–>Anul I: Chirurgie orală și maxilo-facială 3 luniChirurgie Dento-Alveolară 9 luni<!–>–>Anul II: Chirurgie dento-alveolară 6 luni + 2 săptămâniImplantologie 5 luni<!–>Bioetică 2 săptămâni–><!–>Anul III: Parodontologie 2 luni–>Patologie orală 2 luni<!–>Endodonție 2 luni–>Ortodonție-Pedodonție 2 luni<!–>Protetică 2 luni–>Odonterapie restauratoare 1 lună<!–>Managementul cabinetului dentar 1 lună–>3C. Barem de promovare:<!–>Anul IExamen scris–>Prezentare caz<!–>Examen practic–>din:a.<!–>Chirurgie orală și maxilo-facialăb.–>Chirurgie Dento-Alveolară<!–>–>Anul IIExamen scris<!–>Prezentare caz–>Examen practic<!–>din:a.–>Chirurgie Dento-Alveolarăb.<!–>Implantologie–><!–>Anul IIIExamen scris–>Prezentare caz<!–>Examen practic–>dina.<!–>Patologie oralăb.–>Endodonțiec.<!–>Parodontologie–>4.<!–>Programul de activitate teoretică și practică pe ani de pregătire4.1.–>Anul I4.1.1.<!–>Stagiul de Chirurgie Orală și Maxilo-Facială: 3 luni4.1.1.1 Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 20–>Cursuri<!–>1.–>Traumatologie orală și maxilo-facială2.<!–>Supurații periosoase3.–>Supurații ale lojelor superficiale, profunde și supurații difuze4.<!–>Adenitele specifice și nespecifice5.–>Sinuzita maxilară de cauză dentară6.<!–>Tumori benigne ale părților moi orale și maxilo-faciale7.–>Tumori benigne ale oaselor maxilare8.<!–>Depistarea precoce a tumorilor maligne orale și maxilo-faciale9.–>Forme clinice de debut și în perioada de stare a tumorilor maligne de părți moi orale și maxilo-faciale10.<!–>Forme de debut și în perioada de stare a tumorilor maligne ale oaselor maxilare11.–>Principii de tratament complex în tumorile maligne orale și maxilo-faciale12.<!–>Patologia glandelor salivare13.–>Patologia articulației temporo-mandibulare14.<!–>Anomalii cranio-maxilo-faciale15.–>Despicături labio-maxilo-palatine<!–>Prezentări de caz–>Recenzii ale articolelor de specialitate<!–>4.1.1.2.–>Pregătire practică4.1.2.<!–>și 4.2.1. Stagiul de chirurgie dento-alveolară: 15 1/2 luni4.1.2.1.–>și 4.2.1.1 Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 40 oreCursuri1.<!–>Anestezice locale utilizate în stomatologie, doze, proprietăți2.–>Tehnici de anestezie loco-regională3.<!–>Accidente și complicații în anestezia loco-regională4.–>Anestezia generală în stomatologie5.<!–>Extracția dentară. Indicații, contraindicații, tehnici generale6.–>Tehnica extracției dentare pe grupe de dinți, tehnici speciale7.<!–>Extracții dentare la copii, indicații, tehnici8.–>Extracția dinților incluși9.<!–>Accidentele extracției dentare, cauze, prevenție, tratament10.–>Complicațiile extracției dentare, etiologie, tratament11.<!–>Metode chirurgicale ajutătoare în tratamentul endodontic12.–>Metode chirurgicale în tratamentul protetic13.<!–>Tratamentul chirurgical al incluziei dentare14.–>Accidente ale erupției dentare și tratamentul lor chirurgical15.<!–>Refacerea chirurgicală a defectelor osoase de la nivelul osului alveolar16.–>Antibioterapia în leziunile traumatice și inflamatorii ale cavității orale17.<!–>Urgențe și afecțiuni medicale în cabinetul stomatologic–>Prezentări de caz<!–>Recenzii ale articolelor de specialitate–>4.1.2.2.<!–>și 4.2.1.2. Pregătire practică:1.–>Efectuarea de anestezii tronculare periferice: 52.<!–>Extracții dentare: 53.–>Extracții alveoloplastice cu protezare imediată: 24.<!–>Decapușonări în tratamentul accidentelor de erupție: 55.–>Odontectomii molari de minte inferiori: 56.<!–>Odontectomii canini superiori: 57.–>Odontectomii, alți dinți incluși: 18.<!–>Evidențierea caninilor incluși cu aplicarea de dispozitive de redresare chirurgical-ortodontică: 19.–>Rezecții apicale: 1010.<!–>Replantări de dinți (post-traumatic sau intențional): 111.–>Chiuretaj gingival în parodontopatii marginale cronice: 112.<!–>Gingivectomie: 213.–>Gingivoplastii: 214.<!–>Intervenții chirurgicale proprotetice în: 3mucoasa subțirecreasta gingivală balantăfibromatoză tuberozitarăhiperplazie epitelio-conjunctivădeficiențe ale frenurilor labiale sau lingualebride vestibulare și paralingualeîngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de șanțuri vestibulare sau paralinguale)regularizări de creastăplastii de adiție în atrofii de creastă cu materiale osteoinductoare15.–>Deschiderea de supurații periosoase: 54.2.2.<!–>Stagiul de Implantologie orală: 5 luni4.2.2.1.–>Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 34 oreCursuri1.<!–>Rolul și locul terapiei implanto-protetice în medicina dentară modernă; interrelația dintre implantologia orală și celelalte discipline dentare2.–>Anatomia clinică a aparatului dento-maxilar – oferta osoasă în terapia implanto-protetică – aspecte privind selecția și poziționarea implanturilor pe creasta alveolară.3.<!–>Clasificarea edentațiilor în terapia implanto-protetică, edentații și modalități de soluționare a acestora prin intermediul complexului terapeutic implanto-protetic.4.–>Evaluarea câmpului protetic și a statusului biologic general al pacientului în perspectiva inserării implanturilor dentare – diagnostic preoperator, bilanț preprotetic, analiza și planificarea secvențială a cazului, indicații și contraindicații5.<!–>Biomecanica A.D.M. și rolul acesteia în terapia implanto-protetică6.–>Biomateriale utilizate în practica implantologică – titanul, masele ceramice, materiale și membrane biologice utilizate în tehnicile de augmentare osoasă7.<!–>Fiziologia osteogenezei, a osteointegrării și patologia osteodezintegrării, raportării la modele biologice8.–>Optimizarea câmpului protetic în vederea inserării implanturilor dentare – asanarea cavității orale, chirurgia mucoasei patologice și a leziunilor parodontale9.<!–>Protezarea preimplantară fiziologică, autoechilibrată – etapă de bază a terapiei implanto-protetice10.–>Reconstrucția crestelor edentate cu deficit osos utilizând metode de augmentare osoasă autogenă cu grefe recoltate din creasta iliacă, neurocraniu, tibie și mandibulă, materiale sintetice pe bază de hidroxiapatită, fosfat tricalcic sau materiale omologe, susținute în principal de membrane biologice.11.<!–>Distracția osoasă în vederea creării ofertei implantare12.–>Sisteme și tipuri de implanturi utilizate în terapia implanto-protetică13.<!–>Inserția imediat postextracțională a implanturilor orale14.–>Inserția implanturilor în crestele alveolare cu diferite forme și oferte osoase.15.<!–>Restaurări protetice pe implanturi – biomecanica aparatului dento-maxilar. Tehnici de amprentare și realizare a lucrărilor protetice16.–>Accidente și incidente în practica medicinei dentare17.<!–>Dispensarizarea pacienților purtători de implanturi–>Prezentări de caz<!–>Recenzii ale articolelor de specialitate–>4.2.2.2.<!–>Pregătire practică4.2.3.–>Stagiul de Bioetică – 2 săptămâni4.2.3.1.<!–>Tematică curs (20 ore)I.–>Introducere în Bioetică- 2 ore1.<!–>Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu2.–>Contextul apariției bioeticii3.<!–>Definirea bioeticii4.–>Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.<!–>Teorii și metode în bioeticăII.–>Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 ore1.<!–>Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2.–>Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3.<!–>Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc)III.–>Relația medic-pacient I- 2 ore1.<!–>Valori ale relației medic-pacient2.–>Paternalism versus autonomie3.<!–>Modele ale relației medic-pacient4.–>Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV.<!–>Relația medic-pacient II- 2 ore1.–>Consimțământul informat2.<!–>Confidențialitatea în relația medic-pacient3.–>Relația medic-pacient minor4.<!–>Acte normative care reglementează relația medic-pacientV.–>Greșeli și erori în practica medicală- 2 ore1.<!–>Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2.–>Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice3.<!–>Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI.–>Probleme etice la începutul vieții- 2 ore1.<!–>Libertatea procreației2.–>Dileme etice în avort3.<!–>Etica reproducerii umane asistate medical4.–>Probleme etice în clonarea reproductivăVII.<!–>Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1.–>Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2.<!–>Probleme etice în stările terminale3.–>Tratamente inutile în practica medicală4.<!–>Eutanasia și suicidul asistat5.–>Îngrijirile paliativeVIII.<!–>Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane- 2 ore1.–>Donarea de organe de la cadavru2.<!–>Donarea de organe de la persoana vie3.–>Etica alocării de resurse în transplantIX.<!–>Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1.–>Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2.<!–>Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3.–>Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4.<!–>Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5.–>Terapia genică6.<!–>Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX.–>Etica cercetării pe subiecți umani- 2 ore1.<!–>Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2.–>Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3.<!–>Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4.–>Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5.<!–>Comitetele de etică a cercetării6.–>Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică4.2.3.2.Tematica seminariilorI.<!–>Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică- 2 oreII.–>Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1.<!–>Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2.–>Alternative ale jurământului lui Hipocrate3.<!–>Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII.–>Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1.<!–>Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2.–>Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3.<!–>Rolul comunicării în relația medic-pacientIV.–>Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1.<!–>Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2.–>Drepturile pacienților – reglementare legislativă3.<!–>Rolul comitetelor de etică din spitaleV.–>Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1.<!–>Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2.–>Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3.<!–>Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI.–>Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 oreVII.<!–>Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 oreVIII.–>Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete- 2 oreIX.<!–>Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 oreX.–>Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore<!–>4.3.–>Anul III4.3.1.<!–>Stagiul de Parodontologie: 2 luni4.3.1.1.–>Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 10 oreCursuri1.<!–>Etiopatogenia bolilor parodontale2.–>Metode de investigație în bolile parodontale3.<!–>Forme clinice ale bolii parodontale4.–>Tratamentul complex al bolilor parodontale5.<!–>Rolul și locul profilaxiei în bolile parodontale–>Prezentări de caz<!–>Recenzii ale articolelor de specialitate–>4.3.1.2.<!–>Pregătire practică4.3.2.–>Stagiul de Patologie orală: 2 luni4.3.2.1.<!–>Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 15 oreCursuri1.–>Completarea foii de observație în patologia orală2.<!–>Sistemul imunitar al cavității orale3.–>Afecțiuni cu potențial de malignizare și afecțiuni premaligne orale4.<!–>Lichenul plan oral și lupusul oral5.–>Stomatitele buloase și ulcerative6.<!–>Hiperplazii gingivale7.–>Alergii nespecifice ale cavității orale8.<!–>Examene complementare în patologia orală9.–>Metode de diagnostic precoce în tumorile maligne orale<!–>Prezentări de caz–>Recenzii ale articolelor de specialitate<!–>4.3.2.2.–>Pregătire practică4.3.3.<!–>Stagiul de Endodonție: 2 luni4.3.3.1.–>Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 101.<!–>Metode de tratament în pulpita acută și cronică2.–>Metode de tratament în gangrena pulpară3.<!–>Extirparea vitală cu obturație de canal14.–>Obturația de canal – metode și tehnici moderne15.<!–>Tratamentul parodontitelor apicale acute și cronicePrezentări de caz–>Recenzii ale articolelor de specialitate<!–>4.3.3.2.–>Pregătire practică4.3.4.<!–>Stagiul de Ortodonție, Pedodonție: 1+1 luni = 2 luni4.3.4.1.–>Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 29 oreCursuri1.<!–>Epidemiologia anomaliilor dento-maxilare2.–>Formarea, creșterea și dezvoltarea masivului facial3.<!–>Dezvoltarea ocluziei4.–>Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare5.<!–>Principii și metode de clasificare a anomaliilor dento-maxilare6.–>Diagnosticul în ortodonție7.<!–>Principii de bază în tratamentul ortodontic8.–>Examinarea pacientului copil și adolescent. Foaia de observație. Cronologia formării dinților9.<!–>Particularități morfologice și de structură ale dinților temporari și implicațiile în patologia odontală. Particularități morfologice și de structură ale dinților permanenți tineri și implicațiile în patologia odontală10.–>Caria precoce severă a dinților temporari: tablou clinic, diagnostic, principii de tratament, tratament de urgență11.<!–>Caria complicată la dinții permanenți tineri – tablou clinic, diagnostic, principii de tratament, tratament de urgență12.–>Patologia molarului de șase ani- atitudinea terapeutică în caria simplă profundă și în destrucția mare coronară13.<!–>Traumatismele la dinții temporari și permanenți tineri – forme clinice, diagnostice, tratament de urgență14.–>Periodontita juvenilă – diagnostic, principii de tratament15.<!–>Metode de prevenire a cariei și bolii parodontale la copil și adolescentPrezentări de caz–>Recenzii ale articolelor de specialitate<!–>–>4.3.4.2.<!–>Pregătire practică4.3.5.–>Stagiul de Protetică dentară: 2 luni4.3.5.1.<!–>Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 10 oreCursuri–>1.<!–>Diagnosticul și tratamentul tulburărilor cranio-mandibulare2.–>Sisteme protetice fixe alternative (integral ceramice, adezive, etc)3.<!–>Particularități clinico-tehnice în protezarea fixă metalo-ceramică4.–>Restaurări protetice fixe în cazuri complexe, cu patologie multidisiplinară5.<!–>Tratamentul protetic al edentației unidentare6.–>Tratamentul protetic în terapia complexă a parodontitelor marginale cronice7.<!–>Tratamentul protetic combinat fix-mobilizabil8.–>Variante de protezare a edentațiilor terminale9.<!–>Metode și tehnici de amprentare pentru protezarea fixă/mobilizabilă/a edentației totale10.–>Metode și tehnici de înregistrare și transfer al rapoartelor de ocluziePrezentări de caz<!–>Recenzii ale articolelor de specialitate–>4.3.5.2.<!–>Pregătire practică4.3.6.–>Stagiul de Odontoterapie restauratoare: 1 lună4.3.6.1.<!–>Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 10Cursuri–>1.<!–>Concepte moderne în etiopatogenia cariei dentare2.–>Metode uzuale și speciale de preparare a cavităților în caria dentară simplă, impuse de utilizarea materialelor de obturație coronară bazate pe adeziune3.<!–>Tratamentul actual al plăgii dentinare și adeziunea la structurile dure dentare4.–>Modalități terapeutice de refacere a morfologiei dentare cu materiale adezive estetice5.<!–>Tratamentul cariei simple cu destrucții coronare întinse6.–>Tratamentul cariei simple prin incrustații metalice și nemetalicePrezentări de caz<!–>Recenzii ale articolelor de specialitate–>4.3.6.2.<!–>Pregătire practică4.3.7.–>Stagiul de Managementul cabinetului dentarPregătire practică<!–>Prezentări de caz–>CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ<!–>3 ani–>STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ<!–>● CHIRURGIE ORALĂ ȘI MAXILO-FACIALĂ (I.2) 3 luni–>● CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ (I.1 și II.1) 15 și 1/2 luni<!–>● IMPLANTOLOGIE (II.2) 5 luni–>● BIOETICĂ (II.3) 2 saptamani<!–>● PARODONTOLOGIE (III.1) 2 luni–>● PATOLOGIE ORALĂ (III.2) 2 luni<!–>● ENDODONȚIE (III.3) 2 luni–>● ORTODONȚIE, PEDODONȚIE (III.4) 2 luni<!–>● PROTETICĂ (III.5) 2 luni–>● ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE (III.6) 1 lună<!–>● MANAGEMENTUL CABINETULUI DENTAR (III.7) 1 lună–><!–>┌───────┬────────┬──────────────┬─────────────────────────────────────────┐–>│Stagiul│ Anul I │ Anul II │ Anul III │<!–>├───┬───┼───┬────┼────┬────┬────┼─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┤–>│ │ │I.1│I.II│II.1│II.2│II.3│III.1│III.2│III.3│III.4│III.5│III.6│III.7│<!–>└───┴───┴───┴────┴────┴────┴────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘–>
+

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII<!–>
CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL–>
SANITAR BUCUREȘTI<!–>
CURRICULUM DE PREGĂTIRE–>
ÎN SPECIALITATEA<!–>
CHIRURGIE ORALĂ ȘI MAXILO-FACIALĂ–><!–>
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Centrului Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar București–>1.<!–>DefinițieChirurgia orală și maxilo-facială cuprinde tratamentul chirurgical al părților moi cervico-faciale, al oaselor craniului visceral, al glandelor salivare, articulației temporomandibulare, diformităților și malformațiilor cranio-faciale, plastia reconstructivă în sfera orală și maxilo-facială și tratamentul chirurgical al afecțiunilor dento-parodontale.–>Specialitatea cuprinde 2 părți:a.<!–>chirurgia orală, care se preocupă de studiul, prevenirea și tratamentul chirurgical al afecțiunilor dento-parodontale:–>● chirurgia endodontică<!–>● chirurgia preprotetică–>● accidente de erupție ale dinților și incluziile dentare<!–>● traumatisme dento-parodontale–>● chirurgia parodontală<!–>● inserarea implanturilor dentareb.–>chirurgia maxilo-facială cuprinde patologia și tratamentul chirurgical al traumatismelor maxilo-mandibulare și ale părților moi cervico-faciale, infecții oro-maxilo-faciale, tumori benigne ale părților moi și osoase oro-maxilo-faciale, tumori maligne ale părților moi și osoase oro-maxilo-faciale, bolile glandelor salivare și ale articulației temporo-mandibulare, diformități și malformații congenitale ale feței și maxilarelor, durerea în sfera oro-maxilo-facială, plastia reconstructivă după defecte oro-maxilo-faciale etc.<!–>2.–>Durata: 5 ani (cu dublă licență:Medicină Generală/Medicină Dentară)În conformitate cu recomandările organismelor de specialitate ale Comunității Europene, specialiștii în chirurgia orală și maxilo-facială trebuie să posede o dublă licență, cea de absolvent al Facultății de Medicină Dentară și de absolvent al Facultății de Medicină Generală.<!–>În acest context, pot fi acceptați la specializare în chirurgia orală și maxilo-facială absolvenți ai Facultății de Medicină Dentară (care își completează studiile de Medicină Generală) și absolvenți ai Facultății de Medicină (care își completează studiile de medicină dentară).–>Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.<!–>Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).–>1 credit = 25 ore de instruire<!–>Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.–>La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.<!–>Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.–>Întreaga activitate de pregătire este monitorizata prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă în specialitate.<!–>3A. Structura stagiilor de pregătire în rezidențiat–>3A.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spital și clinică repartizată, fixarea planului de activitate.<!–>3A.2. Stagiul de Chirurgie generală: 1 an–>3A.3. Stagiul de chirurgie orală și maxilo-facială: 3 ani 5 luni și 2 săptămâni (anii II, III, IV, V).<!–>În secțiile clinice acreditate de Ministerul Sănătății, sub îndrumarea medicilor șefi secție/clinică, medicii rezidenți se vor familiariza cu activitățile practice de chirurgie orală și maxilo-facială, completându-și în același timp și cunoștințele teoretice, pentru a se alinia standardelor europene ale specialității.–>3A.4. Stagiul de O.R.L.: 2 luni<!–>3A.5. Stagiul de Chirurgie plastică și reconstructivă: 3 luni–>3A.6. Stagiul de Neurochirurgie: 1 lună<!–>3A.7.Stagiul de Bioetică 2 săptămâni–>3B. Ordinea de rotație a stagiilor în rezidențiat<!–>Anul I: Chirurgie generală 12 luni–>Anul II: Chirurgie orală și maxilo-facială 12 luni<!–>Anul III: Chirurgie orală și maxilo-facială 12 luni–>Anul IV: Chirurgie orală și maxilo-facială 12 luni<!–>Anul V: Chirurgie orală și maxilo-facială 5 1/2 luni–>O.R.L.: 2 luni<!–>Chirurgie plastică și reconstructivă: 3 luni–>Neurochirurgie: 1 lună<!–>Bioetică 2 săptămâni–>4.<!–>Programul de activitate teoretică și practică pe ani de pregătire4.1.–>Anul ICuprinde stagiu de Chirurgie generală: 12 luni<!–>4.1.1.–>Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 200 oreCursuri: 70 ore<!–>1.–>Tehnici de asepsie și antisepsie în chirurgia generală: 4 ore2.<!–>Instrumentarul de chirurgie generală și folosirea lui: 2 ore3.–>Tehnici de drenaj: 2 ore4.<!–>Tehnici de sutură: 2 ore5.–>Tehnica pansamentului: 2 ore6.<!–>Tratamentul plăgilor. Profilaxia infecției tetanice: 4 ore7.–>Tratamentul infecției acute localizate (abces cald, furuncul): 2 ore8.<!–>Tehnici de anestezie loco-regională: 2 ore9.–>Resuscitarea cardiorespiratorie: 4 ore10.<!–>Tehnici de hemostază medicală și chirurgicală: 4 ore11.–>Transfuzia (indicații, contraindicații, teste de compatibilitate, accidente transfuzionale) substituenți de sânge: 2 ore12.<!–>Reechilibrarea hidroelectrică și echilibrul acido-bazic (interpretarea ionogramei sanguine și urinare, modificări patologice ale echilibrului acido-bazic): 4 ore13.–>Arsurile, degerăturile (criterii de evaluare, diagnostic, conduită terapeutică în urgențe): 2 ore14.<!–>Tehnica pleurotomiei: 2 ore15.–>Tehnica gastrostomiei: 2 ore16.<!–>Tubajul și spălătura gastrică: 2 ore17.–>Sondajul vezical: 2 ore18.<!–>Examenul unui bolnav politraumatizat: 4 ore19.–>Șocul (criterii de diagnostic, principii de tratament): 4 ore20.<!–>Principii de tratament în politraumatisme: 4 ore21.–>Patologia hemostazei în practica chirurgicală: 2 ore22.<!–>Traumatisme toracice (diagnostic, conduită terapeutică): 4 ore23.–>Patologia esofagului (corp străin, stenoze benigne, achalazia, cancerul esofagian, diverticuli esofagieni, herniile hiatale): 4 ore24.<!–>Urgențe în chirurgia abdomenului (diagnostic, conduită terapeutică): 4 ore25.–>Patologia chirurgicală a glandei tiroide: 2 orePrezentări de caz: 80 ore<!–>Recenzii ale articolelor de specialitate: 50 ore–>4.1.2.<!–>Pregătire practică:1.–>Participare la:tiroidectomii subtotale: 2tiroidectomii totale: 2tratamentul chirurgical al megaesofagului: 2gastrostomii: 5pleurotomii: 2apendicectomii: 10colecistoctemii: 102.<!–>Asistare la intervenții sau manopere chirurgicale:chirurgia reconstructivă vascularăurgențe (camera de gardă) la:politraumatizați:10traumatisme toracice:10traumatisme abdominale:103.–>Manopere:abord venos periferic: 40aspirații și spălături gastrice:10cateterism venos (humerală, subclavie, jugulară, safenă): 10tratamentul infecțiilor mâinii și degetelor: 54.1.3.<!–>Barem de promovare a anului I de rezidențiat:1.–>Participare la cursuri și seminarii2.<!–>Participare la activitatea practică3.–>Promovarea examenului scris4.<!–>Prezentare a minimum 3 cazuri clinice5.–>Recenzie a minimum 3 articole4.2.<!–>Anul IICuprinde stagiu de chirurgie orală și maxilo-facială: 12 luni–>4.2.1.<!–>Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 210 oreCursuri: 80 ore1.–>Anatomia capului și gâtului: 10 ore2.<!–>Probleme generale ale chirurgiei orale și maxilo-faciale: 4 oreparticularitățile chirurgiei orale și maxilo-facialeexamenul clinic oral și maxilo-facial3.–>Probleme de anestezie-reanimare în chirurgia orală și maxilo-facială: 4 oreanestezia generală în chirurgia orală și maxilo-facialăreanimare și reechilibrare funcțională în chirurgia orală și maxilo-facialăanestezia loco-regională și locală: substanțe, tehnici, accidente și complicații4.<!–>Extracția dentară: indicații, tehnici, accidente, complicații: 4 ore5.–>Traumatisme dento-parodontale: aspecte clinice și terapeutice: 4 ore5.<!–>Chirurgie endodontică: 4 ore6.–>Tratamentul chirurgical în parodontopatiile marginile cronice: 4 ore7.<!–>Chirurgia proprotetică: 4 ore8.–>Incluzia dentară și patologia erupției dentare: 6 ore9.<!–>Infecțiile părților moi orale și maxilo-faciale: 4 oregeneralități, etiopatogenie, microbiologie, anatomie patologicăsupurații periosoase10.–>Implantologie orală: 10 ore11.<!–>Atitudinea terapeutică față de pacienții cu afecțiuni generale asociate: 20 ore12.–>Antibioterapia în leziunile traumatice și supurative din sfera oro-maxilo-facială: 2 ore<!–>Prezentări de caz: 80 ore–>Recenzii ale articolelor de specialitate: 50 ore<!–>4.2.2.–>Pregătire practică:Intervenții de mică dificultate:<!–>1.–>Efectuarea de anestezii tronculare periferice: 1502.<!–>Extracții chirurgicale: 1503.–>Extracții alveoloplastice cu protezare imediată: 44.<!–>Decapușonări în tratamentul accidentelor de erupție: 155.–>Odontectomii molari de minte inferiori: 306.<!–>Odontectomii canini superiori: 57.–>Odontectomii, alți dinți incluși: 38.<!–>Evidențierea caninilor incluși cu aplicarea de dispozitive de redresare chirurgical-ortodontică: 29.–>Rezecții apicale: 3010.<!–>Replantări de dinți (post-traumatic sau intențional): 211.–>Chiuretaj gingival în parodontopatii marginale cronice: 512.<!–>Gingivectomie: 213.–>Operații parodontale cu lambou: 314.<!–>Gingivoplastii: 316.–>Intervenții chirurgicale proprotetice în:mucoasa subțire: 2creasta gingivală balantă: 2fibromatoză tuberozitară: 1hiperplazie epitelio-conjunctivă: 6deficiențe ale frenurilor labiale sau linguale: 6bride vestibulare și paralinguale: 4îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de șanțuri vestibulare sau paralinguale): 2regularizări de creastă: 3plastii de adiție în atrofii de creastă cu materiale osteoinductoare: 217.<!–>Deschiderea de supurații periosoase: 204.2.3.–>Barem de promovare a anului II de rezidențiat:1.<!–>Participare la cursuri și seminarii2.–>Participare la activitatea practică3.<!–>Promovarea examenului scris4.–>Prezentare a minimum 3 cazuri clinice5.<!–>Recenzie a minimum 3 articole6.–>Examen practic din baremul operator4.3.<!–>Anul IIICuprinde stagiu de chirurgie orală și maxilo-facială: 12 luni–>4.3.1.<!–>Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 194 oreCursuri: 64 ore1.–>Traumatologie oro-maxilo-facială: 10 oreplăgile părților moi orale și maxilo-faciale: particularități anatomo-clinice, tratament de urgență și definitivșocul și reanimarea în traumatismele orale și maxilo-facialefracturile mandibuleifracturile maxilaruluifracturile orbito-zigomaticefracturile asociate2.<!–>Infecțiile orale și maxilo-faciale: 10 oresupurațiile lojelor superficialesupurațiile lojelor profunde și supurațiile difuzeparticularitățile proceselor infecțioase orale și maxilo-faciale la copiiosteita și osteomielita maxilarului și mandibuleinecroza maxilarelorinfecțiile specifice orale și maxilo-faciale, luesul, TBC-ul, actinomicozalimfadenite acute și cronice3.–>Afecțiuni de cauză dentară ale sinusurilor maxilare: 4 ore4.<!–>Tumorile benigne ale părților moi: 10 orepseudotumoritumori benigne epitelialetumori benigne mezenchimalechisturile părților moichisturi și fistule5.–>Tumorile benigne osoase: 6 oretumori neodontogene: osteogene, non-osteogenetumori odontogene: epiteliale, mezenchimalechisturile oaselor maxilare: odontogene, neodontogene6.<!–>Patologia glandelor salivare: 10 oreinfecțiile glandelor salivaretraumatismele glandelor salivarelitiaza salivarătumorile benigne și maligne ale glandelor salivaresialozele7.–>Patologia articulației temporo-mandibulare: 6 oresindroame disfuncționale temporo-mandibulareartropatiile acute și cronice temporo-mandibularetraumatismele articulației temporo-mandibulareluxațiile articulației temporo-mandibulareconstrucția mandibuleianchiloza temporo-mandibulară8.<!–>Osteodistrofiile maxilarelor: 2 oreosteita fibroasăboala Recklinghausenboala PagetLeontiasis ossea9.–>Osteopatii în bolile de sistem cu localizare orală și maxilo-facială: 2 ore10.<!–>Durerea în teritoriul maxilo-facial: 4 ore–>Prezentări de caz: 80 ore<!–>Recenzii ale articolelor de specialitate: 50 ore–>4.3.2.<!–>Pregătire practică:Intervenții de mică dificultate:–>1.<!–>Rezecții apicale: 302.–>Deschiderea de supurații periosoase: 103.<!–>Imobilizarea de urgență a fracturilor dentare la copii și adulți: 104.–>Imobilizarea de urgență și definitivă în fracturile de mandibulă: 105.<!–>Imobilizarea de urgență și definitivă a fracturilor etajului mijlociu al feței: 106.–>Prelevare de biopsii în tumorile cu localizare orală și maxilo-facială: 107.<!–>Cura radicală a chisturilor de maxilar cu sau fără conservarea dinților: 68.–>Extirparea tumorilor benigne limitate ale mucoasei orale, limbii, planșeului oral și ale gingiei: 59.<!–>Extirparea tumorilor endoosoase sau mandibulare cu păstrarea continuității osoase:210.–>Extirpare de calculi salivari din canalul Warthon sau Stenon: 211.<!–>Extirpare de tumori ale glandelor salivare mici din vălul moale, boltă, obraz și planșeu oral: 212.–>Reducerea nechirurgicală a luxației de articulație temporo-mandibulară: 2Intervenții de dificultate medie:<!–>1.–>Deschidere de abcese ale lojelor superficiale: 102.<!–>Deschidere de supurații ale lojelor profunde ale feței și gâtului (fosa infratemporală, spațiul laterofaringian, loja marilor vase): 103.–>Deschidere de supurații difuze ale planșeului oral sau feței: 34.<!–>Deschiderea supurațiilor limfonodulilor feței și gâtului: 105.–>Tratamentul fistulelor cronice perimaxilare: 56.<!–>Tratamentul supurațiilor cronice perimaxilare (actinomicoză, TBC): 37.–>Cura radicală în sinuzita maxilară de cauză dentară: 38.<!–>Plastia comunicării oro-sinuzale: 39.–>Sechestrectomia în osteomielita sau radionecroza maxilarelor: 210.<!–>Corticotomia în osteomielita maxilarelor: 211.–>Tratamentul primar și secundar al plăgilor orale și cervicofaciale: 2012.<!–>Reducerea fracturilor orbito-sinuzale și ale arcadei temporo-zigomatice: 513.–>Osteosinteza cu sârmă sau plăcuțe în fracturi de mandibulă, etaj mijlociu sau orbito-sinuzale: 514.<!–>Ligatura arterei carotide externe: 315.–>Traheotomie: 34.3.3.<!–>Barem de promovare a anului III de rezidențiat:1.–>Participare la cursuri și seminarii2.<!–>Participare la activitatea practică3.–>Promovarea examenului scris4.<!–>Prezentare a minimum 3 cazuri clinice5.–>Recenzie a minimum 3 articole6.<!–>Examen practic din baremul operator4.4.–>Anul IVchirurgie orală și maxilo-facială: 12 luni4.4.1.<!–>Stagiul de chirurgie orală și maxilo-facială: 12 luni4.4.1.1.–>Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 105 oreCursuri: 40 ore<!–>1.–>Tumori maligne orale și maxilo-faciale: 40 oreNoțiuni de biologie a procesului neoplazicEtiopatogenia tumorilor maligne oro-maxilo-facialăForme anatomo-clinice ale tumorilor maligne oro-maxilo-facialeAdenopatia metastatică cervicalăDiagnosticul tumorilor maligne oro-maxilo-facialePrincipii de tratament multimodal în tumorile maligne oro-maxilo-faciale (I)Tumorile maligne ale buzelorTumorile maligne ale limbii și planșeului bucalTumorile maligne ale mucoasei jugale, comisurii intermaxilare, fibromucoasei palatului dur și vălului palatinTumorile maligne ale maxilarului și mandibuleiTumorile maligne ale tegumentelor cervico-facialeMelanomul malign în regiunea oro-maxilo-facialăTumorile maligne ale glandelor salivareAccidente și complicații ale tratamentului multimodal (RT+CT)Prezentări de caz: 40 ore<!–>Recenzii ale articolelor de specialitate: 25 ore–>4.4.1.2.<!–>Pregătire practicăIntervenții de dificultate medie:–>1.<!–>Submaxilectomie: 3Intervenții de dificultate mare:–>1.<!–>Rezecție de platou palato-alveolar: 22.–>Hemirezecții de maxilar cu amprentare și aplicare de obturator: 43.<!–>Hemirezecții de mandibulă (participare): 24.–>Extirpare de tumoră de buză inferioară cu plastie imediată: 55.<!–>Hemiglosectomie (participare): 56.–>Hemipelvectomie (participare): 57.<!–>Hemiglosopelvectomie (participare):58.–>Evidare cervicală supraomohioidiană: 29.<!–>Extirpare de tumoră laterocervicală: 24.4.3.–>Barem de promovare a anului IV de rezidențiat:1.<!–>Participare la cursuri și seminarii2.–>Participare la activitatea practică3.<!–>Promovarea examenului scris4.–>Prezentare a minimum 3 cazuri clinice5.<!–>Recenzie a minimum 3 articole6.–>Examen practic din baremul operator4.5.<!–>Anul VCuprinde stagii de:–>Chirurgie orală și maxilo-facială: 5 1/2 luniO.R.L: 2 luniChirurgie plastică și reconstructivă: 3 luniNeurochirurgie: 1 lunăBioetică: 1/2 lună4.5.1.<!–>Pregătire teoretică: total 205 oreCursuri: 35 ore1.–>Plastia reconstructivă în chirurgia orală și maxilo-facială: 20 orefiziopatologia lambourilorclasificarea metodelor de plastie reconstructivătipuri de închidere primarăgrefe de pielelambouri localelambouri loco-regionale pediculatelambouri liber vascularizategrefe osoase nevascularizatetratamentul chirurgical al parezei de facial de tip periferic2.<!–>Anomalii dento-faciale și tratamentul complex ortodontic-chirurgical al acestora: 10 oreprognatismul și retrognatismul mandibularprognatismul și retrognatismul maxilarproalveolia și proalveolodentiaocluzia deschisălaterodeviațiile mandibulareanomalii asociate3.–>Malformațiile congenitale orale și maxilo-faciale: 5 oredespicăturile labio-maxilo-palatinemalformații cranio-facialePrezentări de caz: 20 ore<!–>Recenzii ale articolelor de specialitate: 10 ore–>Pregătire individuală pentru examenul de medic specialist: 140 ore<!–>–>4.5.2.<!–>Pregătire practicăIntervenții de dificultate mare:1.–>Hemiglosopelvimandibulectomii (participare): 22.<!–>Extirpare de tumori superficiale ale feței și gâtului cu plastie imediată cu lambouri locale: 23.–>Evidare cervicală radicală: 24.<!–>Evidare cervicală radicală modificată: 25.–>Parotidectomia totală sau segmentară: 26.<!–>Artroplastie în anchiloza temporo-mandibulară (participare): 27.–>Plastii de boltă, văl moale și luetă, în despicături congenitale ale maxilarelor: 28.<!–>Plastii labio-narinare în despicături congenitale: 29.–>Faringoplastii în insuficiențe velare: 210.<!–>Osteotomii ale mandibulei și maxilarului, în anomalii de dezvoltare sau asimetrii: 211.–>Osteoplastii în defectele osoase congenitale posttraumatice sau postrezecție: 212.<!–>Plastia reconstructivă a defectelor oro-maxilo-faciale cu ajutorul diferitelor tipuri de lambouri osteo-mio/fascio-cutanate, pediculate, sau liber vascularizate și anastomozate microchirurgical (participare): 2–>4.5.2.<!–>Stagiul de O.R.L: 2 luni4.5.2.1.–>Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 36 ore1.<!–>Metode de explorare rino-sinuzală2.–>Traumatismele nazo-sinuso-faciale3.<!–>Epistaxisul4.–>Sinuzite acute și cronice5.<!–>Complicațiile sinuzitelor6.–>Alergia rino-sinuzală7.<!–>Amigdalita și adenoidita acută8.–>Tumorile benigne ale faringelui9.<!–>Tumorile maligne laringiene10.–>Tumorile parafaringiene11.<!–>Insuficiența respiratorie acută de cauză laringiană12.–>Tumorile benigne laringiene13.<!–>Tumorile maligne laringiene14.–>Corpii străini traheo-bronșici15.<!–>Metode de explorare traheo-bronșică16.–>Afecțiunile urechii externe17.<!–>Tumorile benigne și maligne ale urechii18.–>Traumatismele urechii4.5.2.2.<!–>Pregătire practică (participare):1.–>Tamponament nazal anterior: 102.<!–>Tamponament nazal posterior: 103.–>Puncții sinuzale maxilare: 104.<!–>Reducere fracturi piramidă nazală: 25.–>Incizie flegmon periamigdalian: 56.<!–>Chirurgia sinuzitei maxilare: 57.–>Chirurgia sinuzitei etmoidale: 58.<!–>Traheotomia: 29.–>Traheotomii în condiții dificile: 110.<!–>Asistență la intervenții cu lasser în sfera ORL: 54.5.3.–>Stagiul de Chirurgie plastică și reconstructivă: 3 luni4.5.3.1.<!–>Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 50 ore1.–>Arsurile (fiziopatologie, clinică, tratament)2.<!–>Chirurgia arsului3.–>Arsuri asociate cu traumatisme4.<!–>Metode ale chirurgiei plastice (grefe, lambouri, tehnici microchirurgicale)4.5.3.2.–>Pregătire practică (participare):1.<!–>Reanimarea bolnavului ars în diferite etape ale evoluției: 22.–>Excizia primară a arsurilor profunde și limitate: 13.<!–>Incizii de decompresiune circumvolare: 24.–>Grefarea plăgilor granulare: 25.<!–>Tratamentul bridelor cicatriceale, placardelor cicatriceale: 26.–>Acoperirea defectelor tegumentare cu grefe de piele: 27.<!–>Plastii pediculate cu lambouri locale: 18.–>Neurorafii: 19.<!–>Plastia cu lambouri loco-regionale: 110.–>Plastia cu lambouri de la distanță: 111.<!–>Plastia de transpoziție de la nivelul scalpului: 112.–>Transfer liber de lambouri anastomozate microchirurgical: 14.5.4.<!–>Stagiul de Neurochirurgie: 1 lună4.5.4.1.–>Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 20 ore1.<!–>Examen clinic neuro-chirurgical2.–>Traumatisme craniocerebrale3.<!–>Diagnosticul și tratamentul comelor4.–>Politraumatisme cu interesare cranio-cerebrală și vertebro-medulară4.5.4.2.<!–>Pregătire practică1.–>Examene clinice neurochirurgicale: 102.<!–>Puncții rahidiene lombare: 2 (participare):3.–>Puncții rahidiene suboccipitale: 2 (participare)4.<!–>Neurorafie: 2 (participare)4.5.5 Stagiul de Bioetică: 1/2 lunăTematică curs (20 ore)–>I.<!–>Introducere în Bioetică- 2 ore1.–>Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu2.<!–>Contextul apariției bioeticii3.–>Definirea bioeticii4.<!–>Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5.–>Teorii și metode în bioeticăII.<!–>Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 ore1.–>Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2.<!–>Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3.–>Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc)III.<!–>Relația medic-pacient I- 2 ore1.–>Valori ale relației medic-pacient2.<!–>Paternalism versus autonomie3.–>Modele ale relației medic-pacient4.<!–>Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV.–>Relația medic-pacient II- 2 ore1.<!–>Consimțământul informat2.–>Confidențialitatea în relația medic-pacient3.<!–>Relația medic-pacient minor4.–>Acte normative care reglementează relația medic- pacientV.<!–>Greșeli și erori în practica medicală- 2 ore1.–>Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2.<!–>Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice3.–>Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI.<!–>Probleme etice la începutul vieții- 2 ore1.–>Libertatea procreației2.<!–>Dileme etice în avort3.–>Etica reproducerii umane asistate medical4.<!–>Probleme etice în clonarea reproductivăVII.–>Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1.<!–>Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2.–>Probleme etice în stările terminale3.<!–>Tratamente inutile în practica medicală4.–>Eutanasia și suicidul asistat5.<!–>Îngrijirile paliativeVIII.–>Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane- 2 ore1.<!–>Donarea de organe de la cadavru2.–>Donarea de organe de la persoana vie3.<!–>Etica alocării de resurse în transplantIX.–>Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1.<!–>Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2.–>Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3.<!–>Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4.–>Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5.<!–>Terapia genică6.–>Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX.<!–>Etica cercetării pe subiecți umani- 2 ore1.–>Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2.<!–>Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3.–>Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4.<!–>Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5.–>Comitetele de etică a cercetării6.<!–>Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică–>4.5.2.<!–>TEMATICA SEMINARIILORI.–>Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică- 2 oreII.<!–>Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1.–>Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2.<!–>Alternative ale jurământului lui Hipocrate3.–>Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII.<!–>Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1.–>Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2.<!–>Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3.–>Rolul comunicării în relația medic-pacientIV.<!–>Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1.–>Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2.<!–>Drepturile pacienților – reglementare legislativă3.–>Rolul comitetelor de etică din spitaleV.<!–>Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1.–>Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2.<!–>Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3.–>Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI.<!–>Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 oreVII.–>Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 oreVIII.<!–>Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete- 2 oreIX.–>Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 oreX.<!–>Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore4.5.6.–>Barem de promovare a anului V de rezidențiat:1.<!–>Participare la cursuri și seminarii2.–>Participare la activitatea practică3.<!–>Promovarea examenului scris4.–>Prezentare a minimum 3 cazuri clinice5.<!–>Recenzie a minimum 3 articole6.–>Examen practic din baremul operatorCHIRURGIE ORALĂ ȘI MAXILO-FACIALĂ<!–>5 ani–>STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ<!–>● ANUL I: CHIRURGIE GENERALĂ (I.1) 12 luni–>● ANUL II: CHIRURGIE ORALĂ ȘI MAXILO-FACIALĂ (I.2) 12 luni<!–>● ANUL III: CHIRURGIE ORALĂ ȘI MAXILO-FACIALĂ (I.3) 12 luni–>● ANUL IV: CHIRURGIE ORALĂ ȘI MAXILO-FACIALĂ (I.4) 12 luni<!–>● ANUL V: CHIRURGIE ORALĂ ȘI MAXILO-FACIALĂ (I.5) 5 1/2 luni–>OTORINOLARINGOLOGIE (I.6) 2 luni<!–>CHIRURGIE PLASTICĂ ȘI RECONSTRUCTIVĂ (I.7) 3 luni–>NEUROCHIRURGIE (I.8) 1 lună<!–>BIOETICĂ (I.9) 2 săptămâni–><!–>┌───────┬──────┬───────┬────────┬───────┬───────────────────┐–>│ │ANUL I│ANUL II│ANUL III│ANUL IV│ ANUL V │<!–>├───────┼──────┼───────┼────────┼───────┼───┬───┬───┬───┬───┤–>│STAGIUL│ I.1 │ I.2 │ I.3 │ I.4 │I.5│I.6│I.7│I.8│I.9│<!–>└───────┴──────┴───────┴────────┴───────┴───┴───┴───┴───┴───┘–><!–>
–><!–>–>

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
Post
Filter
Apply Filters