ORDIN nr. 38 din 9 aprilie 2010
|
Redacția Lex24 |
| Publicat in Repertoriu legislativ, 27/11/2024 |
| |
Informatii Document
Emitent: AUTORITATEA NATIONALA SANITARA VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELORPublicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 223 din 9 aprilie 2010
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
| Nu exista actiuni suferite de acest act |
| Actiuni induse de acest act: |
Alegeti sectiunea:
| SECTIUNE ACT | TIP OPERATIUNE | ACT NORMATIV |
| ART. 1 | MODIFICA PE | ORDIN 2 20/01/2010 CAP. 1 |
| ART. 1 | MODIFICA PE | ORDIN 2 20/01/2010 ANEXA 1 |
| ART. 1 | MODIFICA PE | NORMA 20/01/2010 |
| ART. 1 | MODIFICA PE | NORMA 20/01/2010 CAP. 1 |
| ANEXA 1 | MODIFICA PE | ORDIN 2 20/01/2010 ANEXA 1 |
| ANEXA 1 | MODIFICA PE | NORMA 20/01/2010 |
| ANEXA 2 | MODIFICA PE | ORDIN 2 20/01/2010 CAP. 1 |
| ANEXA 2 | MODIFICA PE | NORMA 20/01/2010 CAP. 1 |
| Acte referite de acest act: |
Alegeti sectiunea:
| Acte care fac referire la acest act: |
| SECTIUNE ACT | REFERIT DE | ACT NORMATIV |
| Actul | IN LEGATURA CU | ANEXA 09/04/2010 |
privind modificarea anexei nr. 1 la Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 2/2010 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului pentru anul 2010 şi a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor pentru anul 2010
Văzând Referatul de aprobare nr. 875 din 9 aprilie 2010,ţinând cont de prevederile art. 6^3 şi ale art. 10 lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare,în baza prevederilor art. 10 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.492/2009 pentru aprobarea continuării acţiunilor sanitarveterinare cuprinse în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, a altor acţiuni prevăzute în alte programe naţionale, pe care Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să le pună în aplicare, precum şi a tarifelor maximale aferente acestora pentru anul 2010;în temeiul art. 3 alin. (1) şi (3), precum şi al art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.415/2009 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a unităţilor din subordinea acesteia,preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor emite următorul ordin: +
Articolul IAnexa nr. 1 la Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 2/2010 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului pentru anul 2010 şi a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor pentru anul 2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 şi 49 bis din 21 ianuarie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:1. Nota se modifică şi va avea cuprinsul prevăzut în anexa nr. 1*), care face parte integrantă din prezentul ordin.2. La capitolul I, secţiunile 1-9 se modifică şi vor avea cuprinsul prevăzut în anexa nr. 2*), care face parte integrantă din prezentul ordin.––––Notă *) Anexele nr. 1 şi 2 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 223 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, şos. Panduri nr. 1. +
Articolul IIPrezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Preşedintele Autorităţii NaţionaleSanitare Veterinare şipentru Siguranţa Alimentelor,Marian ZloteaBucureşti, 9 aprilie 2010.Nr. 38. +
Anexa 1Notă1. În sensul prezentelor norme metodologice, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:a) deţinător – orice persoană care are în îngrijire şi control animale, chiar cu titlu temporar şi include şi orice persoană care transportă animale;b) perioada de aşteptare/interzicere a mişcării – o perioadă în care animalele nu pot fi transportate în afara exploataţiilor;c) carantina profilactică – complexul de măsuri sanitar – veterinare ce se aplică de către conducerea exploataţiei asupra animalelor nou introduse, în scopul depistării şi prevenirii introducerii bolilor transmisibile în efectivul de animale din exploataţie;d) localitate – sat – organizare teritorială cu cod siruta;e) supraveghere – colectarea, analiza, interpretarea şi raportarea sistematică a datelor referitoare la sănătatea animalelor;f) supraveghere specifică – supravegherea unei anumite boli sau infecţii;g) supraveghere pasivă – supravegherea de rutină, obişnuită, de obicei legată de vizualizarea animalelor din exploataţie, de informaţiile şi notificările făcute de fermier, având ca scop de bază urmărirea unei populaţii de animale şi înregistrarea datelor şi documentelor cu posibilă semnificaţie epidemiologică, în scopul depistării precoce a bolilor, a menţinerii sau schimbării statusului de sănătate al exploataţiei sau în vederea certificării mişcărilor de animale sau a produselor obţinute de la acestea; de asemenea, supravegherea pasivă reprezintă examinarea clinică a cazurilor de animale bolnave dintr-o populaţie considerată până atunci liberă de boli;h) supravegherea activă – orice activitate cu o frecvenţă şi intensitate prestabilite, care are ca scop stabilirea prezenţei sau absenţei unei anumite boli; de asemenea, supravegherea activă reprezintă prelevarea de probe, inclusiv examenele necropsice, asupra probelor dintr-o populaţie clinic normală clinic;i) controlul bolilor – totalitatea măsurilor individuale sau de grup care se dispun în cazul unor boli care evoluează în populaţiile de animale;j) prevenirea bolilor la animale – activităţi destinate protejării animalelor sau a oamenilor, în cazul zoonozelor, de riscuri prezente sau potenţiale, precum şi de consecinţele negative ale acestora.2. Înregistrarea mişcărilor de porcine între judeţe.a) La nivelul structurilor de monitorizare şi supraveghere sanitară veterinară din structura direcţiilor sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti se va deschide un registru al mişcărilor interjudeţene de porcine, conform unui model care se transmite prin notă de serviciu de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.b) Înregistrarea mişcărilor se face atât la direcţia sanitar – veterinară şi pentru siguranţa alimentelor de origine, cât şi la direcţia sanitar – veterinară şi pentru siguranţa alimentelor de destinaţie.c) Înregistrarea în registrul de mişcare la direcţia sanitar – veterinară şi pentru siguranţa alimentelor de origine se face la solicitarea medicului veterinar care a eliberat certificatul de sănătate şi formularele de mişcare, după caz.d) Înregistrarea în registrul de mişcare la direcţia sanitar – veterinară şi pentru siguranţa alimentelor de destinaţie se realizează la comunicarea mişcării de către medicul veterinar oficial de la direcţia sanitar – veterinară şi pentru siguranţa alimentelor de origine, odată cu înregistrarea iniţială; comunicarea se poate realiza prin orice modalitate – telefon, fax, e-mail.3. Animalele vii importate din ţări terţe se supun regulilor de carantină profilactică timp de 30 de zile; pentru efectuarea carantinei profilactice, proprietarul exploataţiei de animale este obligat să deţină locuri special amenajate în acest scop.4. Animalele vii provenite din comerţul intracomunitar se supun izolării într-un spaţiu separat de alte animale aflate în exploataţie, aplicându-se o perioadă de aşteptare/interzicere a mişcării de 30 zile în cazul porcilor şi de 21 zile în cazul celorlalte specii.5. Deţinătorii de animale sunt obligaţi să notifice direcţiilor sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti intenţia de a introduce animale noi în exploataţie, anterior sosirii animalelor, precum şi posibila dată a introducerii.6. La toate animalele introduse în exploataţie fără documente sanitar – veterinare legale, acţiunile sanitar – veterinare obligatorii prevăzute în prezentele norme metodologice se efectuează pe cheltuiala proprietarului, până la intrarea în legalitate.7. Pentru toate acţiunile sanitar – veterinare prevăzute în Anexa nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 1492/2009 pentru aprobarea continuării acţiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, a altor acţiuni prevăzute în alte programe naţionale, pe care Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să le pună în aplicare, precum şi a tarifelor maximale aferente acestora pentru anul 2010, tarifele aferente includ şi costurile anexe care pot fi reprezentate de ac, seringă, dezinfectant, transport şi altele asemenea, potrivit legii.8. Examenul clinic acceptat şi decontat de către direcţia sanitar – veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti se poate face în baza unei decizii scrise a directorului coordonator, care stabileşte perimetrul, frecvenţa şi documentele necesare pentru decont în următoarele situaţii:a) în caz de suspiciune la animalele din focar suspecte de contaminare;b) în caz de confirmare a bolii la animalele din focar, din zona de supraveghere şi protecţie specifică fiecărei boli;Decizia directorului coordonator este emisă la propunerea fundamentată a structurilor de specialitate din cadrul direcţiei sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.9. La propunerea direcţiei sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor poate dispune, prin ordin al preşedintelui acesteia, în funcţie de evoluţia situaţiei epidemiologice, acţiuni imunoprofilactice de necesitate (de urgenţă).10. Medicul veterinar oficial poate dispune, în urma rezultatelor controalelor oficiale documentare, de identitate şi fizice efectuate în timpul transportului sau la destinaţie, teste şi prelevări de probe pentru examene de laborator; rezultatele testărilor vor fi comunicate deţinătorului în perioada de carantină, aşteptare/interzicere a mişcării.11. Probele prelevate şi testele efectuate în vederea evaluării statusului de sănătate în cadrul controalelor oficiale cu frecvenţă redusă, prin sondaj, efectuate în perioada de carantină sau în perioada de aşteptare/interzicere a mişcării, în cazul animalelor provenite din import sau comerţ intracomunitar sunt suportate de stat, cu condiţia precizării exprese a bolilor supuse supravegherii active pentru care se solicită testarea.12. Examenele şi testele de laborator necesare exportului de animale în ţările terţe se va face ţinând cont de condiţiile impuse în certificatele transmise de către administraţiile veterinare ale ţării respective.13. Supravegherea statusului imun postvaccinal în cazul bolilor pentru care profilaxia este obligatorie, se realizează de către medicii veterinari oficiali; în acest caz, se interzice recoltarea probelor de către medicii veterinari de liberă practică împuternici care au efectuat vaccinarea.14. Costurile privind realizarea acţiunilor de supraveghere, imunoprofilactice şi de control sunt suportate din subvenţii de la bugetul de stat şi venituri proprii din bugetul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor aprobat pe anul 2010.15. Prin excepţie de la prevederile pct. 14, costurile sunt suportate de deţinătorii de animale sau operatorii economici, după caz, în următoarele situaţii:a) probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate şi testele aferente acestora, în cazul controalelor oficiale întărite, iniţiate în urma rezultatelor nefavorabile obţinute în cadrul controalelor cu frecvenţă redusă, efectuate în perioada de carantină sau în perioada de aşteptare/interzicere a mişcării, în cazul animalelor provenite din import sau comerţ intracomunitar; în această situaţie, perioada de carantină sau de aşteptare/interzicere a mişcării este prelungită până la clarificarea statusului de sănătate a animalelor şi a exploataţiei şi a situaţiei epidemiologice;b) probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate şi testele aferente acestora, alte acţiuni de supraveghere, imunoprofilaxie şi control, realizate în centrele de colectare sau exploataţiile de origine, pentru loturile destinate exportului şi comerţului intracomunitar;c) probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate a animalelor care fac obiectul importului, exportului sau comerţului intracomunitar, în cazul animalelor de sport, pentru participarea la expoziţii, târguri, concursuri, circuri, grădini zoologice, rezervaţii, adopţii internaţionale, evenimente culturale; realizarea supravegherii şi testărilor efectuate în cadrul activităţilor de autocontrol, iniţiate conform legii de deţinătorii de animale sau operatorii economici;d) probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate şi testele aferente acestora, în cadrul programelor de autocontrol, efectuate pe material seminal, ovule, embrioni;e) probele prelevate în vederea reevaluării diagnosticului şi testele aferente acestora, în cazul în care deţinătorul solicită o contraexpertiză; costurile contraexpertizei sunt suportate de solicitanţi;f) probele prelevate şi testele efectuate la solicitarea deţinătorilor de animale sau a operatorilor economici;g) activităţile încadrate în definiţia supravegherii pasive;h) contravaloarea vaccinului şi a manoperei de vaccinare împotriva bolii de Newcastle;i) prelevarea de probe şi efectuarea de teste în vederea determinării reziduurilor la animalele vii şi produsele de origine animală, în conformitate cu prevederile Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 882/2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate animală şi de bunăstare a animalelor, cu amendamentele ulterioare;j) proprietarul de animale, persoană fizică sau juridică, suportă în mod exclusiv costurile aferente realizării acţiunilor de supraveghere, imunoprofilactice şi de control pentru:i) anemia infecţioasă ecvină, numai cu privire la manopera aferentă acţiunii de prelevare a probelor;îi) tuberculoza caprineloriii) avortul salmonelic al iepelor;iv) rinotraheita infecţioasă bovină;v) trichomonoza bovină;vi) boala bacteriană a rinichiului la salmonide;vii) nosemoza albinelor;viii) diareea virală a bovinelor, respectiv Boala mucoaselor BVD – MD;ix) echinococoza;x) fascioloza;xi) rinopneumonia ecvină;xii) bruceloza la canide;xiii) bruceloza la iepuri;xiv) moluşte gasteropode Criptobya Heticis, Klossia Helicina, cestode, metacercari, nematode;xv) batracieni, trematode, acantocefali, pseudomonoze, aeromonoze şi microbacterioze;xvi) influenţa ecvină;xvii) oncopatii la mamiferele de producţie şi carnasiere;xviii) oncopatii de animale de producţie în libertate şi exotice;xix) supravegherea sanitară veterinară a materialului seminal congelat din import;xx) supravegherea tulburărilor inflamatorii ale glandei mamare;xxi) analiza apei din bazine piscicole, lacuri şi iazuri amenajate pentru piscicultură, precum şi din ape curgătoare.k) prelevarea de probe şi efectuarea de teste pentru controlul furajelor şi reziduurilor la animalele vii şi produsele de origine animală, conform Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare.m) costul testelor serologice şi virusologice de detecţie a genomului viral efectuate pe probe recoltate de la animalele achiziţionate din zone de restricţie pentru blue tongue;l) manopera acţiunilor sanitar – veterinare efectuate în exploataţiile comerciale. Medicii veterinari de liberă practică organizaţi în condiţiile legii care deţin contracte de asistenţă sanitar – veterinară cu exploataţiile comerciale pot să efectueze acţiunile prevăzute în prezentul program.16. Pentru efectuarea în exploataţiile comerciale a unor acţiuni de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, proprietarii acestor exploataţii încheie contracte cu medicii veterinari de liberă practică organizaţi în condiţiile legii.17. Medicii veterinari de liberă practică organizaţi în condiţiile legii care efectuează acţiuni de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului nu trebuie se afle în conflict de interese cu deţinătorii exploataţiilor de animale.18. În cazul în care, conform precizărilor tehnice ale prezentelor norme metodologice, este necesară prelevarea unei probe pentru efectuarea mai multor teste de laborator, se decontează numai costul unei singure prelevări.19. Formularele tipizate utilizate pentru înregistrarea şi raportarea acţiunilor din prezentele norme metodologice, precum şi tuberculina, vaccinul contra antraxului, vaccinul contra rabiei şi vacutainerele se pun gratuit la dispoziţia medicilor veterinari de liberă practică împuterniciţi de către direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti; vaccinul contra antraxului şi vaccinul contra rabiei trebuie să asigure imunitate pentru o perioadă de minimum 12 luni.20. Pentru soluţionarea unor litigii care necesită prelevarea de probe şi repetarea testării de laborator, costurile efectuării recoltării şi testării sunt suportate de proprietarul de animale, recoltarea probei realizându-se, în mod obligatoriu, sub supravegherea unui medic veterinar oficial.21. Laboratoarele sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti au obligaţia de a păstra minim 60 de zile probele testate suspect şi pozitiv.22. Direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti au obligaţia de a lua măsuri ca la data primirii buletinelor de analiză cu rezultate suspecte şi pozitive, copii ale acestora să fie distribuite inclusiv Biroului/Serviciului de Sănătate şi Bunăstare Animală, Serviciului Inspecţie şi Control, precum şi medicului veterinar oficial responsabil din cadrul circumscripţiei sanitar-veterinare zonale.23. Planul cifric anual se va elabora la nivelul direcţiilor sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, avându-se în vedere previziunile mişcării efectivelor pe specii şi categorii de animale şi nu efectivele existente în stoc la un moment dat.24. Având în vedere la bază precizările prezentelor norme metodologice, precum şi prevederile planului cifric anual, direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti vor elabora grafice lunare detaliate privind prelevarea probelor şi transmiterii acestora la laborator, pe boli, pe localităţi şi exploataţii comerciale; pentru realizarea şi finalizarea la timp a acţiunilor cuprinse în Programul supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului pentru anul 2010, graficele lunare sunt asumate prin semnătură de directorul coordonator adjunct (sanitar veterinar), de directorul coordonator adjunct economic, de şeful laboratorului sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, de medicii veterinari oficiali din cadrul circumscripţiilor sanitar-veterinare zonale, precum şi de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi.25. Numărul de probe prelevate în vederea efectuării testelor stabilite în cadrul prezentelor norme se stabileşte în baza numărului de animale existente la data operaţiunii.26. Pentru evaluarea în timp util a riscurilor epidemiologice şi pentru aplicarea măsurilor prevăzute de legislaţia în vigoare, direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti elaborează o procedură prin care se stabilesc modalităţile în care medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi raportează cazurile în care proprietarii refuză efectuarea acţiunilor sanitare veterinare obligatorii.27. Refuzul efectuării acţiunilor sanitare veterinare obligatorii de către deţinătorii de animale se sancţionează conform prevederilor legale şi întreaga responsabilitate a consecinţelor refuzului cade în sarcina acestora.28. Pentru situaţia în care procedurile de achiziţie publică au fost finalizate şi nu mai pot fi modificate conform noilor prevederi tehnice, după încheierea contractelor, aprovizionarea se va face pe baza unor comenzi ferme, pentru cantităţi limitative, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.29. Tipurile de analize specifice diagnosticului de laborator pentru bolile cuprinse în prezentele norme metodologice trebuie să respecte precizările de diagnostic în conformitate cu reglementările europene specifice, respectiv cu Standardele Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animală, în cazul în care reglementările europene specifice nu cuprind astfel de precizări.30. În situaţia supravegherii în scop de screening, în funcţie de boală, situaţia epidemiologică a animalelor, compartimentelor şi zonelor, tipul exploataţiilor şi alte riscuri epidemiologice, Laboratorul Naţional de Referinţă şi direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti are obligaţia să realizeze analize cost – beneficiu, prin care să identifice şi să utilizeze cele mai sigure şi mai eficiente metode de diagnostic.31. Direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti au obligaţia ca până la 30 aprilie 2011 să realizeze calificarea statusului de sănătate al exploataţiilor nonprofesionale şi comerciale înregistrate/autorizate şi să întocmească dosarele aferente acestora, pentru următoarele boli: bruceloza bovină, tuberculoza bovină, leucoza bovină şi anemia infecţioasă ecvinăABREVIERIAA-PAS – albastru alcianADNS – Sistemul de Notificare al Bolilor pentru AnimaleAIE – anemie infecţioasă ecvinăANSVSA – Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa AlimentelorBCCC- Boala cronică cahectizantă a cervideelorDDD – Dezinfecţie, Dezinsecţie, DeratizareDSVSA – direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului BucureştiEDTA – Etilen diamino tetraacetat de sodiuElAs-yIFN – test imunoenzimatic pentru gamainterferonHACCP – Principiile privind analiza riscurilor şi punctele critice de control (Hazard Analysis and Critical Control Point)HEA – hematoxilină – eozină – albastru de metilHEV – hematoxilină – eozină – verde luminăIA – influenţa AviarăIDSA – Institutul de Diagnostic şi Sănătate AnimalăIFD – imunofluorescenţă directăIISPV – Institutul de Igienă şi Sănătate Publică VeterinarăICPBMV – Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz VeterinarLCR – Laborator Comunitar de ReferinţăLEB – leucoză enzootică bovinăLM – Reţea naţională de laboratoare de morfopatologieLNR – Laborator Naţional de ReferinţăLNR EST – Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Encefalopatii Spongiforme TransmisibileLNR IA – Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Influenţa AviarăLSVSA – Laboratorul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor judeţean, respectiv a municipiului BucureştiOMSA – Organizaţia Mondială pentru Sănătatea AnimalăSRAAF – Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi FurajeOMS – Organizaţia Mondială a SănătăţiiPAS – periodic acid schiffPCR – reacţia de polimerizare în lanţPIF – Post de inspecţie la frontierăPPD – extract proteic purificatPPD-J – derivat proteic purificat – Johnină – paratuberculinăRFC – reacţie de fixare a complementuluiRSAR – reacţia de seroglutinare rapidăRMA – reacţia de microaglutinareSRAAF – Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi FurajeTB – Tuberculoză bovinăTCS – Test comparativ simultanTU – Test unicUCPR – Uniunea Crescătorilor de Păsări din RomâniaUEC – Unitatea Epidemiologică Centrală. +
Anexa 2SECŢIUNEA 1 – PROGRAME NAŢIONALE DE SUPRAVEGHERE, CONTROL ŞI ERADICARE A BOLILOR LA ANIMALE1.1. FEBRĂ AFTOASĂ
| SUPRAVEGHERE | PRECIZĂRI TEHNICE | PRECIZĂRI EXECUŢIE | |
| 1 | 2 | 3 | |
| Supravegherea pasivă | |||
| Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de febra aftoasă, fără aplicarea unui program de vaccinare. | Pe tot teritoriul ţării, la toate speciile domestice şi sălbatice receptive. Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de febră aftoasă şi menţinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului | După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică care trebuie, conform legii, să raporteze orice caz de îmbolnăvire. | |
| Examinare clinică | Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinaţie în cazul importului sau comerţului intracomunitar, în perioada de carantină sau de aşteptare/interzicere a mişcării. | ||
| Supravegherea activă | |||
| Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de febra aftoasă, fără aplicarea unui program de vaccinare. | Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigaţiilor epidemiologice şi clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe şi transmiterea acestora la laborator. Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA. | După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din IDSA. | |
| În cazul în care, România se va afla în situaţia unui risc epidemiologic în relaţie cu ţări sau zone vecine. | La dispoziţia ANSVSA vor fi implementate inspecţii clinice şi testări serologice regulate, cu o frecvenţă sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc. Zonele şi ţintele vor fi stabilite în cadrul grupului naţional de experţi, la ANSVSA | ||
| Supravegherea serologică | Toate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat, prelevarea de probe de la animale bolnave, ce prezintă semne clinice ce pot fi atribuite febrei aftoase şi care, în urma investigaţiilor epidemiologice şi clinice nu exclude boala | În caz de suspiciune pe probe de sânge trimise la LNR din cadrul IDSA în maxim 48 ore de la momentul recoltării conform instrucţiunilor date de către DSVSA în baza Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 113/2007pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind măsurile pentru combaterea febrei aftoase, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 402 din 15 iunie 2007. | |
| Supravegherea virusologică | În caz de suspiciune clinică şi/sau de laborator se execută la animalele domestice şi sălbatice receptive incriminate conform Manualului de Diagnostic al OMSA/2009. | Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din IDSA. Diagnosticul de confirmare în FA se face prin izolare de virus sau prin punerea în evidenţa a antigenului viral sau a acidului nucleic din probe de sezut sau fluide patologice, în conformitate cu prevederile Manualului de diagnostic pentru teste şi vaccinuri al OMSA/2009. | |
| În cazul diagnosticării bolii pe teritoriul României, se aplică măsurile prevăzute în Planul de Contingenţă pentru febra aftoasă |
1.2. TUBERCULOZA BOVINĂ
| SUPRAVEGHERE 1 | PRECIZĂRI TEHNICE 2 | PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 | |
| Supravegherea pasivă | Pe tot teritoriul ţării, la toate bovinele domestice din ferme sau crescute în libertate, precum şi speciile sălbatice, susceptibile la infecţia cu Mycobacterium bovis. | Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică care trebuie, conform legii, să raporteze orice caz de îmbolnăvire. | |
| Supravegherea activă | |||
| A. În exploataţii calificate necontaminate, pentru menţinerea statusului turmei ca liber de TB: | Animalele neconcludente la TCS şi/sau ElAs-yIFN se retestează. | 1. Controalele prin tuberculinare intradermică şi/sau cele pentru răspuns imun mediat celular se planifică astfel încât să se execute cu cel puţin două săptămâni înaintea acţiunilor imunoprofilactice. | |
| Animalele neconcludente la două teste TCS şi/sau ElAs-yIFN sunt considerate pozitive. Animalele pozitive la TCS şi/sau ElAs-yIFN se elimină obligatoriu din exploataţie prin tăiere de control în scop de diagnostic în max. 30 zile de la tuberculinare sau ex. serologic prin ElAs-yIFN. | |||
| 1. Tuberculinare intradermică prin TU o dată pe an la toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni. | |||
| 2. La execuţie se vor respecta precizările tehnice ale producătorului testului de diagnostic utilizat. | |||
| 2. Animalele la care TU precizat la pct. 1, a dat rezultate neconcludente sau pozitive, se retestează la 42 zile prin TCS. | |||
| 3. Se recomandă deparazitarea internă a animalelor supuse testării cu 2 săptămâni înaintea testării. | |||
| 3. În situaţii concrete, ANSVSA poate aproba utilizarea unor metode alternative, pentru a creşte gradul de confidenţă al diagnosticului în relaţie cu animalele suspecte, cum ar fi EIAs-yIFN | |||
| 4. Se vor tuberculina şi caprinele care sunt crescute în exploataţiile de bovine de la care se livrează lapte crud către procesare, conform secţiunii IX a Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 853/2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, cu amendamentele ulterioare). | |||
| 5. Se interzice utilizarea, pentru tuberculinare intradermică a tuberculinelor neomologate, alterate sau cu termen de valabilitate expirat, precum şi a instrumentarului de lucru defect. | |||
| 6. Nu vor fi supuse testării prin tuberculinare intradermică sau pentru răspuns imun mediat celular: | |||
| a) animalele tratate anterior cu medicamente imunosupresoare, cum ar fi: | |||
| (i) dexametazona; | |||
| (ii) hidrocortizon; | |||
| b) animalele aflate în ultima lună de gestaţie şi cele în primele 30 de zile după naştere; | |||
| c) animalele bolnave, aflate în tratament sau cele în convalescenţă. | |||
| 7. Testarea animalelor se face în octombrie-noiembrie | |||
| B. În exploataţii calificate necontaminate, în scopul certificării mişcărilor de animale la nivel naţional: | Costul pentru operaţiunile de tuberculinare efectuate în exploataţia de origine în vederea certificării mişcărilor de animale, este suportat de către deţinătorii de animale de animale. | ||
| Cu excepţia animalelor destinate direct către abator, tuberculinare intradermică prin TU la toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni, în cazul în care nu au fost testate în anul în curs, conform procedurii menţionate la punctul A. | |||
| C. În centrele de colectare pentru export sau pentru comerţ intracomunitar, pentru asigurarea cerinţelor de certificare: | Costul pentru operaţiunile de tuberculinare efectuate în centrul de colectare şi/sau exploataţia de origine în vederea certificării mişcărilor de animale, este suportat de către deţinătorii de animale de animale. | ||
| Vor fi introduse numai animale ce sosesc dintr-o exploataţie calificată ca liberă de TB, iar ultima testare s-a efectuat în ultimele 30 de zile care preced; plecarea din centrul de colectare | |||
| D. În exploataţii suspecte de contaminare: | 1. Până la clarificarea situaţiei epidemiologice, se interzice orice fel de mişcare a bovinelor, furajelor, conform legislaţiei în vigoare. | Medicul veterinar oficial elaborează şi controlează aplicarea planului de măsuri până la clarificarea situaţiei. | |
| În urma declarării unei suspiciuni bazate pe rezultatele testelor menţionate la litera A, în abator sau laborator | |||
| 2. Atunci când animalele tăiate în scop de diagnostic au fost negative la examenele de abator şi laborator exploataţia îşi recapătă statutul de necontaminată. | |||
| E. Tăierea de control a animalelor pozitive la tuberculinare sau serologic | 1. De la toate animalele reagente, tăiate pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză, se prelevă obligatoriu probe individuale pentru examene de laborator, astfel: | ||
| a) limfonodurile capului: retrofaringiene stâng şi drept, mandibulare stâng şi drept, parotidiene stâng şi drept; | |||
| b) limfonodurile traheobronhice stâng şi drept, mediastinale anterior şi posterior; | |||
| c) limfonodurile hepatice, iliac intern şi extern, retromamar superior şi inferior şi poplitei; | |||
| d) porţiuni de ţesuturi şi organe pleură, pulmon, ficat, splină, rinichi, organe genitale, glandă mamară; | |||
| 2. Prin grija medicului oficial din abator grupul de limfonoduri traheobronhice, pulmonare se ambalează separat şi tot separat se ambalează grupul de limfonoduri prelevate din regiunea capului; restul limfonodurilor limfatice recoltate se ambalează de asemenea separat. | |||
| 3. Confirmarea diagnosticului de tuberculoză se face prin coroborarea rezultatelor examenelor anatomopatologice, histopatologice, bacterioscopice, bacteriologice şi/sau PCR când este cazul. | |||
| 4. Proprietarii animalelor reagente tăiate pentru stabilirea diagnosticului se despăgubesc potrivit legii, indiferent de rezultatele examenelor de laborator. | |||
| 5. Precizările tehnice sunt în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind criteriile pentru planuri naţionale de eradicare accelerată a brucelozei, tuberculozei şi leucozei enzootice bovine, publicat în: Monitorul Oficial nr. 961 din 31 octombrie 2005, Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri naţionale pentru eradicarea brucelozei, tuberculozei şi leucozei bovine, publicat în: Monitorul Oficial nr. 964 din 31 octombrie 2005, Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, pentru aprobarea Normeisanitare veterinare privind problemele de sănătate a animalelor ce afectează comerţul intracomunitar cu animale din speciile bovine şi suine, publicat în Monitorul Oficial nr. 289 din 30 martie 2006, cu modificările şi completările ulterioare. | |||
| F. În exploataţii contaminate: | 1. Este interzisă menţinerea animalelor pozitive în efectiv. | 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit, are responsabilitatea efectuării tuberculinărilor intradermice sub controlul şi responsabilitatea medicului oficial zonal. | |
| a) Se consideră exploataţie contaminată, acea exploataţie în care bovinele care au fost testate şi care au reacţionat pozitiv la testul alergic au fost eliminate, iar examenul de abator şi laborator au confirmat tuberculoza. | |||
| 2. Este interzisă constituirea de centre de izolare pentru tuberculoză. | |||
| 3. Este interzisă livrarea animalelor pozitive sau a celor din exploataţiile suspecte sau contaminate către alte exploataţii. | |||
| 1. După declararea bolii, medicul veterinar oficial în a cărui responsabilitate este exploataţia împreună cu medicul veterinar concesionar, efectuează ancheta epidemiologică şi întocmeşte programul de asanare. | |||
| 4. Statutul turmei devine liber de tuberculoză bovină după efectuarea celor două teste la interval de 6 luni, cu rezultate negative şi aplicarea măsurilor de stingere a focarului, conform legislaţiei. | |||
| b) Toate bovinele în vârstă de peste 6 săptămâni rămase în exploataţie sunt supuse testării oficiale pentru tuberculoză de două ori la interval de 6 luni. | |||
| c) Orice bovină nou introdusă în efectiv înainte de finalizarea testărilor menţionate la litera b), va fi la rândul său testată de două ori la un interval de 6 luni. | 2. Medicul veterinar oficial comunică în scris deţinătorului de animale restricţiile privind circulaţia animalelor şi condiţiile de valorificare a produselor de origine animală provenite de la acestea. | ||
| d) măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploataţiile contaminate trebuie să respecte prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare. | |||
| 3. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA are responsabilitatea pentru monitorizarea cazurilor reagente şi implementarea tuturor măsurilor de eradicare a bolii. | |||
| 4. Bovinele cu rezultat pozitiv la TU şi/sau TCS se elimină pentru tăiere în abator, în vederea efectuării examenului morfopatologic, metoda HEA, metoda Ziehl-Neelsen modificată, metoda PAS sau metoda AA-PAS, alte boli granulomatoase, după caz şi a examenului bacterioscopic pentru precizarea diagnosticului. | |||
| 5. Aceste bovine se taie în partidă separată sub supraveghere sanitară veterinară şi cu aplicarea măsurilor de decontaminare şi protecţie a mediului. | |||
| 6. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR din cadrul IDSA. | |||
| G. Inspecţia în abator a animalelor vii | |||
| Inspecţia oficială ante mortem şi post mortem se efectuează în mod curent şi obligatoriu, conform procedurilor la abator. | Examinarea animalelor vii se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali. | ||
| H. Inspecţia cărnii şi a organelor | 1. În cazul animalelor care au reacţionat pozitiv la testele alergice şi/sau imunologice, la care după tăiere prin inspecţia post mortem nu se constată leziuni, se vor recolta următoarele limfonoduri: | Examinarea carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali. | |
| a) submaxilare, retrofaringiene, bronhice; | |||
| b) mediastinale, eventual şi limfocentrii mezenterici, dacă sunt măriţi în volum, portale şi retromamare. | |||
| 2. În cazul suspiciunii de tuberculoză se recoltează probe de organe cu leziuni şi limfonoduri în vederea examinării morfopatologice şi bacteriologice, conform normelor sanitare veterinare. Se recoltează porţiuni de organe cu leziuni şi limfonoduri aferente. În lipsa organelor afectate se recoltează numai limfonoduri cu leziuni. |
1.3. LEUCOZA ENZOOTICĂ BOVINĂ
| SUPRAVEGHERE 1 | PRECIZĂRI TEHNICE 2 | PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 | |
| Supravegherea pasivă | Pe tot teritoriul ţării, la toate bovinele domestice din ferme sau crescute în libertate. | Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire. | |
| Supravegherea activă | Măsurile aplicate pentru supravegherea activă a bolii în exploataţii trebuie să respecte prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare. | ||
| A. În exploataţii non profesionale situate în localităţi în care boala nu a fost diagnosticată în ultimii trei ani, pentru stabilirea sau menţinerea statusului turmei ca liber de LEB: | 1. Testele ELISA pe probele de sânge provenite din localităţi în care boala nu a fost diagnosticată în ultimii trei ani se efectuează pe pooluri de 10 probe conform instrucţiunilor trusei de diagnostic. | Probele de sânge de la animalele din exploataţiile nonprofesionale sunt recoltate de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit. | |
| Supravegherea serologică la bovine, bubaline din exploataţiile nonprofesionale se realizează prin ELISA, o dată pe an, la: | |||
| 2. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 zile de la eliberarea buletinului de analiză. | |||
| a) taurii şi bivolii de reproducţie autorizaţi; | |||
| b) toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 24 de luni din efectivele libere de leucoză; | |||
| B. În localităţile în care LEB a fost diagnosticată în ultimii 3 ani în exploataţiile nonprofesionale: | Testele ELISA se efectuează pe probe individuale de sânge provenite din localităţi în care boala a fost diagnosticată în ultimii trei ani. | ||
| Supravegherea serologică la bovine, bubaline din exploataţiile nonprofesionale se realizează prin ELISA, o dată pe an, la: | |||
| Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 zile de la eliberarea buletinului de analiză. | |||
| a) taurii şi bivolii de reproducţie autorizaţi; | |||
| b) toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 24 de luni din efectivele libere de leucoză; | |||
| B. În exploataţii comerciale cu producţie de lapte înregistrate/autorizate, pentru stabilirea sau menţinerea statusului turmei ca liber de LEB:supravegherea serologică la bovine, bubaline se realizează prin ELISA, o dată pe an, la: | 1. Testele ELISA pe probele de sânge provenite din exploataţii comerciale în care boala nu a fost diagnosticată în ultimii trei ani se efectuează individual sau pe pooluri de 10 probe, conform instrucţiunilor trusei de diagnostic. | Probele de sânge de la animalele din exploataţiile comerciale sunt recoltate de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit. | |
| 2. Testele ELISA se efectuează pe probe individuale de sânge provenite din exploataţii comerciale în care boala a fost diagnosticată în ultimii trei ani. | |||
| a) taurii şi bivolii de reproducţie autorizaţi; | |||
| b) toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 24 de luni; | Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 zile de la eliberarea buletinului de analiză. | ||
| C. În exploataţii suspecte de contaminare: | 1. Animalele din exploataţia cu rezultat pozitiv la testul ELISA vor fi testate pentru confirmare prin ID. | ||
| În situaţia în care se evidenţiază rezultate pozitive la testele ELISA. | |||
| 3. Confirmarea şi declararea bolii se face dacă un animal a reacţionat pozitiv la examenul serologic prin ID. Dacă există neconcordanţă între ELISA pozitiv şi ID negativ, confirmarea se face prin recoltare sânge şi examen ID după 30 zile de la prima recoltare. | |||
| 4. Probele de ser cu rezultat neconcludent sau cazurile de litigii înregistrate la LSVSA se trimit la IDSA, pentru expertiză inclusiv prin PCR. | |||
| D. În exploataţii contaminate supuse asanării prin extracţie: | 1. Exploataţiile indemne, în care s-au diagnosticat cazuri de leucoză, se consideră contaminate şi intră în regim de asanare prin extracţie. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 zile de la eliberarea buletinului de analiză. | ||
| Toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 12 luni, se testează de 2 ori pe an, la un interval de timp de cel puţin 4 luni şi cel mult 12 luni. | |||
| 2. Viţeii proveniţi de la vaci reacţionate pozitiv la examenele serologice vor părăsi efectivul numai pentru sacrificare sub supravegherea autorităţilor veterinare. DSVSA poate acorda o derogare de la obligativitatea tăierii viţelului unei vaci infectate, atunci când acesta a fost separat de mama lui imediat după fătare şi înainte de a fi supt colostru. În acest caz, viţelul trebuie ca după identificare, să rămână în exploataţie până la vârsta de 24 luni şi să fie testat în concordanţă cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare. | |||
| 3. Exploataţiile aflate în asanare prin extracţie devin libere de LEB dacă: | |||
| a) animalul reacţionat pozitiv părăseşte efectivul numai pentru tăiere, sub supravegherea autorităţilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor; la fel se vor dirija şi viţeii proveniţi din vaci infectate, conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare; | |||
| b) toate animalele din efectiv, în vârstă de peste 12 luni, au reacţionat negativ la 2 testări serologice, realizate conform lit. A pct. 3 cap. II din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, la cel puţin 3 luni după eliminarea din efectiv a animalului pozitiv şi ai oricăror descendenţi ai acestuia; | |||
| c) în urma anchetei epidemiologice rezultă că investigaţiile de laborator au fost negative şi au fost aplicate măsurile stabilite la pct. 10 lit. b); | |||
| E. În exploataţii contaminate supuse asanării totale: | Bovinele din exploataţiile supuse asanării prin depopulare totală nu se mai examinează serologic, urmând procedura de lichidare a efectivului; | ||
| F. În centrele de colectare pentru export sau pentru comerţ intracomunitar, pentru asigurarea cerinţelor de certificare: | În cazul în care este necesară testarea animalelor în perioada în care acestea se află în centrul de colectare, probele se recoltează de către medicul veterinar oficial. | ||
| Vor fi introduse numai animale ce sosesc dintr-o exploataţie de origine calificată ca liberă de LEB, ca urmare a rezultatelor negative obţinute asupra animalelor peste 12 luni. | |||
| G. Tăierea de control a animalelor pozitive LEB | 1. De la animale reagente, sau cele la care prin examenul de laborator se evidenţiază modificări cu aspect hiperplazic, se recoltează probe de miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină, limfonoduri, alte organe cu modificări cu aspect neoplazic pentru efectuarea examenelor morfopatologice, necropsice, metoda HEA, metoda Van Gieson, metoda Romanwsky-Giemsa/Pappenheim sau metoda Lillie-Pasternack, după caz. | ||
| 2. În cazul unei tumori diagnosticate histopatologic care permite suspiciunea de LEB, se examinează serologic la LSVSA, toate animalele din exploataţia din care provine animalul respectiv, rezultatul final infirmând sau confirmând diagnosticul histopatologic prezumtiv. | |||
| 3. Destinaţia cărnii şi a subproduselor comestibile rezultate de la animalele diagnosticate pozitiv se stabileşte de medicul veterinar de abator | |||
| 4. Se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare |
1.4. PESTA PORCINĂ AFRICANĂ
| SUPRAVEGHERE 1 | PRECIZĂRI TEHNICE 2 | PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 | |
| Supravegherea pasivă | Pe tot teritoriul ţării, la toate porcinele domestice din ferme sau crescute în libertate precum şi mistreţi. | Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, vânătorii, administratorii fondurilor de vânătoare, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire sau moarte. | |
| Responsabilitatea supravegherii pasive revine şi autorităţilor competente pentru controlul la frontieră efectuat asupra importurilor de alimente de origine animală, a animalelor de companie susceptibile, a alimentelor din bagajele călătorilor | |||
| Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta porcină africană. | Pe tot teritoriul ţării, la toate speciile domestice şi sălbatice receptive. | După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. | |
| Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală şi menţinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului. | |||
| Examinare clinică | Cazurile suspecte se investighează imediat. | ||
| Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinaţie în cazul importului sau comerţului intracomunitar, în perioada de carantină sau de aşteptare/interzicere a mişcării. Se face în unităţi în care au fost introduse animale noi, la plecarea animalelor spre abator şi la sosirea în abator. | |||
| Supravegherea activă | |||
| Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta porcină africană, dar implementează un program de supraveghere activă pentru pesta porcină clasică | 1. Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigaţiilor epidemiologice şi clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe şi transmiterea acestora la laborator. Se va notifica imediat ANSVSA. | 1. După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali. | |
| 2. Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din IDSA sau în cazul testelor serologice, la laboratoarele aprobate de acesta. | |||
| 3. Este obligatorie respectarea prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 pentru aprobareaNormei sanitare veterinare privind metodologia de prelevare, prelucrare primară, ambalare şi transport al probelor destinate examenului de laborator în domeniul sănătăţii animalelor publicat în M.O. nr. 341/2 mai 2008 | |||
| 2. Toate probele provenite de la cazurile suspecte de pestă porcină clasică, testate negativ pentru această boală, vor fi testate obligatoriu şi pentru pesta porcină africană | |||
| 4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, publicat în M.O. nr. 699/14 octombrie 2008 | |||
| În cazul în care, România se va afla în situaţia unui risc epidemiologic în relaţie cu ţări sau zone vecine. | La dispoziţia ANSVSA vor fi implementate inspecţii clinice şi testări regulate, cu o frecvenţă sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc. | ||
| Zonele şi ţintele vor fi stabilite în cadrul grupului naţional de experţi, la ANSVSA | |||
| Supravegherea serologică | Toate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat, prelevarea de probe de la animale bolnave sau moarte, ce prezintă semne clinice sau morfopatologice ce pot fi atribuite PPA şi care, în urma investigaţiilor epidemiologice şi clinice nu exclude boala. | ||
| La mistreţi testarea se face pe probe de ser sau lichid toracoabdominal prelevate de la mistreţi găsiţi morţi concomitent cu probele prelevate pentru pesta porcină clasică. | |||
| Supravegherea virusologică | Se face prin PCR pe probe de ser sau lichid toracoabdominal, organe, prelevate de la mistreţi găsiţi morţi la care IFD a prezentat rezultat pozitiv sau dubios; | ||
| Se face pe probe prelevate de la porcinele domestice cu suspiciune de pestă porcină clasică la care testele de laborator pentru pesta porcină clasică au fost negative. |
1.5. BOALA DE NEWCASTLE SAU PSEUDOPESTA AVIARĂ
| SUPRAVEGHERE 1 | PRECIZĂRI TEHNICE 2 | PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 | |
| Supravegherea pasivă | Pe tot teritoriul ţării, la toate păsările domestice sau sălbatice susceptibile de îmbolnăvire. | Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, vânătorii, administratorii fondurilor de vânătoare, a parcurilor şi rezervaţiilor naturale, grădinilor zoologice, târgurilor şi pieţelor de animale vii, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire sau moarte. | |
| Responsabilitatea supravegherii pasive revine şi autorităţilor competente pentru controlul la frontieră efectuat asupra importurilor de păsări şi ouă sau a păsărilor ca animale de companie. | |||
| Supravegherea activă | |||
| Aplicabilă în contextul în care România aplică o politică de vaccinare obligatorie. | 1. Cazurile suspecte de păsări domestice sau sălbatice care, prezintă simptomatologia sau leziunile specifice bolii şi în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigaţiilor epidemiologice şi clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe şi transmiterea acestora la laborator. | ||
| 2. LNR din cadrul IDSA întocmeşte lista laboratoarelor judeţene stabilite pentru efectuarea examenelor de laborator pentru boala de Newcastle, prelevarea, condiţionarea, expedierea şi graficul de afluire a probelor fiind conforme cu procedurile elaborate de LNR | |||
| 3. Procedurile de testare şi măsurile aplicabile în caz de suspiciune sau confirmare a bolii, sunt precizate în: | |||
| a) Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 153/2006 pentru aprobarea Normeisanitare veterinare privind controlul bolii de Newcastle (pseudopesta aviară), publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 19 iulie 2006; | |||
| b) Planului de contingenţă al României pentru boala de Newcastle, aprobat anual prin Decizia Comisiei Europene nr. 24/2007/CE, pentru aprobarea planurilor de contingenţă pentru influenţă aviară şi pesudopesta aviară. | |||
| c) Manualului Operaţional pentru Boala de Newcastle. | |||
| Supravegherea serologică | Are valoare limitată în cazul aplicării programelor de vaccinare contra ND | ||
| Testarea imunităţii postvaccinale | |||
| În exploataţiile nonprofesionale, pe o rază de 10 km în jurul fermelor comerciale de păsări înregistrate/autorizate, se efectuează verificarea imunităţii postvaccinale, prin recoltarea randomizată a 10 probe de sânge pe localitate şi după fiecare vaccinare. | Notele de însoţire a probelor de sânge recoltate în scopul testării imunităţii postvaccinale, trebuie să menţioneze: | Prelevarea probelor se face sub responsabilitatea medicului veterinar oficial | |
| a) categoria de vârstă a păsărilor; | |||
| b) vaccinul folosit; | |||
| c) data vaccinării; | |||
| Probele trebuie să fie individualizate cât mai explicit | |||
| În exploataţiile comerciale înregistrate/autorizate, verificarea imunităţii postvaccinale se realizează în cadrul programelor de autocontrol. | a) În exploataţiile de reproducţie şi selecţie, precum şi în cele de găini ouă consum, după vaccinarea a 2-a şi a 4-a, la fiecare serie; | ||
| b) În exploataţiile de pui de carne, după vârsta de 28 de zile, la fiecare serie | |||
| Supravegherea virusologică | |||
| Pentru confirmarea diagnosticului | a) pentru monitorizarea populaţiilor cu risc; | ||
| b) confirmarea suspiciunilor clinice; | |||
| c) în urma rezultatelor serologice pozitive în cazul populaţiilor nevaccinate sau păsări santinelă; | |||
| d) testarea mortalităţii zilnice "normale" în exploataţiile legate epidemiologic de un focar | |||
| Păsările santinelă în exploataţiile înregistrate/autorizate. | Programul de supraveghere cu păsări santinelă este stabilit la cererea fermierului ca parte a programului de autocontrol. | Probele se recoltează sub responsabilitatea medicului veterinar oficial, iar testele vor fi suportate de la bugetul de stat. | |
| DSVSA şi fermierul vor stabili de comun acord locul unde vor fi plasate păsările santinelă în cadrul fiecărui lot supus supravegherii. Păsările santinelă vor fi identificate (inel). Vor fi precizate de comun acord, numărul de păsări santinelă, frecvenţa controalelor şi a testelor. | În situaţia în care, deţinătorul stabileşte ca măsură de autocontrol programul se supraveghere cu păsări santinelă, nu mai are obligaţia de a realiza autocontrolul prin verificarea imunităţii postvaccinale. | ||
| Păsările santinelă trebuie să fie în contact strâns cu efectivul aflat sub supraveghere şi trebuie să fie ţinute sub observaţie permanentă pentru a identifica orice evidenţiere clinică a ND sau a altei boli. În cazul în care nu se evidenţiază semne clinice la păsările santinelă, acestea vor fi totuşi testate serologic şi virusologic, randomizat, după un program stabilit de medicul oficial. | |||
| Apariţia cazurilor clinice sau a testelor pozitive serologic sau virusologic în cazul păsărilor santinelă denotă circulaţia virusului în exploataţie dar în cazul în care păsările ţintă vaccinate rămân sănătoase, având asigurată protecţia imunologică, nu se declară focar. | |||
| Notificarea diagnosticului va avea în acest caz, precizările necesare. Se va dispune o anchetă epidemiologică care va identifica sursa virusului şi se vor aplica măsuri corespunzătoare de protecţie. |
1.6. BOALA VEZICULOASĂ A PORCULUI
| SUPRAVEGHERE 1 | PRECIZĂRI TEHNICE 2 | PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 | |
| Supravegherea pasivă | Boala veziculoasă a porcului este o boală notificabilă pe teritoriul României. | După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. | |
| Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire. | |||
| Supravegherea pasivă este esenţială, mai ales asupra animalelor domestice sau sălbatice din speciile receptive provenite din import, incluzând controalele documentare, de identitate şi fizice a fiecărui lot importat. | |||
| Examinarea clinică | Perioada de incubaţie este stabilită conform recomandărilor OMSA la 21 de zile. | ||
| Cazurile suspecte se investighează imediat. | |||
| Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinaţie în cazul importului sau comerţului intracomunitar, în perioada de carantină sau de aşteptare/interzicere a mişcării. | |||
| Supravegherea activă | Statele europene nu efectuează supraveghere serologică în cazul SV în perioade de linişte epidemiologică. | ||
| Nu există prevederi în legislaţia europeană şi OMSA privind ţintele de testare în cazul bolii veziculoase a porcului. | |||
| În perioada de incubaţie, animalele domestice şi sălbatice nou introduse pe teritoriul României | Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigaţiilor epidemiologice şi clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe şi transmiterea acestora la laborator. | Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 133/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri generale pentru controlul unor boli ale animalelor şi măsuri specifice referitoare la boala veziculoasă a porcului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 18 iulie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, care transpune în legislaţia naţională Directiva Consiliului 92/119/EEC. | |
| Examinări anatomoclinice şi necropsice în cazul animalelor moarte sau sacrificate de urgenţă. | |||
| După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali. | |||
| Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din IDSA. | |||
| În caz de suspiciune sau apariţie a bolii | Se aplică măsurile de supraveghere profilaxie şi control comunitare. | ||
| La dispoziţia ANSVSA vor fi implementate inspecţii clinice şi testări serologice regulate, cu o frecvenţă sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc. Zonele şi ţintele vor fi stabilite în cadrul grupului naţional de experţi, la ANSVSA | |||
| Supravegherea serologică | Reagenţii necesari examenelor serologice prin metode necontaminante ELISA cu antigene recombinate, sunt procuraţi o dată cu animalele importate din ţări de pe continente contaminate; această obligaţie revine importatorului de animale, întrucât de la laboratoarele de referinţă din Europa, nu se pot procura aceşti reagenţi. | ||
| Supravegherea virusologică | Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale şi sunt plătite de către DSVSA. |
1.7. STOMATITA VEZICULOASĂ
| SUPRAVEGHERE 1 | PRECIZĂRI TEHNICE 2 | PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 | |
| Supravegherea pasivă | Stomatita veziculoasă este o boală notificabilă pe teritoriul României. | După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. | |
| Supravegherea pasivă este esenţială, mai ales asupra animalelor domestice sau sălbatice din speciile receptive provenite din import, incluzând controalele documentare, de identitate şi fizice a fiecărui lot importat. | Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire. | ||
| Examinarea clinică | Perioada de incubaţie este stabilită conform recomandărilor OMSA la 21 de zile. | ||
| Cazurile suspecte se investighează imediat. | |||
| Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinaţie în cazul importului sau comerţului intracomunitar, în perioada de carantină sau de aşteptare/interzicere a mişcării. | |||
| Supravegherea activă | Statele europene nu efectuează supraveghere serologică în cazul SV în perioade de linişte epidemiologică. | ||
| Nu există prevederi în legislaţia europeană şi OMSA privind ţintele de testare în cazul stomatitei veziculoase. | |||
| În perioada de incubaţie, animalele domestice şi sălbatice nou introduse pe teritoriul României | Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigaţiilor epidemiologice şi clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe şi transmiterea acestora la laborator. | Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 133/2006, cu modificările şi completările ulterioare. | |
| După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali. | |||
| Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din IDSA. | |||
| Examinări anatomoclinice şi necropsice în cazul animalelor moarte sau sacrificate de urgenţă. | |||
| În caz de suspiciune sau apariţie a bolii | Se aplică măsurile de supraveghere profilaxie şi control comunitare. | ||
| La dispoziţia ANSVSA vor fi implementate inspecţii clinice şi testări serologice regulate, cu o frecvenţă sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc. Zonele şi ţintele vor fi stabilite în cadrul grupului naţional de experţi, la ANSVSA | |||
| Supravegherea serologică | Reagenţii necesari examenelor serologice prin metode necontaminante ELISA cu antigene recombinate, sunt procuraţi o dată cu animalele importate din ţări de pe continente contaminate; această obligaţie revine importatorului de animale, întrucât de la laboratoarele de referinţă din Europa, nu se pot procura aceşti reagenţi. | ||
| Supravegherea virusologică | Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale şi sunt plătite de către DSVSA. |
1.8. AVORTUL SALMONELIC AL IEPELOR
| SUPRAVEGHERE 1 | PRECIZĂRI TEHNICE 2 | PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 | |
| Supravegherea pasivă | După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. | ||
| Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire. | |||
| Supravegherea activă | |||
| Supraveghere bacteriologică a cazurilor de avort al iepelor. | 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit. | ||
| 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi confirmarea la LNR din cadrul IDSA | |||
| 3. LSVSA au obligaţia de a trimite la LNR din cadrul IDSA toate tulpinile Salmonella izolate, în vederea tipizării, serologice, fagice, genotipizare şi a monitorizării antibio-rezistenţei. |
1.9. PESTA BOVINĂ (RINDERPEST)
| SUPRAVEGHERE 1 | PRECIZĂRI TEHNICE 2 | PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 | |
| Supravegherea pasivă | Pesta bovină este o boală notificabilă pe teritoriul României. | După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire. | |
| Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta bovină, fără aplicarea unui program de vaccinare. | |||
| Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală şi menţinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului | |||
| Supravegherea pasivă este esenţială, mai ales asupra animalelor domestice sau sălbatice din speciile receptive provenite din import, incluzând controalele documentare, de identitate şi fizice a fiecărui lot importat. | |||
| Examinarea clinică | Perioada de incubaţie este stabilită conform recomandărilor OIE la 21 de zile. | România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul pestei bovine şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă de pestă bovină, recunoscut oficial de OIE. | |
| Cazurile suspecte se investighează imediat. | |||
| Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinaţie în cazul importului sau comerţului intracomunitar, în perioada de carantină sau de aşteptare/interzicere a mişcării. | |||
| La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerţul intracomunitar sau importul din ţări terţe, se respectă prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005. | |||
| Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină. | |||
| Supravegherea activă | |||
| Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta bovină, fără aplicarea unui program de vaccinare. | Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigaţiilor epidemiologice şi clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe şi transmiterea acestora la laborator. | După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali. | |
| Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din IDSA. | |||
| Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA. | |||
| În cazul în care, România se va afla în situaţia unui risc epidemiologic. | La dispoziţia ANSVSA vor fi implementate inspecţii clinice şi testări serologice regulate, cu o frecvenţă sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc. | ||
| Zonele şi ţintele vor fi stabilite în cadrul grupului naţional de experţi, la ANSVSA | |||
| Supraveghere morfopatologică: în caz de suspiciune sau apariţie a bolii. | Se efectuează examen morfopatologic, necropsic, metoda HEA pe probe de limfonod retrofaringian, de ţesut prelevat de la baza limbii şi din pleaopa a III-a. | ||
| Supravegherea serologică | Toate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat, prelevarea de probe de la animale bolnave, ce prezintă semne clinice ce pot fi atribuite bolii şi care, în urma investigaţiilor epidemiologice şi clinice nu exclude boala. | În caz de suspiciune pe probe de sânge trimise la LNR din cadrul IDSA. | |
| Supravegherea virusologică | Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale şi sunt plătite de către DSVSA |
1.10. PESTA MICILOR RUMEGĂTOARE
| SUPRAVEGHERE 1 | PRECIZĂRI TEHNICE 2 | PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 | |
| Supravegherea pasivă | Pesta micilor rumegătoare este o boală notificabilă pe teritoriul României. | După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. | |
| Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare. | |||
| Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală şi menţinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului. | Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire. | ||
| Supravegherea pasivă este esenţială, mai ales asupra micilor rumegătoare domestice sau sălbatice din speciile receptive provenite din import, incluzând controalele documentare de identitate şi fizice a fiecărui lot importat. | |||
| Examinarea clinică | Perioada de incubaţie este stabilită conform recomandărilor OIE la 21 de zile. | România nu importă animale vii din speciile receptive la pesta micilor rumegătoare şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă de pestă bovină, recunoscut oficial de OIE. La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerţul intracomunitar sau importul din ţări terţe, se respectă prevederile | |
| Cazurile suspecte se investighează imediat. | |||
| Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinaţie în cazul importului sau comerţului intracomunitar, în perioada de carantină sau de aşteptare/interzicere a mişcării. | |||
| Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină. | Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005. | ||
| Supravegherea activă | |||
| Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare. | Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigaţiilor epidemiologice şi clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe şi transmiterea acestora la laborator. Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA. | După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali. | |
| Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din IDSA. | |||
| În cazul în care, România se va afla în situaţia unui risc epidemiologic. | La dispoziţia ANSVSA vor fi implementate inspecţii clinice şi testări serologice regulate, cu o frecvenţă sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc. | ||
| Zonele şi ţintele vor fi stabilite în cadrul grupului naţional de experţi, la ANSVSA | |||
| Supravegherea serologică | Toate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat, prelevarea de probe de la animale bolnave, ce prezintă semne clinice ce pot fi atribuite bolii şi care, în urma investigaţiilor epidemiologice şi clinice nu exclude boala. | În caz de suspiciune pe probe de sânge trimise la LNR din cadrul IDSA. | |
| Supravegherea virusologică | Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale şi sunt plătite de către DSVSA |
1.11. PLEUROPNEUMONIA CONTAGIOASĂ BOVINĂ
| SUPRAVEGHERE | PRECIZĂRI TEHNICE | PRECIZĂRI EXECUŢIE | |
| 1 | 2 | 3 | |
| 1. Supravegherea pasivă | Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA în condiţii de linişte epidemiologică. | ||
| Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare | |||
| Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de aşteptare. | |||
| 2. Animalele suspicionate pentru această boală sunt investigate prin metode de la laborator: serologice şi microbiologice. | Animalele cu reacţii serologice neconcludente sau pozitive se identifică, se examinează clinic şi sunt recontrolate serologic. De la animalele la care se reconfirmă un rezultat serologic pozitiv şi care prezintă simptome suspecte de pleuropneumonie se prelevează probe, mucus nazal şi lichid pleural recoltat prin puncţie aseptică, pentru examen bacteriologic, care se efectuează pentru confirmare la IDSA. | ||
| 3. Clinică, în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare | În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere şi prevederile legislaţiei comunitare. | ||
| 4. În abatoare: inspecţia de abator trebuie să se realizeze prin proceduri adecvate în scopul decelării leziunilor pulmonare specifice. | De la toate animalele cu leziuni suspecte de pleuropneumonie contagioasă se prelevează probe de lichid pleural şi ţesut pulmonar, reprezentative pentru examene bacteriologice, histopatologice, în vederea precizării diagnosticului de pleuropneumonie contagioasă |
1.12. VARIOLA OVINĂ ŞI CAPRINĂ
| SUPRAVEGHERE | PRECIZĂRI TEHNICE | PRECIZĂRI EXECUŢIE | |
| 1 | 2 | 3 | |
| 1. Supravegherea pasivă | |||
| Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare | |||
| 2. Clinică: în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare. | Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 133/2006, cu modificările şi completările ulterioare. | ||
| Nu există manual de diagnostic în domeniu. | |||
| 3. Morfopatologică şi virusologică: în caz de suspiciune a bolii. | Efectuarea de examene morfopatologice necropsice, metoda HEA, pentru punerea în evidenţă a incluziunilor specifice pe probe de material biopsic, piele cu leziuni fixat, în formol. |
1.13. PESTA AFRICANĂ A CALULUI
| SUPRAVEGHERE | PRECIZĂRI TEHNICE | PRECIZĂRI EXECUŢIE | |
| 1 | 2 | 3 | |
| Supravegherea pasivă | |||
| Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare | |||
| 1. Serologică şi virusologică în caz de suspiciune; | 1. Probele pentru examene serologice de supraveghere se trimit la IDSA, iar pentru examene virusologice de diagnostic se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA la laboratoare de referinţă şi sunt plătite de către DSVSA. | ||
| 2. se testează 0,5% din animalele provenite din comerţ intracomunitar, dar nu mai puţin de 2 probe pe lot; | |||
| 3. se testează toate animalele din import ţări terţe. | |||
| 2. În cazul apariţiei de probe pozitive, se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 135/2006pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de control şi combatere a pestei africane a calului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 18 iulie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prevederile legislaţiei comunitare în vigoare. | |||
| 4. Clinică prin inspecţie în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare. | 1. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de apariţie a bolii, se aplică conform prevederilor legislaţiei comunitare. |
1.14. BOALA AUJESZKY
| SUPRAVEGHERE | PRECIZĂRI TEHNICE | PRECIZĂRI EXECUŢIE | |
| 1 | 2 | 3 | |
| Inspecţia planificată pentru efectivele de porcine libere de infecţie: în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animalele nou introduse. | |||
| Serologică (ELISA gE): | Probele de sânge se recoltează de la porcinele nevaccinate sau vaccinate cu vaccin marker. | ||
| a) la 5% din animalele de reproducţie din exploataţiile autorizate de porcine, care nu vaccinează sau vaccinează cu vaccin marker – o data pe an. | |||
| În caz de suspiciune de boală se efectuează examene morfopatologice, virusologice, şi după caz, identificarea genomului viral prin PCR la LNR din cadrul IDSA. | Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie de boală Aujeszky, se vor examina concomitent şi pentru encefalopatii spongiforme transmisibile. | Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie de boală Aujeszky, se vor examina concomitent pentru boala lui Aujeszkzy (met. HEA, met. Mann) şi pentru encefalopatii spongiforme transmisibile (metoda HE, test rapid) la LNR din IDSA. |
1.15. PARATUBERCULOZA
| SUPRAVEGHERE 1 | PRECIZĂRI TEHNICE 2 | PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 | |
| I. La taurine şi bubaline | |||
| A. În exploataţii indemne: | |||
| 1. Supravegherea bovinelor în vârstă de peste 24 luni prin examen serologic prin ELISA, cu faza de absorbţie, astfel: | 1. Testările serologice se efectuează pe probele recoltate pentru leucoza enzootică. | ||
| a) toţi taurii şi bivolii de reproducţie la autorizare şi de 2 ori pe an, în trimestrele II şi IV; | 2. Pentru precizarea diagnosticului de paratuberculoză, se fac sacrificări în scop de diagnostic fiind selectate animalele, cu semne clinice suspecte de paratuberculoză, serologic, bacterioscopic şi/sau alergice pozitive, de la care se prelevează porţiuni de ileon terminal 25-30 cm pornind de la valvula ileo-cecală, alte segmente de intestin cu leziuni şi limfocentrii mezenterici aferenţi, care se examinează morfopatologic, necropsic, metoda Ziehl-Neelsen şi bacteriologic. | ||
| b) 5% din vacile, bivoliţele, junincile şi viţelele din exploataţiile pentru reproducţie şi producţie de lapte, odată pe an pe aceleaşi probe recoltate pentru LEB; | |||
| c) toate bovinele cu reacţii pozitive la tuberculina de tip aviar, la 14-21 de zile de la TCS, se controlează prin examen serologic şi bacterioscopic pe probe de fecale; | |||
| d) toate animalele cu manifestări clinice ce conduc la suspiciunea de paratuberculoză se controlează prin test alergic TCS cu PPD bovin şi PPD aviar şi PPD-J, serologic, morfopatologic şi bacterioscopic pe probe de fecale sau, în cazul animalelor moarte sau tăiate, pe probe de organe. | 3. Confirmarea bolii se realizează prin examene bacteriologice şi morfopatologice, necropsic, metoda HEA, metoda Ziehl-Neelsen modificată pe secţiuni de ţesuturi. | ||
| Confirmare: ex. bacteriologic şi bacterioscopic pozitiv. | |||
| B. În exploataţii suspecte de contaminare cu paratuberculoză. | |||
| 1. Sunt considerate suspecte de paratuberculoză, acele exploataţii în care au fost depistate animale cu semne clinice, pozitive serologic şi/sau alergic. | Toate animalele care au fost diagnosticate ca bolnave cu paratuberculoză se elimină din efectiv, iar în cazul taurilor, materialul seminal recoltat de la aceştia nu se va comercializa decât după examenul de laborator cu rezultat negativ pentru paratuberculoză. | ||
| 2. Animalele în vârstă de peste 12 luni din aceste efective, se supun de două ori pe an la examene serologice ELISA pe seruri absorbite şi alergic TCS cu PPD-bovin, paratuberculină PPD şi/sau IPD aviar. | 1. La animalele pozitive serologic şi/sau alergic se execută, obligatoriu examen bacterioscopic pe raclat de mucoasă rectală, iar la animalele abatorizate, examen morfopatologic şi bacterioscopic pe probe de organe. | ||
| 2. Declararea oficială a paratuberculozei, când la unul sau la mai multe animale tăiate, dintr-o exploataţie, diagnosticul a fost confirmat postmortem prin examen morfopatologic, bacteriologic. Prin metoda ZN. | |||
| 3. Atunci când într-un interval de cel puţin 12 luni, examenele post-mortem, efectuate pe un număr reprezentativ de probe, nu au confirmat niciun caz de paratuberculoză, iar procentul de seropozitive şi reagente nu depăşeşte 5% din efectivul controlat se aplică conduita pentru exploataţii indemne de paratuberculoză. | |||
| C. În exploataţii contaminate | Animalele pozitive bacterioscopic, serologic şi/sau alergic se elimină din efectiv, prin abatorizare, în conformitate cu programul de asanare elaborat. De la animalele tăiate se prelevează probe individuale pentru examene complexe de laborator. | ||
| II. La ovine şi caprine domestice | |||
| A. În exploataţii indemne, cu antecedente sau suspecte de boală. | |||
| 1. Supravegherea prin examene serologice prin ELISA cu faza de absorbţie, a ovinelor şi caprinelor în vârstă de peste 12 luni: | 1. Examenele de laborator se efectuează pe probe de sânge recoltate pentru examenul pentru B. Melitensis. | ||
| a) berbecii şi ţapii de reproducţie de două ori pe an; | |||
| b) 2,5% din oile şi caprele de reproducţie din exploataţii comerciale autorizate sanitar veterinar, o dată pe an; | |||
| 2. Pentru animalele nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe, se testează un procent de 1% din animale. | 1. Animalele cu semne clinice, suspecte şi/sau pozitive serologic se controlează prin examen bacterioscopic pe probe de fecale şi prin examen morfopatologic, necropsic, metoda HEA, metoda Ziehl- Neelsen modificată şi bacterioscopic pe probe de organe, dacă acestea au murit sau au fost tăiate. | ||
| Declararea bolii se face când examenele pozitive au fost confirmate prin buletin de analiza (pozitiv morfopatologic şi bacteriologic – pe fecale sau organe.) | |||
| B. În exploataţii contaminate | Atunci când, în turmele contaminate, procentul de infecţie depăşeşte 10% din animalele controlate, în efectivul respectiv se aplică măsurile prevăzute în programul de asanare prin depopulare totală sau prin extracţie. | ||
| În cazul asanării prin extracţie, se testează serologic tot efectivul din exploataţie. Animalele pozitive serologic şi bacterioscopic se elimină din efectiv, prin abatorizare. | |||
| La animalele moarte sau tăiate se efectuează examen necropsic, bacterioscopic şi histopatologic. | Se efectuează examene morfopatologice necropsice, metoda HEA, metoda Ziehl-Neelsen modificată şi bacterioscopice. | ||
| III. La rumegătoarele sălbatice în captivitate şi semicaptivitate din rezervaţii naturale, parcuri, grădini zoologice. | |||
| Supraveghere prin examene morfopatologice, bacteriologice şi histopatologice a tuturor animalelor moarte sau tăiate în captivitate, precum şi a celor vânate sau moarte în rezervaţii naturale | 1. Se efectuează examene morfopatologice, necropsice, metoda HEA, metoda Ziehl-Neelsen modificată şi bacterioscopice. | ||
| 2. Arealul în care au fost depistate animale cu paratuberculoză se supune acţiunilor de vânătoare intensivă sau prin depopulare totală în cazul animalelor crescute în captivitate. |
1.16. BRUCELOZA LA BOVINE
| SUPRAVEGHERE | PRECIZĂRI TEHNICE | PRECIZĂRI EXECUŢIE | |
| 1 | 2 | 3 | |
| Supravegherea pasivă | Bruceloza bovină este o boală notificabilă pe teritoriul României. | După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. | |
| Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală şi menţinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului. | Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire. | ||
| Supravegherea pasivă este esenţială, mai ales asupra animalelor domestice sau sălbatice din speciile receptive, inclusiv a celor provenite din import, incluzând controalele documentare de identitate şi fizice a fiecărui lot importat. | |||
| Examinarea clinică | Cazurile suspecte se investighează imediat. | ||
| Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinaţie în cazul importului sau comerţului intracomunitar, în perioada de carantină sau de aşteptare/interzicere a mişcării. | |||
| Supravegherea activă | |||
| A. În exploataţii non profesionale, pentru stabilirea sau menţinerea statusului turmei ca liber de boală: | |||
| Supravegherea serologică la bovine şi bubaline se realizează prin Rose Bengal la: | Cazurile pozitive, suspecte şi neconcludente se examinează şi prin RFC, iar apoi se trimit la IDSA pentru confirmare. | Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică. | |
| a) taurii şi bivolii de reproducţie autorizaţi o dată pe an; | |||
| b) toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 12, o dată pe an; | |||
| De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator avortoni, placentă, lichide fetale, precum şi probe de ser sanguin la 14-21 zile după avort. | Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică. | ||
| B. În exploataţii comerciale cu producţie de lapte autorizate, pentru stabilirea sau menţinerea statusului turmei ca liber de boală: | |||
| Supravegherea serologică la bovine şi bubaline se realizează prin Rose Bengal la toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 12, o dată pe an; | |||
| De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator avortoni, placentă, lichide fetale, precum şi probe de ser sanguin la 14-21 zile după avort. | Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică. | ||
| C. În exploataţii comerciale cu producţie de lapte autorizate, suspecte de contaminare: | Probele pozitive la testul cu Rose Bengal se confirma prin RFC. | Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică sub responsabilitatea medicului veterinar oficial. | |
| D. În exploataţii contaminate: | În cazul în care o exploataţie a fost diagnosticată pozitiv, animalele diagnosticate negativ nu vor ieşi din exploataţie timp de min. 42 zile de la eliminarea celor pozitive cu excepţia celor destinate sacrificării. | Medici veterinari de liberă practică şi medici veterinari oficiali. | |
| Exploataţia îşi recapătă statutul conform prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 61/2006. | |||
| E. Pentru animalele provenite din comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se testează, randomizat, un procent de 1% din efectiv, dar nu mai puţin de 5 probe pe lot. | Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică sub responsabilitatea medicului veterinar oficial. | ||
| F. Supraveghere bacteriologică şi serologică obligatorie a speciilor susceptibile din fondul cinegetic la toate animalele vânate |
1.17. BRUCELOZA LA OVINE Şl CAPRINE respectiv Infecţia cu Brucella melitensis
| SUPRAVEGHERE | PRECIZĂRI TEHNICE | PRECIZĂRI EXECUŢIE | |
| 1 | 2 | 3 | |
| Supravegherea pasivă | Pe tot teritoriul ţării. | După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. | |
| Conform Deciziei 2007/399/CE de modificare a Deciziei 93/52/CEE privind recunoaşterea oficială a statutului României de stat indemn de bruceloză (B. melitensis) şi a Deciziei 2003/467/CE privind recunoaşterea oficială a statutului Sloveniei de stat indemn de bruceloză bovină, România a fost recunoscută oficial ca ţară oficial indemnă de bruceloză Brucella melitensis. | Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de bruceloză şi menţinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului | Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire. | |
| Examinarea clinică | Cazurile suspecte se investighează imediat. | ||
| Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinaţie în cazul importului sau comerţului intracomunitar, în perioada de carantină sau de aşteptare/interzicere a mişcării. | |||
| Supravegherea activă | |||
| Supraveghere serologică o dată pe an a ovinelor şi caprinelor în vârstă de peste 6 luni astfel: | Se utilizează testul de aglutinare rapidă pe lamă cu antigen colorat cu Roz Bengal. | Medicul veterinar de libera practică împuternicit. | |
| Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA atunci când există buletin de analiză eliberat de LSV cu rezultat pozitiv (test RFC). | |||
| a) 5% din efectivele de ovine existente în exploataţiile nonprofesionale din fiecare localitate; | |||
| b) 5% din efectivele de caprine existente în exploataţiile nonprofesionale din fiecare localitate; | În cazul în care 5% din probele testate (localitate sau ferma înregistrată/autorizată sanitar-veterinar) sunt serologic pozitive se aplică prevederile din Anexa C a Directivei | ||
| c) 5% din efectivele de ovine existente în exploataţiile comerciale; | |||
| d) 5% din efectivele de caprine existente în exploataţiile comerciale. | Consiliului 91/68/CEE privind condiţiile de sănătate animală care reglementează schimburile intracomunitare de ovine şi caprine, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 46 din 19 februarie 1991. | ||
| Animalele cu rezultat pozitiv în RFC se elimină din efectiv, iar restul efectivului de animale din exploataţie se supraveghează serologic trimestrial prin Rose Bengal iar probele pozitive se retestează prin RFC. | |||
| Se încadrează în programul de supraveghere: | Medicul veterinar de libera practică împuternicit. | ||
| a) Toţi avortonii proveniţi de la caprine şi ovine; | |||
| b) Animalele care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infecţiei; | |||
| c) Probele provenite de la carcase cu leziuni suspecte de bruceloză; | |||
| d) Rumegătoarele sălbatice crescute în captivitate şi semicaptivitate, din rezervaţiile naturale, parcuri, grădini zoologice. | |||
| Pentru animalele nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează un procent de 1% din animale. | Probele se prelevează sub responsabilitatea medicului oficial. |
1.18. BRUCELOZA LA OVINE, respectiv Infecţia cu Brucella ovis
| SUPRAVEGHERE 1 | PRECIZĂRI TEHNICE 2 | PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 | |
| Supravegherea pasivă | Pe tot teritoriul ţării. | După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. | |
| Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de bruceloză şi menţinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului | |||
| Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire. | |||
| Examinarea clinică | Cazurile suspecte se investighează imediat. | ||
| Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinaţie în cazul importului sau comerţului intracomunitar, în perioada de carantină sau de aşteptare/interzicere a mişcării. | |||
| Supravegherea activă | |||
| Se supun supravegherii serologice: | Se utilizează testul RFC (conform dir. 91/68/CE – Anexa D) | ||
| a) toţi berbecii pentru reproducţie, cu 2 săptămâni înainte şi după perioada de montă, sau de însămânţări artificiale. | |||
| De la berbecii sacrificaţi cu forme clinice de epididimită sau serologic pozitivi prin RFC, se trimit probe de testicule în vederea efectuării examenelor morfopatologice şi una din metodele HEA, metoda Brown şi Brenn, metoda Gridley şi bacteriologice pentru izolarea şi genotiparea Brucella ovis. | |||
| b) berbecii cu manifestări de epididimită; | |||
| c) oile la 7-14 zile după avort. | |||
| Berbecii pentru reproducţie, proveniţi din comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se testează în procent de 2%. |
1.19. BRUCELOZA LA PORCINE
| SUPRAVEGHERE 1 | PRECIZĂRI TEHNICE 2 | PRECIZĂRI EXECUŢIE 3 | |
| Supravegherea pasivă | Pe tot teritoriul ţării. | După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. | |
| Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de bruceloză şi menţinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului. | |||
| Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, vânătorii, administratorii fondurilor de vânătoare, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire. | |||
| Examinarea clinică | Cazurile suspecte se investighează imediat. | ||
| Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinaţie în cazul importului sau comerţului intracomunitar, în perioada de carantină sau de aşteptare/interzicere a mişcării. | |||
| Se vor avea în vedere în mod deosebit, porcinele de reproducţie, în mod deosebit la cele aflate în localităţi învecinate cu zona silvatică | |||
| Supravegherea activă | |||
| Supravegherea serologică: | |||
| A. În exploataţiile comerciale înregistrate/autorizate: | Serologic prin SAT sau RSAR Roz Bengal şi confirmarea prin RFC. | ||
| a) vierii de reproducţie – la intrarea în exploataţie şi apoi trimestrial; | 1. Cazurile pozitive, suspecte şi neconcludente serologic, se trimit la IDSA pentru expertiză de laborator. | ||
| b) 5% din scroafele şi scrofiţele pentru reproducţie, o dată pe an; | |||
| 2. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator: avortoni, placentă, lichide fetale, precum şi ser sanguin după 14-21 zile de la avort şi probe de ser de la vierii cu care au fost montate. | |||
| c) scroafele şi vierii care prezintă semne clinice care conduc la suspiciunea de infecţie brucelică inclusiv toate scroafele care au avortat după 7-14 zile de la avort; | |||
| 3. De la vierii cu rezultat pozitiv la testele serologice se trimit la laborator testicole şi eventual material seminal. | |||
| d) toate scroafele şi scrofiţele montate cu vieri diagnosticaţi cu bruceloză. | |||
| 4. Boala se confirmă la LNR din cadrul IDSA prin examene serologice, bacteriologice, histopatologice şi PCR, după caz. LNR izolează şi genotipează tulpina. | |||
| 5. În exploataţiile în care se confirmă infecţia brucelică se aplică sistarea reproducţiei şi Programul de asanare. | |||
| Pentru animalele nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează în procent de 2% din animale. | |||
| Supraveghere bacteriologică şi serologică obligatorie a speciilor susceptibile, 10% din mistreţi şi iepuri cu leziuni din fondul cinegetic. | |||
| B. În abator: | |||
| a) animalele vii: se examinează ante-mortem şi post-mortem; | b) carnea şi subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fără restricţii; | ||
| b) carnea şi organele: se examinează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar. | |||
| c) organele cu leziuni se confiscă. |
1.20. CAMPILOBACTERIOZA BOVINĂ
| SUPRAVEGHERE | PRECIZĂRI TEHNICE | PRECIZĂRI EXECUŢIE | |
| 1 | 2 | 3 | |
| 1. Prin examene de laborator pe probe de secreţii prepuţiale de la tauri şi bivoli pentru montă naturală din taberele de vară, de 2 ori la interval de 7 zile: | 1. Înainte de prelevarea probelor taurii şi bivolii se ţin în repaos sexual 7 zile. | ||
| 2. De la femelele care au avortat se trimit la laborator avortoni şi învelitori placentare. | |||
| a) înaintea sezonului de păşunat, într-o perioadă nu mai mare de 14 zile; |
1.21. CAMPILOBACTERIOZA LA ALTE SPECII DE INTERES ECONOMIC: ovine, porcine, păsări
| SUPRAVEGHERE | PRECIZĂRI TEHNICE | PRECIZĂRI EXECUŢIE | |
| 1 | 2 | 3 | |
| 2. În abator: | MĂSURI | ||
| a) (mamiferele) animalele se examinează ante şi post mortem; | 1. Recoltarea de probe din carcase şi organe de la ovine şi porcine. | ||
| b) examinarea carcaselor şi organelor. | 2. Carnea şi organele contaminate se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic. |
1.22. ARTRITA/ENCEFALITA CAPRINĂ
| SUPRAVEGHERE | PRECIZĂRI TEHNICE | PRECIZĂRI EXECUŢIE | |
| 1 | 2 | 3 | |
| Supravegherea serologică, prin ELISA şi confirmare prin ID: | 1. În cazul probelor pozitive se testează toate animalele în vârstă de 6 luni din localitate sau din exploataţia înregistrată/autorizată. | Medicul veterinar de liberă practică împuternicit. | |
| La caprinele domestice în vârsta de peste 24 luni: | |||
| a) 2% din efectivele de caprine existente în exploataţiile nonprofesionale din fiecare localitate; | 2. Animalele pozitive vor fi eliminate din efectiv, nemaifiind folosite pentru reproducţie. | ||
| b) 2% din efectivele de caprine existente în exploataţiile comerciale. | Animalele în vârstă de 6 luni rămase în exploataţii după eliminarea cazurilor pozitive se testează de 2 ori la interval de 3 luni. | ||
| Probele se lucrează individual sau în pooluri de 5 seruri. | |||
| Pentru animalele de reproducţie nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează un procent de 1% din animale. |
1.23. RINOTRAHEITA INFECŢIOASĂ BOVINĂ – IBR
| SUPRAVEGHERE | PRECIZĂRI TEHNICE | PRECIZĂRI EXECUŢIE | |
| 1 | 2 | 3 | |
| 1. Supravegherea serologică prin ELISA în exploataţiile libere înregistrate/ autorizate pentru: | Medicul veterinar de liberă practică împuternicit. | ||
| a) taurii şi bivolii autorizaţi pentru reproducţie pe teritoriul României, de două ori pe an, în semestrele I şi II; | |||
| b) mamele de tauri, la autorizare şi candidatele mame de tauri o dată pe an. | |||
| c) tăuraşii care se achiziţionează pentru reproducţie, după împlinirea vârstei de şase luni, înainte de plecarea din ferma de origine şi la minimum 21 de zile de la intrarea în carantină în ferma de destinaţie; | |||
| d) Probele de sânge se recoltează de la animale nevaccinate anti IBR-IPV. | |||
| 2. În caz de suspiciune de boală, se efectuează examene virusologice. | |||
| 3. Pentru animalele de reproducţie nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează în procent de 1% din animale, dar nu mai puţin de 5 probe pe lot. |
1.24. TRICHOMONOZA BOVINĂ
| SUPRAVEGHERE | PRECIZĂRI TEHNICE | PRECIZĂRI EXECUŢIE | |
| 1 | 2 | 3 | |
| 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică a efectivelor de bovine de reproducţie în special la montă şi la fătare, pentru efectivele indigene şi a celor aflate în perioada de carantină. | 1. Înainte de prelevarea probelor taurii şi bivolii se ţin în repaus sexual 7 zile. | 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. | |
| 2. De la femelele care au avortat se trimit la laborator, placentele şi avortonii. | |||
| 3. În comerţul intracomunitar cu material seminal, paietele se trimit la laborator în cantitate suficientă pentru efectuarea examenelor şi păstrarea pentru contraprobe. |
1.25. MAEDI -VISNA
| SUPRAVEGHERE | PRECIZĂRI TEHNICE | PRECIZĂRI EXECUŢIE | |
| 1 | 2 | 3 | |
| 1. Supravegherea serologică a ovinelor în vârstă de peste 24 luni, prin ELISA şi confirmare prin ID la: | 1. În cazul probelor pozitive se testează toate animalele în vârstă de 6 luni din localitate sau din exploataţia înregistrată/autorizată. | Medicul de liberă practică împuternicit. | |
| a) 2,5% din efectivele de ovine existente în exploataţiile nonprofesionale din fiecare localitate; | |||
| 2. Animalele pozitive vor fi eliminate din efectiv, nemaifiind folosite pentru reproducţie. | |||
| b) 2,5% din efectivele de ovine existente în exploataţiile comerciale. | |||
| 3. Animalele în vârsta de 6 luni rămase în exploataţii după eliminarea cazurilor pozitive se testează de 2 ori la interval de 3 luni | |||
| 4. Probele se lucrează individual sau în pooluri de 5 seruri. | |||
| 2. Pentru animalele de reproducţie nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează un procent de 1% din animale. |
1.26. DURINA
| SUPRAVEGHERE | PRECIZĂRI TEHNICE | PRECIZĂRI EXECUŢIE | |
| 1 | 2 | 3 | |
| 1. Supravegherea serologică RFC a armăsarilor din herghelii şi depozite, o dată pe an; | Probele se prelevează sub responsabilitatea medicului oficial | ||
| 2. Examenele serologice prin RFC în caz de suspiciune. |
1.27. ANEMIA INFECŢIOASĂ ECVINĂ
| SUPRAVEGHERE | PRECIZĂRI TEHNICE | PRECIZĂRI EXECUŢIE | |
| 1 | 2 | 3 | |
| 1. Supravegherea serologică a ecvideelor în vârstă de peste 6 luni, astfel: | 1. Probele de ser cu rezultat neconcludent sau cazurile de litigiu înregistrate la LSVSA se trimit la IDSA pentru expertiză prin testul Coggins. | Medicul de liberă practică împuternicit. | |
| a) armăsarii folosiţi în staţiunile temporare de montă, la autorizare şi apoi de 3 ori pe an după cum urmează: | |||
| 2. Ecvideele reacţionate pozitiv la testul Coggins nu se mai retestează, iar proprietarul este obligat să izoleze aceste animale de alte ecvidee până în momentul uciderii sau tăierii. | |||
| (i) cu 15 zile înainte de plecarea din depozit; | |||
| (ii) cu 15 zile înainte de retragerea din staţiunile de montă; | |||
| Animalele cu semne clinice de boala se ucid. | |||
| (iii) după 15 zile de la reîntoarcerea lor în depozit; | |||
| 3. Exploataţiile nonprofesionale indemne, în care s-au înregistrat unul sau mai multe cazuri de AIE, se declară contaminate şi se aplică măsurile sanitare veterinare prevăzute de legislaţia în vigoare pentru combatere. | |||
| b) armăsarii din staţiunile permanente de montă la autorizare, de 2 ori pe an respectiv februarie-martie şi octombrie-noiembrie; | |||
| c) iepele de reproducţie, o dată pe an; | |||
| d) ecvideele din herghelii, depozite de armăsari, hipodroame, asociaţii hipice şi alte unităţi specializate, de două ori pe an, respectiv februarie-martie, octombrie-noiembrie; | 4. Se interzice circulaţia ecvideelor pozitive, cu excepţia sacrificării, din localităţi contaminate în localităţi indemne. | ||
| 5. Se interzice scoaterea de armăsari sau iepe din staţiuni temporare de montă, herghelii, depozite de armăsari, hipodroame, asociaţii hipice sau alte unităţi specializate, pentru a monta sau a se monta în localităţi cu animale contaminate. | |||
| 2. Supravegherea serologică a ecvideelor seronegative în vârstă de peste 6 luni se realizează o dată pe an. | |||
| Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 10 zile de la eliberarea buletinului de analiză. | |||
| 6. Introducerea de armăsari sau iepe de reproducţie din exploataţiile şi localităţile contaminate, în herghelii, hipodroame, staţiuni temporare sau permanente de montă, depozite de armăsari, asociaţii hipice sau alte aglomerări specializate de cabaline, este permisă numai după două examene serologice negative efectuate la interval de 30 zile, înaintea acestui transfer. | |||
| Probele se lucrează individual sau pe pooluri de câte 5 probe prin ELISA sau alte teste validate în baza analizelor cost-beneficiu. În cazul probelor pozitive, se retestează în vederea confirmării prin testul Coggins. | 7. Se interzice folosirea la montă a armăsarilor care au acţionat în staţiuni temporare de montă dacă nu au fost examinaţi serologic cu 30 de zile înainte de a fi introduşi în efectivul de origine. | ||
| 8. Animalele negative din localităţi sau exploataţii înregistrate/autorizate sanitar veterinar contaminate pot părăsi exploataţiile dacă au fost testaţi prin ID cu 30 zile înaintea mişcării. | |||
| 9. Paşapoartele animalelor diagnosticate pozitiv se completează corespunzator la Secţiunea VII şi Secţiunea VIII. | |||
| 2. Supravegherea prin examene morfopatologice a ecvinelor moarte în perioada de carantină sau în cazul suspiciunii bolii. | 10. Respectarea prevederilor Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 686/2003 privind aprobarea Planului pentru eradicarea accelerată a anemiei infecţioase ecvine pe teritoriul României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 1 octombrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare. | ||
| 11. Efectuarea de examene morfopatologice, necropsic, metoda HEA sau metoda HEV, metoda Perls pe probe de miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină, limfonoduri. | |||
| 3. Pentru cabalinele care participă la competiţii internaţionale, testarea se execută cu cel mult 30 zile înainte de plecare, prin imunodifuzie. | Animalele destinate comerţului intracomunitar se vor testa de două ori, cu cel mult 30 de zile înaintea părăsirii centrelor de colectare/exploataţiei de origine autorizată sanitar-veterinar. Cel puţin un test se efectuează în centrul de colectare/exploataţia de origine autorizată sanitar-veterinar. | Medicul veterinar oficial. | |
| 4. Pentru efectivele nou introduse prin comerţul intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează un procent de 1% din animale, dar nu mai puţin de 2 animale. | 1. Se aplică prevederile Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 686/2003, cu modificările şi completările ulterioare. | Medicul veterinar oficial. |
1.28. MORVA
| SUPRAVEGHERE | PRECIZĂRI TEHNICE | PRECIZĂRI EXECUŢIE | |
| 1 | 2 | 3 | |
| România este indemnă de morvă. | Efectuarea de examene morfopatologice, necropsice, metoda HEA sau HEV şi bacteriologice pe probe de organe, ţesuturi. | Medicul veterinar oficial. | |
| 1. Supravegherea obligatorie prin examen clinic, post-mortem şi testarea alergică sau serologică a tuturor animalelor suspecte. |
1.29. DIAREEA VIRALĂ A BOVINELOR, RESPECTIV BOALA MUCOASELOR BVD – MD
| SUPRAVEGHERE | PRECIZĂRI TEHNICE | PRECIZĂRI EXECUŢIE | |
| 1 | 2 | 3 | |
| 1. Supravegherea serologică prin ELISA sau VN, la toţi taurii şi bivolii autorizaţi pentru reproducţie, o dată pe an. | |||
| 2. Examenele virusologice se efectuează pe probe de organe, tampoane nazale, utilizând ca metodă alternativă şi PCR. | 1. În caz de suspiciune de boală se efectuează examene virusologice. | ||
| 2. Animalele de reproducţie diagnosticate cu BVD-MD se elimină de la reproducţie. | |||
| 3. Controlul pentru verificarea stării de excretor permanent de virus, se efectuează o dată pe perioada de exploatare economică a animalului. | |||
| 4. Examene pentru depistarea virusului sau antigenului viral: | |||
| a) la toţi taurii şi mamele de taur la autorizare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni pe probe de sânge sau ser sanguin; | |||
| b) la toţi tăuraşii care se achiziţionează pentru reproducţie, după vârsta de şase luni, înainte de livrare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni, pe probe de sânge sau ser sanguin; | |||
| c) supravegherea taurilor şi bivolilor de reproducţie din import, vaccinaţi anti BVD, pentru depistarea excretorilor de virus. |
1.30. SEPTICEMIA HEMORAGICĂ VIRALĂ LA SALMONIDESupraveghere pasivă1.31. NECROZA HEMATOPOIETICĂ INFECŢIOASĂ A SALMONIDELOR
| SUPRAVEGHERE | PRECIZĂRI TEHNICE | PRECIZĂRI EXECUŢIE | |
| 1 | 2 | 3 | |
| 1. Inspecţii efectuate de către autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile art. 7 şi art. 10 din Norma sanitară veterinară ce stabileşte cerinţele de sănătate animală pentru animalele de acvacultură şi produsele acestora, precum şi pentru prevenirea şi controlul anumitor boli ale animalelor acvatice, aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 5 octombrie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, care transpune Directiva Consiliului 2006/88/CE, ce stabileşte cerinţele de sănătate animală pentru animalele de acvacultură şi produsele acestora, precum şi pentru prevenirea şi controlul anumitor boli ale animalelor acvatice, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 328 din 24 noiembrie 2006. | 1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileşte în conformitate cu art. 7 şi 10, precum şi cu partea B a anexa nr. 3 la Normasanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. | 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. | |
| 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA. | |||
| 3. Confirmarea bolii la LNR din cadrul IDSA. | |||
| Inspecţiile efectuate conform art. 10 din Ord. ANSVSA 170/2007 vor consta din verificarea registrelor unităţilor de acvacultură şi realizarea de examen clinic şi anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice, potrivit prevederilor anexei Deciziei Comisiei nr. 896 din 20 noiembrie 2008 privind orientările pentru programele de supraveghere a sănătăţii animale bazate pe evaluarea riscului prevăzute în Directiva 2006/88/CE a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial L 322, 02/12/2008. | |||
| 2. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi ale Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 471/2002. | |||
| 2. Examinarea populaţiei animalelor de acvacultură din exploataţiile salmonicole pentru depistarea bolii clinice, conform prevederilor art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. | |||
| 3. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, a Ord. preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu completările şi modificările ulterioare şi cu respectarea prevederilor art. 26, 28 şi 29 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare | |||
| 3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observării creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei în exploataţiile de salmonide sau în mediul natural. |
1.32. VIREMIA DE PRIMĂVARĂ A CRAPULUI
| SUPRAVEGHERE | PRECIZĂRI TEHNICE | PRECIZĂRI EXECUŢIE | |
| 1 | 2 | 3 | |
| 1. Inspecţii efectuate de către autoritatea competentă. | 1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. | 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. | |
| 2. Examinarea populaţiei animalelor de acvacultură din exploataţiile de ciprinide şi prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observarea creşterii mortalităţii în exploataţiile de ciprinide şi/sau în mediul natural. | |||
| 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA. | |||
| 3. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA. | |||
| 3. Costul prelevărilor de probe şi al examenelor de laborator pentru unităţile cu risc mediu şi scăzut, conform părţii B a anexei nr. 3 laNorma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, se vor suporta de către proprietar. |
1.33. NECROZA PANCREATICĂ INFECŢIOASĂ A SALMONIDELORSupraveghere pasivă.1.34. BOALA BACTERIANĂ A RINICHIULUI LA SALMONIDESupraveghere pasivă.1.35. NECROZA EPIZOOTICĂ HEMATOPOIETICĂSupraveghere pasivă.1.36. SINDROMUL EPIZOOTIC ULCERATIVSupraveghere pasivă.1.37. ANEMIA INFECŢIOASĂ A SOMONULUI
| SUPRAVEGHERE | PRECIZĂRI TEHNICE | PRECIZĂRI EXECUŢIE | |
| 1 | 2 | 3 | |
| 1. Inspecţii efectuate de către autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile art. 7 şi art. 10 din Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. | 1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileşte în conformitate cu art. 7 şi 10, precum şi cu partea B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. | 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. | |
| 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA. | |||
| 3. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA | |||
| 2. Examinarea populaţiei animalelor de acvacultură din exploataţiile salmonicole pentru depistarea unei boli clinice, conform art. 10 din Ordinul preşedintelui ANSVSA 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. | Inspecţiile efectuate conform art. 10 din Ord. ANSVSA 170/2007, vor consta din verificarea registrelor unităţilor de acvacultură şi realizarea de examen clinic şi anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice, potrivit prevederilor anexei Deciziei Comisiei nr. 896 din 20 noiembrie 2008. | ||
| 3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observarea creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei, în exploataţiile de salmonide sau în mediu natural. | |||
| 2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ord. preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 a Ord. Preşedintelui ANSVSA nr. 75/2006 pentru aprobarea normei sanitare ce stabileşte criterii pentru zonarea şi supravegherea oficială ca urmare a suspiciunii sau confirmării anemiei infecţioase a somonului, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 327 din 11 aprilie 2006. | |||
| 3. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu completările şi modificările ulterioare şi cu respectarea prevederilor art. 26, 28 şi 29 din Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. |
1.38. GIRODACTILAZA -INFESTAŢIA CU GYRODACTYLUS SALARISSupraveghere pasivă.1.39. BONAMIOZA -INFECŢIA CU BONAMIA OSTREAE, INFECŢIA CU BONAMIA EXITIOSASupraveghere pasivă.1.40. HAPLOSPORIDIOZASupraveghere pasivă.1.41. PERKINSOZA – INFECŢIA CU PERKINSUS MARINUSSupraveghere pasivă.1.42. MARTEILIOZA – INFECŢIA CU MARTEILIA REFRINGENSSupraveghere pasivă.1.43. MIKROCITOZA – INFECŢIA CU MICROCYTOS MACKINISupraveghere pasivă.1.44. SINDROMUL TAURA – LA CRUSTACEESupraveghere pasivă.1.45. BOALA "CAP GALBEN"- LA CRUSTACEESupraveghere pasivă1.46. LOCA AMERICANĂSupraveghere pasivă1.47. LOCA EUROPEANĂSupraveghere pasivă1.48. NOSEMOZA ALBINELOR
| SUPRAVEGHERE | PRECIZĂRI TEHNICE | PRECIZĂRI EXECUŢIE | |
| 1 | 2 | 3 | |
| 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare, la fel ca la acarapioză. | Probele pentru examenele de laborator se constituie din 10 g/probă albine vii şi/sau moarte, recoltate de la urdiniş. | 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. | |
| 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator. | 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA. |
1.49 VARROOZA ALBINELOR
| SUPRAVEGHERE | PRECIZĂRI TEHNICE | PRECIZĂRI EXECUŢIE | |
| 1 | 2 | 3 | |
| 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare, trântorilor şi puietului căpăcit. | 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare trântorilor şi puietului căpăcit, în perioada martie-octombrie, la: | 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. | |
| 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA. | |||
| 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator. | a) cel puţin 15% din coloniile stupinelor pepiniere mătci; | ||
| b) 5% din coloniile stupinelor de producţie; | |||
| c) primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral; | |||
| d) la schimbarea vetrei stupinei. | |||
| 2. Examenele de laborator se efectuează din 25 g/probă albine vii şi faguri întregi sau porţiuni de minimum 10/15 cm/probă, fagure cu puiet căpăcit de trântor şi/sau albină lucrătoare. | |||
| 3. Tratamentele pentru varrooză se efectuează în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 556/2008 privind aprobareaProgramului naţional apicol pentru perioada 2008-2010 precum şi anormelor de aplicare a acestuia, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 416 din 3 iunie 2008. |
1.50. TROPILELAPSOZA ALBINELORSupraveghere pasivă.1.51. ATACUL GANDACULUI MIC DE STUP1.52. POLIEDRIA VIERMILOR DE MĂTASESupraveghere pasivă.1.53. FLAŞERIA VIERMILOR DE MĂTASESupraveghere pasivă.1.54. NOSEMOZA VIERMILOR DE MĂTASESupraveghere pasivă.1.55. MUSCARDINA VIERMILOR DE MĂTASESupraveghere pasiva.1.56. TURBAREA SAU RABIA
| SUPRAVEGHERE | PRECIZĂRI TEHNICE | PRECIZĂRI EXECUŢIE | |
| 1 | 2 | 3 | |
| 1. Examinare clinică obligatorie, a carnivorelor care au muşcat sau zgâriat persoane şi animale, în perioada de observaţie rabică, conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 29/2008 pentru aprobareaNormei sanitare veterinare privind măsurile generale de prevenire şi control al rabiei la animale domestice şi sălbatice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 24 aprilie 2008. | 1. În cazul suspicionării/confirmării rabiei, se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 29/2008. | Inspecţia şi examinarea clinică se efectuează de către medicii veterinari oficiali, iar prelevarea de probe se efectuează de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi. | |
| 2. În cazul animalelor din exploataţii în care au pătruns carnivore domestice sau sălbatice turbate sau suspecte de turbare, se procedează conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 29/2008. | |||
| 3. Cadavrele animalelor turbate sau suspecte de turbare, se distrug în întregime, nejupuite. | |||
| 4. Animalele rămase în exploataţie după eliminarea celor pozitive vor putea părăsi exploataţia după minim 30 de zile de la eliminarea celor pozitive cu excepţia sacrificării. | |||
| 5. Animalele sacrificate şi menţionate la pct. 4 se testează pentru rabie | |||
| 2. De laborator-prin examene histologice şi virusologice la carnivore domestice şi sălbatice, precum şi la celelalte mamifere domestice moarte sau ucise de urgenţă, care au prezentat modificări de comportament ce pot fi atribuite rabiei. | 1. Probele prelevate de la animalele moarte sau ucise pentru examen histologic şi virusologic se trimit la laborator cu respectarea condiţiilor sanitare veterinare obligatorii privind prelevarea, ambalarea, identificarea şi expedierea acestora. | 1. Probele se recoltează şi se trimit l laborator de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi. | |
| 2. Examinarea probelor se realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA. | |||
| 2. Probele de creier provenite de la rumegătoarele domestice şi sălbatice se vor examina şi pentru EST, boala Aujeszky, listerioză prin testele specifice de laborator. | |||
| 3. În fondurile cinegetice: | Se efectuează examene histologice şi virusologice pe probele de creier provenite de la speciile sălbatice susceptibile la rabie. În cazul cervideelor şi altor rumegătoare sălbatice, probele se examinează şi pentru EST, boala Aujeszky, listerioză prin testele specifice de laborator. | Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA, recoltează probe în scop de diagnostic, de la animalele din fondul cinegetic, suspecte de boală, de câte ori se consideră necesar. | |
| Deţinătorii fondurilor de vânătoare au obligativitatea de a anunţa autorităţile sanitar-veterinare competente teritorial cu privire la existenţa animalelor din mediul silvatic cu modificări de comportament ce pot fi atribuite rabiei. Aceste animale se ucid cu respectarea prevederilor legale privind protecţia şi bunăstarea animalelor. După ucidere, se prelevează probe în vederea efectuării examenelor histologice şi virusologice. | |||
| Această acţiune se realizează în colaborare cu deţinătorii fondurilor de vânătoare. | |||
| 4. Supravegherea circulaţiei tulpinilor de virus rabic pe teritoriul ţării, prin investigaţii de biologie moleculară. | LSVSA judeţene, respectiv al municipiul Bucureşti care depistează probe pozitive va trimite o dată pe an la LNR, câte o probă, provenită de la fiecare specie de animal examinat. | Investigaţiile se efectuează la LNR din cadrul IDSA. | |
| 5. Rabia la vulpe: | Metodologia de aplicare a Programului pentru supravegherea, controlul şi eradicarea rabiei pentru anul 2010 este aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 55/2008 pentru aprobarea programului strategic privind supravegherea, controlul şi eradicarea turbării la vulpe în România, publicată în Monitorul Oficial nr. 55 din 24 ianuarie 2008. | 1. Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA. | |
| Supravegherea, controlul şi eradicarea se realizează în conformitate cu Programul pentru supravegherea, controlul şi eradicarea rabiei pentru anul 2010, transmis spre aprobare Comisiei Europene care aprobă programele anuale şi multianuale de eradicare, combatere şi monitorizare a anumitor boli ale animalelor şi zoonoze, prezentate de statele membre pentru 2010 şi următorii ani, precum şi a contribuţiei financiare a Comunităţii la aceste programe, ce se va publica în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 29/2008. | |||
| 2. Examinarea probelor se realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA. |
1.57. ANTRAX
| SUPRAVEGHERE | PRECIZĂRI TEHNICE | PRECIZĂRI EXECUŢIE | |
| 1 | 2 | 3 | |
| 1. Examen clinic a bovinelor, ovinelor, caprinelor, ecvinelor, porcinelor şi speciilor receptive din fondul cinegetic. | |||
| 2. În caz de suspiciune se prelevează: | 1. De la cadavre nedeschise probele de sânge se recoltează prin puncţie venoasă. | ||
| a) de la animale vii: probe de sânge sau secreţii sangvinolente; | |||
| b) de la cadavre nedeschise: secreţii sangvinolente şi probe de sânge; | 2. De la cadavre deschise accidental probele de sânge se recoltează prin puncţie cardiacă sau pe tampoane. | ||
| c) de la cadavre deschise accidental sau animale tăiate de urgenţă: probe de sânge, splină, os lung nedeschis. | |||
| 3. Animalele rămase în exploataţii după eliminarea celor pozitive vor putea părăsi exploataţia după minimum 15 zile de la eliminarea cazurilor pozitive cu excepţia dirijării spre sacrificare. | |||
| 3. În cazurile de antrax localizat se prelevează: | |||
| a) ţesut din regiunea glosofaringiană împreună cu limfonodurile adiacente şi tonsile; | |||
| b) lichid de puncţie din zona edemastoasă. | |||
| INSPECŢIA ANIMALELOR ÎN ABATOR | |||
| I. ANIMALE VII | |||
| Bovinele, ovinele, ecvinele şi porcinele se supun inspecţiei ante şi post-mortem. | |||
| II. CARNE ŞI ORGANE | MĂSURI: | ||
| Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar – veterinar, de către medici veterinari oficiali sau personal desemnat de către autoritatea sanitară veterinară competentă. | 1. Animalele clinic sănătoase provenite din loturi în care au existat cazuri de antrax se taie în abator, în partidă separată, la sfârşitul zilei de lucru. | ||
| 2. În toate situaţiile în care se confirmă o formă de antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la om şi a contaminării mediului | |||
| 3. Carcasele, organele şi subprodusele de la animale bolnave şi cele care au venit în contact cu acestea se confiscă şi se distrug. |
SECŢIUNEA 2. – SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL LA BOLI TUMORALE2.1. ONCOPATII LA PĂSĂRI – LEUCEMII ŞI LIMFOAME, INCLUSIV BOALA MAREK, ALTE TUMORI
| 1 | 2 | 3 | |
| 1. Monitorizarea datelor relevante despre boală. | 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. | ||
| 1. Supraveghere prin examen morfopatologic în abator şi trimiterea de probe provenite de la carcasele la care s-au depistat modificări tumorale. | 1. Se efectuează examene: | ||
| – citomorfologice; | |||
| – hematologice; | |||
| – necropsice. | |||
| 2. O atenţie deosebită se va acorda următoarelor boli tumorale induse viral: | 2. Centralizarea tumorilor în Registrul Naţional de Cancer la Animale se face pe baza confirmării diagnosticului la IDSA, secţia de morfopatologie. | ||
| a) boala Marek; | |||
| b) leucoze aviare. | |||
2.2. ONCOPATII LA MAMIFERELE DE PRODUCŢIE ŞI CARNASIERE
| 1 | 2 | 3 | |
| Monitorizarea datelor relevante despre boală. | Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA | ||
| 1. Se vor avea în vedere leucozele, leucemiile, limfoamele, adenomatoza pulmonară a oilor şi caprelor şi alte boli tumorale ale mamiferelor de producţie induse de retrovirusuri, precum şi carcinoamele de glandă mamară şi alte tumori în cazul carnasierelor. | 1. Se efectuează examene: | ||
| – citomorfologice; | |||
| – hematologice; | |||
| – necropsice. | |||
| 2. Tumorile se înregistrează în registrele de diagnostic de la fiecare LSVSA şi IDSA. | |||
| 2. Supraveghere prin examene morfoclinice şi morfopatologice post-operator sau postmortem pentru animalele în vârstă de peste 6 luni, având în vedere posibila interrelaţie om-animal, animal-om în apariţia bolilor leucemice şi a altor boli tumorale cu etiologie virală. | 3. Centralizarea tumorilor în Registrul Naţional de cancer la animale se face pe baza confirmării diagnosticului la IDSA, secţia de morfopatologie. |
SECŢIUNEA 3. – SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR ÎN FUNCŢIE DE ANTECEDENTELE EPIZOOTICE LA ANIMALE3.1. ECHINOCOCOZA
| 1 | 2 | 3 | |
| Monitorizarea incidenţei cazurilor clinice la bovine, ovine şi caprine în abatoarele autorizate. | 1. Identificarea obligatorie prin marcarea individuală a câinilor din exploataţii şi stâni. | ||
| 2. Deparazitarea obligatorie se execută o dată pe trimestru. | |||
| 3. Examenul se efectuează pe probe de materii fecale prelevate individual. |
3.2. LEPTOSPIROZA
| 1 | 2 | 3 | |
| Monitorizarea datelor relevante despre boală. | Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA | ||
| I. La bovine: | |||
| 1. Supraveghere serologică prin RMA cu setul de 7 serotipuri la: | 1. Examenele se efectuează pe probele de sânge recoltate pentru supravegherea brucelozei. | ||
| a) taurii şi bivolii de reproducţie, la autorizare şi ulterior o dată pe an în trimestrul IV; | |||
| 2. Setul de 9 serotipuri de Leptospira interrogans: | |||
| b) 5% numărul de animale din exploataţiile comerciale unde au fost declarate focare de boala în ultimii 5 ani; | a) pomona; | ||
| b) icterohaemorhagiae; | |||
| c) canicola; | |||
| c) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică. | d) Wolffi; | ||
| e) hardjo; | |||
| f) grippotyphosa; | |||
| g) australis; | |||
| h) autumnalis; | |||
| i) bataviae. | |||
| 3. Setul de 11 serotipuri de Leptospira interrogans pentru bovine din import: | |||
| a) pomona; | |||
| b) ichterohaemorhagiae; | |||
| c) canicola; | |||
| d) wolffi; | |||
| e) hardjo; | |||
| f) ballum; | |||
| g) sejroe; | |||
| h) bataviae; | |||
| i) australis; | |||
| j) gnppotyphosa; | |||
| k) autumnalis. | |||
| 2. Examinarea morfopatologică a avortonilor şi examene histologice în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate la viţei când se suspicionează boala. | Se efectuează examene morfopatologice, necropsice, metoda HEA, metoda Levaditti pe probe de ficat şi rinichi. | ||
| II. La cabaline: | |||
| 1. Examen clinic şi anatomopatologic a cabalinelor în zonele în care: | |||
| a) există antecedente de boală; | |||
| b) s-a diagnosticat recent boala. | |||
| 2. Supraveghere serologică prin RMA cu serul ce conţine 6 serotipuri: | 1. Setul de 6 serotipuri Leptospira interrogans: | ||
| a) armăsarilor reproducători din staţiunile temporare şi permanente de montă, a celor din herghelii, depozite, hipodroame, asociaţii hipice, circuri, alte unităţi specializate, exploataţia nonprofesională; | a) pomona; | ||
| b) icterohaemorhagiae; | |||
| c) canicola; | |||
| d) hardjo; | |||
| e) grippotyphosa; | |||
| b) 5% din numărul de animale/localităţile unde au fost declarate focare de boală în ultimii 5 ani; | f) australis. | ||
| c) cabalinelor care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică. | |||
| III. La porcine: | |||
| 1. Examen clinic şi anatomopatologic în zonele în care: | |||
| a) există antecedente de boală; | |||
| b) s-a diagnosticat recent boala. | |||
| 2. Pentru cabalinele introduse prin comerţ intracomunitar se folosesc aceleaşi serotipuri ca pentru bovine din import. | |||
| Se efectuează examene morfopatologice necropsic, metoda HEA, metoda Levaditti pe probe de ficat şi rinichi. | |||
| Examenele serologice se efectuează cu setul de 4 serotipuri: pomona, ichterohaemorhagiae, canicola şi sejroe. | |||
| I. ANIMALE VII-bovinele, cabalinele, porcinele. | |||
| În caz de suspiciune se recoltează probe de sânge şi urină de la animalele în viaţă. | |||
| II. CARNEA ŞI ORGANELE | |||
| În cazul suspicionării anatomopatologice a bolii, se prelevează porţiuni de rinichi şi ficat de la animalele tăiate, pentru examen morfopatologic, necropsic, metoda HEA, metoda Levaditti. | |||
| III. MĂSURI: | |||
| 1. Carnea şi organele se confiscă în totalitate, precum şi carcasele icterice, marasmatice sau cu modificări importante ale musculaturii. | |||
| 2. Grăsimea se dă în consum după topire. | |||
| 3. Pieile se prelucrează prin sărare uscată şi se livrează după 14 zile. |
3.3. FEBRA Q
| 1 | 2 | 3 | |
| 1. Monitorizarea datelor relevante despre boală. | 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. | ||
| 2. În caz de suspiciune a bolii se efectuează examen serologic, bacteriologic şi morfopatologic. | 2. Se efectuează examen morfopatologic, necropsic, metoda Romanowsky-Giemsa sau Lillie-Pasternack pe probe de limfonoduri, ficat, pulmon, rinichi, miocard, placentă. | ||
| Supraveghere prin RFC sau ELISA a bovinelor, ovinelor şi caprinelor; în cazurile de avort la speciile receptive cu diagnostic neprecizat, pe probe de sânge recoltate după 14-21 zile. | Pe probe sânge şi avortoni trimise către DSVSA cu diagnostic neprecizat. (pull de probe). |
3.4. AVORTUL SALMONELIC AL OILOR
| 1 | 2 | 3 | |
| 1. Monitorizarea datelor relevante despre boală. | 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. | ||
| 2. Supraveghere bacteriologică a cazurilor de avort al oilor. Costuri suportate de la buget. | 2. Examenele de laborator se efectuează pe avortoni, placente, prelevate de la ovinele care au avortat. | ||
| Supraveghere prin RFC sau ELISA a bovinelor, ovinelor şi caprinelor; în cazurile de avort la speciile receptive cu diagnostic neprecizat, pe probe de sânge recoltate după 14-21 zile. | Pe probe sânge şi avortoni trimise către DSVSA cu diagn neprecizat. (pull de boli). | ||
| Examenele se efectuează la LSVSA jud. şi/sau după caz la LNR din cadrul IDSA. | |||
| LSVSA au obligaţia de a trimite la LNR din cadrul IDSA toate tulp. Salmonella izolate în vederea tipizării. |
3.5. INFLUENŢA ECVINĂ
| 1 | 2 | 3 | |
| Monitorizarea datelor relevante despre boală. | Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. | ||
| 1. În caz de suspiciune, la interval de 21 zile se efectuează examene serologice pe probe perechi de sânge şi examene virusologice. | 1. Examenele virusologice se efectuează pe probe de tampoane nazale, organe sau sânge, după caz. | ||
| 2. Supravegherea serologică prin testul IHA, o dată pe an, la 3% din cabalinele din herghelii, hipodroame, cluburi sportive, depozite de armăsari, pe probe prelevate de la animale nevaccinate. |
3.6. RINOPNEUMONIA ECVINĂ
| 1 | 2 | 3 | |
| Monitorizarea datelor relevante despre boală. | Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. | ||
| 1. În caz de suspiciune se efectuează examene serologice (ELISA) pe probe de seruri perechi la interval de 21 zile. | |||
| 2. Avortonii se examinează prin examen morfopatologic şi virusologic. | Se efectuează examene morfopatologice necropsic, metoda HEA pe probe de pulmon, ficat, rinichi, limfonod. | ||
| 3. Pentru animalele de reproducţie nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează un procent de 1% din animale, dar nu mai puţin de 2 animale pe lot. | Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008. |
3.7. ARTERITA VIRALĂ ECVINĂ
| 1 | 2 | 3 | |
| Monitorizarea datelor relevante despre boală. | Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. | ||
| 1. Supraveghere serologică prin ELISA sau seroneutralizare a: | 1. În caz de suspiciune se efectuează examene serologice pe probe perechi, la interval de 14 zile şi virusologice. | ||
| a) armăsarilor de reproducţie din herghelii şi depozite, o dată pe an, cu minim o lună înainte de autorizare şi începerea campaniei de montă; | |||
| 2. Probele de sânge se recoltează de la animale nevaccinate contra arteritei virale ecvine. | |||
| b) la 10% din iepele mame din herghelii şi din unităţile specializate, o dată pe an, cu minim o lună înainte de începerea campaniei de montă. | 3. Armăsarii de sport şi pentru reproducţie reacţionaţi serologic pozitiv se retestează prin seroneutralizare după 14 zile în vederea stabilirii dinamicii anticorpilor. | ||
| 4. Animalele cu titru constant sau în scădere sunt considerate serologic negative iar cele cu titruri crescătoare sunt considerate serologic pozitive şi se testează virusologic. | |||
| 5. Armăsarii vaccinaţi nu se testează serologic. | |||
| 6. Armăsarii serologic pozitivi se testează virusologic prin izolarea virusului pe culturi celulare şi/sau PCR pe probe de material seminal | |||
| 7. Armăsarii eliminatori de virus se izolează şi se elimină de la montă. | |||
| Pentru aceşti armăsari circulaţia va fi permisă numai dacă sunt castraţi. | |||
| 8. Animalele cu titru constant sau în remisiune sunt considerate negative. | |||
| 9. Iepele reacţionate seropozitiv prin ELISA se retestează prin seroneutralizare de 2 ori la interval de 14 zile pentru stabilirea dinamicii anticorpilor. | |||
| 10. Iepele la care titrul este constant sau în scădere sunt negative, celelalte se menţin izolate până stabilizarea titrului de anticorpi, în această perioadă fiind interzisă utilizarea la montă. | |||
| 11. Animalele seronegative nu sunt supuse restricţiilor de circulaţie. | |||
| 12. Ecvinele de sport şi pentru reproducţie, provenite din exploataţii certificate sanitar-veterinar ca oficial indemne de arterită virală în ultimele 6 luni, pot circula fără restricţii. | |||
| 13. Notificarea oficială a bolii se face numai pe baza coroborării datelor clinice specifice cu rezultatele examenelor de laborator. | |||
| 14. Vaccinarea pe teritoriul României se aplică numai la armăsarii necastraţi în vârstă de peste 180 de zile dacă sunt sănătoşi clinic, serologic negativi sau cu titru constant/în scădere şi care nu sunt eliminatori de virus. | |||
| 15. Vaccinarea contra arteritei virale ecvine se face cu aprobarea ANSVSA, folosind un vaccin inactivat, omologat şi înregistrat oficial. | |||
| 2. Pentru circulaţia intracomunitară/export ţări terţe, armăsarii necastraţi în vârstă de peste 180 de zile se testează serologic prin seroneutralizare pentru arterită virală cu 28 de zile înainte de îmbarcare, pentru destinaţia sport şi 21 de zile pentru ecvinele de producţie/reproducţie, cu plata de către proprietar. | Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008. |
3.8. AVORTUL SALMONELIC AL IEPELORSupraveghere pasiva.3.9. INFECŢIA CU VIRUS WEST NILE
| 1 | 2 | 3 | |
| 1. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante, în special a documentelor sanitare veterinare şi a altor documente ce însoţesc transporturile de animale receptive ce provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau ţări terţe, înainte de debarcarea animalelor la destinaţie; | Raport trimestrial la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică. | ||
| Supravegherea infecţiei cu virus West Nile la animale se realizează în conformitate cu prevederile Directivei CE 99/2003 transpusă prin Ordinul ANSVSA 34/2006 modificat şi completat prin ordinul ANSVSA nr. 153/2007. | |||
| 2. Supravegherea clinică pasivă efectuată de către proprietarii de cabaline ori reprezentanţi ai acestora şi raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciţi şi/sau oficiali din cadrul DSVSA, semne ce pot fi atribuite infecţiei cu virus West Nile medicilor veterinari de liberă practică împuterniciţi şi/sau oficiali din cadrul DSVSA. | |||
| 1. Inspecţia planificată a cabalinelor aflate pe teritoriul României, a tuturor ecvideelor care intră în România ca urmare a comerţului intracomunitar sau importului din ţări terţe, pe durata perioadei de aşteptare: | Examene anatomoclinice şi necropsice ale animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină. | Acţiunile de inspecţie planificată sunt efectuate de medicii veterinari oficiali şi/sau de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA şi sunt certificate şi cuantificate de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia în vigoare. | |
| 2. Supravegherea serologică pentru depistarea imunoglobulinelor G (IgG) se efectuează lunar în toate judeţele, în localităţi ţintă definite conform punctului 3 din coloana 3, astfel: (i) 2% din cabalinele adulte (ii) în situaţia în care nu poate fi realizat integral numărul de probe de sânge necesar de la cabaline, se testează până la 0,1% din ovinele adulte; (iii) în lipsa probelor de sânge de la ovine, se testează 0,01% din păsările de curte (galinacee şi palmipede) situate în gospodăriile populaţiei pe probe prelevate pentru monitorizarea gripei aviare. Numărul de probe prelevate într-o lună trebuie să asigure o depistare a animalelor pozitive la prevalenţă maximă de 2% cu grad de confidenţă de minimum 95%. | 1. Probele pentru examene serologice de supraveghere se testează la LSVSA, | ||
| 2. Numărul de probe rezultat prin aplicarea procentelor din coloana 2 punctul II. 2. la numărul total de animale şi păsări din judeţ se repartizează egal pe parcursul a 12 luni (perioada ianuarie-decembrie). | |||
| 3. Unităţile epidemiologice cu suprafaţa de 25/25 km şi localităţile ţintă se stabilesc de către DSVSA judeţene şi a municipiului Bucureşti (DSVSA) şi sunt avizate de Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Arboviroze (LNR) din IDSA. | |||
| 4. Localităţile pe teritoriul cărora se depistează anticorpi specifici virusului West Nile de tipul IgG vor fi considerate "zone de risc pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi om". | |||
| 5. Detectarea la cabalinele din "zonele de risc pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi om" a anticorpilor IgM confirmă prezenţa activă a virusului West Nile în zona respectivă, semnificând un grad ridicat de risc de îmbolnăvire a animalelor din specii receptive şi a oamenilor. | |||
| 6. Pe o rază de 20 km în jurul "zonelor de risc pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi om" se delimitează zone de supraveghere pentru infecţia cu virusul West Nile. | |||
| 7. Depistarea de cabaline cu imunoglobuline M (IgM) contra virusului West Nile în "zonele de risc pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi om" este urmată de prelevarea de probe pentru izolarea virusului West Nile. Probele se recoltează de la animale cu semne clinice (equide, păsări, alte mamifere receptive) sau cadavre ori, în lipsa acestora, de la păsări capturate vii sau moarte pentru acest scop (în special din ordinul Passeriforme, Columbiforme, Falconiforme) şi vectori transmiţători (ţânţari). | |||
| 8. Zonele de risc pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi om, zonele de supraveghere precum şi rezultatele testelor de laborator efectuate în aceste zone vor fi notificate de către ANSVSA şi către autorităţile de sănătate publică. | |||
| 9. În zonele de risc pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi om şi în zonele de supraveghere se aplică măsurile stabilite prin "Planul de măsuri pentru prevenirea şi controlul infecţiilor cu virusul febrei West Nile la animale". aprobat prin Ordinul Preşedintelui ANSVSA. | |||
| 10. Rezultatele obţinute prin supravegherea serologică vor fi raportate lunar de către DSVSA către ANSVSA. | |||
| 11. Raportarea rezultatelor supravegherii infecţiei cu virus West Nile în România către Comisia Europeană se face de ANSVSA în conformitate cu prevederile Directivei CE 99/2003 transpusă prin Ordinul ANSVSA nr. 34/2006 modificat şi completat prin ordinul ANSVSA nr. 153/2007. | |||
| 3. Supravegherea serologică lunară în perioada mai-octombrie pentru prezenţa imunoglobulinelor M (IgM) la cabalinele din zonele de risc pentru infecţii cu virusul West Nile (definite conform punctului 4 din coloana 3), pe un număr de animale care să permită depistarea celor seropozitive la o prevalenţă maximă de 0,5% cu grad minim de confidenţă de 95%. | |||
| 4. Supravegherea serologică lunară în perioada mai-octombrie pentru depistarea imunoglobulinelor M (IgM) la cabalinele din zonele de supraveghere (definite conform punctului 6 din coloana 3), pe un număr de animale care să permită depistarea celor seropozitive la o prevalenţă maximă de 2% cu grad minim de confidenţă de 95%. | |||
| 5. Supraveghere virusologică şi prin teste de biologie moleculară pe probe de la păsări sălbatice prelevate pentru monitorizarea gripei aviare. | |||
| 6. Testarea virusologică pentru identificarea acidului nucleic viral, antigenului, izolarea, identificarea şi caracterizarea virusului West Nile de la animale (equide, păsări, alte mamifere receptive) cu semne clinice sau cadavre în zonele de risc pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi om, şi în zonele de supraveghere. | |||
| 7. În lipsa animalelor şi păsărilor cu semne clinice sau moarte, se prelevează probe de la păsări din ecosisteme sălbatice şi sinantrope capturate vii sau moarte pentru izolarea, identificarea şi caracterizarea virusului West Nile (în special din ordinul Passeriforme, Columbiforme, Falconiforme). Numărul minim de păsări per lună este de 10 în zona de risc şi 5 în zona de supraveghere. | |||
| 9. Supravegherea entomologică prin capturare şi identificare săptămânală a vectorilor (ţânţari) în zonele de risc pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi om şi în zonele de supraveghere. |
3.10. TULAREMIASupraveghere pasivă.3.11. BRUCELOZA LA CANIDE
| 1 | 2 | 3 | |
| 1. Examen serologic, clinic, anatomopatologic şi bacteriologic în efectivele din canise de reproducţie şi al tuturor masculilor folosiţi la reproducţie, efectuat la cerere. | 1. Probele cu rezultate pozitive, neconcludente serologic, vor fi reexaminate prin hemoculturi; de la femelele care au avortat şi de la masculii seropozitivi care au fost castraţi se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale şi testicule, în vederea efectuării examenului de laborator. | ||
| 2. Examinare serologică prin RFC/ELISA, efectuată la cerere: | 2. De la femelele avortate şi de la masculii seropozitivi care au fost castraţi în urma diagnosticului serologic pozitiv se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale şi testicule, în vederea efectuării examenului complex de laborator. | ||
| a) canidele de reproducţie o dată pe an, cu ocazia acţiunilor imunoprofilactice; | |||
| b) canidele care prezintă manifestări clinice care conduc la suspiciunea de infecţie brucelică inclusiv la câinii comunitari. |
3.12. FURUNCULOZA SALMONIDELOR CU AEROMONAS SALMONICIDASupraveghere pasivă.3.13. YERSINIOZA RESPECTIV BOALA GURĂ ROŞIE – LA SALMONIDESupraveghere pasivă.3.14. MIXOSOMIAZASupraveghere pasivă.3.15. BOALA COLUMNARIS LA SALMONIDESupraveghere pasivă.3.16. ERITRODERMATITA LA CIPRINIDESupraveghere pasivă.3.17. IHTIOFTIRIAZASupraveghere pasivă.3.18. CRIPTOBIAZASupraveghere pasivă.3.19. COCCIDIOZA MOLUŞTELOR BIVALVESupraveghere pasivă.3.20. NEMATODOZE ALE MOLUŞTELOR BIVALVESupraveghere pasivă.3.21. RICKETIOZA MOLUŞTELOR BIVALVESupraveghere pasivă.3.22. VIBRIOZA MOLUŞTELOR BIVALVESupraveghere pasivă.3.23. MOLUŞTE GASTEROPODE – CRYPTOBIA HELICIS, KLOSSIA HELICINA, CESTODE, METACERCARI, NEMATODESupraveghere pasivă.3.24. BATRACIENI- TREMATODE, ACANTOCEFALI, PSEUDOMONOZE, AEROMONOZE ŞI MICOBACTERIOZESupraveghere pasivă.3.25. PESTA RACILORSupraveghere pasivă.3.26. AMIBIAZA ALBINELORSupraveghere pasiva3.27. BRAULOZA ALBINELORSupraveghere pasivă.3.28. ASCOSFEROZA ŞI ASPERGILOZA ALBINELORSupraveghere pasivă.3.29. PUIETUL ÎN SAC ŞI BOALA BOTCILOR NEGRESupraveghere pasivă.3.30. BOLILE VIRALE PARALIZANTE ALE ALBINELOR ADULTESupraveghere pasivă.3.31. ASPERGILOZA VIERMILOR DE MĂTASESupraveghere pasivă.3.32. LISTERIOZA
| 1 | 2 | 3 | |
| Examene de laborator pe probe de la animale moarte ce au prezentat semne nervoase, învelitori placentare şi avortoni. | Probele de creier la care diagnosticul pentru boala Aujeszky, encefalopatiile spongiforme transmisibile, rabie, nu s-a confirmat, se vor examina pentru listerioză prin examen morfopatologic, necropsic, metoda HEA, metoda Romanowsky-Giemsa/Pappenheim şi bacteriologic pe aceleaşi probe de creier trimise la laborator pentru EST. | ||
| INSPECŢIA ANIMALELOR ÎN ABATOR | |||
| I. ANIMALE VII | 1. ANIMALE VII – bovine, ovine şi porcine. | ||
| Inspecţia ante- şi post-mortem se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medicii veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial, desemnat de către autoritatea sanitar-veterinară competentă. | Supraveghere prin examene de laborator. | ||
| II. CARNE, PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEŞTE şi PRODUSE DIN PESCUIT | 2. CARNEA ŞI ORGANELE | ||
| În caz de suspiciune, se recoltează capul întreg sau creierul, os lung şi porţiuni de ficat; probele se examinează prin inoculări pe medii uzuale în ziua primirii, iar creierul se reexaminează şi după păstrarea la frigider la 4-8°C timp de 2-4 zile. | |||
| Examinarea probelor se efectuează la IISPV şi LSVSA. | |||
| II. PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEŞTE şi PRODUSE DIN PESCUIT | |||
| În caz de suspiciune, se recoltează probe. III. MĂSURI: | |||
| 1. În cazul confirmării bolii, carnea, organele şi grăsimea care nu prezintă modificări organoleptice se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic. | |||
| 2. În cazul confirmării prezenţei L. Monocytogenes în produse din carne, produse lactate, peşte şi produse din pescuit, acestea se retrag din consum, se confiscă şi se distrug. | |||
| 3. Tulpinile de L. Monocytogenes izolate din produsele alimentare de origine animală se trimit la IISPV pentru confirmarea bolii. | |||
| 4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008. |
3.33. TOXOPLASMOZA
| 1 | 2 | 3 | |
| A. La ovine: | 1. Examenele serologice se efectuează pe probele care se recoltează pentru bruceloză. | ||
| Supravegherea serologică prin ELISA la: | |||
| a) 2% din probele recoltate pentru Brucella melitensis; | |||
| b) de la toate oile cu avorturi, la 7-14 zile după avort. | |||
| B. La porcine: | 2. Examenele serologice se efectuează pe probele care se recoltează pentru examenul pentru bruceloză. | ||
| Supraveghere serologică prin ELISA la: | |||
| a) 5% de la vierii pentru reproducţie din efectivele de reproducţie unde au fost înregistrate avorturi; | |||
| b) 5% de la scroafele de reproducţie, la 7-14 zile după avort. | |||
| C. La carnasiere pisici. | |||
| Supraveghere serologică la cerere. Costurile examenelor sunt suportate de către proprietar. |
SECŢIUNEA 4 – SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL ALTOR BOLI TRANSMISIBILE, ZOONOZE ŞI EMERGENTE LA ANIMALE
| BOALA SUPRAVEGHEATĂ | CONDUITA DE EXECUŢIE | PRECIZĂRI TEHNICE | ||
| 1 | 2 | 3 | ||
| 1. BACTERIOZE | ||||
| RUJETUL | Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. | Notificare şi raportare la autorităţile sanitar-veterinare competente. | ||
| STREPTOCOCIA | Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. | Raportare la autorităţile sanitar-veterinar competente. | ||
| STAFILOCOCIA | Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. | Raportare la autorităţile sanitar-veterinar competente | ||
| YERSINIOZA | Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. | Raportare la autorităţile sanitar-veterinar competente. | ||
| CHLAMYDIOZA AVIARĂ | Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. | Raportare la autorităţile sanitar-veterinar competente | ||
| COLIBACILOZA | Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. | Raportare la autorităţile sanitar-veterinar competente. | ||
| 2. MICOZE | ||||
| ASPERGILOZA | Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. | Raportare la autorităţile sanitar-veterinar competente. | ||
| DERMATO-MICOZA | Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. | Raportare la autorităţile sanitar-veterinar competente. | ||
| 3. VIROZE | ||||
| FEBRA AFTOASA | Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. | Notificare şi raportare la autorităţile sanitar-veterinare competente. | ||
| BOALA LYME | Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. | Notificare şi raportare la autorităţile sanitar-veterinare competente. | ||
| ENCEFALITA JAPONEZĂ | Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. | Notificare şi raportare la autorităţile sanitar-veterinare competente. | ||
| ENCEFALO-MIELITA ECVINĂ VENEZUELEANĂ | Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. | Notificare şi raportare la autorităţile sanitar-veterinare competente. | ||
| ENCEFALITA DE CĂPUŞE | Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. | Notificare şi raportare la autorităţile sanitar-veterinare competente. | ||
| ONCOPATII LA ANIMALELE DE PRODUCŢIE, ÎN LIBERTATE ŞI EXOTICE. | Supraveghere anatomopatologică şi prin examene hematologice periodice la speciile receptive. | Notificare şi raportare la autorităţile sanitar-veterinare competente. | ||
| BOALA DE CRIMEEA CONGO (FEBRA HEMORAGICĂ DE CRIMEEA CONGO) | 1. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante, în special a documentelor sanitare veterinare şi a altor documente ce însoţesc transporturile de animale receptive ce provin din state membre ale Uniunii Europene sau ţări terţe, înainte de debarcarea animalelor la destinaţie; | Supravegherea bolii de Crimeea Congo la animale se realizează în conformitate cu prevederile Directivei CE 99/2003 transpusă prin Ordinul ANSVSA 34/2006 modificat şi completat prin ordinul ANSVSA nr. 153/2007. | Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA. | |
| Examene anatomoclinice şi necropsice ale animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină cu prelevarea de probe pentru examene de laborator. | ||||
| 2. Supravegherea clinică pasivă efectuată de către proprietarii de animale ori reprezentanţi ai acestora şi raportarea oricăror semne clinice ce pot fi atribuite bolii de Crimeea Congo medicilor veterinari de liberă practică împuterniciţi şi/sau oficiali din cadrul DSVSA. | ||||
| 1. Inspecţia planificată a cabalinelor aflate pe teritoriul României, a tuturor ecvideelor care intră în România ca urmare a comerţului intracomunitar sau importului din ţări terţe, pe durata perioadei de aşteptare. | 1. Probele pentru examene serologice de supraveghere se testează la LSVSA, | Acţiunile de inspecţie planificată sunt efectuate de medicii veterinari oficiali şi/sau de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA şi sunt certificate şi cuantificate de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia în vigoare. | ||
| 2. Numărul de probe rezultat prin aplicarea procentelor din coloana 2 punctul II. 2. la numărul total de animale şi păsări din judeţ se repartizează egal pe parcursul a 12 luni (perioada ianuarie – decembrie). | ||||
| 2. Supravegherea serologică pentru depistarea imunoglobulinelor G (IgG) se efectuează lunar în toate judeţele, în localităţi ţintă definite conform punctului 3 din coloana 3, pe un număr de rumegătoare domestice (bovine, ovine şi caprine) care să asigure o depistare a animalelor pozitive la prevalenţă de maxim 10% cu grad de confidenţă de minimum 95%. Numărul de probe prelevate într-o lună trebuie să fie minim 30. | ||||
| 3. Unităţile epidemiologice sunt reprezentate de localităţi (comune) în mediul rural şi de cartiere în mediul orăşenesc. Unităţile epidemiologice sunt avizate de Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Arboviroze (LNR) din IDSA. | ||||
| 3. Supravegherea serologică lunară în perioada mai-octombrie pentru prezenţa imunoglobulinelor M (IgM) la rumegătoarele din zonele de risc pentru infecţii cu virusul bolii de Crimeea Congo (definite conform punctului 4 din coloana 3), pe un număr de animale care să permită depistarea celor seropozitive la o prevalenţă maximă de 5% cu grad minim de confidenţă de 95%, respectiv minimum 50 probe per zonă de risc. | 4. În unităţile epidemiologice pe teritoriul cărora se depistează anticorpi specifici virusului bolii de Crimeea Congo de tipul IgG vor fi delimitate "zone de risc pentru infecţii cu virusul bolii de Crimeea Congo la animale şi om" cu o rază de 3 km în jurul exploataţiei în care au fost identificate rumegătoare seropozitive. | |||
| 5. Detectarea anticorpilor IgM la rumegătoare din "zonele de risc pentru infecţii cu virusul bolii de Crimeea Congo la animale şi om" confirmă prezenţa activă a virusului în zona respectivă, semnificând un grad ridicat de risc de îmbolnăvire pentru oameni. | ||||
| 4. Supravegherea serologică lunară în perioada mai-octombrie pentru depistarea imunoglobulinelor M (IgM) la cabalinele din zonele de supraveghere (definite conform punctului 6 din coloana 3), pe un număr de animale care să permită depistarea celor seropozitive la o prevalenţă maximă de 10% cu grad minim de confidenţă de 95%. | ||||
| 6. În unităţile epidemiologice în care se delimitează "zone de risc pentru infecţii cu virusul bolii de Crimeea Congo la animale şi om", restul teritoriului se defineşte ca "zonă de supraveghere pentru infecţii cu virusul bolii de Crimeea Congo la animale şi om". | ||||
| 5. Supravegherea entomologică se realizează în perioada aprilie octombrie prin: | ||||
| – colectarea de căpuşe adulte care parazitează rumegătoarele. Numărul minim de căpuşe per lună şi unitate epidemiologică este de 10 exemplare; | ||||
| – colectarea de forme imature de căpuşe de la păsări sălbatice (în special din ordinul Passeriforme, Columbiforme, Falconiforme) utilizate pentru supravegherea gripei aviare şi infecţia cu virus West Nile; | ||||
| 7. Depistarea de rumegătoare cu imunoglobuline M (IgM) în "zonele de risc pentru infecţii cu virusul bolii de Crimeea Congo la animale şi om" este urmată de prelevarea de probe pentru izolarea virusului West Nile. Probele se recoltează de la animale cu semne clinice (equide, păsări, alte mamifere receptive) sau cadavre ori, în lipsa acestora, de la păsări capturate vii sau moarte pentru acest scop (în special din ordinul Passeriforme, Columbiforme, Falconiforme) şi vectori transmiţători (ţânţari). | ||||
| – colectarea de căpuşe adulte de la animale sălbatice (mistreţi, cervidee, carnasiere sălbatice, iepuri, alte rozătoare sălbatice) vânate sau capturate pentru supravegherea sau monitorizarea altor boli. Numărul minim de căpuşe este de 50/sezon/judeţ. | ||||
| 6. În cazul apariţiei de cazuri clinice la oameni, se prelevează probe de la animale şi probe de vectori pentru investigaţii virusologice (depistarea antigenului sau acidului nucleic viral, izolarea virusului). | ||||
| 7. Zonele de risc şi de supraveghere pentru infecţii cu virusul bolii de Crimeea Congo la animale şi om, precum şi rezultatele testelor de laborator efectuate în aceste zone vor fi notificate de DSVSA şi ANSVSA către autorităţile de sănătate publică. | ||||
| 8. În zonele de risc şi de supraveghere pentru infecţia cu virusul bolii de Crimeea Congo la animale şi om se aplică măsurile stabilite prin "Planul de măsuri pentru prevenirea şi controlul infecţiilor cu virusul bolii de Crimeea Congo la animale şi om". aprobat prin Ordinul Preşedintelui ANSVSA. | ||||
| 9. Rezultatele obţinute prin supravegherea serologică vor fi raportate trimestrial de către DSVSA către ANSVSA. | ||||
| 10. Raportarea rezultatelor supravegherii infecţiei cu virusul Bolii de Crimeea Congo în România către Comisia Europeană se face de ANSVSA în conformitate cu prevederile Directivei CE 99/2003 transpusă prin Ordinul ANSVSA nr. 34/2006modificat şi completat prin ordinul ANSVSA nr. 153/2007. | ||||
| 11. Probele pentru investigaţii virusologice se transmit de către IDSA la laboratoare autorizate din Uniunea Europeană sau alte laboratoare internaţionale autorizate. | ||||
| 4. PARAZITOZE | ||||
| COCHLIOMYIA HOMINIVORAX | Supraveghere prin examen clinic şi de laborator la speciile receptive. | 1. Specii receptive: toate mamiferele cu răni, inclusiv omul. | ||
| 2. Femela depune până la 400 de ouă pe rănile deschise şi în 24 de ore apar larvele care se afundă în ţesuturile lezate, unde se transformă în stadiul II şi III, în 10 zile. | ||||
| 3. În nomenclatorul OIE se intitulează "Viermele spiralat din Lumea Nouă" – America de Nord. | ||||
| CHRYSOMYA BEZZIANA | Supraveghere prin examen clinic şi de laborator la speciile receptive. | 1. Specii receptive: de regulă ouăle sunt depuse pe cadavre şi ocazional pe corpul animalelor vii. | ||
| 2. Larvele sunt obligatoriu miazigene. În nomenclatorul OIE se intitulează "Viermele spiralat din Lumea Veche" – Europa. | ||||
| ECHINOCOCOZA/HIDATIDOZA | 1. Supravegherea gazdelor intermediare prin examene anatomopatologice şi de laborator. | 1. Denumirea bolii include atât parazitoza determinată de Echinococcus granulosus, cât şi Echinococcus multilocularis. | ||
| 2. Supravegherea gazdelor definitive prin examene anatomopatologice şi de laborator. | ||||
| 2. Animale receptive pentru cele două specii: | ||||
| a) gazde definitive: câine, lup, vulpe, pisică; | ||||
| b) gazde intermediare: copitate domestice şi sălbatice pentru E. granulosus; rozătoare, copitate pentru E. multilocularis. Omul este receptiv la ambele specii de parazit. | ||||
| CISTICERCOZA BOVINĂ | Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la animalele receptive. | 1. Pe gazde definitive: omul; | ||
| 2. Pe gazde intermediare: bovinele. | ||||
| CISTICERCOZA PORCINA | Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la animalele receptive. | 1. Pe gazde definitive: omul; | ||
| 2. Pe gazde intermediare: porcinele. | ||||
| TRICHINELOZA | Supraveghere prin examene de laborator respectiv trichineloscopic şi digestie artificială la speciile receptive. | Speciile receptive sunt porcul, mistreţul, ursul, nutria, calul şi asinul. | ||
| LEISHMANIOZA | Supraveghere prin examene de laborator la animalele receptive şi identificarea vectorilor. | Agentul etiologic este Leishmania spp. | ||
| Transmiterea parazitului la animale şi om este asigurată de vectori. | ||||
| Aceştia sunt reprezentaţi de către insecte flebotomine, care fac parte din genurile Phlebotomus şi Lutzomyia. | ||||
| FASCIOLOZA | Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive şi examen de identificare a gasteropodelor gazde intermediare. | 1. Supravegherea gazdelor definitive, bovine şi ovine, prin examen coproparazitologic. | ||
| 2. Examenele coproparazitologice se efectuează la cererea proprietarilor. | ||||
| 3. Examenele de identificare a gasteropodelor se efectuează în intervalul aprilie-octombrie. | ||||
| FILARIOZE | Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive şi identificarea vectorilor. | 1. Examene clinice şi de laborator pentru gazdele definitive. | ||
| 2. Filarioze, boli produse de helminţi: parafilarioza cailor, dirofilarioza câinelui şi oncocercozele. | ||||
| Aceste boli sunt transmise de insecte vectori. | ||||
| 3. Vectorii filariozelor sunt: Musca autumnalis pentru parafilarioza cailor; ţânţarii din genurile: Culex, Aedes, Stegomya şi Anopheles, pentru dirofilarioza câinelui, uneori şi a pisicii; culicoizii pentru oncocercoza cervicală a calului; simulidele pentru oncocercoza bovină. | ||||
| ANCILOSTOMOZA CARNIVORELOR | Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive. | Specii receptive sunt câinele, pisica şi vulpea. | ||
| La om, paraziţii de la câine produc boală denumită "Larva migrans". | ||||
| BALANTIDIOZA | Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive. | Specii receptive: porcinele, bovinele, inclusiv omul. | ||
| HEMOSPORIDIOZE | Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive. | Examene de laborator pentru gazdele definitive, ovine, bovine, cabaline şi examene de identificarea a vectorilor respectiv a speciilor de căpuşe Ixodidae. | ||
| PNEUMOCISTOZA | Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive. | Speciile receptive sunt ovinele, caprinele, câinele, pisica, iepurele, cobaiul, şoarecele, vulpea, calul, taurinele, porcinele, omul şi maimuţa cu predilecţie tineretul. | ||
| SARCOCISTOZA | Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator, la speciile receptive. | Speciile receptive sunt bovinele, ovinele, caprinele, suinele, cabalinele, iepurele de casă, găina şi omul. | ||
| TENIAZE | Supraveghere prin examen anatomopatologic şi de laborator coproparazitologic la speciile receptive. | Speciile receptive sunt ovinele, bovinele, suinele şi caprinele. | ||
| Omul este gazda definitivă pentru Taenia saginata şi Taenia solium. | ||||
| THELAZIOZA | Supraveghere prin examene clinice şi de laborator la speciile receptive. | Speciile receptive sunt bovinele, cabalinele şi omul. | ||
| DERMATOZE PRODUSE DE ACARIENII PARAZIŢI LA ANIMALE | Supraveghere prin examene clinice şi de laborator la speciile receptive. | Speciile receptive sunt mamiferele şi păsările. | ||
| Omul se contaminează prin contact cu animalele parazitate, adăposturi, ustensile. |
SECŢIUNEA 5 – ACŢIUNI STRATEGICE DE SUPRAVEGHERE SANITARĂ VETERINARĂ A REPRODUCŢIEI ŞI TULBURĂRILOR GENETICE LA ANIMALE1. SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ A MATERIALULUI SEMINAL CONGELAT DIN IMPORT
| 1 | 2 | 3 | |
| Material seminal congelat din comerţ intracomunitar sau import: | 1. Supravegherea comerţului intracomunitar se efectuează pe baza certificatului de sănătate din ţara de origine, întocmit de medicul veterinar oficial al statului membru, în conformitate cu prevederile Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 205/2006, cu modificările şi completările ulterioare. | ||
| 1. Supraveghere prin examene specifice de laborator, numai în caz de suspiciune de contaminare cu organisme patogene, a materialului seminal congelat provenit de la bovine în cadrul comerţului intracomunitar, conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 205/2006, pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte cerinţele de sănătate a animalelor, aplicabile comerţului intracomunitar şi importului de material seminal provenit de la animale domestice din specia bovine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 756 din 5 septembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, ce transpune Directiva 407/88/CEE care stabileşte cerinţele de sănătate a animalelor aplicabile comerţului intracomunitar şi importului de material seminal provenit de la animale domestice din specia bovine, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene L 194 din 22 iulie 1988, cu amendamentele ulterioare; | |||
| 2. Materialul seminal destinat însămânţărilor artificiale trebuie să corespundă condiţiilor de calitate. | |||
| 2. Supraveghere prin examene specifice de laborator a materialului seminal congelat provenit de la bovine importat din ţări terţe, conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 205/2006, cu modificările şi completările ulterioare. |
2. SUPRAVEGHEREA TULBURĂRILOR INFLAMATORII ALE GLANDEI MAMARE – MAMITE – MASTITE
| Monitorizarea documentelor privind supravegherea mamitelor. | 1. Pentru depistarea mamitelor subclinice se efectuează examenul cu produse revelatoare pentru fiecare sfert al glandei mamare în parte, la începutul şi la jumătatea perioadei de lactaţie, la solicitare. | ||
| 2. Se interzice livrarea pentru procesare şi consum uman al laptelui de la vacile diagnosticate cu mamite subclinice, până la revenirea la starea fiziologică normală a glandei mamare, confirmată printr-un examen de laborator, numărătoare celule somatice. |
SECŢIUNEA 6 – ACŢIUNI DE PROTECŢIE ECOLOGICĂ1. ECOPATOLOGIE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI, ANALIZA POTABILITĂŢII APEI
| 1 | 2 | 3 | |
| Monitorizarea documentelor privind analiza potabilităţii apei. | Raport trimestrial transmis la ANSVSA de DSVSA. |
2. ANALIZA APEI DIN BAZINE PISCICOLE, LACURI ŞI IAZURI AMENAJATE PENTRU PISCICULTURĂ, PRECUM ŞI DIN APE CURGĂTOARE
| 1 | 2 | 3 | |
| Monitorizarea documentelor privind analiza apelor din bazinele piscicole, lacuri şi iazuri amenajate pentru piscicultură, precum şi din ape curgătoare | Raport trimestrial transmis la ANSVSA de DSVSA. |
3. VERIFICAREA DECONTAMINĂRII DUPĂ EVOLUŢIA UNOR BOLI DE NECESITATE
| 1 | 2 | 3 | |
| 1. Elaborarea şi respectarea Procedurilor specifice de efectuare a decontaminării în exploataţiile de animale şi în PIF. | Raport trimestrial transmis la ANSVSA de DSVSA. | ||
| 2. Monitorizarea documentelor privind efectuarea decontaminării. |
SECŢIUNEA 7 – ACŢIUNI GENERALE DE MEDICINĂ VETERINARĂ PREVENTIVĂ, DE PROTECŢIE ŞI BUNĂSTARE A ANIMALELOR ŞI PROTECŢIA MEDIULUI1.1. URMĂRIREA, RESPECTAREA REGULILOR GENERALE DE BIOSECURITATE
| 1 | 2 | 3 | |
| Monitorizarea documentelor privind instituirea şi respectarea măsurilor de biosecuritate, prin controlul permanent privind: | 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. | ||
| 2. Asigurarea împrejmuirii, în vederea opririi accesului şi ieşirii necontrolate a animalelor şi personalului. | |||
| a) aplicarea şi respectarea normelor sanitare veterinare, în organizarea şi desfăşurarea fluxului tehnologic; | |||
| 3. Asigurarea funcţionalităţii dezinfectorului rutier şi a filtrului sanitar-veterinar. | |||
| b) accesul în exploataţiile de animale; | |||
| c) livrările de animale şi produse; | |||
| d) condiţiile de igienă din adăposturi, spaţiile de prelucrare şi incinte; | 4. Amplasarea rampei de încărcare/ descărcare animale la nivelul împrejmuirii. | ||
| e) parametrii de microclimat | 5. Asigurarea spaţiului pentru executarea necropsiilor. | ||
| f) atestările medicale privind sănătatea personalului; | |||
| 6. Ecarisarea corespunzătoare a exploataţiilor, exploataţiilor individuale şi a teritoriului. | |||
| g) amplasarea şi sistematizarea unităţilor zootehnice, de producere a furajelor, de industrie alimentară şi alte unităţi cu profil zooveterinar indiferent de proprietate; | |||
| 7. Asigurarea echipamentului de protecţie şi materialelor de igienizare. | |||
| h) potabilitatea apei; | 8. Respectarea prevederilor următoarelor acte normative: | ||
| i) salubritatea furajelor; | |||
| j) instituirea măsurilor de supraveghere a animalelor nou introduse în exploataţie; | a) Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1774/2002 de stabilire a normelor sanitare veterinare privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 273 din 10 octombrie 2002, cu amendamentele ulterioare. | ||
| k) evaluarea stării de sănătate a animalelor din zona de protecţie a exploataţiilor; | |||
| l) controlul privind condiţiile sanitare veterinare pentru funcţionarea târgurilor, bazelor de achiziţii, pieţelor şi altor locuri cu aglomerări temporare de animale; | |||
| m) controlul legalităţii circulaţiei animalelor, în cadrul localităţilor şi în afara lor; | b) Legea nr. 72/2002 a zootehniei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 31 ianuarie 2002, cu modificările şi completările ulterioare; | ||
| n) controlul legalităţii comerţului intracomunitar, importului, tranzitului şi a exportului, verificarea documentară şi fizică; | |||
| c) Legea nr. 71/2006 privind ratificareaConvenţiei europene pentru protecţia animalelor în timpul transportului internaţional, revizuită, semnată la Chişinău la 6 noiembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 316 din 7 aprilie 2006. | |||
| o) evaluarea condiţiilor de bunăstare a animalelor. | |||
| p) protecţia mediului. | |||
| q) controlul şi supravegherea privind: | |||
| (i) vânzările şi cumpărările de animale; | |||
| (ii) aplicarea şi respectarea condiţiilor de carantină pentru animalele nou introduse în exploataţie; | |||
| d) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1196 din 30 decembrie 2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările ulterioare. | |||
| (iii) respectarea regulilor de protecţie şi bunăstare a animalelor, recoltarea, prelucrarea şi valorificarea produselor de origine animală; | |||
| (iv) controlul respectării interdicţiei creşterii animalelor pe gropile de gunoi. | |||
| e) Hotărârea Guvernului nr. 100/2002pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiza a probelor din apele de suprafaţa destinate producerii de apă potabilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2002, cu modificările şi completările ulterioare; | |||
| f) Hotărârea Guvernului nr. 351/2005privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 28 mai 2005, cu modificările şi completările ulterioare; | |||
| g) Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004privind organizarea activităţii veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 31 ianuarie 2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare; | |||
| h) Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările şi completările ulterioare privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, publicată în Monitorul Oficial nr. 814 din 8 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare; | |||
| i) Ordinul ministrului sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelorde igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 3 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare; | |||
| j) Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 93/2005 privind aprobarea Normeisanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor care stabileşte metoda analitică de determinare a constituenţilor de origine animală pentru controlul oficial al furajelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 873 din 29 septembrie 2005; | |||
| k) Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 197/2006 pentru aprobarea Normeisanitare veterinare ce stabileşte condiţiile care reglementează prepararea, punerea pe piaţă şi utilizarea furajelor medicamentate în Comunitate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 29 august 2006; | |||
| 9. Se identifică şi se apreciază pe obiective, acţiuni şi efective de animale. |
2. PROTECŢIA ANIMALELOR ÎN TIMPUL TRANSPORTULUI
| Conform reglementărilor legale şi legislaţiei europene în vigoare |
2.1. BUNĂSTAREA ANIMALELOR SĂLBATICE ÎN CAPTIVITATE
| Conform reglementărilor legale şi legislaţiei europene în vigoare |
2.2. BUNĂSTAREA ANIMALELOR DIN EXPLOATAŢII
| Conform reglementărilor legale şi legislaţiei europene în vigoare |
2.3. PROTECŢIA ANIMALELOR ÎN TIMPUL TĂIERII SAU UCIDERII
| Conform reglementărilor legale şi legislaţiei europene în vigoare |
3. PROTECŢIA ANIMALELOR FOLOSITE PENTRU EXPERIMENTE SAU ÎN ALTE SCOPURI
| Conform reglementărilor legale şi legislaţiei europene în vigoare |
b) EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A FURAJELOR CARE AU CONTRIBUIT LA APARIŢIA MORBIDITĂŢII ŞI MORTALITĂŢII CRESCUTE
| 1 | 2 | 3 | |
| Supravegherea prin examene de laborator în toate stările de morbiditate sau de mortalitate, în care sunt incriminate furajele: de volum, suculente, materii prime vegetale, materii prime de origine minerală, făinuri proteice, premixuri vitaminice şi minerale. | 1. Se prelevează probe de furaje, materii prime, premixuri. | ||
| 2. Probele se examinează: organoleptic, bacteriologic, micologic, micotoxicologic, toxicologic, chimic, biochimic. |
c) EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ZONELOR DE RECOLTARE A MOLUŞTELOR BIVALVE
| Supraveghere prin examene de laborator a zonelor de producţie a moluştelor bivalve în conformitate cu Cap. II lit. A alin. (2)-(5) din anexa nr. II la Regulamentul Parlamentului şi al Consiliului nr. 854/2004/CE, cu amendamentele ulterioare. | 1. Identificarea amplasării şi delimitarea geografică a zonelor de producţie moluşte bivalve. | ||
| 2. Evaluarea surselor de poluare microbiologică şi a cantităţii de poluanţi | |||
| 3. Stabilirea numărului de staţii de recoltare şi a frecvenţei de recoltare a probelor. | |||
| 4. Metoda de examinare pentru contaminanţii bacterieni este cea menţionată la pct 1.17 şi 1.24 din anexa nr. I la Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 338 din 22 decembrie 2005 şi la alin. (27) din Regulamentul Comisiei nr. 2074/2005/CE de stabilire a măsurilor de aplicare privind anumite produse reglementate de Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului şi organizarea unor controale oficiale prevăzute de Regulamentele (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului şi (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului, de derogare de la Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 853/2004 şi (CE) nr. 854/2004, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 338 din 22 decembrie 2005, cu amendamentele ulterioare. | |||
| 5. Raport trimestrial transmis ANSVSA de către DSVSA. |
(ii) BIOTOXINE MARINE
| 1 | 2 | 3 | |
| Supraveghere prin examene de laborator a zonelor de producţie a moluştelor bivalve în conformitate cu Cap. II lit. A alin. (2)-(5) din anexa nr. II la Regulamentul Parlamentului şi al Consiliului nr. 854/2004/CE, cu amendamentele ulterioare. | 1. Identificarea amplasării şi delimitarea geografică a zonelor de producţie moluşte bivalve. | ||
| 2. Stabilirea numărului de staţii de recoltare şi a frecvenţei de recoltare a probelor. | |||
| 3. Probele trebuie să conţină atât moluşte bivalve cât şi probe de apă pentru furnizarea informaţiilor referitoare la prezenţa speciilor toxice de fitoplancton. | |||
| 4. Metodele de diagnostic sunt cele menţionate în Regulamentul Comisiei nr. 2074/2005/CE, cu amendamentele ulterioare. | |||
| 5. Raport trimestrial transmis ANSVSA de către DSVSA. |
(iii) Icre embrionate
| 1 | 2 | 3 | |
| Supraveghere prin diagnostic de laborator. | 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA | ||
| 2. Determinarea contaminanţilor şi a substanţelor interzise, o dată pe an, în perioada obţinerii icrelor embrionate |
SECŢIUNEA 8 – SUPRAVEGHERE TOXICOLOGICĂ
| CONDUITA DE EXECUŢIE | PRECIZĂRI TEHNICE | ||
| 1 | 2 | 3 | |
| Monitorizarea datelor din programul de supraveghere. | 1. Probe necesare pentru stabilirea diagnosticului sunt: sânge, urină, lapte, păr sau conţinut gastric, organe, ţesut muscular, precum furajele şi apa folosite în hrănirea şi adăparea animalelor, sau orice element ce poate conduce la stabilirea diagnosticului în cazurile de intoxicaţie. | ||
| Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. | |||
| 1. În cazuri de intoxicaţie sau suspiciune de intoxicaţie. | |||
| 2. Expertiză de necesitate. | 2. Pentru depistarea toxicului din probele prevăzute la pct. 1 se utilizează metodele de analiză stabilite de laboratorul naţional de referinţă. |
SECŢIUNEA 9 – ACŢIUNI PROFILACTICE OBLIGATORII SAU DE URGENŢĂ PENTRU UNELE BOLI LA ANIMALE1.1. ANTRAX
| PRECIZĂRI TEHNICE | NIVELUL EXECUŢIEI | |
| 1. Vaccinarea se execută obligatoriu o dată pe an, pe întreg teritoriul României, înainte de ieşirea la păşunat, la animalele din specii receptive, conform recomandărilor producătorului de vaccin. | Medicul veterinar de liberă practică împuternicit. | |
| 2. Se vaccinează obligatoriu şi ovinele şi caprinele care au vârsta de până la 9 luni şi nu sunt identificate. | ||
| 3. Se execută lunar vaccinări de completare la animale din specii receptive care la data efectuării vaccinării nu aveau vârsta de vaccinare, sau a celor care nu au putut fi vaccinate în campanie datorită contraindicaţiilor stabilite de producător. | ||
| 4. În zona Deltei Dunării se execută obligatoriu a doua vaccinare de urgenţă în cazul apariţiei unui focar în această zonă, cu aprobarea ANSVSA. |
1.2. BOALA DE NEWCASTLE SAU PSEUDOPESTA AVIARĂ
| PRECIZĂRI TEHNICE | NIVELUL EXECUŢIEI | |
| 1. Administrarea vaccinului se realizează obligatoriu individual, la toate categoriile de păsări receptive la virusul bolii de Newcastle; | Medicul veterinar de liberă practică împuternicit. | |
| 2. Vaccinarea contra bolii de Newcastle, se realizează astfel: | ||
| a) primele două vaccinări din viaţa unei păsări, se realizează cu vaccin viu atenuat preparat dintr-o tulpină lentogenă; | ||
| b) a treia vaccinare din viaţa unei păsări se realizează cu vaccin viu atenuat sau inactivat. | ||
| 3. În intervalele dintre vaccinările programate se efectuează vaccinări de completare. | ||
| 1. Procedura de vaccinare în exploataţiile avicole, autorizate sanitar-veterinar, se aplică la propunerea administraţiei acestora, cu aprobarea obligatorie a DSVSA care verifică existenţa şi funcţionalitatea aparaturii şi instrumentarului necesar vaccinării. | 2. La acţiunea de recoltare a probelor de sânge în scopul evaluării imunităţii postvaccinale participă medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA în cazul în care se dispune de DSVSA. | |
| 2. Pentru exploataţiile profesionale, strategia de vaccinare este în mod obligatoriu însoţită de măsuri de biosecuritate specifice. | ||
| 3. În exploataţiile avicole şi grădinile zoologice autorizate sanitar-veterinar. |
1.3. TURBAREA SAU RABIA
| CONDUITA DE EXECUŢIE | PRECIZĂRI TEHNICE | NIVELUL EXECUŢIEI | |
| 1. Conform recomandărilor producătorilor de vaccin. | I. Vaccinarea animalelor domestice | 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit. | |
| 1. Vaccinarea antirabică a câinilor şi pisicilor în vârsta de peste 3 luni se efectuează o dată pe an. | |||
| 2. Vaccinarea antirabică a câinilor şi pisicilor din curţi, exploataţii şi stâni se efectuează în campanie, în perioada octombrie-decembrie, cu completări lunare pentru animalele ajunse la vârsta de vaccinare sau nou introduse, nevaccinate. | |||
| 3. Campaniile de vaccinare antirabică a câinilor şi pisicilor din curţi, exploataţii şi stâni se raportează la sfârşitul acesteia la DSVSA | |||
| II. Vaccinarea animalelor în mediul silvatic: | |||
| 1. Vaccinarea orală a vulpilor se aplică de două ori pe an în lunile mai-iunie, octombrie-noiembrie, conform programului de eradicare aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 55/2008, cu modificările şi completările ulterioare. | 2. Administratorii fondurilor de vânătoare din fondul cinegetic, în ceea ce priveşte distribuţia momelilor la vizuină. | ||
| 2. Vaccinarea orală a animalelor din mediul silvatic se realizează potrivit instrucţiunilor emise de preşedintele ANSVSA. | |||
| 3. După finalizarea campaniilor de vaccinare, după minim 45 de zile, se efectuează obligatoriu vânători de control a eficienţei vaccinării conform procedurilor legale. |
1.4. PESTA PORCINĂ CLASICĂ
| Vaccinarea de urgenţă la mistreţi se realizează cu momeli vaccinale. | 1. Aplicarea momelilor vaccinale se face de către gestionarul fondului de vânătoare sub coordonarea medicului veterinar oficial din cadrul DSVSA. | |
| 2. Acţiunea de recoltare a probelor destinate evaluării imunităţii post-vaccinale se execută de medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. Raportare la ANSVSA. |
–––
