---

Salveaza (0) Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide Adresa de e-mail Parolă Ține-mă minte No account yet? Register

---

Notă …
Aprobat prin Ordinul nr. 347 din 15 februarie 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I Nr. 267 din 8 aprilie 2016.

Anexă

PLANUL DE MANAGEMENT

AL REZERVAȚIEI NATURALE LACUL CUEJDEL

CUPRINS

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE

1. 1.1. Elemente generale ale Planului de management

2. 1.2. Scopul şi încadrarea ariei naturale protejate

3. 1.3. Baza legală a existenţei ariei naturale protejate şi a Planului de management

4. 1.4. Procesul de elaborare şi aprobare a Planului de management

5. 1.5. Procedura de modificare şi actualizare a Planului de management

6. 1.6. Procedura de implementare a Planului de management

CAPITOLUL 2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE

1. 2.1. Descriere generală

2. 2.2. Mediul fizic

   1. 2.2.1. Geologia

   2. 2.2.2. Geomorfologia

      2.2.3 Hidrologia

      1. 2.2.4. Clima

      2. 2.2.5. Soluri

3. 2.3. Mediul biotic

   1. 2.3.1. Flora și comunitățile de plante

   2. 2.3.2. Fauna

      1. 2.3.2.1. Nevertebrate

      2. 2.3.2.2. Vertebrate

   3. 2.3.3. Habitate și ecosisteme

4. 2.4. Informaţii socio-economice

   1. 2.4.1. Folosința și managementul terenurilor în trecut

   2. 2.4.2. Utilizarea terenurilor 2.4.3.Caracteristici economico-sociale

5. 2.5. Ameninţări asupra speciilor şi habitatelor naturale

CAPITOLUL 3. SCOP ŞI OBIECTIVE

1. 3.1. Scopul managementului ariei naturale protejate

2. 3.2. Obiectivele Planului de management

CAPITOLUL 4. IMPLEMENTAREA

1. 4.1. Priorităţi și planificarea în timp

CAPITOLUL 5. MONITORIZAREA ACTIVITĂȚILOR BIBLIOGRAFIE

Anexa nr. 1 la Planul de management – Harta localizării Rezervației Naturale Lacul Cuejde Anexa nr. 2 la Planul de management – Participarea speciilor – abundenţa-dominanţa în releveele efectuate

Anexa nr. 3 la Planul de management – Harta pedologică

Anexa nr. 4 la Planul de management – Harta geologică

Anexa nr. 5 la Planul de management – Harta expoziției versanților

Anexa nr. 6 la Planul de management – Harta hidrografică

Anexa nr. 7 la Planul de management – Lista algelor planctonice determinate în pârâul şi

Lacul Cuejdel

Anexa nr. 8 la Planul de management – Speciile de nevertebrate Anexa nr. 9 la Planul de management – Speciile de amfibieni și reptile

Anexa nr. 10 la Planul de management – Hărțile de distribuție ale speciilor de amfibieni Anexa nr. 11 la Planul de management – Hărțile de distribuție ale speciilor de reptile Anexa nr. 12 la Planul de management – Lista speciilor de păsări din zona Lacului Cuejdel

Anexa nr. 13 la Planul de management – Observațiile făcute asupra speciilor de păsări și

habitatelor lor

Anexa nr. 14 la Planul de management – Statutul conservativ al speciilor din zona Lacului Cuejdel

Anexa nr. 15 la Planul de management – Hărțile de distribuție ale speciilor de păsări Anexa nr. 16 la Planul de management – Harta distribuției habitatelor naturale Anexa nr. 17 la Planul de management – Harta declivității reliefului

Anexa nr. 18 la Planul de management – Harta hipsometrică

Anexa nr. 19 la Planul de management – Harta infrastructurii de transport

ABREVIERI

POS – Program Operațional Sectorial

GIS – Sistem Informatic Geografic

IUCN – Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii

U.P. – Unitate de Producție

ONG – Organizație Non-Guvernamentală

PET – Tereftalat de Polietilenă

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE

1. 1.1. Elemente generale ale Planului de management

   Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel este o arie naturală protejată înfiinţată prin Hotărârea de Guvern nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone, datorită valorii deosebite a elementelor patrimoniului natural. Condiţiile hidrogeomorfologice, diversitatea biologică şi peisagistică reprezintă elemente unice, reprezentative şi cu valoare ştiinţifică, turistică, educaţională, la nivel naţional.

   Harta localizării Rezervației Naturale Lacul Cuejdel este prezentată în Anexa nr. 1 la Planul de management.

   Planul de management al Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel este documentul oficial care stabileşte cadrul general de desfăşurare al acţiunilor pentru îndeplinirea obiectivelor de conservare a ariei protejate, el urmând să stea la baza activităţilor custodelui.

   Planul de management reprezintă un cadru de integrare a problemelor de conservare a biodiversităţii şi de protecţie a mediului natural cu cele care vizează promovarea unor activităţi economice, în conformitate cu capacitatea de suport a ariei naturale protejate.

   Planul de management urmăreşte colaborarea continuă a factorilor interesaţi în gestionarea patrimoniului ariei protejate.

   De asemenea, prin prevederile Planului de management se oferă publicului posibilităţi de recreere şi turism, încurajându-se totodată activităţile ştiinţifice şi educaţionale.

   Acţiunile din Planul de management au fost formulate ţinând cont de starea actuală a Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel şi de ameninţările asupra acesteia.

2. 1.2. Scopul Planului de management şi încadrarea ariei naturale protejate

   În conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

   „rezervaţiile naturale sunt acele arii protejate naturale ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect faunistic, floristic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic”.

   Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel corespunde categoriei IV IUCN: „arie de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejată administrată în special pentru conservare prin intervenţii de gospodărire”.

   Participarea speciilor – abundenţa-dominanţa în releveele efectuate este prezentată în Anexa nr. 2 la Planul de management.

3. 1.3. Baza legală a existenţei ariei naturale protejate şi a Planului de management

   Acţiunile de conservare şi administrare ale ariei protejate Rezervaţia Naturală Lacul

   Cuejdel se realizează în conformitate cu cadrul legislativ în vigoare, respectiv:

   1. a) Hotărârea Guvernului nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone;

   2. b) Legea fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare ;

   3. c) Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare;

   4. d) Legea nr. 13/1993 pentru aderarea României la Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979;

   5. e) Legea nr. 13/1998 pentru aderarea României la Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979;

   6. f) Legea nr. 157/1997 privind ratificarea Convenţiei pentru protecţia patrimoniului arhitectural al Europei, adoptată la Granada la 3 octombrie 1985;

   7. g) Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, cu

      modificările şi completările ulterioare;

   8. h) Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

   9. i) Legea nr. 215/2001 administraţiei publice locale, republicată cu modificările şi completările ulterioare;

   10. j) Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente cu modificările şi completările ulterioare;

   11. k) Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanism cu modificările şi completările ulterioare;

   12. l) Legea nr. 407/2006 vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic cu modificările şi completările ulterioare;

   13. m) Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată cu modificările şi completările ulterioare;

   14. n) Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare;

   15. o) Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, republicată cu modificările şi completările

       ulterioare;

   16. p) Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

   17. q) Legea nr. 51/2006 serviciilor comunitare de utilităţi publice, republicată cu modificările şi completările ulterioare;

   18. r) Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenţiei privind diversitatea biologică, semnată la

       Rio de Janeiro, la 5 iunie 1992;

   19. s) Legea nr. 69/1994 pentru aderarea României la Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie, adoptată la Washington, la 3 martie 1973;

   20. t) Legea nr. 7/1996 cadastrului şi a publicităţii imobiliare, republicată cu modificările şi

       completările ulterioare;

   21. u) Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor şi animalelor din flora şi, respectiv, fauna sălbatice şi a importului acestora, cu modificările şi completările ulterioare;

   22. v) Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 662/2006 privind aprobarea Procedurii şi competenţelor de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor;

   23. w) Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare și custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările şi completările ulterioare;

   24. x) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului cu

       modificările şi completările ulterioare;

   25. y) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de

       concesiune de bunuri proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare;

   26. „) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare;

   27. aa) Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

   28. bb) Ordonanța nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, republicată cu modificările şi completările ulterioare;

   29. cc) Ordinului ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calității apelor de suprafață în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă.

4. 1.4. Procesul de elaborare şi aprobare a Planului de management

   Elaborarea şi aprobarea Planului de management a fost efectuată de către S.C. Multidimension S.R.L, în cadrul proiectului POS Mediu “Management pentru aria protejată naturală Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel”, coordonat de către Consiliul Judeţean Neamţ, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind egimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare.

   În realizarea lui au fost parcurse mai multe etape importante:

   1. a) Identificarea şi formularea principiilor care vor sta la baza realizării Planului de management;

   2. b) Evaluarea potenţialului biotic şi abiotic al ariei protejate Rezervaţia Naturală Lacul

      Cuejdel;

   3. c) Inventarierea şi cuantificarea dimensiunii riscurilor naturale şi antropice din aria protejată;

   4. d) Elaborarea Planului de management al Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel; Avizarea Planului de management de către instituţiile implicate:

      •  avizul Administraţiei Naţionale Apele Române – Administraţia Bazinală de Apă „Siret” Bacău – Sistemul de Gospodărire a Apelor Neamţ;

      •  adoptarea de catre Regia Naţionale a Pădurilor – Romsilva;

      •  avizul Primăriei Gârcina;

      •  desfăşurarea procedurii de evaluare strategică a impactului asupra mediului pentru Planul

        de management;

      •  avizul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Neamț.

   Aprobarea Planului de management se face în conformitate cu prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare.

5. 1.5. Procedura de modificare şi actualizare a Planului de management

   Modificările Planului de management se referă la priorităţi, responsabilităţi şi aspecte legate de cercetarea ştiinţifică ce vor fi analizate la propunerea custodelui.

   Actualizarea Planului de management se realizează la 5 ani de la aprobarea lui. Modificările şi actualizările prezentului Plan de management asigură flexibilitatea necesară pentru gestionarea situaţiilor generate de evenimente neprevăzute, naturale sau de activitatea antropică.

6. 1.6. Procedura de implementare a Planului de management

Responsabilitatea implementării Planului de management revine custodelui Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel.

Pentru îndeplinirea obiectivelor de conservare a ariei protejate, implementarea Planului de management se va realiza în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale, a căror implicare este esenţială şi anume:

1. a) Consiliul Judeţean Neamţ;

2. b) Agenţia pentru Protecţia Mediului Neamţ;

3. c) Primăria şi Consiliul Local Gârcina;

4. d) Regia Naţională a Pădurilor – Direcţia Silvică Neamţ, Ocolul Silvic Gârcina;

5. e) Administraţia Naţională Apele Române – Administraţia Bazinală de Apă „Siret” Bacău – Sistemul de gospodărire a Apelor Neamţ – Staţia Hidrologică Piatra-Neamţ;

6. f) Instituția Prefectului Județului Neamț;

7. g) Inspectoratul Județean de Poliţie Neamţ;

8. h) Comisariatul de Regim Silvic și Cinegetic Suceava;

9. i) Instituţiile de învăţământ şi cercetare ştiinţifică;

10. j) ONG-urile.

    CAPITOLUL 2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE

    1. 2.1. Descriere generală Localizare, limite

       Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel, cu o suprafaţă de 114 ha, se află în partea sud-estică a

       Munţilor Stânişoarei, în localitatea Cuejdiu, comuna Gârcina, judeţul Neamţ.

       Limitele Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel sunt prevăzute în Hotărârea de Guvern nr.

       2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone.

       Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel cuprinde luciul de apă al Lacului Cuejdel şi suprafaţa alunecării de teren care formează barajul natural al lacului, situate aval de lac; include parcelele şi subparcelele forestiere: 113 T – Lacul Cuejdel şi 41A, 41B, 42A şi 42 B – zona alunecării de teren din cadrul UP II, situată în raza Ocolului Silvic Gârcina.

       Accesul în Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel

       Accesul în Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel se poate realiza pe două trasee principale

       care pornesc din Piatra-Neamţ:

       1. a) Piatra-Neamţ – cartier Dărmăneşti – Ocol – Dobreni – Bodeşti – Magazia, cu drum dificil

          – Cracăul Negru, paralel cu parâul şi apoi pe un drum forestier parţial modernizat;

       2. b) Piatra-Neamţ – Ocol – la stânga în intersecţie către centrul comunei Gârcina – satul Cuiejdi – schitul de călugări “Daniil Sihastrul” de la Cuiejdi şi apoi pe un drum forestier.

          Elementele de interes privind Rezervația Naturală Lacul Cuejdel

          •  existenţa celui mai mare lac de baraj natural din România – Lacul Cuejdel;

          •  geodiversitatea dată de multitudinea structurilor geologice şi formelor

            geomorfologice care caracterizează aria protejată;

          •  formaţiuni hidrogeomorfologice rezultate din evoluţia zonei;

          •  prezenţa a peste 144 specii de plante, unele dintre ele de importanţă naţională şi comunitară, aparţinând unui număr de 48 de familii;

          •  prezenţa zonei umede care constituie habitat pentru specii de plante şi animale protejate;

          •  suprafaţa apreciabilă de spaţii forestiere, unele adăpostind specii cu valoare deosebită din punct de vedere ştiinţific;

            •  valori peisagistice rezultate din îmbinarea elementelor geologice, geomorfologice,

hidrologice şi biotice.

Proprietatea terenurilor şi drepturile de management

Suprafaţa Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel este în întregime în domeniul public, nefiind înregistrate proprietăţi private decât în zonele exterioare.

Suprafeţele forestiere sunt gestionate de către Regia Naţională a Pădurilor, prin Ocolul Silvic Gârcina.

Administrarea Rezervației Naturale Lacul Cuejdel se realizează prin intermediul custodelui, conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare.

Fondurile necesare desfăşurării activităţilor de management sunt asigurate de către custode și din proiecte finanțate din fonduri europene, naționale, private, sponsorizări, donații, conform legislației în vigoare.

Acoperirea cu hărţi şi imagini aerofotogrametrice, satelitare şi terestre.

Arealul ariei protejate Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel este acoperit de:

1. a) hărţile la scara 1:25000 şi 1:50000

2. b) hărţile amenajistice la scara 1:20.000

3. c) harta geologică 1:200000

4. d) harta pedologică 1:1000000

5. e) ortofotoplanuri

La acestea se adaugă hărţile puse la dispoziţie de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor prin http://maps.biodiversity.ro.

Harta pedologică este prezentată în Anexa nr. 3 la Planul de management.

1. 2.2. Mediul fizic

   1. 2.2.1. Geologia

Din punct de vedere geologic, Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel se suprapune peste unitatea structurală a flişului numită Pânza de Vrancea – moldavide. Aceasta reprezintă cea mai estică unitate de fliş, care suportă şariajul pânzei de Tarcău în vest, fiind şariată în est peste pânza subcarpatică – zona de molasă.

Harta geologică este prezentată în Anexa nr. 4 la Planul de management.

Factorul principal care a condus la realizarea semiferestrelor în care apare Pânza de Vrancea l-a constituit capacitatea erozivă a cursurilor de apă. Din punct de vedere epirogenetic, zona este extrem de activă, ritmul actual al mişcărilor de înălţare fiind estimat la 3-4 mm pe an. Acest lucru stimulează procesele de versant din acest spaţiu, contribuind la modificarea permanentă a nivelului de bază al versanţilor.

Harta expoziției versanților este prezentată în Anexa nr. 5 la Planul de management.

Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel se suprapune peste un complex litologic cu mare heterogenitate, cu alternanţe litologice pe spaţii foarte mici, fără o succesiune ritmică, din aria flişului paleogen.

Structura geologică a Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel este reprezentată în fig. 1.

Figura 1. Structura geologică a Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel

1. 2.2.2 Geomorfologia

   Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel este situată în Munţii Stânişoarei, în bazinul hidrografic al Cuiejdiului, afluent al Bistriţei, la 21 km de municipiul Piatra-Neamţ. Bazinul de alimentare al lacului are o suprafaţă de 9,76 km2 fiind delimitat de Vârful Tarniţelor cu 1081 m şi Masivul Gârcina cu 873 m, la nord, Culmea şi Vârful Muncelul cu 1067 m, la est, Dealul Crucii şi Piciorul Rotund la vest.

   Din punct de vedere morfometric, altitudinile dominante sunt de 600-900 m, fiind specifice zonei montane joase.

   Harta hipsometrică a arealului aferent Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel este reprezentată în fig. 2.

   

   Figura 2. Harta hipsometrică a arealului aferent Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel

   În arealul Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel, versanţii sunt în general domoli, cu pante sub 25 de grade. Creşteri semnificative se înregistrează în zona râpelor de desprindere a alunecărilor de teren, pe versanţii cursurilor de apă tributare lacului, în partea superioară a versanţilor, precum şi la trecerea de la o treaptă de alunecare la alta.

   În partea inferioară a versanţilor, pantele sunt mai reduse, datorită formaţiunilor aluviale depuse şi proceselor de alterare şi dezagregare.

   Distribuţia pantelor în arealul Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel este reprezentată în fig.

   3.

   Cursurile de apă se caracterizează prin apariţia unui strat de sedimente de 20-40 cm

   grosime.

   Expoziţia versanţilor are rol determinant în favorizarea regimului caloric, în configurarea caracteristicilor covorului vegetal, în pretabilitatea la diferite moduri de utilizare a terenului şi indirect asupra proceselor geomorfologice.

   

   Figura 3. Distribuţia pantelor în arealul Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel

   În arealul Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel se delimitează o dominanţă a expoziţiei însorite sudică şi sud-vestică, pe versantul drept al Lacului Cuejdel şi una nord-estică şi estică umbrită şi semiumbrită pe versantul stâng.

   Expoziţia versanţilor în Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel este reprezentată în fig. 4.

   Analiza curburii în plan, în arealul Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel, scoate în evidenţă o scurgere convergentă către jumătatea inferioară a versanţilor culmilor muntoase, precum şi una divergentă pe interfluvii.

   Analiza distribuţiei valorilor curburii în profil, evidenţiază un sector median al versanţilor, marcat de o scurgere accelerată, în timp ce sectoarele superior şi inferior sunt caracterizate printr-o scurgere încetinită, mai ales în cadrul arealelor cu glacisuri de alunecare. Curburile în plan și în profil, în arealul Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel sunt prezentate în fig. 5 și 6.

   

   Figura 4. Expoziţia versanţilor în Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel

   

   Figura 5. Curbura în plan în arealul Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel

   

   Figura 6. Curbura în profil în arealul aferent Rezervației Naturale Lacul Cuejdel

   Reprezentative sunt procesele geomorfologice, extrem de active şi cu influenţă potenţial

   semnificativă asupra stabilităţii habitatelor.

   Astfel, realizarea oricărei investiţii destabilizatoare în acest spaţiu, precum exploatarea lemnului sau construirea de drumuri forestiere, nu trebuie permisă pentru a nu contribui la creşterea dimensiunii unui fenomen activ.

2. 2.2.3 Hidrologia

   Lacul Cuejdel se află pe râul Cuejdel, afluent al râului Cuejdiu, cu un bazin hidrografic de 9766 ha. Suprafaţa bazinului hidrografic Cuejdel este de 1026 ha.

   Harta hidrografică este prezentată în Anexa nr. 6 la Planul de management.

   Bazinul de alimentare al Lacului Cuejdel are o suprafaţă de 8,75 km,2 48,22% revenind sub-bazinului pârâului Cuiejdel, 29,25% sub-bazinului pârâului Glodu, iar 22,53% afluenţilor mai mici – Rotaria, Hălăgeanu, Făgetul şi apelor de precipitaţii de pe versanţi.

   Componentele reţelei hidrografice din Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel sunt prezentate în

   fig. 7.

   

   Figura 7. Componentele reţelei hidrografice din Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel

   Lacul Cuejdel este elementul definitoriu al componentei hidrologice din acest areal.

   Lacul s-a format în urma unor alunecări de teren declanşate pe versantul stâng în 1978.

   Barajul natural are o înălţime de 25 m, cu valori mai mari pe malul stâng şi o lungime de circa 90 m. Nivelul apei în lac este constant, fiind situat în medie la 665 m.

   Lacul Cuejdel are lungimea de circa 1 km, lăţimea medie de 98 m, cu o maximă de 186,5

   m, suprafaţa de 13,78 ha, adâncimea maximă de 16 m şi un volum mediu de 870.000 m³.

   Lacul se descarcă în albia pârâul Cuiejdel, printr-o deschidere lată de circa 2,5 m, situată

   la contactul barajului cu versantul drept al văii.

   În aval de baraj se mai găsesc patru lacuri de dimensiuni mai mici, precum şi formaţiuni

   fluviale care atestă ruperea barajului sub presiunea apei acumulate. Profilele Lacului Cuejdel sunt prezentate în fig. 8, 9 și 10.

   

   Figura 8. Analiza Lacului Cuejdel – poziţionarea profilelor

   Analiza volumetrică la nivelul lacului demonstrează că în acest moment sunt aproximativ 870000 m3 de apă, la o suprafaţă de 13.78 ha.

   

   Figura 9. Profil longitudinal a Lacului Cuejdel

   

   

   Figura 10. Profile transversale a Lacului Cuejdel P1-P8

   Indicatorii monitorizați demonstrează absenţa surselor de degradare a calităţii apelor, din bazinele care alimentează Lacul Cuejdel.

   Indicatorii de oxigen au în lac valori mai reduse, în comparație cu zona mlăștinoasă din coada lacului, datorită încărcării organice de pe versanți, dar și de pe fundul lacului.

   În ceea ce privește turbiditatea, se observă diferențe între afluenții de pe versantul drept, mai bine acoperit cu vegetație și malul stâng, cu defrișări în bazinul hidrografic şi roci mai friabile. Turbiditarea apei este foarte redusă, transparenţa fiind mai mare de 150 cm.

   Culoarea apei este verde, fiind influenţată de rocile existente din zonă.

   Conductivitatea electrică demonstrează o încărcare redusă, atât în substanțe dizolvate, cât

   şi în alte categorii de poluanţi.

   În ansamblu, la indicatorii analizaţi, consideraţi reprezentativi pentru un lac de munte de baraj natural, în conformitate cu Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calității apelor de suprafață în

   vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă, calitatea apei este foarte bună, nefiind

   semnalate elemente care să caracterizeze eutrofizarea, cu excepţia zonei din coada lacului.

   Din punct de vedere trofic, lacul se încadrează în categoria oligotrof, cu o floră algală foarte săracă, având o apă bine oxigenată, încărcare organică scăzută, pH neutru şi mineralizare moderată.

   Grupa cu cea mai mare pondere la nivelul fitoplactonului este Bacillariophyta – diatomee, cu speciile dominante Cyclotella ocellata şi Achnanthes minutissima, urmată de Chrysophyta, reprezentată prin speciile genului Chrysococcus.

3. 2.2.4 Clima

   Din punct de vedere climatic, arealul Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel se află situat în regiunea temperat-continentală şi primeşte influenţe baltice ce determină ierni geroase şi bogate în precipitaţii.

   Climatul este specific munţilor cu înălţimi reduse, fiind caracterizat prin temperaturi medii anuale de 6-7º C, precipitaţii de 700-800 mm pe an şi o circulaţie dominantă a maselor de aer din sectorul nordic şi nord-estic.

   Cantităţile maxime de precipitaţii se înregistrează în perioada mai-iulie, iar cele minime

   în perioada februarie-martie.

4. 2.2.5 Soluri

Solurile se înscriu în clasa cambosoluri, dominante fiind eutricambisolurile şi litosolurile, specifice substratului bogat în carbonaţi, pe versantul stâng, ce justifică în parte, instabilitatea acestuia.

În zonele înalte, apar districambisoluri, specifice unui substrat mai acid.

În arealul Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel, posibilităţile de utilizare a resurselor de sol sunt foarte reduse, folosinţa dominantă fiind cea silvică.

Productivitatea solurilor este redusă, fiind determinată de limitări impuse de aciditate,

volumul edafic redus, scheletul dominant – roca la zi, panta şi acoperirea terenului. Distribuţia tipurilor genetice de soluri este prezentată în fig. 11.

Figura 11. Distribuţia tipurilor genetice de soluri

1. 2.3. Mediul biotic

   1. 2.3.1. Flora şi comunităţile de plante

      Inventarul floristic al zonei cercetate cuprinde 144 specii de plante superioare, aparţinând unui număr de 48 de familii.

      Spectrul bioformelor indică predominanţa netă a hemicriptofitelor, cu o pondere de 46 %, celelalte elemente fiind prezente în proporţii mai mici: geofite 7,3%, megafanerofite 5,8%, microfanerofite 3,7% şi camefite 2,2%.

      Spectrul elementelor floristice arată predominarea speciilor eurasiatice, cu o pondere de 47,2%, urmate de europene 14,5%, circumpolare şi cosmopolite 13,0% şi 2,2% specii endemice.

      În raport cu umiditatea, predomină elementele mezofite 42,0% şi mezohidrofite – 21,7%.

      După temperatură se constată predominanţa elementelor mezoterme, în proporţie de 60

      %, urmate de microterme 13,8%, moderat termofile 8,8% şi specii indiferente 36,2%.

      În raport cu pH-ul solului, 31,2% dintre specii sunt adaptate la o reacţie slab acido- neutrofilă, 26,1% la o reacţie acido-neutrofilă, iar 36,2% la variaţii largi ale pH-ului solului.

      Zona adiacentă lacului este ocupată de pădure de tip dacică, de fag, în combinaţie cu alte esenţe lemnoase. Stratul arborilor este constituit în mare parte din fag – Fagus sylvatica subsp. sylvatica şi brad – Abies alba, în proporţii diferite, cu specii de paltin de munte – Acer pseudoplatanus, carpen – Carpinus betulus şi ulm – Ulmus glabra.

      În funcţie de caracteristicile locale, stratul arborilor poate fi alcătuit numai din brad.

      Stratul de litieră este bine dezvoltat.

      Ca arbuşti menţionăm prezenţa speciilor: Daphne mezereum şi Ribes uva-crispa. Compoziţia floristică a stratului ierbos este reprezentată de specii ale florei de mull: Dentaria bulbifera, Galium odoratu şi Symphytum cordatu.

      Alte specii caracteristice sunt: Mercurialis perennis, Pulmonaria rubra, Oxalis acetosella, Scilla bifolia, Actea spicata, Hepatica transsilvanica, Dentaria glandulosa, Euphorbia amygdaloides, Geranium robertianum şi Paris quadrifolia.

      În lunile de primăvară, în unele zone, Allium ursinum este dominant, înregistrând o acoperire mai mare de 60%.

      Acest tip de pădure poate fi încadrat ca tip de habitat în R4104 Păduri sud-est carpatice de Fagus sylvatica şi Abies alba – corespondenţa Natura 2000 – 91V0 Dacian beech forest – Symphyto-Fagion.

      Alunecarea de teren care a determinat formarea lacului mare, a avut ca urmare, constituirea unor mici lacuri, cu grupe de plante higrofite şi hidrofite, caracteristice apelor stagnante.

      Au fost evidenţiate asociaţii din alianţa Montio-Cardaminetalia. Habitatul din România care integrează asociaţiile alianţei sus menţionate este R5421 Comunităţi sud-est carpatice de izvoare şi pâraie cu Chrysosplenium alternifolium şi Cardamine amara, observat în jurul izvoarelor/bălţilor, unde stratul ierbos este dominat de speciile Chrysosplenium alternifolium şi Cardamine amara. Alături de acestea, au fost regăsite speciile Caltha palustris, Ranunculus ficaria şi Petasites hybridus.

      În interiorul pădurii, se pot observa întrepătrunderi cenotice datorate formării bălţilor cu specii de Dentaria bulbifera, Mercurialis perennis şi altele asemenea.

      Au fost observate şi cenoze de cormofite natante, de talie mică, nefixate de substrat – din

      alianţa Lemnetea, cantonate în ape liniştite, stagnante.

      În ceea ce privește statutul conservativ al speciilor de plante inventariate, s-au observat următoarele specii incluse pe Lista Roșie Națională: Hepatica transsilvanica – crucea voinicului din Familia Ranunculaceae, endemică pentru Carpații de Est și Sud, Ranunculus carpaticus din Familia Ranunculaceae – specie rară și endemică pentru Carpați, Epipactis

      helleborine din Familia Orchidaceae – specie rară și Galanthus nivalis din Familia Amaryllidaceae, de interes comunitar, a căror prelevare din natură și exploatare sunt susceptibile de a face obiectul măsurilor de management, aflată pe Anexa V a Directivei Habitate.

      În spațiile deschise apar specii precum: bulbuci – Trollius europaeus din Familia Ranunculaceae, bozior – Dactyloriza sambucina din Familia Orchidaceae, specii rare citate în Lista roșie a plantelor superioare din România.

      În lac s-au identificat specii de alge planctonice, care sunt prezentate în Anexa nr. 7 la Planul de management.

      Alături de acestea, în zonele de mal, apar plante acvatice şi palustre, aparţinând la diverse asociaţii vegetale: Eleocharidetum palustris, Epilobio – Juncetum effusi, as. Juncus effusus et Ranunculus repens, Sparganietum erecti, Tussilaginetum farfarae, Trifolio repenti – Lolietum, Typhetum angustifoliae, Juncetum tenuis, Juncetum inflexi, Typhetum latifoliae, Schoenoplectetum lacustri, Scirpetum sylvatici și Potametum pectinati.

   2. 2.3.2. Fauna

      1. 2.3.2.1. Nevertebrate

         Fauna de nevertebrate este reprezentată prin viermi, moluşte şi artropode: arahnide,

         crustacee, miriapode şi insecte.

         În Lacul Cuejdel predomină comunităţile faunistice zooplanctonice, reprezentate, îndeosebi prin crustacee de mici dimensiuni: Asplachna priodonta, Bosmina longirostris, Pseudochydonus globosus, Acanthocyclops viridis, Eucyclops serrulatus, Keratella cochlearis, Polyarthra major, Polyarthra remota, Polyarthra vulgaris şi Polyarthra remota.

         Din punct de vedere al densităţii numerice, predomină grupa Rotatoria, urmată de Copepoda şi Cladocera, ultimele nedepăşind 40% din ponderea numerică totală a zooplanctonului.

         Dezvoltarea numerică redusă a zooplanctonului, semnalează faptul că baza trofică a lacului este relativ scăzută, iar calitatea apei este de tip oligotrof.

         În cazul nevertebratelor din zonele de mal, s-au identificat speciile din Anexa nr. 8 la Planul de management.

      2. 2.3.2.2. Vertebrate Pești

         Din Clasa Peşti, în Lacul Cuejdel se regăsesc reprezentanți ai subclasei Osteichthyes, precum Salmo trutta fario – specie introdusă, Carassius carassius-specie invazivă, Phoxinus phoxinus și Gobio gobio.

         Amfibieni și reptile

         Lacul Cuejdel şi împrejurimile sale constituie un ecosistem acvatic, ideal pentru amifibieni și reptile.

         În urma investigațiilor pe teren, au fost identificate speciile de amfibieni şi reptile din

         Anexa nr. 9.

         Pădurile de conifere şi amestec din proximitate asigură habitate propice pentru speciile de reptile și amfibieni. Inventarierea speciilor se bazează pe utilizarea tehnicilor de captură în mediul acvatic şi terestru, specifice pentru pontă, larve şi adulţi, care permit obţinerea de date calitative şi cantitative, într-un timp relativ scurt, cu personal şi mijloace tehnice reduse. Acestea sunt capturarea cu ciorpacul, cu plase sau prin utilizarea de capcane. Utilizarea lor nu are un impact negativ asupra speciilor, cu excepţia larvelor foarte tinere, cu branhii externe, extrem de vulnerabile.

         Hărțile de distribuție ale speciilor de amfibieni și reptile sunt prezentate în Anexele nr. 10

         și 11 la Planul de management.

         Păsări

         Avifauna Rezervației Naturale Lacul Cuejdel este specifică pădurilor de amestec, fiind identificate un număr mare de specii caracteristice acestora.

         Lista speciilor de păsări și observațiile făcute asupra lor sunt prezentate în Anexele nr. 12

         și 13 la Planul de management.

         Din punct de vedere conservativ, păsările observate sunt incluse în anexa I a Directivei Păsări 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind conservarea păsărilor sălbatice, cu 2 specii de interes comunitar, 10 specii de interes național fiind incluse pe anexa 4B a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, iar 2 sunt incluse pe Lista roșie națională.

         Statutul conservativ al speciilor de păsări este indicat în Anexa nr. 14 la Planul de

         management.

         Distribuția speciilor de păsări pe tipurile de habitate în care au fost observate este

         prezentată în Anexa nr. 15 la Planul de management.

         Mamifere

         Fauna de mamifere este specifică pădurilor de amestec, întâlnindu-se specii precum Erinaceus europaeus, Sorex alpinus, Lepus europaeus, Sciurus vulgaris, Microtus agrestis, Sus scropha, Ursus arctos, Canis lupus.

   3. 2.3.3. Habitate și ecosisteme

      Conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, Manualului de Interpretare a Habitatelor Uniunii Europene Eur 15/2 şi a Conspectului Asociaţiilor Vegetale din Rezervația Naturală Lacul Cuejdel, au fost identificate cu certitudine următoarele tipuri de habitate Natura 2000:

      •  R4104 Păduri sud-est carpatice de fag – Fagus sylvatica și brad – Abies alba –

        Corespondența Natura 2000 – 91V0 Dacian beech forest Symphyto-Fagion.

      •  R5421 Comunități sud-est carpatice de izvoare și pâraie cu Chrysosplenium alternifolium

      și Cardamine amara.

      Harta distribuției habitatelor naturale este prezentată în Anexa nr. 16 la Planul de management.

      Rezervația Naturală Lacul Cuejdel include o diversitate relativ redusă de ecosisteme, influențate de dinamica riscurilor geomorfologice din acest spațiu.

      Principalele ecosisteme pot fi grupate astfel:

      1. a) Ecosistemne de pădure

         În Rezervația Naturală Lacul Cuejdel predomină ecosistemele de păduri boreale, cu diferite nuanţe în componenţa edificatorilor Fagus sp. și Abies sp.

      2. b) Ecosisteme de pajişti

         Formate în urma defrișărilor și a îndepărtării vegetației prin fenomene de versant, pajiştile reprezintă aproximativ 5% din suprafaţa ariei protejate, fiind situate pe malul Lacului Cuejdel, în special pe cel stâng. Importanţa lor este dată de prezența numeroaselor asociaţii vegetale, reprezentând o componentă definitorie a peisajului.

      3. c) Ecosisteme acvatice

         După apariția barajului natural s-au produs schimbări majore în ceea ce reprezintă

         ecosistemele acvatice şi trecerea lor de la ecosistem de apă curgătoare la cel de lac.

         Astfel, ca ecosistem acvatic reprezentativ în această arie protejată este Lacul Cuejdel.

      4. d) Ecosisteme de zone umede

      Majoritatea ecosistemelor de zone umede localizate în zona malurilor de lac și de râu, precum și în zona lacurilor de pe treptele de alunecare, reprezintă spaţii de tranzit pentru multe specii de păsări aflate în migraţie.

   4. 2.3.4. Peisajul

      Peisajul reprezintă elementul determinant al interesului turistic şi reflectarea structurii

      geologice, a alcătuirii petrografice şi a orografiei Rezervației Naturale Lacul Cuejdel.

      Lacul Cuejdel este elementul central al peisajului, care impresionează nu numai prin aspectul unic, cât și prin elementele de vegetație forestieră inundate păstrate. Ansamblul este creionat de fenomenele de versant, care au creat aceste structuri morfohidrogeologice. Structura alunecării de teren, barajul natural, formele de relief fluviatil și de alterare specifice, precum și vegetația forestieră cresc semnificativ valoarea peisajului natural.

      Harta declivității reliefului este prezentată în Anexa nr. 17 la Planul de management.

2. 2.4. Informaţii socio-economice

   1. 2.4.1. Folosinţa şi managementul terenurilor în trecut

      Per ansamblu, teritoriul analizat nu a suferit transformări semnificative în trecut, singura activitate de modelare a peisajului fiind cea silvică. De altfel, teritoriul aferent Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel s-a caracterizat prin utilizare dominant silvică.

      Instabilitatea accentuată a reliefului a determinat limitări semnificative la nivelul activităţilor silvice de exploatare, care nu beneficiază în acest spaţiu de o infrastructură optimă de acces, respectiv un drum forestier.

      Harta hipsometrică este prezentată în Anexa nr. 18 la Planul de management.

      În anul 1997, Lacul Cuejdel a fost populat cu păstrăv, pentru a i se valorifica potenţialul

      piscicol.

      După formarea Lacului Cuejdel, la activităţile existente s-au adăugat activităţile turistice, cu caracter neorganizat datorită lipsei unei infrastructuri turistice minimale.

   2. 2.4.2. Utilizarea terenurilor

      În cadrul Rezervației Naturale Lacul Cuejdel, categoriile de utilizare ale terenului sunt: păduri, pășuni și terenuri aflate permanent sub ape.

      Nr. crt.	Categorie utilizare	Destinație teren	Suprafață – ha-	Ponderea în cadrul ariei protejate %
      1.	Păduri de foioase	Terenuri cu destinație forestieră	99.704	87.46
      2.	Pășuni	Terenuri cu destinație agricolă	0.44	0.39
      3.	Lac	Terenuri aflate în permanență sub ape	13.78	12.09
      4.	Drumuri	Terenuri cu destinație specială	0.076	0.07

   3. 2.4.3. Caracteristici economico-sociale

      În arealul analizat nu se găseşte nicio aşezare umană permanentă sau temporară. Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel se află între localităţile Cuejdiu, la vest şi Gârcina, la est, ambele componente ale comunei Gârcina, care are o populaţie de circa 4600 de locuitori. Influenţa acestor localităţi asupra teritoriului rezervaţiei naturale este foarte redusă.

      Satul Cuejdiu este situat în aval de Lacul Cuejdel, fiind direct expus la eventuale viituri care pot apărea datorită ruperii barajului natural sau evacuării forţate a apei acumulate în lac, prin apariţia unor noi procese rapide de versant.

      Din punct de vedere economic, în prezent în zona Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel se desfăşoară următoarele activităţi: silvicultură, vânătoare, pescuit, turism şi creşterea animalelor.

      Creşterea animalelor

      Creşterea animalelor este o activitate de dimensiune redusă în Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel. Păşunatul bovinelor în zona malului lacului, nu poate fi considerată cu impact negativ asupra mediului, însă poate fi percepută ca o modalitate de accentuare a conflictelor, întrucât în acest areal se găsesc carnivore mari.

      Pescuitul

      Pescuitul este o activitate întâlnită în Rezervația Naturală Lacul Cuejdel, principalele amenințări fiind:

      1. a) practicarea pescuitului neautorizat, neorganizat şi în perioadele de prohibiţie;

      2. b) utilizarea unor unelte şi a unor tehnici de pescuit interzise prin reglementările

         existente;

      3. c) capturarea peştilor sub dimensiunile prevăzute de lege;

      Pentru evitarea degradării stării fondului piscicol este necesar un control susţinut desfăşurat de custode, împreună cu autoritățiile administrației publice locale, în vederea aplicării întocmai a legislaţiei în vigoare cu privire la pescuit.

      Silvicultura şi vânătoarea

      Gospodărirea pădurilor din Rezervația Naturală Lacul Cuejdel este realizată prin Ocolul Silvic Gârcina.

      În Rezervația Naturală Lacul Cuejdel nu se regăsesc păduri de producţie, întreaga suprafaţă fiind inclusă în categoria pădurilor cu funcţie de protecţie.

      Este necesar un control atent al activităţilor silvice şi cinegetice astfel încât acestea să nu aibă impact semnificativ asupra pădurilor.

      Gospodărirea forestieră se realizează conform amenajamentului silvic care prevede

      realizarea doar de lucrări de întreținere și nu de exploatare.

      În vederea gospodăririi durabile a pădurilor va fi urmărită realizarea următoarelor măsuri: Menţinerea suprafeţei fondului forestier prin:

      1. a) monitorizarea activităţilor susceptibile să conducă la diminuarea suprafeţei fondului

         forestier;

      2. b) împădurirea terenurilor degradate şi/sau abandonate;

      3. c) renaturalizarea prin împădurire a terenurilor afectate în urma activităţilor de exploatare

         a resurselor minerale;

      4. d) intervenţii pentru limitarea dezastrelor naturale sau incendiilor şi de înlăturare a

         efectelor acestora;

      5. e) menţinerea stării de sănătate şi vitalitate a ecosistemelor de pădure prin utilizarea unor practici raţionale de gospodărire;

      6. f) folosirea la lucrările de împădurire şi reîmpădurire a speciilor indigene. Introducerea

         de specii alohtone poate fi aplicată numai după evaluarea impactului lor asupra ecosistemului;

      7. g) adoptarea de tratamente, tehnici de recoltare şi transport al materialului lemnos care să reducă la minim degradarea arborilor şi/sau a solului;

      8. h) monitorizarea activităţii utilajelor forestiere pentru eliminarea pierderilor de carburanţi şi lubrefianţi;

      9. i) utilizarea la lucrările de combatere a dăunătorilor forestieri numai a metodelor biologice, pentru întărirea mecanismelor naturale de reglare a ecosistemelor;

      10. j) menţinerea funcţiilor productive durabile ale pădurii, atât pentru produsele lemnoase, cât şi a celor nelemnoase;

      11. k) organizarea lucrărilor de regenerare, conducere şi exploatare corespunzătoare menţinerii capacităţii productive;

      12. l) realizarea şi menţinerea unei infrastructuri forestiere adecvate pentru asigurarea unor servicii eficiente şi reducerea la minim a impactului asupra mediului, acordându-se o atenţie deosebită speciilor ameninţate şi evitând fragmentarea habitatelor;

      Menţinerea şi conservarea diversităţii biologice a ecosistemelor de pădure prin:

      1. a) organizarea lucrărilor de regenerare, conducere şi exploatare corespunzătoare menţinerii biodiversităţii ecosistemice şi a diversităţii peisajului;

      2. b) evidenţierea în amenajamentele silvice a ecosistemelor forestiere protejate, rare sau

         periclitate şi a zonelor cu specii endemice;

      3. c) adoptarea tratamentelor care promovează regenerarea naturală;

      4. d) conservarea arborilor uscaţi, căzuţi sau în picioare, arborilor aflaţi în descompunere şi a arborilor cu scorburi care pot constitui habitate, locuri de hrănire, de cuibărire sau de reproducere pentru specii de mamifere mici, păsări, insecte;

      5. e) menţinerea bălţilor, pâraielor, izvoarelor, mlaştinilor într-o stare bună, care să permită asigurarea rolului acestora în reproducerea peştilor, amfibienilor, insectelor, și altele asemenea;

      6. f) menţinerea şi îmbunătăţirea funcţiilor de protecţie ale pădurii;

      7. g) evidenţierea în amenajamentele silvice a pădurilor cu funcţii de protecţie pentru întregul areal al rezervației naturale;

      8. h) monitorizarea activităţilor silviculturale în zone predispuse la eroziune;

      9. i) interzicerea păşunatului şi limitarea accesului pentru trecerea la păşunat şi adăpat a

         animalelor domestice;

      10. j) evitarea practicilor ce pot influenţa negativ calitatea apei;

          Exploatarea fructelor de pădure şi a plantelor medicinale din fondul forestier este actualmente deficitară, existând posibilitatea de valorificare viitoare a acestora.

          Una dintre direcţiile de dezvoltare a comunităţilor din rezervaţia naturală este crearea

          unor facilităţi de prelucrare şi valorificare a acestor resurse.

          Principalele specii de interes cinegetic de pe raza rezervației naturale sunt: căpriorul – Capreolus capreolus, mistreţul – Sus scrofa, cerbul carpatin – Cervus elaphus, vulpea – Vulpes vulpes și iepurele de câmp – Lepus europaeus.

          Turismul

          În ultima perioadă, există riscul dezvoltării unui tip de turism neorganizat, haotic, limitat la pescuit şi petrecerea timpului liber pe malul Lacului Cuejdel, care poate distruge patrimoniului natural. Această formă de turism, de weekend, este una care generează probleme vizibile la nivelul malului lacului, exprimate prin depozitare necontrolată de deşeuri, degradarea vegetaţiei sau improvizarea vetrelor de foc.

          Turismul nu se poate dezvolta încă pe măsura potenţialului natural existent, întrucât nu

          există unităţi de cazare în localitățile din imediata proximitate.

          În prezent, turismul din Rezervația Naturală Lacul Cuejdel este foarte slab dezvoltat şi se limitează la grupuri mici, în general neorganizate, care cunosc frumuseţile zonei. Grupurile organizate sunt puţin numeroase, limitându-se la activităţi de agrement.

          Principala oportunitate în această arie naturală protejată este ecoturismul. Se pot efectua drumeţii pe traseele marcate pentru admirarea unor peisaje de un pitoresc deosebit. Interesul pentru parcurgerea acestor trasee poate reieşi din varietatea structurilor geologice şi diversităţii petrografice, a reliefului şi a structurilor hidrologice, a asociaţiilor vegetale aparte, precum şi a unui mare număr de specii rare şi endemice.

          Unele trasee pot prezenta interes pentru turismul ştiinţific. Pe aceste trasee se pot desfăşura diverse programe turistice.

          Printre activităţile turistice ce pot fi desfăşurate în Rezervația Naturală Lacul Cuejdel pot fi menţionate:

          1. a) turismul ştiinţific pentru habitatele şi speciile de plante şi animale protejate,

             patrimoniu geologic – barajul natural, procesele fluviale și de versant;

          2. b) observații asupra avifaunei, cu precădere în zonele forestiere;

          3. c) pescuitul sportiv pe Lacul Cuejdel – permis la păstrav în perioadele stabilite conform legislației din domeniul piscicol;

          4. d) plimbările cu ambarcațiuni nautice de tip nemotorizat pe Lacul Cuejdel;

          5. e) ciclismul de tură şi mountain-bike pe malul stâng al lacului, în zona drumului forestier amenajat și a potecilor existente;

          6. f) turismul ecvestru pe malul stâng al lacului, în zona drumului forestier amenajat și a

      potecilor existente;

      Ca și amenajări turistice, în aria protejată există un observator pentru păsări.

      Infrastructura

      În Rezervația Naturală Lacul Cuejdel există un singur drum forestier, a cărui modernizare ar putea destabiliza complet echilibrul versanților din acest spațiu.

      În afara acestuia, trebuie dezvoltate trasee turistice tematice în cadrul Rezervației Naturale Lacul Cuejdel.

      Activităţi educative și de conștientizare publică

      În proximitatea Rezervației Naturale Lacul Cuejdel, activităţile educaţionale se realizează în cea mai mare parte în instituţii de învăţământ, de diferite nivele, precum şi prin dezbateri pe diferite teme de interes comunitar, organizate în colaborare cu primăriile din zonă şi ONG-uri interesate. Acțiunile de educație au ca scop informarea şi conştientizarea populaţiei locale, turiştilor şi factorilor interesaţi despre:

      1. a) activităţile de conservare a elementelor mediului natural, întreprinse în cadrul Rezervației Naturale Lacul Cuejdel;

      2. b) speciile vulnerabile protejate la nivel naţional şi european, precum şi starea habitatelor

         acestora;

      3. c) măsurile necesare pentru protecţia speciilor vulnerabile, rare şi endemice protejate la nivel naţional şi european, precum şi a habitatelor acestora;

      4. d) regulamentul ariei protejate şi Planul de management;

      5. e) ariile protejate din cadrul rezervației naturale;

      6. f) alte informaţii utile privind regulile de vizitare, posibilităţile de cazare, punctele de interes turistic, traseele turistice și altele asemenea.

3. 2.5. Ameninţări asupra speciilor şi habitatelor naturale

Interacţiunea dintre elementele mediului biotic şi abiotic, precum şi desfăşurarea unor activităţi antropice în Rezervația Naturală Lacul Cuejdel determină apariţia următoarelor ameninţări în zona ariei protejate:

1. a) depozitarea necontrolată, pe malul stâng, a deşeurilor, unde există 3 zone cu concentrări de deşeuri; în mod dispersat, deşeurile apar şi pe malul drept în spaţiile utilizate pentru pescuit;

2. b) prezenţa vetrelor de foc neorganizate, unele chiar în apropierea pădurii, pe malul stâng al lacului, în coada acestuia;

3. c) spaţiul este atractiv pentru activităţi de recreere, care ar putea avea un impact negativ asupra zonei;

4. d) pescuitul: în special pe malul drept, reprezintă o sursă de deşeuri în zone greu

   accesibile, cu predominanţa PET-urilor şi a altor materiale plastice

5. e) utilizarea speciilor de amfibieni ca momeală pentru capturarea păstrăvului; pescuitul sportiv şi mai ales braconajul piscicol, cu utilizarea curentului electric sau plaselor monofilament, reprezintă o ameninţare asupra ecosistemelor acvatice.

6. f) uscarea vegetaţiei forestiere pe malul stâng, în coada lacului datorită schimbării regimului hidric – fenomen natural, cu extindere izolată; continuarea deplasărilor de teren poate contribui la noi blocaje a cursului de apă şi la reconfigurarea zonei. Pe treptele de alunecare s-au identificat: 3 lacuri pe treapta 1, 2 lacuri pe treapta 2, 1 lac pe treapta 3, precum şi apariţia unor crăpături ce evidenţiază faptul că zona este încă foarte activă din punct de vedere geomorfologic. De altfel, rocile existente dominate de gresii şi de şisturi cloritoase sunt foarte uşor alterabile şi nu conferă rezistenţă versantului. Astfel, pe termen scurt, sunt posibile noi mutaţii în zonă, generate de noi fenomene de versant. Zona are o importanţă geologică şi geomorfologică deosebită. De altfel, prezenţa a două lacuri în aval de punctul în care lacul se descarcă, arată că au existat mai multe faze succesive de blocări şi eliberări ale apei. Evenimentul cel mai recent este evidenţiat printr-un „con de dejecţie” ce are rol de dop, situat în imediata apropiere a ieşirii din lacul principal;

7. g) exploatările forestiere, nesemnalate în bazinul hidrografic, decât pe suprafeţe foarte reduse, pot avea impact deosebit în creşterea instabilităţii versanţilor, ca de altfel orice categorie de fragmentare a versantului;

8. h) traficul poate contribui la accentuarea problemelor de instabilitate a terenului.

Din punct de vedere antropic, turismul neorganizat, pescuitul şi drumurile forestiere sunt cei mai importanți factori de presiune.

CAPITOLUL 3. SCOP ŞI OBIECTIVE

1. 3.1. Scopul managementului ariei naturale protejate

   Scopul managementului ariei naturale protejate este de a promova un model de gestiune a capitalului natural care să permită conservarea diversităţii biologice şi a celorlalte valori ale mediului natural din Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel.

2. 3.2. Obiectivele Planului de management

   Obiectivele Planului de management al ariei protejate Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel vizează:

   1. a) Conservarea speciilor de floră şi faună sălbatică şi a habitatelor de interes comunitar şi naţional;

   2. b) Conservarea peisajelor caracteristice, a elementelor geologice, geomorfologice şi

      hidrogeomorfologice specifice;

   3. c) Menţinerea şi promovarea activităţilor durabile de exploatare a resurselor naturale şi

      eliminarea celor susceptibile a avea un impact negativ asupra mediului;

   4. d) Încurajarea cercetării ştiinţifice, în scopul anticipării evoluţiilor teritoriului analizat;

   5. e) Promovarea educaţiei ecologice, a informării şi conştientizării publicului, în scopul formării unei atitudini favorabile faţă de valorile ariei protejate.

Custodele Rezervației Naturale Lacul Cuejdel, împreună cu celelalte autorități ale administrației publice locale vor promova măsuri pentru diminuarea şi/sau eliminarea ameninţărilor la adresa speciilor de floră și faună sălbatică și asupra peisajului.

Utilizarea durabilă a resurselor

Atingerea obiectivelor Rezervației Naturale Lacul Cuejdel depinde în foarte mare măsură de menținerea valorilor existente. Lipsa posibilităţilor de finanţare a programelor de dezvoltare comunitară poate deveni factor limitativ major în asigurarea succesului activităţilor din Planul de management.

Eliminarea sau diminuarea presiunii antropice se va face prin:

1. a) îmbunătăţirea monitorizării ariei protejate;

2. b) evaluarea impactului asupra mediului pentru toate planurile, proiectele și activitățile propuse a se desfășura în aria protejată;

3. c) colaborarea cu Agenţia pentru Protecţia Mediului Neamț şi Garda Națională de Mediu- Comisariatul Județean Neamț, pentru sancţionarea tuturor agenţilor economici şi persoanelor fizice care aduc prejudicii mediului;

Agricultura

Pe suprafața Rezervației Naturale Lacul Cuejdel, luciul de apă şi parcelele cu alunecări de teren, nu se desfăşoară activităţi de creştere a animalelor, neexistând riscuri de apariție a unor gestiuni necorespunzătoare.

Interzicerea, prin colaborarea cu Consiliul Local Gârcina, a activităţilor haotice de creştere a animalelor, reprezintă un prim pas în limitarea riscului de apariție a conflictelor legate de pierderile generate de carnivorele mari precum lup sau urs.

Silvicultură şi vânătoare

Pădurile, prin funcţiile de protecţie şi socio-economice pe care le îndeplinesc, indiferent de forma de proprietate, au importanță la nivel naţional de care trebuie să beneficieze întreaga societate. În acest scop, este necesară asigurarea gestionării durabile a pădurilor, prin stabilirea de măsuri eficiente de administrare, îngrijire, exploatare raţională şi regenerare.

Gestionarea corespunzătoare a fondului forestier este o condiţie esenţială pentru menţinerea calităţii habitatelor a numeroase specii de plante şi animale.

În vederea gospodăririi durabile a pădurilor se va avea în vedere realizarea următoarelor măsuri:

1. a) menţinerea şi extinderea suprafeţei fondului forestier;

2. b) menţinerea stării de sănătate şi vitalitate a ecosistemelor de pădure, prin utilizarea unor practici de gospodărire corespunzătoare;

3. c) menţinerea funcţiilor ecologice ale pădurii;

4. d) menţinerea şi conservarea diversităţii biologice a ecosistemelor de pădure;

5. e) menţinerea şi îmbunătăţirea funcţiilor de protecţie ale pădurii;

6. f) menţinerea funcţiilor socio-economice ale pădurii.

În cazul resurselor nelemnoase ale pădurii trebuie stabilite cote anuale de extracție, care să țină cont de capacitatea de regenerare a acestor specii.

Cotele anuale de extracție vor respecta legislația în vigoare.

Fondul cinegetic trebuie gestionat cu responsabilitate pentru menţinerea echilibrului ecologic, satisfăcând în acelaşi timp cerinţele vânătoreşti şi alte cerinţe socio-economice.

Combaterea braconajului trebuie să fie o sarcină prioritară şi permanentă nu numai a acelora care se ocupă de gospodarirea vânatului, ci şi a întregii societăţi și va intra în responsabilitatea următoarelor autorități: asociaţii de pescuit, echipaje ale Inspectoratului Județean de Poliţie, echipaje ale structurii de specialiști-montani din cadrul Jandarmeriei Române, cu competențe teritoriale.

Limitarea braconajului şi a vânătorii la speciile de interes comunitar se va realiza prin intensificarea campaniilor de patrulare în zonele cu vulnerabilitate ridicată, sancţionarea persoanelor sau agenţilor economici care braconează și altele asemenea.

Custodele va verifica anual respectarea cotelor anuale stabilite pentru vânătoare, va participa la evaluarea efectivelor de vânat în urma solicitărilor primite şi va interveni ori de câte ori apar probleme legate de supraexploatare.

Pescuit

Pescuitul sportiv în Rezervația Naturală Lacul Cuejdel, este influenţat de resursele piscicole existente. Se remarcă o creştere a presiunii asupra resurselor piscicole prin practicarea pescuitului sportiv.

Prevenirea apariţiei ilegalităţilor este cel mai simplu mod pentru evitarea apariţiei de conflicte în aria protejată. Este însă necesară şi combaterea pescuitului ilegal mai ales în perioada de prohibiţie.

Dezvoltarea cercetării științifice

În cazul în care activităţile care vor fi promovate aduc prejudicii mediului natural sau comunităţilor locale acestea nu vor fi avizate.

Promovarea obiectivelor şi acţiunilor de dezvoltare durabilă se poate realiza prin atragerea instituţiilor de cercetare pentru realizarea de studii în aria naturală protejată.

Activitatea ştiinţifică desfăşurată în Rezervația Naturală Lacul Cuejdel trebuie să se concentreze, pe identificarea mijloacelor de reducere a presiunii antropice asupra speciilor şi habitatelor, precum și pe evaluarea potenţialului ecologic şi a exploatării resurselor. Identificarea domeniilor prioritare de cercetare ştiinţifică trebuie să vizeze rezolvarea problemelor legate de gestionarea resurselor naturale, conservarea diversităţii biologice şi gestiunea riscurilor naturale.

Organizarea unei baze de date care să cuprindă studiile ştiinţifice efectuate în rezervația naturală reprezintă un prim pas în cunoaşterea stadiului de conservare a speciilor și habitatelor naturale.

O atenţie deosebită trebuie acordată monitorizării stării de conservare a habitatelor şi speciilor de plante şi animale de interes comunitar. Custodele va încuraja activităţile de cercetare şi monitorizare a biodiversității de către instituţiile de cercetare și învățământ

superior, Administrația Națională Apele Române, ONG-urile de mediu şi se va implica activ în cazul în care i se solicită sprijinul.

Educaţie și conştientizare publică

Îmbunătăţirea comunicării dintre custode şi comunităţile locale, creşterea implicării publicului în activitățile de protejare a Rezervației Naturale Lacul Cuejdel pot fi realizate prin creşterea nivelului de informare și educaţie a populației.

Colaborarea custodelui cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamț va contribui la elaborarea unui program educativ care va fi implementat în instituţiile de învăţământ, în scopul promovării educaţiei civice şi ecologice.

Custodele va organiza împreună cu autoritățile administrației publice locale, Inspectoratul Școlar şi unităţile de învăţământ, tabere ecologice de instruire a elevilor pentru protecția naturii și de promovare a ecoturismului.

Deosebit de importantă în desfăşurarea activităţilor educative şi de conştientizare publică o constituie promovarea ariei protejate prin panouri și tăblițe indicatoare, construirea unui centru de informare – documentare, accesibile turiştilor.

Publicarea de articole în jurnale sau reviste de specialitate reprezintă o metodă de creştere a gradului de informare a populației cu privire la importanța conservării diversității biologice din Rezervația Naturală Lacul Cuejdel.

Promovarea turismului

Rezervația Naturală Lacul Cuejdel prezintă un real potenţial turistic, datorat existenţei unor valori naturale de importanţă naţională şi europeană. Turismul poate fi dezvoltat în forme foarte variate: ecoturism, turism ştiinţific sau turism ecvestru.

Distanţa mare de centrele populate, precum şi deficienţele înregistrate la nivelul căilor de comunicaţie, cu densitate redusă, au determinat o dezvoltare foarte lentă a turismului.

Harta infrastructurii de transport este prezentată în Anexa nr. 19 la Planul de management.

Delimitarea, marcarea şi mediatizarea traseelor turistice vor contribui la dezvoltarea unor programe turistice de către agenţiile de turism, cu sprijinul custodelui, la creşterea popularităţii ariei naturale protejate, la diversificarea activităţilor turistice ținând cont de capacitatea de suport a mediului, cu implicaţii în creşterea fluxului turistic.

CAPITOLUL 4. IMPLEMENTAREA

4.1.Priorităţi și planificarea în timp

Tabelul nr. 1

39

Prioritizarea activităților în timp

Tema

A. Protejarea și managementul biodiversității și a peisajului

Obiectiv

Diminuarea şi/sau eliminarea ameninţărilor pentru speciile de animale şi plante şi pentru ecosisteme

Acţiuni de management

Indicatori de realizare

Activitate la nivel de semestru

Colaboratori pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

A1. Controlul colectării ilegale de specii strict protejate.

Numărul de patrulări în zonele cu vulnerabilitate ridicată

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Asociaţii de vânătoare, echipaje ale Inspectoratului Județean de Poliţie, echipaje ale structurii de specialiști- montani din cadrul

Jandarmeriei Române

A2. Respectarea cotelor anuale pentru vânătoare.

Numărul evaluărilor efectivelor de vânat

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Asociaţii vânătoare, Ocolul Silvic Gârcina

A3. Stoparea braconajului piscicol.

Numărul de acțiuni specifice în zonele cu vulnerabilitate ridicată

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Asociaţii de pescuit, echipaje ale Inspectoratului Județean de Poliţie, echipaje ale Structurii de specialiști- montani din cadrul Jandarmeriei Române

A4. Delimitarea zonelor de păşunat pentru animalele domestice.

Numărul zonelor de păşunat delimitate

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Consiliul Local Gârcina

40

A5. Includerea obiectivelor de conservare a biodiversităţii şi peisajului în planurile sectoriale ale gestionărilor de resurse teritoriale în interiorul rezervației naturale și în bazinul colector al Lacului Cuejdel, Planul de amenajare a teritoriului județean, amenajamentul silvic, scheme de amenajare a bazinelor hidrografice și restricționarea activităților cu impact asupra mediului.

Numărul planurilor corelate cu obiectivele de conservare ale ariei protejate

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Administrația Națională Apele Române – Administrația Bazinală de Apă „Siret” Bacău – Sistemul de gospodărire a Apelor Neamț – Stația hidrologică Piatra Neamț

A6. Evaluarea impactului activităţilor economice asupra speciilor și habitatelor naturale.

Numărul evaluărilor de impact a activităților desfășurate în aria protejată

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Evaluatori atestați de către Ministerul Mediului, Apelor

41

și Pădurilor la solicitarea Agenţiei pentru Protecţia Mediului Neamț

A7. Sancţionarea agenţilor economici şi a persoanelor fizice care aduc prejudicii mediului.

Numărul de sancțiuni aplicate

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Agenţia pentru Protecţia Mediului Neamț, Garda Națională de Mediu- Comisariatul Județean Neamț echipaje ale structurii de specialiști- montani din cadrul Jandarmeriei Române

A8. Interzicerea construirii caselor de vacanţă sau a altor

Numărul de solicitări care n-au primit autorizații de construcție

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Consiliul Județan Neamț,

42

infrastructuri, inclusiv drumuri.

Consiliul Local Gârcina, Agenţia pentru Protecţia Mediului Neamț

A9. Eliminarea depozitării deşeurilor pe malul apelor, prin amenajarea de locuri pentru colectarea lor selectivă.

Numărul locurilor amenajate pentru colectarea selectivă a deșeurilor

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Agenţia pentru Protecţia Mediului Neamț, Consiliul Local Gârcina, Custodele

A10. Continuarea cartării speciilor de plante şi animale, a asociaţiilor vegetale şi a habitatelor.

Numărul cartărilor efectuate pentru întocmirea unei baze de date

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Instituții de cercetare și învățământ superior, Custodele, Agenţia pentru Protecţia Mediului Neamț

A11. Implementarea unui program de monitorizare a biodiversităţii.

Numărul de specii monitorizate

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Instituții de cercetare și

43

învățământ superior, Custodele, Agenţia pentru Protecţia Mediului Neamț, voluntari

A12. Monitorizarea calității apei Lacului Cuejdel.

Numărul parametrilor monitorizați prin colectarea probelor de apă

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Administrația Națională Apele Române – Administrația Bazinală de apă „Siret” Bacău – Sistemul de gospodărire a Apelor Neamț, instituții de cercetare și învățământ superior

A13. Evaluarea continuă a riscurilor naturale, în

Numărul evaluărilor efectuate

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Administrația Națională Apele

44

special a celor de natură geomorfologică și hidrologică.

Române – Administrația Bazinală de Apă „Siret” Bacău – Sistemul de gospodărire a Apelor Neamț, instituții de cercetare și învățământ superior

Tema

B. Educație și conștientizare

Obiectiv

Formarea prin educaţie ecologică, informare și conştientizare publică a comunităţilor locale pentru protecția mediului

B1. Îmbunătăţirea comunicării între custode şi comunităţile locale.

Numărul acțiunilor de informare și conștientizare publică desfășurate de custode

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Consiliul Judetean Neamț, Consiliul Local Gârcina, Custodele

B2. Educarea ecologică a comunităţilor locale şi a tinerei generaţii.

Numărul acțiunilor de educație ecologică desfășurate

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Mass-media, Consiliul Local Gârcina,

45

unităţile de învăţământ

B3. Realizarea de concursuri tematice pentru protejarea mediului în localităţile din proximitatea ariei protejate.

Numărul de concursuri efectuate de custode în unităţile de învăţământ

x

x

x

x

x

unităţile de învăţământ

B4. Ecologizarea malurilor lacului.

Numărul acţiunilor de ecologizare efectuate de custode

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Consiliul Local Gârcina, custodele voluntari

B5. Informarea comunităților prin intermediul materialelor de conştientizare publică.

Numărul de persoane informate cu privire la aria protejate

x

x

Custodele Consiliul Județean Neamț

B6. Delimitarea şi semnalizarea vizuală a ariei protejate prin panouri informative.

Numărul de panouri informative instalate

x

x

x

x

Custodele, ONG-uri, voluntari

46

B7. Actualizarea paginii web a ariei protejate.

Numărul de actualizări a paginii web efectuate de custode

x

x

x

Custodele, Consiliul Județean Neamț

Tema

C. Managementul resurselor naturale

Obiectiv

Promovarea utilizării durabile a resurselor

C1. Promovarea gestionării durabile a pădurilor.

Numărul campaniilor mass-media

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Consiliul Local Gârcina, Ocolul Silvic Gârcina

C2. Controlul activităţii de întreținere a fondului forestier.

Numărul de controale efectuate

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Ocolul Silvic Gârcina, Comisariatul de Regim Silvic și Cinegetic Suceava, Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Neamț

C3. Înterzicerea utilizării pastorale a malurilor lacului.

Numărul de patrulări în zonele cu vulnerabilitate ridicată

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Consiliul Local Gârcina, custodele,

47

proprietarii de animale

Tema

D. Managementul turismului și al recreerii

Obiectiv

Promovarea turismului durabil

D1. Planificarea accesului turiştilor în aria protejată, luând în considerare interesele pentru conservarea naturii şi reducerea riscului de accidente.

Numărul traseelor turistice marcate

x

x

x

x

Custodele, Consiliul Județean Neamț, ONG-uri, proprietarii de pensiuni, agențiile de turism

D2. Colaborare cu factorii interesaţi pentru igienizarea zonelor turistice.

Numărul acțiunilor de igienizare a zonelor turistice

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custodele, voluntari

D3. Stabilirea şi amenajarea locurilor de campare.

Numărul locurilor de campare amenajate

x

x

x

x

Custodele, voluntari, Consiliul Local Gârcina

D4. Monitorizarea activităţilor turistice din

Numărul de turiști care vin în zona ariei protejate

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custodele, ONG-uri,

48

Rezervația Naturală Lacul Cuejdel.

voluntari

D5. Informarea comunităţilor locale din Garcina pentru a le ajuta în dezvoltarea turismului.

Numărul de produse turistice noi oferite de comunităţile locale

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Comunitățile locale, proprietari de cabane şi pensiuni

Tema

E. Promovarea cercetării științifice

Obiectiv

Promovarea activităţilor de cercetare științifică

E1. Încheierea de protocoale de colaborare între custode și instituțiile de cercetare.

Numărul protocoalelor de colaborare încheiate

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Academia Română, instituţii de învăţământ superior, muzee

E2. Monitorizarea activităţilor de cercetare astfel încât acestea să nu aducă prejudicii factorilor de mediu.

Numărul de rapoarte ale agenţilor de teren în arealele cercetate

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custodele, Agenția pentru Protecția Mediului Neamț

E3. Atragerea instituţiilor academice pentru efectuarea de

Numărul de acorduri de parteneriat încheiate

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Academia Romană,

49

studii și cercetări în aria protejată.

instituţii de învăţământ superior și de cercetare

E4. Crearea unei baze de date cu rezultatele ştiinţifice obţinute în arealul rezervației naturale, cu respectarea drepturilor de autor.

Numărul de specii studiate

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Academia Română, instituţii de învăţământ superior, muzee, custode cercetători

Tema

F. Dezvoltarea relațiilor cu comunitățile locale

Obiectiv

Informarea comunităţilor locale despre importanța ariei protejate

F1. Organizarea unor discuţii pentru cunoaşterea problemelor comunităţilor locale.

Numărul de probleme identificate

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Consiliul Local Gârcina, ONG-uri, voluntari

F2. Realizarea unui sondaj de opinie privind rolul rezervației naturale în sprijinirea şi

Numărul de sondaje de opinie efectuate referitoare la aria naturală protejată

x

x

x

x

Consiliul Local Gârcina, ONG-uri, voluntari

50

dezvoltarea activităţilor economice locale.

Tema

G. Managementul efectiv al Rezervației Naturale Lacul Cuejdel

Obiectiv

Administrarea rezervaţiei naturale prin asigurarea resurselor umane, financiare şi logistice pentru îndeplinirea obiectivelor Planului de management

G1. Îmbunătăţirea managementului ariei protejate prin autofinanţare.

Numărul de acțiuni efectuate în aria protejată din autofinanţare

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custodele

G2. Implementarea de proiecte cu finanţare naţională sau internaţională.

Numărul de proiecte implementate

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custodele

G4. Dezvoltarea de colaborări pentru aplicarea măsurilor din Planul de management.

Numărul colaborărilor încheiate

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custodele, Agenţia pentru Protecţia Mediului Neamț, ONG-uri, unităţile de învăţământ

51

G5. Elaborarea planurilor de lucru anuale.

Numărul de activități incluse în planul de lucru anual

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custodele

G6. Efectuarea periodică de către custode, a unor analize a activității desfășurate.

Numărul de analize efectuate de custode pentru îmbunătățirea activității.

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custodele

G7. Organizarea de activități de prevenire și gestionare a incendiilor.

Numărul de acțiuni de prevenire și gestionare a incendiilor, desfășurate cu personalul care deservește aria protejată.

x

x

x

x

x

Inspectoratul pentru situații de urgență Petrodava a județului Neamț

G8. Revizuirea Planului de management.

Numărul grupurilor de lucru organizate pentru revizuirea Planului de management.

x

x

x

Custodele

52

CAPITOLUL 5. MONITORIZAREA ACTIVITĂȚILOR

Monitorizarea activităților din Planul de management al Rezervației Naturale Lacul Cuejdel se face pentru a se verifica dacă acestea se realizează în termenele stabilite, în vederea atingerii obiectivelor de conservare propuse.

Activitățile de monitorizare sunt prezentate în Tabelul nr. 2.

De asemenea, se urmăreşte crearea unei baze de date, în urma cuantificării rezultatelor acţiunilor implementate.

Tabelul nr. 2

Activitățile de monitorizare propuse

Evaluarea impactului activității de turism asupra zonei protejate – anual

Realizarea unor studii statistice asupra componenței vizitatorilor – anual

Asigurarea de consultări periodice, cu instituțiile publice de control

Marcarea traseele turistice – anual

Implementarea corespunzătoare a Planului Urbanistic General al comunei Gârcina și a amenajamentului silvic al Ocolului Silvic Gârcina – permanent

Evaluarea gradului de conştientizare a grupurilor ţintă, înainte şi după acţiunile de educaţie ecologică – periodic

Evaluarea activităţilor economice cu impact asupra speciilor şi habitatelor naturale precum şi asupra peisajului – când este cazul

Menţinerea unei baze de date şi a unei arhive GIS cu hărţi, planuri şi alte date esenţiale – permanent

Evaluarea calităţii apei Lacului Cuejdel – periodic

BIBLIOGRAFIE

•  Braun-Blanquet J. 1964, Phanzensozologie. Springer -Verlag. Wien-New York. 3. 120 pp.

•  Chifu T., Mititelu D., Dăscălescu D. 1987, Flora şi vegetaţia judeţului Neamţ, în Memoriile Secţiei Ştiinţifice, Academia Română Bucureşti. 10-1: 281-302.

•  Ciaglic V. Apopei V. 1970, Îngheţul pe lacurile mici de acumulare de pe râul Bistriţa în perioada decembrie 1966 – martie 1968, în Studii şi Cercetări Ştiinţifice Bacău: 25-28.

•  Ciaglic V. Ichim I. 1970, Contribuţii la studiul hidrogeologic al văii Bistriţa, în zona lacului Vaduri, în Studii şi Cercetări Ştiinţifice, Ştiinţele Naturii, Institutul Pedagogic Bacău: 111-136.

•  Ciocârlan V., 2000, Flora ilustrată a României – Pteridophyta et Spermatophyta, Editura

  Ceres, Bucureşti.

  •  Conete M. D., Mestecăneanu A., Gava R., 2006, Speciile de păsări din situl AIA

    „Lacurile de acumulare de pe Argeş“ protejate pe plan naţional şi european, Argesis.

    Studii şi Comunicări. Seria Ştiinţele Naturii, Piteşti. 14:103-114.

  •  Cozma M. Gache C., 2008, Birds winter monitoring on the lakes from the mountain

    Bistriţa river, în Natura Montenegrina Podgorica. 7-3: 375-382.

•  Cristea V., Gafta D., Pedrotti F., 2004, Fitosociologie, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 394 p.

•  Donisă I. 1968, Geomorfologia văii Bistriţei, Editura Academia Română Bucureşti. 286

  pp.

•  Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu M., Mihailescu S., Biriş A. I., 2005, Habitatele

  din România, Editura Tehnică Silvică, București.

•  Elzinga C.L.,.Salzer D.W, Willoughby J.W., Gibbs J.P., 2001, Monitoring plant and animal population, Blackwell Science, London.

•  Giurmă I., 1997, Colmatarea lacurilor de acumulare, HGA Bucureşti.

•  Grecescu D., 1898, Conspectul Florei României, Bucureşti.

•  Ivan D., Doniţă N., 1975, Metode practice pentru studiul ecologic şi geografic al vegetaţiei, Tipografia Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 250 p., Lars Svensson et al., 2006, Collins Bird Guide.

•  Mititelu D., Barabas N., Ștefan N., Mancas D., 1985, Vegetaţia văii mijlocii a Bistriţei, în Memoriile Secţiei Ştiinţifice, Seria IV, Tomul VIII -1:251–263.

•  Mititelu D., Mancaş D., Monah F., Nechita N., Mititelu C., 1986, Flora şi vegetaţia din împrejurimile Municipiului Piatra-Neamț, în Memoriile Secţiile Ştiinţifice, Seria IV, Tom IX -1:245–253.

•  Mititelu D., Monah F., Nechita N., 1992, Contribuţii la studiul florei şi vegetaţiei higro- hidrofile din Judeţul Neamţ, în Studii și cercetări, Muzeul pentru Ştiințele Naturii, Piatra- Neamţ, VI: 44 – 60.

•  Mountford O., 2011, Immersing oneself in aquatic plants, The Wildlife Trust.

•  Munteanu D. Matieş M.. 1983. Modificări induse de lacurile de acumulare în structura şi dinamica avifaunei, în Analele Banatului, Natural Sciences, Timişoara. 1: 217 – 225.

•  Munteanu D. 2000, Avifauna bazinului montan al Bistriţei Moldovenenşti, Editura Alma Mater, Cluj-Napoca. România, 250 pp.

•  Munteanu D., 2000, Metode pentru evaluarea abundenței păsărilor, SOR, Cluj.

•  Munteanu D., 2009, Păsări rare, vulnerabile şi periclitate în România, Editura Alma Mater, Cluj-Napoca.

•  Nechita N., 1995, Contribuţii la studiul florei zonei Pângăraţi, județul Neamț, în

  Naturalia, Studii și Cercetări 1: 77-83.

•  Oltean M. et al., 1994, Lista roşie a plantelor superioare din România, în Studii, sinteze,

  documentaţii de ecologie, Academia Română.

•  Rădoane M., Ciaglic V., Rădoane N. 2010, Hydropower impact on the ice jam formation on the upper Bistriţa River, Romania in Cold Regions Science and Technology, Elsevier. Germany. 60-3: 193-204.

•  Sanda V., Ollerer K., Burescu P., 2008, Fitocenozele din România. Sintaxonomie, structură, dinamică şi evoluţie, Bucureşti, Editura Ars Docendi – Universitatea din Bucureşti.

•  Sîrbu C., Oprea A., 2008, Alien plant species from Stânișoara Mountains – Eastern Carpathians – Romania, J. Plant Develop. 15 -2008: 33–45.

•  Spencer-Jones D., Wade M., 1986, Aquatic plants-a guide to recognition.

•  *** Council Directive 2009/147/EC on the conservation of wild birds.

•  http://www.birdlife.org

Anexa nr. 1 la Planul de management

Harta localizării Rezervației Naturale Lacul Cuejdel

Nr.

Relevee

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Speciile

Denumirea comună

Abundenţa-dominanţa

1.

Abies alba

brad

+

+

2

Actea spicata

orbalt

+

3.

Aegopodium podagraria

piciorul caprei

+

+

4.

Alliaria petiolata

usturoită

+

5.

Allium ursinum

leurdă

+

4

+

6.

Angelica sylvestris

angelică

+

7.

Anemone nemorosa

foarea Paștilor

+

+

+

+

8.

Anemone ranunculoides

pastită

+

+

+

9.

Caltha palustris

calcea calului

+

+

+

10.

Cardamine sp.

+

+

11.

Carex sp.

3

12.

Carex praecox

rogoz

+

13.

Chrysosplenium alternifolium

splină

3

2

14.

Corydalis solida

brebenel

+

15.

Cruciata glabra

+

16

Dactyloriza sambucina

bozior

+

17.

Daphne mezereum

tulichină

+

18.

Dentaria glandulosa

breabăn

1

+

2

1

19.

Dentaria bulbifera

coltișor

+

+

1

1

2

20.

Dryopteris filix-mas

ferigă

+

+

+

21.

Euphorbia amygdaloides

laptele cucului

+

+

22.

Fagus sylvatica

fag

+

+

1

Anexa nr. 2 la Planul de management Participarea speciilor – abundenţa-dominanţa în releveele efectuate

Nr.

Relevee

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Speciile

Denumirea comună

Abundenţa-dominanţa

23.

Fragaria vesca

frăguțe

+

24.

Gagea lutea

laptele păsării

+

25.

Galanthus nivalis

ghiocel

+

26.

Galium odoratum

+

+

1

27.

Galium aparine

lipicioasă

+

28.

Geranium robertianum

năpraznică

+

29.

Geum urbanum

+

30.

Glechoma hirsuta

silnic

+

+

31.

Hepatica nobilis

trei rai

+

32.

Hepatica transsilvanica

crucea voinicului

+

33.

Isopyrum thalictriodes

găinuși

+

+

2

+

34.

Lathrea squamaria

muma pădurii

+

35.

Lemna sp.

lintița

+

36.

Lunaria rediviva

lopatea

+

37.

Lysimachia nummularia

gălbajoară, drete

+

38.

Mercurialis perennis

brei

+

+

+

+

39.

Oxalis acetosella

măcrișul iepurelui

+

1

40.

Paris quadrifolia

dalac

+

+

41.

Petasites albus

captalan

+

42.

Petasites hybridus

captalan

+

43.

Primula veris

ciuboțica cucului

+

+

44.

Pulmonaria sp.

mierea ursului

+

45.

Pulmonaria rubra

mierea ursului

+

Nr.

Relevee

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Speciile

Denumirea comună

Abundenţa-dominanţa

46.

Ranunculus acris

piciorul cocoșului

+

+

47.

Ranunculus cassubicus

+

48.

Ranunculus ficaria

unțișor

+

+

+

49

Ribes uva-crispa

+

50.

Rumex sp.

+

51.

Rubus caesius

mur

+

+

52.

Salvia glutinosa

cinstet

+

53.

Scilla bifolia

viorea

+

54.

Stellaria sp.

+

55.

Symphytum cordatum

brustur negru

1

+

56.

Taraxacum officinale?

păpădie

+

+

57.

Trollius europaeus

bulbuci

+

58.

Tussilago farfara

podbal

+

59.

Urtica dioica

urzică

+

+

60.

Viola sp.

+

+

Anexa nr. 3 la Planul de management

Harta pedologică

Anexa nr. 4 la Planul de management

Harta geologică

Anexa nr. 5 la Planul de management

Harta expoziției versanților

Anexa nr. 6 la Planul de management

Harta hidrografică

Anexa nr. 7 la Planul de management

Lista algelor planctonice determinate în pârâul şi Lacul Cuejdel

GRUPA SISTEMATICĂ	Specia	Staţia
		Intrare lac	Coadă	Centru	Baraj	Ieşire lac
CYANOPHYTA	Microcystis pulverea Oscillatoria sp. Spirulina laxissima	+ +			+
CHRYSOPHYTA	Chromulina sp. Chrysococcus rufescens Ochromonas sp. Kephyryon ovum Mallomonas sp.	+	+ +	+ + +		+
BACILLARIOPHYTA	Cyclotella comta					+
	Cyclotella		+	+	+	+
	ocellata	+
	Diatoma	+	+
	elongatum	+	+	+	+
	Achnanthes	+
	affinis					+
	Achnanthes			+
	minutissima		+
	Achnanthes sp.	+
	Navicula			+
	cryptocephala	+
	Navicula sp.	+	+
	Cymbella	+	+
	microcephala		+
	Cymbella tumida
	Cymbella sp.

GRUPA SISTEMATICĂ	Specia	Staţia
		Intrare lac	Coadă	Centru	Baraj	Ieşire lac
	Gomphonema olivaceum Nitzschia palea Nitzschia sp. Surirella ovata
PYRROPHYTA	Chroomonas		+	+	+
	acuta		+	+
	Chroomonas			+	+
	nordstedtii		+
	Chroomonas		+
	minima					+
	Chroomonas sp.					+
	Rhodomonas					+
	pusilla		+		+
	Cryptomonas			+
	ovata				+
	Cryptomonas
	marssonii
	Cryptomonas sp.
	Gymnodinium
	sp.
	Peridinium
	cinctum
	Glenodinium sp
	Chlamydomonas					+
CHLOROPHYTA	sp.		+
	Pandorina				+
	morum			+	+	+
	Chodatella sp.				+

GRUPA SISTEMATICĂ	Specia	Staţia
		Intrare lac	Coadă	Centru	Baraj	Ieşire lac
	Chlorella vulgaris Ankistrodesmus bibraianum Keratococcus sp. Scenedesmus acutus Scenedesmus sp.	+ +	+ +
EUGLENOPHYTA	Trachelomonas volvocina		+	+		+

Ord. Odonata Subord. Anisoptera Fam. Libellulidae Libelula depressa Libelula quadrimaculata Sympetrum sanguineum Fam. Aeschnidae Aeschma grandis Anax imperator Subord. Zygoptera Fam. Agrionidae Agrion virgo Agrion splendens Fam. Coenagrioidae Lestes virens Ord. Coleoptera Fam. Carabidae Carabus violaceus Carabus cancellatus Carabus glabratus Fam. Cantharidae Cantharis fusca Cantharis livida Fam. Elateridae Lacon murinus Corymbites purpureus Podo. Fam. Coccinelidae Coccinella 7 punctata Coccinella 5 punctata Coccinella bipunctata Fam. Scarabeidae Scarabeus affinis

Ord. Orthoptera. Subord. Tettigonioidea Fam. Tettigoniidae Tettigonia viridisima Fam. Decticidae Decticus verrucivorus Subord. Acridoidea Fam. Acrididae Dociostaurus maroccanus Ord. Heteroptera- Subord. Gimnocerata Fam. Scutelleridae Eurigaster maurus Grophosoma lineatum Fam. Pentatomidae Euryderma ornata Carpocoris baccarum Fam. Coreidae Syromastes marginatus Fam. Gerridae Gerris lacustris Gerris paludum Ord. Lepidoptera Fam. Pieridae Colias croceus Gonopteryx rhamni Fam. Nymphalidae Apatura iris Vanessa atalantha Vanessa cardui Inachis io Fam. Nymphalidae

Ord. Hymenoptera Subord. Symphyta Fa. Siricidae Sirex gigas Xeris spectrum Fam. Tenthredinidae Genul Dolerus Dolerus aecipes Dolerus liogaster Dolerus nitens Dolerus asper Genul Tenthredopsis Tenthredopsis litterata Tenthredopsis nassata Tenthredopsis friesei Genul Tenthredo Tenthredo zonula Tenthredo schrophulariae Tenthredo zona Tenthredo vespa Tenthredo marginella Tenthredo colon Tenthredo mesomelas Genul Rhogogaster Rhogogaster viridis Rhogogaster chlorosoma Genul Macrophya Macrophya punctum- album Macrophya quadrimaculata Macrophya albicincta

Anexa nr. 8 la Planul de management Speciile de nevertebrate

Sisyphus schaefferi	Fabriciana adippe	Macrophya rustica
Melolontha melolontha	Fabriciana niobe	Genul Athalia
Oxythirea funesta	Argynis paphia	Athalia bicolor
Cetonia aurata	Pandoriana pandora	Athalia circularis
Fam. Cerambycidae	Fam. Satyridae	Athalia cordata
Aromia moschata	Melanargia galathaea scolis	Genul Allantus
Plagionotus arcuatus	Maniola juritina	Allantus calceatus
Strangalia septempunctata	Aphanthopus hyperanthus	Genul Nematus
Strangalia bifasciata	Dipterele	Nematus capreae
Leptura rubra	Familiile: Tachinidae,	Nematus pavidus
Leptura livida	Syrphidae, Calliporidae,	Nematus salicis
Fam. Chrysomelidae	Tabanidae, Asilidae,	Subord. Apocrita cu specii
Chrysomela fastuosa	Bombyllidae.	din familiile: Braconidae,
Chrysomela coerulea		Ihneumonidae, Cynipidae,
Chrysomela polita		Vespidae, Apidae,
Melasoma populi		Megachilidae
Fam. Ipidae
Polygraphus polygraphus
Ips typographus

Anexa nr. 9 la Planul de management

Speciile de amfibieni și reptile

Specie	Abundența estimată	Starea de conservare
Salamandra salamandra	abundent	bună
Triturus cristatus	rar	bună
Lissotriton vulgaris	rar	bună
Lissotriton montandoni	abundent	bună
Ichthyosaura alpestris	abundent	bună
Bombina variegata	abundent	bună
Rana temporaria	abundent	bună
Pelophylax ridibundus	rar	bună
Lacerta agilis	abundent	bună
Zootoca vivipara	abundent	bună
Natrix natrix	rar	bună

Anexa nr. 10 la Planul de management

Hărțile de distribuție ale speciilor de amfibieni

..

,o:,

' C,

Re ervaţia Naturală Lacul Cuejclel

Lacuri

Arealul de distribuţie al speciei lchthyosaura alpestris

51115(111 S921)00 :5925[!□ snooo 593SDIJ 511411(10 5114500

59.2000 5!112500 593000 5935QO 51M500

l=i Re2:ervaţia Naturală Lacul Cuejdel

Lacuri

Arealul de distribuţie al speciei Lissotriton montandoni

–

– t

• • -. .

51115llll 592DOO 5Bl000 5'1MllC0 51J45il!O

g

i

"'

C] Re ervaţia Naturală lacul Cuejdel

Lacuri

I Area!ul de distribuţie al speciei Lissotriton vul,garis

;

591'!i0II 5921)00 S!JlDOO 59:JSDIJ 5111401!1

□

Legendă

Re:z,ervaţia Naturală Lacul Cuejdel

1111 Lacuri

Arealul de distribuţie al specfei Pelophylax r.idibundus

511151111 592000 5S·25□1il 5Bl000 51141100 SIJ45i00

8

i

"'

ezervaţia Naturală Lacul Cuejdel Lacuri

Arealul de distribuţie a1I speciei Rana temporaria

8

i

"'

D Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel La,curi

Arealul de distribuţie al speciei Tiriturus cristatus

5915110 5192000, S9UDO

I

594QDO 519454](1, 59501)0

o

..C..,.,

D Rezervaţila Naturala Lacul Cuejdel Lacuri

I Are.alul de distribuţie al speciei Sa.lamandr.a salamandr

:;

5!14!1□□ 51M-5CIO

Anexa nr. 11 la Planul de management

Hărțile de distribuție ale speciilor de reptile

Anexa nr. 12 la Planul de management

Lista speciilor de păsări din zona Lacului Cuejdel

Nr. crt.	Specia	Denumire populară	Familia	Categoria fenologică
1.	Accipiter nisus	uliu păsărar	Accipitridae	specie sedentară, oaspete de iarnă
2.	Anas platyrhynchos	raţa mare	Anatidae	migrator parţial, oaspete de iarnă
3.	Bonasa bonasia	ieruncă	Tetraonide	specie sedentară
4.	Buteo buteo	şorecar comun	Accipitridae	migrator parţial
5.	Carduelis carduelis	sticlete	Fringillide	specie sedentară, oaspete de iarnă
6.	Certhia familiaris	cojoaică de pădure	Certhiide	specie sedentară
7.	Coccothraustes coccothraustes	botgros	Fringillide	specie sedentară
8.	Columba palumbus	porumbel gulerat	Columbide	oaspete de vară, rar iarna
9.	Corvus corax	corb	Corvide	specie sedentară
10.	Cuculus canorus	cuc	Cuculide	oaspete de vară
11.	Delichon urbica	lăstun de casă	Hirundinide	oaspete de vară
12.	Dendrocopos major	ciocănitoare pestriţă mare	Picide	specie sedentară
13.	Dendrocopos syriacus	ciocănitoare de grădini	Picide	specie sedentară
14.	Erithacus rubecula	măcăleandru	Turdide	oaspete de vară, rar iarna
15.	Fringilla coelebs	cinteza	Fringillide	migrator parţial
16.	Garrulus glandarius	gaiţă	Corvide	specie sedentară
17.	Loxia curvirostra	forfecuţă	Fringillide	specie sedentară
18	Motacilla alba	codobatură albă	Motacillide	oaspete de vară
19.	Motacilla cinerea	codobatură de munte	Motacillide	oaspete de vară, rar iarna

Nr. crt.	Specia	Denumire populară	Familia	Categoria fenologică
20.	Nucifraga caryocatactes	alunar	Corvide	specie sedentară
21.	Parus ater	piţigoi de brădet	Paride	specie sedentară
22.	Parus caeruleus	piţigoi albastru	Paride	specie sedentară
23.	Parus major	piţigoi mare	Paride	specie sedentară
24.	Parus montanus	piţigoi de munte	Paride	specie sedentară
25.	Parus palustris	piţigoi sur	Paride	specie sedentară
26.	Phoenicurus ochoruros	codroş de munte	Turdide	oaspete de vară
27.	Phylloscopus collybita	pitulice mică	Turdide	oaspete de vară
28.	Phylloscopus trochilus	pitulice fluierătoare	Turdide	specie de pasaj, oaspete de vară
29.	Pyrrhula pyrrhula	mugurar	Fringillide	specie sedentară
30.	Regulus regulus	auşel cu cap galben	Turdide	migrator parţial, oaspete de iarnă
31.	Saxicola rubetra	mărăcinar mare	Turdide	oaspete de vară
32.	Sitta europea	ţiclean	Sittide	specie sedentară
33.	Sylvia atricapilla	silvie cu cap negru	Sylvide	oaspete de vară
34.	Troglodytes troglodytes	ochiuboului	Troglodytide	oaspete de vară, rar iarna
35.	Turdus merula	mierla	Turdide	migrator parţial
36.	Turdus philomelos	sturz cântător	Turdide	oaspete de vară
37.	Upupa epops	pupăza	Upupide	oaspete de vară

Anexa nr. 13 la Planul de management Observațiile făcute asupra speciilor de păsări și habitatelor lor

Nr. crt.	Specia	Observații septembrie 2010	Observații martie 2011	Observații aprilie 2011	Observații mai 2011	Răspândire
1.	Accipiter nisus		x			în zbor, lângă lac
2.	Anas platyrhynchos			x		Pe apă
3.	Bonasa bonasia			x		În pădure lângă lac
4.	Buteo buteo	x	x	x	x	Lângă lac, deasupra pădurii
5.	Carduelis carduelis	x	x			Tufăriș lângă lac
6.	Certhia familiaris	x				În pădure lângă lac
7.	Coccothraustes coccothraustes	x	x	x		În pădure lângă lac
8.	Columba palumbus				x	În pădure lângă lac
9.	Corvus corax	x		x	x	Deasupra pădurii, în zbor
10.	Cuculus canorus				x	În pădure lângă lac
11.	Delichon urbica	x				Pășune, lângă stână
12.	Dendrocopos major	x	x		x	În pădure lângă lac

Nr. crt.	Specia	Observații septembrie 2010	Observații martie 2011	Observații aprilie 2011	Observații mai 2011	Răspândire
13.	Dendrocopos syriacus	x				În pădure, aproape de lizieră
14.	Erithacus rubecula	x	x	x	x	în subarboretul de la lizieră, În pădure lângă lac
15.	Fringilla coelebs	x	x	x	x	Abundent lizieră și pădure
16.	Garrulus glandarius	x	x	x		La lizieră
17	Loxia curvirostra	x				Deasupra pădurii, în zbor
18	Motacilla alba	x		x		Pe lac, în arborii uscați și pe mal
19	Motacilla cinerea	x		x	x	Pe curs de apă, aproape de sat și in coada lacului
20	Nucifraga caryocatactes	x			x	În pădure și la lizieră
21	Parus ater	x				În arborii izolți de pe malul lacului

Nr. crt.	Specia	Observații septembrie 2010	Observații martie 2011	Observații aprilie 2011	Observații mai 2011	Răspândire
22	Parus caeruleus	x	x			Abundent în pădure și la lizieră
23	Parus major	x	x	x	x	Abundent în pădure și la lizieră
24	Parus montanus				x	La lizieră
25	Parus palustris	x				În pădure
26	Phoenicurus ochoruros	x				În pășune și la liziera pădurii
27	Phylloscopus collybita			x	x	La lizieră
28.	Phylloscopus trochilus	x				La lizieră, pe malul lacului, în stufăriș
29.	Pyrrhula pyrrhula	x				La lizieră
30.	Regulus regulus	x	x			În tufărișul de pe malul lacului
31.	Saxicola rubetra	x				În arborii izolați de pe malul lacului
32.	Sitta europea	x	x		x	În pădure
33.	Sylvia atricapilla				x	În pădure

Nr. crt.	Specia	Observații septembrie 2010	Observații martie 2011	Observații aprilie 2011	Observații mai 2011	Răspândire
34.	Troglodytes troglodytes	x	x	x		La lizieră, în subarboret
35.	Turdus merula	x	x	x	x	În pădure, în subarboret
36.	Turdus philomelos	x				În pădure, în subarboret
37.	Upupa epops			x		În pădure

Nr. crt.	Specia	Directiva nr. 2009/147/ CEE a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice	Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare	Lista roșie națională
1.	Accipiter nisus	–	–	–
2.	Anas platyrhynchos	Anexa III/1	Anexa 5C, 5D	–
3.	Bonasa bonasia	Anexa I, II/2	Anexa 5C	–
4.	Buteo buteo	–	–	–
5.	Carduelis carduelis	–	Anexa 4B	–
6.	Certhia familiaris	–	–	–
7.	Coccothraustes coccothraustes	–	–	–
8.	Columba palumbus	Anexa II/1, III/1	Anexa 5C, 5D
9.	Corvus corax	–	Anexa 4B	periclitată
10.	Cuculus canorus	–	–	–
11.	Delichon urbica	–	–	–
12.	Dendrocopos major	–	–	–
13.	Dendrocopos syriacus	Anexa I	Anexa 3	–

Anexa nr. 14 la Planul de management Statutul conservativ al speciilor din zona Lacului Cuejdel

Nr. crt.	Specia	Directiva nr. 2009/147/ CEE a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice	Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare	Lista roșie națională
14.	Erithacus rubecula	–	Anexa 4B	–
15.	Fringilla coelebs	–	–	–
16.	Garrulus glandarius	Anexa II/2	Anexa 5C	–
17.	Loxia curvirostra	–	–	–
18.	Motacilla alba	–	Anexa 4B	–
19.	Motacilla cinerea	–	Anexa 4B	–
20.	Nucifraga caryocatactes	–	–	–
21.	Parus ater	–	–	–
22.	Parus caeruleus	–	–	–
23.	Parus major	–	–	–
24.	Parus montanus	–	–	–
25.	Parus palustris	–	–	–
26.	Phoenicurus ochoruros	–	Anexa 4B	–
27.	Phylloscopus collybita	–	Anexa 4B	–
28.	Phylloscopus trochilus	–	Anexa 4B	–

Nr. crt.	Specia	Directiva nr. 2009/147/ CEE a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice	Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare	Lista roșie națională
29.	Pyrrhula pyrrhula	–	–	–
30.	Regulus regulus	–	Anexa 4B	–
31.	Saxicola rubetra	–	–	–
32.	Sitta europea	–	–	–
33.	Sylvia atricapilla	–	–	–
34.	Troglodytes troglodytes	–	–	–
35.	Turdus merula	–	–	–
36.	Turdus philomelos	–	Anexa 5C	–
37.	Upupa epops	–	Anexa 4B	vulnerabilă

Anexa nr. 15 la Planul de management

Hărțile de distribuție ale speciilor de păsări

8

i

"'

o

C,

."..'.

:i;;

ă.

ezervaţia Naturală Lacul Cuejdel Lacuri

Arealul! de distribuţie al speciei Anas platyrhynchos

0.275

55141:1□□ 5945'4)1],

8

i

"'

o

C,

."..'.

:i;;

zervaţi,a Naturallă.Lacul Cuejdel

.acun

Arealul de diistriibuţie al speciei Bonas bonasia

8

i

"'

o

C,

."..'.

:i;;

.Leg,endă

D Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel

11111 Lacuri

Arealul de distribuţie al speciei Bute.o bute

8

i

"'

o

C,

."..'.

:i;;

e. ervaţia Naturailă Laciul Cuejdel Lacur1i

Arealul de distribuţie al spedei Carduelis carduelis

8

i

"'

o

C,

."..'.

:i;;

D Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel Lacuri

Arealu,, de distribuţie al speciei Certhia familiaris

8

i

"'

o

C,

."..'.

:i;;

ă

ezervatia Naturală Lacul Guejdel Lacuri

Arealul de distribuţie al speciei Coccothraustes coccothraustes

8

i

"'

o

C,

."..'.

:i;;

–ă

_e ervaţia Naturală Lacul Cueide'l lacur1i

Arealul de distribuţie al speciei Columba palumbus

0.215

55141:1□□ 5945'4)1],

8

i

"'

o

C,

."..'.

:i;;

'e.zervaţia Naturallă Lacul Cuejdel Lacuri

Arealul de dtstribuţie al speciei Co:rvus corax

8

i

"'

o

C,

."..'.

:i;;

Legendă

D Re, erv.aţia Natura1tă Lacul Cuejdel

„Lacuri

Arealul de di,stnibuţie al speciei Cuculus canorns

8

i

"'

o

C,

."..'.

:i;;

,_ i

ezervaţia Naturală Lacul Cuejdel

a,curi

Arealul de distribuţie .al speciei Delichon urbica

8

i

"'

o

C,

."..'.

:i;;

„

Legendă

D Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel Lacuri

Arealul de distribuţie al speciei o,endrocopos major

0.215

55141:1□□ 5945'4)1],

8

i

"'

o

C,

."..'.

:i;;

Legendă

D Rezervaţia Naturală La,cul Cuejdel

1111 Lacuri

Arealul de distribuţie al speciei Dendrocopos syriacus

0.215 0.55

55141:1□□ 5851l1DD

8

i

"'

C,

o

."…'

:i;;

dă

· ezervaţia Naturală Lacul Cllejdel Lacuri

Ar,ealul de distribuţie a1I speciei Erithacus rubecula

8

i

"'

o

C,

."..'.

:i;;

„

D Rezervaţia Naiurală La,cul Cuejdel Lacuri

Arealul de distribuţie al speciei Fringilla co,elebs

8

i

"'

o

C,

."..'.

:i;;

e2ervaţia Naturală Lacul Cuejdel Lacuri

Arealul de distnbuţiie al speciei Garrulus glandarius

8

i

"'

o

C,

."..'.

:i;;

ezervaţia Naturală La.cui C1Jejdel

acuri

Arealul!de distribuţie al speciei Loxia curvirostra

8

i

"'

o

C,

."..'.

:i;;

·Legendă

D Rezervaţia Naturală Lacul Guejdel

1111 Lacuri

Arealul de distribuţie al sp,eciei Motacilla alba

8

i

"'

o

C,

."..'.

:i;;

„

Legendă

I IRezervaţia Naturală Lacul Cuejdel Lacuri

Arealul de distribuţie .a1I speciei.Mo,tacilla cinerea

8

i

"'

o

C,

."..'.

:i;;

Legendă

D Re, erv.aţia Natura1tă Lacul Cuejdel

„Lacuri

Arealul de di,stnibuţie al speciei Nucifrag,a caryocatactes

.275 0

0 .55

55141:1□□ 5945'4)1],

8

i

"'

Legendă

10 Rezervaţia Naturala Lacul Cuejdel

1111 Lacuri

Ar,ealul de distribuţi,e al speciei Parus ater

8

i

"'

Legendă

10 Rezervaţia Naturala Lacul Cuejdel

1111 Lacuri

Ar,ealul de distribuţi,e al speciei Parus caeruleus

8

i

"'

ă

:eze.rvaţia Naturală Lacul Cuejdel

acuri

realul de distribuie al s edei Par,us ma'1

8

i

"'

I IRe.zervaţta Naturală Lacul Cuejde Lacuri

Arealul de distribu1ie al speciei Parus montanus

8

i

"'

ă

ezervaţia Naturală Lacul Cuejdel Lacuri

Arealul de distributie al specier Parus paliustris

8

i

"'

Le,gendă

D 1Re.zervaţ1a NaturaM!i Lacul CueJde

1111 Lacuri

Arealul de distribuţie al speciei Phoenicu:rus ochoriuros

.275 0

0 .55

551.tl:l□□ o,

8

i

"'

,ă

ezervaţîa Naturală Lacul Cuejdel acuri

ealul de distributie al s •eciei Ph lloscopL1s collylbit

0.275 0.55

551.tl:l□□ o,

8

i

"'

ă

,ezervaţia.Naturală Lacul Cuejdel acuri

rea1u:1de distributie al s ·eciei Ph lloscopus trochilu

0.275 0.55

551.tl:l□□ o,

8

i

"'

ă

ezerva:ţia Naturală Lacul Cuejdel

acuri

Areal!ul de distribuţie al speciei Picus canus

8

i

"'

,lă

ezervaţi.a Naturala Lacul Cuejdel

acuri

ealul de distribu ie al s .eci,ei P rrhula rrh:

8

i

"'

D Rezervaţia Natura:1,ă Lacul Cue]del‘

Lacur

Arealul de distribuţie al speciei Regulus regulus

8

i

"'

D Rezervaţia Naturală Lacull1Cuejdel Lacuri

Arealu] de distribuţie al speciei Saxicola rubetra

8

i

"'

Legendă

D Rezervaţia Naturala Lacul Cuejdel

1111 Laic.uri

Arealul de distribuţie al speciei sy·lvia atricapilla

8

i

"'

ezervaţia Naturală Lacul.Cuejdel Lacuri

Arealul de distribuţie al speciei Troglodytes troglodytes

0.275 0.55

551.tl:l□□ o,

8

i

"'

ă

ezervaţia Naturală Lacul Cuejdel Lacuri

Areallll de distribuţie ,al speciei Turd.us merula

8

i

"'

dă

– ezervaţ.ia.Naturală Lacul Cuejdel

acuri

realul de distribuie al s edei Turd’us ·hifomelo.

8

i

"'

Leg,endă

D R,ezervatia Naturală Lacul Cuejdel

Lacuri

Arealul de distribuţie al speciei Upup.a epop;s

Anexa nr. 16 la Planul de management

Harta distribuției habitatelor naturale

Anexa nr. 17 la Planul de management Harta declivității reliefului

Anexa nr. 18 la Planul de management

Harta hipsometrică

Anexa nr. 19 la Planul de management Harta infrastructurii de transport