PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023

Notă …

Aprobat prin ORDINUL nr. 1.681 din 14 iunie 2023, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 568 din 23 iunie 2023. +
CUPRINSINFORMAȚII GENERALE1.1.Procesul de elaborare a Planului de management … 1.3.Bazele legale … 1.3.2.Dreptul de folosință și administrare a terenurilor … 1.3.4.Acoperirea cu hărți și aerofotoplanuri … 1.3.6.Zonarea internă a Parcului Național Călimani … … … 2.2.1.b. ReliefClima … 2.3.Pedologie … … 3.Flora și vegetația … 3.2.Fauna … 3.4.INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE4.1.Factorii interesați … 4.3.Obiective turistice … 4.5.ACTIVITĂȚI CU POTENȚIAL IMPACT ASUPRA ARIILOR NATURALE PROTEJATE SPECIILOR ȘI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV5.1.Evaluarea pentru mediul fizic … 5.1.2.Evaluarea pentru utilizarea terenurilor și a resurselor naturale … … 5.2.Evaluarea aspectelor legate de comunitățile umane din jurul parcului … 5.4.Evaluarea potențialului turistic și de recreere … 5.6.SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT … 7.Măsuri de management pentru speciile de mamifere, altele decât lilieciiMăsuri de management pentru speciile de peștiMăsuri de management pentru speciile de planteMăsuri de management pentru speciile de păsăriMăsuri de management pentru habitatele de pajiști și tufărișuriPLANUL DE ACTIVITĂȚI ȘI ESTIMAREA RESURSELORManagementul biodiversității și peisajului – ASusținerea comunităților, patrimoniului cultural și a economiei locale – CAdministrarea și managementul efectiv al parcului – EPLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE … Anexa nr. 1 la Planul de management – Regulamentul Parcului Național CălimaniCapitolul I. Dispoziții generaleCapitolul III. SancțiuniAnexa nr. 3 la Planul de management – Zonarea internă a Parcului Național CălimaniAnexa nr. 5 la Planul de management – Harta regimului de administrare a terenurilorAnexa nr. 7 la Planul de management – Primul rând de parceleAnexa nr. 9 la Planul de management – Distribuția siturilor Natura 2000 pe suprafața parcului1.Descrierea sintetică a Planului de managementPlanul de management vizează Parcul Național Călimani, situl de importanță comunitară ROSCI0019 Călimani-Gurghiu (partea care se suprapune cu Parcul Național Călimani), aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0133 Munții Călimani, situl de importanță comunitară ROSCI0051 Cușma (partea care se suprapune cu Parcul Național Călimani) Rezervația Științifică 2.730 Jnepenișul cu Pinus cembra și rezervațiile naturale 2.710 Rezervația Naturală 12 Apostoli și 2.480 Rezervația Naturală Lacul Iezer.Planul va sta la baza activității Administrației Parcului Național Călimani și se constituie ca document de referință pentru planificarea tuturor activităților pe termen scurt și mediu, pentru toți deținătorii/administratorii de terenuri și pentru toți cei care desfășoară activități pe teritoriul ariilor naturale protejate vizate.Planul de management sintetizează informația existentă la data întocmirii acestuia, stabilește obiectivele de management și planifică acțiunile pentru îndeplinirea acestora.Regulamentul ariilor naturale protejate vizate este prezentat în Anexa nr. 1 la Planul de management.De asemenea, grupuri și organizații interesate constituite la nivel regional sau național, au desfășurat activități ce aveau ca scop cunoașterea patrimoniului natural și ocrotirea lui pe raza parcului.Prin exploatarea de suprafață a fost decopertat vârful Negoiu Românesc, a fost distrus complexul vulcanocarstic Peșterile Luanei și au fost afectate structura și funcționalitatea ecosistemelor forestiere, acvatice și praticole.După anul 1990, condițiile socio-economice și retrocedarea unor terenuri forestiere au determinat o schimbare de atitudine a deținătorilor/utilizatorilor de terenuri, presiunea asupra resurselor naturale crescând în mod semnificativ.Pentru elaborarea Planului de management a fost necesară desfășurarea unui proces participativ cu toți factorii interesați din zona parcului și mai ales, cu reprezentanții comunităților locale.Procesul de elaborare a Planului de managementElaborarea Planului de management s-a făcut în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare.Prima versiune a Planului de management a fost elaborată de echipa Administrației Parcului Național Călimani, cu implicarea tuturor factorilor interesați. Implicarea celor care sunt afectați sau pot influența acest plan și respectiv realizarea obiectivelor Parcului Național Călimani, s-a asigurat prin:a.analiza observațiilor factorilor interesați înainte de a solicita aprobarea Planului de management conform prevederilor legale. … Versiunea actuală revizuită a planului a fost realizată în cadrul Proiectului POS Mediu – "îmbunătățirea stării de conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară din Parcul Național Călimani" – Cod SMIS CSNR 36094 implementat de Asociația Tășuleasa Social și cu includerea informațiilor relevante obținute prin implementarea proiectului POS Mediu "Îmbunătățirea statutului de conservare a speciei Tetrao tetrix – cocoșul de mesteacăn -, în Parcul Național Călimani, cod SMIS – CSNR 1265.Perioada de valabilitate a Planului de management este de 10 ani de la aprobarea acestuia, cu posibilitatea revizuirii în funcție de necesități. … 1.3.Peste Parcul Național Călimani se suprapune cu o suprafață de 24.301 ha, situl de importanță comunitară R0SCI0019 Călimani-Gurghiu, declarat prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007, privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, având ca scop protecția și menținerea stării favorabile de conservare a unor specii și habitate de interes european.Situl ROSCI0051 Cușma, declarat prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, se suprapune parțial peste Parcul Național Călimani, în partea vestică a acestuia, pe o suprafață de 255 ha.Rezervația Științifică 2.730 Jnepenișul cu Pinus cembra, cu o suprafață de 384,2 ha, a fost desemnată prin Decizia nr. 433/1971 a Comitetului Executiv al Consiliului Județean Suceava, menționată în Legea nr. 9/1973 privind protecția mediului înconjurător și ulterior și menționată în Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate.Mărimea rezervației științifice este determinată de arealul necesar pentru asigurarea integrității zonei protejate. Managementul rezervației științifice asigură un regim strict de protecție prin care habitatele sunt păstrate într-o stare pe cât posibil neperturbată.Rezervația științifică corespunde categoriei I a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii – "Rezervație Naturală Strictă: arie protejată, administrată în principal în scopuri științifice".Rezervația naturală 2.480 Rezervația Naturală Lacul Iezer, cu o suprafață de 322 ha, este un lac de baraj natural alimentat de pârâul Puturosu și înconjurat de tufărișuri de jneapăn, ienupăr pitic și smîrdar.Bazele legaleInteresul pentru conservarea valorilor patrimoniului natural din Munții Călimani s-a concretizat pentru prima dată prin Decizia nr. 433/1971 a Comitetului Executiv al Consiliului Județean Suceava, pentru 2.710 Rezervația Naturală 12 Apostoli și Rezervația Științifică 2.730 Jnepenișul cu Pinus cembra.Ca urmare a prospecțiunilor miniere din zona Călimanului, s-a descoperit un fenomen descris pentru prima dată în România și anume vulcanocarstul. Centrul de greutate al acestei descoperiri a fost sistemul de grote care au alcătuit Peșterile Luanei, declarate prin Decizia Comitetului Executiv al Consiliului Județean Suceava nr. 492/1973, monument al naturii.Comisia Monumentelor Naturii a fost de acord cu sistemul propus și, în conformitate cu Legea nr. 9/1973 a comandat studiile de constituire necesare. Institutul de Cercetări Biologice Cluj a susținut în 1975, pe baza unui studiu de fundamentare, înființarea Parcului Național Călimani, în completarea celor 12 parcuri propuse inițial, pentru contracararea intervențiilor umane de agresivitate maximă, în scopul exploatării sulfului.Prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a-III-a Zone Protejate, a început să se concretizeze demersul de înființare a Parcului Național Călimani, fiind recunoscut cu o suprafață de 24.041 ha.Legislația națională și internațională● Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 cu modificările și completările ulterioare;● Legea nr. 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic, cu modificările și completările ulterioare;● Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare;● Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a-III-a Zone Protejate;● Ordonanța de urgență nr. 34 din 23 aprilie 2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările și completările ulterioare;● Hotărârea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora;● Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrată a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 2387/2011;● Hotărârea de Guvern nr. 229/2009 privind reorganizarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva și aprobarea regulamentului de organizare și funcționare, cu modificările și completările ulterioare;● Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, cu modificările și completările ulterioare;● Ordinul ministrului mediului nr. 1530/2017 privind aprobarea componenței Consiliului Consultativ de Administrare al Parcului Național Călimani și a Regulamentului de organizare și funcționare al acestuia;● Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice;● Hotărârea de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe;În baza Contractului nr. 5215/116/08.10.2014 dintre Ministerul Mediului și Regia Națională a Pădurilor – ROMSILVA, respectiv Actul adițional nr. 2 la Contractul nr. 5215/116/08.10.2014 dintre Regia Națională a Pădurilor – ROMSILVA și Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate și în baza Contractului de administrare nr. 135/1540 din 19 noiembrie 2014, încheiat între Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și Administrația Parcului Național Călimani R.A., administrarea Parcului Național Călimani împreună cu R0SCI0019 Călimani-Gurghiu – partea care se suprapune cu Parcul Național Călimani, R0SCI0051 Cușma – partea care se suprapune cu Parcul Național Călimani, R0SPA0133 Munții Călimani și ariile protejate de interes național: 2.480 Rezervația Lacul Iezer, 2.730 Jnepenișul cu Pinus cembra, 2.710 Rezervația 12 Apostoli, este atribuită către structura de administrare special constituită Administrația Parcului Național Călimani R.A..Localizarea ariilor protejate vizate de Planul de managementParcul Național Călimani se întinde parțial peste masivul Călimani din Carpații Orientali, între 47°1'49.17'' – 47° 14'51.70'' latitudine nordică și 25°0'19.92'' – 25°19'47.11'' longitudine estică.Accesul este posibil din orașele Vatra Dornei și Toplița, și comunele: Șaru Dornei, Panaci, Bilbor, Stânceni, Lunca Bradului, Răstolița, Colibița, Piatra Fântânele, Poiana Stampei- sat Dornișoara și Dorna Candrenilor – sat Poiana Negrii.Dreptul de folosință și administrare a terenurilorProprietarii de terenuri din Parcul Național Călimani sunt prezentați în tabelul nr. 1.Administratorii de terenuri din Parcul Național Călimani sunt menționați în tabelul nr. 2%HaPentru pajiștile din golul alpin există prevederi de gospodărire în Amenajamentele pastorale. Consiliile locale au obligația să elaboreze amenajamentul pastoral, valabil pentru toate pajiștile aflate pe unitatea administrativ-teritorială în cauză, potrivit prevederilor art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările și completările ulterioare. În situația în care proprietarii de pajiști nu dețin amenajamente pastorale, aceștia au obligația conform Hotărârii Guvernului nr. 1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, să solicite la primăria pe teritoriul căreia este amplasată suprafața de teren, eliberarea unui extras de pe amenajamentul pastoral. … 1.3.4.Potrivit anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 230 din 2003, numărul personalului Administrației Parcului Național Călimani R.A este stabilit la 15 persoane.Administrația este dotată cu autovehicule, echipament de birou și tehnologie informațională, inclusiv echipamente GIS.În dotarea personalului administrației există telefoane mobile și stații portabile.Acoperirea cu hărți și aerofotoplanuriSuprafața parcului este acoperită în proporție de 100% cu planuri cadastrale 1:5.000, 100% cu planuri cadastrale 1:100.000, 100% cu planuri amenajistice silvice și pastorale 1:20.000. Precizia acestor hărți este diferită. Cele mai precise sunt planurile 1: 5.000, pe care se bazează și sistemul GIS.În cadrul aceluiași proiect, a fost realizată o bază de date electronică în GIS, cuprinzând toate informațiile colectate din teren, hărți de bază și straturi conținând informații din diverse domenii, care să permită o eficientizare a procesului decizional în vederea atingerii obiectivelor Parcului Național Călimani. Această bază de date va fi completată și actualizată permanent de către angajații Administrației Parcului Național Călimani R.A., pe baza informațiilor colectate din teren și în funcție de necesități.Limitele ariilor naturale protejate vizate de planul de managementLimitele Parcului Național Călimani au fost stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 230/2003, privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora. … 1.3.7.Pentru suprafețele noi incluse în zona de protecție integrală a parcului, care sunt habitate de interes comunitar – 9110 și 91V0 – insuficient reprezentate, s-a avut în vedere studiul realizat de Centrul Focal pentru Monitorizarea și Conservarea Biodiversității, la cererea Consiliului Științific al Parcului Național Călimani. Față de prevederile Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului nr. 552/2003, din punct de vedere al necesității de conservare a diversității biologice, în baza prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările și completările ulterioare, s-au inclus în zona de protecție integrală, arborete în care s-a identificat prezența tisei – Taxus baccata și alte arborete valoroase, din raza Ocolului silvic Răstolița, U.P. IV Secu Mijlocu, u.a. 223A și B, 224C, 229-234 cu o suprafață de 271,9 ha și U.P. V Bradu Tihu, u.a. 18A, 28A, 29A cu o suprafață de 65,1 ha.Zona cu protecție strictă, care cuprinde:a.a.b. fondul forestier administrat de către Ocolul Silvic Valea Șieului, Unitatea de Producție IV Mărișelu Suceava, respectiv parcelele 59B și de la 60 la 65.fond forestier administrat de Ocolul Silvic Valea Șieului, Unitatea de Producție IV Mărișelu Suceava, respectiv parcelele 23, 56-59%; … c.vegetația forestieră din afara fondului forestier, amonte de Rezervația Științifică 2.730 Jnepenișul cu Pinus cembra, respectiv parcelele silvopastorale 9-13 ale Primăriei Mărișelu și 39-42 ale Primăriei Cetate; … e.Zona de protecție integrală, care cuprinde:a.2.480 Rezervația Lacul Iezer; … c.pajiști, pășuni cu vegetație forestieră din afara fondului forestier și enclavele aflate în interiorul fondului forestier descris la punctul c.. … … 3.Harta zonării interne a Parcului Național Călimani se găsește în Anexa nr. 3 la Planul de management.Zona de protecție integrală, cu o suprafață de 14.857,89, din care: 8.220,3 ha fond forestier, conform evidențelor din amenajamentele silvice și 6.637,59 ha pajiști montane, pășuni cu arbori și pășuni împădurite, din afara fondului forestier, suprafață determinată prin metode GIS. Cuprinde cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul ariilor naturale protejate, constituite din păduri, pajiști, suprafețe cu jneapăn și smirdar.științifice și educative; … b)utilizarea rațională a pajiștilor pentru cosit și/sau pășunat numai cu animale domestice proprietatea membrilor comunităților care dețin pășuni sau care dețin dreptul de utilizare a acestora, în orice formă recunoscută prin legislația națională în vigoare, pe suprafețele, în perioadele și cu speciile și efectivele avizate de administrația parcului, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale și speciile de floră și faună prezente; activitatea de pășunat va respecta prevederile din Regulamentul de organizare și funcționare al Parcului Național Călimani, care se găsește în Anexa nr. 1 la Planul de management. … d)intervențiile în scopul reconstrucției ecologice a ecosistemelor naturale și al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu avizul administrației ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului științific, și aprobate de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor; … f)În cazul în care calamitățile afectează suprafețe de pădure, acțiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac cu avizul administrației, în baza hotărârii consiliului științific, și cu aprobarea autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor;g)acțiunile de combatere a înmulțirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure, în cazul în care apar focare de înmulțire, cu avizul administrației, în baza hotărârii consiliului științific, cu aprobarea autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor. … științifice și educative; … b)utilizarea rațională a pajiștilor pentru cosit și/sau pășunat pe suprafețele, în perioadele și cu speciile și efectivele avizate de administrația parcului, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale și speciile de floră și faună prezente; … d)intervențiile pentru menținerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunități biotice care constituie obiectul protecției, cu aprobarea autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor, cu avizul administrației ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului științific, a planului de acțiune provizoriu, elaborat și valabil până la intrarea în vigoare a Planului de management; … f)acțiunile de înlăturare a efectelor unor calamități, cu avizul administrației ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului științific și, ulterior, cu aprobarea autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor. În cazul în care calamitățile afectează suprafețe de pădure, acțiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac cu avizul administrației ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului științific, aprobate ulterior de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor; … h)activități tradiționale de utilizare a unor resurse regenerabile, în limita capacității productive și de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci și de plante medicinale, cu respectarea normativelor în vigoare. Acestea se pot desfășura numai de către persoanele fizice sau juridice care dețin/administrează terenuri în interiorul parcului sau de comunitățile locale, cu acordul administrației ariei naturale protejate; … j)activități tradiționale de utilizare a resurselor regenerabile, prin introducerea de tehnologii cu impact redus. … Tabelul nr. 3 – Zonarea internă a Parcului Național Călimani și repartiția pe județe

* diferența de suprafață între determinarea GIS și suprafața menționată de Legea nr. 5/2000 este de 515, 89 ha.Prevederile Planului de management se aplică pe raza ariilor naturale protejate vizate și pentru anumite domenii, peste limitele acestora, astfel:a.acțiunile de educație și conștientizare publică se extind pe raza județului sau chiar la nivel regional/național; … c. … … … 2.GeologieMasivul vulcanic Călimani se sprijină pe un fundament constituit din șisturi cristaline și formațiuni sedimentare mezozoice ce aparțin zonei cunoscută sub denumirea de cristalino-mezozoică, pe depozite ale flișului transcarpatic și formațiuni sedimentare miocene și pannoniene din Depresiunea Transilvaniei (Săndulescu, 1984).Pentru a ușura înțelegerea evoluției Masivului Călimani, aceasta urmează să fie prezentată într-o serie de schițe evolutive simplificate care includ și activitatea vulcanică contemporană din munții Gurghiu de nord, situați la sud de râul Mureș (Szakacs, Seghedi, 1996; Fieliz and Seghedi, 2005; Seghedi et al., 2005, 2017, date nepublicate):A.8,5-8,0 Ma. În această perioadă au avut loc fenomene de distrugere a grupului de vulcani Rusca-Tihu. Dimensiunile mari ale acestui grup de vulcani și o serie de fenomene geologice au facilitat prăbușirea conurilor principale și formarea unor produse de prăbușire cunoscute sub denumirea de "avalanșă de debrite" (Szakacs, Seghedi, 2000). Ele au fost orientate în vest dar mai ales în sud unde au ajuns până la cca. 70 de km de sursă. … C.7,5-6,5 Ma. Acesta perioada coincide cu generarea structurii vulcanice Călimani (CC). Volumul mare de lave expulzate a generat la final un colaps gravitațional rezultat în morfologie în actuala calderă vulcanică. Activitatea vulcanică post-calderă se încheie cu o serie de vulcani de mici dimensiuni generați în interiorul calderei (Negoiul Românesc) sau la exteriorul acesteia (Pietricelu, Drăgușul și Puturosul). Tot în acest interval de timp s-a generat și edificiul de tip calderă Fâncel-Lăpușna (F-L) în urma unei erupții explozive de mari dimensiuni, cunoscută în literatură ca erupție de tip Plinian. … … 2.1. b.Imensa potcoavă formată din crește cu altitudini în jur de 2000 m nu este altceva decât marginea vechii caldere, iar platourile slab înclinate către exterior reprezintă curgeri de lavă. În interiorul calderei, produsele vulcanice au fost caolinizate și silicifiate, relieful apare foarte accidentat, spre deosebire de relieful liniștit cu forme domoale din zonele de dezvoltare a pânzelor efuzive andezitice de la exterior. Rocile vulcanice caolinizate și limonitizate din caldera Călimanului au condus la apariția grotelor Luanei, cu stalactite și stalagmite silicioase și oxidate, care mai apoi au fost distruse în timpul activităților de extragere a sulfului.Defileul Mureșului – limita sudică, este un culoar desfășurat între Toplița și Deda, pe o lungime de 42 km, care constituie cea mai mare vale de străpungere din lanțul vulcanic, caracterizată prin prezența unor sectoare foarte înguste, cu versanți abrupți și înalți, cu numeroase conuri de dejecție alcătuite din pietriș și bolovăniș de natura vulcanica. Pe alocuri, valea se lărgește făcând loc unor depresiuni. Plafonul culmilor, cu aspect deluros, se menține între 900-1.000 m, fiind încadrat de pintenii podișului vulcanic înălțat, destul de rapid, la peste 1.000-1.200 m; la extremitățile depresiunii, valea se îngustează spre zona montană, dar se deschide sub formă de pâlnie către Podișul Transilvaniei și Toplița – Gheorgheni.Altitudinea și structura vulcanică explică lipsa pasurilor de înălțime. Șaua cea mai largă și mai adâncă se desfășoară între Bistrița Transilvană, în bazinul superior al Colbului, și izvoarele pâraielor Secu și Scurtu din bazinul Răstoliței care separă zona înaltă de podișul vulcanic vestic, cu altitudini sub 1600 m; covata Tihului – înșeuare amplasată între Strunioru și Ciungetu – face legătura între bazinul Tihului și cel al Dornei.Versanții Masivului Călimani au aspecte foarte variate. Cel nordic, spre izvoarele Dornei și ale Negrei Șarului, este mai fragmentat, mai abrupt și cu căldări glaciare din care se rostogolesc râuri torențiale. Versantul estic, înălțat deasupra depresiunilor Drăgoiasa și Bilbor, corespunde unui podiș de lave dominat de măguri mari. Versantul sudic, care începe din muchia meridională a craterelor, are aspectul unui podiș neted ce cade în trepte largi spre Defileul Mureșului: cele superioare, dispuse imediat sub conul central, sunt aproape orizontale, înmlăștinite sau acoperite de turbării, iar treptele inferioare sunt împădurite masiv, chiar în cadrul văilor adânci și înguste.Vf. Pietricelu – 1.993 m, este ultimul aparat vulcanic din zona înaltă a Călimanului. Spre est, se desfășoară Vf. Rețitiș de 2.021 m, care în partea nordică are un perete zimțat, știrbit de căldări glaciare, în timp ce flancul sudic coboară sub forma unui platou cu pantă domoală, acoperit cu blocuri dezagregate imediat sub vârf.Către nord-vest Pietrosul se continuă prin Vârful Măieriș – 1885 m, Vârful Tamăului – 1.861 m, Pietrele Roșii – 1705 m, Vârful Munceilor sau Doisprezece Apostoli – 1760 m, Vârful Lucaciu – 1770 m, și Buza Șerbii de 1530 m, ca o creastă din care coboară o serie de prelungiri cu pante domoale, orientate spre pârâul Haitii. Vârfurile desfășurate între Călimanul Cerbului din partea nord- estică și Lucaciu – Șerba, în sectorul nord-vestic, culminează cu Vârful Pietrosu – 2100 m, jalonând marea calderă a Călimanului. Creasta înaltă se continuă la vest de Pietrosu cu Muntele Gruiu – 1882 m, Vârful Ruscii – 1.913m, Vârful Ciungetu – 1923 m, Strunioru – 1885 m, Bistricioru – 1989 m și Zurzugău – 1.907 m, iar mai la nord, Străcior – 1963 m. În rest, Călimanul prezintă înălțimi mai mici, cu excepția unor vârfuri ca: Drăgușu – 1768 m, Tihu – 1799 m, Leu – 1162 m, Tarnița – 1050 m, Gișa sau Vișa Mare – 1482 m, ce corespund unor conuri secundare ce domină regiunile periferice.În zona de contact cu Podișul Transilvaniei, la vest, platoul se sfârșește spre exterior printr-un abrupt de 400-500 m, atingând extensiunea maximă în partea de vest a Călimanului, unde ocupă suprafețe de zeci de kilometri pătrați – dealurile Vulturu, Negru, Moldovanca, Șesuțului. Văile adânci, radiare, au decupat podișul în mai multe compartimente, cu poduri etajate, întrerupte de măguri cu înălțimi ce oscilează între 1.000 – 1.500 m: Podișul Poiana Calului, cel mai extins, situat între văile Bistrița și Secu; Podișul Ilișoara, desfășurat între văile Răstoșana și Lomaș și Podișul Voivodeasa, în sudul Călimanului, de-a lungul Mureșului; Podișul Păltiniș, încadrat de văile Secu – Toplița și Neagra Șarului, în partea estică a masivului înalt și deasupra depresiunilor Drăgoiasa și Bilbor; Podișul Buba la nord-vest, amplasat între Negrișoara și Depresiunea Colibița.Un peisaj inedit este acela modelat în vulcanoclastite, care acoperă mari suprafețe. Acestea au generat cele mai fantastice forme, acolo unde eroziunea a fost foarte activă reușind să modeleze materialele rezultate din erupții explozive. Pe alocuri, "răsar" stânci uriașe de 4050m înălțime, constituite din elementele rotunjite, cu mărimi variabile. Adesea pot fi văzuți pereți verticali puși în evidență prin apariția crăpăturilor ce fragmentează masa vulcanoclastitelor și care se întâlnesc frecvent pe versantul vestic al Pietrelor Roșii – Tamău. Stânci rotunjite domină în Pietrele Roșii, sub vârfurile Călimanul Cerbului, Doisprezece Apostoli, Lucaciu, Tihu și Ciungetu, de-a lungul Mureșului – pe flancul sudic al Călimanului, sau în partea estică, deasupra Drăgoiesei.Tipul acesta de relief a luat naștere prin acțiunea de eroziune exercitată de apele de șiroire și de cele cu regim torențial care au reușit, de-a lungul timpului, să fragmenteze rocile vulcanoclastice, la acest proces adăugându-se dezagregarea termică, inclusiv cea prin îngheț- dezgheț datorată apei din fisuri și diaclaze, descompunerea chimică și, în final, fasonarea eoliană și a picăturilor de ploaie. Uneori, stâncile Călimanului s-au relevat cu înfățișări mai ciudate, cu caractere zoomorfe sau antropomorfe, asemenea altora de acest fel risipite în Carpații noștri. "Moșul" constituie "statuia" cea mai importantă din ansamblul aproape circular al formațiunii numite Doisprezece Apostoli, asemenea unui cromleh, datorită faptului că prezintă trei fațete distincte, dar toate cu chip uman.ClimaStudiile de specialitate încadrează zona luată în studiu, în tipul de climat "Călimani- Rarău", caracterizat sub aspect termic drept rece și sub aspect hidric, moderat uscat.Astfel, apariția și propagarea fenomenelor de foehn și a inversiunilor termice, au un rol primordial în caracterizarea elementelor componente ale climatului regional și local. Plecând de la faptul că toate aceste elemente se manifestă diferit în cadrul creat de diversitatea mare de mase de aer ce străbat teritoriul, s-a întreprins pe baza situațiilor aerosinoptice o analiză a frecvenței diferitelor mase de aer ce își pun amprenta asupra climatului zonei.Masele de aer continental – polar survolează teritoriul cu o frecvență anuală de 33,5 %. Luna când ating ponderea maximă -4,3 %, este septembrie, iar minimul în luna iunie -1,8 %. În raport cu anotimpurile, se poate afirma că sunt masele de aer caracteristice toamnei, formate și transportate de anticicloni continentali din Europa și Asia. Iarna, masele sunt aduse în spațiul țării noastre, în cadrul dorsalei sud-vestice a anticiclonului siberian, de nucleii desprinși din anticiclonul azoric sau siberian și centrați deasupra Europei centrale, sau, într-o proporție mai redusă, de către anticiclonul scandinav, prin periferia sa sudică. Vara, aceste mase de aer produc o vreme răcoroasă, cu precipitații reduse, mai ales sub formă de averse însoțite de descărcări electrice, iarna conduc la scăderea temperaturilor. Sunt mase de aer care toamna induc o vreme frumoasa și stabilă, în lunile septembrie și octombrie. Pentru climatul montan sunt extrem de importante, mai ales pentru faptul că ele conduc la o frecvență mai ridicată a inversiunilor termice, cu precădere în semestrul toamnă-iarnă.Masele de aer maritim tropical- dețin o frecvență foarte redusă -1,9%, manifestându-se mai pregnant în lunile de vară -maximul 0,5%- în luna august. Ele își au originea la latitudinile subtropicale ale Oceanului Atlantic sau în Marea Mediterană și sunt transportate de depresiunile barice mediteraneene. Ele induc o vreme cu temperaturi ridicate și ploi calde.Pe lângă aceste forme de circulație generală a atmosferei datorită interacțiunii permanente cu suprafața subiacentă, un rol important îl joacă și circulația locală, caracterizată printr-un schimb permanent de aer între altitudinile înalte și cele joase. Cauza acestui schimb o constituie contrastele termice și barice. Acest schimb este mai pregnant în lunile de vară, când, seara și noaptea are loc o scurgere a aerului dinspre munte, iar în prima parte a zilei, aerul se ridică dinspre depresiune înspre zonele înalte. Acest circuit permanent sub forma brizei de munte, conduce la moderarea temperaturii aerului.Durata producerii fenomenelor este extrem de importantă. De regulă, extinderea nu depășește 24 de ore, inversiunile producându-se în general în perioada înregistrării minimei diurne, pentru ca apoi temperaturile să se egalizeze și să revină la raporturi normale. Inversiunile cu durata de peste 24 de ore se înregistrează mai ales toamna și iarna, frecvența acestora atingând valoarea de 14% pentru Călimani.Un raport substanțial în sporirea intensității și duratei inversiunilor termice în sezonul hibernal, îl are prezența stratului de zăpadă, întrucât radiația nocturnă rămâne totuși factorul esențial în producerea unor astfel de fenomene.Durata stratului de zăpadă se întinde pe o perioadă cuprinsă între 139 și 208 zile. Aportul de precipitații este cuprins între 97-502 mm. … 2.3.Râul Neagra Șarului își adună apele de pe flancul nordic al Călimanului, din interiorul calderei vulcanice, pe care a ferestruit-o adânc. Izvorăște de sub Voievodeasa și Bradul Ciont, de la înălțimea de 1.700 m; are un bazin foarte ramificat, cu mulți afluenți ai căror ape se rostogolesc înspumate peste repezișuri și cascade – Duruitoarea de pe Băuca – Băucuța și cascada Rețitișului, cele ale pâraielor Stânei, Dumitrelului și altele. Văile sunt înguste și adânci, fiind străjuite de versanți abrupți.Apele de pe frontul nord – estic al masivului sunt colectate de Călimănel, afluent al râului Neagra Șarului, care marchează contactul dintre eruptivul Călimanului și munții cristalini ai Bistriței.Flancul sudic al Călimanului este drenat de râuri mai dese, cu văi mai largi și puține repezișuri, datorită faptului că masivul coboară în trepte domoale spre Defileul Mureșului, în care debușează toate apele. Partea sud-vestică este străbătută de râul Bistra, care-și adună izvoarele de sub Dealul Cofii; pe un traseu cu o lungime de 18 km, colectează mulți afluenți: văile Stejii și Zapodea pe stânga, văile Calului și Bidireasa pe dreapta; se varsă în Mureș în dreapta localității Bistra.Către est se desfășoară bazinul râului Ilva, cu afluenții săi Tihu pe partea dreaptă, cele două Ilișoara-Mare și Mică, și Ungurașul pe partea stângă.Zebracul, Mermezeul și Călimănelul reprezintă în continuare, spre est, râuri mai mici ale căror izvoare nu ating altitudinea de 1500 m.Pârâul Lomaș, afluent al Topliței, izvorăște de sub versanții sudici și estici ai vârfurilor Rețitiș și Bradul Ciont. Pârâul Puturosu, unul dintre afluenții Lomașului, își are obârșia în Iezerul Rețitișului – un lac de baraj natural, situat pe flancul sud- estic al vârfului cu același nume, la altitudine de 1650 m.În cursurile superioare, râurile curg prin văi înguste, care se lărgesc în sectoarele mijlocii și inferioare.Bistrița transilvană, care marchează limita nordică ce separă Călimanul de Bârgău, adună apele de pe flancul vestic al Zurzugăului, Bistriciorului, Străciorului, Dălbidanului, Tomnatecului, Bubei și Dealului Cornului. Bistrița prezintă alternanțe de sectoare înguste, cu aspect de chei tăiate în aglomerate vulcanice și sectoare mai largi. Bistrița se varsă în Șieu, în apropiere de Sărățel. … 2.4.Sub pădurile de molid, amestec fag și molid și sub pajiștile de platou, formațiuni vegetale satisfăcând inclusiv spațiul calderei, sunt întâlnite districambosoluri din clasa cambisolurilor, prepodzoluri dar și podzoluri humico-feriiluviale din clasa spodisolurilor, primele două cu caracter andic. Moderat acide cu pH de 4,5-5,2, cu humus slab-moderat până la valori mari cantitativ, în medie de 26,6 %, dar cu ecart larg de la 6,2-46,7 %, valorile superioare aparținând brunelor podzolice andice, cu un nivel de saturație în baze V <50% – după Lupașcu et al., 1993 – asemenea soluri susțin un corp forestier și de interferență pădure-formațiuni de ericacee bine dezvoltat, pe alocuri calitatea echilibrului dinamic recomandând aceste păduri pentru stadiul de tip climax sau apropiat acestuia. Se adaugă intercalarea andosolurilor din clasa umbrisolurilor, uneori cu caracter litic mai ales sub pădurile de conifere dezvoltate în partea mediană a masivului dominat de andezite, iar pe porțiuni restrânse și brun gălbui acide slab gleizate, cu mult schelet.Pe porțiuni restrânse de ordinul zecilor de hectare ce aparțin platoului vulcanic estic, sudic și parțial nord-vestic pot fi întâlnite soluri de turbă sau histisoluri.MEDIUL BIOTIC AL ARIILOR NATURALE PROTEJATE3.1.Marele botanist Ferdinand Pax a publicat în 1908, trei volume deosebit de valoroase, în care descrie specii de plante rare și endemice. Astfel, în al doilea volum, în capitolul "Bezirk der Bistrizer Alpen", sunt citate 33 de specii de pe vârfurile Căliman Izvor, Tamău, Bistricior și Strunior, toate din Munții Călimani.Lichenii au beneficiat de o anumită atenție din partea cercetătorilor, citându-se specii de licheni colectați din zona sud-estică și sud-vestică a calderei vulcanice a Călimanilor. Diversitatea lor a fost evidențiată prin cercetări realizate în diverse zone: Vârful Bradul Ciont, Vârful Voivodeasa, zona Rețitiș, la aproximativ 1483 m, situate în partea de est și sud a craterului, vârful Pietrosu, în vestul craterului. Materialul colectat de Codoreanu în 1952, a evidențiat un număr de 70 de specii de licheni, din care o specie, trei varietăți și o formă, citate pentru prima dată în literatura lichenologică românească de la acea dată.În urma acestei completări, diversitatea speciilor de mușchi din Călimani număra 162 de taxoni, dintre care 35 specii și 3 varietăți aparțin Clasei Hepaticopsida, 8 specii Clasei Sphagnopsida, 103 specii, 8 varietăți și 5 forme Clasei Bryopsida, după Mihai, 1985.Micromicetele din Călimani au beneficiat de o atenție deosebită din partea colectivului de la Institutul de Cercetări Biologice Iași, care au făcut cercetări asupra acestor grupe de organisme: cercetări asupra micomicetelor – Manoliu, 1985, în care sunt citate 61 specii, din care un gen- Desmopatella, 20 de specii și 26 de combinații ciupercă – plantă gazdă sunt noi pentru flora micologică a României iar restul sunt noi pentru Masivul Călimani; cercetări asupra ascomicetelor – Manoliu, 1989a- în care se prezintă 36 specii de ascomicete recoltate din această regiune, în perioada 1984-1986, din care 6 specii, o varietate, precum și 14 combinații ciupercă- plantă gazdă sunt noi pentru flora micologică a României. Speciile citate aparțin la 6 ordine, 12 familii și 20 de genuri; cercetări asupra ciupercilor imperfecte- Manoliu, 1989b, în care se prezintă, pe lângă cele publicate anterior, 33 de specii, cu o varietate aparținând ciupercilor imperfect – Deuteromycotina.Cercetări în molidișuri de vârste diferite-Manoliu, 1994a, au identificat 75 specii de micromicete, dintre care 49 specii au fost găsite numai în una din categoriile de vârstă. Studiile în pădurile de limită și tufărișurile subalpine – Manoliu, 1994b, prezintă rezultate comparative asupra micomicetelor din fitocenozele subalpine.În ceea ce privește studiul macromicetelor, nu există date despre un inventar complet al acestora, în schimb, în perioada 2006 – 2008, a fost implementat un proiect CEEX, care a vizat identificarea macromicetelor care au capacitate de remediere a solurilor contaminate, derulat în cariera de sulf Călimani – Tănase et al., 2008a. Cu această ocazie, s-a urmărit utilizarea unui inocul complex izolat de la speciile micorizante Suillus luteus, Suillus plorans și specia saprofită Laccaria laccata – Tănase et al., 2008b.faza pinului, probabil Pinus mugo, care se desfășoară în preboreal, dar care începe mai repede decât în Europa Centrală și de Nord; … b.faza molid – alun – stejăriș mixt în care molidul domină ca și în toate fazele următoare, dar se evidențiază elemente termofile, azi absente sau extrem de rare în regiune: alun, ulm, tei, chiar și stejar. Se extinde din postglaciarul borealului până în subboreal; … d.faza molid – fag – brad. În subatlanticul mai umed și mai rece, se răspândește și își atinge culmea dezvoltării sale, fagul. El progresează pe seama molidului. Bradul apare și culminează tot în această perioadă, însă după fag. … Munții Călimani constituie, din punct de vedere fitogeografic, un teritoriu de trecere dinspre sud spre Munții Maramureșului, în care se întâlnesc unele specii silicicole caracteristice Munților Rodnei și care, în drum spre sud, se opresc în acest masiv.Flora se caracterizează printr-un număr de 32 de elemente circumpolare, care domină stratul ierbos al pădurilor de pe versanții nordici, dar și boreale, alpine, alpine central-europene, dacice.În perioada următoare au fost realizate și lucrări privind corologia diferitelor genuri și specii de plante, cum ar fi Soldanella L. – Rosler, 1963, Geum montanum și Geum reptans. – Popescu et al., 1972, Primula minima – Ștefureac et al., 1972, Bruckenthalia spiculifolia, Rhododendron kotschyi și Loiseleuria procumbens- Stoicovici, 1981, Veronica bellidioides- Stoicovici, 1982, Campanula alpina- Stoicovici, 1985a, Alnus viridis – Stoicovici, 1985b, genul Lycopodium – Sanda et al., 1993, care dau informații asupra locului în care speciile au fost observate în Munții Călimani.Trebuie amintite studiile care au inclus și capitole de floră și faună realizate de Institutul de Cercetări Biologice Cluj-1975, Institutul de Cercetări Biologice București și Universitatea București-1994, necesare pentru fundamentarea studiului de constituire a Parcului Național Călimani.De asemenea, au fost realizate și un mare număr de lucrări cu caracter ecofiziologic: Antohe et al., 1983; Antohe et al., 1989, Antohe et al.,1990a, Antohe et al.,1990b; Antohe et al., 1991; Antohe et al., 1993, privind productivitatea primară a pajiștilor din Călimani, studii ecofiziologice referitoare la speciile lemnoase, asimilația pigmenților asimilatori la specii arbustive din subalpin, la particularități ale molidișurilor pe categorii de vârstă; la structura, biomasa și productivitatea fitocenozelor de molid cu zâmbru de la limita inferioară, la altitudine de 1400-1500 m, Chifu et al., 1984a; Chifu et al., 1989; la analiza comparativă a biomasei totale a fitocenozelor de Pinetum mugi carpaticum auct. rom. din Călimani cu biomasa altor fitocenoze lemnoase din aceeași zonă – Ștefan et al., 1986.Mult mai târziu, datele floristice care privesc structura asociațiilor sunt prezentate sub formă de tabele sintetice, grupate pe unități cenotaxonomice, punându-se în evidență, pe lângă unele cenoze eu-mezofile, specifice Carpaților și unele specii de plante considerate relicte glaciare, care nu au fost semnalate din acest masiv – Coldea, 1973.Spre sfârșitul secolului al XX-lea, apar cercetări axate pe fitocenoze diferite, iar una deosebit de importantă este cea în care sunt descrise molidișurile de limită cu zâmbru – Chifu et al., 1984b, 1986, care au fost identificate pe suprafețe apreciabile, mai ales pe Piciorul Iancului și pe Pietricelu, la altitudini de 1.610-1.780 m.Tot în aceeași perioadă, sunt descrise noi asociații vegetale de pajiști de către Mititelu et al., 1986c, pe lângă cele descrise anterior de către St. Csuros și Gh. Coldea. Acestea sunt: Cetrario – Vaccinietum gaultherioides Hadac 1956, Primulo minimae – Caricetum curvulae Br.- Bl. 1926 em. Oderd. 1957, Juncetum trifidi Szafer et al. 1923 em. Krajina 1933, Festucetum supinae Domin 1938, Festuco rubrae- Nardetum Csuros et Resm. 1960, Salicetum herbaceae Br.-Bl. 1913, Adenostylo-Doronicetum austriacae Horvat 1956, Rumicetum alpini Berger 1922.Majoritatea studiilor silvobiologice au avut drept obiect cunoașterea răspândirii, ecologiei zâmbrului – Pinus cembra L, o specie rară în flora României, cu un areal fragmentat în lanțul carpatic românesc. În Revista Științifică "V. Adamachi" apare o notă – Papp, 1933 – în care se aduce la cunoștință contribuția lui P. Cretzoiu în evidențierea răspândirii complete "a acestei specii rare de conifere în flora României. Ea este un relict quaternar, găsindu-se până în zona alpină, împreună cu Jepii și Jnepenii, constituind formațiunea lemnoasă cea mai înaltă din țară. În stare spontană se găsește în Munții Călimani, Rodnei, Bucegi".Pentru menținerea echilibrului biologic al acestui monument al naturii din Munții Călimani, sunt necesare măsuri de conservare: evitarea defrișării jneapănului din apropiere, pe suprafețele de răspândire ale zâmbrului să nu se admită extracția minereului prin exploatări la suprafață, mai ales pe versantul sudic al Negoiului Românesc și evitarea contactului haldelor de steril extras cu zâmbrii; să se ia măsuri de protecție în problema modernizării drumului ce traversează de la nord spre sud bazinul văii Neagra, spre a nu se afecta suprafețele de răspândire ale zâmbrului."Prin distrugerea acestora, stațiunile suferă evidente procese de degradare, de la eroziune pe terenuri în pantă, la stagnarea apei pe suprafețele orizontale, reactivarea depozitelor grosiere de pantă. De asemenea, este dereglat regimul hidrologic, este favorizată dispariția unor nișe ecologice, este modificat peisajul.Problematica pădurilor subalpine este deosebit de actuală datorită extraordinarei importanțe a acestora, sub raport funcțional: sunt ecosisteme forestiere foarte complexe, a căror polifuncționalitate este tot mai evidentă.Studiile referitoare la dinamica structurii ecosistemelor forestiere sub impactul factorilor perturbatori, oferă informații relevante pentru fundamentarea strategiilor de management durabil a pădurilor montane. Utilizând tehnicile de dendroecologie s-a reușit evidențierea regimului perturbărilor în pădurile montane din nordul Carpaților Orientali, cu referire la Munții Călimani – Popa et al., 2006; Popa et al., 2007; Popa et al., 2009, cât și particularizat pentru unele specii- Pinus cembra L. – Popa, 2007. Abordarea prin metode de dendrocronologie a dinamicii structurale a ecosistemelor forestiere, a deschis noi direcții de analiză și interpretare a relațiilor factor perturbator – structură – procese auxologice.Nu există date fundamentate cu privire la macromicetele din Munții Călimani. Observațiile din teren au evidențiat 22 specii de ciuperci – Tănase, 2005, cu siguranță numărul lor fiind mult mai mare.Au fost identificate 89 specii, 2 subspecii, 8 varietăți și 9 forme de licheni. V. Codoreanu- 1952 menționa în Masivul Călimani o specie nouă pentru țara noastră: Coccynia aeruginosa, trei varietăți: Toninia coeruleonigricans – var subcandida, Cladonia cornuto-radiata subulata., Lecanora atra var. montana. Dintre speciile rare pentru flora lichenologică a țării, el enumera: Coniocybe gracilenta, Peltigera spuria, Pertusaria dactylina, Usnea pendulina și Fyscia muscigena.Pe baza activităților desfășurate în teren în cadrul proiectului POS Mediu SMIS CSNR 36094 – Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară din Parcul Național Călimani, a fost identificată specia de mușchi de interes comunitar și național Meesia longiseta Hedw., precum și două specii noi de mușchi pentru Munții Călimani și România:● Lophozia silvicola H. Buch – Munții Călimani, Negoiul Românesc, 1695 m alt., pe sol, 20 Septembrie 2013, leg. et det. S. Ștefănuț.Conform studiului realizat de Institutul de Cercetări Biologice și Universitatea București în 1994, cormofitele cuprind 774 taxoni, aparținând la 82 de familii. Mai importante ca număr de specii sunt familiile: Caryophyllaceae, Ranunculaceae, Brassicaceae, Rosaceae, Fabaceae, Apiaceae, Lamiaceae, Scrophulariaceae, Asteraceae, Cyperaceae și Poaceae. Nu se cunosc specii endemice pentru acest masiv.Dintre speciile rare, pot fi amintite: Pinus cembra, Bupleurum longifolium, Epipactis atrorubens, Gymnadenia odoratissima, Listera cordata, Filipendula ulmaria, Potentilla tabernaemontani, Salix bicolor, Soldanella montana, Trollius europaeus.Pe baza activităților desfășurate în teren, în cadrul proiectului POS Mediu SMIS CSNR 36094 – îmbunătățirea stării de conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară din Parcul Național Călimani, au fost identificate și confirmate specii de plante de interes comunitar și național: Campanula serrata – clopoței și Vaccinium uliginosum – afin vânăt.Structura vegetației munților Călimani reprezintă rezultatul influențelor induse de substrat, relief, sol, climă și activitatea umană. Doniță et al., 1992, a inclus vegetația din Munții Călimani, în următoarele unități:● Marea unitate B – Pajiști și tufărișuri alpine, reprezentată printr-o singură unitate:● Marea unitate C – Tufărișuri, rariști și pajiști subalpine, este reprezentată de unitatea C7- Tufărișuri hercinice și nordcarpatine de jneapăn-Pinus mugo: rariști cu Larix decidua, Pinus cembra, Picea abies, cu Rhododendron myrtifolium și Alnus viridis. Este răspândită pe munții înalți, între 1.400-1.850 m. Se dezvoltă pe soluri de tip podzolic, brun podzolic și litic, superficiale- profunde de 25-120 cm.● Marea unitate F – Păduri mezofile decidue de foioase și de foioase rășinoase cu unitatea F92- Păduri carpatice de brad și fag cu Cardamine glanduligera, în parte cu Symphitum cordatum, între 700-1.400 m, pe soluri brune acide, brune eu-mezobazice tipice, brune podzolice profunde, fără schelet-slab scheletice, cu regim hidric normal, adesea pseudogleizate. … 3.2.Cea mai mare suprafață din parc este ocupată de pădurile de molid, rareori în amestec cu brad, care ocupă 10.512,1 ha – 43%.Cele mai întinse și mai compacte suprafețe se întâlnesc în partea nordică a parcului, bazinele pârâului Negrișoara și râului Dorna cu afluenții Prislop, Voroava, Izvoarele Dornei, Gruiu, Tihu II și Strunior. La vest, acestea ocupă suprafețe mai restrânse, în bazinul superior al pârâului Colbu.Pădurile mixte ocupă 3.488,2 ha, suprafață obținută pe baza analizei ortofotoplanurilor, adică 14% din suprafața parcului, fiind cantonate pe versanții sudici ai munților Călimani, respectiv văile pâraielor: Mijlocu, Tihu – în amonte până la confluența pâraielor Tihuleț cu Cătălina, Pietrosu, Negoiu, Ilișoara Mică și Ilișoara Mare.Pe lângă speciile dominante: Picea abies, Abies alba și Fagus sylvatica, în compoziția arboretelor mai apar, în funcție de tipul de habitat, Acer pseudoplatanus, Acer platanoides, Tilia cordata și Fraxinus excelsior.Cu toate acestea, un procent mic din această suprafață reprezintă o zonă de trecere la pajiștile subalpine și alpine în care Rhododendron myrtifolium este prezent.Habitatele cu smirdar acoperă 1.295 ha -5% din suprafața parcului și pot fi întâlnite la altitudini înalte, în continuarea pajiștilor alpine sau invadând/mărginind grohotișurile.Cu mici excepții, acest habitat a putut fi totuși diferențiat de pajiștile alpine și subalpine prin nuanța puțin mai închisă a unor pete foarte mărunte și numeroase, risipite și care în teren se recunosc în pernițele de smirdar, afin vânăt și merișor, întrerupte uneori de insulițe de jneapăn.Rariștile subalpine au putut fi cartate separat față de jnepenișuri, ele ocupând nu mai puțin de 1.255,25 ha, adică 5% din suprafața parcului.În puține cazuri, trecerea de la pădure la pajiște se face printr-o bandă de ienupăr pitic în amestec cu molid cu dezvoltare sinuoasă – zona Lucaciu, 2.710 Rezervația 12 Apostoli, Pietrele Roșii.Au fost cartate separat, suprafețele – 200 ha, 1%- care fac trecerea de la pajiște la pădure și în care practic, se poate observa cu ușurință modul în care pajiștile sunt invadate de molid și ienupăr, ca rezultat al abandonării pășunilor și intensității scăzute a lucrărilor de îngrijire a pajiștilor.Pajiștile alpine sunt localizate pe platoul cel mai înalt al Călimanilor, cuprinzând Vf. Negoiul Unguresc și Pietrosul Călimani.Identificarea a fost foarte dificilă, întrucât ambele tipuri de patch-uri- pajiștile alpine și suprafețele cu smirdar au textură și culori foarte asemănătoare, situându-se de altfel, unul în continuarea celuilalt. Corespunde habitatului R615-Tufărișuri sud-est carpatice cu sălcii pitice având o valoare ridicată de conservare datorită suprafețelor mici pe care le ocupă și a condițiilor vitrege în care aceste comunități vegetează.În general, s-a observat faptul că acesta colonizează culoarele de avalanșă, acolo unde zăpada persistă o perioadă mai lungă de timp iar alte specii lemnoase nu ar supraviețui. De asemenea, colonizează grohotișurile mobile și unii versanți stâncoși.Poligoanele identificate se localizează în special pe versanții dinspre exteriorul calderei vulcanice-versantul sudic al vârfului Bradu Ciont, în jurul Iezerului Călimani, pe creasta care leagă Vf. Tamău de Vf. Prislopul Tamău, pe suprafețe ceva mai întinse pe versanții sudici și sud- estici ai Vârfurilor Lucaciu și 12 Apostoli. Ariile identificate variază între 0,4- 38 ha, fiind localizate numai în subalpin.Molidișurile cu zâmbru, atât cât au putut fi diferențiate, ocupă 187,63 ha, în timp ce rariștile cu zâmbru și jneapăn ocupă doar 36,14 ha.Acest habitat este practic o insulă cu Pinus cembra, situată pe versantul nord- estic al Rețitișului, fiind considerat un relict care a supraviețuit în această căldare glaciară, favorizat de condițiile prielnice oferite de relieful și climatul de aici.Grohotișurile mobile au fost identificate pe o suprafață de 103, 25 ha, adică <1%, putând fi incluse, ținând cont de substratul vulcanic al Călimanilor, în categoria grohotișurilor silicioase din etajul montan până în cel alpin, cod Natura 2000-8110. Se localizează în zona înaltă a crestei calderei vulcanice pe versantul sudic al vârfului Călimanul Cerbului, versantul sudic și estic al Vf. Călimani Izvor, versantul sudic al Vf. Rețitiș, versanții nordici ai vârfurilor Nicovala și Pietricelul, versanții vestici și estici ai vârfurilor Negoiu Unguresc și Pietrosul, versantul nordic al Vf. Măieriș, dar și pe ramura vestică a munților Călimani, versantul sudic al Vf. Ruscii, versanții vestici ai vârfurilor Strunior și Bistricior. Ocupă suprafețe foarte mici, de 0,02 – 8,4 ha, la altitudini înalte, cu piatră mobilă acoperită de licheni, mai rar mușchi și unele plante, cum ar fi Rhodiola rosea L., Cerastium alpinum L., Senecio glaberrimus D. C.Pâraiele și vegetația adiacentă ocupă o suprafață de aproximativ 470 ha-2%, cu o distribuție radială pe versanții interiori și exteriori ai calderei vulcanice, cât și a laturii vestice a Călimanilor. Au fost cartate sub formă de poligoane tocmai pentru a putea include și vegetația adiacentă. Din suprafața obținută, s-au extras circa 50% din suprafețe care reprezintă drumurile forestiere care nu au putut fi individualizate separat, fiind construite în imediata vecinătate a albiei pâraielor. Include diferite tipuri de habitate, din etajul montan până în cel alpin: R3704- Comunități sud-est carpatice de buruienișuri înalte cu Senecio subalpinus și ștevia stânelor, R3707 Comunități sud-est carpatice de buruienișuri înalte cu Telekia speciosa și Petasites hybridus, R3708 Comunități daco-getice cu Angelica sylvestris, Crepis paludosa și Scirpus sylvaticus, și R5421 Comunități sud-est carpatice de izvoare și pâraie cu Chrysosplenium alternifolium și Cardamine amara. Cod Habitat % din suprafața parcului R4203, R4205, R4206, R4207, R4208, R4210 43 R4101, R4102, R4211 14 R3105 7 R3105 5 – 5 R3104, R3109, R3111, R3603, R3609 5 R3615 <1 1 R3110 <1 R3108 1 R4202 <1 R4202 1 – <1 – <1 R3704, R3707, R3708, R5421 3 R3114 7 R4203, R4205, R4206, R4207, R4208, R4210, R4101, R4102, R4211 4 4 100Suprafețele habitatelor de interes comunitar din ariile naturale protejate vizate sunt prezentate în Tabelul nr. 5. Habitat Natura 2000 Suprafață Procent 1 Râuri alpine și vegetația erbacee de pe malurile lor 0,04 Habitat 4060 1.509,56 3 Tufărișuri cu Pinus mugo și Rhododendron hirsutum 8,57 Habitat 4080 0,51 5 Pajiști boreale și alpine pe substrat silicios 0,04 Habitat 6230* 1.360,10 7 Asociații de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor până la nivel montan și alpin 0,07 Habitat 6520 86,36 9 Mlaștini alcaline 0,00 Habitat 9110 408,45 11 Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior 0,02 Habitat 91V0 247,29 13 Păduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane 56,86 Habitat 9420 184,00 15 Habitate fără cod Natura 2000 13,16 Mozaic habitate -3220+6230- 1,28 17 Tufărișuri alpine și boreale + Pajiști boreale și alpine pe substrat silicios 0,47 Mozaic habitate -4060+6230- 90,05 19 Tufărișuri alpine și boreale + Păduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane 0,02 Mozaic habitate -4070+4060- 245,70 21 Tufărișuri cu Pinus mugo și Rhododendron hirsutum + Pajiști boreale și alpine pe substrat silicios 1,68 Mozaic habitate -6230+4060- 76,78 23 Pajiști bogate în specii de Nardus, pe substraturile silicioase ale zonelor muntoase + Pajiști boreale și alpine pe substrat silicios 0,23 Mozaic habitate -9410+4060- 57,16 25 Păduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane + Tufărișuri cu Pinus mugo și Rhododendron hirsutum 0,03 Perimetru minier 297,76 27 Erori limita parc 0,20 TOTAL 24.556,89

FaunaÎn anul 2013, ca urmare a implementării activităților de inventariere, cartare și monitorizare ale proiectului POS Mediu SMIS CSNR 1265, a fost publicat "Studiul pentru reintroducerea speciei Tetrao tetrix în Parcul Național Călimani". Din acesta reiese că specia Tetrao tetrix este extinctă în Parcul Național Călimani.Dintre nevertebrate, foarte bine studiate sunt microartropodele edafice, în special Oribatida, Gamasida-Acarina- și Collembola-Insecta. Astfel, în pădurile de limită și tufărișurile subalpine și alpine au fost identificate 236 specii de microartopode edafice, din care 104 specii aparțin Ord. Oribatida, 57 specii Ord. Gomasida și 75 specii Ord. Colembola. Speciile existente sunt caracteristice pădurilor de conifere din România, cu participarea și a unor specii din zona boreală europeană: Camisia lapponica, Heminothrus humicola- Oribatida, Zercon curiosus-Gomasida, Pseudonurophorus binoculatus, Folosomia sexoculata, Arrhopalites principalis-Colembola. Fauna de oribatide a habitatelor din zona înaltă a Călimanilor este eterogenă, bogată și diferită structural de fauna zonelor subalpine și alpine din România, identificându-se și două specii noi pentru știință – Neotrichoppia getica și Lauroppia distincta, precum și trei specii semnalate numai în Munții Alpi- Metrioppia helvetica, Chamobates alpinus și Anachipteria alpina. Din Ord. Gamasida, cinci specii sunt noi pentru știință, descrise anterior în Giumalău și Slătioara: Discourella alpina, Epicrius magnus, Zercon blaszaki, Zercon silvii, Urobonella bucovinensis.Coleopterele identificate – 36 specii, aparțin la șapte familii: fam. Carabidae cu 9 genuri, Familia Staphylinidae cu 2 genuri, Familia Curculionidae cu 1 gen, Familia Byrrhidae cu 1 gen, Familia Scarabeidae cu 2 genuri, Familia Chrysomelidae cu 1 gen și Familia Elateridae.VertebratelePe baza activităților desfășurate în teren în cadrul proiectului POS Mediu SMIS CSNR 36094- îmbunătățirea stării de conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară din Parcul Național Călimani, au fost identificate următoarele specii de pești:● Salmo trutta fario – păstrăv, Cottus gobio – zglăvoc, doar accidental, fiind în afara arealului speciei și Cottus poecilopus.AmfibieniDintre anure, una este citată în anexa II din Directiva Habitate: Bombina variegata, specie de interes comunitar, a cărei conservare necesită desemnarea zonelor speciale de habitate.Pe baza activităților desfășurate în teren, au fost identificate și/sau confirmate următoarele specii de amfibieni de interes comunitar și național: Triturus alpestris – triton de munte, Triturus montandoni-triton carpatic. Triturus vulgaris-triton comun, Salamandra salamandra- salamandra, Bombina variegata- buhai de baltă cu burta galbenă, Rana temporaria- broasca roșie de munte.Dintre reptile, au fost identificate 5 specii: șopârla cenușie – Lacerta agilis L., șopârla de munte – Lacerta (sin. Zootoca) vivipara Jacq., năpârca – Anguis fragilis (sin. colchica) L., vipera – Vipera berus L. și șarpele de alun – Coronella austriaca Laur..Pe baza activităților desfășurate în teren, în cadrul proiectului POS Mediu SMIS CSNR 36094 – îmbunătățirea stării de conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară din Parcul Național Călimani, au fost identificate și/sau confirmate următoarele specii de reptile de interes comunitar și național: Lacerta agilis- șopârla cenușie, Anguis fragilis- năpârca, Coronella austriaca – șarpele de alun, Vipera berus-vipera.În urma observațiilor făcute în teren, s-au identificat 68 specii de păsări numai în bazinul Dornelor. Datele furnizate de Grupul Milvus pentru tot Masivul Călimani, indică 108 specii cuibăritoare, migratoare sau în pasaj, din care 25 menționate în anexa I a Directivei Păsări.În crăpăturile din stânci, cuibărește: codroșul- Phoenicurus ochruros Gmel., corbul- Corvus corax L., vinderelul- Falco tinnunculus L.În jnepenișul de pe platoul Călimanilor, au fost observate potârnichi- Perdixperdix L.În zbor, la înălțime, au fost observate unele răpitoare de zi: eretele vânăt – Circus cyaneus L., șoimul călător- Falco peregrinus Tuns., uliul porumbar – Accipiter gentilis L., acvila țipătoare mică – Aquilapomarina Bhrem și șorecarul comun – Buteo buteo L.Pe baza activităților desfășurate în teren, au fost identificate și/sau confirmate următoarele specii de păsări de interes comunitar și național: Falco tinnunculus – vânturelul roșu, Falco vespertinus – vânturelul de seară, Tetrao urogallus – cocoșul de munte, Bonasa bonasia – ierunca, Strix uralensis – huhurez mare, Dryocopus martius – ciocănitoarea neagră, Picoides tridactylus – ciocănitoarea de munte, Motacilla alba – codobatura alba, Motacilla cinerea – codobatura de munte, Cinclus cinclus – mierla de apă, Prunella collaris – brumărița de stâncă, Prunella modularis – brumărița de pădure, Erithacus rubecula – măcăleandrul, Phoenicurus ochruros- codroșul, Phylloscopus collybita – pitulicea mică, Sitta europaea – țicleanul, Corvus corax – corbul, Nucifraga caryocatactes – alunarul, Coccothraustes coccothraustes – botgrosul.Mamiferele sunt reprezentate prin carnivorele mari: ursul – Ursus arctos L., lupul – Canis lupus L., râsul – Lynx lynx L., mustelidele: vidra – Lutra lutra L., jderul – Martes martes L., bursucul – Meles meles L., dar și pisica sălbatică – Felis silvestris Schrb.; ierbivore: căpriorul- Capreolus capreolus L., cerbul – Cervus elaphus L. și mistrețul – Sus scrofa L.În pădurile din parc trăiesc și specii de lilieci: liliacul urecheat brun – Plecotus auritus L. și liliacul bicolor – Vespertilio murinus L, care sunt listate în anexa IV a Directivei Habitate. … 3.4.caldera vulcanică, impresionantă, străjuită de vârfuri cu altitudini de peste 2.000 m, a cărei diametru depășește 10 km; … b)grohotișurile silicioase, de o mare frumusețe; … d)jnepenișuri și ienupărete care fac tranziția între pădurile de limită și pășunile cu țăpoșică; … f)Principalele ecosisteme din parc sunt tipice zonei continental- boreale. Se poate observa o zonalitate clară, care pornește de la pădurile montane de foioase, păduri de conifere și ajunge la pășunile alpine și stâncării. Aceste ecosisteme sunt unele dintre cele mai complexe întâlnite în Europa, fiind foarte bine conservate.În tot lungul Munților Călimani, exemplarele de zâmbru sunt răspândite numai pe versantul nordic al căldării glaciare a văii Neagra, în locuri stâncoase și greu accesibile, de-a lungul pâraielor și în apropierea izvoarelor.Fructificarea relativ abundentă, numărul mare de exemplare tinere, dimensiunile remarcabile și longevitatea mare dovedesc că această specie, iubitoare de lumină, are condiții favorabile de viață în acest bazin – după Gubesch, 1971. Pentru păstrarea acestei populații la un nivel bun de conservare, trebuie considerați acești factori microclimatici care prin dinamica lor favorizează sau nu, dinamica acestei specii și nu în ultimul rând, măsuri necesare pentru menținerea vegetației forestiere din jur.Un alt proces, asemănător cu cel anterior, este dezvoltarea și răspândirea comunităților de jneapăn pe versanți ceea ce face ca smirdarul, iubitor de lumină, să fie eliminat din competiție.INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE4.1.Tabelul nr. 6 – Unitățile administrative-teritoriale de pe raza Parcului Național Călimani

Județul

Bistrița

Tiha Bârgăului: Piatra Fântânele

Harghita

Mureș

Lunca Bradului: Lunca Bradului, Neagra, Sălard

Suceava

Dorna Cândrenilor: Poiana Negrii

Panaci: Panaci, Drăgoiasa, Păltiniș, Coverca, Catrinari, GloduTabelul nr. 7 – Alte unități administrativ- teritoriale cu proprietăți în Parc Județ Județ Mureș Bistrița- Tiha Bârgăului Prundu Bârgăului Bistrița Bârgăului Josenii Bârgăului Mărișelu Șieuț Aluniș Suceava Cetate Dumitrița Aferentă unităților administrativ- teritoriale Parcului Național Călimani, există o serie de caracteristici comune. Aceste aspecte se referă la:a)economia locală bazată pe agricultură și prelucrarea primară a resurselor naturale; … c)declinul tradițiilor și dispariția produselor tradiționale. … Descoperirea în iulie 1987, a megaliților din Călimani, integrează Carpații în arealul "civilizației megalitice". Megalitul cu gravuri din valea Paltinu, satul Gura Haitii – 27 km de Vatra Dornei, situat în partea cea mai sudică a Depresiunii Dornelor, în caldera Călimanului, destul de aproape de reprezentările zoomorfe și antropomorfe de pe Piciorul Hârlei și din grupul Doisprezece Apostoli, are dimensiuni destul de mari și o formă, neregulată, cu înălțimea de 135 cm, lățimea de 92 cm și greutatea de peste 1,5 tone.Gravurile se concentrează pe cea mai dreaptă latură a blocului andezitic, cu augit și hipersten, colorat în roșu. Ele sunt incizate destul de adânc și par a fi fost efectuate cu o unealtă metalică, având în vedere regularitatea lor. Pe această latură principală a megalitului, gravurile constau din cercuri cu punct, cercuri cu raze redate "în turbină", cercuri concentrice și cercuri cu semicercuri în interior.De la circumferința cercului, în partea dreaptă a sa, pornește o incizie în formă de crosă. Deasupra marelui cerc există o reprezentare constituită din două cercuri concentrice.Totalitatea gravurilor de pe latura principală a megalitului sunt subordonate, prin modul în care au fost efectuate, cultului soarelui, marele cerc cu raze "în turbină" reprezentând probabil discul solar întâlnit uneori în gravurile din Franța, Portugalia, Italia și alte țări.Mai multe semicercuri concentrice decorează partea inferioară a megalitului, sub umărul bine evidențiat pe această latură. Deasupra acestui umăr se mai pot întrezări incizii cu aspect de grilă, atât de frecvente, de exemplu, în gravurile din epoca bronzului din Franța.În favoarea acestei ipoteze a venit descoperirea, în imediata apropiere a megalitului gravat, a unui bloc, de asemenea din andezit, cu forme destul de regulate ce se înscriu, în general, într-un paralelipiped ce se prelungește, la unul din capete, cu un paralelipiped mai mic sub forma unui "gât". Blocul a fost prelucrat în vederea obținerii acestei forme regulate și înălțimea umerilor este egală cu aceea a umărului de pe latura gravată cu grilă și semicercuri concentrice a celuilalt bloc. Considerăm că nu este exclus ca cele două blocuri să fi sprijinit placa unui dolmen, iar inciziile de pe cele două fețe ale megalitului gravat să fi ornat interiorul mormintelor.Nedeea din CălimaniIzvorând din cerințele și necesitățile unor vremuri demult apuse, servind unor scopuri clar definite, național-patriotice prin esență, Nedeea de la Călimani – înainte, dar, mai ales, după evenimentele din anul 1775, a îmbrăcat caracterul unei ample manifestări de luptă pentru unitatea națională a românilor din cele trei provincii istorice surori: Bucovina, Moldova și Transilvania. Reconstituirea semnificativelor valențe național-patriotice ale nedeii de la răspântia celor trei provincii românești surori a fost posibilă prin valorificarea informațiilor atestate documentar și ale celor provenite din fondul arhivistico-memorial al populației autohtone, al investigării altor surse care au pus în evidență argumente incontestabile.În zilele premergătoare nedeii, versanții munților din jur îmbrăcau o atmosferă de mare sărbătoare. De pe culmi și de pe cărări umbrite, de prin văi, muntele își aduna fluviile de români, îmbrăcați în pitorești costume populare și mânați de dorul fierbinte al revederii cu frații lor. Pe cai se transportau merinde pentru marea sărbătoare și diverse produse ce urmau să fie destinate schimbului. Mulți dintre ei urcau cu vite și cu păsări, aparținând celor mai renumite rase, în vederea valorificării lor pe calea relațiilor de schimb.Prin tradiție, după-amiaza zilei de 29 iunie și a doua zi erau rezervate ospățului și petrecerii. Erau frecvente cazurile când obștea adunată cumpăra și sacrifica vite la fața locului, pentru ca apoi, la văpaia focurilor, să se prepare mâncăruri specifice. Petrecerea dura uneori toată noaptea. Feeria peisajului de noapte, al nedeii, de altădată, a rămas de neuitat în memoria multor generații. În aceste condiții se regăseau și se închegau prietenii, oficiindu-se și numeroase căsătorii, mai ales în prima parte a sărbătorii.Din informațiile pe care le deținem, reiese că ultima nedee din Munții Călimani ar fi avut loc în condițiile unor insuportabile restricții din partea autorităților ocupante, în anul 1914.Vârful Lucaciu – loc de cultIncinta de la Doisprezece Apostoli, inclusiv vârful muntelui Lucaciu, drumurile de legătură cu Bucovina, Moldova și Transilvania, formele mirifice care populează străvechiul sanctuar de cult și expresia lor magico-simbolică se încadrează în aria de teritorializare a mitologiei de substanță autohtonă.Urcările pe munte din Țara Dornelor – cele din zonele alpine ale munților Doisprezece Apostoli, Bogolin, Giumalău și Oușor aveau loc la solstițiul de vară și au rămas sub denumirea de moșii de la Călimani și, mai rar, sub cea de moșii de Sânpetru.Sursele memoriale, rezultat al transmiterii informațiilor pe cale orală, din tată în fiu, au constituit apanajul povestitorilor, al acestor arhive vii din aria nordică a Munților Călimani.Factorii interesațiSe consideră factori interesați toate acele instituții, organizații, asociații locale sau chiar persoane fizice, care pot avea interese deosebite în gospodărirea Parcului Național Călimani, derivând din:a.administrator al terenurilor; … c.interesul de a organiza activități de orice fel în parc sau în imediata apropiere a acestuia cu efecte posibile asupra parcului. … … 4.3.Prin implementarea proiectului SMIS CSNR 36094, au fost realizate hărțile cu formele de proprietate – Anexa nr. 4 la Planul de management – și regimul de administrare și folosința terenului- Anexa nr. 5 la Planul de management.Fondul forestier din Parcul Național Călimani, este administrat prin:– Regia Națională a Pădurilor- Romsilva: Ocolul Silvic Vatra Dornei, Ocolul Silvic Dorna Candrenilor, Ocolul Silvic Lunca Bradului și Ocolul Silvic Răstolița; … – Asociația Proprietarilor de Păduri din Bazinul Dornelor – Ocolul Silvic Dorna; … – Asociația Proprietarilor de Pădure Dealu Negru – Ocolul Silvic Dealu Negru; … – Ocolul Silvic Comunal Josenii Bârgăului; … – Regia Publică Locală Ocolul Silvic Tihuța Colibița; … – Regia Autonomă Locală Ocolul Silvic Valea Șieului R.A. … Pășunile din parc cu o suprafață totală de 3.986,92 ha, se află în proprietatea comunelor de pe raza județelor Mureș, Harghita, Suceava și Bistrița-Năsăud, aparținând persoanelor fizice și juridice, acestea sunt pășunate de animalele locuitorilor din comunele care au proprietăți în parc.Perimetrul minier – suprafața totală a perimetrului minier este de 299,65 ha, respectiv incinta socială, zona industrială și haldele de steril, inclusiv depozitul de exploziv E6 și care în prezent se află în proprietatea Statului Român- Ministerul Industriilor și Comerțului, administrată de către Societatea Comercială MinBucovina S.A.Administrarea fondului forestier în trecut, trebuie studiată din trei direcții diferite, deoarece pădurile din cadrul unităților de producție au fost împărțite astfel:a)Pădurile gospodărite de comunele grănicerești din Transilvania- circa 2261 ha; … c)Natura acestor proprietăți s-a conturat după anul 1876. Până atunci, posesia pădurilor de către sătenii liberi a fost recunoscută ca semn de recunoștință pentru devotamentul lor pentru paza hotarelor de atunci. Domnitorii acelor vremuri au respectat libertatea sătenilor, dându-le drept de folosință asupra pădurilor, împroprietărindu-i și acordându-le privilegii și scutiri de dări.În anul 1786, se desființează administrația militară a Bucovinei și se continuă gospodărirea pădurilor printr-un regulament specific numit Rânduială de pădure, ce conținea 12 capitole.În anul 1830, se remarcă o nouă reglementare a tăiatului pe parcele, ulterior statul austriac începând a vinde pădurea diverșilor proprietari.Anul 1899 marchează realizarea primelor hărți de ridicări tahimetrice pe care se putea urmări evoluția în timp a arboretelor. În anul 1909, pe piața exploatării lemnului intervine firma Goetz, în anul 1927 întocmindu-se un nou amenajament silvic, revizuit ulterior în 1936.Un moment semnificativ aici este cel al proceselor privind împărțirea pădurilor, între grofii Bamfy și Kemeny pe de o parte, și sătenii pe de alta.Anul 1947 pregătește fenomenul etatizării socialiste a proprietății. Astfel, contra unor avantaje legislative, proprietarii de pădure sunt obligați să-și declare pădurile. … 4.4.Cele mai întâlnite activități turistice se leagă de drumeții și ascensiuni montane precum și de activitățile specifice de camping. Aceste activități sunt descrise și detaliate în Strategia de vizitare a Parcului Național Călimani.Drumurile de acces în Parcul Național Călimani sunt:a)drumul european E576 suprapus cu DN17 Suceava-Vatra Dornei-Bistrița, până la Vatra Dornei apoi DN17B până la Gura Negrii, după care, urmând drumul județean spre Panaci, se ajunge la una dintre porțile de intrare de la Drăgoiasa sau Păltiniș (23 km). De aici, în linie dreaptă, mai sunt aproximativ 6,8 km până la limita Parcului Național Călimani; … c)drumul european E576 suprapus cu DN17 Suceava-Vatra Dornei-Bistrița, până la Poiana Stampei, după care, urmând drumul comunal și forestier, se ajunge la Dornișoara, una dintre porțile de intrare în Parcul Național Călimani (26 km). De aici, în linie dreaptă, mai sunt aproximativ 3,2 km până la limita Parcului Național Călimani; … e)drumul național DN15 Tulgheș-Toplița-Răstolița-Deda, până la Lunca Bradului (69 km). De aici, în linie dreaptă, mai sunt aproximativ 12 km până la limita Parcului Național Călimani; … g)drumul european E576 suprapus cu DN17 Suceava-Vatra Dornei-Bistrița, până la Mureșenii Bârgăului, după care, urmând drumul comunal și forestier se ajunge la Colibița (14 km). De aici, în linie dreaptă, mai sunt aproximativ 10 km până la limita Parcului Național Călimani. … Până la Distanța Transport în comun Gura Haitii Organizat – Autogara Vatra Dornei Poiana Negrii Organizat – Autogara Vatra Dornei Păltiniș- 23 km Poiana Dornișoara Neorganizat La 7 km TulgheșBradului Organizat Răstolița OrganizatBârgăului 14km Tabelul nr. 12 – Structuri de primire turistică din jurul Parcului Național Călimani Comuna Acces 3 pensiuni, 1 camping Șaru Dornei DN 17 2 pensiuni Dorna Candrenilor DN 17 10 hoteluri, 1 camping, 61 pensiuni Colibița DN 17 1 camping, 1 hotel, 10 pensiuni Lunca Bradului DN15 1 pensiune crt.

Zonele cele mai utilizatemajor

Turiști montani

Peisajul

Cercetători, elevi, studenți în grupuri organizate

Secțiunea prin conul vulcanic, pădurea naturală

Practicanți de turism ecvestru

Peisajul, călăria

Grupuri organizate în scop turistic provenite din stațiunea Vatra Dornei și din circuitul cultural istoric al Bucovinei

Peisaj, experiențe noi

Practicanți de mountainbike

Peisaje, Sport

Localnici

Picnic, peisaj

Culegători

Fructe de pădure și ciuperciEvaluările efectuate denotă faptul că majoritatea turiștilor preferă accesul pe drumul asfaltat Vatra Dornei- Gura Haitii- Călimani, și pe drumul de pe Valea Lomașului dinspre Toplița.Principalele trasee se referă la drumurile de creastă ale calderei din Călimani -10 km diametru-, cele prin rezervațiile sus menționate – 2.480 Rezervația Lacul Iezer și 2.710 Rezervația 12 Apostoli.● 15 trasee turistice în curs de omologare;● 1 traseu de maraton: Via Maria Theresia;Infrastructura existentă la nivelul Administrației Parcului Național Călimani:● Centrul de interpretare – vizitare. Este centrul principal al Parcului Național Călimani, menit să:a.ofere o bază pentru diverse programe de cercetare; … c.faciliteze derularea unor ore tip ''Descoperă natura" adresate elevilor din comunitățile locale; … e.ofere comunității locale posibilitatea folosirii Centrului pentru diverse activități locale; … g.● Puncte de informare turistică- sunt menite să ofere informații turistice asupra zonei. Este bine să existe o rețea de centre de informare integrate într-un sistem unitar de informare turistică la nivelul zonei și regiunii.Punctele de informare turistică sunt amplasate la 2 dintre porțile de intrare: Panaci și Poiana Stampei. Aceste localități sunt destul de folosite pentru a intra în parc, exceptând Șaru Dornei care este principalul punct de acces.Poziționat în partea de nord, nord- est a Carpaților Orientali, Parcul Național Călimani completează gama de oferte turistice a unei zone mult mai întinse. Este vorba de Depresiunea Dornelor, situată în partea de nord, stațiunea Borsec și Defileul Mureșului situate în partea de est, respectiv în sudul Munților Călimani.Ofertele turistice ale orașului sunt deosebit de atractive, ele fiind în speță orientate către partea de turism activ, domeniu ce se remarcă a fi din ce în ce mai solicitat pe piața serviciilor turistice.În ceea ce privește turismului monahal, orașul constituie un bun punct de plecare pentru vizitarea mănăstirilor din Moldova, Bucovina sau Maramureș.Defileul Mureșului, luat ca întreg între Toplița și Deda, prezintă frumusețea unui traseu dăltuit de râul Mureș printre Munții Călimani și Gurghiu, defileu amenajat în paralel pentru transportul auto și cel feroviar. S-a constituit ca rezervație peisagistică și prezintă o serie de atracții precum: Schitul Carmelit de Maici Sfânta Cruce din com. Stânceni, un schit greco- catolic de rit bizantin, unul din cele 6 din întreaga lume, Mânăstirea Sf. Ilie și Mânăstirea Doamnei, ambele din Toplița, Muzeul Etnografic Deda, muzeul satului din Idicel- Pădure, și altul în Săcalu de Pădure, ambele aparținând comunei Brâncovenești, bisericile vechi de pe cuprinsul localităților ce tranzitează defileul- Biserica Evanghelică din Ideciu de Jos; Rezervația de Lalele de la Vălenii de Mureș, Calele de mlaștină din satul Ciobotani com. Stânceni, Castelul Kemeny din comuna Brâncovenești.Stațiunea montană Borsec, vestită prin resursele de ape minerale ale zonei, situată în partea de est a parcului, deține un potențial turistic însemnat, cu amenajări și structuri specifice de primire a turiștilor.2.710 Rezervația 12 Apostoli ce prezintă un relief ruiniform asemănător unor statui plăsmuite dintr-o lume de basm: Moșul, Godzila, Mareșalul, Mucenicul sau Gușterul; … b)Cetățile Tihului – vârfuri muntoase răzlețe ce răsar precum zidurile unei cetăți, surprind turiștii aventurați aici prin frumusețea și sălbăticia peisajului; … d)Traseul de creastă prin Vârful Pietrosu – conferă imagini de vis asupra întregii caldere vulcanice din Călimani. Este punctul cel mai înalt din acești munți, ușor accesibil și bine marcat; … f)Înflorirea smirdarului în zona Rețitiș – reprezintă un adevărat festival al naturii. Muntele devine de culoare roșie, contrastul cu stâncile și vegetația alpină expunând imagini greu de uitat; … h)Megaliții încrustați descoperiți în zona pârâului Paltinul din Călimani reprezintă provocarea către necunoscut. … … 4.5.activități de prezentare a Parcului în școlile din zonă. Încă de la înființarea sa, Administrația Parcului Național Călimani a desfășurat o serie de campanii de mediatizare a ariilor protejate din Călimani, a obiectivelor și politicilor după care unitatea se ghidează. Acțiunile s-au desfășurat în cadrul școlilor și liceelor din zonă, ele fiind însoțite de explicații și imagini aferente. Impactul prezentărilor a fost evident, din partea școlilor respective fiind solicitate parcului, noi intervenții. Au fost trecute în revistă toate școlile din comunitățile Parcului Național Călimani, materialele prezentate comportând îmbunătățiri periodice, ele devenind din ce în ce mai complexe, de la an la an. … b)acțiuni de voluntariat care reclamă adeseori sprijin din partea comunităților parcului în ce privește activitățile de igienizare a unor zone, marcarea și întreținerea de trasee. Realizarea acestor acțiuni atrage după sine păstrarea unei infrastructuri turistice adecvate, iar pe de altă parte contribuie la o mai bună educare și apropiere a omului fată de mediul înconjurător. Impactul acestor activități este cu atât mai relevant, cu cât și acțiunile de voluntariat au fost realizate îndeosebi cu grupuri de elevi ai claselor primare, cu grupuri de studenți pasionați și oameni dedicați muntelui; … d)Concursuri pe teme de protecție a mediului înconjurător. Asimilarea în mod practic a unor cunoștințe și deprinderi de comportament civilizat în natură se realizează în cadrul parcului și prin sistemul de recompensare a celor mai îndemânatici elevi- cu ocazia participării la concursuri tematice orientate spre natură. Pentru realizarea activităților de educare, Administrația Parcului Național Călimani deține mijloace de transport corespunzătoare, calitatea activităților fiind asigurată de existența logisticii minime necesare. Există personal specializat și mai multe variante de prezentare ale parcului, pentru diferite grupuri vizate: elevi, studenți, turiști și alte tipuri de vizitatori. … În prezent, Administrația Parcului Național Călimani nu dispune de facilități de cercetare, de tip laboratoare și stațiuni de cercetare. Cu toate acestea, este încurajat voluntariatul științific și sunt încheiate parteneriate cu universități din țară.ACTIVITĂȚI CU POTENȚIAL IMPACT ASUPRA ARIILOR NATURALE PROTEJATE SPECIILOR ȘI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV5.1.Evaluarea pentru mediul fizicCălimanii sunt cei mai înalți munți vulcanici din România, având vârful Pietrosu de 2102 m. Diametrul longitudinal al calderei vulcanice este de aproximativ 10 km, conferindu-i o importanță deosebită din punct de vedere geologic și geomorfologic.Conurile vulcanice sunt dispuse sub forma unei caldere, unice în România și în Europa. Acestea, prin vârfurile lor dispuse ca o coroană, dau peisajului o notă aparte.În prezent, în locul unde a existat exploatarea și infrastructura de prelucrare, a rămas un peisaj dezolant, unde vegetația își face loc greu din cauza acidității substratului rezultat, un peisaj antropizat cu halde de steril, drumuri și un munte tăiat în trepte.Evaluarea pentru specii și habitatePădurile sunt o resursă vitală pentru celelalte habitate, pentru animale și nu în ultimul rând, pentru locuitorii din zonă. Constituindu-se ca o sursă de venit și pentru foștii proprietari, după 1989, vegetația forestieră a fost exploatată, în unele cazuri, peste limita admisă. Trebuie amintit faptul că parcul adăpostește o asociație deosebită, aceea dintre molid și zâmbru, foarte valoroasă din punct de vedere științific. La fel de important, această asociație depinde în mare parte și de nefragmentarea pădurii din jur care are rolul de protecție a acesteia. În același timp, vegetația arbustivă de la limita superioară a pădurii, are o funcție moderatoare asupra factorilor climatici, reducând astfel impactul acestora asupra vegetației forestiere.În anul 2013, uscarea învelișului foliar, nu a mai fost la fel de persistentă, dar în 2014, s-au uscat 7 exemplare de Pinus cembra. Nu se cunosc cauzele acestei uscări.Întrucât numărul exemplarelor de Pinus cembra de dimensiuni mari, care sunt supuse în mod constant prelevărilor de probe, este în scădere din cauze pe de o parte fiziologice, pe de altă parte, necunoscute la data elaborării prezentului document, se impune interzicerea prelevării de probe din acești arbori pe o perioadă nedeterminată.Fauna este reprezentativă pentru lanțul carpatic, marcată prin prezența carnivorelor mari, specii de lilieci, păsări și nu în ultimul rând, nevertebrate. Activitatea minieră a lăsat urme adânci, afectând ecosistemele forestiere și mai ales cele acvatice din zonă. Râul Neagra Șarului este practic fără viață până la confluența cu râul Bistrița.O problemă este afluxul foarte mare de culegători de ciuperci, fructe de pădure și alte produse accesorii în scop comercial din parc, zona fiind foarte bogată în afin și merișor.Odată cu începerea exproprierilor, respectiv în anul 2018 a defrișării căldării chiuvetei lacului de acumulare Răstolița și umplerii acestuia, se va dezvolta turismul de masă în Munții Călimani Sud, inclusiv în zona Parcului Național Călimani. Parcelele u.a. 231-234, U.P. IV. O.S. Răstolița, zonă de protecție integrală a parcului se situează direct pe malul lacului de acumulare.Problema Parcului Național Călimani va deveni complexă și de aceea, se impune creșterea numărului personalului de teren pe clina sudică a parcului, la cel puțin 4 rangeri.A04.21 Pășunatul neintensivCa urmare a supratârlirii, se ajunge la schimbarea compoziției vegetației prin proliferarea unor specii de plante nitrofile. Odată cu dispariția pajiștilor sau a vegetației specifice, dispar zonele de hrănire pentru speciile Myotis myotis și Myotis bechsteinii.B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantațieiB07 Activități silvicePădurile pot oferi adăposturi și hrană liliecilor. Majoritatea speciilor de lilieci europeni sunt parțial sau total legați de ecosistemele forestiere.Caracteristicile habitatului și calitatea acestuia este influențată de biomasa, diversitatea și distribuția insectelor.Amenajări forestiere și tăieri în timpul formării coloniilor de naștere sau de hibernare – unele colonii de Nyctalus noctula din scorburi pot fi formate din mii de indivizi. Dacă este distrusă o astfel de colonie, arborele fiind tăiat de exemplu iarna, poate afecta populația locală a speciei.E03 DescărcăriIntensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciilor de lilieci:Scăzută – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată.H01 Poluarea apelor de suprafață; H01.07 Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de platformele industriale abandonate – exploatateCariera de sulf și depozitele de steril încă exercită o presiune asupra speciilor de lilieci, atât din parc cât și din afara acestuia. Aceasta este reprezentată de poluarea solului, a apelor ce străbat această zonă, cât și a distrugerii vegetației. Diversitatea chiropterelor este mai scăzută de-a lungul râului Neagra comparativ cu alte zone din parc.Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciilor de mamifere:Medie – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciilor de mamifere: ridicată – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este major afectată.De asemenea, potecile afectează habitatele adiacente prin modificarea configurației terenului, distrugerea vegetației, producând în același timp și modificări în lanțul trofic.Ursul evită zonele antropizate și zgomotul. Pe marginea drumurilor forestiere și potecilor, se găsesc în multe situații tufe de afin, zmeur, merișor ce constituie sursă de hrană pentru urs, însă prezența potecilor facilitează și culesul fructelor de către localnici și turiști.Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciilor de mamifere:Medie – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.Dezvoltarea turismului de masă, în zona barajului de acumulare Răstolița.B07 – Activități silviceActivitățile silvice produc fragmentarea habitatelor speciilor, expunerea unor specii cum este Muscardinus avelanarius, semnalat în zonă, față de prădători, modificarea caracteristicilor habitatului.B02.04 – Modificări ale sistemului natural; îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscareEliminarea arborilor bătrâni/ uscați din parc, reprezintă o problemă indirectă pentru insectivore- Sorex alpinus. Arborii bătrâni și căzuți sunt sursă de hrană pentru insectele adulte cât și pentru diferite stadii de dezvoltare ale acestora, care la rândul lor fac parte din spectrul trofic al insectivorelor. În aceeași măsură afectează și speciile de rozătoare, în special Muscardinus avellanarius, determinând modificarea habitatului speciilor.E03.02 – Depozitarea deșeurilor industrialeDeșeurile abandonate, rezultate în urma activităților de exploatare forestieră, pot determina modificarea structurii solului sau blocarea cursului apei.A04.02.05 – Pășunatul ne-intensiv în amestec de animaleDeși pășunatul reprezintă și o presiune actuală, amenințarea viitoare/ potențială o constituie câinii de la stâne. Aceștia pot transmite boli precum parvoviroza canină; se răspândește foarte repede și în cele mai multe cazuri provoacă moartea printre animalele sălbatice.Intensitatea localizată a presiunii asupra speciilor de mamifere:Medie – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.Amenințări viitoare pentru speciile de amfibieni și reptile din parcEvaluarea presiunilor actuale asupra speciilor de amfibieni și reptile:– Pentru Salamandra salamandra – distrugerea bălților în timpul manipulării materialului lemnos, culegerea de fructe de pădure, plante medicinale și ciuperci, turism; … – Pentru Triturus alpestris – secarea naturală a bălților în perioada metamorfozei, distrugerea bălților în timpul manipulării materialului lemnos; … – Pentru Triturus montandoni – secarea naturală a bălților în perioada metamorfozei, distrugerea bălților în timpul manipulării materialului lemnos, turism, culegerea de fructe de pădure; … – Pentru Bombina variegata – secarea naturală a bălților în perioada metamorfozei, distrugerea bălților în timpul manipulării materialului lemnos, distrugerea habitatelor de reproducere, lucrări de reamenajare a cursului pâraielor, deteriorarea și dispariția în mod natural din cauza secetei a habitatelor specifice acestei specii în toate zonele parcului. Marea majoritate a bălților din fosta carieră de sulf, spre exemplu, sunt alimentate din apa provenită de la topirea zăpezilor; … – Pentru Rana temporaria – secarea naturală a bălților în perioada metamorfozei, distrugerea bălților în timpul manipulării materialului lemnos; … – Pentru Vipera berus – distrugerea habitatelor în timpul manipulării materialului lemnos, pășunat, turism, culegerea de fructe de pădure. … Amenințări viitoare pentru speciile de pești din parcB02.04 Îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscareDepozitele de material lemnos pe malul cursurilor de apă, sau chiar în albia cursurilor de apă, pot produce obturări, gâtuiri ale curgerii apelor, mai ales în perioadele de viitură, când apele transportă materiile grosiere care se depun și formează adevărate bariere în calea deplasării peștilor.Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciilor de pești:Ridicată – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este major afectată.Depozitele de steril se întind pe aproximativ 180-200 de hectare, porțiune reprezentată de soluri puternic afectate, erodate, poluate, infertile, în mare parte despădurite. Apele care izvorăsc din acest perimetru sunt lipsite de viață.J02.06.06 Captări de apă de suprafață pentru hidrocentraleDin cauza construirii barajului de acumulare în albia Pârâului Mijlocu și a viitoarelor aducțiuni subterane de ape din afluenți, coroborat cu variația elementelor hidro- meteorologice din zonă, este posibilă o diminuare a debitelor pâraielor din zona sud-vestică a Parcului Național Călimani și deci, un risc foarte mare pentru populațiile de pești din această zonă.L04 – AvalanșeZonele abrupte care prezintă porțiuni întinse despădurite sunt supuse riscului provocării de avalanșe care să ducă la depozitarea unor cantități mari de zăpadă în albia cursurilor de apă, ceea ce ar produce pe porțiunea afectată asfixierea peștilor, a puietului sau a icrelor, care sunt depuse în perioada rece a anului.Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:Medie – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.Modificarea structurii vegetației ca urmare a procesului de înrășinare- aceasta determină acidifierea solului și în timp, dispariția speciilor care sunt adaptate la condițiile ecologice respective.B02.02/ B02.04 Curățarea pădurii/ Îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscareSe practică această metodă de "igienizare a pădurilor" prin îndepărtarea arborilor deja uscați, a trunchiurilor căzute care constituie refugii pentru specie sau care prin descompunere vor forma litiera care constituie și ea un refugiu.B07 Activități silviceLa aproximativ 1,5 km, în amonte de locul în care a fost înregistrată specia, există o exploatare forestieră și o rampă pentru depozitarea buștenilor care afectează habitatul riparian adiacent situat de-a lungul cursului de apă.Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:Medie – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:Medie – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:Medie – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:Medie – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.Acestea duc la modificarea structurii solului sau la blocarea cursului apei.Extragerile de masă lemnoasă efectuate necorespunzător – tehnica de aplicare, extragerea selectivă a exemplarelor/ speciilor valoroase din punct de vedere economic sau ilegal.Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:Medie – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:Medie – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.Ciclul de dezvoltare al speciei este legat de prezența fagului și foarte rar de existența altor specii cu frunze căzătoare: Acer sp., Ulmus sp., Fraxinus sp., Castanea sp., Salix sp., Juglans sp., Tilia sp., Quercus sp., Alnus sp. sau Crataegus sp.B04 Folosirea biocidelor, hormonilor și chimicalelor în pădureAu fost observate capcane pentru monitorizarea speciilor de insecte dăunătoare pădurilor. Folosirea unor biocide cu selectivitate specifică scăzută poate avea consecințe negative asupra populațiilor de Rosalia alpina prin omorârea a numeroși indivizi.D01.02 Drumuri, autostrăziExtinderea rețelei de căi tehnologice; se observă tendința extinderii rețelei de căi prin construirea unor trasee noi, laterale, în vecinătatea zonelor unde a fost identificată specia, ce pornesc de la drumul forestier principal, care urmează cursul apei.Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:Medie – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:Ridicată – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este major afectată.Specia: Pholidoptera transsylvanicaA04.01.02 Pășunatul intensiv al oilorAu fost observate urme de copite, dejecții, specii coprofage de coleoptere, care indică prezența turmelor, tranzit și pășunat.Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:Medie – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.Prezența animalelor domestice prin pășunat, tranzit, determină deranjarea habitatului prin distrugerea florei și faunei și alterarea calității solului, ceea ce duce la modificarea habitatului speciei și în consecință la regresul numeric sau dispariția acesteia.Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:Medie – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.Aceste acțiuni degradează habitatul speciei prin: micșorarea/fragmentarea suprafeței habitatului; distrugerea vegetației; modificarea configurației terenului; apariția fenomenelor de eroziune; apariția poluării.Au fost observate exploatări forestiere sau urme ale acestora în apropierea locurilor unde a fost înregistrată specia.C01.04.01 Minerit de suprafațăZona este afectată de materialul transportat din haldele de steril de către torenți.D01.02 Drumuri, autostrăziCăile forestiere existente, circulate și relativ bine întreținute, folosite pentru: transportul materialului lemnos, al muncitorilor forestieri/ sezonieri, al utilajelor de exploatare a materialului lemnos și la construirea platformelor de depozitare a buștenilor determină: degradarea/ distrugerea covorului vegetal; modificarea configurației terenului; reducerea/fragmentarea suprafeței habitatului speciei. Toate modificările afectează supraviețuirea acesteia.F04.02 Colectarea de ciuperci, licheni, fructe de pădure și alteleColectarea fructelor de pădure în timpul sezonului estival determină deranjarea habitatelor limitrofe drumurilor de acces și a lizierelor. Au fost observate: poluare, distrugerea vegetației, vetre de foc.G02.08 Locuri de campare și zone de parcare pentru ruloteÎn zona în care traseul turistic începe urcarea spre Vârful Negoiu Unguresc se află amenajată o zonă de campare; aceasta duce la degradarea covorului vegetal și la distrugerea tufelor de jneapăn din apropiere care sunt folosite la aprins focul de tabără.H05.01 Gunoiul și deșeurile solidePrezența utilajelor de exploatare, a rampelor de depozitare a materialului lemnos, a locuințelor provizorii pentru muncitorii forestieri/sezonieri, apicultori și turiști determină poluarea și degradarea solului și a covorului vegetal și implicit a habitatelor favorabile speciei de interes comunitar.Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:Scăzută – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată.Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:Ridicată – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este major afectată.Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:Ridicată – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este major afectată.Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:Medie – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:Medie – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:Scăzută – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată.S-a observat în vecinătatea acestor rampe forestiere, deșeuri solide precum: bidoane de ulei de motor, plastic, camere de cauciuc și altele.A03.02 Cosire/tăiere pășuni. Cosire neintensivăAu fost observate suprafețe mici de pășune cosite, învecinate zonei ripariene.Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:Ridicată – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este major afectată.Prezența animalelor domestice prin pășunat și tranzit, determină degradarea habitatului prin distrugerea structurii vegetale caracteristice.A10.01 Îndepărtarea gardurilor vii, a crângurilor sau a tufărișurilorÎn apropierea zonelor ripariene s-a observat distrugerea tufărișurilor și a vegetației caracteristice în urma solicitării unui acces mai facil utilajelor de exploatare forestieră.Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:Scăzută – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată.Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:Ridicată – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este major afectată.Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:Ridicată – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este major afectată.Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:Medie – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.Specia: Nymphalis vaualbumB07 Activități silviceÎn apropierea habitatului unde s-a identificat specia există exploatare forestieră care afectează și habitatul riparian adiacent situat de a lungul cursului de apă.D01.02 Drumuri, autostrăziDrumuri forestiere bine întreținute, circulate, mai ales în sezonul estival. Prezența căilor de acces determină: deranjarea habitatelor adiacente – liziera de pădure sau riparian-, sau a celor pe care le traversează, micșorarea suprafeței acestora; apariția proceselor de: poluare, distrugerea vegetației și modificarea configurației terenului; facilitează accesul oamenilor, animalelor domestice și al utilajelor.E03.03 Depozitarea materialelor inerteExistenta rampelor de depozitare pentru materialul lemnos, în apropierea locului unde a fost identificată specia de interes comunitar, determină degradarea covorului vegetal și a habitatelor favorabile.H05 Poluarea solului și deșeurile solide cu excepția evacuărilorPrezența utilajelor de exploatare, existența rampelor de depozitare pentru materialul lemnos, precum și a locuințelor provizorii pentru muncitori, determină poluarea și degradarea solului și implicit și a covorului vegetal și al habitatelor favorabile speciei de interes comunitar. S-au observat în vecinătatea acestor rampe forestiere, deșeuri solide precum: bidoane de ulei de motor, plastic, camere de cauciuc și altele.A10.01 Îndepărtarea gardurilor vii, a crângurilor sau a tufărișurilorÎn apropierea zonelor ripariene, s-a observat distrugerea tufărișurilor și a vegetației caracteristice ca urmare a solicitărilor pentru un acces mai facil a utilajelor de exploatare forestieră. Acest fapt duce la deteriorarea habitatului, iar dacă fenomenul persistă, poate determina modificarea configurației vegetale inițiale.B04 Folosirea biocidelor, hormonilor și chimicalelor în pădureAu fost observate capcane pentru monitorizarea speciilor de insecte dăunătoare pădurilor. Folosirea unor biocide cu selectivitate specifică scăzută poate avea consecințe negative asupra speciilor de interes conservativ.D01.02 Drumuri, autostrăziExtinderea rețelei de căi tehnologice, ce pornesc de la drumul forestier principal, care urmează cursul apei, în vecinătatea zonelor ripariene unde a fost identificată specia.Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:Ridicată – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este major afectată.Speciile: Callimorpha quadripunctaria și Leptidea morseiB07 Activități silviceÎn apropierea habitatului unde s-au identificat speciile, există exploatare forestieră care afectează în primul rând zona de lizieră, dar și habitatul riparian adiacent situat de-a lungul cursului de apă.D01.02 Drumuri, autostrăziDrumuri forestiere bine întreținute, circulate, mai ales în sezonul estival.Intensitatea localizată a presiunii asupra speciilor:Ridicată – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este major afectată.Intensitatea localizată a presiunii asupra speciilor:Scăzută – viabilitatea pe termen lung a speciilor, în locurile respective, nu este semnificativ afectată.S-a observat în vecinătatea acestor rampe forestiere, deșeuri solide precum: bidoane de ulei de motor, plastic, camere de cauciuc și altele.A03.02 Cosire/tăiere pășuni; Cosire neintensivăAu fost observate suprafețe mici de pășune higrofile cosite, învecinate zonei ripariene. În cazul în care se trece la o cosire intensivă, habitatul speciilor de interes comunitar se restrânge, sursa trofică este redusă, punând în pericol viabilitatea acestora.A04.02.05 Pășunatul ne-intensiv în amestec de animaleAu fost observate urme de copite, dejecții, vegetație culcată care indică prezența animalelor domestice și pășunatului în zona ripariană.Intensitatea localizată a presiunii asupra speciilor:Medie – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.Intensitatea localizată a presiunii asupra speciilor:Scăzută – viabilitatea pe termen lung a speciilor, în locurile respective, nu este semnificativ afectată.Intensitatea localizată a presiunii asupra speciilor:Ridicată – viabilitatea pe termen lung a speciilor, în locurile respective, este major afectată.Acestea afectează habitatele respective prin distrugerea vegetației.F01.01 Piscicultură intensivă, intensificatăSe construiește o păstrăvărie în aval de locul în care au fost identificate speciile, în apropiere de limita parcului.Intensitatea localizată a presiunii asupra speciilor:Medie – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciei:Medie – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.Aceste plante sunt extrase din mediul natural împreună cu partea subterană ceea ce duce la dispariția acelui individ.Scăzută – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată.F04.02 Colectarea de ciuperci, licheni, fructe de pădure și altele asemeneaCulegerea fructelor de pădure cu piepteni special confecționați duce la deteriorarea indivizilor de Vaccinium sp. care se pot usca ulterior.G01 Sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreative;G01.02 – mersul pe jos, călărie și vehicule non-motorizate; G01.03 – vehicule cu motor; G02.08 – locuri de campareAlături de ei pot fi întâlniți uneori câini care sunt lăsați liberi și care pot perturba animalele.H Poluare;H04 – Poluarea aerului, poluanți răspândiți pe calea aeruluiH05 – Poluarea solului și deșeurile solide, cu excepția evacuărilorH06.01 – Zgomot, poluare fonicăPoluarea aerului, poluanți răspândiți pe calea aerului- sunt reprezentați de gazele de eșapament rezultate din arderea combustibililor de la autovehiculele care circulă prin parc. Altă sursă de poluare a aerului atmosferic este fumul rezultat din arderea lemnului acolo unde turiștii/ciobanii fac focul.Poluarea solului și deșeurile solideAcestea sunt lăsate în locurile unde au mâncat, fără a fi colectate și transportate la cel mai apropiat coș de gunoi.Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciei:Medie – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.Aceste zone formează asociații vegetale diferite de cele care au existat anterior și pot determina dispariția habitatului speciilor de plante sau fragmentarea acestuia.Dacă nu se vor aplica măsuri de îndepărtare a acestor lăstari, habitatul își va schimba structura și funcția transformându-se dintr-un habitat de pajiște în unul de pădure.J – Modificări ale sistemului natural; J0- Focul și combaterea incendiilorÎn zonele de campare apar vetre de foc ceea ce determină tăierea unor arbori și arbuști. De asemenea, 2.480 Rezervația Lacul Iezer reprezintă un punct de atracție turistică în care au fost observate câteva vetre de foc.Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciei:Scăzută – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată.M01.02- Secete și precipitații reduseÎn urma observațiilor din teren au fost observate zone în care jneapănul, în treimea superioară a lujerilor, prezentau o ușoară uscare dând un aspect roșiatic.Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra specie:Medie – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.Amenințări viitoare pentru speciile de briofiteG01 – Sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreativeAu fost observate, în principal, în jurul drumurilor de acces, a traseelor turistice, locurile de campare și picnic, dar și lângă 2.480 Rezervația Lacul Iezer.H05.01 – Gunoiul și deșeurile solideÎn locurile unde au avut loc picnicuri și în principal pe traseele turistice, au fost observate depozite de deșeuri.Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciei:Scăzută – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată.Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciei:Medie – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.Amenințări viitoare pentru speciile de păsări de importanță comunitară și/sau naționalăG01 – Sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreativeAu fost observate, în principal, în jurul drumurilor de acces și a traseelor turistice locuri de camparea și picnic.Prezența fizică a oamenilor în teritoriile de reproducere ale păsărilor, în combinație cu perturbarea fonică produsă este percepută de păsări similar cu perceperea prădătorilor, ducând la creșterea nivelului de stres a acestora, creșterea vigilenței și în consecință, micșorarea ratei de procurare a hranei pentru adulți și pui.H05.01 – Gunoiul și deșeurile solideÎn locurile unde au avut loc picnicuri și în principal pe traseele turistice au fost observate depozite de deșeuri.Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciei:Medie – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.Extragerea unor arbori bătrâni căzuți la pământ, duce la simplificarea structurii habitatelor și reducerea ofertei trofice și de nidificație pentru anumite specii.A04.01.02 Pășunatul intensiv al oilorPășunatul intensiv duce în timp la omogenizarea habitatului și scăderea biodiversității afectând covorul vegetal, speciile de insecte și implicit speciile de păsări care se hrănesc cu acestea. Omogenizarea habitatelor duce la limitarea ofertei trofice și a locurilor de cuibări pentru păsări.Amenințări viitoare pentru habitatele de importanță comunitară și/sau naționalăHabitate forestiere91E0* – Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsiorL08 inundații și L05 prăbușiri de teren, alunecări de teren9110 Păduri de fag de tip Luzulo-FagetumB02.01.02 Replantarea pădurii cu arbori nenativiEfectele negative constau în: reducerea diversității genetice și a stabilității ecosistemice, modificarea proprietăților solului și a microclimatului, schimbarea compoziției straturilor inferioare ale fitocenozei.Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra habitatului:Scăzută – viabilitatea pe termen lung a habitatului, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată.Planificarea prin amenajament a unor lucrări silviculturale inadecvate structurii și funcțiilor atribuite arboretelor, cum ar fi tăieri succesive cu perioadă scurtă de regenerare în făgete și amestecuri de fag cu brad/ molid pluriene, precum și aplicarea neadecvată a măsurilor de gospodărire, adică efectuarea tăierilor de regenerare în afara sezonului de repaus vegetativ, intensități mari ale tăierilor, executarea improprie a lucrărilor de exploatare și altele.Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra habitatului:Scăzută – viabilitatea pe termen lung a habitatului, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată.L07 Furtuni, cicloaneNu s-au constatat pagube masive în punctele observate ci preponderent doborâturi slabe, izolat moderate însă istoricul zonei, conform informațiilor din amenajamentele silvice arată că în trecut s-au produs pe suprafețe extinse, deci există premisele producerii de doborâturi masive și în viitor.Atacurile de ipide. Atacă între scoarță și lemn provocând distrugerea zonei cambiale ceea ce conduce în final la uscarea arboretului. Atacurile de ipide s-au observat în pădurile de molid sub formă de pâlcuri de arbori/ grupuri, de regulă izolate și reduse ca suprafață- sub 1 ha. Au fost atacați cu predilecție arbori limitrofi parchetelor de doborâturi, arbori răniți, îmbătrâniți, devitalizați sau cei din arborete rărite.Producerea de incendii ca urmare a focurilor nesupravegheate.În contextul schimbărilor climatice globale, este probabil ca aceste fenomenele de secetă coroborate cu reducerea precipitațiilor să se manifeste cu frecvență sporită pe viitor, în alternanță cu furtuni foarte puternice, și căderi masive de precipitații- amplificarea fenomenelor extreme. Perioadele de secetă vor favoriza amplificarea atacurilor de ipide.9420 Păduri de Larix decidua și/sau Pinus cembra din regiunea montanăAcest habitat, putem spune emblematic pentru Parcul Național Călimani, a fost identificat în teren în Rezervația Științifică 2.730 Jnepenișul cu Pinus cembra. Valoarea genetică a exemplarelor de zâmbru din cadrul parcului, este argumentată și prin faptul că, în zona parcului sunt declarate prin Ordinul ministrului nr. 945/2012, două resurse genetice pentru Pinus cembra. Acestea sunt în Ocolul Silvic Lunca Bradului, U.P. I Ilva, u.a. 179A cu o suprafață de 5,3 ha și compoziție 10MO, diseminat zâmbru și în Ocolul Silvic Vatra Dornei U.P. V Neagra, u.a. 63A, 63B, 64A, 69A, 70A cu o suprafață de 163,10 ha, din care 16,31 ha ocupate de zâmbru, compoziție 9MO1PIC.Conform compozițiilor din amenajamentul silvic ediția 2010, specia edificatoare Pinus cembra se regăsește doar în compoziția arboretelor din parcelele 63B – 20%, 69A – 10%, 70A – 10%.În subparcela 64A a fost întâlnit zâmbru, în proporție de 1/10, deși amenajamentul o dă ca 10MO. În unele ochiuri de arboret din parcelele 62-70, pe suprafețe de 0,5 și pe alocuri chiar și de un hectar, zâmbrul depășește ca pondere molidul, situații în care s-ar putea delimita limite clare între habitatul 9420 și 9410.Habitate de pajiști și tufărișuriA04 – PășunatulPășunatul în limitele normale nu este dăunător pentru habitatele vizate în proiect. Această activitate este întâlnită în limitele Parcului Național Călimani în zone precum Rețitiș, 2.480 Rezervația Lacul Iezer, Strunior, Pietrele Roșii etc.Suprapășunatul/ Pășunatul intensiv al oilor este dăunător pentru habitate deoarece determină dezvoltarea speciilor invazive precum Rumex alpinum și Veratrum album.F04 Luare/ prelevare de plante terestre, în generalPlantele în perioada de înflorire constituie o atracție pentru turiști. Există turiști care culeg plante pentru colecțiile personale sau pentru instituții precum muzeele.Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra habitatului:Scăzută – viabilitatea pe termen lung a habitatului, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată.Folosirea pieptenilor poate determina degradarea unor porțiuni din habitat.G01 Sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreativeG01.02 Mersul pe jos, călărie și vehicule non-motorizateG02.08 Locuri de campareAlături de ei pot fi întâlniți uneori câini care sunt lăsați liberi și care pot perturba animalele.H – PoluareH04 – Poluarea aerului, poluanți răspândiți pe calea aeruluiH05 – Poluarea solului și deșeurile solide cu excepția evacuărilorH06.01 – Zgomot, poluare fonicăPoluarea aerului, poluanți răspândiți pe calea aerului- sunt reprezentați de gazele de eșapament rezultate din arderea combustibililor de la autovehiculele care circulă prin parc. Altă sursă de poluare a aerului atmosferic este fumul rezultat din arderea lemnului acolo unde turiștii/ciobanii fac focul. Praful care se ridică de pe drumurile de acces reprezintă o altă sursă de poluare a aerului. Praful are efecte negative asupra plantelor din zona drumurilor de acces deoarece prin depuneri pot duce la obturarea stomatelor și perturbă schimburile de gaze ale plantelor cu mediul extern.Acestea sunt lăsate în locurile unde au mâncat fără a fi colectate și transportate la cel mai apropiat coș de gunoi.Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra habitatului:Medie – viabilitatea pe termen lung a habitatului, în locul respectiv, este semnificativ afectată.Aceste zone formează asociații vegetale diferite de cele care au existat anterior și pot determina dispariția habitatului sau fragmentarea acestuia.Dacă nu se vor aplica măsuri de îndepărtare a acestor lăstari, habitatul își va schimba structura și funcția transformându-se dintr-un habitat de pajiște în unul de pădure.J – Modificări ale sistemului natural; J01- Focul și combaterea incendiilorÎn zonele de campare apar vetre de foc ceea ce determină tăierea unor arbori și arbuști. De asemenea, 2.480 Rezervația Lacul Iezer reprezintă un punct de atracție turistică în care pot să apară vetre de foc. Nesupravegheate sau nestinse la plecare, reprezintă un risc de incendiu.M Schimbări globale; M01.02 – Secete și precipitații reduseÎn urma vizitelor în teren s-au observat zone în care jneapănul, în treimea superioară a lujerilor, prezentau o ușoară uscare dând un aspect roșiatic.Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra habitatului:Medie – viabilitatea pe termen lung a habitatului, în locul respectiv, este semnificativ afectată. … 5.1.3.Pădurile: Odată cu retrocedarea succesivă a suprafețelor de pădure vechilor proprietari, ca urmare a aplicării Legii fondului funciar nr.18/1991, cu modificările și completările ulterioare, a Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, ale Legii nr. 169/1997 și a Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, cu modificările și completările ulterioare, s-a creat premiza unei exploatări neraționale pe aceste suprafețe, fapt datorat lipsei organizării și controlului acestei activități în sectorul privat. În unele cazuri, aceste aspecte au dus la defrișarea unor importante suprafețe de pădure, câteva cazuri fiind semnalate chiar în zona Parcului Național Călimani.Până la constituirea Parcului Național Călimani, recoltarea speciilor de interes cinegetic și gospodărirea vânatului s-au făcut și pe suprafața parcului.Pentru protejarea speciilor de macrofaună de interes cinegetic se impune delimitarea zonei de vecinătate a parcului, în care activitățile cinegetice sunt de asemenea interzise. În acest scop zona de vecinătate a fost stabilită la 1 km în afara parcului.În ultima perioadă, s-a constatat tendința de recoltare în scop comercial a acestor resurse, acest mod de exploatare dovedindu-se distructiv pentru echilibrul ecosistemelor și cauză a apariției deșeurilor în parc.Descoperirea apelor minerale la sfârșitul secolului al XVIII- lea a constituit punctul de plecare pentru dezvoltarea Stațiunii balneo-climaterice Vatra Dornei. Salba de izvoare situate la contactul dintre roca vulcanică și cea metamorfică a fost exploatată prin secțiile de îmbuteliere de la Poiana Negri, Vatra Dornei, Șaru Dornei, Poiana Vinului, Bilbor, Stânceni și Panaci.Evaluarea din punct de vedere al aspectelor legate de educație și conștientizare publicăPopulația locală trebuie să vadă și să înțeleagă administrația parcului ca pe un aliat în viața ei de zi cu zi, iar parcul, un spațiu care, odată pus în valoare poate aduce beneficii reale comunității. Restricțiile impuse de parc, vor trebui percepute și înțelese ca elemente care vin să protejeze și să conserve frumusețile parcului, ele nefiind de natură să descurajeze sau să dezamăgească proprietarii de terenuri din Călimani.Activitatea de conștientizare întreprinsă în prezent de Administrația Parcului Național Călimani nu se limitează numai asupra grupurilor de copii din scoli, ea vizează tineretul, cadrele didactice, localnicii, factorii de decizie de la nivel local, județean și național, turiști, mass- media de la nivel local și național, administratorii de terenuri și resurse naturale, organizații neguvernamentale, precum și alți factori interesați.Tot în cadrul activităților de conștientizare, s-a procedat la realizarea periodică a unor interviuri pe posturi de radio și televiziune. Astfel, prin intermediul celor două posturi de radio locale, mediatizarea activităților parcului este permanent realizată la nivelul comunităților din zonă, prin trecerea în revistă a principalelor realizări obținute, perspective și noutăți. Tot aici, o mai largă abordare a aspectului de conștientizare a fost realizată cu ocazia reportajelor filmate de televiziunile naționale.Evaluările întreprinse în cadrul parcului împreună cu alți factori locali de răspundere, au pus în evidentă necesitatea desfășurării unor acțiuni specifice menite a contribui la păstrarea curățeniei, cu precădere în zona comunităților aferente parcului.Importanța ecosistemelor forestiere și a menținerii eșantioanelor de păduri naturale. În contextul unei exploatări neraționale și iresponsabile a resurselor forestiere, în special din păduri private, cu efecte vizibile în ceea ce privește perturbarea echilibrului natural, desemnarea și conservarea ecosistemelor forestiere în Parcul Național Călimani, reprezintă un obiectiv de interes național. Demersul de conștientizare trebuie adresat comunităților umane din jurul parcului, proprietarilor și administratorilor de fond forestier, tinerilor prin unitățile de învățământ; … b.Promovarea agrotehnologiilor ecologice vizează limitarea folosirii de substanțe și tehnologii agresive pentru mediu; promovarea produselor biologice și a tehnologiilor tradiționale de obținere a acestora. Se adresează în primul rând agricultorilor din zona limitrofă parcului, asociațiilor de profil, instituțiilor de formare profesională, autorităților administrațiilor publice locale și chiar celor naționale; … d.Conservarea tradițiilor, meșteșugurilor și arhitecturii tradiționale va avea ca punct de plecare o evaluare a patrimoniului etnografic existent. În această direcție se urmărește revigorarea activităților tradiționale, promovarea lor turistică; … … 5.3.În momentul de față, evaluând activitățile și ocupațiile populațiilor din jurul parcului, evidențiem faptul că în toate comunele, agricultura este ocupația de bază în forma gospodăriilor individuale. Dacă în trecutul nu foarte îndepărtat, în zona Dornelor mineritul ocupa o pondere destul de importantă în rândul activităților economice, în prezent, prin restructurarea sectorului minier s-au închis toate șantierele miniere, populația revenind la vechile activități tradiționale. Exploatarea lemnului și prelucrarea primară a acestuia au constituit din vechi timpuri o ocupație cu o evoluție oarecum constantă. Legat de acestea s-a creat o tradiție a activităților silvice. O certă și promițătoare dezvoltare se înregistrează în zona Dornelor în sectorul activităților turistice. Numeroase inițiative private au condus la înființarea de pensiuni turistice.Pentru comunitățile situate de-a lungul Defileului Mureșului, activitățile principale sunt reduse la munca în agricultură și creșterea animalelor, variante diferite fiind cariera de piatră și îmbutelierea apelor minerale de pe raza comunelor Stânceni și Bilbor, și prelucrarea laptelui din comuna Ideciu de Jos. Procesarea primară a lemnului este o importantă sursă de câștig pentru majoritatea gospodăriilor de aici, context în care și rolul activităților silvice în această zonă devine foarte important în ceea ce privește reîmpădurirea suprafețelor și îngrijirea arboretelor. Presiunea acestei activități asupra parcului este de nivel redus, tăierile efectuându-se mai mult în zona locală a comunităților.Orașul Toplița situat în partea harghiteană a parcului, este comunitatea cea mai relevantă a acestuia. Deține o bază turistică tradițională fiind situată în apropierea vechii stațiuni montane Borsec. Populația este cuprinsă în sfera diverselor activități orășenești, cum ar fi: comerț, mică industrie ușoară, în sectorul serviciilor de stat, turism, componenta industrială fiind dominată de exploatarea și prelucrarea primară a lemnului. … 5.4.Astfel, în ceea ce privește tradiția arhitecturii locale, elemente specifice se pot regăsi azi în cadrul unor locuințe din mediul rural din jurul Călimanilor. O stilistică aparte o prezintă și construcțiile ce țin de patrimoniul orașului Vatra Dornei: baza veche de tratament balnear, primăria, cazinoul, gara Vatra Dornei Băi, templul de rit mozaic, hotelurile Carol, Maestro și Cembra, Izvorul Santinelă din parcul orașului, toate elemente păstrate încă din timpul Imperiului Austro-Ungar. De asemenea, doar în perimetrul zonei Dornelor se întâlnește foișorul de tip arhaic sau șoprul, un tip constructiv aparte al caselor, ce aparține fondului străvechi al arhitecturii populare bucovinene – Camilar, 2013.O altă componentă a patrimoniului cultural ce individualizează ținuturile din jurul Călimanului o reprezintă bisericile și așezămintele monahale. Amintim aici existența în imediata vecinătate a parcului a două astfel de lăcașe, realizate recent. Unul se află la baza vârfului Lucaciu – Schitul 12 Apostoli, celălalt în vecinătatea comunei Panaci- Schitul Piatra-Tăieturii. De asemenea majoritatea pietrelor de moară folosite în cadrul morilor de apă din Bucovina, erau confecționate în Munții Călimani – Camilar, 2013.Tradițiile din zona comunităților aferente Parcului Național Călimani sunt reflectate periodic prin evenimente precum: Zilele Asociației Văii Superioare a Mureșului și Târgul Rusaliilor din comuna Deda, Târgul Băilor din comuna Ideciu de Jos, Târgul Cireșelor, Festivalul Datinilor și Obiceiurilor Populare din comuna Brâncovenești, Festivalul Obiceiurilor și Tradițiilor Locale din comuna Aluniș, Ziua Muncitorului Forestier din comuna Răstolița, Alaiul de pe Munții Bârgăului din comuna Tiha Bârgăului, Regele Brazilor din comuna Prundul Bârgăului, Coborâtul oilor din Călimani în comuna Șieuț, Zilele Monorului din comuna Monor, Festivalul Cântecului, Jocului și Portului pe valea Șieului din comuna Șieu, Festivalul Bujorului de Munte din comuna Șaru Dornei, Festivalul Fructelor de Pădure din comuna Coșna, și altele.Evaluarea potențialului turistic și de recreereParcul Național Călimani beneficiază de un context natural deosebit, datorat reliefului vulcanic al masivului Călimani, cel mai reprezentativ din România. Izolarea acestuia față de zonele urbane aglomerate a contribuit la conservarea vieții sălbatice și a peisajelor nealterate. Masivele împădurite întinse și pajiștile alpine și subalpine au susținut o biodiversitate ridicată. Astfel, animale precum lupul, ursul, râsul, pisica sălbatică, specii cu areal restrâns în Europa, au găsit în Munții Călimani un mediu optim pentru creștere și perpetuare. Speciile de păsări, deosebit de interesante, pot constitui o atracție pentru iubitorii de natură, alături de peisajele de neuitat. Grija crescândă a publicului în direcția protejării naturii și mediului înconjurător, se concretizează și în cererea de programe turistice cu experiențe în natură, cunoașterea și interpretarea acesteia.Analiza potențialului turistic al parcului trebuie să țină seama și de o serie de aspecte negative, a căror cunoaștere și gestionare pot conduce la minimalizarea impactului lor. Imaginea dezolantă a vechii exploatări miniere este îmbunătățită prin implementarea proiectului de reconstrucție ecologică, iar cariera a devenit un punct de atracție fiind până la urmă o secțiune printr-un con vulcanic, o lecție de geologie pentru studenți, cercetători și amatori.Din cauza numeroaselor puncte de acces, monitorizarea turiștilor din Călimani este foarte greu de realizat. După estimările realizate prin sondaje, se pare că la nivelul anului 2005 numărul acestora era la 1000. Aprecierile se bazează pe datele culese de personalul de teren al parcului, cu ocazia întâlnirii grupurilor de turiști pe raza: 2.710 Rezervației 12 Apostoli și 2.480 Rezervației Lacul Iezer și din singurul punct de control situat la intrarea în fosta exploatare de sulf.Evaluările efectuate denotă faptul că majoritatea turiștilor preferă accesul pe drumul asfaltat Vatra Dornei-Gura Haitii-Călimani, și pe drumul de pe Valea Lomașului dinspre Toplița.Întrucât sunt trasee turistice mai lungi de o zi, este necesară amenajarea locurilor de campare. Până la constituirea parcului, camparea s-a făcut la întâmplare, existând pretutindeni numeroase vetre de foc și urme lăsate de trecerea turiștilor.Traseele preferate de turiști vizează 2.710 Rezervația 12 Apostoli, 2.480 Rezervația Lacul Iezer, precum și creasta calderei vulcanice a Munților Călimani.Analiza grupurilor de turiști ne indică faptul că majoritatea acestora provin din țări precum Cehia și Polonia, dar și Germania, Ungaria și România. Ei sosesc de obicei în grupuri restrânse, de la două până la opt persoane, dețin dotări corespunzătoare și au o atitudine civilizată.Promovarea se realizează în special la nivelul celor două mari hoteluri, Bradu și Călimani, a structurilor de cazare mai importante.Programele de echitație: întrucât relieful montan din Călimani se pretează excelent activităților de turism ecvestru, Administrația Parcului Național Călimani a identificat o serie de trasee montane destinate acestor activități.Expedițiile foto- safari reprezintă un alt element de noutate în sfera serviciilor turistice ale zonei, ele vin în întâmpinarea unei cereri extrem de ridicate pe piața de profil.Pentru elaborarea Strategiei de vizitare a parcului Administrația parcului a organizat în colaborare cu Asociația de Ecoturism din România și Programul American de Asistență pentru Dezvoltare în România, un seminar la care au participat principalii actori din sfera serviciilor turistice și a fost elaborată Strategia de vizitare a parcului.Situația actuală a managementului parculuiAdministrația Parcului Național Călimani deține, datorită finanțărilor obținute, o bază materială conținând echipamente de birou și de calcul pentru o bună desfășurare a activităților. Dotarea administrației necesită îmbunătățiri, în special mijloace de transport și comunicare, echipament de teren și pentru întreținerea infrastructurii de informare.O suprafață semnificativă a pădurilor din parc este strict protejată prin amenajamentele silvice, restul pădurilor fiind gospodărite în regim silvic, cu promovarea pe scară largă a regenerării naturale.Pe lângă traseele turistice, există și infrastructura proprie a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, în special drumuri forestiere, precum și cea a ariei naturale protejate: centru de vizitare, puncte de informare și locuri de campare.Organizația de mediu cea mai activă din regiune este Asociația Tășuleasa Social, cu care administrația parcului colaborează în implementarea de proiecte având tematică educarea publicului larg pentru protecția patrimoniului natural.Prin înființarea administrației parcului și promovarea acestuia mai ales pe plan internațional, se speră că beneficiile obținute în special de pe urma ecoturismului să ducă la o îmbunătățire a situației economice a populației din zonă, la păstrarea tradițiilor și a obiceiurilor, precum și la păstrarea unui nivel durabil al exploatării resurselor naturale din parc.SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENTScopul managementului Parcului Național Călimani îl constituie îmbinarea armonioasă a conservării patrimoniului natural, cu exploatarea și valorificarea durabilă a resurselor, păstrarea și perpetuarea tradițiilor, în beneficiul comunităților umane din jurul parcului și a publicului larg.Obiectiv II: Promovarea împreună cu comunitățile locale a valorilor culturale și tradiționale.Domeniul: Managementul recreerii și al vizitatorilor – DObiectiv: Utilizarea durabilă a resurselor turistice în folosul parcului prin dezvoltarea de programe specifice.Domeniul: Administrarea și managementul efectiv al parcului – EObiectiv: Gospodărirea parcului va asigura resursele umane, financiare și fizice necesare atingerii obiectivelor Planului de management, obținând în același timp recunoașterea locală, națională și internațională.Fondul forestier este administrat conform amenajamentelor silvice iar zonarea funcțională permite conservarea arboretelor de pe suprafața parcului.Mai multe detalii privind starea de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar pot fi găsite în documentul "Evaluarea stării actuale de conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară din Parcul Național Călimani".Tabel nr. 8 – Starea de conservare a speciilor de importanță comunitară- altele decât păsări – din Parcul Național Călimani SPECIA Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei Specii de mamifere Anexa II Directiva Habitate, Anexa III OUG 57 din 2007 FV- favorabilă X- necunoscută Anexa II Directiva Habitate, Anexa III OUG 57 din 2007 FV- favorabilă X- necunoscută Anexa II Directiva Habitate, Anexa III OUG 57 din 2007 FV- favorabilă X- necunoscută Anexa II Directiva Habitate, Anexa III, 4 A OUG 57 FV- favorabilă X- necunoscută Anexa II Directiva Habitate, Anexa III, 4 A OUG57 FV- favorabilă X- necunoscută Anexa II Directiva Habitate, Anexa III OUG57 FV- favorabilă X- necunoscută Anexa II Directiva Habitate, Anexa III, 4 A OUG57 din 2007 UI – nefavorabilă – inadecvată X- necunoscută Anexa 4 A OUG 57 din 2007 FV- favorabilă X- necunoscută Anexa 4 A OUG 57 din 2007 FV- favorabilă X- necunoscută Bombina variegata UI – nefavorabilă – inadecvată UI – nefavorabilă – inadecvată Triturus montandoni UI – nefavorabilă – inadecvată UI – nefavorabilă – inadecvată Triturus alpestris alpestris UI – nefavorabilă – inadecvată UI – nefavorabilă – inadecvată Salamandra salamandra UI – nefavorabilă – inadecvată FV- favorabilă Lacerta agilis FV- favorabilă FV- favorabilă Vipera berus UI – nefavorabilă – inadecvată UI – nefavorabilă – inadecvată Specii de pești Anexa II Directiva Habitate, Anexa III OUG 57 din 2007 UI – nefavorabilă – inadecvată Ul- nefavorabilă – inadecvată *Nymphalis vaualbum UI – nefavorabilă – inadecvată UI – nefavorabilă – inadecvată Lycaena dispar UI – nefavorabilă – inadecvată UI – nefavorabilă – inadecvată *Callimorpha Anexa II Directiva Habitate, Anexa III OUG 57 din 2007 UI – nefavorabilă – inadecvată Ul- nefavorabilă – inadecvatătranssylvanica UI – nefavorabilă – inadecvată UI – nefavorabilă – inadecvată *Rosalia alpina UI – nefavorabilă – inadecvată UI – nefavorabilă – inadecvată Carabus variolosus UI – nefavorabilă – inadecvată UI – nefavorabilă – inadecvată Leptidea morsei UI – nefavorabilă – inadecvată UI – nefavorabilă – inadecvată Specii de plante Anexa II Directiva Habitate, Anexa III, 4A OUG 57/2007 FV – favorabilă FV – favorabilă Anexa II Directiva Habitate, Anexa III, 4A OUG 57/ 2007 FV – favorabilă FV – favorabilă Anexa 4 B OUG 57 din 2007 FV – favorabilă FV – favorabilăPentru speciile de păsări, starea de conservare este prezentată în tabelul nr. 9.științifică Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei Aquila pomarina FV – favorabilă FV – favorabilă Tetrao urogallus FV – favorabilă FV – favorabilă Alcedo atthis FV – favorabilă FV – favorabilă Dryocopus martius FV – favorabilă FV – favorabilă Picoides tridactylus FV – favorabilă FV – favorabilă Falco tinnunculus FV – favorabilă FV – favorabilă Athene noctua FV – favorabilă FV – favorabilă Motacilla cinerea FV – favorabilă FV – favorabilă Motacilla alba FV – favorabilă FV – favorabilă Cinclus cinclus FV – favorabilă FV – favorabilă Prunella collaris FV – favorabilă FV – favorabilă Prunella modularis FV – favorabilă FV – favorabilă Erithacus rubecula FV – favorabilă FV – favorabilă Phoenicurus ochrurus FV – favorabilă FV – favorabilă Phylloscopus collybita FV – favorabilă FV – favorabilă Aegithalos caudatus FV – favorabilă FV – favorabilă Nucifraga caryocatactes FV – favorabilă FV – favorabilă Corvus corax FV – favorabilă FV – favorabilă Carduelis spinus FV – favorabilă FV – favorabilă Coccothraustes Anexa 4B OUG 57/2007 FV – favorabilă FV – favorabilăPentru habitatele de interes comunitar, starea de conservare se prezintă în tabelul nr. 10. Anexa Directivei Habitate și OUG 57/2007 Starea de conservare din punct de vedere al punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice Evaluarea globală stării de conservare Anexa I Directiva Habitate/ Anexa II OUG 57/2007 FV – favorabilă FV – favorabilăPinus mugo și Rhododendron myrtifolium FV – favorabilă FV – favorabilă 6150 Pajiști boreale și alpine pe substrat silicios FV – favorabilă UI – nefavorabilă – inadecvată 6230 * Pajiști montane de Nardus bogate în specii pe Anexa I Directiva Habitate/ Anexa II OUG 57/2007 UI – nefavorabilă – inadecvată UI – nefavorabilă – inadecvată Anexa I Directiva Habitate/ Anexa II OUG 57/2007 UI – nefavorabilă – inadecvată UI – nefavorabilă – inadecvată Anexa I Directiva Habitate/ Anexa II OUG 57/2007 FV – favorabilă FV – favorabilă Anexa I Directiva Habitate/ Anexa II OUG 57/2007 UI – nefavorabilă – inadecvată UI – nefavorabilă – inadecvatăLuzulo- Fagetum FV – favorabilă FV – favorabilă 91E0 * Păduri aluviale cu Anexa I Directiva Habitate/ Anexa II OUG 57/2007 FV – favorabilă FV – favorabilă Anexa I Directiva Habitate/ Anexa II OUG 57/2007 FV – favorabilă FV – favorabilăPicea abies din regiunea montanăHabitate/ Anexa II OUG 57/2007 FV – favorabilă FV – favorabilă Anexa I Directiva Habitate/ Anexa II OUG 57/2007 FV – favorabilă FV – favorabilă Anexa I Directiva Habitate/ Anexa II OUG 57/2007 UI – nefavorabilă – inadecvată UI – nefavorabilă – inadecvată Anexa I Directiva Habitate/ Anexa II OUG 57/2007 FV – favorabilă UI – nefavorabilă – inadecvatăEriophorum latifolium si Carex flava FV – favorabilă UI – nefavorabilă – inadecvată … 7.De asemenea, suprafața de 255 ha din partea vestică a parcului se suprapune cu situl ROSCI0051 Cușma, iar situl ROSPA0133 Munții Călimani include suprafața de 24.416 ha din Parcul Național Călimani.Habitate de interes comunitar:● 3220 Râuri de munte și vegetație erbacee de pe malurile acestora;● 4070 * Tufărișuri cu Pinus mugo și Rhododendron hirsutum;● 6150 Pajiști boreale și alpine pe substrat silicios;● 6430 Liziere de ierburi înalte hidrofile de la câmpie și până la nivelul alpin;● 7230 Mlaștini alcaline;● 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum;● 91V0 Păduri de fag dacice de tip Symphyto-Fagion;● 9420 Păduri alpine de Larix decidua și/sau Pinus cembra;Specii de interes comunitarSpecii de briofite: 1389 Meesia longiseta Hedw.Specii de insecte: 4014 Carabus variolosus- carab; 1086 *Rosalia alpina – croitor alpin; 1078 *Callimorpha quadripunctata- fluture vărgat; 4036 Leptidea morsei; 1060 Lycaena dispar; 4039 *Nymphalis vaualbum- fluture țestos; 4054 Pholidoptera transsylvanica- cosaș transilvan;Specii de reptile: 1261 Lacerta agilis – șopârla cenușie; 1283 Coronella austriaca-șarpele de alun. Alte specii pentru care au fost stabilite măsuri de management: 2424 Zootoca vivipara – șopârlă de munte; 2434 Anguis fragilis – năpârcă; 2473 Vipera berus – vipera comună.Specii de păsări: A108 Tetrao urogallus – cocoș de munte; A236 Dryocopus martius-ciocănitoare neagră; A241 Picoides tridactylus – ciocănitoare de munte; Alte specii pentru care au fost stabilite măsuri de management: A104 Bonasa bonasia – ieruncă; A096 Falco tinnunculus – vânturel roșu; A089 Aquila pomarina – acvila țipătoare mică; A229 Alcedo atthis – pescăraș albastru; A218 Athene noctua – cucuvea; A261 Motacilla cinerea – codobatură de munte; A262 Motacilla alba – codobatură albă; A264 Cinclus cinclus – mierlă de apă; A267 Prunella collaris – brumărița de stâncă; A266 Prunella modularis – brumăriță de pădure; A269 Erithacus rubecula – măcăleandru; A273 Phoenicurus ochruros – codroș de munte; A315 Phylloscopus collybita – pitulice mică; A324 Aegithalos caudatus – pițigoi codat; A344 Nucifraga caryocatactes – alunar; A350 Corvus corax – corb; A365 Carduelis spinus – scatiu; A373 Coccothraustes coccothraustes – botgros.B02.02 Curățarea păduriiB02.04 Îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscareLocalizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă: în toate zonele unde există pădure mixtă dar și în zonele cu pădure de conifere.Măsura de management nr. 2E03 DescărcăriÎn ceea ce privește deșeurile solide, cea mai bună soluție este aceea de a informa muncitorii forestieri, cât și turiștii, să adune resturile în pungi menajere și să le transporte la cel mai apropiat coș de gunoi.H01 Poluarea apelor de suprafațăPrevenirea poluării, prin reglementarea activităților din zona surselor de apă, ce pot avea un potențial impact poluant.Interzicerea ATV-urilor și limitarea ca timp a accesului în zonă a vehiculelor cu motor, excepție făcând cele pentru administrarea și exploatarea pădurilor. Necesitatea se impune pentru menținerea unui coridor ecologic pentru carnivorele mari, în amonte de barajul Răstolița, până la creasta Călimanilor.Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă:Remediere prin curățarea zonei;Păstrarea drumurilor și potecilor doar în cazul în care sunt absolut necesare și evitarea formării unor drumuri noi.Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă:Reducerea la minimum ca timp și intensitate, a oricărei activități generate de prezența acestor construcții și interzicerea ridicării unor construcții noi, permanente sau chiar temporare.47° 5'41.59"N/ 25°15'35.68"E/ 1813 m; 47° 3'53.05"N/ 25°04'20.39"E/ 1043 m; -47° 6'39.79"N/ 25°03'54.82"E/ 1247 m;Măsura de management nr. 5B 07 Activități silviceLocalizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă:Reducerea timpului de depozitare și a cantității de material lemnos depozitat. Ridicarea materialului lemnos se va face cu un impact minim asupra habitatelor adiacente fără degradarea solului și vegetației.Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă:Pășunatul și trecerea animalelor domestice vor fi reglementate, astfel încât să nu deranjeze speciile de faună;Zona Rețitiș: 47° 5'50.96"N/ 25°14'47.34"E/ 2008 mMăsura de management nr. 8B02.04 – Modificări ale sistemului natural; îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscareLocalizarea presiunii actuale asupra speciilor de mamifere:Interzicerea depozitării rumegușului pe marginea drumurilor și marginea apelor. Localizarea aplicării măsurii:Controlul numărului de câini de la stâne și chiar solicitarea unui certificat de la medicul veterinar privind starea de sănătate a câinilor de la stâne.Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă:Măsuri de management pentru amfibieni și reptileMăsura de management nr. 1Menținerea habitatelor acvatice existente și dacă se poate într-o oarecare măsură, crearea de noi habitate, prin alimentarea bălților deja existente cu apă din pâraie și alte surse sau crearea de habitate noi, prin formarea pe cursul pâraielor și a zonei din imediata apropiere a izvoarelor a unor zone unde apă să stagneze.Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă: în zonele habitatelor potențiale din aria Parcului Național Călimani.Pășunatul este realizat și în zone mai joase ale parcului unde există câteva habitate de reproducere pentru speciile Rana temporaria și Triturus montandoni, dar și locuri de trai pentru Vipera berus.Patrularea de către rangerii parcului și personalul ocoalelor silvice în aceste zone și verificarea activității de pășunat, dacă pășunatul se face doar pe suprafețele pajiștilor delimitate prin studiile silvopastorale și cu un număr de animale care să nu depășească capacitatea de suport a pajiștilor.Speciile pentru care se poate aplica măsura: Triturus montandoni, Rana temporaria, Vipera berus.Măsura de management nr. 3Reducerea impactului legat de lucrările privind manipularea materialului lemnos tăiat asupra populațiilor de amfibieni și reptileLa aceste activități bălțile de reproducere și locurile de trai pot fi afectate prin distrugerea sau deteriorarea lor.Bălțile de pe marginea drumurilor forestiere pot reprezenta locuri favorabile traiului, dar mai ales reproducerii a multor specii de amfibieni.Pe traseele turistice marcate și cariera de sulf au fost găsite bălți de reproducere pentru speciile de amfibieni, dar și habitate specifice speciei Vipera berus.Măsurile de management sunt următoarele: – menținerea bălților din jurul izvoarelor ce se formează mai ales pe marginea drumurilor forestiere din parc, unde se formează locuri de reproducere, pentru multe specii de amfibieni: Salamandra salamandra, Triturus alpestris, Triturus montandoni, Bombina variegata, Rana temporaria.Măsura de management nr. 5Culegerea de fructe de pădure, plante medicinale și ciuperci de pe suprafața Parcului Național Călimani.Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă:Speciile pentru care se va aplica măsura: Salamandra salamandra, Triturus alpestris, Triturus montandoni, Bombina variegata, Rana temporaria, Vipera berus.Autoritățile care răspund de ape și păduri – prin ocoalele silvice și administrațiile bazinale – au obligația să prezinte un program prin care să rezolve problema degajării și înlăturării din cursurile de apă a arborilor căzuți sau a crengilor aduse de viituri.Administratorii fondului forestier, la solicitarea administrației parcului, au obligația să găsească și să aplice cele mai bune practici de curățare în urma exploatării forestiere, astfel încât să se împiedice obturarea cursului normal al apelor curgătoare după ce în zonele adiacente s-au executat lucrări de exploatare forestieră.Administratorii terenurilor și administrația parcului au obligația să informeze și să controleze culegătorii sezonieri, turiștii și lucrătorii forestieri care se găsesc în perimetrul parcului, despre prevenirea și stingerea incendiilor.Administrația Parcului Național Călimani și asociațiile pescarilor sportivi au obligația să intensifice controalele și monitorizarea în perimetrul parcului pentru a preveni sau depista eventualele acte de braconaj piscicol.Măsuri de management pentru speciile de insectea.Pășunatul și trecerea animalelor domestice vor fi reglementate strict în zonele unde au fost identificate speciile, în conformitate cu prevederile legislației naționale specifice în vigoare și cu obligativitatea obținerii și respectării condițiilor impuse prin avizul Administrației parcului.Măsura de management nr. 2B Managementul forestier generalPăstrarea exemplarelor de foioase în habitatul speciei.Declanșarea regenerării naturale și promovarea nucleelor de regenerare deja existente.B02.02/B02.04 Curățarea păduriiB07 Activități silviceTăierile se vor controla și se va urmări declanșarea regenerării naturale și promovarea nucleelor de regenerare existente.Drumurile existente se păstrează în măsura în care nu afectează grav habitatul. Lucrările de întreținere și reparație se vor realiza cu maximă precauție pentru a nu deteriora habitatul în zona limitrofa drumului.Reducerea la minim ca: timp, localizare și intensitate a oricărei activități generate de prezența construcțiilor din parc și interzicerea ridicării unor construcții noi, permanente sau temporare.Măsura de management nr. 5E03.02 Depozitarea deșeurilor industrialeSe va evita executarea de lucrări hidrotehnice de captare/acumulare a apei, îndiguirea și/sau regularizarea albiilor, forarea unor puțuri pentru captarea și/sau drenarea apei.Măsura de management nr. 7F03.02.01 Colecționare de animaleAprinderea focului, fumatul, vor fi permise numai în zone special amenajate din afara habitatelor protejate. … b.A04.02.05 Pășunatul ne-intensiv în amestec de animaleSe acceptă pășunatul/tranzitul numai pentru perioade scurte de timp și pentru un număr limitat de animale, corelat cu dimensiunile habitatului, potrivit prevederilor legislației naționale specifice în vigoare și cu obligativitatea obținerii și respectării condițiilor impuse prin avizul Administrației parcului.Măsura de management nr. 2D01.02 Drumuri, autostrăziTraficul pe drumurile forestiere existente trebuie limitat din punct de vedere al intensității traficului și gabaritului autovehiculelor și monitorizat, pentru a reduce impactul asupra habitatelor adiacente sau pe care le traversează.Măsura de management nr. 3F04.02 Colectarea de ciuperci, licheni, fructe de pădure și altele asemeneaCamparea numai în perimetrul special delimitat și respectarea de către turiști a traseelor și marcajelor.Măsura de management nr. 5H05.01 Gunoiul și deșeurile solideAprinderea focului, fumatul, vor fi permise numai în zone special amenajate din afara habitatelor protejate. Limitarea turismului în zone strict amenajate; interzicerea focului de tabără în habitatul speciei. … c.Reglementarea exploatărilor forestiere în locurile unde au fost identificate speciile, astfel încât să se asigure conservarea habitatelor forestiere, în special a zonelor de lizieră și a zonelor ripariene.Măsura de management nr. 2D01.02 Drumuri, autostrăziLucrările de întreținere și reparație se vor face cu maximă precauție pentru a nu deteriora habitatul în zona limitrofa drumului.Măsura de management nr. 3E03.03 Depozitarea materialelor inerteReducerea timpului de depozitare și a cantității de material lemnos existent în rampele de depozitare;Ridicarea materialului lemnos să se facă cu un impact minim asupra habitatelor adiacente fără deșeuri solide rămase în teren.Utilajele care manipulează materialul lemnos să fie bine întreținute astfel încât să nu apară probleme tehnice în teren.Măsura de management nr. 5A03.02 Cosire/tăiere pășuni/Cosire neintensivăPășunatul neintensiv trebuie să se realizeze astfel încât să se păstreze vegetația ierboasă din zona cursului de apă și a pajiștilor higrofile;Interzicerea îndepărtării tufărișurilor.Interzicerea sau reducerea intensității exploatărilor forestiere, astfel încât să se asigure conservarea habitatelor forestiere, în special a zonelor de lizieră și a zonelor ripariene.Măsura de management nr. 9D01.02 Drumuri, autostrăziLucrările de întreținere și reparație se vor face cu maximă precauție pentru a nu deteriora habitatul în zona limitrofa drumului.Măsura de management nr. 10F01.01 Piscicultură intensivă, intensificatăExecutarea unor astfel de lucrări în zonele limitrofe se va realiza după evaluarea impactului și cu prevederea unor măsuri care să compenseze efectele negative asupra regimului hidric și implicit asupra habitatului.Măsuri de management pentru speciile de planteActivitățile pastorale se reglementează strict, pe baza datelor colectate în cadrul activităților de inventariere și monitorizare, pentru zonele unde au fost identificate speciile de interes conservativ, în conformitate cu prevederile legislației naționale specifice în vigoare. Proprietarii/administratorii suprafețelor pe care au fost identificate speciile de interes conservativ au obligația ca înaintea demarării oricăror activități pe suprafețele respective să obțină avizul Administrației parcului și să respecte condițiile impuse prin aviz.Această măsură trebuie aplicată în toate zonele în care se pășunează în limitele ariilor naturale protejate.Pe baza observațiilor efectuate în teren în cadrul activităților de inventariere, monitorizare, pază și patrulare se vor identifica și analiza cele mai adecvate măsuri de control ale speciilor invazive, ținând cont de particularitățile biologice și cerințele ecologice atât ale speciilor invazive/ problematice cât și a speciilor și habitatelor de interes conservativ, dar și de obiectivele de conservare ale administrației parcului.Recoltarea plantelor împreună cu partea subterană poate afecta structura populației speciilor de interes conservativ.Acest aspect trebuie făcut cunoscut prin panouri informative, pliante, broșuri, campanii de informare, voluntariat.Panouri informative, pliante, broșuri, hărți cu trasee turistice, campanii de informare, voluntariat: în punctele de intrare în parc; pe parcursul traseelor turistice; în locurile special amenajate pentru popas; în punctele de informare, cabane sau pensiuni din parc și din jurul parcului.Măsura de management nr. 4:F04.02 Colectarea de ciuperci, licheni, fructe de pădure și altele asemeneaCulegerea afinelor sau merișoarelor să se facă fără folosirea acelor piepteni special confecționați.În acest scop ar trebui informați că neridicarea acestor gunoaie implică aplicarea unor amenzi care trebuie făcute cunoscute prin panouri informative, pliante, broșuri, campanii de informare, voluntariat.Panouri informative, pliante, broșuri, hărți cu trasee turistice, campanii de informare, voluntariat: în punctele de intrare în parc; pe parcursul traseelor turistice; în locurile special amenajate pentru popas.Măsura de management nr. 5G01 Sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreative; G01.02 mersul pe jos, călărie și vehicule non-motorizate; G01.03 vehicule cu motor; G02.08 locuri de campare.Informarea turiștilor prin intermediul unor panouri informative, pliante, broșuri, hărți cu trasee turistice ce au voie să facă și ce nu au voie să facă, care sunt măsurile care se aplică în cazul nerespectării lor.Panouri informative, pliante, broșuri, hărți cu trasee turistice, campanii de informare, voluntariat: în punctele de intrare în parc; pe parcursul traseelor turistice; în locurile special amenajate pentru popas.Măsura de management nr. 6H-Poluare; H04 Poluarea aerului, poluanți răspândiți pe calea aerului; H04.03 Alte forme de poluare a aerului; H05 Poluarea solului și deșeurile solide cu excepția evacuărilor; H05.01 gunoiul și deșeurile solide; H06.01 Zgomot, poluare fonică; H06.01.01 poluarea fonică cauzată de o sursa neregulatăÎn cazul folosirii acestora, autovehiculele trebuie să corespundă din punct de vedere tehnic, viteza pe drumurile de acces trebuie să fie redusă pentru a evita formarea norilor de praf.Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă:Interzicerea aprinderii focului în afara locurilor special amenajate.Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă: în punctele de intrare în parc; pe parcursul traseelor turistice; în locurile special amenajate pentru popas.Măsuri de management pentru speciile de briofiteAmplasarea de panouri de informare privind colectarea deșeurilor.Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă: în mlaștinile de sub 2.480 Rezervația Lacul IezerMăsuri de management pentru speciile de păsăriPanouri de informare privind colectarea deșeurilor.Habitatul 9110 se poate menține într-o stare de conservare favorabilă prin respectarea activităților și reglementărilor din amenajamentele și normele silvice.Administratorul ariei protejate poate monitoriza punerea în aplicare a acestora- lucrări de ajutorare a regenerării naturale, operațiuni culturale, tăieri de regenerare.Intervențiile specifice în cazul acestui habitat se vor realiza ținându-se cont de zonarea internă a parcului și de legislația aplicabilă în domeniu.Descriere: verificarea punerii în aplicare a reglementărilor din amenajamentul silvic.În cazul folosirii puieților se impune utilizarea de semințe de la infrataxoni și proveniențe locale.În parcelele în care a fost introdus artificial molidul, se face extragerea acestuia cu preferențialitate prin lucrările de îngrijire și conducere a arboretelor.În cazul în care arboretele se află în zona cu protecție strictă sau zonă de protecție integrală, zone în care legislația interzice intervențiile antropice, apreciem faptul că, în timp, compoziția arboretelor va evolua în mod natural în sensul creșterii ponderii fagului.Habitatul 91V0 se poate menține într-o stare de conservare favorabilă prin respectarea activităților și reglementărilor din amenajamentele și normele silvice.Administratorul ariei protejate poate monitoriza punerea în aplicare a acestora – lucrări de ajutorare a regenerării naturale, operațiuni culturale, tăieri de regenerare.Intervențiile specifice în cazul acestui habitat se vor realiza ținându-se cont de zonarea internă a parcului și de legislația aplicabilă în domeniu.Descriere: verificarea punerii în aplicare a reglementărilor din amenajamentul silvic.În cazul folosirii puieților se impune utilizarea de semințe de la infrataxoni din varietatea carpatica și proveniențe locale.Schimbarea compoziției unui arboret se realizează în timp, odată cu executarea lucrărilor de îngrijire – degajări, curățiri, rărituri, și în momentul în care se realizează tranziția către un nou arboret la efectuarea tratamentelor de regenerare.Prin promovarea regenerărilor naturale, după cum se prevede și în amenajamentele silvice, considerăm că treptat proporția fagului în aceste arborete va crește.Se recomandă aplicarea tăierilor de conservare.Intervențiile specifice în cazul acestui habitat se vor realiza ținându-se cont de zonarea internă a parcului și de legislația aplicabilă în domeniu.Habitatul 9410 se poate menține într-o stare de conservare favorabilă prin respectarea activităților și reglementărilor din amenajamentele și normele silvice.Administratorul ariei protejate poate monitoriza punerea în aplicare a acestora – Lucrări de ajutorare a regenerării și de îngrijire a semințișurilor, tăierile de îngrijire și conducere a arboretelor- degajări, curățiri, rărituri, tăieri de regenerare, tăieri de conservare.Intervențiile specifice în cazul acestui habitat se vor realiza ținându-se cont de zonarea internă a parcului și de legislația aplicabilă în domeniu.Măsura de management nr. 1Se corelează cu presiunea actuală 1-B07 Alte activități silviceMăsuri de diminuare:– extragerea urgentă a arboretelor afectate pentru a preveni un atac de ipide, în conformitate cu prevederile legislației naționale specifice în vigoare; … – executarea la timp și în mod corespunzător a lucrărilor de îngrijire; … – ameliorarea compoziției arboretelor prin promovarea speciilor de amestec- scoruș, mesteacăn, plop tremurător, salcie căprească, anin alb, folosirea de proveniențe locale cu rezistență la doborâturi probată, și altele; … – crearea de arborete cu structură plurienă sau relativ plurienă, mai rezistente la astfel de intemperii; … Toate arboratele de molidișuri din parc îndeosebi cele cu structură echienă sau relativ echienă, neparcurse de lucrări de îngrijire, cu consistență redusă- doborâturi, sau densitate foarte mare- rupturi, aflate pe soluri superficiale.Măsura de management nr. 3Se corelează cu presiunea actuală/amenințarea potențială 3. K04 – Relații interspecifice ale florei.Toate arboretele de molidișuri din zona de conservare durabilă, îndeosebi cele afectate de doborâturi/rupturi sau în cele limitrofe parchetelor de exploatare în care nu s-au respectat normele în vigoare, cum ar fi necojirea cioatelor, rănirea arborilor rămași pe picior.Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă:De asemenea, 2.480 Rezervația Lacul Iezer reprezintă un punct de atracție turistică în care există vetre de foc. Nesupravegheate sau nestinse la plecare reprezintă un risc de incendiu.Informarea turiștilor asupra pericolului incendiilor și care sunt măsurile care se aplică în cazul nerespectării regulamentului parcului privind protecția la incendii, prin amplasarea de panouri informative, pliante, broșuri, hărți cu trasee turistice, campanii de informare, voluntariat, în punctele de intrare în parc; pe parcursul traseelor turistice; în locurile special amenajate pentru popas.Măsura de management nr. 5Se corelează cu amenințarea potențială M01.02 – secete și precipitații reduseToată suprafața împădurită din parc.Măsurile de management propuse în cazul amenințărilor/presiunilor K04 – Relații interspecifice ale florei și L07 furtuni, cicloane sunt măsuri cu caracter general și care sunt prevăzute de altfel în orice amenajament silvic realizat pentru o zonă care se confruntă cu astfel de fenomene.Măsura de management nr. 1A04.02.05 Pășunatul ne-intensiv în amestec de animaleLocalizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă:Cele mai afectate pajiști conform observațiilor din teren sunt cele din zonele Pietrele Roșii, Strunior, Fața Gardului, Rețitiș.Măsura de management nr. 2I02 Controlul speciilor invazive/problematice/nedorite în habitatele de pajiștiLocalizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă: pe toată suprafața parcului.Măsura de management nr. 3F04 Colectarea /prelevarea de plante terestre, în generalNerespectarea acestei restricții se sancționează conform legislației în vigoare.Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă: pe toată suprafața parcului.Culegerea ciupercilor, lichenilor și a fructelor de pădure trebuie să fie realizată doar cu avizul custodelui. Culegerea afinelor sau merișoarelor să se facă fără folosirea acelor piepteni special confecționați. De regulă, culegătorii lasă și gunoaie menajere în urma lor.Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă:Traseele turistice și locurile de campare trebuie întreținute în permanență pentru a nu exista pericolul ca turiștii să se abată de la traseu.Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă:Poluarea aerului și zgomotelor: măsurile de reducere a impactului sunt acelea de a evita pe cât posibil folosirea autovehiculelor.În ceea ce privește deșeurile solide cea mai bună soluție este aceea de a informa turiștii să- și adune resturile în pungi menajere și de a le transporta la cel mai apropiat coș de gunoi.Panouri informative, pliante, broșuri, hărți cu trasee turistice, campanii de informare, voluntariat: în punctele de intrare în parc; pe parcursul traseelor turistice; în locurile special amenajate pentru popas.Măsura de management nr. 7J – Modificări ale sistemului natural; J01 focul și combaterea incendiilorTuriștii trebuie informați despre acest aspect și care sunt măsurile care se aplică în cazul nerespectării lor. … 8.Prioritizarea se face după cum urmează:Prioritatea 2: Activități ce ar trebui finalizate.Prioritatea 3: Activități ce se vor realiza dacă mai există timp și/ sau resurse. … 9.Planul de monitorizare conține programul de colectare a evidențelor privind implementarea acțiunilor prevăzute în Planul de management, program sintetizat în tabelul de mai jos.

Monitorizarea implementării Planului de management

Asigurarea monitorizării sistematice a rezultatelor și a eficienței Planului de management, a înregistrării și evaluării rezultatelor și adaptării corespunzătoare a Planului

Acțiunea din planurile operaționale

Indicator al monitorizării

Efectuarea monitoringului sistematic anual

R

Elaborarea și actualizarea continuă a bazei de date legate de parc

C

Producerea de rapoarte anuale asupra stării ariei naturale protejate

R

Educare, conștientizare si comunicare – B

B1, B6, B7, B8

Număr de persoane participante

B2, B3, B5, D10

Număr de teme și materiale

B3

Număr de accesări

B9

Număr de panouri informative și de restricționare

Evaluarea aportului parcului în dezvoltarea comunităților locale

S

Realizarea de parteneriate

S

Promovarea valorilor comunităților locale

S

Managementul turismului și al recreerii – D

D1, D2, D7

Număr de programe operate, număr de chestionare aplicate

D3, D4, D5

Liste privind evenimentele, temele, meșteșugurile, obiectele ce pot fi interpretate, listă de surse de documentare

D6

Număr de locuri de campare funcționale

D9

Număr de centre de vizitare și puncte de informare care deservesc aria protejată … BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚEAntohe, A., colab., 1990, Cercetări ecofiziologice în asociațiile de tufărișuri subalpine din masivul Călimani, Studii și cercet. Biologice, ser. Biol. Veget., 32,2,121-129;Antohe, A., colab., 1993, Particularități ecofiziologice ale molidișurilor de vârste diferite din masivul Călimani. Studii și cercet. Biologice, ser. Biol. Veget., 45,1,95-105;Barbu, I., Cenușă, R., 1996: Asigurarea protecției arboretelor de molid împotriva doborâturilor de vânt și rupturilor de zăpadă prin aplicarea blocurilor și succesiunilor de tăieri și a tăierilor de îngrijire. Recomandări tehnice pentru gospodărirea pădurilor montane. Stațiunea Experimentală de Cultura Molidului, Câmpulung Mold., p. 26-44Cenușă, E., 2010, Cercetări privind instalarea vegetației naturale în zone afectate de activități miniere din Parcul Național Călimani – teză de doctorat, Universitatea Transilvania din Brașov, Facultatea de Silvicultură și Exploatări ForestiereCenușă, R., Popa, C., Teodosiu, M., 2002a: Cercetări privind relația structură-funcție și evoluția ecosistemelor forestiere naturale din nordul țării, Analele ICAS București, vol. 45-1: 9-20Codoreanu, V., 1952, Contribuțiuni la studiul florei lichenologice a Munților Călimani. Studii și cercet. St. Acad. RPR., fil. Cluj, 1-2,170-178;Doniță, N., 1990, Tipuri de ecosisteme forestiere din România, Ed. Tehnică Silvică, BucureștiFielitz, W., Seghedi, I., 2005. Late Miocene-Quaternary volcanism, tectonics and drainage system evolution in the East Carpathians, România. Tectonophysics 410, 111-136.Gubesch, L., 1971, Răspândirea relictului glaciar zâmbrul -Pinus cembra- pe versanții sudici ai unor masive montane din Călimani, Ocrotirea Naturii, t. 15, nr. 2, pag. 149-159, București;Manoliu, Al., 1989, Ciuperci imperfecte – Deuteromycotina – din Masivul Călimani, Studii și Cercetări Biologice, ser. Biologie vegetală. 41,2,61-69;Manoliu, Al., 1994, Cercetări micologice în molidișuri de vârste diferite din masivul Călimani, Studii și cercetări de biologie, seria Biologie Vegetală, Tomul 46, nr.1Manoliu, Al., 1995, Cercetări micologice în unele asociații vegetale din Masivul Călimani, Studii și cercetări de biologie, seria Biologie Vegetală, Tomul 47, nr.1, p.25-32, BucureștiMihai, Gh., 1985, Informații noi cu privire la brioflora Munților Căliman, St.cerc.biol., Seria biol. Veget., t.37, nr.2, p.95-99, BucureștiMititelu, D., colab., 1986, Contribuții la studiul vegetației lemnoase din Munții Călimani, Analele Științifice ale Universității "Al. I. Cuza" din Iași, Tomul XXXII, s. II a, BiologieMunteanu, D., 2000, Avifauna bazinului montan al Bistriței Moldovenești, Editura Alma Mater, Cluj NapocaPecskay, Z., Lexa, J., Szakacs, A., Seghedi, I., Balogh, K., Konecny, V., Zelenka, T., Kovacs, M., Poka, T., Fulop, A., Marton, E., Panaiotu, C., Cvetkovic, V., 2006. Geochronology of Neogene- Quatemary magmatism in the Carpathian arc and Intra-Carpathian area: a review. Geologica Carpathica 57, 511-530.Săndulescu, M., 1984. Geotectonica României. Editura Tehnică, București. 336 ppSeghedi, I., Szakacs, A., Mirea, V., Vișan, M., Luffi, P., 2017. Challenges of mapping in poorly- exposed volcanic areas. Guide and abstracts, Romanian Journal of Earth Sciences, vol 91, Special Issue, 90 pp.Szakacs A. and Seghedi I., 2000. Large volume volcanic debris avalanche in the East Carpathians, România, in Volcaniclastic rocks, from magma to sediments, H. LEYRIT C. MONTENAT (edt), Ed. Gordon Breach Science Publishers, 131-151. + Anexa 1 REGULAMENTUL PARCULUI NAȚIONAL CĂLIMANI + Capitolul IDispoziții generale + Articolul 1Scopul prezentului regulament este de a reglementa activitățile antropice care se desfășoară pe suprafața Parcului Național Călimani, al sitului de importanță comunitară ROSCI0019 Călimani-Gurghiu (partea care se suprapune cu Parcul Național Călimani), al sitului de importanță comunitară ROSCI0051 Cușma (partea care se suprapune cu Parcul Național Călimani), al ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA0133 Munții Călimani și al ariilor naturale protejate de interes național care se suprapun acestuia. + Articolul 2Respectarea prezentului Regulament este obligatorie pentru RNP – Romsilva – Administrația Parcului Național Călimani R.A., pentru autoritățile care reglementează activități pe teritoriul ariilor naturale protejate vizate, precum și pentru persoanele fizice și juridice care dețin sau care administrează terenuri și alte bunuri și/sau care desfășoară activități în perimetrul și în vecinătatea acestora. + Articolul 3Responsabilitatea administrării Parcului Național Călimani și a ariilor naturale suprapuse acestuia, revine Administrației Parcului Național Călimani R.A., denumită în continuare APNC.1.Activitățile susceptibile de a avea impact negativ asupra ariei naturale protejate se avizează de către APNC, în baza hotărârii Consiliului Științific. … + Articolul 4Activitățile Administrației Parcului Național Călimani R.A. legate de conservarea biodiversității sunt coordonate și avizate de Consiliul Științific al Parcului Național Călimani constituit prin ordin de ministru. + Articolul 5Participarea factorilor interesați la gospodărirea parcului și a siturilor de importanță comunitară suprapuse peste acesta, se asigură prin Consiliul Consultativ de Administrare, care are un rol consultativ în planificarea și realizarea activităților legate de gospodărirea Parcului Național Călimani, constituit prin ordin de ministru. + Articolul 6Regulamentul parcului cuprinde regulile specifice care trebuie aplicate în aria protejată pentru atingerea măsurilor de management specifice pentru parcul național și pentru porțiunile de situri Natura 2000 care se suprapun pe suprafața acestuia. + Articolul 7Procedura de avizare se va desfășura astfel:1.În avizele eliberate Administrația Parcului Național Călimani R.A. poate insera condiții privind desfășurarea activităților/ planurilor/ proiectelor. … 3.Avizele negative eliberate de Administrația Parcului Național Călimani R.A. vor fi însoțite de o motivație a respingerii solicitării respective. … 5.Emiterea avizului se face după achitarea tarifului aferent instituit de Administrația Parcului Național Călimani și aprobat de către autoritatea competentă. Cuantumul și modalitatea de plată se afișează pe pagina web a APNC. … + Capitolul IIReglementarea activităților în Parcul Național Călimani și în ariile naturale protejate suprapuse acestuia + Activitățile de silvicultură, cinegetice și de pescuit + Articolul 9Pe terenurile care fac parte din fondul forestier inclus în ariile naturale protejate se execută numai lucrările prevăzute în amenajamentele silvice, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind zonarea funcțională a pădurilor și a zonării interne Parcului Național Călimani, respectiv:1.În zona de protecție integrală a Parcului Național Călimani nu se vor executa nici un fel de lucrări de exploatare a pădurilor, personalul silvic angajat al administratorilor fondului forestier și a suprafețelor din afara fondului forestier efectuând doar paza acestor păduri, cu excepția cazurilor menționate în Ordonanța de urgență a guvernului nr. 57 din 2007, cu modificările și completările ulterioare, și avizate de Administrația Parcului Național Călimani R.A., în urma hotărârii Consiliului Științific; … 3.de îngrijire și conducere a arboretelor; … b.În restul zonei de conservare durabilă este permisă aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor:i.tratamentul tăierilor grădinărite și cvasi-grădinărite, … iii.Tratamentele silvice se vor aplica cu restricțiile impuse de planul de management al parcului; … … 4.Pe terenurile cu vegetație forestieră situate în afara fondului forestier național din Parcul Național Călimani se respectă prevederile legale în vigoare. … 6.La amenajarea pădurilor de pe teritoriul Parcului Național Călimani se va ține cont de prevederile legislației specifice. … 8.La încadrarea pădurilor în grupe, subgrupe și tipuri funcționale se va ține cont de prevederile legislației specifice. … 10.Activitățile reglementate prin amenajamentele silvice în vigoare precum și alte activități: protecția pădurilor, amenajarea căilor de colectare a materialului lemnos, activități cinegetice și altele asemenea, care se desfășoară în perimetrul ariilor naturale protejate administrate sau în vecinătatea acestora, în situația în care acestea pot perturba activitatea în parc, vor fi aduse la cunoștința Administrației Parcului Național Călimani R.A., și va fi necesar acordul acesteia, urmând a se verifica soluțiile tehnice propuse pentru execuția lucrărilor. … + Articolul 10Prin acordul/avizul eliberat de către Administrația Parcului Național Călimani R.A., se vor impune măsurile de conservare ale speciilor și habitatelor din parc, în conformitate cu Capitolul nr. 7 din Planul de management.1. + Articolul 111.Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către:a.personalul structurilor de administrare a ariilor naturale protejate; … c.Pentru resursele acvatice vii din habitatele piscicole naturale din apele de munte de pe raza Parcul Național Călimani, se stabilește un regim special de conservare durabilă. În acest sens, administratorii fondurilor piscicole, nu vor amenaja zone de pescuit recreativ-sportiv, constituind pentru apele de munte din Parcul Național Călimani zone oprite, cu asigurarea pazei și ocrotirii fondului piscicol, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Administrarea și gospodărirea durabilă a resurselor de apă de pe suprafața ariilor naturale protejate vizate se realizează de către Administrația Bazinală de Apă Mureș și Administrația Bazinală de Apă Siret. … 4.Pentru speciile de plante și animale sălbatice terestre, acvatice și subterane, care se află sub regim strict de protecție, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 4A și 4B din Ordonanța de urgență a guvernului nr. 57 din 2007, cu modificările și completările ulterioare, precum și speciile incluse în lista roșie națională sunt interzise:a.perturbarea intenționată în cursul perioadei de reproducere, de creștere, de hibernare și de migrație; … c.deteriorarea, distrugerea și/sau culegerea intenționată a cuiburilor și/sau ouălor din natură; … e.recoltarea florilor și a fructelor, culegerea, tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea cu intenție a acestor plante în habitatele lor naturale, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic; … g.Colectarea/recoltarea de specii de floră și faună se poate face doar în scop științific și numai cu acordul scris al Administrației Parcului Național Călimani R.A., cu excepția speciilor comune de plante folosite în scop medicinal care urmează regimul prevăzut la alin 8. pe baza recomandării Consiliului Științific, numai după obținerea avizului autorității centrale pentru protecția mediului. … 7.Colectarea speciilor de plante medicinale comune se poate face numai în suprafețele situate în afara rezervației științifice, a zonelor cu protecție strictă și a zonelor de protecție integrală, de către membrii comunităților locale și în limita capacității de suport a ecosistemelor, în cantități mici, necesare uzului familial și nu în scop comercial. … + Articolul 12În cazul producerii fenomenelor de forță majoră, instituțiile abilitate intervin conform prevederilor legale, cu obligativitatea înștiințării Administrației Parcului Național Călimani R.A. care va participa activ la acțiunile de alertare și mobilizare în vederea prevenirii și eliminării efectelor unor asemenea evenimente. + Pășunat + Articolul 131.Închirierea pajiștilor către deținători de animale din zona învecinată Parcului Național Călimani, alții decât proprietarii pajiștilor, se face pe bază de contract încheiat între părți cu notificarea Administrației Parcului Național Călimani R.A.. … 3.Răspunderea privind utilizarea corectă a pajiștilor și menținerea capacității de suport a acestora, revine proprietarilor și administratorilor acestora. … + Articolul 14Pe teritoriul Parcului Național Călimani, activitatea pastorală și/sau de cosit se desfășoară în conformitate cu prevederile legislației naționale specifice în vigoare, cu obligativitatea obținerii și respectării condițiilor impuse prin avizul Administrației Parcului Național Călimani R.A.. + Articolul 151.Amplasarea de stâne și adăposturi pastorale este permisă numai cu aprobarea Administrației Parcului Național Călimani R.A.. … 3.Este interzisă amplasarea locurilor de târlire în imediata apropiere a pâraielor sau a lacurilor alpine sau în amonte de lacuri și potecile turistice. Târlirea se va face prin schimbarea locului de staționare a turmelor, cu frecvența stabilită prin avizul eliberat de APN Călimani. … 5.Trecerea prin fond forestier se va face cu respectarea reglementărilor în vigoare. … 7.Asigurarea cu lemn pentru întreținerea stânelor, a adăposturilor pentru animale și ca lemn de foc, se face la solicitarea administratorului/ proprietarului pășunii, cu avizul Administrației Parcului Național Călimani R.A.. … + Articolul 16Administrația Parcului Național Călimani R.A., în măsura identificării unor surse de finanțare, realizează periodic studii pentru stabilirea capacității de suport a pajiștilor pe care le aduce la cunoștința proprietarilor în vederea reglementării în consecință a pășunatului. + Articolul 17Lucrările de întreținere a pajiștilor din Parcul Național Călimani, solicitate de către proprietar sau administrator, vor fi avizate de către Administrația Parcului Național Călimani R.A., în urma verificării pe teren și a achitării tarifului de avizare. + Articolul 18Administrația Parcului Național Călimani R.A. monitorizează activitatea de pășunat în parc pentru stabilirea impactului acesteia asupra florei și faunei și a unor eventuale restricții în zonele afectate. + Cercetare științifică + Articolul 19În baza rezultatelor temelor de cercetare desfășurate în Parcul Național Călimani, acceptate și avizate de forurile științifice abilitate, Administrația Parcului Național Călimani R.A. stabilește măsurile necesare în vederea prevenirii și împiedicării distrugerii voite sau accidentale de către om a speciilor de plante sau animale, habitate și peisaje strict ocrotite de pe suprafața parcului, măsuri care se avizează de către Consiliul Științific. + Articolul 20Activitatea de cercetare științifică pe teritoriul Parcul Național Călimani se desfășoară cu avizul administrației parcului, care sprijină logistic, la solicitare și în măsura posibilităților, această activitate. Temele de cercetare de pe teritoriul Rezervației Științifice 2730 Jnepenișul cu Pinus cembra, se vor efectua cu acordul Academiei Române și al Administrației Parcului Național Călimani R.A. care va fi beneficiarul rezultatelor cercetărilor. + Articolul 21În cazul temelor de cercetare care necesită date/informații privind Parcul Național Călimani, furnizate de către administrația parcului, se va încheia un contract cu cei care derulează tema, contract care să asigure accesul Administrației Parcului Național Călimani R.A. la rezultate în vederea utilizării lor în activitatea de management a parcului. + Turism, reguli de vizitare + Articolul 22În Parcul Național Călimani sunt permise activități de ecoturism și de educație, cu respectarea regulilor de vizitare a parcului, potrivit prezentului regulament și a legislației specifice. + Articolul 231.Prin excepție, accesul este permis următoarelor categorii: personalul Administrației Parcului Național Călimani R.A., personalul silvic și personalul împuternicit pentru patrulări sau controale în cazul în care aceste categorii sunt în exercițiul funcțiunii, pe bază de delegație sau legitimații. … + Articolul 241.Vizitarea Parcului Național Călimani se face cu achitarea tarifului de vizitare, aprobat conform prevederilor legale și afișat pe pagina web a administrației parcului. … + Articolul 251.Administrația Parcului Național Călimani R.A. nu este răspunzătoare pentru evenimente/ accidente suferite de vizitatori pe durata prezenței acestora în parc. … 3.personalul Administrației Parcului Național Călimani R.A.; … b.membrii serviciilor publice Salvamont în acțiuni de salvare, patrulări sau antrenamente; … d.personal de însoțire a animalelor la pășunat; … f.competiții, acțiuni, tabere organizate, în cazul în care prin programul acțiunii s-a solicitat și motivat abaterea de la trasee și s-a aprobat de către Administrația Parcului Național Călimani R.A.; … h.proprietari/ administratori de terenuri din parc precum și împuterniciți ai acestora. … … + Articolul 26Întreținerea și completarea marcajelor turistice, deschiderea de noi trasee și amplasarea panourilor indicatoare și informative se fac numai cu aprobarea Administrației Parcului Național Călimani R.A. și în conformitate cu Hotărârea guvernului nr. 77 din 2003 privind instituirea unor măsuri pentru prevenirea accidentelor montane și organizarea activității de salvare în munți; + Articolul 27Camparea pe teritoriul Parcului Național Călimani se reglementează astfel:1.În locurile amenajate de deținătorii de terenuri cu avizul Administrației Parcului Național Călimani R.A.; … 3.pentru personalul Administrației Parcului Național Călimani R.A.; … b.pentru voluntarii care lucrează pe teritoriul parcului cu aprobarea Administrației Parcului Național Călimani R.A., în situația în care sarcinile primite o impun; … … 4. + Articolul 28Aprinderea focului pe teritoriul Parcului Național Călimani se reglementează astfel:1.Este interzisă aprinderea focului în golul alpin și în fondul forestier, cu excepția locurilor special amenajate de către administratorul terenului/ ariei protejate. În locurile de campare din golul alpin sau cele din alte zone, în care nu se asigură lemn de foc, se permite doar utilizarea primusului; … + Articolul 29Regimul deșeurilor pe teritoriul Parcului Național Călimani se reglementează astfel:1.Gestionarii cabanelor și locurilor de campare, au responsabilitatea evacuării deșeurilor în afara parcului, cu respectarea condițiilor legale; … + Articolul 30Se interzice: tăierea, incendierea, distrugerea sau degradarea prin orice mijloace a jneapănului, cu excepția lucrărilor de întreținere a traseelor turistice avizate de Administrația Parcului Național Călimani R.A.. + Articolul 31Se interzice vizitatorilor/turiștilor tăierea, ruperea sau scoaterea din rădăcini a arborilor, puieților sau lăstarilor, precum și însușirea celor rupți sau doborâți de fenomene naturale. + Articolul 32Se interzice distrugerea, degradarea, respectiv colectarea în scop comercial, fără acordul Administrației Parcului Național Călimani R.A., a ciupercilor, fructelor de pădure, plantelor, animalelor, rocilor și a oricăror eșantioane de origine naturală de orice fel din Parcul Național Călimani. + Articolul 33Colectarea de specii de floră, faună, roci și a oricăror eșantioane de origine naturală în Rezervația Științifică 2.730 Jnepenișul cu Pinus cembra și zonele cu protecție strictă și integrală este interzisă. În cazuri excepționale, se acceptă numai cu acordul scris al Administrației Parcului Național Călimani R.A.. + Articolul 34Accesul câinilor în Parcul Național Călimani este permis doar în condițiile în care câinii sunt ținuți permanent în lesă. Pentru fiecare câine, stăpânii trebuie să prezinte carnetul de sănătate. Formațiile Salvamont și patrulele organizate cu scop de pază pot utiliza în acțiunile lor câini utilitari. + Articolul 35Tulburarea liniștii în parc prin orice fel de mijloace: strigăte, pocnitori, folosirea de echipamente audio și altele asemenea, este strict interzisă. + Articolul 36Este strict interzisă distrugerea sau degradarea panourilor informative și indicatoare, precum și a plăcilor, stâlpilor sau a semnelor de marcaj de pe traseele turistice. + Articolul 37Este strict interzisă degradarea refugiilor, adăposturilor, podețelor sau a oricărei alte construcții sau amenajări de pe teritoriul parcului. + Articolul 38Scăldatul și utilizarea de detergenți pentru spălare în apele curgătoare și în lacurile alpine, sunt interzise. + Articolul 39Folosirea ambarcațiunilor de orice tip (cu motor sau fără) pe lacurile alpine este interzisă, cu excepția celor destinate pentru colectarea de probe pentru cercetări științifice (vor fi folosite doar ambarcațiuni propulsate cu motor electric, numai în scop științific). + Articolul 40Administrația Parcului Național Călimani R.A. monitorizează turismul pe teritoriul parcului, în vederea stabilirii impactului acestei activități asupra florei, faunei, solului și rocilor din parc și pentru stabilirea măsurilor de protecție ce se impun, inclusiv a celor de restricționare a accesului turiștilor, dacă acest lucru se impune pentru conservare. + Articolul 41Accesul publicului cu mijloace motorizate este interzis, cu excepția drumurilor publice sau forestiere pe care accesul nu este restricționat. + Articolul 42Fotografierea și filmarea pe teritoriul parcului în scop comercial se tarifează, iar pe materialele fotografice și înregistrările video se va menționa faptul că au fost preluate din Parcul Național Călimani. + Serviciul Salvamont + Articolul 43Pe teritoriul Parcului Național Călimani activează formații Salvamont care patrulează pe traseele turistice și intervin în caz de accidentare a turiștilor aflați în Munții Călimani. + Articolul 44Administrația Parcului Național Călimani R.A. colaborează cu membrii echipelor Salvamont în acțiunile de pază și de coordonare a voluntarilor cu ocazia diverselor activități, organizate pe teritoriul parcului. + Articolul 45Administrația Parcului Național Călimani R.A. sprijină logistic echipele Salvamont în limita posibilităților în cazuri de forță majoră. + Articolul 461.Pe teritoriul Parcului Național Călimani cursurile de alpinism sau de ghizi sunt permise doar cu aprobarea Administrației Parcului Național Călimani R.A.. … + Construcții + Articolul 47În Parcul Național Călimani există următoarele construcții:1.Refugiul Salvamont Toplița; … 3.Stânele comunităților locale; … 5.Cabana forestieră Cocoșu; … 7.Refugiul Negoiu; … 9.Cabana forestieră Tătaru de pe pârâul Tihu; … 11.Drumurile forestiere prevăzute în Amenajamentele silvice. … + Articolul 48Pe teritoriul Parcului Național Călimani este interzisă realizarea oricăror construcții, cu excepția celor care vor deservi activității de cercetare, administrare și gospodărire a parcului. + Articolul 49Construirea de cabane/adăposturi turistice sau realizarea oricăror altor construcții în imediata vecinătate a parcului se va face conform reglementărilor legale în vigoare. Documentațiile se avizează de către Administrația Parcului Național Călimani R.A. + Articolul 50Modificările aduse planurilor de urbanism existente, se fac cu avizul Administrației Parcului Național Călimani R.A., în baza studiilor de impact. + Articolul 51Documentațiile de mediu privind modificarea planurilor generale de urbanism pentru zonele din interiorul parcului se avizează de către Consiliul Științific al Parcului Național Călimani. + Finanțarea activităților + Articolul 52Finanțarea activităților Administrației Parcului Național Călimani se poate asigura din fonduri provenite:a.de la autoritățile locale; … c.din proiecte întocmite de Administrația Parcului Național Călimani R.A. sau în colaborare cu alte organizații/instituții și finanțate prin programe locale, naționale sau internaționale; … e.din alte surse de finanțare. … + Capitolul IIISancțiuni + Articolul 53Încălcarea dispozițiilor prezentului regulament atrage, după caz, răspunderea contravențională, penală, materială sau civilă conform prevederilor legale în vigoare. + Articolul 54Constatarea și sancționarea faptelor care constituie încălcări ale prevederilor prezentului Regulament se face de către personalul APNC și al altor structuri abilitate conform legii. + Articolul 55Controlul respectării prezentului Regulament se face de către personalul APNC și personalul cu atribuții de control din cadrul altor structuri abilitate conform legii. Personalul împuternicit să verifice respectarea prezentului Regulament își dovedește identitatea cu legitimația de administrator/serviciu/control, emise conform legii. + Capitolul IVDispoziții finale + Articolul 56Prezentul regulament poate fi modificat la propunerea Administrației Parcului Național Călimani R.A.. + Articolul 57Dispozițiile prezentului regulament se aplică de către Administrația Parcului Național Călimani R.A., Consiliul Științific precum și de împuterniciți ai Administrației Parcului Național Călimani R.A.. + Articolul 58Regulamentul se aduce la cunoștința publicului, prin afișare pe web site-ul APNC. + Anexa 2 Proprietarii și administratorii de terenuri din parc Proprietar Folosința terenului Asociația Ragla Budac Păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră Consiliul Local al Comunei Aluniș Păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră Pășuni Consiliul Local al Comunei Batoș Păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră Consiliul Local al Comunei Bistrița Bârgăului Pășuni Consiliul Local al Comunei Brâncovenești Păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră Consiliul Local al Comunei Brâncovenești 75,49 Consiliul Local al Comunei Cetate 117,78 391,13 Consiliul Local al Comunei Deda 139,84 Consiliul Local al Comunei Ideciu de Jos 147,09 24,48 13,20 Ocolul Silvic Comunal Josenii Bârgăului 1306,12 5,74 Păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră Terenuri neproductive Pășuni Consiliul Local al Comunei Mărișelu Păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră Consiliul Local al Comunei Mărișelu 13,76 234,47 Ocolul Silvic Dorna Cândrenilor 24,33 Păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră Consiliul Local al Comunei Monor 540,20 821,40 Asociația Proprietarilor de Păduri din Bazinul Dornelor Ocolul Silvic Dorna 54,65 Păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră Pășuni Consiliul Local al Comunei Prundu Bârgăului Păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră Ocolul Silvic Tihuța Colibița RA 78,87 Terenuri neproductive Regia Autonomă Locală Ocolul Silvic Păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră Consiliul Local al Comunei Prundu Bârgăului 67,53 2,66 Consiliul Local al Comunei Răstolița 101,15 11,99 Ocolul Silvic Vatra Dornei 432,69 Păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră Pășuni Consiliul Local al Comunei Șieuț Păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră Consiliul Local al Comunei Șieuț 433,33 498,75 Consiliul Local al Comunei Stânceni 25,98 367,35 Ocolul Silvic Tihuța Colibița RA 488,62 Păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră Pășuni Consiliul Local al Comunei Vătava Păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră Pășuni Terenuri neproductive Obștea Negrișoara Păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră Primăria Poiana Stampei, Stat, Persoane fizice Păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră Statul Român Păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră Terenuri neproductive Ocolul Silvic Lunca Bradului 3058,66 3,07 Păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră Terenuri neproductive Terenuri cu construcții Ocolul Silvic Vatra Dornei 425,05 Perimetrul minier Apele Române 3,63Dornelor Ocolul Silvic Dorna 2,10 Păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră Ocolul Silvic Dorna Cândrenilor 259,76 Păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră Ocolul Silvic Vatra Dornei 744,23 Pășuni Persoane fizice autorizate Fânețe Persoane juridice Pășune + Anexa 3 Zonarea internă a Parcului Național Călimani + Anexa 4 Harta formelor de proprietate + Anexa 5 Harta regimului de administrare a terenurilor + Anexa 6 Traseele turistice omologate din Parcul Național Călimani Nr. Formația Traseu Omologat Toplița Bandă roșie 2 Cruce roșie 3 Cruce albastră 4 Triunghi albastru 5 Bandă galbenă 6 Punct albastru 7 Bandă albastră 8 Bandă roșie 9 Bistricior – Tihuța Omologat Mîța – Iz. Lung – Șaua Terha Omologat Mîța – Colbu – Bistricior Omologat Mîța – Tăul Zânelor Omologat Colibița – Valea Colbu – Pna Dălbidan – Muntele Viișoru Omologat Bistricior Sat Cușma Omologat Suceava Punct roșu 16 Punct albastru 17 Cruce albastră 18 Bandă roșie 19 Punct galben 20 Cruce roșie 21 Triunghi albastru 22 Bandă albastră 23 Triunghi albastru 24 Bistra Mureșului-Valea Bistra-Valea din Mijloc-Poiana Cofu omologat Gura Cofului-Valea Cofului-Poiana Cofului omologat Valea Bistra-Zapodea cu cale- Zapodea ursului omologat Bistra Mureșului-Vârful Scaunul Domnului- P-na de Mijloc – P-na Stegii – P-na Moldovanca- P-na Țiganca – P-na Lungă omologat Gălăoaia-Poiana Stegii-Zapodia cu Podul-Valea Bistra omologat Răstolița-Valea Vișa- Poiana Stegii – Fundul Porcului – P-na Cofu omologat Valea Secu-Poiana Lungă- Tăul Zânelor omologat Răstolița – Baraj – Tihul Răstoliței- Șaua Tihului omologat Valea Rusca- Vf. Tihu omologat Sălard – La Sărăcin omologat Sălard-Poiana Obcinelor-Valea Fântânel-Lunca Bradului omologat Lunca Bradului-Valea Ilva Mare – Șaua Negoiu omologat Tihul Ilvei – Vf. Tihu omologat Valea Ilișoara Mare-Valea Cucumberțu-Poiana Drăguș- Șaua Nicovala omologat Stânceni – Valea Zebrac- Poiana Zebrac omologat Stâncile Secului- Gura Scurtului – P- na Țiganca- Fundul Secului -Poiana Slătinița în curs de omologare Valea Fântânel- Bâtca Frasinu- Vf. Tătarului- Sub Stâncile Tihului- Șaua Gruiu în curs de omologare Gura Tihului- Gura pr. Mijlocu- Piciorul Bistriciorii în curs de omologare Neagra- Stânca Șoimului în curs de omologare Androneasa- Peștera Căsoaia lui Ladaș în curs de omologare Gura Stegii – Plaiul Stegii în curs de omologare + Anexa 7 Primul rând de parcele Ocolul Silvic UP u.a Suprafața Vatra Dornei IV Buciniș 128 56.4 Vatra Dornei IV Buciniș 133 23.3 Vatra Dornei IV Buciniș 134 46.7 Vatra Dornei IV Buciniș 135 26.9 Vatra Dornei IV Buciniș 136 32.3 Vatra Dornei V Neagra 67 5.1 Vatra Dornei V Neagra 74 6.8 Vatra Dornei V Neagra 75 7.2 V-Dornei/Dealu Negru VI Haita 31 35.3 V-Dornei/Dealu Negru VI Haita 32 21.2 V-Dornei/Dealu Negru VI Haita 33 16.4 V-Dornei/Dealu Negru VI Haita 34 25.3 V-Dornei/Dealu Negru VI Haita 35 42,6 V-Dornei/Dealu Negru VI Haita 36 27 V-Dornei/Dealu Negru VI Haita 37 31.1 V-Dornei/Dealu Negru VI Haita 38 43.9 V-Dornei/Dealu Negru VI Haita 39 42.6 V-Dornei/Dealu Negru VI Haita 40 25.4 V-Dornei/Dealu Negru VI Haita 45 34.3 Vatra Dornei VI Haita 50 20.3 Vatra Dornei VI Haita 51 11.4 Vatra Dornei VI Haita 52 50.2 Vatra Dornei VI Haita 63 42.5 Vatra Dornei VI Haita 64 17.2 Vatra Dornei VI Haita 65 11.6 Vatra Dornei VI Haita 66 25.4 Vatra Dornei VI Haita 67 35.4 Vatra Dornei VI Haita 70 27.3 Vatra Dornei VI Haita 71 34.7 Vatra Dornei VI Haita 72 16.3 Vatra Dornei VI Haita 73 9.2 Vatra Dornei VI Haita 74 31.2 Vatra Dornei VI Haita 75 4G.7 Vatra Dornei VI Haita 76 32.5 Vatra Dornei VI Haita 9G 1G.6 Vatra Dornei VI Haita 98 31.5 Vatra Dornei VI Haita 99 28.4 Vatra Dornei VI Haita 101 33.8 Vatra Dornei VI Haita 102 26.8 Vatra Dornei VI Haita 103 34.9 Vatra Dornei VI Haita 104 24.4 Vatra Dornei VI Haita 105 31.3 Vatra Dornei VI Haita 106 18 Vatra Dornei VI Haita 112 33.3 Vatra Dornei VI Haita 113 47.3 Vatra Dornei VII Sărișoare 4 39.9 Vatra Dornei VII Sărișoare 7 37.7 Vatra Dornei VII Sărișoare 8 53.1 Vatra Dornei VII Sărișoare 9 48.2 Dorna Candrenilor I Negrișoara 134 24.8 Dorna Candrenilor I Negrișoara 140 53.4 Dorna Candrenilor I Negrișoara 145 17.2 Dorna Candrenilor III Voroava 83 9.5 Dorna Candrenilor III Voroava 90 25.5 Dorna Candrenilor III Voroava 148 33.2 Dorna Candrenilor III Voroava 149 31.4 Dorna Candrenilor III Voroava 153 54.6 Dorna Candrenilor III Voroava 154 44.8 Dorna Candrenilor III Voroava 170 20.8 Dorna Candrenilor III Voroava 171 26.4 Dorna Candrenilor III Voroava 172 24 Prundu Bârgăului IV Strunioru 19 26.1 Prundu Bârgăului IV Strunioru 20 34.3 Lunca Bradului I Ilva 70 33 Lunca Bradului I Ilva 71 3.6 Lunca Bradului I Ilva 72 2G.9 Lunca Bradului I Ilva 92 27.6 Lunca Bradului I Ilva 93 25.7 Lunca Bradului II Ilișoara 194 34.5 Lunca Bradului II Ilișoara 201 20.6 Lunca Bradului II Ilișoara 202 31.2 Lunca Bradului II Ilișoara 261 27.2 Lunca Bradului II Ilișoara 264 18.7 Lunca Bradului II Ilișoara 278 36.5 Lunca Bradului II Ilișoara 279 30.2 Lunca Bradului II Ilișoara 283 43.7 Lunca Bradului II Ilișoara 284 fără A 21.5 Lunca Bradului II Ilișoara 292 42.7 Lunca Bradului II Ilișoara 297 34.5 Răstolița IV Secu Mijlocu 115 35.8 Răstolița IV Secu Mijlocu 146 fără BD 4.1 Răstolița IV Secu Mijlocu 147 23.1 Răstolița IV Secu Mijlocu 160 36.9 Răstolița IV Secu Mijlocu 161 21 Răstolița IV Secu Mijlocu 177 16.1 Răstolița IV Secu Mijlocu 179 36.9 Răstolița IV Secu Mijlocu 180 29.2 Răstolița IV Secu Mijlocu 181 29.7 Răstolița IV Secu Mijlocu 191 20.2 Răstolița IV Secu Mijlocu 192 45.4 Răstolița IV Secu Mijlocu 200 17.5 Răstolița IV Secu Mijlocu 205 34.7 Răstolița IV Secu Mijlocu 206 26.8 Răstolița IV Secu Mijlocu 207 fără B,D 23 Răstolița IV Secu Mijlocu 208 34.1 Răstolița IV Secu Mijlocu 209 fără B 31.1 Răstolița IV Secu Mijlocu 221 41.1 Răstolița IV Secu Mijlocu 222 27.4 Răstolița IV Secu Mijlocu 224 fără C 16.2 Răstolița IV Secu Mijlocu 225 35.9 Răstolița IV Secu Mijlocu 226 30.1 Răstolița IV Secu Mijlocu 228 37.1 Răstolița IV Secu Mijlocu 235 28.9 Răstolița V Tihu Bradu 17 35.5 Răstolița V Tihu Bradu 18 fără A 0.8 Răstolița V Tihu Bradu 19 27.8 Răstolița V Tihu Bradu 21 36.3 Răstolița V Tihu Bradu 26 18.2 Răstolița V Tihu Bradu 27 28.2 Răstolița V Tihu Bradu 28 fără A 1.9 Răstolița V Tihu Bradu 29 35.7 Răstolița V Tihu Bradu 44 32.4 Răstolița V Tihu Bradu 45 22.3 Răstolița V Tihu Bradu 48 24.9 Răstolița V Tihu Bradu 49 37.8 Răstolița V Tihu Bradu 55 34.9 Răstolița V Tihu Bradu 66 24.4 Răstolița V Tihu Bradu 69 32.4 Răstolița V Tihu Bradu 79 23.3 Răstolița V Tihu Bradu 80 24.2 Răstolița V Tihu Bradu 81 29.3 Răstolița V Tihu Bradu 92 16.6 Răstolița V Tihu Bradu 93 24.8 Răstolița V Tihu Bradu 94 fără A 22.2 Răstolița V Tihu Bradu 95 14.5 Răstolița V Tihu Bradu 97 15.5 + Anexa 8 Resurse financiare RNP ROMSILVA – Administrația Parcului Național Călimani Programe si sub-programe Scenariu critic* Ore lucru Ore Fonduri 1.1. Inventariere si cartare 746.328 1.369.896 4195 11500 1.3. Paza, implementare reglementări Si măsuri specifice de protecție 478.720 698.896 773 1950 1.5. (re)introducere specii (extinctă) Subtotal p1 costuri operaționale anuale 1.442.280 2.627.339 P2 turism 3643 6845 2.2. Servicii, facilități de vizitare si promovarea turismului 29.854 77.572 331 773 Subtotal p2 costuri operaționale anuale 192.887 389.664 P3 constientizare, conservare tradiții si comunități locale 276 1012 3.2. Conștientizare si comunicare 108.585 199.452 1012 1380 P3 Subtotal costuri operaționale anuale 162.793 332.009 P4 management și administrare 2134 5667 4.2. Personal conducere, coordonare, administrare 48.290 103.686 3165 8078 4.4. Instruire personal 17.879 113.916 7029 19191 Investiții p4 220.000 440.000 34206 70454 Investiții totale 2.420.000 9.056.825 Costuri operaționale anuale pentru sit N2000 în afara parcului:criticoptim 24556 Nr. ha sit în afara parcului (ha) 5000 464.075 * scenariu critic = nivelul de finanțare pentru misiunea critică este acela care permite atingerea cerințelor de bază pentru funcționarea ariei protejate. Funcțiile misiunii critice sunt acele activități care sunt obligatorii conform legii; obligatorii pentru îndeplinirea unui anumit mandat; obligatorii pentru a asigura o experiență plăcută și în siguranță a vizitatorilor în aria protejată; obligatorii pentru a asigura protecția resurselor naturale și culturale la un nivel de bază. + Anexa 9 Distribuția siturilor Natura 2000 pe suprafața parcului–– Redacția Lex24 Drept la Sursa! Articole Urmărește Categorii: Monitorul Oficial Partea I Abonati-va Conectat cu Log in Permit crearea unui cont Când vă conectați pentru prima dată folosind un buton de conectare socială, colectăm informațiile de profil public ale contului dvs. partajate de furnizorul de conectare socială, pe baza setărilor dvs. de confidențialitate. De asemenea, primim adresa dvs. de e-mail pentru a vă crea automat un cont pe site-ul nostru web. Odată ce contul dvs. este creat, veți fi conectat la acest cont. DezacordDe acord Anunțați despre noi comentarii ulterioare noi răspunsuri la comentariile mele Autorizez utilizarea adresei mele de e-mail și trimiterea de notificări despre noile comentarii și răspunsuri (vă puteți dezabona în orice moment). Conectat cu Permit crearea unui cont Când vă conectați pentru prima dată folosind un buton de conectare socială, colectăm informațiile de profil public ale contului dvs. partajate de furnizorul de conectare socială, pe baza setărilor dvs. de confidențialitate. De asemenea, primim adresa dvs. de e-mail pentru a vă crea automat un cont pe site-ul nostru web. Odată ce contul dvs. este creat, veți fi conectat la acest cont. DezacordDe acord Vă rugăm să vă autentificați pentru a comenta 0 Discuții Cel mai vechi Cel mai nou Cele mai votate Feedback-uri inline Vezi toate comentariile Manage Consent Pentru a oferi cea mai buna experiența, utilizăm tehnologii cookie. Neacordarea sau retragerea consimțământului poate afecta în mod negativ anumite caracteristici și funcții ale siteului. Functional Functional Mereu activ Stocarea sau accesul tehnic este strict necesar în scopul legitim de a permite utilizarea unui serviciu specific solicitat în mod explicit de abonat sau utilizator sau în scopul unic de a efectua transmiterea unei comunicări prin intermediul unei rețele de comunicații electronice. Preferences Preferences The technical storage or access is necessary for the legitimate purpose of storing preferences that are not requested by the subscriber or user. Statistii Statistii The technical storage or access that is used exclusively for statistical purposes. Stocarea sau accesul tehnic care este utilizat exclusiv în scopuri statistice anonime. În lipsa unei citații, a unei conformări voluntare din partea furnizorului dvs. de servicii de internet sau a unor înregistrări suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau recuperate doar în acest scop nu pot fi utilizate, de obicei, pentru a vă identifica. Marketing Marketing Stocarea sau accesul tehnic care este utilizat exclusiv în scopuri statistice anonime. În lipsa unei citații, a unei conformări voluntare din partea furnizorului dvs. de servicii de internet sau a unor înregistrări suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau recuperate doar în acest scop nu pot fi utilizate, de obicei, pentru a vă identifica. Administrează opțiunile Administrează serviciile Administrează vânzătorii {vendor_count} Citește mai multe despre aceste scopuri Accept Respinge View preferences Save preferences View preferences {title} {title} {title} Acord cookies Raport A apărut o problemă la raportarea acestei postări. Dezinformare Conține informații înșelătoare sau false Hărțuire Hărțuire sau comportament de intimidare Inadecvat Conține materiale pentru adulți sau sensibile Ofensiv Conține conținut abuziv sau disprețuitor Suspect Conține spam, conținut fals sau potențial malware Alte Notă de raportare Blocare membru? Vă rugăm să confirmați că doriți să blocați acest membru. Nu vei mai putea: Vedeți postările membrilor blocați Menționați acest membru în postări Invitați acest membru în grupuri Trimite mesaj acestui membru Adăugați acest membru ca conexiune Vă rugăm să rețineți: Această acțiune va elimina și acest membru din conexiunile dvs. și va trimite un raport administratorului site-ului. Vă rugăm să acordați câteva minute pentru finalizarea acestui proces. Raport Ai raportat deja acest lucru . Post Post Filter Apply Filters Close wpDiscuz Insert