PLAN din 25 iunie 2024

Notă …

Aprobat prin ORDINUL nr. 1.404 din 25 iunie 2024, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 16 iulie 2024.
PLANUL DE MANAGEMENT AL SITULUI NATURA 2000
ROSCI0228 ȘINDRILIȚA<!–>–> +
CUPRINS<!–>1.–>INFORMAȚII GENERALE1.1.<!–>Descrierea sintetică a Planului de management … 1.2.–>Procesul de elaborare a Planului de management … 1.3.<!–>Descrierea ariei naturale protejate vizată de Planul de management1.3.1.–>Aria naturală protejată vizată de Planul de management … 1.3.2.<!–>Localizarea ariei naturale protejate vizată de Planul de management … 1.3.3.–>Limitele ariei naturale protejate vizată de Planul de management … … … 2.<!–>MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI NATURALE PROTEJATE2.1.–>Geologie … 2.2.<!–>Hidrografie … 2.3.–>Pedologie … 2.4.<!–>Climă … 2.5.–>Elemente de interes conservativ, de tip abiotic … … 3.<!–>MEDIUL BIOTIC AL ARIEI NATURALE PROTEJATE3.1.–>Ecosistemele … 3.2.<!–>Habitate de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria naturală protejată 203.2.1.–>Habitate Natura 2000 … 3.2.2.<!–>Habitate după clasificarea națională … … 3.3.–>Speciile de floră și faună pentru care a fost declarată aria naturală protejată3.3.1.<!–>Ihtiofaună … 3.3.2.–>Herpetofaună … 3.3.3.<!–>Mamifere … … 3.4.–>Alte specii relevante pentru aria naturală protejată … … 4.<!–>INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE4.1.–>Comunitățile locale și factorii interesați4.1.1.<!–>Comunitățile locale … 4.1.2.–>Factorii interesați … … 4.2.<!–>Utilizarea terenului … 4.3.–>Situația juridică a terenurilor … 4.4.<!–>Administratori, gestionari și utilizatori … 4.5.–>Infrastructură și construcții … 4.6.<!–>Patrimoniu cultural … 4.7.–>Obiective turistice … … 5.<!–>ACTIVITĂȚI CU POTENȚIAL IMPACT (PRESIUNI ȘI AMENINȚĂRI) ASUPRA ARIEI NATURALE PROTEJATE ȘI SPECIILOR ȘI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV5.1.–>Lista activităților cu potențial impact5.1.1.<!–>Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate … 5.1.2.–>Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate … … 5.2.<!–>Hărțile activităților cu potențial impact5.2.1.–>Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate … 5.2.2.<!–>Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate … … 5.3.–>Evaluarea impacturilor asupra speciilor5.3.1.<!–>Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor … 5.3.2.–>Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor … … 5.4.<!–>Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate5.4.1.–>Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate … 5.4.2.<!–>Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate … … … 6.–>EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE6.1.<!–>Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ6.1.1.–>Specii de pești … 6.1.2.<!–>Specii de amfibieni și reptile … 6.1.3.–>Specii de mamifere … … 6.2.<!–>Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativ6.2.1.–>Habitate forestiere … 6.2.2.<!–>Habitate neforestiere (de pajiști) … … 6.3.–>Alți parametri relevanți pentru evaluarea stării de conservare a speciilor/habitatelor pentru care a fost declarat situl6.3.1.<!–>Specii de amfibieni … 6.3.2.–>Specii de mamifere … 6.3.3.<!–>Habitate forestiere … 6.3.4.–>Habitate neforestiere (de pajiști) … … … 7.<!–>SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT7.1.–>Scopul Planului de Management pentru aria naturală protejată … 7.2.<!–>Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management și activități7.2.1.–>Obiective generale … 7.2.2.<!–>Obiective specifice … 7.2.3.–>Măsuri de management7.2.3.1.<!–>Măsuri de management pentru speciile de interes comunitar din ROSCI0228 Șindrilița … 7.2.3.2.–>Măsuri de management pentru habitatele de interes comunitar din ROSCI0228 Șindrilița … … … … 7.<!–>PLANUL DE ACTIVITĂȚI ȘI ESTIMAREA RESURSELOR8.1.–>Planul de activități … 8.2.<!–>Estimarea resurselor necesare … … 9.–>PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR9.1.<!–>Raportări periodice … 9.2.–>Urmărirea activităților planificate … 9.3.<!–>Indicarea activității realizate … … 10.–>BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚEMediul abiotic:<!–>Habitate:–>Mamifere:<!–>Amfibieni și reptile:–>Ihtiofaună:<!–> … 11.–>ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENTAnexa nr. 1. Regulamentul ariei naturale protejate<!–>Anexa nr. 2. Fotografii2.2.1.–>Ihtiofaună … 2.2.2.<!–>Herpetofaună … 2.2.3.–>Mamifere … <!–>Anexa nr. 33.1.–>Harta localizării ariei naturale protejate … 3.2.<!–>Harta limitelor ariei naturale protejate … 3.3.–>Harta geologică … 3.4.<!–>Hartă hidrografică … 3.5.–>Hartă solurilor … 3.6.<!–>Harta temperaturilor medii multianuale … 3.7.–>Harta precipitațiilor medii multianuale … 3.8.<!–>Harta ecosistemelor … 3.9.–>Hărțile distribuției tipurilor de habitate … 3.10.<!–>Hărțile distribuției speciilor … 3.11.–>Harta unităților administrativ teritoriale … 3.12.<!–>Harta utilizării terenului … 3.13.–>Harta juridică a terenului … 3.14.<!–>Harta infrastructurii rutiere și căilor ferate … 3.15.–>Harta privind perimetrul construit al localităților … 3.16.<!–>Harta construcțiilor … 3.17.–>Harta bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural național … 3.18.<!–>Harta obiectivelor turistice și punctelor de belvedere … 3.19.–>Hărțile presiunilor la nivelul ariei naturale protejate … 3.20.<!–>Hărțile amenințărilor la nivelul ariei naturale protejate … 3.21.–>Hărțile distribuției impacturilor asupra speciilor3.21.1.<!–>Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor … 3.21.2.–>Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor … … 3.22.<!–>Harta distribuției impacturilor asupra habitatelor3.22.1.–>Presiuni actuale – Habitate forestiere … 3.22.2.<!–>Presiuni actuale – Habitate neforestiere … 3.22.3.–>Amenințări viitoare – Habitate forestiere … 3.22.4.<!–>Amenințări viitoare – Habitate neforestiere … … –> … 1.<!–>INFORMAȚII GENERALE1.1.–>Descrierea sintetică a Planului de managementPlanul de management reprezintă documentul oficial de planificare, reglementare și prezentare a unei arii naturale protejate prin care se stabilesc obiectivele, măsurile și resursele umane și materiale necesare pentru conservarea biodiversității ariei respective. Planul de management reprezintă un document strategic pe termen lung. Comisia Europeană promovează realizarea unui management eficient al Siturilor Natura 2000, atât pentru asigurarea unei stări de conservare favorabilă a habitatelor și speciilor, cât și pentru crearea unui cadru general de analiză a compatibilității diverselor activități viitoare – planuri și proiecte, cu obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000.<!–>Conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, planul de management al sitului de interes comunitar ROSCI0228 Șindrilița, reprezintă documentul oficial cu rol de reglementare pentru administratorul ariei naturale protejate, pentru autoritățile care reglementează activități pe teritoriul ariei precum și pentru persoanele fizice și juridice care dețin sau care administrează terenuri și alte bunuri și/sau care desfășoară activități în perimetrul și în vecinătatea ariei naturale protejate. În planul de management este evaluată și descrisă situația actuală a ariei naturale protejate fiind definite măsurile de gospodărire necesare conservării ei.–>Planul de management trebuie să fie un instrument des folosit, care să joace rolul unui ghid și al unui stimulent pentru ca factorii implicați să lucreze împreună pentru menținerea stării de conservare favorabilă a ariei naturale protejate. Planul de management reprezintă documentul oficial al unui proces continuu care în timp face posibilă realizarea unui management eficient și adaptabil al ariei naturale protejate.<!–>Situl Natura 2000 ROSCI0228 Șindrilița este localizat în Regiunea de dezvoltare Sud-Est, în zona de sud-vest a județului Vrancea, pe teritoriul administrativ al comunelor Nereju și Nistorești. Situl este situat în zona montană, în sectorul sudic al Munților Vrancei, pe cursul superior al râului Zăbala, în zona de confluență a pâraielor Balcu și Șindrilița cu acesta.–>ROSCI0228 Șindrilița a fost declarat sit Natura 2000 prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat și completat prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 2387/2011, și se întinde pe o suprafață de 870 hectare.<!–>Importanța sitului este dată de valoarea naturală a celor 3 tipuri de habitate terestre enumerate în anexa I la Directiva 92/43/CEE și a celor 6 specii enumerate în anexele II și IV la Directiva 92/43/CEE.–>Habitatele de interes comunitar din sit sunt:– 6520 Fânețe montane … – 9110 Păduri de tip Luzulo-Fagetum … – 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea). … <!–>Speciile de interes comunitar pentru care a fost desemnată aria protejată sunt:a)–>specii de mamifere: 1352 Canis lupus – lup, 1354 Ursus arctos – urs brun, 1361 Lynx lynx – râs … b)<!–>specii de amfibieni și reptile: 1166 Triturus cristatus – triton cu creastă, 2001 Triturus montandoni – triton carpatic … c)–>specii de pești: 1163 Cottus gobio – zglăvoacă. … <!–>Cadrul legislativ referitor la aria naturală protejată vizată de planul de management–>Tabelul nr. 1. Acte normative relevante în contextul aplicării Planului de management

Nr.<!–>	Tip act–>	Număr act<!–>	An act–>	Denumire<!–>	Descriere–>
1<!–>	OM–>	304<!–>	2018–>	Ordinul ministrului mediului nr. 304/02.04.2018 privind aprobarea Ghidului de elaborare a Planurilor de management ale ariilor naturale protejate<!–>	Actul normativ de reglementare a modului de elaborare a planurilor de management ale ariilor naturale protejate–>
2<!–>	OM–>	1822<!–>	2020–>	Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1822/2020 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare a ariilor naturale protejate, cu modificările și completările ulterioare.<!–>	Actul normativ de reglementare a atribuirii în administrare a ariilor naturale protejate.–>
3<!–>	OM–>	3836<!–>	2012–>	Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3836/2012 privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentațiilor și eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul și filmatul în scop comercial.<!–>	Actul normativ de reglementare a tarifelor–>
4<!–>	OM–>	19<!–>	2010–>	Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.<!–>	Actul normativ de reglementare a procedurii de evaluare adecvată.–>
5<!–>	OM–>	979<!–>	2009–>	Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervențiile asupra speciilor invazive, precum și reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, pe teritoriul național.<!–>	Actul normativ de reglementare a speciilor invazive.–>
6<!–>	Lege–>	46<!–>	2008–>	Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare.<!–>	Actul normativ care reglementează sectorul silvic.–>
7<!–>	OUG–>	57<!–>	2007–>	Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.<!–>	Actul normativ care reglementează regimul ariilor naturale protejate.–>
8<!–>	OM–>	1964<!–>	2007–>	Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 2387/2011. ’<!–>	Actul normativ de desemnare a siturilor Natura 2000.–>
9<!–>	OM–>	207<!–>	2006–>	Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 207/2006 privind aprobarea conținutului Formularului Standard Natura 2000 și a manualului de completare al acestuia.<!–>	Actul normativ de aprobare a conținutului Formularului Standard Natura 2000.–>
10<!–>	Lege–>	407<!–>	2006–>	Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare.<!–>	Actul normativ care reglementează sectorul cinegetic.–>
11<!–>	OUG–>	195<!–>	2005–>	Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare.<!–>	Actul normativ care reglementează protecția mediului.–>
12<!–>	HG–>	1076<!–>	2004–>	Hotărârea de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, cu modificările și completările ulterioare.<!–>	Actul normativ care reglementează procedura de evaluare strategică de mediu.–>
13<!–>	Lege–>	350<!–>	2001–>	Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare.<!–>	Actul normativ care reglementează amenajarea teritoriului și urbanismul.–>
14<!–>	Lege–>	107<!–>	1996–>	Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare.<!–>	Actul normativ care reglementează managementul apelor.–>

<!–>Tabelul nr. 2 Centralizarea măsurilor adresate elementelor de interes conservativ (specii, habitate) în funcție de starea de conservare a acestora și presiunile și amenințările cu care se confruntă acestea.

Aria naturală protejată/ Elementele de interes conservativ–>	Starea de conservare (F/NT/NR)<!–>	Presiune (P) / Amenințare (A) (cod)–>	Măsurile active de conservare propuse<!–>
Aria naturală protejată ROSC10228 Șindrilița–>			<!–>
1352 Canis lupus*–>	favorabilă<!–>	J03.01.01–>G01.03.02<!–>	• Menținerea enclavelor existente în zona centrală.–>• Identificarea unor zone in care utilizarea vehiculelor 4×4, altele decât cele ale entităților ce activează în scopuri lucrative, să fie permisă.<!–>
1354 Ursus arctos*–>	favorabilă<!–>	B06;–>F03.02.03;<!–>F04.02;–>B02.04;<!–>G01.03.02–>	• Implementarea efectivă a unor sisteme de garduri electrice și metode repelente cu scopul prevenirii și reducerii pagubelor și conflictelor.directe provocate de specia urs brun.<!–>• Încurajarea cetățenilor în utilizarea unor sisteme sau echipamente de protecție și utilizarea câinilor adecvați de pază, a animalelor aflate la pășunat sau înnoptat.–>• Reducerea conflictelor produse de urșii habituați prin prevenireafenomenului de habituare și achiziționarea unor sisteme de colectare resturi menajere tip containere anti- urs.<!–>• Realizarea unui studiu privind impactul activităților de recoltare ciuperci și fructe de pădure asupra populației de urs brun în vederea stabilirea unor zone în care colectarea fructelor de pădure și a ciupercilor să fie interzisă de preferabil în zone liniștite în care nu există și alte activități umane.–>• Identificarea unor zone în care utilizarea vehiculelor 4×4, altele decât cele ale entităților ce activează în scopuri lucrative, să fie permisă.<!–>
1361 Lynx lynx–>	favorabilă<!–>	J03.01.01–>G01.03.02<!–>	• Menținerea enclavelor existente în zona centrală.–>• Identificarea unor zone în care utilizarea vehiculelor 4×4, altele decât cele ale entităților ce activează în scopuri lucrative, să fie permisă.<!–>
1166 Triturus cristatus–>	favorabilă<!–>	A04.01.05–>G01.03.02<!–>K01.03–>	• Limitarea prezenței animalelor domestic în zonele cu băltiri de apă în perioada de reproducere a tritonilor.<!–>• Stoparea sau limitarea accesului vehiculelor motorizate înafara drumurilor forestiere.–>• Stoparea curgerii apei din habitatul acvatic (praguri, dig).<!–>
2001 Triturus montandoni–>	favorabilă<!–>	A04.01.05–>G01.03.02<!–>K01.03–>	• Limitarea prezenței animalelor domestice în zonele cu băltiri de apă în perioada de reproducere a tritonilor.<!–>• Stoparea sau limitarea accesului vehiculelor motorizate înafara drumurilor forestiere.–>• Stoparea curgerii apei din habitatul acvatic (praguri, dig).<!–>
9110 Păduri de fag de tip Luzulo- Fagetum–>	favorabilă<!–>	B03–>B06<!–>L07–>	• Pentru crearea unor condiții bune de regenerare, se vor efectua lucrări de favorizare a instalării regenerării.<!–>• Interzicerea pășunatului în fondul forestier care conține habitatul 9110 (în special în regenerări tinere, în porțiuni ale arboretelor mature cu regenerare sau unde se urmărește instalarea acesteia).–>• Regenerarea intensiva a arboretelor din vecinatate<!–>
9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio – Piceetea)–>	favorabilă<!–>	B03–>B02.04<!–>B06–>L07<!–>	• Pentru crearea unor condiții bune de regenerare, se vor efectua lucrări de favorizare a instalării regenerării.–>• Menținerea de arbori bătrâni, scorburoși și morți pe picior în arborete.<!–>• Interzicerea pășunatului în fondul forestier care conține habitatul 9110 (în special în regenerări tinere, în porțiuni ale arboretelor mature cu regenerare sau unde se urmărește instalarea acesteia).–>
91V0 – Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion<!–>	nefavorabilă – inadecvată–>	B03<!–>B06–>	• Pentru crearea unor condiții bune de regenerare, se vor efectua lucrări de favorizare a instalării regenerării.<!–>• Interzicerea pășunatului în fondul forestier care conține habitatul 9110 (în special în regenerări tinere, în porțiuni ale arboretelor mature cu regenerare sau unde se urmărește instalarea acesteia).–>
6520 Fânețe montane<!–>	nefavorabilă – rea–>	G01<!–>	• Controlul strict al activităților turistice – promovarea unui turism ecologic.–>• Amplasarea de panouri de informare și avertizare și aplicarea de sancțiuni pentru nerespectarea reglementărilor incluse în Planul de management.<!–>
6230* – Pajiști montane de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicioase–>	nefavorabil ă – rea<!–>	A04.01–>A04.02<!–>A04.03–>J03.01<!–>K02.01–>M02.01<!–>	• Managementul adecvat al pășunatului.–>• Controlul strict al activităților turistice – promovarea unui turism ecologic.<!–>• Amplasarea de panouri de informare și avertizare și aplicarea de sancțiuni pentru nerespectarea reglementărilor incluse în Planul de management.–>
4060 – Tufărișuri alpine și boreale<!–>	favorabila–>	K02.01<!–>G01–>	• Prevenirea declanșării succesiunii naturale<!–>a vegetației.–>• Controlul strict al activităților turistice – promovarea unui turism ecologic.<!–>• Amplasarea de panouri de informare și avertizare și aplicarea de sancțiuni pentru nerespectarea reglementărilor incluse în Planul de management.–>

<!–> … 1.2.–>Procesul de elaborare a Planului de managementElaborarea Planului de management s-a realizat în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare.<!–>Pentru elaborarea Planului de management s-au avut în vedere prevederile Ordinului ministrului mediului nr. 304/02.04.2018 privind aprobarea Ghidului de elaborare a Planurilor de management ale ariilor naturale protejate.–>Planificarea managerială nu este doar o procedură limitată care se termină odată cu elaborarea unui produs finit, ci un proces continuu, ce pornește de la cercetare și strângerea de informații, trece prin evaluarea și analiza datelor colectate, până la însăși elaborarea planului, implementarea acestuia și revenirea la faza de monitorizare și strângere de noi informații.<!–>Pentru inventarierea și cartarea speciilor și habitatelor de interes comunitar s-au utilizat metode adecvate, bazate atât pe datele existente din bibliografie, cât și pe observațiile și evaluările de pe teren. Obiectivul acestei activități a fost de inventariere detaliată a speciilor și habitatelor de interes comunitar din situl Natura 2000 ROSCI0228 Șindrilița, în vederea fundamentării Planului de management și elaborării măsurilor de conservare.–>Perioada de colectare a datelor din teren a fost: a) aprilie – septembrie 2018 pentru habitatele 6520 Fânețe montane, 4060 Tufărișuri alpine și boreale, 6230* Pajiști montane de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicioase; b) aprilie – octombrie 2018 pentru habitatele 9110 Păduri de tip Luzulo-Fagetum, 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea), 91V0 Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion; c) noiembrie 2017 – noiembrie 2018 pentru speciile 1352 Canis lupus – lup, 1354 Ursus arctos – urs brun, și Lynx lynx – râs; d) aprilie – septembrie 2018 pentru speciile 1166 Triturus cristatus – triton cu creastă și 2001 Triturus montandoni – triton carpatic; e) mai-septembrie 2018 pentru specia 1163 Cottus gobio – zglăvoacă.<!–>Procedura de evaluare de mediu conform legislației în vigoare, a fost declanșată în luna 31 mai 2019 și s-a finalizat cu obținerea Deciziei etapei de încadrare 26/26.08.2019, decizie ce prevede că nu este necesară continuarea procedurii de evaluare de mediu sau a evaluării adecvate.–> … 1.3.<!–>Descrierea ariei naturale protejate vizată de Planul de management1.3.1.–>Aria naturală protejată vizată de Planul de managementSitul Natura 2000 ROSCI0228 Șindrilița– Suprafață: 870 ha … – Recunoașterea conform legislației comunitare/naționale: ROSCI0228 Șindrilița a fost declarat sit Natura 2000 prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat și completat prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 2387/2011. … – Localizare (regiune, județ, localități): Regiunea de dezvoltare Sud-Est, în zona de sud-vest a județului Vrancea, pe teritoriul administrativ al comunelor Nereju și Nistorești. … <!–> … 1.3.2.–>Localizarea ariei naturale protejate vizată de Planul de managementSitul Natura 2000 ROSCI0228 Șindrilița este localizat în Regiunea de dezvoltare Sud-Est, în zona de sud-vest a județului Vrancea, pe teritoriul administrativ al comunelor Nereju și Nistorești.<!–>Situl este situat în zona montană, în sectorul sudic al Munților Vrancei, pe cursul superior al râului Zăbala, în zona de confluență a pâraielor Balcu și Șindrilița cu acesta.–>Harta localizării ariei naturale protejate este prezentată în Anexa nr. 3.1 la Planul de management.<!–>Tabel 3. Localizarea ariei naturale protejate

Codul si denumirea ariei naturale protejate–>	Suprafața (ha) ’<!–>	Regiunea biogeografîcă*–>	Județul<!–>	Localități (orașe, comune, sate**)–>
				Localitate<!–>	Suprafața (ha) ’–>
R0SCI0228 Șindrilița<!–>	870–>	Alpină<!–>	Vrancea–>(100%)<!–>	Nereju–>	861,27<!–>
				Nistorești–>	8,43<!–>

–>

… 1.3.3.<!–>Limitele ariei naturale protejate vizată de Planul de managementLimitele sitului de importanță comunitară ROSCI0228 Șindrilița sunt puse la dispoziția factorilor interesați pe pagina web a Ministerului Mediului (www.mmediu.ro), în format shapefile, având sistem de referință geografică în sistemul național de proiecție Stereografic 1970. Harta limitelor ariei naturale protejate este prezentată în Anexa nr. 3.2 la Planul de management.–> … … … 2.<!–>MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI NATURALE PROTEJATE2.1.–>GeologiePentru caracterizarea geologică s-a utilizat Harta geologică a României scara 1: 200.000, foile L-35-XXI-Covasna, secțiuni geologice și coloane litologice relevante pentru zona de studiu, note explicative aferente foilor menționate precum și alte materiale bibliografice.<!–>Teritoriul ariei protejate ROSCI0228 Șindrilița se suprapune din punct de vedere structural cu pânza de Tarcău, caracterizată de o răspândire neuniformă a depozitelor cretatice și paleogene, cu o largă reprezentare spațială a acestora din urmă în zona studiată.–>Zona se suprapune pe masivele Zboina Frumoasă și parțial Lăcăuți, caracterizate în primul rând de prezența gresiilor (gresia de Tarcău), șisturi argiloase cu intercalații calcaroase. Zona Lăcăuți, mai masivă, fiind caracterizată de prezența unor gresii cu duritate mai ridicată.<!–>Din punct de vedere stratigrafic, în cadrul zonei ariei protejate ROSCI0228 Șindrilița, deosebim:● Oligocenul (lf-ch) ocupă cea mai mare pondere din cadrul suprafeței, fiind caracterizat în cadrul pânzei de Tarcău de prezența mai multor faciesuri (faciesul de Slon, faciesul de Fusaru-Krosno, faciesul bituminos cu gresie de Kliwa, precum și un facies mixt, intermediar);–>● Paleocen-eocen (lutețian) apare subordonat ca suprafață, fiind caracterizat de faciesul gresiei de Tarcău;<!–>● Eocenul superior (pr) foarte redus ca pondere, este caracterizat de prezența stratelor de Podu Secu și a stratelor de Plopu caracterizate de prezența gresiilor calcaroase și a unui fliș argilo-grezos; Cretacic superior (sn-d) subordonat ca suprafață, caracterizat de marnocalcare cenușii și gresii calcaroase diaclazate.–><!–>> Influența geologiei asupra speciilor și habitatelor din cadrul situluiPrin specificul elementelor de interes conservativ, acestea nu prezintă condiționări care să rezulte din distribuția spațială caracteristică a formațiunilor geologice prezentate. Mediul geologic nu este caracterizat de existența acumulărilor semnificative de apă subterană la nivel freatic. Zonele depresionare în care terenul este impermeabil sau slab permeabil, permit acumularea temporară a apei, aceste zone sunt favorabile speciilor genului Triturus.–>Rezistența la eroziune a formațiunilor geologice, determină condiții de formare a versanților pe care se dezvoltă habitatul 9110 Păduri de fag de tipul Luzulo-Fagetum. Harta geologică este prezentată în Anexa nr. 3.3 la Planul de management.<!–>–> … 2.2.<!–>HidrografieRețeaua hidrografică a zonei de studiu aparține în totalitate bazinului hidrografic al râului Siret și a afluenților versantului drept. Valorile densității rețelei hidrografice variază în limite largi, între 0,1 – 0,9 km/kmp, valorile mari fiind caracteristice zonei depresionare Vrancea.–>Zona montană în care se încadrează aria protejată ROSCI0228 Șindrilița este caracterizată din punct de vedere hidrologic de dezvoltarea râului Putna și a afluenților acestuia. Râul Putna își are obârșia în versantul nordic al culmii Lăcăuți, la altitudinea de 1750 m, străbate zona montană și apoi zona subcarpatică a Vrancei; în aval de acest sector, râul a generat un vast con de dejecție pe care acesta se despletește în mai multe brațe.<!–>Dintre afluenții mai importanți din acest sector menționăm: Zăbala cu o suprafață bazinală de 544 kmp și o lungime de 68 km și Năruja (afluent al Zăbalei), amplasat în zona nord-estică a ariei protejate, având o suprafața bazinală de 166 kmp și o lungime de 29 km.–>În secțiunea stației hidrologice Boțârlău, debitul mediu multianual este de 16 mc/s, debitul maxim cu probabilitatea de 1% este de 1810 mc/s, debitul mediu zilnic minim anual cu probabilitatea de 80% este de 3.1 mc/s. Debitul mediu multianual de aluviuni în suspensie este de 120 kg/s.<!–>Fenomenele de îngheț se înregistrează în fiecare iarnă, pe o durată medie de 27 zile, podul de gheată apare la un interval de 2 ani, având o durată medie de 7 zile. În sectorul montan al județului Vrancea, scurgerea medie multianuală este de circa 15 l/s. Harta hidrografică este prezentată în Anexa nr. 3.4 la Planul de management.–>Tabelul nr. 4. Informații privind bazinele hidrografice la nivelul ariei naturale protejate

Nr. crt.<!–>	Nume bazin–>	Cod bazin<!–>	Ordin bazin–>	Suprafață totală bazin [ha]<!–>	Suprafață bazin în ANP [ha]–>	Pondere din ANP [%]<!–>
1–>	Zăbala<!–>	XII-1.79.9–>	3<!–>	544 kmp–>	69,6<!–>	8–>

<!–>> Influența hidrografiei asupra speciilor și habitatelor din cadrul situluiRețeaua hidrografică în interiorul ariei protejate are suprafață extrem de redusă, fracțiunea din bazinul Zăbala reprezintă 8% din întreaga suprafață a ariei.–>Prezența speciilor de amfibieni este strâns legată de prezența habitatelor acvatice din cauza faptului că toate speciile de amfibieni își depun ouăle (ponta) în apă și larvele de tritoni și mormolocii de broaște se dezvoltă în mediu acvatic până la metamorfozare, adică la transformarea în formă adultă. Aceste habitate acvatice pot fi ape curgătoare sau stagnante, apele preferate fiind de obicei cele cu adâncime mică, care se încălzesc ușor, și cu apă curată, deseori temporare, zone inundabile, șanțuri. Speciile de amfibieni le întâlnim doar primăvara în habitatele acvatice (Triturus cristatus, Triturus montadoni), fiindcă în această perioadă are loc reproducerea.<!–>În urma analizei condițiilor de mediu din zona sitului, în ceea ce privește speciile de interes comunitar dependente de mediul acvatic (speciile de pești și amfibieni), se constată prezența cursurilor de apă permanente și temporare, ce prezintă condiții de habitat prielnice pentru existență și reproducere.–>Aspectele menționate indică importanța habitatelor acvatice pentru supraviețuirea speciilor de pești și amfibieni. Întrucât dezvoltarea și viața lor depind de diferite tipuri de habitat, pentru supraviețuire majoritatea speciilor din areal au nevoie de un complex de habitate acvatice și terestre. Dispariția într-o anumită zonă a unui tip de habitat umed poate duce la dispariția acestor specii.<!–>–> … 2.3.<!–>PedologieCaracteristicile pedologice ale ariei studiate sunt direct determinate de către constituția geologică, relief și particularități climatice. În sectorul de munte cel mai frecvent apar solurile brune acide și solurile brune podzolice. Suprafața relativ redusă a zonei de studiu și altitudinile ridicate nu determină o diversitate accentuată din punct de vedere pedologic.–>În zona studiată se regăsesc tipuri de sol aparținând următoarelor clase sol: cambisoluri, spodisoluri și protisoluri.Centralizarea listei claselor și tipurilor de soluri din cadrul ariei naturale protejate este prezentată în următoarele tabele:<!–>Tabelul nr. 5. Informații privind clasele de sol la nivelul ariei natura

Nr. crt.–>	Cod SRTS<!–>	Tip sol–>	Suprafața [ha] ’<!–>
1–>	DC<!–>	Districambosol–>	139,1<!–>
2–>	EC<!–>	Eutricambosol–>	87,8<!–>
3–>	EP<!–>	Prepodzol–>	122,2<!–>
4–>	PD<!–>	Podzol–>	333,2<!–>
5–>	LS<!–>	Litosol–>	187,8<!–>

–>În câmpul "Cod SRTS" s-a completat cu una din valorile din nomenclatorul Claselor conform "Clasificarea solurilor României după S.R.T.S. (2003)".<!–>Tabelul nr. 6. Echivalarea denumirilor solurilor în sistemul român de clasificare,

Nr. crt.–>	SRCS-1980<!–>	SRTS-2003–>	SRTS-2012<!–>
1–>	Cambisoluri<!–>	Cambisoluri–>	Cambisoluri<!–>
2–>	Spodosoluri<!–>	Spodisoluri–>	Spodisoluri<!–>
3–>	Soluri neevoluate, trunchiate sau desfundate<!–>	Protisoluri–>	Protisoluri<!–>

–>Harta tipurilor de sol este prezentată în Anexa nr. 3.5 la Planul de management.a.<!–>Clasa cambisolurilorTipurile de sol din această clasă, regăsite în zona studiată, sunt: districambosol și eutricambosol.–>Tabelul nr. 7. Clasificarea solurilor la nivel de clasă și tip

Clasa de sol<!–>		Orizontul sau proprietățile diagnostice–>	Tipuri genetice de sol<!–>
Simbol–>	Denumire<!–>		Simbol–>	Denumire<!–>
CAM–>	Cambisoluri<!–>	Orizont B cambic (Bv) având culori cu valori și crome peste 3,5 (la umed) începând din partea superioară. Nu prezintă orizont circa în primii 75 cm (exceptând cazul celor afectate de eroziune).–>	EC<!–>	Eutricambosol–>
			DC<!–>	Districambosol–>

<!–>Tabelul nr. 8. Echivalarea denumirilor solurilor în sistemul român de clasificare, SRCS-1980 cu cele din SRTS-2003 și SRTS-2012, la nivelul tipului de sol

SRCS-1980–>	SRTS-2003<!–>	SRTS-2012–>
Sol brun acid<!–>	Districambosol–>	Districambosol<!–>
Sol brun eumezobazic–>	Eutricambosol<!–>	Eutricambosol–>

<!–>Sunt soluri relativ puțin evoluate, formate în condiții de drenaj foarte bun, cu excepția celor situate în lunci și arii de divagare.–>Tabelul nr. 9. Principalele tipuri de sol și caracteristicile acestora (indicatorul 11, SRTS – 2012)

Tipuri genetice de sol<!–>		Caracteristici morfogenetice principale–>
Simbol<!–>	Denumire–>
DC<!–>	Districambosol–>	Soluri având orizont A ocric sau umbric (Ao, Au) urmat de orizont intermediar cambic (Bv) cu valori și crome peste 3,5 (la umed) cel puțin pe fețele agregatelor structurale începând din partea superioară; proprietăți districe de la suprafață și cel puțin până în prima parte (jumătate) a orizontului B. Pot prezenta orizont O, orizont Bv cu acumulare de Al2O3 și proprietăți andice de intensități sau la adâncimi care nu permit încadrarea la andosoluri.<!–>
EC–>	Eutricambosol<!–>	Soluri având orizont A ocric sau molic (Ao, Am), urmat de orizont intermediar cambic (Bv) cu valori și crome peste 3,5 (la umed) cel puțin pe fețele agregatelor structurale începând din partea superioară; proprietăți eutrice cel puțin în orizontul Bv. Dacă orizontul A are proprietăți districe solul poate fi încadrat la ECdi (Eutricambosol distric), fiind o tranziție spre Districambosol. Nu prezintă orizont Cca în primii 75 cm. Pot prezenta orizont O la suprafață, orizont contractilogonflant sub orizontul A sau proprietăți stagnice, gleice și andice, dar la adâncimi mai mari sau cu intensități care nu permit încadrarea la hidrisoluri sau andisoluri.–>

<!–>Condițiile bioclimatice favorizează o puternică spălare a sărurilor, care sunt îndepărtate din profil (poate apărea cel mult orizont C cu carbonați reziduali, în cazul rocilor carbonatice), ca o alterare activă a substratului mineral cu formare de noi minerale. Circuitul biologic este activ, având o humificare și mineralizare relativ rapidă ale resturilor vegetale acumulate anual la suprafața solului, formându-se un orizont relativ subțire cu humus (A), slab desaturat și cu reacție neutră-slab acidă, în cazul materialelor parentale bogate în baze sau intens debazificate și cu reacție acidă în cazul materialelor parentale sărace în baze. Nu are loc o migrare pe verticală a coloizilor minerali, această migrare nefiind favorizată, fie de reacția neutră și saturația ridicată, fie de prezența ionilor de aluminiu în soluția solului (la Districambosol).–>În menținerea acestor soluri într-un stadiu puțin înaintat de evoluție are un rol important și procesul de denudație lentă. Rezultă astfel soluri de culoare deschisă, cu profil nediferențiat textural și adesea nici cromatic, cu acumulare redusă de humus în orizontul A, cu însușiri fizice relativ bune și însușiri chimice și biochimice bune până la mediocre.<!–> … b.–>Clasa spodisoluriTipurile de sol din această clasă, regăsite în zona studiată, sunt: prepodzol și podzol. Spodisolurile sunt soluri bine diferențiate.<!–>Tabelul nr. 10. Clasificarea solurilor la nivel de clasă și tip

Clasa de sol–>		Orizontul sau proprietățile<!–>	Tipuri genetice de sol–>
Simbol<!–>	Denumire–>		Simbol<!–>	Denumire–>
SPO<!–>	Spodisoluri–>	Orizont spodic (Bhs, Bs) sau orizont criptospodic (Bcp).<!–>	EP–>	Prepodzol<!–>
			PD–>	Podzol<!–>

–>Tabelul nr. 11. Echivalarea denumirilor solurilor în sistemul român de clasificare, SRCS-1980 cu cele din SRTS-2003 și SRTS-2012, la nivelul tipului de sol

SRCS-1980<!–>	SRTS-2003–>	SRTS-2012<!–>
Sol brun feriiluvial–>	Prepodzol<!–>	Prepodzol–>
Podzol<!–>	Podzol–>	Podzol<!–>
–>	Criptopodzol<!–>	–>

<!–>Notă: Criptopodzol – tip de sol și definiție nou introduse (corespunzătoare solului brun acid criptospodic de la altitudini mari). În SRTS-2012 a fost trecut ca subtip la Prepodzol (Prepodzol criptospodic-humic).–>Tabelul nr. 12. Principalele tipuri de sol și caracteristicile acestora (indicatorul 11, SRTS – 2012)

Tipuri genetice de sol<!–>		Caracteristici morfogenetice principale–>
Simbol<!–>	Denumire–>
EP<!–>	Prepodzol–>	Soluri având orizont A ocric sau umbric (Ao, Au) urmat:<!–>– fie de un orizont B spodic feriiluvial (Bs),–>– fie de orizont B criptospodic (Bcp) intens humifer (de regulă orizontul de suprafață este, de asemenea, intens humifer).<!–>Pot avea un orizont eluvial spodic (Es) discontinuu și pot prezenta orizont organic nehidromorf O (folic).–>
PD<!–>	Podzol–>	Soluri având orizont O și/sau A ocric sau umbric (Ao, Au) urmat de orizont eluvial spodic (Es) și orizont B spodic, humico-feriiluvial (Bhs) sau feriiluvial (Bs). Pot prezenta orizont organic nehidromorf O (folic) și proprietăți criostagnice.<!–>

–>Clima umedă determină o intensă spălare și debazificare a materialului mineral, deja sărac în baze. Temperaturile scăzute diminuează activitatea microbiologică, astfel că resturile organice, în general bogate în substanțe rezistente la descompunere, sunt humificate lent cu formare predominantă de acizi fulvici și cu acumulare de materie organică închisă la culoare în orizontul superior (A) și chiar de humus brut la suprafața solului. Sub acțiunea acizilor fulvici se intensifică alterarea silicaților primari și distrucția prin hidroliză a unei părți din cei secundari și se formează complexe organominerale solubile, care sunt antrenate de curentul de apă descendent și depuse în mediul mai puțin acid dinspre adâncime. Ca urmare, se formează în prima fază un orizont B spodic cu acumulare de oxizi de fier și aluminiu sub orizontul A humifer (cu grăunți de cuarț dezbrăcați de pelicula coloidală), iar într-o fază mai evoluată și un orizont eluvial între orizontul A și orizontul Bs, în care, de regulă, se acumulează și humus (Bhs).<!–>Se formează astfel soluri cu profil clar diferențiat, bogate în humus acid, cu însușiri fizice bune, dar chimice și biochimice nefavorabile.–>

…

c.<!–>Clasa protisoluriTipul de sol din această clasă, regăsit în zona studiată, este: litosol.–>Tabelul nr. 13. Clasificarea solurilor la nivel de clasă și tip

Clasa de sol<!–>		Orizontul sau proprietățile diagnostice–>	Tipuri genetice de sol<!–>
Simbol–>	Denumire<!–>		Simbol–>	Denumire<!–>
PRO–>	Protisoluri<!–>	0rizont A sau orizont 0 fără alte orizonturi diagnostice. Se trece la rocă (Rn sau Rp) sau orizontul C provenit din materiale parentale naturale.–>Nu prezintă orizont Cca.<!–>	LS–>	Litosol<!–>

–>Tabelul nr. 14. Echivalarea denumirilor solurilor în sistemul român de clasificare, SRCS-1980 cu cele din SRTS-2003 și SRTS-2012, la nivelul tipului de sol

SRCS-1980<!–>	SRTS-2003–>	SRTS-2012<!–>
Litosol–>	Litosol<!–>	Litosol–>

<!–>Acest sol corespunde stadiului inițial de formare a solului pe roci consolidate-compacte, caz în care procesele de dezagregare-alterare sunt dominante sau pe roci afânate, caz în care fie că procesele pedogenetice se desfășoară de puțină vreme astfel că nu au avut timpul necesar să determine diferențierea profilului de sol, fie că acțiunea proceselor pedogenetice în formarea profilului de sol este estompată (contracarată) de procesul de eroziune continuă, inclusiv deflație sau de cel de sedimentare (colmatare), astfel că solul se menține într-un stadiu neevoluat, caracterizat prin prezența a cel mult un orizont A cu oarecare acumulare de materie organică.–>Tabelul nr. 15. Principalele tipuri de sol și caracteristicile acestora (indicatorul 11, SRTS – 2012)

Tipuri genetice de sol<!–>		Caracteristici morfogenetice principale–>
Simbol<!–>	Denumire–>
LS<!–>	Litosol–>	Soluri având orizont Ao și/sau 0 urmat din primii 25 cm de: – rocă compactă continuă (Rn); – material scheletic (cu fragmente nerotunjite) cu sub 25% material fin (Rp) sau orizont scheletic (cu fragmente nerotunjite) cu sub 50% material fin (care pot continua până la peste 50 cm adâncime); – material (scheletic) calcarifer cu peste 40% carbonat de calciu echivalent.<!–>

–>Însușirile solurilor neevoluate sunt determinate în primul rând de cele ale materialului parental. În general sunt sărace în substanțe nutritive și au fertilitate scăzută.<!–>> Influența claselor și tipurilor de sol asupra speciilor și habitatelor din cadrul situluiHabitatele forestiere prezente în aria protejată se dezvoltă în mare măsură pe soluri neevoluate caracteristice zonelor montane. În acest sens menționăm în special habitatul 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea) – Păduri de molid sau molid și brad în etaje înalte, apar pe substrat scheletic, la altitudini între 1000 – 1850 m (zona subalpină).–>În același context habitatul 9110 Păduri de fag de tipul Luzulo-Fagetum – păduri de făgete pure sau în amestec cu conifere, întâlnit în intervalul altitudinal 500-1400 m, se dezvoltă pe versanți cu înclinare medie sau puternică cu caracter stâncos.<!–>Permeabilitatea solului la nivel local constituie un element de control în apariția zonelor de băltire a apei, favorabile dezvoltării speciilor genului Triturus.–><!–> … –>

… 2.4.<!–>ClimăTeritoriul județului Vrancea se încadrează în proporție de 40% în sectorul cu climă continental – moderată, caracteristic munților cu altitudini medii; 60% din teritoriu corespunde unui climat de tip continental, caracteristic Subcarpaților și Câmpiei Române.–>Sectorului înalt este caracterizat de veri răcoroase cu precipitații bogate și ierni friguroase cu strat de zăpadă stabil și persistent perioade mari. O caracteristică importantă a regimului climatic o constituie prezența vânturilor de tip fohn favorizați de faptul ca versanții estici ai Munților Vrancei sunt adăpostiți de vânturile de vest. Prezența acestor vânturi, poate determina încălzirea substanțială a aerului, scăderea umezelii, nebulozității și a precipitațiilor.<!–>Radiația solară globală caracteristică pentru zonele înalte este de circa 110 kcal/cmp. Harta temperaturilor medii este prezentată în Anexa nr. 3.6 la Planul de management. Temperaturile aerului (în grade Celsius) sezoniere și anuale, precum și temperaturile minime, maxime și medii sunt prezentate în următorul tabel:–>Tabelul nr. 16. Temperatura aerului

Anotimpul<!–>	Temperatură în grade Celsius–>			Lunile cu temperaturi caracteristice<!–>
	minimă–>	maximă<!–>	medie–>	ridicată<!–>	scăzută–>
Primăvară<!–>	-1,7–>	9<!–>	4–>	mai<!–>10,3°C–>	martie<!–>-0,4°C–>
Vară<!–>	12–>	13,7<!–>	13–>	iulie<!–>15,2°C–>	iunie<!–>10,5°C–>
Toamnă<!–>	1–>	10.1<!–>	5–>	septembrie<!–>11,5°C–>	noiembrie<!–>-2,4°C–>
Iarnă<!–>	-7–>	-4,6<!–>	-6–>	decembrie<!–>-3,8°C–>	ianuarie<!–>-7,8°C–>
Anual<!–>	1–>	7<!–>	4–>	-<!–>	–>

<!–>Temperaturile medii arată că luna ianuarie este cea mai rece și luna iulie este cea mai caldă. Temperatura aerului prezintă diferențieri mari zonale ca urmare a diferențelor de relief. Mediile anuale variază între valori de peste 10°C în și coboară până sub 2°C în zona munților înalți. Mediile lunii cele mai calde (iulie) sunt de sub 10,5°C în zona înaltă a Munților Vrancei. Mediile lunii cele mai reci sunt de circa -8°C în zona înaltă. Harta precipitațiilor este prezentată în Anexa nr. 3.7 la Planul de management. Precipitațiile lunare (sezoniere și anuale) sunt prezentate detaliat în tabelul următor:–>Tabelul nr. 17. Precipitații lunare

Anotimpul<!–>	Precipitații (mm)–>			Lunile cu caracteristice precipitații <!–>
	maxime–>	minime<!–>	medie–>	maxime<!–>	minime–>
Primăvară<!–>	97–>	45<!–>	70–>	mai <!–>103 mm–>	martie <!–>40 mm–>
Vară<!–>	120–>	87<!–>	105–>	iunie <!–>124 mm–>	august <!–>79 mm–>
Toamnă<!–>	56–>	42<!–>	48–>	septembrie <!–>59 mm–>	octombrie <!–>40 mm–>
Iarnă<!–>	52–>	45<!–>	48–>	decembrie <!–>54 mm–>	ianuarie, <!–>februarie –>40 mm<!–>
Anual–>	<!–>	–>	810<!–>	–>	-<!–>

–>Media precipitațiilor anuale este 810 mm. Anotimpul cel mai bogat în precipitații este vara, cu maxim în luna iunie, iar cel mai secetos este iarna. Stratul de zăpadă diferă atât ca grosime cât și ca durată în funcție de altitudine, în zona înaltă înregistrându-se pe parcursul a circa 120-140 zile, grosimea depășind 50 cm.<!–>> Regimul eolianCirculația generală a atmosferei este caracterizată prin frecvențele mari ale advecților de aer temperat-oceanic din V și NV, ajungând puternic transformat și ale advecțiilor de aer temperat- continental din sectorul estic, care în perioada rece are însușiri de aer arctic. Acestora li se adaugă pătrunderile mai puțin frecvente de aer tropical din sectorul sudic și invaziile rare ale aerului arctic din N.–>Pe culmile montane înalte predomină vânturile din V (28%), NV (24%) urmate de cele din E, S și SV. Vitezele medii anuale variază între 5,6 m/s și 10,1 m/s pe culmile înalte.<!–>–>> Alte aspecte climaticeDinamica atmosferei se implică nemijlocit în caracterizarea climatică. Poziția geografică a Munților Vrancei permite influența maselor de aer vestice, oceanice, mai umede și cu temperaturi moderate, cât și a celor est-europene, mai aride, în funcție de care stările vremii se deosebesc mai cu seamă în privința umidității și nebulozității atmosferei. Este important faptul că odată ce depășesc la est aliniamentul culmilor înalte, devin mai sărace în precipitațiile ce le sunt specifice, înregistrându-se concomitent degajarea cerului de nori și foehnizarea lor. Contrar, fronturile atmosferice răsăritene, în înaintarea și ascensiunea lor, se răcesc, sporesc în umiditate, dau precipitații însemnate și măresc gradul de nebulozitate. Acest lucru se remarcă în numărul mediu anual de zile cu cer acoperit de 180 în zona celor mai înalte culmi de pe creasta apuseană a Munților Vrancei, comparativ cu 160 în restul arealului. În acest context, durata medie de strălucire a soarelui este de 80 de zile pe an.<!–>În văi, inversiunile termice duc la prelungirea duratei medii de topire a zăpezii sau apariția timpurie a brumei.–>Iarna, pe munții cu înalțimi peste 1450-1500 m zăpada începe să se depună la sfârșitul lui octombrie – începutul lui noiembrie.<!–>–>> Indicatorii sintetici ai datelor climaticeIndicii de ariditate, perioada de vegetație, umiditatea atmosferică sunt doar câțiva dintre indicatorii sintetici ai datelor climatice și care arată gradul de favorabilitate pentru speciile forestiere existente pe teritoriul ariei naturale protejate.<!–>Tabelul nr. 18. Indicatori sintetici ai datelor climatice

Indicatori sintetici–>	Primăvara<!–>	Vara–>	Toamna<!–>	Iarna–>	Anual<!–>
Indicele de umiditate –>R = P / T<!–>	70–>	32,3<!–>	38,4–>	-32<!–>	202,5–>
Indicele de ariditate <!–>I_a = P / (T + 10)–>	20<!–>	18,2–>	12,8<!–>	48–>	57,8<!–>

–>Indicii din tabelul de mai sus s-au calculat astfel:– indicele de umiditate (R), cu relațiile:{R = P/T)(anual) și (R = Px4/T)(pe anotimpuri<!–> … – indicele de ariditate "de Martonne" (I_a), cu formulele:(I_a = P/T+10)(anual) și (I_a = Px4/T+10)(pe anotimpuri)–> … – în care:P = precipitațiile medii lunare [mm];<!–>T = temperaturi medii lunare [°C].–> … <!–>–>> Influența climei asupra speciilor și habitatelor din cadrul situluiDistribuția habitatelor și a speciilor, alături de alte componente, este și un rezultat al contextului climatic descris. În absența unor activități generatoare de impact în zonă, se apreciază că nu există interdependențe specifice ce pot afecta elementele protejate pentru care situl a fost desemnat.<!–>Atât excesele de precipitații, ce pot conduce la viituri și pot avea un impact negativ asupra populațiilor speciilor acvatice, cât și secetele pe o perioadă îndelungată, pot afecta negativ populațiile de Cottus gobio și pot duce la o mortalitate ridicată a populațiilor de tritoni aflate în perioada de reproducere sau în stadiul larvar (acvatic).–><!–> … 2.5.–>Elemente de interes conservativ, de tip abioticNu au fost identificate elemente de interes conservativ de tip abiotic.<!–> … … 3.–>MEDIUL BIOTIC AL ARIEI NATURALE PROTEJATE3.1.<!–>EcosistemeleÎn sit sunt prezente următoarele tipuri de ecosisteme:– Ecosistemul pădurilor; … – Ecosistemul pajiștilor naturale; … – Ecosistemul acvatic … –>Harta ecosistemelor este prezentată în Anexa 3.8.<!–> … 3.2.–>Habitate de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria naturală protejată3.2.1.<!–>Habitate Natura 2000– 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-FagetumTabelul nr. 19 A. Date generale ale habitatului 9110

Nr–>	Informație/Atribut<!–>	Descriere–>
1.<!–>	Clasificarea tipului de habitat–>	EC – tip de habitat de importanță comunitară<!–>
2.–>	Codul unic al tipului de habitat<!–>	9110–>
3.<!–>	Denumire habitat–>	Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum<!–>
4.–>	Palaearctic Habitats (PalHab)<!–>	42.1323. Dacian acidophile beech-fir forest–>41.1D11 Dacian woodrushbeech forest<!–>41.1D14 Dacian bilberry – beech forest–>41.1D54. South Carpathian Festuca drymeia beech forest<!–>
5.–>	Habitatele din România (HdR)<!–>	R4102 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) și brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum –>R4105 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) și brad (Abies alba) cu Festuca drymeia<!–>R4106 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) și brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum–>R4107 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) și brad (Abies alba) cu Vaccinium myrtillus<!–>R4110 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia–>
6.<!–>	Habitatele Natura 2000–>	9110 – Luzulo-Fagetum beech forest Este habitat de importanță comunitară<!–>
7.–>	Asociații vegetale<!–>(AV) 5–>	Hieracio rotundati-Abietum <!–>Festuco drymeiae – Fagetum–>Hieracio rotundati – Fagetum (Syn: Deschampsio flexuosae – Fagetum)<!–>
8.–>	Tipuri de pădure (TP)<!–>	1331 – Amestec de rășinoase și fag cu Festuca altissima (Pm) –>1341 – Ameste de rășinoase și fag pe soluri schelete (Pm) <!–>2121 – Bradet cu Festuca drymeia (Pm)–>2132 – Bradet cu flora acidofila (Ps)<!–>2231 – Bradeto-faget cu Festuca altissima (Pm)–>2241 – Bradeto-faget cu Luzula luzuloides (Pi)<!–>2251 – Bradeto-faget cu Vaccinium myrtillus (Pi)–>4161 – Faget montan cu Vaccinium myrtillus (Pi)<!–>4162 – Faget montan cu Vaccinium myrtillus (Pm) –>4242 – Faget de dealuri, cu Vaccinium myrtillus (Pi)<!–>4141 – Faget cu Festuca altissima (Pm)–>4142 – Faget cu Festuca altissima (Ps)<!–>4151 – Faget montan cu Luzula luzuloides (Pi)–>4152 – Faget montan cu Luzula luzuloides (Pm)<!–>
9.–>	Descrierea generală a tipului de habitat<!–>	Acest habitat este compus din fag (Fagus sylvatica) iar în etajul montan din amestec de fag (Fagus sylvatica) cu brad (Abies alba) sau fag (Fagus sylvatica) cu brad (Abies alba) și molid (Picea abies), dezvoltat pe soluri acide din domeniul medio-European din Europa centrală și de nord. Altitudini între (700) 800-1450. Temperaturi medii anuale cuprinse între (3) 3.5-8° C și precipitații între 800-1000 (1200) mm. Soluride tip: districambosol, criptopodzol, prepodzol, mijlociu profunde-superficiale, ± scheletice, acide, oligobazice, umede. Fitocenoze edificate de specii europene boreale și nemorale, oligomezoterme, mezofite, oligo-mezotrofe. Stratul arborilor compus din molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica ssp. sylvatica) (uneori exclusiv), brad (Abies alba) în proporții variate, cu rare exemplare de mesteacăn (Betula pendula), scoruș (Sorbus aucuparia) iar la dealuri și gorun (Quercus petraea), pin silvestru (Pinus sylvestris) plop tremurător (Populus tremula), ulm (Ulmus glabra), cireș (Cerasus avium), are acoperire de 70-100% și înălțimi de 22-30 m pentru molid și brad, 18-24 m pentru fag la 100 de ani. Stratul arbuștilor: cu rare exemplare de Ribes uva-crispa, Lonicera nigra, Sambucus racemosa, S. nigra, Corylus avellana, Crataegus monogyna, Evonymus europaea, Daphne mezereum.–>
10.<!–>	Specii caracteristice–>	Specii edificatoare: Picea abies, Fagus sylvatica ssp. Sylvatica (uneori exclusiv), Abies alba.<!–>Specii caracteristice: Hieracium rotundatum, Festuca drymeia. Alte specii importante: Athyrium filix-femina, Digitalis grandiflora, Dryopteris filix-mas, Galium odoratum, Galium schultesii, Lamium galeobdolon, Luzula luzuloides, Oxalis acetosella, Poa nemoralis, Pteridium aquilinum, Veronica officinalis, Vaccinium myrtillus, V. vitis idaea.–>
11.<!–>	Fotografii–>	Fotografia este prezentată în Anexa 2.1 la Planul de management.<!–>

–>Habitatul 9110 ocupă suprafețe reduse în cuprinsul sitului datorită dispunerii altitudinale și înclinării terenului. Acest habitat se întâlnește îndeosebi în zonele cu pantă mai mare, distribuția acestuia în raport cu panta, condițiile climatice, geologice, radiația solară, expoziția și altitudinea fiind prezentate în continuare. Habitatul 9110 este întâlnit în ROSCI0228 pe versanții inferiori. Arboretele au structura plurienă și relativ plurienă, arboretul principal fiind compus din fag (Fagus sylvatica), în amestec cu brad (Abies alba) și molid (Picea abies), cu rare exemplare de paltin de munte (Acer pseudoplatanus); mesteacăn (Betula pandula), ulm de munte (Ulmus glabra) iar etajul arbuștilor este compus din rare exemplare de: alun (Corylus avellana), măceș (Rosa pendulina), soc roșu (Sambucus racemosa), soc negru (Sambucus nigra) s.a.<!–>Tabelul nr. 20. B. Date specifice tipului de habitat 9110 la nivelul ariei naturale protejate

Nr.–>	Informație /Atribut<!–>	Descriere–>
1.<!–>	Codul unic al tipului de habitat–>	9110<!–>
2.–>	Statutul de prezență [spațial]<!–>	Continuu–>
3.<!–>	Statutul de prezență [management]–>	Naturală, parțial reconstituit prin plantații și regenerări naturale.<!–>
4.–>	Suprafața tipului de habitat<!–>	20 Ha–>* date provenite din evaluări și cartări directe, efectuate în teren<!–>
5.–>	Perioada de colectare a datelor din teren<!–>	Aprilie – Octombrie 2018–>
6.<!–>	Distribuția tipului de habitat [descriere]–>	Distribuția habitatului în raport cu altitudinea este destul de restrânsă, acesta regăsindu-se de la altitudinea de 1085 m până la 1245 m.<!–>Acest habitat se întâlnește pe districambosoluri în păduri de amestec dintre fag și rășinoase (brad și molid) cu Hieracium rotundatum sau cu specii ale genului Luzula.–>Substratul pe care este întâlnit habitatul este atât de natură sedimentară (argile șistoase, gresii și marne).<!–>În cele mai multe cazuri, habitatul a fost întâlnit pe terenuri cu pantă moderată spre mare, unde datorită proceselor de spălare a humusului dar și în condițiile unor substrate acide, a fost favorizată dezvoltarea florei acidofile caracteristice (Hieracium rotundatum, Vaccinium myrtilllus etc).–>
7.<!–>	Distribuția tipului de habitat [hartă]–>	Harta distribuției habitatului 9110 este prezentată la Anexa 3.9 la Planul de management.<!–>
8.–>	Alte informații privind sursele de informații<!–>	A se vedea capitolul Bibliografie și Referințe.–>

<!–> … – 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montanăTabelul nr. 21. A. Date generale ale tipului de habitat 9410

Nr–>	Informație/Atribut<!–>	Descriere–>
1.<!–>	Clasificarea tipului de habitat–>	EC – tip de habitat de importanță comunitară;<!–>
2.–>	Codul unic al tipului de habitat<!–>	9410–>
3.<!–>	Denumire habitat–>	Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană<!–>
4.–>	Palaearctic Habitats (PalHab)<!–>	42.21626 Carpathian subalpine Soldanella spruce forest–>42.21627 Carpathian Oxalis spruce forest<!–>42.21623 Carpathian high montane Hieracium spruce forest–>42.21627 Carpathian Hylocomium spruce forest<!–>42.21628 Carpathian Luzula sylvatica spruce forest –>42.2131 Carpathian peat moss spruce forest<!–>42.25432 Acido-neutrophile Dacian beech – spruce forest–>
5.<!–>	Habitatele din România (HdR)–>	R4203 Păduri sud-est carpatice presubalpine de molid (Picea abies) cu Soldanella hungarica<!–>R4205 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Oxalis acetosella–>R4206 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) și brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum<!–>R4207 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) și brad (Abies alba) cu Hylocomium splendens–>R4208 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) și brad (Abies alba) cu Luzula sylvatica<!–>R4210 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Sphagnum spp.–>R4214 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) și fag (Fagus sylvatica) cu Hieracium rotundatum<!–>
6.–>	Habitatele Natura 2000<!–>	9410 – Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană–>
7.<!–>	Asociații vegetale (AV) ’–>	Soldanello majori-Piceetum Coldea et Wagner 1988, Hieracio rotundati-Piceetum Pawl. et Br.-Bl. 1939, Luzulo sylvaticae- Piceetum Wraber 1953, Leucanthemo waldesteinii-Piceetum Krajina 1933<!–>
8.–>	Tipuri de pădure (TP)<!–>	1152, 1154, 1111, 1113, 1114, 1115, 1151, 1153, 1231, 1121, 1122, 1123, 1221, 1141, 1142, 1143, 1241, 1131, 1132, 1133, 1421, 1422, 1431–>
9.<!–>	Descrierea generală a tipului de habitat–>	Păduri montane acidofile de Picea excelsa și de amestec (Picea execlsa-Abies alba-Fagus sylvatica) dezvoltate pe versanți cu diverse expoziții.<!–>Suprafața tipului de habitat la nivel national: 6.000 ha – 285.000 ha.–>
10.<!–>	Specii caracteristice–>	Specii cheie și caracteristice: Picea abies, Abies alba, Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea, Moneses uniflora, Orthilia secunda, Pyrola minor, Pyrola rotundifolia, Monotropa hypopitys, Huperzia (Lycopodium) selago, Lycopodium annotinum, Sorbus aucuparia, Lonicera coerulea, Deschampsia flexuosa, Oxallis acetosella, Corallorhiza trifida, Listera cordata, muschii Hylocomium splendens, Pleurozium schreberi, Sphagnum girgensohnii.<!–>
11.–>	Fotografii<!–>	Fotografia este prezentată în Anexa 2.1 la Planul de management.–>

<!–>Habitatul 9410 ocupă suprafețe semnificative în cuprinsul datorită dispunerii geografice ale acestuia. Acest habitat se întâlnește în toate zonele din sit (atât în zonele mai joase cât și în zonele mai înalte), distribuția acestuia în raport cu panta, condițiile climatice, geologice, radiația solară, expoziția și altitudinea fiind prezentate în continuare. Habitatul 9410 este întâlnit în ROSCI0228 atât pe versanții mijlocii și superiori, cât și pe cei inferiori. Arboretele au atât structura plurienă și relativ plurienă (în cele regenerate natural), cât și echienă și relativ echienă în arboretele regenerate predominant din plantații. Arboretul principal este compus exclusiv din molid (Picea abies), în zonele mai înalte sau în amestec cu bradul (Abies alba), în zonele mai joase. Cu ocazia parcurgerii terenului în acest habitat. au fost semnalate diseminat sau în proporții reduse, paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), mesteacănul (Betula pandula), fagul (Fagus sylvatica), scorușul (Sorbus aucuparia), pinul silvestris (Pinus sylvestris), iar etajul arbuștilor este compus din rare exemplare de: cununiță (Spirarea chamaedryfolia), măceș (Rosa pendulina), soc roșu (Sambucus racemosa) s.a.–>Tabelul nr. 22. B. Date specifice tipului de habitat 9410 la nivelul ariei naturale protejate

Nr<!–>	Informație/Atribut–>	Descriere<!–>
1.–>	Codul unic al tipului de habitat<!–>	9410–>
2.<!–>	Statutul de prezență [spațial]–>	Continuu<!–>
3.–>	Statutul de prezență [management]<!–>	Naturală, parțial reconstituit prin plantații și regenerări naturale.–>
4.<!–>	Suprafața tipului de habitat–>	769,7 Ha<!–>
5.–>	Perioada de colectare a datelor din teren<!–>	Aprilie – Octombrie 2018–>
6.<!–>	Distribuția tipului de habitat [descriere]–>	În toate zonele din sit, atât pe versanți inferiori cât și pe versanți mijlocii și superiori, pe expoziții și înclinări diverse.<!–>Habitatul 9410 este situat la altitudini între 880-1650 m, aflându-se ca poziționare fitogeografică în continuarea etajului pădurillor de amestec între fag și rășinoase. Ponderea cea mai mare a habitatului se situează la altitudini cuprinse între 1400-1600 m.–>Se observă preferința habitatului pentru terenuri cu pantă moderată și mare, cele mai multe fiind situate de declivități mai mari de 10 grade.<!–>Din punct de vedere al substratului geologic, habitatul este întâlnit pe substrate sedimentare (argile șistoase, gresii și marne). Solurile specifice sunt de tipul districambosolurilor și prepodzolurilor.–>
7.<!–>	Distribuția tipului de habitat [hartă]–>	Harta distribuției habitatului 9410 este prezentată la Anexa 3.9 la Planul de management.<!–>
8.–>	Alte informații privind sursele de informații<!–>	A se vedea capitolul Bibliografie și Referințe.–>

<!–>În urma analizelor din teren, în ceea ce privește clasificarea habitatelor din România, au fost identificate habitatele R4205 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Oxalis acetosella și R4206 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) și brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum.–> …

– 91V0 Păduri dacice de fag Symphyto-FagionTabelul nr. 22. A. Date generale ale tipului de habitat 91V0

Nr<!–>	Informație/Atribut–>	Descriere<!–>
1–>	Clasificarea tipului de habitat<!–>	EC – tip de habitat de importanță comunitară;–>
2<!–>	Codul unic al tipului de habitat–>	91V0<!–>
3–>	Denumire habitat<!–>	Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion–>
4<!–>	Palaearctic Habitats (PalHab)–>	41.1D212 Dacian Pulmonaria rubra fir-beech forests <!–>41.1D213 Dacian Leucanthemum beech forest –>41.1D211 Dacian Dentaria glandulosa beech forest <!–>41.4641 Dacian Phyllitis beech ravine_ forest–>
5<!–>	Habitatele din România (HdR)–>	R4101 – Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus<!–>sylvatica) și brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra–>R4103 – Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus<!–>sylvatica) și brad (Abies alba) cu Leucanthemum waldesteineii–>R4104 – Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) și brad (Abies<!–>alba) cu Pulmonaria rubra–>R4108 – Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) și brad (Abies alba) cu Leucanthemum waldsteineii<!–>R4109 – Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Symphytum cordatum–>R4116 – Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Phyllitis scolopendrium<!–>
6–>	Habitatele Natura 2000<!–>	91V0 Dacian beech forests (Symphyto-Fagion) –>Este habitat de importanță comunitară<!–>
7–>	Asociații vegetale (AV)<!–>	Pulmonaria rubrae – Fagetum –>Leucanthemo waldsteineii – Fagetum <!–>Symphyto cordati – Fagetum –>Phyllitidi – Fagetum<!–>
8–>	Tipuri de pădure (TP)<!–>	1311 – Amestec normal de rășinoase și fag, cu flora de mull (Ps)–>1312 – Amestec de rășinoase și fag, cu flora de mull, din nordul țării (Ps) <!–>1321 – Amestec de rășinoase cu fag cu Rubus hirtus (Pm)–>1411 – Molideto-faget normal cu Oxalis Acetosella (Ps)<!–>1412 – Molideto-faget nordic cu Ocalis Acetosella (Ps)–>1413 – Molideto-faget pe soluri schelete (Pm)<!–>1313 – Amestec de rășinoase și fag pe soluri gleizate (Ps)–>2111 – Bradet normal cu flora de mull (Ps)<!–>2112 – Bradeto-faget cu flora de mull de productivitate mijlocie (Pm)–>2113 – Bradeto-faget cu flora de mull pe soluri schelete (Pm)<!–>2116 – Bradet cu flora de mull pe soluri schelete (Pi)–>2211 – Bradeto-faget normal cu flora de mull (Ps)<!–>2212 – Bradeto-faget cu flora de mull, de productivitate mijlocie (Pm)–>2213 – Bradeto-faget cu flora de mull pe soluri schelete (Pm)<!–>2214 – Bradeto-faget pe soluri schelete (Pi)–>2221 – Bradeto-faget cu Rubus hirtus (Pm)<!–>2311 – Bradet amestecat (Ps)–>4111 – Faget normal cu flora de mull (Ps)<!–>4112 – Faget sudic de altitudine mare, cu flora de mull (Pm)–>4113 – Faget nordic de altitudine mare, cu flora de mull (Pm)<!–>4114 – Faget montan pe soluri schelete cu flora de mull (Pi)–>4115 – Faget de limita cu flora de mull (Pi)<!–>4121 – Faget montan nud pe soluri brune și brune-galbui moderat acide (Pm)–>4131 – Faget montan cu Rubus hirtus (Pm)<!–>4132 – Faget montan cu Rubus hirtus (Ps)–>4231 – Faget de dealuri, cu Rubus hirtus (Pm)<!–>4232 – Faget de dealuri cu Rubus hirtus (Ps)–>
9<!–>	Descrierea generală a tipului de habitat–>	Păduri formate din Fagus sylvatica, Fagus sylvatica-Abies alba, Fagus sylvatica-Abies alba-Picea abies și Fagus sylvatica-Carpinus betula din România, Ucraina și estul Serbiei din munții Carpați din alianța Symphyto cordati-Fagion cu specii tipice făgetelor, dezvoltate pe substrate neutre, bazice și uneori acide. Altitudini între (600) 800-1450. Temperaturi medii anuale cuprinse între (3.5) 4-8° C și precipitații între 750-1000 (1200) mm. Soluri de tip: eutricambosol, luvisol, districambosol, mijlociu profunde-pro funde, slab scheletice, moderat- slab acide, mezo-eubazice, umede. Fitocenoze edificate de specii boreale și nemorale, oligo-mezoterme, mezofite, oligo-mezotrofe. Stratul arborilor compus din molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica ssp. sylvatica),uneori exclusiv, brad (Abies alba), frecvent cu exemplare de paltin de munte (Acer pseudoplatanus), ulm de munte (Ulmus glabra) mai rar frasin (Fraxinus excelsior), carpen (Carpinus betulus); are acoperire de 70-100% și înălțimi de 30-35 m pentru molid și brad, 2530 pentru fag la 100 de ani. Stratul arbuștilor este reprezentat prin puține exemplare de Corylus avellana, Sambucus racemosa, S. nigra, Lonicera xylosteum, Daphne mezereum, Crataegus monogyna.<!–>
10–>	Specii caracteristice<!–>	Specii edificatoare: Picea abies, Fagus sylvatica ssp. sylvatica, Abies alba.–>Specii caracteristice: Pulmonaria rubra, Symphytum cordatum, Dentaria glandulosa, Leucanthemum waldsteini, Ranunculus carpaticus. Alte specii importante: Actaea spicata, Carex sylvatica, Geranium robertianum, Lamium galebdolon, Mercurialis perennis, Oxalis acetosella, Polygonatum multiflorum, Rubus idaeus, Salvia glutinosa, Sanicula europaea, Senecio nemorensis, Stachys sylvatica; în locuri umede, primăvara: Allium ursinum; vara: Cardamine impatiens, Circaea lutetiana, Carex pendula, Impatiens noli-tangere; pe versanții umbriți și în stațiuni mai umede poate domina Rubus hirtus.<!–>
11–>	Fotografii<!–>	Fotografia este prezentată în Anexa 2.1 la Planu de management.–>

<!–>Habitatul 91V0 ocupă suprafețe nesemnificative în cuprinsul sitului, datorită dispunerii altitudinale a acestuia. Acest habitat se întâlnește îndeosebi în zonele cu panta mai redusă sau în zonele așezate, distribuția acestuia în raport cu panta, condițiile climatice, geologice, radiația solară, expoziția și altitudinea fiind prezentate în continuare.–>Habitatul 91V0 este întâlnit în ROSCI0288 doar pe versanții mijlocii și superiori. Arboretele au structura relativ plurienă, arboretul principal este compus din fag (Fagus sylvatica), în amestec cu brad (Abies alba) și molid (Picea abies), cu rare exemplare de paltin de munte (Acerpseudoplatanus) și mesteacăn (Betulapandula), iar etajul arbuștilor este compus din rare exemplare de: alun (Corylus avellana), măceș (Rosapendulina), soc negru (Sambucus nigra) s.a.<!–>Tabelul nr. 24. B. Date specifice tipului de habitat 91V0 la nivelul ariei naturale protejate

Nr–>	Informație/Atribut<!–>	Descriere–>
1.<!–>	Codul unic al tipului de habitat–>	91V0<!–>
2.–>	Statutul de prezență [spațial]<!–>	Continuu–>
3.<!–>	Statutul de prezență [management]–>	Naturală, parțial reconstituit prin plantații și regenerări naturale.<!–>
4.–>	Suprafața tipului de habitat<!–>	31,2 Ha–>* date provenite din evaluări și cartări directe, efectuate în teren<!–>
5.–>	Perioada de colectare a datelor din teren<!–>	Aprilie – 0ctombrie 2018–>
6.<!–>	Distribuția tipului de habitat [descriere]–>	Pe versanți mijlocii și superiori. Pe terenuri cu pante reduse și expoziții însorite.<!–>Din punct de vedere altitudinal, acest habitat este distribuit în mare parte între 1.200-1.400 m, fiind reprezentat de amestecurile de fag cu rășinoase (brad, molid) cu floră de mull.–>Înclinarea terenului este în general una moderată, cu cea mai mare parte a valorilor cuprinse între 10-30 de grade.<!–>Substratul pe care este întâlnit habitatul este atât de natură sedimentară (argile șistoase, gresii și marne).–>Solurile sunt reprezentate de districambosoluri, mijlociu pofunde- profunde, bine aprovizionate cu apă.<!–>
7.–>	Distribuția tipului de habitat [hartă]<!–>	Harta distribuției habitatului 91V0 este prezentată la Anexa 3.9 la Planul de management.–>
8.<!–>	Alte informații privind sursele de informații–>	A se vedea capitolul Bibliografie și Referințe.<!–>

–>Evaluare habitatelor neforestiere (de pajiști) din situl Natura 2000 ROSCI0228 Șindrilița<!–>Conform Formularului Standard al Sitului ROSCI0228 Șindrilița, în această arie naturală protejată există zone cu prezență a habitatului 6520 – Fânețe montane.–>Suplimentar față de acest fapt menționat în Formularul ROSCI0228 Șindrilița, au mai fost identificate tipurile de habitate 4060 Tufărișuri alpine și boreale și 6230* Pajiști pe substraturi silicioase montane de Nardus bogate în specii, pe substrat silicios.<!–> … – 6520 Fânețe montaneTabelul nr. 23. A. Date generale ale tipului de habitat 6520

Nr–>	Informație/Atribut<!–>	Descriere–>
1.<!–>	Clasificarea tipului de habitat–>	EC – tip de habitat de importanță comunitară<!–>
2.–>	Codul unic al tipului de habitat<!–>	6520–>
3.<!–>	Denumire habitat–>	Fânețe montane<!–>
4.–>	Palaearctic Habitats (PalHab)<!–>	38.2333 Eastern Carpathian yellow oatgrass meadows –>38. 2323 Eastern Carpathian yellow oatgrass meadows <!–>38.233 Carpathian submontane hay meadows–>
5.<!–>	Habitatele din România (HdR)–>	R3801 Pajiști sud-est carpatice de Trisetumflavescens și Alchemilla vulgaris<!–>R3803Pajiști sud-est carpatice de Agrostiscapillaris și Festuca rubra R3804Pajiști daco-getice de Agrostis capillaris și Anthoxanthum odoratum–>
6.<!–>	Habitate Natura 2000–>	6520 – Fânețe montane<!–>
7.–>	Asociații vegetale (AV) 5<!–>	Cerastio holosteoidis -Trisetum flavescenti Sanda et Popescu2001 (Poo – Trisetum flavescetis auct. rom. non Knapp 1951), Trisetetum flavescentis (Schroter) Brockmann 1907,–>Festuco rubrae -Agrostetum capillaris Horvat 1951,<!–>Anthoxantho – Agrostetum capillare Silinger 1933–>
8.<!–>	Tipuri de pădure (TP)–>	-<!–>
9.–>	Descrierea generală a tipului de habitat<!–>	Habitatul 6520 cuprinde fânețe mezofile montane și submontane, bogate în specii, cu o mare amplitudine ecologică. Sunt cele mai răspândite tipuri de pajiști, fiind prezente în tot lanțul carpatic (la peste 600 m altitudine) și ocupă cele mai mari suprafețe.–>
10.<!–>	Specii caracteristice–>	Trisetum flavescens, Cerastium holosteoides, Festuca rubra, Agrosts capillaris, Lotus corniculatus, Anthoxanthium odoratum și Luzula campestris.<!–>
11.–>	Fotografii<!–>	Fotografia este reprezentată în Anexa 2.1 la Planul de management.–>

<!–>Tabelul nr. 24. B. Date specifice tipului de habitat 6520 la nivelul ariei naturale protejate

Nr–>	Informație/Atribut<!–>	Descriere–>
1.<!–>	Codul unic al tipului de habitat–>	6520<!–>
2.–>	Statutul de prezență [spațial]<!–>	Izolat–>
3.<!–>	Statutul de prezență [management]–>	Seminatural<!–>
4.–>	Suprafața tipului de habitat<!–>	1,88 Ha–>
5.<!–>	Perioada de colectare a datelor din teren–>	Aprilie – Septembrie 2018<!–>
6.–>	Distribuția tipului de habitat [descriere]<!–>	Fragmentele acestui tip de habitat au fost identificate în partea vestică a sitului în etajul montan.–>
7.<!–>	Distribuția tipului de habitat [hartă]–>	Harta distribuției habitatului 6520 este prezentată în Anexa 3.9 la Planul de management.<!–>
8.–>	Alte informații privind sursele de informații<!–>	A se vedea capitolul Bibliografie și Referințe.–>

<!–> … – 4060 Tufărișuri alpine și borealeTabelul nr. 25. A. Date generale ale tipului de habitat 4060

Nr–>	Informație/Atribut<!–>	Descriere–>
1.<!–>	Clasificarea tipului de habitat–>	EC – tip de habitat de importanță comunitară<!–>
2.–>	Codul unic al tipului de habitat<!–>	4060–>
3.<!–>	Denumire habitat–>	Tufărișuri alpine și boreale<!–>
4.–>	Palaearctic Habitats (PalHab)<!–>	31.4 Alpine and boreal heaths:–>– 31.4113 Carpathian dwarf azalea heaths;<!–>– 31.424 Carpathian Kotschy’s alpenrose heaths;–>– 31.4632 Carpathian Bruckenthalia heaths;<!–>– 31.431 Mountain Juniperus nana scrub;–>– 31.4122 Carpathian dwarf (Vaccinium) wind heaths;<!–>– 31.49152 Southeastern Carpathian Dryas mats–>
5.<!–>	Habitatele din România (HdR)–>	R3101 – Tufărișuri pitice sud-est carpatice de azalee (Loiseleuria procumbens);<!–>R3104 – Tufărișuri sud-est carpatice de smirdar (Rhododendron myrtifolium) cu afin (Vaccinium myrtillus);–>R3107 – Tufărișuri sud-est carpatice de coacază (Bruckenthalia spiculifolia) și ienupăr pitic (Juniperus sibirica);<!–>R3108 – Tufărișuri sud-est carpatice de ienupăr pitic (Juniperus sibirica);–>R3109 – Tufărișuri sud-est carpatice de vuietoare (Empetrum nigrum ssp. hermaphroditum) cu afin vânăt (Vaccinium gaultherioides); R3111 – Tufărișuri sud-est carpatice de afin (Vaccinium myrtillus); R3617 – Tufărișuri pitice de argințică (Dryas octopetala).<!–>
6.–>	Habitate Natura 2000<!–>	Nu este cazul–>
7.<!–>	Asociații vegetale (AV) 5–>	R3101 – Cetrario – Loiseleurietum procumbentis Br.-Bl. et al. 1939 (Syn.: Loiseleurietum procumbentis Pușcaru et al. 1956);<!–>R3104 – Rhododendro myrtifolii – Vaccinietum Borza (1955) 1959 em. Boscaiu 1971–>(Syn.: Rhodoretum kotschyi auct. rom., Rhodoreto-Juncetum trifidi Resmeriță 1974 saxifragetosum paniculatae Horeanu et Vițalariu 1991);<!–>R3107 – Junipero – Bruckenthalietum Horv. 1936 –>(Syn.: Juniperetum intermediae Nyar. 1956 n.n., Bruckenthalietum spiculifoliae Buia et al. 1962 p.p., ass. Bruckenthalia spicuilifolia cu Antennaria dioica Șerbănescu 1961, ass. Nardus stricta cu Bruckenthalia spiculifolia Șerbănescu 1961);<!–>R3108 – Campanulo abietinae – Juniperetum Simon 1966 –>(Syn.: Juniperetum nanae Soo 1928, Juniperetum sibiricae Ra^iu 1965 Vaccinio – Juniperetum communis Kovacs 1979, Junipereto- Vaccinietum Pușcaru et al. 1956 n.n.).<!–>R3109 – Empetro – Vaccinietum gaultherioidis Br.-Bl. 1926 (Syn.: Cetrario – Vaccinietum gaultherioidis austro-carpaticum Boșcaiu 1971);–>R3111 – Campanulo abietinae – Vaccinietum (Buia et al. 1962) Boșcaiu 1971<!–>(Syn.: Vaccinietum myrtilii Buia et al. 1962, Junceto trifidi- Vaccinietum myrtilii Resmeriță 1976, Melampyro saxosi-Vaccinietum myrtilii Coldea 1990);–>R3617 – Achilleo schurii – Dryadetum (Beldie 1967) Coldea 1984. <!–>(Syn.: Dryadetum octopetalae Csuros et al.1956, Salix reticulata – Dryas octopetala ass. Beldie 1967,).–>
8.<!–>	Tipuri de pădure (TP)–>	-<!–>
9.–>	Descrierea generală a tipului de habitat<!–>	Suprafața tipului de habitat la nivel național: 150.000 ha –>Habitatul cuprinde tufărișuri pitice, uneori târâtoare, caracteristice etajelor superioare de vegetație ale Carpaților Sud-Estici. Cele mai multe tufărișuri formează mozaicuri de vegetație pe suprafețe mici, legate de existența unor microstațiuni distincte. Sunt asociații primare, dar se pot extinde secundar, în urma defrișării jnepenișurilor și pădurilor de limită superioară. Sunt edificate de specii oligoterme, xeroterme, oligotrofe și moderat până la puternic acide. De regulă, includ specii arcto-alpine, boreale și circumpolare, în anumite cazuri, și endemite carpatice.<!–>Din diversitatea habitatului, în perimetrul sitului se diferențiază următoarele subtipuri:–>31.41 (R3101) – Tufărișuri alpine pitice de azalee (Loiseleuria procumbens)<!–>Habitat fragmentar, ce ocupă suprafețe reduse. Cenozele habitatului sunt formate din specii oligoterme, xerofile, oligotrofe și acidofile. Specia edificatoare Loiseleuria procumbens are tulpini repente astfel încât stratul arbustiv este redus ca înălțime. Speciile de graminee Festuca supina, Nardus stricta sau Agrostis rupestris se înalță deasupra stratului arbstiv.–>31.42 (R3104) – Tufărișuri de smirdar (Rhododendron myrtifolium)<!–>Aceste comunități se pot extinde ca și vegetație secundară, după defrișarea jnepenișurilor, pădurilor de limită sau în pajiștile adiacente degradate.–>31.44 (R3109) – Tufărișuri alpine de vuietoare (Empetrum nigrum hermaphroditum) și afin vânăt (Vaccinium gaulterioides) <!–>Fitocenozele se instalalează în locuri umede, fiind formate din specii oligoterme, mezo-xerofile și acidofile. Specia caracteristică Empetrum nigrum ssp. hermaphroditum formează fitocenozele tipice, în special în Carpații Orientali, în timp ce în Carpații Meridionali, fitocenozele sunt dominate numai de speciile Vaccinium gaultherioides, V. myrtillus și V. vitis-idaea.–>31.45 (R3108) – Tufărișuri de ienupăr pitic (Juniperus sibirica) (uneori instalat și secundar)<!–>Fitocenozelor acestui subtip de habitat sunt comunități primare, care se pot însă extinde secundar după defrișarea molidișurilor. Sunt formate mai ales din specii arcto-alpine și circumpolare. Speciile carpatice sunt și ele bine reprezentate.–>31.46 (R3107) – Tufărișuri de coacăză (Bruckenthalia spiculifolia) și ienupăr pitic (Juniperus sibirica)<!–>Cenozele acestui tip de habitat includ specii arcto-alpine și circumpolare, cu cerințe ecologice mai termofile decât alte juniperete. Specia Bruckenthalia spiculifolia, fiind heliofilă, bordează latura sudică a tufărișului format de Juniperus sibirica și lipsește în zonele umbrite.–>Sunt asociații primare, dar se pot extinde secundar, în urma defrișării jnepenișurilor și pădurilor de limită superioară.<!–>Caracterul microterm al acestor cenoze, față de cel al molidișurilor (pe care de multe ori le succed), este ilustrat de prezența speciilor alpine (Vaccinium gaultherioides, Festuca supina, Potentilla ternata). 31.49. 31.49 (R3617) – Tufărișuri târâtoare de argințică (Dryas octopetala) –>Sunt fitocenoze primare cu caracter saxicol, dominate de specii arcto- alpine și circumpolare, oligoterme, neutrofile, chionofile și calcifile. Se instalează pe coame și versanți cu înclinație moderată-mare și expoziție, mai ales, nordică. Stratificarea este foarte redusă, întreaga fitocenoză fiind adăpostită la suprafața solului. Ocupă suprafețe restrânse, fiind mozaicat distribuite în cadrul pajiștilor;<!–>31.4A. (R3111) – Tufărișuri dominate de afin (Vaccinium myrtillus) –>Fitocenozele acestui subtip sunt, probabil, secundare, cu o mare stabilitate cenotică, instalându-se în urma defrișării jnepenișurilor sau a molidișurilor. Este alcătuită din specii arcto-alpine, circumpolare și boreale, oligoterme, oligotrofe, acidofile și cu exigențe hidrice variabile. Ocupă versanți semi-însoriți cu înclinație moderată.<!–>
10.–>	Specii caracteristice<!–>	31.41 (R3101)–>Specii edificatoare: Loiseleuria procumbens.<!–>Specii caracteristice: Cetraria islandica,–>Poa alpina, Deschampsia flexuosa, Huperzia selago, Saxifraga paniculata, Sesleria coerulans, Carex curvula, Primula minima, Geum montanum, Vaccinium vitis-idaea, V. myrtillus.<!–>Alte specii importante: Carex curvula, Oreochloa disticha,–>Campanula alpina, Primula minima, Avenula versicolor, Phyteuma confusum, Luzula spicata, Sesleria coerulans, Senecio carpathicus, Arenaria alpina, Vaccinium gaultherioides, Thamnolia vermicularis,<!–>Rhododendron myrtifolium, Anthemis carpatica, Hieracium alpinum, Pulsatilla alba, Minuartia sedoides, Poa alpina, Phleum alpinum. Valoare conservativă: mare – arealele sunt reduse, distribuite în condiții de viață dificile.–>31.42 (R3104)<!–>Specii edificatoare și caracteristice: Rhododendron myrtifolium, V. gaultherioides.–>Alte specii importante: Bruckenthalia spiculifolia, Vaccinium myrtillus, V. vitis-idaea, Saxifraga paniculata, Campanula kladniana, C. abietina, C. serrata, Pinus mugo, Potentilla ternata, Loiseleuria procumbens, Carex atrata, Avenula versicolor, Soldanella hungarica ssp. major, Calamagrostis villosa, Huperzia selago, Lycopodium annotinum, Geum montanum, Dicranum scoparium, Hylocomyum splendens, Polytrichum juniperinum.<!–>Valoare conservativă: mare – habitate periclitate de numeroase impacturi negative antropice.–>31.44 (R3109)<!–>Specii edificatoare și dif. ass.: Vaccinium gaultherioides, V. myrtillus, V. vitis-idaea.–>Specii caracteristice: Cetraria islandica, Thamnolia vermicularis Alte specii importante: Oreochloa disticha, Campanula alpina, Primula minima, Avenula versicolor, Phyteuma confusum, Hieracium alpinum, Pulsatilla alba, Antennaria dioica, Geum montanum, Poa alpina, Rhododendron myrtifolium, Deschampsia flexuosa, Polytrichum alpinum, Dicranum scoparium.<!–>Valoare conservativă: foarte mare – arealele foarte reduse, în condiții de viață dificile de supraviețuire.–>31.45 (R3108)<!–>Specii edificatoare: Juniperus sibirica,–>Specii caracteristice: Campanula abietina<!–>Alte specii importante: Potentilla ternata, Bruckenthalia spiculifolia, Rhododendron myrtifolium, Campanula serrata, Vaccinium gaultherioides, V. myrtillus, V. vitis-idaea, Loiseleuria procumbens, Carex atrata, Cicerbita alpina, Soldanella hungarica ssp. major, Orthilia secunda, Leucanthemum waldsteinii, Huperzia selago, Lycopodium annotinum, Alnus viridis, Dicranum scoparium, Hylocomium splendens, Polytrichum juniperinum, Pleurozium schreberii.–>Valoare conservativă: mare – habitate periclitate antropic, protejate prin Natura 2000.<!–>31.46 (R3107)–>Specii edificatoarea și caracteristice: Bruckenthalia spiculifolia, Juniperus sibirica.<!–>Alte specii importante: Campanula abietina, C. serrata, Vaccinium gaultherioides, Festuca supina, Potentilla ternata, Huperzia selago. Pinus mugo, Vaccinium myrtillus, V. vitis-idaea, Soldanella hungarica ssp. major, Calamagrostis villosa, Rhododendron myrtifolium, Viola biflora, Poa alpina, Rumex arifolius, Phleum alpinum ssp. commutatum, Polytrichum juniperinum.–>Valoare conservativă: mare – habitate puțin răspândite, protejate Emerald.<!–>31.49. (R3617)–>Specii edificatoare: Dryas octopetala<!–>Specii caracteristice: Achillea schurii, Salix reticulata.–>Alte specii importante: Sesleria coerulans, Luzula alpino-pilosa, Bartsia alpina, Lloydia serotina, Saxifraga aizoides, S. oppositifolia, Polygonum viviparum, Ranunculus oreophilus, Primula minima. <!–>Specii endemice: Achillea schurii, Poa molinerii ssp. glacialis. –>Valoare conservativă: mare – cuprinde specii endemice și rare.<!–>31.4A. (R3111)–>Specii edificatoare: Vaccinium myrtillus, V. vitis-idaea Specii caracteristice: Campanula abietina,<!–>Alte specii importante: Campanula kladniana, C. serrata,–>Rhododendron myrtifolium, Vaccinium gaultherioides, Loiseleuria procumbens, Luzula luzuloides, Deschampsia flexuosa, Potentilla ternata, Geum montanum, Pinus mugo, Juniperus sibirica, Bruckenthalia spiculifolia, Luzula luzuloides var. erythranthema, Genista oligosperma, Soldanella hungarica ssp. major, Hylocomium splendens, Polytrichum juniperinum, Pleurozium schreberii.<!–>Valoare conservativă: redusă – habitate extinse primar și secundar.–>
11.<!–>	Fotografii–>	Fotografia este reprezentată în Anexa 2.1 la Planul de management.<!–>

–>Tabelul nr. 26. B. Date specifice tipului de habitat 4060 la nivelul ariei naturale protejate

Nr<!–>	Informație/Atribut–>	Descriere<!–>
1.–>	Codul unic al tipului de habitat<!–>	4060–>
2.<!–>	Statutul de prezență [spațial]–>	Marginal<!–>
3.–>	Statutul de prezență [management]<!–>	Natural–>
4.<!–>	Suprafața tipului de habitat–>	3,54 Ha<!–>
5.–>	Perioada de colectare a datelor din teren<!–>	Aprilie – Septembrie 2018–>
6.<!–>	Distribuția tipului de habitat [descriere]–>	Acest tip de habitat este răspândit în etajele superioare de vegetație din estul sitului.<!–>
7.–>	Distribuția tipului de habitat [hartă]<!–>	Harta distribuției habitatului 4060 este prezentată la Anexa 3.9 la Planul de management.–>
8.<!–>	Alte informații privind sursele de informații–>	A se vedea capitolul Bibliografie și Referințe<!–>

–>

…

– 6230* Pajiști montane de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicioaseTabelul nr. 27 A. Date generale ale tipului de habitat 6230*

Nr<!–>	Informație/Atribut–>	Descriere<!–>
1.–>	Clasificarea tipului de habitat<!–>	EC – tip de habitat de importanță comunitară –>Habitat prioritar (*)<!–>
2.–>	Codul unic al tipului de habitat<!–>	6230*–>
3.<!–>	Denumire habitat–>	Pajiști montane de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicioase<!–>
4.–>	Palaearctic Habitats (PalHab)<!–>	36.3172 Eastern Carpathian mat-grass swards–>
5.<!–>	Habitatele din România (HdR)–>	R3608 – Pajiști sud-est carpatice de Scorzonera rosea și Festuca nigrescens;<!–>R3609 – Pajiști sud-est carpatice de țăpoșică (Nardus stricta) și Viola declinata.–>
6.<!–>	Habitatele Natura 2000–>	Nu este cazul<!–>
7.–>	Asociații vegetale (AV) 5<!–>	R3608 – Scorzonero roseae – Festucetum nigricantis (Pușcaru et al. 1956) Coldea 1978 ’–>(Syn.: Festucetum rubrae fallax Pușcaru et al. 1956, Festucetum rubrae montanum Csuros et Resmeriță 1960);<!–>R3609 – Violo declinatae – Nardetum Simon 1966 –>(Syn.: Nardetum strictae montanum Resmeriță et Csuros 1963, Nardetum strictae alpinum Buia et al. 1962, Nardetum alpigenum carpaticum Borza 1959).<!–>
8.–>	Tipuri de pădure (TP)<!–>	–>
9.<!–>	Descrierea generală a tipului de habitat–>	Suprafața tipului de habitat la nivel național: 220.000 ha <!–>Habitatul este reprezentat prin pajiști seminaturale bine închegate, care se dezvoltă pe substrat silicios și ocupă stațiuni cu caracter oligotrof, mezofil sau xerofil.–>Cenoze heliofile, micromezoterme adesea oligotrofe, dezvoltate pe soluri brune podzolice și humico-silicatice cu reacție puternic acidă. R3608 – Pajiști sud-est carpatice de Scorzonera rosea și Festuca nigrescens<!–>Habitat cu caracter mezofil, mezo-higrofil, acidofil, reprezentat prin pajiști secundare, dezvoltate în urma defrișării pădurilor de molid. Fitocenozele sunt formate din numeroase specii mezofile caracteristice ordinului Arrhenatheretalia – ceea ce le deosebește de comunitățile edificate de Nardus stricta și Viola declinata.–>R3609 – Pajiști sud-est carpatice de țăpoșică (Nardus stricta) și Viola declinata.<!–>Habitat de pajiște secundară cu caracter oligotrof, xerofil și acidofil. Cenozele caracteristice se instalează pe platouri, versanți, văi și coaste domoale până la moderat înclinate.–>Pajiștile de țepoșică se dezvoltă fie în urma degradării altor tipuri de habitate neforestiere (datorită, în special, pășunatului intensiv), fie în urma defrișării molidișurilor, jnepenișurilor sau comunităților edificate de ienupăr, smirdar și afin,<!–>Au fost descrise:–>– subasociația typicum, întâlnită în etajul montan superior, cu numeroase specii caracteristice pentru Caricetalia curvulae<!–>– subasociația festucetosum airoidis Coldea 1987, prezentă în etajul subalpin, cu numeroase specii microterme și cu diferențialele ecologice Festuca supina, Agrostis rupestris și Avenula versicolor.–>
10.<!–>	Specii caracteristice–>	R3608<!–>Specii edificatoare: Festuca nigrescens,–>Specii caracteristice: Scorzonera rosea, Campanula abietina <!–>Alte specii importante:–>Campanula serrata, Centaurea nervosa, Arnica montana, Geum montanum, Potentilla ternata, Hieracium aurantiacum, Hipochoeris uniflora, Thymus balcanus, Antennaria dioica, Carex ovalis, Luzula sudetica, Hypericum umbellatum, Poa media, Geum montanum, Alchemilla glaucescens, Antennaria dioica, Danthonia decumbens. Valoare conservativă:<!–>– moderată – habitat endemic sud-est carpatic și prioritar european;–>– mare numai în fitocenozele unde este prezentă specia Tozzia carpathica (DH2).<!–>R3609–>Specii edificatoare: Nardus stricta <!–>Specii caracteristice: Viola declinata–>Alte specii importante: Arnica montana, Campanula serrata, Leucorchis albida, Campanula abietina, Hieracium pilosella, H. lactucella, H. aurantiacum, Hypochoeris uniflora, Geum montanum, Hypericum maculatum, Genista sagittalis, Festuca nigrescens, Antennaria dioica, Carex ovalis, Polygala vulgaris, Luzula sudetica, Alchemilla glaucescens, A. flabellata, Carexpallescens.<!–>Valoare conservativă: moderată – habitat prioritar european.–>
11.<!–>	Fotografii–>	Fotografia este prezentată în Anexa 2.1 la Planul de management.<!–>

–>Tabelul nr. 28. B. Date specifice tipului de habitat 6230* la nivelul ariei naturale protejate

Nr<!–>	Informație/Atribut–>	Descriere<!–>
1.–>	Codul unic al tipului de habitat<!–>	6230*–>
2.<!–>	Statutul de prezență [spațial]–>	Izolat<!–>
3.–>	Statutul de prezență [management]<!–>	Seminatural–>
4.<!–>	Suprafața tipului de habitat–>	16,82 Ha<!–>
5.–>	Perioada de colectare a datelor din teren<!–>	Aprilie – Septembrie 2018–>
6.<!–>	Distribuția tipului de habitat [descriere]–>	Fragmente ale acestui tip de habitat au fost identificate în Plaiul Baicu și Vf. Zboina Frumoasă<!–>
7.–>	Distribuția tipului de habitat [hartă]<!–>	Harta distribuției habitatului 6230* este prezentată la Anexa 3.9 la Planul de management.–>
8.<!–>	Alte informații privind sursele de informații–>	A se vedea capitolul Bibliografie și Referințe.<!–>

–>

…

… 3.2.2.<!–>Habitate după clasificarea naționalăHabitatele naționale corespondente celor Natura 2000 inventariate au fost identificate și prezentate în subcapitolul precedent 3.2.1, tabelele A, rândul 5.–> …

… 3.3.<!–>Speciile de floră și faună pentru care a fost declarată aria naturală protejată3.3.1.–>Ihtiofaună– 1163 Cottus gobioTabel 29 A. Date generale ale speciei

Nr<!–>	Informație/Atribut–>	Descriere<!–>
1–>	Cod Speciei – EUNIS<!–>	Cod EUNIS – 488, Cod Natura 2000 1163–>
2<!–>	Denumirea științifică–>	Cottus gobio<!–>
3–>	Denumirea populară<!–>	Română: zglăvoacă–>Babă (Moldova), bătoacă (Banat),bârdigoi (Muscel), bota (Năsăud), buț/buțon (Banat), floarea-Dunării (de-a lungul Dunării), glăvoacă, moaca (Oltenia), moață (Bihor), palipaș (Cerna), popă (Năsăud, Banat), slăvoc (Arieș), zglăboacă (Bihor).<!–>Maghiară: botos kolonte –>Engleză: Bullhead <!–>(Bănărescu, 1964, Gyurko 1972)–>
4<!–>	Statutul de conservare în România–>	Statut de protecție:<!–>1. Directiva Habitate – Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II.–>2. O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice.<!–>3. Conform listei IUCN este încadrată în categoria cu risc scăzut (Least Concern-LC). Se precizează faptul că unele populații sunt serios periclitate.–>
5<!–>	Descrierea speciei–>	Morfologie externă: Corpul alungit și gros, înălțimea maximă reprezintă 15,1 – 22,6% din lungimea corpului, iar grosimea este puțin mai mică sau egală cu înălțimea. Profilul ușor convex între vârful botului și ochi, apoi aproape orizontal, capul fiind doar cu puțin mai scund decât corpul. Capul mare, turtit dorsoventral și mai gros decât corpul. Grosimea capului la unele exemplare egalează aproape lungimea capului, la altele e simțitor mai mică. Obișnuit exemplarele juvenile au un cap mai îngust. Ochii situați în jumătatea anterioară a capului, bulbucați, privesc în sus. Jumătatea superioară a ochiului adesea acoperită de o pleoapă pigmentată, ușor de confundat cu pielea. Două perechi de nări mici, simple, îndepărtate. Spațiul interorbitar ușor scobit. Botul rotunjit, lungimea sa reprezintă 7,3 – 10% din cea a corpului. Gura terminală, mare, colțurile ei ajung, la exemplarele adulte, până sub mijlocul ochiului sau aproape de acesta; la cele juvenile abia sub partea anterioară a ochiului. Dinți mărunți, sub formă de perie, dispuși pe mai multe rânduri pe premaxilar, prevomer și dentar. Dinți mărunți și pe arcurile branhiale (afară de primul) și pe oasele faringiene. Preopercularul cu un țep puternic, îndreptat în sus și ușor încovoiat; celelalte piese ale aparatului opercular și ale capului netede. Deschiderile branhiale largi, membrana branhială se atașează de istm. Obișnuit 80 – 100, rar 120 – 130 mm lungime totală (Bănărescu 1964).<!–>Colorit: Partea dorsală a corpului este brună-cafenie, cu pete marmorate, bătând uneori în roșcat; mai rar este cenușie-închis. Fața ventrală este galbenă-deschis sau albă, în jumătatea posterioară a corpului, 3 – 4 dungi transversale întunecate, uneori aproape negre; aceste dungi sunt foarte evidente la exemplarele deschise la culoare; la cele întunecate aceste dungi abia se pot distinge. Dorsalele, caudala și pectoralele cu pete cafenii dispuse în dungi longitudinale; anala și ventralele nepătate, foarte rar anala cu dungi slab evidente, formate din pete cafenii.–>Sub aspect morfologic zglăvoaca se poate confunda cu zglăvoaca răsăriteană (Cottus poecilopus). Diferă prin două caractere morfologice: la zglăvoaca răsăriteană linia laterală este incompletă (nu ajunge până la inserția caudalei) și radia internă a ventralei mult mai scurtă decât jumătatea radiei vecine (Bănărescu 1964).<!–>Dimensiuni: Obișnuit 80 – 100, rar 120 – 130 mm lungime totală. Variabilitate: Caracterele cele mai variabile sunt lățimea capului, mărimea gurii și coloritul; aceste caractere variază individual, primele două depinzând și de talia animalului (Bănărescu 1964).–>
6<!–>	Perioade critice–>	Se reproduce primăvara, în martie – aprilie.<!–>
7–>	Cerințe de habitat<!–>	Trăiește exclusiv în apele dulci, reci de munte, în general în râuri și pâraie, rar în lacuri de munte. Stă sub pietre, în locurile cu apă mai puțin adâncă și relativ mai înceată, adesea spre mal sau în brațele laterale. E puțin mobil, dacă e deranjat se deplasează o distanță scurtă. Strict sedentar, nu întreprinde migrațiuni. Se reproduce primăvara, în martie-aprilie. Fecundația este internă. Prolificitatea e redusă, femela depunând 100-300 icre mari (2,5 mm diametru). Masculii păzesc ponta până la eclozare, care are loc la 4-5 săptămâni de la depunerea icrelor. Alevinii sunt la început semipelagici. Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de 2 ani. Hrana constă din larve de insecte, amfipode, icre și pui de pești, ocazional ouă de broască (Bănărescu, 1964).–>Parametrii stării de conservare, informații despre comportamentul și modul de viață (Tomlinson și Perrow 2003, Bănărescu și Bănăduc 2007):<!–>a)Calitatea apei–>-limite de toleranță pH: 4,7-9<!–>-saturația minimă a oxigenului în apă 40%–>-carbon organic dizolvat > 3 mg/l<!–>-limite termice: -4,2 – 27,7°C–>b)Cantitatea apei<!–>-adâncime minimă de 5 cm (maxim 20 m – excepții)–>-viteza apei: 10 cm/sec – 38 cm/sec (pot apărea și la >80 cm/sec)<!–>c)Substrat și macrofite–>-rata vegetației emergente: maxim. 40%<!–>-pietre mai mari de 12 cm diametru (se pot folosi și resturi lemnoase)–>d)Structura corpului de apă<!–>-cel mai important este prezența vegetației lemnoase de pe mal: rădăcina, resturi lemnoase și frunzele căzute în albie asigură zone de adăpost. Frunzișul asigură umbră. Fără vegetație ripariană zglăvoaca este foarte expusă la încălzirea apei.–>Cerințe pentru reproducere:<!–>Ajunge la maturitate sexuală la doi ani. Se reproduce primăvara, în martie-aprilie. Masculii ”sapă” sub pietre o cavitate, unde păzesc icrele depuse–>-cerința esențială pentru reproducere este prezența pietrelor în albie. Alte: apă curată și rece, conectivitate, zone de adăpost. Nu are importanță economică.<!–>Cerințe minime:–>-minim 50% din substrat trebuie să fie alcătuită din pietre/pietriș<!–>-minim 50% din suprafața apei trebuie să fie cu curs rapid sau curs mediu–>-trebuie să fie minim 1 meandru / 30 m, dacă lățimea este sub 3 m, și minim 1 meandru / 100 m, dacă lățimea este peste 3 m<!–>-minim 50% pe malul drept și stâng să fie acoperit cu vegetație lemnoasă / rata umbrei să fie minim 50%–>-fără obstrucții artificiale mai mari de 20 cm<!–>-specii specifice: Salmo trutta, Phoxinus phoxinus, Barbatula barbatula, Cottus gobio.–>-Specii rar prezente: Barbus petenyi, Eudontomyzon danfordi, Alburnoides bipunctatus<!–>-minim 50% pe malul drept și stâng să fie acoperit cu vegetație lemnoasă / rata umbrei să fie minim 50%–>-fără obstrucții artificiale mai mari de 20 cm<!–>Densitatea speciei în habitate favorabile:–>În literatura de specialitate găsim multe informații asupra densitatății speciei în habitate favorabile: Fisher și Kummer (2000) a găsit densități între 17-94 ex./100 mp în diferite stații de colectare din Austria, care de altfel încadrează în intervalul menționat în majoritatea studiilor de specialitate, adică între 4-260 ex./100 mp (Orsag Zelinka, 1974; Welton et al., 1983; Daniels, 1987; Waterstraat, 1992; Stahlberg- Meinhardt, 1994). Utzinger și colab. (1998) au găsti densități între 1891470 ex./100 mp , dar majoritatea studiilor ne arată că densitatea speciei este sub 100 ex./100 mp (Welton și colab., 1983; Copp, 1992; Waterstraat, 1992; Cowx și Harvey, 2003). În zonele din Europa de Nord, unde specia este foarte comună, densități sub 20 de ex./100 mp în cazul râurilor de munte și sub 50 de ex./100 mp în cazul râurilor de câmpie indică stare de conservare nefavorabilă (Copp și colab. 1994, Cowx și Harvey 2003, Carter și colab. 2004, Cowx și colab. 2009). Un studiu care a revizuit literatura de speciealitate (Stahlberg-Meinhardt, 1994) arată că în habitate adecvate în râurile de munte de mici dimensiuni din Europa densitatea medie este de 50-100 ex./100 mp (ex. > 50 mm lungime totală). <!–>Rata juvenililor în populație:–>Pentru a atinge starea de conservare favorabilă la nivel de populație literatura de specialitate arată că rata juvenililor în populație trebuie să fie de minim 40% (Tomlinson și Perrow, 2003).<!–>Literatura de specialitate (Fischer și Kummer, 2000; Uzunova și colab., 2017) arată că secțiunile de unde se extrage apa/cu oscilații însemnate/au niveluri extrem de scăzute de apă și sunt bariere (habitatul este fragmentat) sunt doar habitate moderat adecvate pentru zglăvocii adulți, dar sunt habitate total neadecvate pentru stadiile juvenile mult mai puțin mobile.–>Structura și dinamica populației de zglăvoacă:<!–>Fischer și Kummer (2000) într-un studiu detaliează investigarea structurii populației și dinamicii speciei Cottus gobio în trei secțiuni diferite din punct de vedere hidrologic ale unui flux de apă din Austria care sunt afectate de captarea apei. În 1998 în total 1.357 de exemplare au fost capturate și marcate în 17 stații de colectare. Datele de distribuție după recapturare arată că specia Cottus gobio nu migrează extensiv. Raza de activitate a majorității exemplarelor (87,5%) de zglăvoacă a fost limitată la 150 m. Migrația/deplasarea maximă înregistrată în aval a fost de 330 m, iar cea mai lungă migrație/deplasare în amonte era de aproximativ 250 m. Rezultatele arată că segmentele izolate temporar (din cauza captării apei) nu numai că au avut o densitate a populației în mod evident mai scăzută decât secțiunile cu apă permanentă, dar starea nutrițională (factorul de condiție) a peștilor a fost, în medie, mult mai slabă. Acele segmente care aveau apă temporară au fost locuite exclusiv de către exemplare adulți de Cottus gobio care proveneau din zonele din aval și erau prezente pe termen scurt și la niveluri ridicate de apă. În aceste zone nu s-au înregistrat exemplare juvenile. Acest lucru nu se datoarează dificultăților metodologice de colectare, pentru că în aval, în zonele cu apă permanentă s-au capturat și exemplare juvenile. Secțiunile cu oscilație de apă nu conțineau populații structurate în mod natural. Când apa scade, majoritatea exemplarelor de zglăvoacă migrează/se deplasează în aval. Aceste secțiuni au resurse de hrană mai săracă pentru pești, deoarece captarea apei afectează secțiunea tocmai vara (când zglăvoaca are perioada ei de creștere).–>Creșterea nivelului apei declanșează o migrație/deplasare în amonte și în direcțiile laterale. Când însă scade nivelul apei, exemplarele de zglăvoacă se retrag în zonele cu ape mai adânci din aval. Scăderea nivelului de apă limitează mișcarea zglăvocii. Prin urmare, sectoarele cu flux temporar/cu oscilație sunt colonizate de către exemplare adulte din secțiunile din aval doar temporar și la niveluri mai ridicate ale apei.<!–>ExExperimentele din teren și cele din laborator (Bless, 1981, 1983) rezultă faptul că larvele de zglăvoacă arată în mod normal comportamentul de plutire în aval și tind să migreze/deplaseze în amonte când capacitatea de înot permite mișcarea împotriva direcției fluxului. În orice caz, secțiunile de unde se extrage apa, cele cu oscilații însemnate sau care au niveluri extrem de scăzute de apă sunt doar habitate moderat adecvate pentru exemplarele adulți și sunt habitate total neadecvate pentru stadiile juvenile mult mai puțin mobile. Populația de zglăvoacă este semnificativ mai mică și starea ei considerabil mai slabă în zonele izolate/cu oscilații de debit, spre deosebire de secțiunile adiacente, cu debit permanent. Acest fapt, demonstrează în mod clar importanța menținerii continuității longitudinale ale râului pentru specia Cottus gobio cât și importanța asigurării unui debit de servitude corespunzător. Nistorescu și colab. (2016) în ”Ghidul de bune practici în vederea planificării și implementării investițiilor din sectorul microhidrocentrale” recomandă ca ”debitul ecologic trebuie să țină cont de dinamica sezonieră a debitelor de apă precum și de efectele cuantificabile ale schimbărilor climatice. Debitul ecologic trebuie să asigure condițiile de habitat ale speciilor protejate și în situații de ape mici (perioadele de vară și iarnă). Debitul ecologic trebuie să aibă minim 2 valori (în caz ideal 4): una mai ridicată pentru perioadele cu ape mari (în general primăvara și început de vară) și una pentru perioadele mai secetoase (vara și iarna) pentru a imita cât mai bine fluxul natural al râului. De fiecare dată însă debitul ecologic trebuie să fie de minim 25% din debitul mediu multianual.”–>
8<!–>	Fotografii–>	Fotografia este reprezentată în Anexa 2.2.1. la Planul de management.<!–>

–>Tabelul nr. 30 B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate

Nr<!–>	Informație/Atribut–>	Descriere<!–>
1–>	Specia<!–>	Cottus gobio – Cod EUNIS – 488, Cod Natura 2000 1163–>
2<!–>	Informații specifice speciei–>	Au fost efectuate lunar, în perioada mai – septembrie 2018, colectări de date din apele curgătoare ale sitului Natura 2000 ROSCI0228 Șindrilița. Nu s-a reușit identificarea speciei, deși evaluările au fost repetate în vederea colectării unor date cât mai sigure în privința prezenței/lipsei speciei și se poate afirma, pe baza datelor din teren și pe baza literaturii de specialitate referitoare la cerințele ecologice a speciei, că habitatatele acvatice din ROSCI0228, în momentul de față, nu este adecvat pentru supraviețuirea pe teremen lung a speciei Cottus gobio.<!–>
3–>	Statutul de prezență [temporal]<!–>	Nu este cazul, specia nu este prezentă–>
4<!–>	Statutul de prezență [spațial]–>	Nu este cazul, specia nu este prezentă<!–>
5–>	Statutul e prezență [management]<!–>	Nu este cazul, specia nu este prezentă–>
6<!–>	Abundență–>	Nu este cazul, specia nu este prezentă<!–>
7–>	Perioada de colectare a datelor din teren<!–>	Mai-septembrie 2018–>
8<!–>	Distribuția speciei [interpretare]–>	Cerințele de habitat descrise mai sus, arată că specia are nevoie de o apă curată cu fund pietros. În cazul Râului Zăbala apa este în continuu tulbure din cazua exploatării forestiere și din cauza drumului deteriorat din care mâlul și diferite poluări sunt spălate în râu în continuu. Un alt factor de limitare este prezența barierelor naturale și artificiale (pragurile de fund, căldările și ruptura din aval). Considerăm căci chiar dacă în trecutul îndepărtat specia a fost prezent în acest sistem de ape curgătoare, astăzi nu mai are habitat adecvat pentru o supraviețuire pe termen lung, iar aceste circumstanțe împiedică de asemenea un proiect potețial de reproducere artificială și reintroducere în apele ariilor protejate a speciei țintă, până când factorii de presiune nu vor dispărea.<!–>
9–>	Distribuția speciei [harta distribuției]<!–>	Specia nu a fost identificată în apele curgătoare din aria protejată menționată. Putem afirma că habitatul specie nu este adecvat pentru supraviețuirea speciei.–>
10<!–>	Alte informații privind sursele de informații–>	A se vedea capitolul Bibliografie și Referințe.<!–>

–>

…

… 3.3.2.<!–>Herpetofaună– 1166 Triturus cristatusTabel 31. A. Date generale ale speciei

Nr.–>	Informație/ Atribut<!–>	Descriere–>
1<!–>	Cod Specie – EUNIS–>	1166<!–>
2–>	Denumirea științifică<!–>	Triturus cristatus–>
3<!–>	Denumirea populară–>	Română: Tritonul (sălămâzdra) cu creastă <!–>Engleză: Great Crested Newt–>
4<!–>	Statutul de conservare în România–>	LC – Preocupare minimă/Least Concern (IUCN Europa)<!–>VU – Vulnerabil/Vulnerable (Cartea roșie a vertebratelor din România)–>
5<!–>	Descrierea speciei–>	Adultul. Este cea mai mare specie de triton din România, femelele putând ajunge până la 18 cm. Corpul este robust, oval în secțiune, iar pielea este rugoasă atât dorsal cât și ventral. Capul este relativ lat, botul rotunjit, lungimea trunchiului mijlocie, coada egală sau mai scurtă decât restul corpului, posedând creastă superioară și inferioară. În perioada de reproducere masculul prezintă o creastă dorsală înaltă și dințată care începe dintre ochi și este separată de creasta caudală printr-o adâncitură profundă; totodată, are și ambele creste caudale foarte dezvoltate. Femela nu are creastă dorsală ci un șanț medio-dorsal, iar crestele caudale sunt slab dezvoltate. Coada se termină ascuțit. Dacă se întind membrele de-a lungul trunchiului, cele anterioare spre partea posterioară iar cele posterioare spre partea anterioară, degetele se ating. Dorsal este brun închis spre negru, uneori cu nuanțe brun-roșcate. Prezintă pete negre neregulate, de dimensiuni variabile. Pe lateral, inclusiv pe cap, sunt prezente pete albe mai mult sau mai puțin numeroase. Ventral galben până la portocaliu, cu pete negre, neregulate, ce alcătuiesc un desen mozaicat; predomină pigmentul galben. Deoarece modelul ventral variază mult între indivizi, dar se modifică puțin de-a lungul timpului, acesta poate fi folosit pentru identificarea individuală a animalelor. Gușa este colorată de la galben la negru, frecvent cu pete albe de dimensiuni variabile. Atunci când sunt deranjați, tritonii secretă o substanță albicioasă toxică, cu miros caracteristic.<!–>Oul. 0ul este aproape sferic, alb, de aproximativ 2 mm, învelit într-o capsulă gelatinoasă ce-i mărește diametrul la aproximativ 4 mm. Ponta este depusă în lunile martie – aprilie.–>Larva. Larvele sunt mari, ajungând înainte de metamorfoză la dimensiuni de 5-8 cm. Creasta dorsală este înaltă, începe din dreptul inserției membrului anterior și se continuă cu un filament caudal lung. Coloritul este variabil, de la maro-închis la gri-deschis, cu pete mari negre în special în zona cozii. Degetele sunt extrem de lungi și subțiri. Biologie și ecologie<!–>Stă în apă între lunile martie – iunie; exemplare izolate pot fi întâlnite în apă pe tot parcursul anului. În iunie părăsește apa, trăind pe uscat, pe maluri și în porțiuni învecinate umede; ziua stă ascuns sub pietre, în găuri din pământ, sub frunzar, sub bușteni căzuți etc., hrănindu-se cu râme și diferite artropode. Hibernează în aceste adăposturi terestre; uneori și în apă.–>Pe perioada reproducerii sunt în general mai nocturni decât tritonii comuni. Masculii se adună în grupuri și execută dansuri nupțiale în fața femelelor. După jocul nupțial și fecundare, femela depune ouă izolate pe plante. Fecundarea este internă iar transferul spermatoforului se realizează în urma unei parade sexuale complexe, fără amplex (partenerii nu se ating). Deși depune numeroase ouă (peste 100), multe nu se dezvoltă datorită unor frecvente mutații cromozomiale. 0ul este aproape sferic, alb, de 2 mm, învelit într-o capsulă gelatinoasă de 4 mm. Ponta este depusă de obicei în aprilie, larvele eclozează după 2-3 săptămâni.<!–>Maturitatea sexuală este atinsă după 2-3 ani în cazul masculilor, femelele maturizându-se chiar mai târziu.–>Este o specie extrem de vorace, hrănindu-se atât cu artropode și râme, cât și cu mormoloci și tritoni mai mici.<!–>În România este răspândit aproape pretutindeni, lipsind însă din Dobrogea și lunca Dunării unde este înlocuit de T. dobrogicus. Este întâlnit la altitudini cuprinse între 100-1.000 m.–>
6<!–>	Perioade critice–>	Specia este îndeosebi vulnerabilă în perioada de reproducere și până la metamorfoza larvelor (martie-iulie), când modificările caracteristicilor mediului acvatic pot influența supraviețuirea noilor generații de tritoni.<!–>
7–>	Cerințe de habitat<!–>	Este o specie predominant acvatică, preferând ape stagnante sau lin curgătoare mari și adânci (peste 0,5 m), cu vegetație palustră și expunere parțială la soare. Deseori poate fi întâlnită în bazine artificiale (locuri de adăpat, iazuri, piscine). Rareori poate fi găsit în șanțuri sau urme de cauciucuri acoperite cu apă. În perioada de viață terestră preferă pajiștile umede sau pădurile de foioase, putând parcurge chiar câteva sute de metri de la habiatul acvatic până la cel terestru.–>Este o specie extrem de vorace, hrănindu-se atât cu artropode și râme, cât și cu mormoloci și tritoni mai mici.<!–>
8–>	Fotografii<!–>	Fotografia este prezentată în Anexa 2.2.2. la Planul de management.–>

<!–>Tabelul nr. 32. B. Date specifice specie la nivelul ariei naturale protejate

Nr.–>	Informație/ Atribut<!–>	Descriere–>
1.<!–>	Specia–>	814 Triturus cristatus (Laurenti, 1768)<!–>
2.–>	Informații specifice speciei<!–>	In cadrul ariei protejate, specia se întâlnește cu abundențe reduse în câteva bălți temporare, de-alungul drumului forestier și a râului Zăbala, împreună cu alte specii de tritoni. In urma inventarierii din anul 2018, apreciem populația speciei la maxim 50-80 exemplare. Este dependentă de existența bălților temporare.–>
3<!–>	Statutul de prezență [temporal]–>	Rezident<!–>
4–>	Statutul de prezență [spațial]<!–>	Marginală–>
5<!–>	Statutul de prezență [management]–>	Nativă<!–>
6–>	Abundență<!–>	Rară–>Specia are o abundență foarte redusă, fiind reprezentată prin număr foarte mic de exemplare.<!–>
7–>	Perioada de colectare a datelor din teren<!–>	Aprilie – septembrie 2018–>
8<!–>	Distribuția speciei [interpretare]–>	Există deplasări sezoniere între zonele de hibernare, zonele acvatice favorabile reproducerii și cele terestre, în care tritonii cu creastă își petrec o parte a vieții. Pot exista exemplare care își petrec perioada de viață terestră în afara sitului și ajung în sit doar pentru reproducere la câte un habitat acvatic favorabil. La fel, pot exista exemplare care își petrec perioada de viață terestră în interiorul sitului și ajung să îl părăsească în perioada de reproducere, dacă în vecinătatea sitului sunt atrase de habitate acvatice adecvate.<!–>Zonele acvatice favorabile reproducerii se concentrează în vecinătatea cursurilor de ape, în apropiere de albia văilor: aici există mici acumulări de ape de genul bălților permanente sau temporare. Inclusiv zonele din preajma izvoarelor, unde apa se răsfiră la suprafață și băltește sau curge lin pot reprezenta habitate favorabile reproducerii tritonilor cu creastă. In general prezența lor este mai probabilă în ape cu mai multă vegetație. In sit, zonele unde specia este potențial prezentă. sunt la altitudini mai reduse, respectiv în ariile cu pante mai line, mai favorabile formării de mici băltiri temporare în care să existe habitate care să permită reproducerea speciei. Zonele cu pante abrupte și foarte abrupte greu pot reprezenta habitate în care specia să fie prezentă, mai ales din cauza probabilității foarte reduse ca habitate de reproducere cu ape stagnante să se poată forma în astfel de zone.–>Pârâul Zăbala și cei doi afluenți ai acestuia pot avea de-a lungul cursului de apă mici habitate temporare cu băltiri de ape, bazinete cu locuri de reproducere pentru un număr mic de exemplare de tritoni cu creastă. De asemenea, la modul potențial, noi alunecări de teren care apar pe teritoriul sitului pot duce la formarea unor mici băltiri care să reprezinte pentru o periaodă de ani sau chiar decenii microhabitate favorabile reproducerii speciei.<!–>
9–>	Distribuția speciei [harta distribuției]<!–>	Harta distribuției speciei Triturus cristatus se se află în Anexa 3.10.–>
10.<!–>	Alte informații privind sursele de informații–>	A se vedea capitolul Bibliografie și Referințe.<!–>

–>

… – 2001 Triturus montandoniTabelul nr. 33. A. Date generale ale speciei

Nr.<!–>	Informație/ Atribut–>	Descriere<!–>
1–>	Cod Specie – EUNIS<!–>	2001–>
2<!–>	Denumirea științifică–>	Triturus montandoni (Lissotriton montandoni) Fuhn, 1951<!–>
3–>	Denumirea populară<!–>	Română: Tritonul carpatic–>Engleză: Montandon's newt<!–>
4–>	Statutul de conservare în România<!–>	LC – Preocupare minimă/Least Concern (IUCN Europa)–>VU – Vulnerabil/Vulnerable (Cartea roșie a vertebratelor din România)<!–>
5–>	Descrierea speciei<!–>	Tritonul carpatic este specie endemică pentru munții Carpați. Cu toate acestea, tritonul carpatic a fost relocat în câteva zone din vestul Europei, unde persistă populații izolate (Zavadil et al., 2003). Trăiește în zone de deal și de munte, la altitudini cuprinse între 120 și până la 2.000 m, frecvent între 500-1500 m (Cogălniceanu et al., 2000). Primăvara, adulții se adună în habitatele pentru reproducere: bălți permanente sau temporare, șanțuri formate în urma roților de autovehicule și ape limnocrene. Este o specie puțin pretențioasă la calitatea apei pentru reproducere, dar puțin tolerantă și rezistentă la căldură. Tolerează bine ape poluate, deși preferă ape limpezi, reci, cu pH slab acid. Adulții părăsesc apa devreme (iunie), după care pot fi găsiți ascunși sub bușteni sau pietre, în vecinătatea locului de reproducere. Preferă zonele împădurite. Hibernează pe uscat, rareori în apă (Cogălniceanu et al., 2000). Specia a fost semnalată în zonele: Pietrosul Rodnei, Valea Lalei (Fuhn, 1960) și Romuli și Pasul Rotunda (Ghira et al., 2002).–>
6<!–>	Perioade critice–>	Specia este îndeosebi vulnerabilă în perioada de reproducere și până la metamorfoza larvelor (martie-iulie), când modificările caracteristicilor mediului acvatic pot influența supraviețuirea noilor generații de tritoni (e.g., secarea bălților, dezechilibrarea regimului hidrologic al mlaștinilor prin lucrări antropice).<!–>
7–>	Cerințe de habitat<!–>	Specia poate fi întâlnită în habitate cu umitidate ridicată și relativ umbrite din pădurile de conifere, de amestec, sau de foioase (fag, anin, molid, chiar și stejar), dar și la marginea acestor păduri, în luncile râurilor sau pajiști (inclusiv regiunea sub-alpină). Reproducerea și dezvoltarea larvară are loc în aproape toate categoriile de habitate acvatice disponibile în Carpați, atît temporare cât și permanente, incluzând: lacuri, bălți, mlaștini și turbării, izvoare, pâraie, bălți adiacente râurilor, bălți în șanțuri și în urme de tractor pe drumuri secundare. A fost semnalată inclusiv în habitate puternic modificate antropic, inclusiv cu ape poluate (Arntzen et al. 2009)–>
12<!–>	Fotografii–>	Fotografia este reprezentată în Anexa 2.2.2. la Planul de management.<!–>

–>Tabelul nr. 34. B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate

Nr.<!–>	Informație/ Atribut–>	Descriere<!–>
1.–>	Specia<!–>	2001 Triturus montandoni (Lissotriton montandoni)–>
2.<!–>	Informații specifice speciei–>	În cadrul ariei protejate specia se întâlnește cu abundențe mari în câteva bălți temporare împreună cu alte specii de tritoni. Este dependentă de existența bălților temporare și este concurată de alte specii de tritoni.<!–>Există deplasări sezoniere între zonele de hibernare, zonele acvatice favorabile reproducerii și cele terestre în care tritonii carpatici își petrec o parte a vieții. Pot exista exemplare care își petrec perioada de viață terestră în afara sitului și ajung în sit doar pentru reproducere la câte un habitat acvatic favorabil; la fel, pot exista exemplare care își petrec perioada de viață terestră în interiorul sitului și ajung să îl părăsească în perioada de reproducere, dacă în vecinătatea sitului sunt atrase de habitate acvatice adecvate.–>
3<!–>	Statutul de prezență [temporal]–>	Rezident<!–>
4–>	Statutul de prezență [spațial]<!–>	Marginală–>
5<!–>	Statutul de prezență [management]–>	Nativă<!–>
6–>	Abundență<!–>	Comună–>Specia are o abundență bună, fiind reprezentată prin număr semnificativ de exemplare. Au fost observate sute de exemplare în ape temporare situate de-a lungul Văii Zăbala.<!–>
7–>	Perioada de colectare a datelor din teren<!–>	Aprilie – septembrie 2018–>
8<!–>	Distribuția speciei [interpretare]–>	Triturus montndoni este prezent în aralul studiat, populații locale de dimensiuni semnificative fiind legate de distribuția habitatelor prielnice pentru reproducere, inclusiv a micilor bălți temporare. Zonele acvatice favorabile reproducerii se concentrează în vecinătatea cursurilor de ape, în apropiere de albia văilor: aici există mici acumulări de ape de genul bălților permanente sau temporare. Inclusiv zonele din preajma izvoarelor, unde apa se răsfiră la suprafață și băltește sau curge lin pot reprezenta habitate favorabile reproducerii tritonilor carpatici. Exemplare se pot observa și în bălți lipsite de vegetație, gropi în drumuri forestiere în care se acumulează apă.<!–>În sit, zonele unde specia este prezentă sunt situate la altitudini mai reduse, respective în ariile cu pante mai line, mai favorabile formării de mici băltiri temporare în care să existe habitate care să permită reproducerea speciei. Zonele cu pante abrupte și foarte abrupte greu pot reprezenta habitate în care specia să fie prezentă, mai ales din cauza probabilității foarte reduse ca habitate de reproducere cu ape stagnante să se poată forma în astfel de zone.–>Pârâul Zăbala și cei doi afluenți ai acestuia favorizează de-a lungul cursurilor de apă, mici habitate temporare cu băltiri de ape, bazinete cu locuri de reproducere pentru un număr semnificativ de exemplare de tritoni carpatici. De asemenea, la modul potențial, noi alunecări de teren care apar pe teritoriul sitului, pot duce la formarea unor mici băltiri care să reprezinte pentru o periaodă de ani sau chiar decenii, microhabitate favorabile reproducerii speciei, locuri care pot să fie colonizate și să mențină un număr relative mare de exemplare, de ordinul zecilor sau chiar a sutelor în cazul băltirilor mai mari.<!–>
9–>	Distribuția speciei [harta distribuției]<!–>	Harta distribuției speciei Triturus montandoni se află în Anexa 3.10.–>
10.<!–>	Alte informații privind sursele de informații–>	A se vedea capitolul Bibliografie și Referințe.<!–>

–>

…

… 3.3.3.<!–>Mamifere– 1352 Canis lupus*Tabelul nr. 35. A. Date generale ale speciei

Nr–>	Informație/Atribut<!–>	Descriere–>
1<!–>	Cod Specie – EUNIS–>	1352*<!–>
2–>	Denumirea științifică<!–>	Canis lupus, Linnaeus 1758–>
3<!–>	Denumirea populară–>	lup<!–>
4–>	Statutul de conservare în România<!–>	LC-Preocupare minimă–>
5<!–>	Descrierea speciei–>	Lupul este cel mai mare membru al familiei Canidae (exceptând câteva rase de câini domestici). Prezintă dimorfism sexual, masculul fiind de talie mai mare. Lupii din Europa au culoarea dominantă cenușiu. Urechi relativ mici și ridicate. Dentiția completă, având 42 de dinți, premolarul 4 și molarul 1 deosebit de bine dezvoltați, iar caninii pot atinge 35 mm. Coada relativ lungă și stufoasă. Animale digitigrade, calcă pe pernițele degetelor și au unghii puternice neretractile. Lupii trăiesc în haiticuri cu o ierarhie puternică. Haiticul este o unitate familială care este compusă de obicei din doi sau mai mulți adulți, puii perechii conducătoare și supraviețuitorii puilor din anul precedent. Teritoriile variază în funcție de zonă, accesibilitatea hranei și densitatea populației, observându-se o suprapunere accentuată a teritoriilor, în special în zonele bogate în hrană și cu densități ridicate ale populației de lup.<!–>Răspândire: În prezent populația de lup din Europa este distribuită la nivelul a 9 zone distincte (în nord-vestul Pen. Iberice; în munții Sierra Morena din sudul Spaniei; în Alpii centrali și de vest; în Pen. Italică – munții Apenini; în Balcani și munții Dinarici; în munții Carpați; în regiunea Baltică; în Karelia; în Scandinavia; în zone joase din Europa centrală – estul Germaniei și vestul Poloniei). În România se găsește în întregul arc carpatic și chiar și în dealurile subcarpatice cu un procent mai mare de împădurire, însă arealul istoric al speciei cuprinde și zone din bioregiunea stepică unde se poate întâlni sporadic (Delta Dunării, Munții Măcin, Dealul Mare Hârlău și Pădurea Bârnova).–>Hrana: Lupii sunt aproape exclusiv carnivori. Principala pradă este formată însă din ungulate. În centrul și estul Europei prada este constituită în special din cerb, căprior, mistreț, dar și capră neagră și alte vertebrate mai mici. Uneori consumă nevertebrate, fructe, carcase, și produce pagube șeptelului.<!–>Reproducere: Este monogam, se reproduce o dată pe an (în general o singură pereche de adulți, perechea alfa/haitic). Perechile de lupi se formează în perioada decembrie-februarie, perechea conducătoare se păstrează mai mulți ani, dacă niciunul dintre parteneri nu dispare. Împerecherea are loc în luna februarie. Perioada de gestație este de 9 săptămâni (62-64 de zile), după care femela fată 3- 8 pui, orbi în primele 10-14 zile.–>Populația națională: Se estimează un număr de circa 2.300-2.700 indivizi (Kaczensky et al., 2012a).<!–>Nativ: Afganistan; Albania; Armenia; Azerbaijan; Belarus; Butan; Bosnia și Herțegovina; Bulgaria; Canada; China; Croația; Cehia; Estonia; Finlanda; Franța; Georgia; Germania; Grecia; Groenlanda; Ungaria; India; Iran; Irak; Israel; Italia; Iordania; Kazakstan; Coreea de Nord; Coreea de Sud; Kyrgystan; Letonia; Libia; Lituania; Macedonia; Mexic; Moldova; Mongolia; Muntenegru; Myanmar; Nepal; Norvegia; 0man; Pakistan; Polonia; Portugalia; România; Federația Rusă; Arabia Saudită; Serbia; Slovacia; Slovenia; Spain; Suedia; Siria; Tajikistan; Turcia; Turkmenistan; Ucraina; Emiratele Arabe Unite; Georgia-SUA; Uzbekistan; Yemen –>Posibil extinct: Bangladesh<!–>Regional extinct: Austria; Belgia; Danemarca; Irlanda; Japonia; Luxemburg; 0landa; Elveția; Marea Britanie –>(IUCN Red List 2013) ’<!–>
6–>	Perioade critice<!–>	Puii în vârstă de până la 1 an–>
7<!–>	Cerințe de habitat–>	Habitat: 0cupă o varietate mare de tipuri de habitate, de la tundra artică, la păduri, preerie și zone aride. În țara noastră, în principal în pădurile compacte de amestec din zona de deal și de munte, la 6002.300 m altitudine. Sunt animale teritoriale. Au nevoie de teritorii vaste, în Europa aceste te – ritorii au suprafețe cuprinse între 10.000 și 50.000 ha. Lupii solitari nu au un teritoriu definit și străbat distanțe impresionante pentru a-și găsi perechea și a se reproduce (Van Tighem, 1999).<!–>
8–>	Fotografii<!–>	Fotografia este reprezentată în Anexa 2.2.3. la Planul de management.–>

<!–>Tabelul nr. 36. B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate

Nr–>	Informație/ Atribut<!–>	Descriere–>
1.<!–>	Specia–>	Canis lupus, Linnaeus 1758<!–>Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE a Consiliului (Directiva Habitate)–>
2.<!–>	Informații specifice speciei–>	Specia necesită suprafețe semnificativ mai mari decât suprafața ariei naturale protejate.<!–>
3.–>	Statutul de prezență [temporal]<!–>	Rezident–>
4.<!–>	Statutul de prezență [spațial]–>	Larg răspândită<!–>Prezență permanentă în tot cursul anului, dar probabil traficul auto și prezența oamenilor pe drumul forestier principal, creaza un factor perturbator constant care determina o slabă prezență.–>
5.<!–>	Statutul de prezență [management]–>	Nativ<!–>
6.–>	Abundență<!–>	Prezență certă.–>Apreciem mărimea populației specie aflată în transit în aria sitului, ca fiind formată dintr-o haită (5-7 exemplare)<!–>
7.–>	Perioada de colectare a datelor din teren<!–>	Noiembrie 2017 – Noiembrie 2018–>
8.<!–>	Distribuția speciei [interpretare]–>	Conform arealului lupului în România, dar și a activităților de teren din cadrul prezentului contract, specia este prezentă în toată suprafața sitului Natura 2000 Șindrilița.<!–>Prezenta speciei a fost confirmată prin inregistrarea unor semne de przeenta de tip urma imprimata pe sol moale, dar și prin capturi ale camerelor.–>
9.<!–>	Distribuția speciei [harta distribuției]–>	Harta distribuției speciei Canis lupus se află în Anexa 3.10.<!–>
10.–>	Alte informații privind sursele de informații<!–>	A se vedea capitolul Bibliografie și Referințe.–>

<!–> … – 1354 Ursus arctos*Tabelul nr. 37 A. Date generale ale speciei

Nr–>	Informație/Atribut<!–>	Descriere–>
1<!–>	Cod Specie – EUNIS–>	1354<!–>
2–>	Denumirea științifică<!–>	Ursus arctos, Linnaeus 1758–>
3<!–>	Denumirea populară–>	Urs brun<!–>
4–>	Statutul de conservare în România<!–>	LC-Preocupare minimă–>
5<!–>	Descrierea speciei–>	Ursul este cel mai mare carnivor terestru din România. Culoarea blănii este în general maro și adesea este mai închisă sau chiar neagră pe spate. Lungimea totală corp = 150 – 220 cm femelele, 180 – 250 cm masculii; înălțime la umăr = 90 -150 cm; greutate medie = 100 -200 kg (150 kg femelele, 250 kg masculii) (Servheen et al. 1999). Puii pot avea un guler alb care dispare după primul an de viață. Animal solitar, relațiile între indivizi, în special adulți, se bazează pe evitarea reciprocă, cu excepția perioadei de împerechere. In cazul acestei specii se manifestă dispersia masculilor, iar suprafața teritoriului unui mascul este mult mai mare decât al unei femele.<!–>Teritoriile variază în funcție de zonă, accesibilitatea hranei și densitatea populației, observându-se o suprapunere accentuată a teritoriilor, în special în zonele bogate în hrană și cu densități ridicate ale populației de urs (McLellan et al. 2008).–>Răspândire: In România populația de urs este distribuită de-a lungul întregii suprafețe împădurite din Carpații României, 93 % fiind localizată în zona de munte și 7 % în zona de deal, ocupând o zonă de aproximativ 69.000 Km2 (Ionescu 1999).<!–>Mărimea populației la nivel național este estimată la aproximativ 6.000 de exemplare, tendința fiind stabilă. După estimările oficiale, cea mai mare densitate se înregistrează în zona nord-estică și centrală a Carpaților, în județele Harghita, Covasna, Bistrița, Brașov, Buzău, Mureș și Neamț (Isuf and Ionescu 1999).–>Hrana: Ursul este un animal omnivor, își satisface până la 85 % din necesarul de hrană cu materie vegetală. Datorită dietei, ursul brun utilizează diferite tipuri de habitate naturale dar și antropice, fiind o specie oportunistă din perspectiva obținerii hranei. Hrănirea în perioada de toamnă, este esențială pentru supraviețuire, până la sfârșitul toamnei urșii acumulând un strat adipos suficient care să le permită să intre în somnul de iarnă (Zedrosser et al. 2001).<!–>Reproducere: Este o specie poligamă. Împerechere are loc în perioada aprilie-iunie, iar femela dă naștere la 1-3 pui. Puii au la naștere în jur de 350-500 g (Ionescu 1999).–>Somnul de iarnă durează 3-6 luni, în perioada noiembrie-martie (Isuf and Ionescu 1999).<!–>Populația națională: Se estimează un număr de circa. 6.000 indivizi (Kaczensky et al., 2012a).–>Nativ: Afghanistan; Albania; Andora; Armenia; Austria; Azerbaijan; Belarus; Bosnia și Herzegovina; Bulgaria; Canada; China; Croația; Cehia; Estonia; Finlanda; Franța; Georgia; India; Iran, Irak; Italia; Japonia; Kazakstan; Coreea de Sud, Kyrgystan; Letonia; Macedonia; Mongolia; Muntenegru; Nepal; Norvegia; Pakistan; Polonia; România; Federația Rusă; Serbia; Slovacia; Slovenia; Suedia; Tajikistan; Ucraina; Georgia din Statele Unite; Uzbekistan.<!–>Posibil extinct: Butan–>Regional extinct: Algeria; Egipt; Germania; Hungaria; Israel; Liban; Liechtenstein; Mexic; Moldova; Moroc; Teritoriul ocupat Palestinian; Portugal; San Marino; Elveția; Siria (IUCN Red List 2013).<!–>
6–>	Perioade critice<!–>	Toamna, perioadă de hrănire intensă pentru intrare în hibernare, când se intensifică conflictul cu populația locală; de asemenea primăvara, când femelele ies din bârlog însoțite de pui și pot apărea conflicte om- urs.–>
7<!–>	Cerințe de habitat–>	Habitat: Pădurile de amestec din zona de deal și de munte, de întindere mare, puțin deranjate de activitatea antropică, care oferă condiții de adăpost, liniște și hrană, acestea fiind indispensabile pentru supraviețuirea speciei. Deplasările sezoniere ale exemplarelor de urs sunt influențate de resursa trofică existentă. Bârlogul este amenajat în cavități naturale, arbori doborâți, sub stânci, în zone izolate etc (Swenson et al. 1994).<!–>
8–>	Fotografii<!–>	Fotografia este reprezentată în Anexa 2.2.3 la Planul de management.–>

<!–>Tabelul nr. 38. B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate

Nr–>	Informație/Atribut<!–>	Descriere–>
1.<!–>	Specia–>	Ursus arctos, Linnaeus 1758<!–>Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE a Consiliului (Directiva Habitate)–>
2.<!–>	Informații specifice speciei–>	Specia necesită suprafețe semnificativ mai mari decât suprafața ariei naturale protejate.<!–>
3–>	Statutul de prezență [temporal]<!–>	Rezident tot anul–>
4<!–>	Statutul de prezență [spațial]–>	Permanet<!–>
5–>	Statutul de prezență [management]<!–>	Nativ–>
6<!–>	Abundență–>	Necunoscut. Estimăm 1-10 exemplare aflate permanent în pasaj<!–>
7–>	Perioada de colectare a datelor din teren<!–>	Noiembrie 2017 – noiembrie 2018–>
8<!–>	Distribuția speciei [interpretare]–>	Conform arealului ursului brun in România, dar și ale activităților de teren din cadrul prezentului contract, specia este prezentă pe toată suprafața sitului Natura 2000 Șindrilița.<!–>
9–>	Distribuția speciei [harta distribuției]<!–>	Harta distribuției speciei Ursus arctos se află în Anexa 3.10.–>
10.<!–>	Alte informații privind sursele de informații–>	A se vedea capitolul Bibliografie și Referințe.<!–>

–>

…

– 1361 Lynx lynxTabelul nr. 39 A. Date generale ale speciei

Nr<!–>	Informație/ Atribut–>	Descriere<!–>
1.–>	Cod Specie – EUNIS<!–>	1758–>
2.<!–>	Denumirea științifică–>	Lynx lynx, Linnaeus<!–>
3.–>	Denumirea populară<!–>	râs–>
4<!–>	Statutul de conservare în România–>	LC-Preocupare minimă<!–>
5–>	Descrierea speciei<!–>	Felină de talie mijlocie, cu picioare relativ lungi, coadă scurtă, capul rotund, gâtul scurt, urechile ascuțite terminate cu un smoc de păr. Blana, cu excepția abdomenului care este alb-gălbui, este galben-roșcată, cu pete ruginii de la închis spre negru, mai mult sau mai puțin evidențiate.–>Urechile sunt terminate cu smocuri de peri lungi și negri, părul mai lung de pe maxilarul inferior atărnând în forma de favoriți, iar coada având vârful negru. Prezintă gheare retractile, ce pot ajunge până la 4 cm. Maxilarele sunt scurte și prezintă 28 de dinți.<!–>Animale solitare, cu excepția perioadei de înmulțire, teritoriale. Teritoriile individuale sunt marcate cu secreții ale glandelor, urină și excremente. Teritoriile femelelor sunt de obicei mai mici decât cele ale masculilor (între 80-500 kmp teritoriul femelelor și între 120-1.800 km2 al masculilor).–>Râspândire: Râsul este una dintre speciile de feline cu cea mai mare răspândire din lume, în trecut fiind răspândită în toată Europa (exceptând Peninsula Iberică) și Asia centrală. În prezent specia este distribuită continuu în țările nordice și Rusia, dar fragmentată în populații mici în centrul și vestul Europei. În România specia este răspândită în întregul arc carpatic și în dealurile subcarpatice cu un procent mai ridicat de împădurire.<!–>Hrana: Exclusiv carnivor, dieta variază în funcție de speciile pradă existente, consumând animale de talie medie și mijlocie. Cele mai întâlnite în dieta râsului sunt ungulatele de mărime medie și mică, căprior și capră neagră, dar o parte importantă din hrana sa e reprezentată de cerb, iepuri și păsări.–>Reproducere: Sezonul de împerechere este în perioada sfârșitul lunii februarie – mijlocul lunii aprilie, perioada de gestație este de 67-74 de zile. Femela dă naștere la 1-5 pui (în general 2-3 pui), pe care îi alăptează până la vârsta de 4 luni. Puii stau cu femela până la vârsta de 10 luni, când devin independenți. Maturitatea sexuală este atinsă de femele la vârsta de 2 ani, iar de masculi la vârsta de 3 ani.<!–>PoPopulația națională: Se estimează un număr de circa 1.200-1.500 indivizi (Kaczensky et al., 2012a).–>
6<!–>	Perioade critice–>	Perioada de reproducere<!–>
7–>	Cerințe de habitat<!–>	Habitat: Râsul este un prădător de pădure având preferințe pentru zonele cu arbori bătrâni, bine împădurite, cuprinzând arbuști, dar prezența sa într-un anumit areal este determinată de prezența speciilor pradă (Promberger B., Ionescu O., 2000). Deși este considerată o specie de habitat forestier, râsul preferă habitatele forestiere în alternanță cu pășuni sau zone cu arbuști. Această alternanță a habitatelor este mai mult prezentă în zonele de deal și dealuri înalte și mult mai putin caracteristică zonelor montane și etajului molidișurilor. De asemenea, pe timpul iernii specia urmărește prada în zonele de refugiu din văile largi, cu enclave forestiere sau pășuni de suprafețe mari. Pentru perioada de fătare și creștere a puilor, râsul alege zone de pe versanți împăduriți cu pante mari, cu prezența stâncăriilor sau grohotișurilor, și la distanțe reduse față de o sursa de apă.–>
8<!–>	Fotografii–>	Fotografia este reprezentată în Anexa 2.2.3. la Planul de management.<!–>

–>Tabelul nr. 40. B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate

Nr.<!–>	Informație/ Atribut–>	Descriere<!–>
1.–>	Specia<!–>	Lynx lynx, Linnaeus 1758–>Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE a Consiliului (Directiva Habitate)<!–>
2.–>	Informații specifice speciei<!–>	Specia necesită suprafețe semnificativ mai mari decât suprafața ariei naturale protejate.–>
3.<!–>	Statutul de prezență [temporal]–>	Rezident<!–>
4.–>	Statutul de prezență [spațial]<!–>	Permanent–>
5.<!–>	Statutul de prezență [management]–>	Nativ<!–>
6.–>	Abundență<!–>	Prezență certă–>
7.<!–>	Perioada de colectare a datelor din teren–>	Începând cu luna noiembrie 2017 până în noiembrie 2018<!–>
8.–>	Distribuția speciei [interpretare]<!–>	Conform arealului râsului în România, specia este prezentă în toată suprafața sitului Natura 2000 Șindrilița.–>
9.<!–>	Distribuția speciei [harta distribuției]–>	Harta distribuției speciei Lynx lynx se se află în Anexa 3.10. ’<!–>
10.–>	Alte informații privind sursele de informații<!–>	A se vedea capitolul Bibliografie și Referințe.–>

<!–> … … … 3.4.–>Alte specii relevante pentru aria naturală protejatăTabelul nr. 41. Alte specii de amfibieni și reptile

Nr<!–>	Informație/Atribut–>	Observație<!–>
1.–>	Codul speciei<!–>	–>
2.<!–>	Denumirea științifică–>	Triturus alpestris<!–>
3.–>	Denumirea populară<!–>	Triton de munte–>
4.<!–>	Observații–>	Este prezent în ape temporare la altitudine ridicată, și în preajma acestor locuri în perioada de viață terestră.<!–>

Nr–>	Informație/Atribut<!–>	Observație–>
1.<!–>	Codul speciei–>	1193<!–>
2.–>	Denumirea științifică<!–>	Bombina variegata–>
3.<!–>	Denumirea populară–>	Izvoraș (buhai de baltă) cu burtă galbenă<!–>
4.–>	Observații<!–>	Este prezentă în foarte multe băltiri temporare, de-a lungul cursurilor de ape, în urme de tractor în care se adună ape etc.–>

Nr<!–>	Informație/Atribut–>	Observație<!–>
1.–>	Codul speciei<!–>	–>
2.<!–>	Denumirea științifică–>	Bufo bufo<!–>
3.–>	Denumirea populară<!–>	Broasca râioasă brună–>
4.<!–>	Observații–>	Este prezentă în păduri și în habitate înierbate, având locuri de reproducere în ape temporare.<!–>
–>
1.<!–>	Codul speciei–>	-<!–>
2.–>	Denumirea științifică<!–>	Rana temporaria–>
3.<!–>	Denumirea populară–>	Broasca roșie de munte<!–>
4.–>	Observații<!–>	Este frecventă în zonă, în păduri și în pajiști umede, locurile de reproducere fiind în apele temporare formate la topirea zăpezilor și din torenți.–>

Nr<!–>	Informație/Atribut–>	Observație<!–>
1.–>	Codul speciei<!–>	–>
2.<!–>	Denumirea științifică–>	Vipera berus<!–>
3.–>	Denumirea populară<!–>	Vipera comuna–>
4.<!–>	Observații–>	Specia a fost observată într-un număr de 2 exemplare pe o pajiște situată limitrof râului Zăbala.<!–>

Nr–>	Informație/Atribut<!–>	Observație–>
1.<!–>	Codul speciei–>	-<!–>
2.–>	Denumirea științifică<!–>	Zootoca vivipara–>
3.<!–>	Denumirea populară–>	Șopârla de munte<!–>
4.–>	Observații<!–>	Prezentă în luminișuri, la margini de pădure–>

<!–>Tabel 42. Alte specii de pești

Nr–>	Informație/Atribut<!–>	Observație–>
<!–>	–>	<!–>
1.–>	Codul speciei<!–>	1.cod EUNIS – 10031–>2.cod EUNIS – 15405<!–>
–>	<!–>	3. –>
2.<!–>	Denumirea științifică–>	1. Barbatula barbatula<!–>2. Phoxinus phoxinus–>3. Salmo trutta (fario)<!–>
3.–>	Denumirea populară<!–>	1. RO – grindel, molan, EN – stone loach–>2. RO – boiștean, EN – Eurasian minnow, common minnow<!–>3. RO: păstrăv, păstrăv indigen, păstrăv de munte, EN – brown trout–>
4.<!–>	0bservații–>	Grindelul și boișteanul reprezintă o bază de hrană importantă pentru păstrăvul indigen.<!–>Specii de pești identificate: păstrăv indigen (Salmo trutta), grindel (Barbatula barbatula) și boiștean (Phoxinus phoxinus)–>

<!–> … … 4.–>INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE4.1.<!–>Comunitățile locale și factorii interesațiAcest capitol furnizează informații privind dimensiunea socio-economică a comunităților/unităților administrativ teritoriale din interiorul și proximitatea ariei protejate, în vederea identificării acelor activități și practici economice cu potențial de risc asupra stării de conservare a speciilor și habitatelor.–>Necesitatea de adaptare a planului de management la particularitățile socio-economice ale comunităților locale este determinată atât de respectarea tendințelor și necesităților de dezvoltare locală, cât și de prevederile legislative europene și naționale. Conform art. 2 din Directiva Habitate "Măsurile de conservare ce vor fi luate trebuie să țină seama atât de exigențele economice, sociale și culturale, cât și de particularitățile regionale și locale". De asemenea, conform alin. (3), art. 21 al OUG nr. 57/2007, aprobată cu modificările și completările ulterioare prin Legea nr. 41/ 2011, măsurile prevăzute în planurile de management al ariilor naturale protejate se elaborează astfel încât să se țină cont de exigențele economice, sociale și culturale, precum și de particularitățile regionale și locale ale zonei, prioritate având însă obiectivele care au dus la constituirea ariei naturale protejate.<!–>4.1.1.–>Comunitățile localeROSCI0228 Șindrilița este localizat pe teritoriul a două unități administrative din județul Vrancea și anume comunele Nereju și Nistorești. Cea mai mare parte a ariei naturale, aproape 99%, este situată pe teritoriul comunei Nereju.<!–>Harta unităților administrativ teritoriale care au rază teritorială pe suprafața ariei naturale protejate se regăsește în Anexa nr. 3.11 la planul de management.–>Tabelul nr. 43. Lista unităților administrativ-teritoriale din cadrul ariei naturale protejate

Județ<!–>	UAT–>	Procent din UAT inclus în ANP<!–>	Suprafața UAT (Ha)–>	Suprafață din ANP în UAT (Ha)<!–>	Procent din ANP în fiecare UAT–>
Vrancea<!–>	Nereju–>	4,728%<!–>	18.215,92–>	861,27<!–>	98,965%–>
	Nistorești<!–>	0,033%–>	25.076,15<!–>	8,43–>	0,968%<!–>

–>Caracterizarea unităților administrativ-teritoriale<!–>Pentru caracterizarea unităților administrativ-teritoriale vom prezenta aspectele demografice și economice principale ale localităților vizate, incluzând informații ce provin de la Institutul Național de Statistică (populația, total pe sexe) și informații furnizate de Registrul Comerțului (domeniile CAEN și numărul de firme asociate acestora).–>Date demografice privind comunitatea locală<!–>Potrivit datelor INS (Institutului Național de Statistică) la data de 1 ianuarie 2017, în cele 2 comunități țintă locuiau un număr de 6.842 persoane. Cea mai mare parte din populație este localizată în comuna Nereju (4.585 persoane) reprezentând 67% din totalul populației din proximitatea ariei protejate.–>Tabelul nr. 44. Populația* localităților aflate în interiorul ariei naturale protejate* – Populația după domiciliu la 01 ianuarie<!–>

Nr. crt.–>	Județ<!–>	Localitate–>	Sexe<!–>	An de referință 2013 ’–>	An de analizat 2017<!–>
					Număr total–>	Tendință<!–>
1–>	Vrancea<!–>	Nereju–>	Total<!–>	4.636–>	4.585<!–>	↘–>
			Masculin<!–>	2.446–>	2.440<!–>
			Feminin–>	2.190<!–>	2.145–>
2<!–>	Vrancea–>	Nistorești<!–>	Total–>	2.332<!–>	2.257–>	↘<!–>
			Masculin–>	1.171<!–>	1.133–>
			Feminin<!–>	1.161–>	1.124<!–>

–>Figura 1. Distribuția populației pe localități<!–>De remarcat faptul că tendința generală a populației este de scădere relativ accentuată fiind înregistrată în perioada 1995-2017 o scădere generală a populației cu 4,5%. În această perioadă Nistorești a înregistrat o scădere demografică de 16,3% în timp ce Nereju a înregistrat o creștere demografică de 2,5%. Dacă analizăm din punct de vedere demografic evoluția din perioada 20102017 constatăm și în cazul Nereju instalarea unei tendințe de scădere demografică.–>Figura 2. Dinamica populației din proximitatea ariei protejate<!–>Tabelul nr. 45. Evoluția populației în UAT-urile vizate

UAT–>	1995<!–>	2000–>	2005<!–>	2010–>	2015<!–>	2016–>	2017<!–>	Tendință–>
Nereju<!–>	4.470–>	4.551<!–>	4.613–>	4.633<!–>	4.624–>	4.619<!–>	4.585–>	↘<!–>
Nistorești–>	2.697<!–>	2.609–>	2.492<!–>	2.346–>	2.312<!–>	2.276–>	2.257<!–>	↘–>
Total<!–>	7.167–>	7.160<!–>	7.105–>	6.979<!–>	6.936–>	6.895<!–>	6.842–>	↘<!–>

–>Scăderea demografică asociată cu tendința de îmbătrânire a populației determină încadrarea presiunilor de impact antropic manifestate de populația locală pe un trend descendent. Această tendință favorabilă menținerii stării de conservare este mai accentuată în zona comunei Nistorești și mai modestă la nivelul comunei Nereju.<!–>Tabelul nr. 46. Natalitate: născuți vii per localitate

Nr–>	Judet<!–>	Localitate–>	An de referință<!–>		An de analizat–>
			2010<!–>	2013–>	2016<!–>
1–>	Vrancea<!–>	Nereju–>	54<!–>	71–>	58<!–>
2–>		Nistorești<!–>	15–>	25<!–>	14–>

<!–>Tabelul nr. 47. Migrație: Stabiliri de reședință în localitățile vizate

Nr–>	Judet<!–>	Localitate–>	An de referință<!–>		An de analizat–>
			2010<!–>	2013–>	2016<!–>
1–>	Vrancea<!–>	Nereju–>	3<!–>	4–>	3<!–>
2–>		Nistorești<!–>	6–>	10<!–>	9–>

<!–>În privința gospodăriilor, la sfârșitul anului 2016, în cele două unități administrative vizate de studiu figurau 2.434 de gospodării. Numărul mediu de persoane pe gospodărie era de 2,8 pers/gospodărie.–>O situație specială se înregistrează în comuna Nereju unde fenomenul de îmbătrânire a populației este cu mult mai puțin accentuat aici media persoanelor/gospodărie fiind de 3,2 pers/gospodărie.<!–>Tabelul nr. 48. Evidența persoanelor/ gospodărie în UAT-urile vizate

Localitate–>	An de referință 2013<!–>			An de analizat 2016–>
	Număr gosp.<!–>	Populație–>	Nr pers/ gospodărie<!–>	Număr gosp.–>	Populație<!–>	Nr pers/ gospodărie–>
Nereju<!–>	1.419–>	4.636<!–>	3,2–>	1.422<!–>	4.619–>	3,2<!–>
Nistorești–>	1.014<!–>	2.332–>	2,3<!–>	1.012–>	2.276<!–>	2,2–>
Total<!–>	2.433–>	6.968<!–>	2,8–>	2.434<!–>	6.895–>	2,8<!–>

–>Utilități publice<!–>Dezvoltarea rețelelor locale de utilități publice (alimentare cu apă, canalizare și alimentare cu gaze naturale) reprezintă un factor important ce determină o reducere substanțială a dependenței populației locale față de resursele naturale din proximitate și, implicit, o slăbire a impactului antropic asupra acestora.–>Tabelul nr. 49. Situația utilităților publice pentru localitățile aflate în interiorul sitului

Județ<!–>	Localitate–>	Rețea publică Alimentare cu apă<!–>	Canalizare–>	Alimentare cu Gaze<!–>
Vrancea–>	Nereju<!–>	NU–>	NU<!–>	NU–>
	Nistorești<!–>	NU–>	NU<!–>	NU–>

<!–>Nicio gospodărie din comunitățile țintă nu dispune de acces la rețea de gaze naturale, încălzirea fiind realizată aproape exclusiv pe bază de lemne. Acest aspect pune o presiune suplimentară asupra exploatării resurselor lemnoase din zonă.–>Efective de animale<!–>Datorită caracterului izolat și a suprafeței mici reprezentată de pajiști, situl Natura 2000 ROSCI0228 Șindrilița nu prezintă importanță economică din perspectiva creșterii animalelor. Această activitate este însă importantă la nivelul celor 2 comunități din proximitatea sitului fiind susținută de faptul că pajiștile și fânețele reprezintă a doua mare categorie de utilizare a fondului funciar după păduri.–>Tabelul nr. 50. Efectivele de animale, pe principalele categorii de animale, referitor la anul 2010<!–>(conform Recensământului Agricol 2010)

Principalele categorii de animale–>	Județ<!–>	Localitate–>	Număr de animale<!–>
Bovine–>	Vrancea<!–>	Nereju–>	1.043<!–>
		Nistorești–>	552<!–>
Porcine–>	Vrancea<!–>	Nereju–>	1.489<!–>
		Nistorești–>	581<!–>
Ovine–>	Vrancea<!–>	Nereju–>	2.754<!–>
		Nistorești–>	2.665<!–>
Păsări–>	Vrancea<!–>	Nereju–>	10.244<!–>
–>	<!–>	Nistorești–>	5.640<!–>

–>Tabelul nr. 51. Efectivele de animale, pe principalele categorii de animale, referitor la anul 2003<!–>(conform Recensământului Agricol 2003)

Principalele categorii de animale–>	Județ<!–>	Localitate–>	Număr de animale<!–>
Bovine–>	Vrancea<!–>	Nereju–>	1.360<!–>
		Nistorești–>	577<!–>
Porcine–>	Vrancea<!–>	Nereju–>	850<!–>
		Nistorești–>	331<!–>
0vine–>	Vrancea<!–>	Nereju–>	3.000<!–>
		Nistorești–>	3.135<!–>
Păsări–>	Vrancea<!–>	Nereju–>	10.000<!–>
		Nistorești–>	8.650<!–>

–>Creșterea animalelor, deși una din cele mai importante activități agricole la nivelul celor două comunități, are o funcție economică limitată făcând parte din agricultura de subzistență. Doar creșterea oilor este o activitate ce depășește specificul agriculturii de subzistență și permite valorificarea economică dincolo de consumul propriu la nivel de gospodărie.<!–>Date privind activitățile economice–>Cele două comune limitrofe ariei naturale au o economie bazată în special pe exploatarea și valorificarea resurselor naturale. Economia locală este dominată de 2 domenii majore de activitate economică și anume:a.<!–>Exploatarea și prelucrarea lemnului – 82% din suprafața UAT este reprezentată de păduri. … b.–>Creșterea animalelor – 16% din suprafața UAT este reprezentată de pășuni și fânețe. … <!–>Activismul antreprenorial este mult mai bine conturat la nivelul comunei Nereju care totalizează un număr de 228 agenți economici, reprezentând 77,8% din totalul agenților economici din comunitățile țintă.–>Tabelul nr. 52. Distribuția actorilor economici pe localități

Localitate<!–>	Nr agenți economici–>	%<!–>
Nereju–>	228<!–>	77,8–>
Nistorești<!–>	65–>	22,2<!–>
Total–>	293<!–>	100–>

<!–>Analiza detaliată privind principalele domenii economice indică o prevalență clară a activităților legate de exploatarea și prelucrarea lemnului.–>Tabelul nr. 53. Cifra afaceri (în lei) a actorilor economici privați pe coduri CAEN și localități

Cod CAEN<!–>	Nereju–>	Nistorești<!–>	Total–>
CAEN: 1610 – Taierea si rindeluirea lemnului<!–>	26700000–>	2000000<!–>	28700000–>
CAEN: 220 – Exploatare forestiera<!–>	18700000–>	90597<!–>	18790597–>
CAEN: 210 – Silvicultura si alte activitati forestiere<!–>	1700000–>	1700000<!–>	3400000–>
CAEN: 4673 – Comert cu ridicata al materialului lemnos si al materialelor de constructii si echipamentelor sanitare<!–>	3300000–>	158<!–>	3300158–>
CAEN: 4711 – Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun<!–>	1400000–>	776892<!–>	2176892–>
CAEN: 4613 – Intermedieri in comertul cu material lemnos si materiale de constructii<!–>	1700000–>	347852<!–>	2047852–>
CAEN: 4941 – Transporturi rutiere de marfuri<!–>	1700000–>	260438<!–>	1960438–>
CAEN: 4211 – Lucrari de constructii a drumurilor si autostrazilor<!–>	–>	498160<!–>	498160–>
CAEN: 3109 – Fabricarea de mobila n.c.a.<!–>	–>	151234<!–>	151234–>
CAEN: 7500 – Activitati veterinare<!–>	115522–>	<!–>	115522–>
CAEN: 8623 – Activitati de asistenta stomatologica<!–>	55800–>	<!–>	55800–>
CAEN: 4779 – Comert cu amanuntul al bunurilor de ocazie vandute prin magazine<!–>	–>	43318<!–>	43318–>
CAEN: 5520 – Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata<!–>	12500–>	<!–>	12500–>
CAEN: 4773 – Comert cu amanuntul al produselor farmaceutice, in magazine specializate<!–>	12000–>	<!–>	12000–>
CAEN: 4120 – Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale<!–>	11659–>	<!–>	11659–>
CAEN: 4520 – Intretinerea si repararea autovehiculelor<!–>	5011–>	<!–>	5011–>
CAEN: 5630 – Baruri si alte activitati de servire a bauturilor<!–>	3580–>	<!–>	3580–>
CAEN: 2014 – Fabricarea altor produse chimice organice, de baza<!–>	750–>	<!–>	750–>
CAEN: 4939 – Alte transporturi terestre de calatori n.c.a<!–>	386.8–>	<!–>	386.8–>
CAEN: 9602 – Coafura si alte activitati de infrumusetare<!–>	–>	115<!–>	115–>
CAEN: 4789 – Comert cu amanuntul prin standuri, chioscuri si piete al altor produse<!–>	67.352–>	<!–>	67.352–>
CAEN: 4719 – Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse nealimentare<!–>	32.208–>	<!–>	32.208–>
Total<!–>	55417308–>	5868764<!–>	61286072–>

<!–>Figura 3. Principalele domenii de activitate după cifra de afaceri–>Industria lemnului (exploatarea, prelucrarea primară și comercializarea lemnului, silvicultură) reprezintă 92% din totalul cifrei de afaceri a agenților economici din cele două comunități țintă. Din această perspectivă întreaga zonă poate fi definită ca mono-industrială. Prelucrarea mai avansată a lemnului (tâmplărie, dulgherie, mobilă) reprezintă o ramură industrială relativ slab dezvoltată însă cu potențial superior de dezvoltare.<!–>Tabelul nr. 54. Număr angajați pe domenii de activitate și comune

Cod CAEN–>	Nereju<!–>	Nistorești–>	Total<!–>	%–>
CAEN: 220 – Exploatare forestieră<!–>	135–>	1<!–>	136–>	36.8<!–>
CAEN: 1610 – Tăierea și rindeluirea lemnului–>	101<!–>	18–>	119<!–>	32.2–>
CAEN: 210 – Silvicultură și alte activități forestiere<!–>	12–>	20<!–>	32–>	8.6<!–>
CAEN: 4673 – Comerț cu ridicata al materialului lemnos și al materialelor de construcții și echipamentelor sanitare–>	26<!–>	1–>	27<!–>	7.3–>
CAEN: 4711 – Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun<!–>	12–>	6<!–>	18–>	4.9<!–>
CAEN: 4941 – Transporturi rutiere de mărfuri–>	12<!–>	2–>	14<!–>	3.8–>
CAEN: 4613 – Intermedieri în comerțul cu material lemnos și materiale de construcții<!–>	11–>	<!–>	11–>	3.0<!–>
CAEN: 4211 – Lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor–>	<!–>	4–>	4<!–>	1.1–>
CAEN: 4939 – Alte transporturi terestre de călători n.c.a<!–>	2–>	<!–>	2–>	0.5<!–>
CAEN: 3109 – Fabricarea de mobilă n.c.a.–>	<!–>	2–>	2<!–>	0.5–>
CAEN: 7500 – Activități veterinare<!–>	1–>	<!–>	1–>	0.3<!–>
CAEN: 4520 – întreținerea și repararea autovehiculelor–>	1<!–>	–>	1<!–>	0.3–>
CAEN: 4779 – Comerț cu amănuntul al bunurilor de ocazie vândute prin magazine<!–>	–>	1<!–>	1–>	0.3<!–>
CAEN: 4789 – Comerț cu amănuntul prin standuri, chioșcuri și piețe al altor produse–>	1<!–>	–>	1<!–>	0.3–>
CAEN: 5520 – Facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată<!–>	1–>	<!–>	1–>	0.3<!–>
TOTAL–>	315<!–>	55–>	370<!–>	100–>

<!–>Figura 4. Distribuția angajaților din sectorul privat pe domenii de activitate (%)–>În ceea ce privește principalele domenii de activitate a populației angajate datele reflectă rolul dominant al industriei lemnului această industrie implicând 84% din totalul locurilor de muncă existente la nivelul celor două comunități. De precizat că aceste date sunt mai mari în realitate în condițiile în care parte din angajatorii importanți din zonă nu au raportat numărul angajaților pe anul 2016. Este cazul firmei Eurosima Company SRL din sat Sahastru/Nereju care este cea mai mare firmă ce activează în domeniul exploatării lemnului dar care în raportările fiscale pentru anul 2016 nu a indicat numărul angajaților. În anul 2015, potrivit declarațiilor fiscale, firma avea peste 50 de angajați. Dincolo de activitățile economice realizate de agenți economici, la nivelul activităților de subzistență regăsim și colectarea și procesarea fructelor de pădure. Recoltarea afinelor este o activitate ce se realizează intens la nivelul ariei protejate în special datorită pâlcurilor compacte de afin din zona pajiștilor naturale din interiorul sitului. De altfel, zona ariei protejate este recunoscută la nivel local și cu denumirea Afiniș.<!–> … 4.1.2.–>Factorii interesațiAceastă secțiune prezintă rezultatele analizei factorilor interesați din punctul de vedere al cunoștințelor, atitudinilor și practicilor acestora, referitor la valorile biodiversității și resursele naturale ale ariei protejate.<!–>Tabelul nr. 55. Tabel centralizator al celor mai importanți factori interesați, care se manifestă și implică cu privire la aria naturală protejată

Nr.–>	Denumire factor interesat<!–>	Tip–>	Aria de interes<!–>
1–>	Ministerul Mediului<!–>	Autoritatea centrală pentru protecția mediului–>	Protecția mediului<!–>
2–>	Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate<!–>	Administrator al sitului–>	Proteția mediului<!–>
3–>	Ministerul Apelor și Pădurilor<!–>	Autoritatea centrală în domeniul apelor și pădurilor–>	Managementul fondului forestier și cinegetic și gospodărirea apelor<!–>
4–>	Agenția pentru Protecția Mediului Vrancea<!–>	Autoritatea competentă pentru protecția mediului–>	Protecția mediului<!–>
5–>	Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Vrancea<!–>	Instituție publică–>	Protecția mediului<!–>
6–>	Consiliul Județean Vrancea<!–>	Administrația publică județeană–>	Administrație<!–>
7–>	Consiliul Local Nereju<!–>	Autoritate publică–>	Administrație<!–>
8–>	Consiliul Local Nistorești<!–>	Autoritate publică–>	Administratie<!–>
9–>	Comunitățile locale ce se găsesc pe teritoriul sau în vecinătatea sitului Natura 2000<!–>	Comunitatea locală–>	Modul în care situl influențează utilizarea/ exploatarea proprietăților pe care le dețin.<!–>
10–>	Administrația Bazinală de Apă Siret – Sistemul de Gospodărire a Apelor Vrancea<!–>	Instituție publică–>	Managementul resurselor de apă<!–>
11–>	Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Vrancea<!–>	Persoană juridică neguvernamentală, de drept privat, apolitică, fără scop lucrativ–>	Vânătoare/Pescuit<!–>
12–>	Regia Națională a Pădurilor Romsilva, Direcția Silvică Vrancea<!–>	Instituție publică–>	Managementul resurselor forestiere<!–>
13–>	Ocolul Silvic Naruja<!–>	Instituție publică–>	Managementul resurselor forestiere<!–>
14–>	Direcția pentru Agricultură a Județului Vrancea<!–>	Instituție publică–>	Agricultură<!–>
15–>	Inspectoratul de jandarmi județean Vrancea<!–>	Instituție publică–>	Ordine publică<!–>
16–>	Organizații non-guvernamentale de conservare a naturii<!–>	ONG–>	Conservarea naturii<!–>
17–>	Firmele/agenții economici cu activități în zona sitului Natura 2000 Șindrilița:<!–>– Eurosima Company SRL (sat Sahastru, com Nereju)–>– Alina Comprest SRL (Nereju)<!–>– Flori Transcom SRL (Nereju)–>– Florentina Trans SRL (Nereju)<!–>– SorantoSpeed SRL (Nereju)–>– Mon Cris Auto SRL (Nereju)<!–>– Dragaforest SRL (Nereju)–>– Symarent Intertrans SRL (Sahastru, Nereju)<!–>– și alții.–>	Agenți economici<!–>	Condițiile asociate statutului de sit Natura 2000, ce influențează modul în care își desfășoară activitățile.–>
<!–>	–>	<!–>	–>
<!–>	–>	<!–>	–>

<!–>Rezultatele analizei factorilor interesați din punctul de vedere al cunoștințelor, atitudinilor și practicilor acestora, referitor la valorile biodiversității și resursele naturale ale ariei protejate sunt prezentate centralizat în următorul tabel:–>Tabelul nr. 56. Analiza factorilor interesați

Nr<!–>	Denumire factor interesat–>	Domeniul de interes<!–>	Cunoștințe–>	Atitudini<!–>	Interes–>
1.<!–>	Ministerul Mediului–>	Protecția mediului<!–>	3–>	+<!–>	Mare–>
2.<!–>	Ministerul Apelor și Pădurilor–>	Managementul fondului forestier și cinegetic și gospodărirea apelor<!–>	3–>	+<!–>	Mare–>
3.<!–>	Agenția pentru Protecția Mediului Vrancea–>	Protecția mediului<!–>	3–>	+<!–>	Mare–>
4.<!–>	Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Vrancea–>	Protecția mediului<!–>	2–>	+<!–>	Moderat–>
5.<!–>	Consiliul Județean Vrancea–>	Administrație<!–>	1–>	Neutru<!–>	Moderat–>
6.<!–>	Consiliul Local Nereju–>	Administrație<!–>	2–>	+<!–>	Moderat–>
7.<!–>	Consiliul Local Nistorești–>	Administratie<!–>	1–>	Neutru<!–>	Mic–>
8.<!–>	Comunitățile locale ce se găsesc pe teritoriul sau în vecinătatea sitului Natura 2000–>	Modul în care situl influențează utilizarea/exploatarea proprietăților pe care le dețin.<!–>	1–>	Neutru<!–>	Mic–>
9.<!–>	Administrația Bazinală de Apă Siret – Sistemul de Gospodărire a Apelor Vrancea–>	Managementul resurselor de apă<!–>	2–>	+<!–>	Moderat–>
10.<!–>	Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Vrancea–>	Vânătoare/Pescuit<!–>	2–>	+<!–>	Mare–>
11.<!–>	Regia Națională a Pădurilor Romsilva, Direcția Silvică Vrancea–>	Managementul resurselor forestiere<!–>	3–>	+<!–>	Mare–>
12.<!–>	Agenția Națională pentru Arii Naturale protejate–>	Administrator al sitului<!–>	3–>	+<!–>	Mare–>
13.<!–>	Ocolul Silvic Naruja–>	Managementul resurselor forestiere<!–>	3–>	+<!–>	Mare–>
14.<!–>	Direcția pentru Agricultură a Județului Vrancea–>	Agricultură<!–>	1–>	Neutru<!–>	Moderat–>
15.<!–>	Inspectoratul de jandarmi județean Vrancea–>	Ordine publică<!–>	1–>	Neutru<!–>	Mic–>
16.<!–>	Organizații non-guvernamentale de conservare a naturii–>	Conservarea naturii<!–>	3–>	+<!–>	Mare–>
17.<!–>	Firmele/agenții economici cu activități în zona sitului:–>– Eurosima Company SRL (sat Sahastru, com Nereju)<!–>– Alina Comprest SRL (Nereju)–>– Flori Transcom SRL (Nereju)<!–>– Florentina Trans SRL (Nereju)–>– SorantoSpeed SRL (Nereju)<!–>– Mon Cris Auto SRL (Nereju)–>– Dragaforest SRL (Nereju)<!–>– Symarent Intertrans SRL (Sahastru, Nereju) și alții.–>	Condițiile asociate statutului de sit Natura 2000, ce influențează modul în care își desfășoară activitățile.<!–>	1–>	Neutru<!–>	Mic–>

<!–>Notă: Cunoștințele sunt apreciate pe o scală de la 1 la 3, unde 1 înseamnă cunoștințe puține, 2 cunoștințe moderate și 3 cunoștințe avansate. Atitudinea este de asemenea apreciată pe o scală cuprinzând atitudini favorabile (+), neutre sau negative (-). Interesul este catalogat ca mare, moderat sau mic.–> … … 4.2.<!–>Utilizarea terenuluiHarta utilizării terenului se regăsește în Anexa nr. 3.12 la planul de management.–>Lista tipurilor de utilizări ale terenului<!–>Lista tipurilor de utilizări ale terenului, conform claselor "Corine Land Cover", care au fost identificate în cadrul ariei naturale protejate, este prezentată mai jos:Tabelul nr. 57. Lista tipurilor de utilizări ale terenului la nivelul ariei naturale protejate

Nr.–>	Clasă CLC<!–>	Suprafață totală ocupată [ha]–>	Ponderea din suprafața sitului [%]<!–>
1–>	321 Pajiște naturală<!–>	59,028 ha–>	6,78 %<!–>
2–>	312 Pădure de conifere<!–>	462,845 ha–>	53,18 %<!–>
3–>	311 Pădure de foioase<!–>	348,399 ha–>	40,03 %<!–>

–><!–>Figura 5. Distribuția suprafețelor după modul de utilizare a terenurilor–>

Pajiștile naturale din interiorul sitului favorizează activitățile de creștere a oilor aici fiind localizate două stâne cu utilizare sezonieră. De asemenea zona este favorabilă dezvoltării de pâlcuri compacte de afin, motiv pentru care zona este recunoscută și cu denumirea de Afiniș recoltarea afinelor fiind unul din motivele principale a prezenței umane în interiorul ariei protejate.<!–>Lista tipurilor de utilizări ale terenului la nivel de unitate adminstrativ teritorială–>Lista tipurilor de utilizări ale terenului, conform claselor "Corine Land Cover", care sunt identificate la nivelul fiecărei unități administrativ teritoriale cu care aria naturală protejată se suprapune, provine din harta utilizării terenului preluată din harta națională.<!–>Tabelul nr. 58. Lista tipurilor de utilizări ale terenului la nivel de unitate adminstrativ teritorială

Nr.–>	UAT<!–>	Clasă CLC–>	Suprafață totală ocupată în UAT [ha]<!–>	Ponderea din suprafața UAT [%]–>
1.<!–>	Nistorești–>	312 Păduri de conifere<!–>	12.140,406–>	48,414 %<!–>
		313 Păduri de amestec–>	8.350,708<!–>	33,30 %–>
		321 Pajiști naturale<!–>	2.738,455–>	10,92 %<!–>
		324 Zonă de tranziție între pădure și arbuști–>	906,256<!–>	3,614%–>
		311 Păduri de foioase<!–>	591,385–>	2,35%<!–>
		243 Terenuri predominant agricole în amestec cu vegetație naturală–>	230,896<!–>	0,92%–>
		112 Spațiu urban discontinuu<!–>	118,052–>	0,47%<!–>
2.–>	Nereju<!–>	312 Păduri de conifere–>	6.393,252<!–>	35,096%–>
		313 Păduri de amestec<!–>	7.583,391–>	41,63%<!–>
		321 Pajiști naturale–>	2.087,354<!–>	11,458%–>
		324 Zonă de tranziție între pădure și arbuști<!–>	286,885–>	1,574%<!–>
		311 Păduri de foioase–>	883,562<!–>	4,85%–>
		243 Terenuri predominant agricole în amestec cu vegetație naturală<!–>	450,907–>	2,475%<!–>
		112 Spațiu urban discontinuu–>	210,931<!–>	1,157 %–>
		211 Terenuri arabile neirigate<!–>	97,759–>	0,536%<!–>
		332 Stâncării–>	152,123<!–>	0,835%–>
		331 Plaje de dune și de nisip<!–>	69,764–>	0,38%<!–>

–>La nivelul comunelor din proximitatea ariei naturale, vegetația forestieră reprezintă 81,9% din totalitatea fondului funciar, reprezentând principala resursă la nivelul celor două comunități.<!–>Agricultura este relativ slab dezvoltată în special ca urmare a suprafeței mici pe care o reprezintă terenurile agricole: 16,2%. Dintre acestea, terenurile arabile reprezintă doar 1% permițând doar o agricultură de subzistență. Pășunile și fânețele reprezintă 9,5% și respectiv 5,6% din suprafața fondului funciar ceea ce face din creșterea animalelor principala activitate agricolă și a doua cea mai importantă activitate economică după industria lemnului.–>Tabelul nr. 59. Categorii de folosință a fondului funciar la nivelul localităților vizate

Categorii de folosință<!–>	Nereju–>	Nistoresti<!–>	Total–>	%<!–>
Total–>	18.246<!–>	25.060–>	53.233<!–>	100–>
Agricolă<!–>	2.649–>	4.352<!–>	13.226–>	16,166<!–>
Arabilă–>	263<!–>	188–>	1.427<!–>	1,041–>
Pășuni<!–>	1.264–>	2.844<!–>	5.474–>	9,486<!–>
Fânețe–>	1.122<!–>	1.306–>	6.196<!–>	5,607–>
Vii și pepiniere viticole<!–>	0–>	2<!–>	46–>	0,005<!–>
Livezi și pepiniere pomicole–>	0<!–>	12–>	83<!–>	0,028–>
Terenuri neagricole total<!–>	15.597–>	20.708<!–>	40.007–>	83,834<!–>
Păduri și altă vegetație forestieră–>	15.207<!–>	20.267–>	38.577<!–>	81,915–>
Ocupată cu ape, bălți<!–>	150–>	133<!–>	507–>	0,653<!–>
Ocupată cu construcții–>	79<!–>	64–>	271<!–>	0,330–>
Căi de comunicații și căi ferate<!–>	123–>	52<!–>	322–>	0,404<!–>
Terenuri degradate și neproductive–>	38<!–>	192–>	330<!–>	0,531–>

<!–>Figura 6. Distribuția fondului funciar pe categorii de folosință Tabelul nr. 60. Distribuția fondului funciar pe forme de proprietate–>Tabelul nr. 60. Distribuția fondului funciar pe forme de proprietate

<!–>	Nereju–>		Nistorești<!–>		%–>proprietate privată<!–>	%–>proprietate publică<!–>
	Total–>	Prop. privată<!–>	Total–>	Prop. privată<!–>
Total–>	18.246<!–>	2.636–>	25.060<!–>	4.303–>	16,0<!–>	84,0–>
Agricolă<!–>	2.649–>	2.081<!–>	4.352–>	2.835<!–>	70,2–>	29,8<!–>
Arabilă–>	263<!–>	253–>	188<!–>	176–>	95,1<!–>	4,9–>
Pășuni<!–>	1.264–>	706<!–>	2.844–>	1.351<!–>	50,1–>	49,9<!–>
Fânețe–>	1.122<!–>	1.122–>	1.306<!–>	1.294–>	99,5<!–>	0,5–>
Vii și pepiniere viticole<!–>	0–>	0<!–>	2–>	2<!–>	100,0–>	0,0<!–>
Livezi și pepiniere pomicole–>	0<!–>	0–>	12<!–>	12–>	100,0<!–>	0,0–>
Terenuri neagricole total<!–>	15.597–>	555<!–>	2.0708–>	1.468<!–>	5,6–>	94,4<!–>
Păduri și altă vegetație forestieră–>	15.207<!–>	447–>	2.0267<!–>	1.344–>	5,0<!–>	95,0–>
Ocupată cu ape, bălți<!–>	150–>	12<!–>	133–>	46<!–>	20,5–>	79,5<!–>
Ocupată cu construcții–>	79<!–>	66–>	64<!–>	50–>	81,1<!–>	18,9–>
Căi de comunicații și căi ferate<!–>	123–>	0<!–>	52–>	0<!–>	0,0–>	100,0<!–>
Terenuri degradate și neproductive–>	38<!–>	30–>	192<!–>	28–>	25,2<!–>	74,8–>

<!–>Figura 7. Distribuția fondului funciar pe forme de proprietate–>Aceste particularități ale modului de utilizare a terenurilor la nivelul celor 2 unități administrative analizate determină profilul lor economic centrat pe exploatarea și prelucrarea lemnului și creșterea animalelor.<!–> … 4.3.–>Situația juridică a terenurilorDatele referitoare la tipul de proprietate, prin aprecierea procentului din suprafața sitului, sunt centralizate în următorul tabel:<!–>Tabelul nr. 61. Distribuția fondului funciar pe forme de proprietate

Domeniu		Procent din suprafața ANP [%]
Domeniul Public	domeniul public al statului (DS)	0%
	domeniul privat al statului (DPS)	0%
	domeniul public al unităților administrativ- teritoriale (DAT)	0%
	domeniul privat al unităților administrativ- teritoriale (DPT)	0%
	Total domeniul public (DP)	0%
Proprietate Privată	proprietatea privată a persoanelor fizice (PF)	0%
	proprietatea privată a persoanelor juridice (PJ)	92,53
	Total proprietate privată (PP)	92,53
Proprietate necunoscută	Total procent pentru care nu se cunoaste încadrarea în domeniul public sau privat (XX)	7,46

–>În procent de 92,53% (805,31 Ha) din suprafața ariei protejate ROSCI0228 Șindrilița, se află în proprietatea a două persoane (private) juridice, anume Obștea Spinești (802,64 Ha) și Obștea Poiana (2,67 Ha).Restul de 7,46% (64,96 Ha) din suprafața acestei arii protejate, reprezintă patru enclave situate pe teritoriul UP VII Spinești a căror formă de proprietate este necunoscută.<!–>Harta juridică a terenului se regăsește în Anexa 3.13.–> …

4.4.<!–>Administratori, gestionari și utilizatoriAdministratorul ariei protejate Șindrilița este Agenția Națională pentru Arii Naturale protejate, cu sediul în Focșani, Jud. Vrancea.–> …

4.5.<!–>Infrastructură și construcțiiDescrierea infrastructurii și construcțiilor. În zona propriu-zisă acoperită de aria protejată, infrastructura de transport și construcții este limitată. Zona este una relativ izolată accesul făcându- se cu dificultate fie pe drum forestier fie pe cărări turistice.–>Harta infrastructurii rutiere și căilor ferate se regăsește în Anexa 3.14 la Planul de management. Harta privind perimetrul construit al localităților și Harta construcțiilor se regăsesc în Anexele 3.15 și 3.16.<!–> … 4.6.–>Patrimoniu culturalLa nivelul ariei protejate ROSCI0228 Șindilița nu există obiective incluse în Patrimoniul Cultural Național. La nivelul unităților administrativ-teritoriale vizate de prezentul raport figurează următoarele obiective cu valoare istorică. Harta bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural național se regăsește în Anexa 3.17.<!–>Tabelul nr. 62. Lista monumentelor istorice prezente la nivelul UAT-urilor Nereju și Nistorești

Nr. crt.–>	Județ<!–>	Localitate–>	Tip monument istoric (cod LMI 2015)<!–>	Bunuri clasate în patrimoniul cultural–>	Observații<!–>
1–>	Vrancea<!–>	sat Nistorești, comuna Nistorești–>	VN-II-m-B-06524<!–>	Biserica de lemn Sf. Nicolae–>	sec. 18<!–>
2–>		sat Valea Neagră, comuna Nistorești<!–>	VN-II-a-A-06562–>	Schitul Valea Neagră<!–>	1755-1757–>
3<!–>		sat Valea Neagră, comuna Nistorești–>	VN-II-m-A-06562.01<!–>	Biserica Adormirea Maicii Domnului–>	1755-1757<!–>
4–>		sat Valea Neagră, comuna Nistorești<!–>	VN-II-m-A-06562.02–>	Turn clopotniță<!–>	1755-1757–>
5<!–>		sat Vetrești,–>	VN-II-m-B-06552<!–>	Biserica de lemn Sf–>	sec. XVIII<!–>
–>		comuna Nistorești<!–>	–>	Voievozi<!–>	–>
6<!–>		sat Nereju, comuna Nereju–>	VN-IV-m-B-06633<!–>	Monumenul Eroilor (1916-1918)–>	1940<!–>

–>Notă:Codul LMI cuprinde: Acronimul Județului – un numeral roman ce grupează monumentele în funcție de natura lor (I-IV) – o minusculă (m pentru monument, a pentru ansamblu sau s pentru sit arheologic) – o majusculă care descrie monumentul din punct de vedere valoric (A/B) – un număr de ordine unic la nivelul întregii țări. Categorii monumente din punct de vedere structural: II – monument de arhitectură, IV – monumente memoriale și funerare. Categorii monumente din punct de vedere valoric: Grupa A – monumente istorice de valoare națională sau universală; Grupa B – monumente istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local.<!–>–> …

4.7.<!–>Obiective turisticeÎn ciuda potențialului turistic determinat de particularitățile peisagistice turismul este o activitate slab dezvoltată. Nu se poate considera că cele două comunități reprezintă o atracție turistică veritabilă în condițiile în care infrastructura turistică și oferta turistică lipsesc aproape cu desăvârșire. De precizat că la Institutul Național de Statistică nu sunt înregistrate unități de cazare sau alte facilități cu funcție de cazare (camping) localizate la nivelul celor 2 unități administrative.–>La nivelul ariei protejate turismul este unul de drumeție, cu număr relativ mic de turiști fapt generat în principal de caracterul izolat al zonei. În interiorul ariei sunt două trasee turistice pentru drumeții.<!–>Tabelul nr. 63. Descrierea obiectivelor turistice

Localitate–>	Obiective turistice<!–>	Tip obiectiv turistic–>
Nereju<!–>	Zonele montane Dealul Negru și Lapoș, altitudine 1400 m–>	Agrement<!–>
Nistorești–>	Cascada Mișina<!–>Este o rezervație naturală de tip mixt – de tip hidrogeomorfologic, forestier, floristic, faunistic și de peisaj (cu o suprafață de 183,5 Ha), situată în bazinul superior al Pârâului Mișina.–>Peisajul de astăzi este consecința intenselor procese tectonice din trecut, a evoluției văii pe suportul structural și stratigrafic geologic complex, ce au avut ca rezultat constituirea unei căderi de apă de aproximativ 12 m, într- un ansamblu peisagistic deosebit.<!–>	Agrement–>
	Lacul Negru – Cheile Nărujei<!–>Este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip hidrogeomorfologic, floristic, faunistic și peisagistic). –>Lacul Negru este cunoscut și sub numele de ”lacul cu plămână”, după numele popular al unei plante cu proprietăți terapeutice. Lacul are o suprafață de circa 1 ha și o adâncime maximă de 7,5 m.<!–>	Agrement–>
	Mânăstirea Valea Neagră<!–>Este o mânăstire cu obște de maici. Schitul Valea Neagră, monument istoric național, a fost ctitorit de către părintele Maftei din satul Spinesti, în anul 1755. Mânăstirea are în componența sa biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului", monument istoric, și turnul clopotniță, ambele fiind incluse pe lista monumentelor de arhitectură. –>Mânăstirea este situată pe șoseaua ce leagă orașul Focșani de Vidra, Tulnici, Târgu Secuiesc și Brașov.<!–>	Mânăstire–>
	Biserica din lemn Sf. Nicolae<!–>Monument istoric clasat VN-II-m-B-06524, a fost ridicat la cerinta obștilor sătești a nistorenilor pe la finele secolului al-XVIII-lea.–>Acest lăcaș de cult a fost înălțat pe o fundație din piatră de râu zidită cu mortar, adaptându-se terenului așezat în panta. Pereții din bârne groase de lemn ne prezintă un plan trilobat, cu abside poligonale.<!–>	Biserică–>
	Pădurea Verdele<!–>Este o rezervație naturală (de tip hidrogeomorfologic, forestier, floristic, faunistic și de peisaj), cu o suprafață totală de 250 Ha. Este situată în sectorul montan al Nărujei. Această arie protejată ocupă ambii versanți din sectorul inferior al Cheilor Nărujei. Trăsătura caracteristică este puternica fragmentare, cu o energie de relief mare cu un maxim în sectorul Cheilor Nărujei, unde succesiunea sectoarelor înguste de tip canion, cu sectoare de luncă sau mici bazinete dau un aspect de o mare valoare științifică și peisageră.–>	Pădure<!–>

–>Harta obiectivelor turistice și punctelor de belvedere se regăsește în anexa 3.18 la planul de management.<!–>Tabelul nr. 64. Evenimente locale

Localitate–>	Eveniment<!–>
Nistorești–>	Ziua comunei – se sărbătorește pe 8 septembrie în fiecare an<!–>
	Hramul Mănăstirii Valea-Neagră – are loc în fiecare an pe data de 15 august–>
	Festivalul de obiceiuri de iarnă – în preajma Crăciunului pe 23-25 decembrie are loc Festivalul de obiceiuri de iarnă<!–>

–>

… … 5.<!–>ACTIVITĂȚI CU POTENȚIAL IMPACT (PRESIUNI ȘI AMENINȚĂRI) ASUPRA ARIEI NATURALE PROTEJATE ȘI SPECIILOR ȘI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIVIdentificarea activităților cu potențial impact (presiune sau amenințare) asupra ariei naturale protejate este o etapă importantă în cadrul procesului de elaborare a unui plan de management pentru o arie naturală protejată. în acest sens se urmărește eliminarea efectelor negative ale acestor activități cu potențial impact, în vederea micșorării, eliminării sau compensării acestor efecte și/sau interzicerii oricărei activități viitoare susceptibile de a afecta semnificativ aria naturală protejată.–>Măsurile specifice/măsurile de management vor fi adaptate în funcție de intensitatea efectului activităților cu potențial impact asupra ariei naturale protejate.<!–>Metodologia de evaluare a activităților cu potențial impact a fost elaborată inițial pentru raportarea formularelor Natura 2000 către Comisia Europeană și aprobată prin Decizia Comisiei 97/266/EC modificată ulterior prin Decizia Comisiei 2011/484/EU privind formularul standard pentru siturile Natura 2000. în baza acestei metodologii, evaluarea activităților cu potențial impact se face la nivel de sit Natura 2000. Această metodologie a fost adaptată pentru a fi aplicată și la nivelul fiecărei specii și tip de habitat dintr-o arie naturală protejată. Totodată metodologia de evaluare a activităților cu potențial impact, care a fost dezvoltată pentru raportarea formularelor standard Natura 2000, prevede raportarea atât a activităților cu impact negativ, cât și a celor cu impact pozitiv. Această metodologie a fost adaptată pentru elaborarea planului de management în sensul evaluării doar a activităților cu impact negativ. Activitățile cu impact pozitiv nu au fost incluse în evaluare, fiind luate în considerare ca măsuri de management.–>Pentru siturile Natura 2000, informațiile cuprinse în formularul standard Natura 2000 asigură o bază de pornire pentru evaluarea impactului asupra ariei naturale protejate, însă acestea trebuie confirmate, îmbunătățite și actualizate. De asemenea, în vederea stabilirii măsurilor specifice/măsurilor de management, trebuie furnizate informații suplimentare privind indicarea pentru fiecare activitate cu impact asupra speciilor și tipurilor de habitate impactate, inclusiv a intensității impactului funcție de localizare.<!–>În acest sens, pentru evaluarea impacturilor trebuie furnizate informațiile necesare pentru:– Evaluarea activităților cu impact asupra ariei naturale protejate, în general … – Evaluarea activităților cu impact asupra speciilor de interes conservative … – Evaluarea activităților cu impact asupra tipurilor de habitate de interes conservativ. … –>Din punct de vedere al încadrării în timp a activităților cu potențial impact, acestea trebuie clasificate în două categorii: presiuni actuale și amenințări viitoare. Definițiile acestor doua categorii sunt următoarele:– Presiune actuală (P) – acea activitate cu potențial impact negativ asupra stării de conservare a speciilor sau tipurilor de habitate de interes conservativ, care se desfășoară în prezent, sau care s-a derulat în trecut, dar ale cărui efectele negative încă persistă … – Amenințare viitoare (A) – acea activitate cu potențial impact negativ asupra stării de conservare a speciilor sau tipurilor de habitate de interes conservativ, care este preconizată să se deruleze în viitor. Nu poate fi considerată amenințare viitoare o presiune actuală decât dacă se preconizează o creștere semnificativă a intensității sau o schimbare a localizării presiunii actuale. … <!–>Evaluarea impactului antropic asupra ariei naturale protejate R0SCI0228 Șindrilița s-a realizat atât printr-o documentare corespunzătoare, cât și prin realizarea de observații în teren, care vor viza identificarea și inventarierea surselor de impact, localizarea și intensitatea manifestării acestora, estimarea modului de afectare a habitatelor sau/și speciilor de interes conservativ, precum și ierarhizarea acestor surse în funcție de intensitatea lor. În urma culegerii datelor din teren vor fi elaborate hărțile referitoare la sursele de impact antropic asupra speciilor și habitatelor de interes comunitar.–>Identificarea activităților pentru evaluarea impacturilor s-a realizat pe baza nomenclatorului propus de ANPM în parteneriat cu MMSC în cadrul proiectului "Sistem Integrat de Management și Conștientizare în România a Rețelei Ecologice Natura 2000 – SINCRON", și preluat de Ordinul nr. 304/2018 privind aprobarea Ghidului de elaborare a planurilor de management ale ariilor naturale protejate.<!–>5.1.–>Lista activităților cu potențial impactÎn urma desfășurării acțiunilor specifice de investigare a activităților cu impact antropic asupra ariei naturale protejate vizate de proiect – situl Natura 2000 ROSCI0228 Șindrilița, au fost identificate un număr de 18 presiuni actuale și 14 amenințări viitoare.<!–>5.1.1.–>Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejateÎn urma desfășurării acțiunilor specifice de investigare a activităților cu impact antropic asupra sitului Natura 2000 ROSCI0228 Șindrilița, au fost identificate următoarele presiuni actuale:<!–>Tabelul nr. 65. Tabelul A: Lista presiunilor actuale asupra ariei naturale protejate

Cod–>	Parametru<!–>	Descriere–>
A<!–>	Agricultura–>
A.1.<!–>	Presiune actuală–>	A04.01 Păsunatul intensiv<!–>A04.01.05. Păsunatul intensiv în amestec de animale–>
<!–>	Detalii–>	Pășunatul intensiv are impact negativ asupra speciilor de amfibieni acvatici protejate (Triturus cristatus, Triturus montandoni), mai ales prin poluarea bălților temporare și lacurilor cu materie organică. În cazul acestor specii se creează capcane ecologice, adică bălți temporare de dimensiuni foarte mici, formate la începutul perioadei depunerii pontei, și care seacă până la eclozare, sau sunt poluate peste pragul letal, ducând la moartea larvelor de triton. În unele cazuri animalele domestice tulbură apa, o poluează cu dejecții, răscolesc sedimentele, putând avea un impact negativ asupra amfibienilor acvatici protejați.<!–>Presiune medie asupra speciilor: Triturus cristatus, Triturus montandoni.–>Pășunatul intensiv în amestec de animale determină reducerea diversității floristice în pășune, cu impact negativ asupra habitatelor de pajiști și tufărișuri de interes conservativ din sit.<!–>Presiune ridicată asupra habitatelor: 6520 – Fânețe montane, 4060 – Tufărișuri alpine si boreale, 6230* – Pajiști montane de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicioase–>
B<!–>	Silvicultura–>
A.2<!–>	Presiune actuală–>	B02 Gestionarea si utilizarea pădurii si plantației<!–>B02.04 Îndepărtarea arborilor uscați sau in curs de uscare–>
<!–>	Detalii–>	Practica lucrărilor silvice prevede extragerea prin lucrări de igienă a arborilor bătrâni sau afectați de specii de ciuperci sau insecte. Procesul având un puternic caracter preventiv în raport cu productivitatea arboretelor, are un puternic caracter de reducere a biodiversității. Dieta omnivoră a ursului face ca acesta să utilizeze ca sursă de hrană larve, insecte sau ciuperci, in funcție de disponibilitatea acestora in habitat. Scoaterea integrală a arborilor în curs de degradare reduce resursa trofică și variabilitatea acesteia.<!–>Presiune medie asupra speciei Ursus arctos.–>
A.3<!–>	Presiune actuală–>	B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală<!–>
–>	Detalii<!–>	Exploatarea forestieră din ultimii 30 de ani a condus printre altele la alunecări de teren masive ce aduc permanent în apele curgătoare din sit, cantități apreciabile de aluviuni.–>Exploatarea legală se poate dirija/planifica prin amenajamente silvice făcute cu acordul administrației, în așa fel, încât exploatările să ocolească cât de mult se poate habitatele speciilor. Drumurile forestiere ce deservesc transportul lemnului rezultat, prezintă un stadiu avansat de degradare, autocamioanele tranzitând cursurile de apă, aducând cantități considerabile de aluviuni în apa râurilor și pârâurilor din sit.<!–>Presiune ridicată asupra speciei: Cottus gobio.–>
A.4<!–>	Presiune actuală–>	B06 Pășunatul în pădure/în zona împădurită<!–>
–>	Detalii<!–>	Pășunatul ca activitate tradițională a suferit modificării semnificative in unele zone prin abandonul pășunilor in altele prin suprapopulare. Datorită subvențiilor oferite pentru activitățile de creștere a animalelor, activitatea este una de interes economic crescut. Diminuarea suprafețelor pășunilor face ca păstorii să utilizeze liziera pădurii și interiorul pădurii pentru a completa resursa de hrană. Pe lângă competiția pentru hrană câinii ciobănești de obicei în număr mai mare decât cel legal, reprezintă o amenințare directă la adresa indivizilor de urs și lup îndeosebi a puilor. Pe lângă amenințarea directă prezența câinilor este și un factor de transmitere a div erselor boli (ex. parvoviroza).–>Presiune medie asupra speciilor Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx.<!–>
C–>	Minerit, extracția de materiale și de producție de energie<!–>
A.5–>	Presiune actuală<!–>	C01.01 Extragere de nisip si pietriș–>
<!–>	Detalii–>	Nisipul și pietrișul este exploatat la nivel personal în aval de sit în zona localităților. Această activitate rezultă o pierdere a habitatelor de hrănire, de reproducere și de ascunziș, iar pe termen lung contribuie la scăderea nivelului apei. Aceste activități trebuie interzise în sit. Activitatea, în caz în care nu se desfășoară cu aviz, poate să fie prevenită prin patrulări/controale de către rangerii ariei.<!–>Presiune ridicată asupra speciei Cottus gobio.–>
D<!–>	Rețele de comunicații–>
A.6<!–>	Presiune actuală–>	D01.02 Drumuri, autostrăzi<!–>
–>	Detalii<!–>	Drumurile forestiere din sit sunt traversate de numeroase pâraie și torenți. Utilizarea drumurilor forestiere de către camioanele de transport lemne și implicit trecerea lor prin aceste pâraie, antrenează o importantă cantitate de aluviuni ce ajung în final în râul Zăbala. Depunerea acestui mâl în albiile râurilor reprezintă cel mai important impact generat asupra speciilor de pești și în general asupra faunei acvatice.–>De asemenea, traversarea camioanelor prin râuri și pâraie, constituie sursă de poluare cu hidrocarburi, dat fiind starea proastă din punct de vedere tehnic al acestor vehicule.<!–>Presiune ridicată asupra tuturor speciilor de pești și a faunei acvatice în general.–>
F<!–>	Folosirea resurselor biologice, altele decât agricultura și silvicultura–>
A.7<!–>	Presiune actuală–>	F03.02.03 Capcane, braconaj<!–>
–>	Detalii<!–>	Braconajul ca activitate ilegală nu pare a fi prezent in zonă, dacă considerăm informațiile din fișele fondurilor cinegetice învecinate. Motivul este acela că activitatea nu este vizibilă și în majoritatea situațiilor el nu este înregistrat deoarece procedurile nu favorizează, constatarea unui act de braconaj. Informații neoficiale sugerează prezența fenomenului în zonă (în afara limitelor sitului), însă intensitatea sa este necunoscută. A fost trecut la presiuni, deoarece orice act de braconaj în vecinătatea sitului afectează întreaga populație.–>Presiune medie asupra speciilor Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx.<!–>
A.8–>	Presiune actuală<!–>	F04.02 colectarea (ciuperci, licheni, fructe de pădure etc)–>
<!–>	Detalii–>	Colectarea fructelor de pădure, a ciupercilor, precum și a altor produse accesorii ale pădurii, influențează viabilitatea populației speciei de urs în două moduri:<!–>-Reducerea resursei trofice în zone izolate, liniștite, adăpostite–>-Prezența umană în întreg habitatul, contribuie pe termen mediu și lung la creșterea toleranței ursului față de prezența umană.<!–>Presiune medie asupra speciei Ursus arctos–>
G<!–>	Intruziuni și dezechilibre umane–>
A.9<!–>	Presiune actuală–>	G01.03.02 Conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate<!–>
–>	Detalii<!–>	Zona Munților Vrancei este caracterizată de populații viabile de urs, lup, râs, dar și alte mamifere mari, datorită managementului forestier și cinegetic aplicat în ultimii 50 de ani, în care regulile de acces în fondul forestier erau clar stabilite și respectate. În prezent, sub umbrela dezvoltării turismului, activități ce presupun utilizarea de vehicule 4×4 se desfășoară la distanțe mari de localități, în zone accesibilizate de drumurile forestiere. Zgomotul produs de autovehicule, traseele în circuit, creează un deranj permanent pentru speciile de faună în general.–>Presiune medie asupra speciilor Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx.<!–>Prezența vehiculelor în afara drumurilor, reprezintă un pericol pentru herpetofaună, în special pentru cea de amfibieni aflată în perioada de reproducere. Vehiculele pot ucide amfibienii ce se află în șleauri, mici bălți sau pur și simplu în zone umede de pajiște.–>Presiune medie asupra speciilor Triturus cristatus, Triturus montandoni.<!–>
H–>	Poluare<!–>
A.10–>	Presiune actuală<!–>	H01 Poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine și salmastre)–>H05 Poluarea solului și deșeurile solide (cu excepția evacuărilor) H05.01 Gunoiul și deșeurile solide<!–>
–>	Detalii<!–>	Pe marginile drumului forestier de pe malul stâng al râului Zăbala, dar și în albia acestuia, sunt aruncate deșeuri menajere și anvelope auto, care ajung până la malul râului și care afectează calitatea habitatelor lotice.–>Presiune medie asupra tuturor speciilor de pești.<!–>
A.11–>	Presiune actuală<!–>	H07 Alte forme de poluare–>
<!–>	Detalii–>	Poluarea solului de pe marginea drumului forestier, determinată de scurgerile de ulei și combustibil de la camioanele care circulă pe drumurile forestiere și se defectează foarte des, cât și de la utilajele de exploatare a lemnului din zonă, exercită un impact negativ asupra calității habitatului mai multor specii.<!–>Presiune medie asupra speciilor Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx.–>Presiunea medie asupra speciilor Triturus cristatus, Triturus montandoni.<!–>
J–>	Modificări ale sistemului natural<!–>
A.12–>	Presiune actuală<!–>	J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice (zone umede și mediul marin)–>J02.02 Înlăturarea de sedimente<!–>J02.02.01 Dragare / îndepărtarea sedimentelor limnice–>
<!–>	Detalii–>	Există, în aval de aria protejată, de-a lungul râului Zăbala, porțiunilor de râu amenajat ce întrerup conectivitatea habitatului, dar și habitatul lotic al râului cu lunca inundabilă.<!–>Presiune medie asupra speciei Cottus gobio.–>
A.13<!–>	Presiune actuală–>	J03.02 Reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice J03.02.01 Reducerea migrației / bariere de migrație <!–>J03.02.02 Reducerea dispersiei –>J03.02.03 Reducerea schimbului genetic<!–>
–>	Detalii<!–>	De-a lungul cursului râului Zăbala, există mai multe praguri artificiale, praguri ce întrerup conectivitatea habitatului, reprezentând o barieră de netrecut pentru speciile de pești.–>Barajele de diferite dimensiuni, fără scară pentru pești, constituie o barieră peste care speciile protejate de pești nu pot trece, astfel populațiile lor devin fragmentate. Problema cea mare apare în cazul în care dintr-un motiv – de exemplu poluarea râului, viitură foarte mare, când toți peștii sunt omorâți pe un sector de râu, acele specii dispar și repopularea nu mai este posibilă tocmai datorită acestor obstacole. Astfel speciile pot dispărea de pe unele sectoare de râu.<!–>Existența pe cursul râurilor a acestor bariere artificiale – baraje, praguri, în calea migrației speciilor de pești, induce izolarea populațiilor și întreruperea schimbului genetic.–>Presiune ridicată asupra speciei Cottus gobio.<!–>
K–>	Procesele naturale biotice și abiotice (fără catastrofe)<!–>
A.14–>	Presiune actuală<!–>	K01 Procese naturale abiotice (lente) –>K01.03. Secare<!–>
–>	Detalii<!–>	În relatie cu ihtiofaună, impactul secării duce la o mișcare redusă a speciilor, bariere mai înalte, lipsă de oxigen, cresterea gradului de turbiditate, mai puține habitate de hrănire, reproducere și refugiu. Zonele de evadare a speciilor se reduc semnificativ astfel încât speciile cad cu ușurință pradă răpitorilor. Secarea practic duce la pierderea de habitat, care dacă se manifestă în perioada de creștere a larvelor și juvenililor (care de obicei stau în apropierea malurilor), poate să aibă efecte negative la nivel populațional.–>Presiune ridicată asupra speciei Cottus gobio.<!–>Datorită fenomenului de secare a bălților temporare, pe perioada verii, bălți ce reprezintă habitate de reproducere pentru speciile de amfieni, succesul reproductiv al acestor specii se poate diminua drastic.–>Presiune ridicată asupra speciilor Triturus cristatus, Triturus montandoni.<!–>
A.15–>	Presiune actuală<!–>	K03 Relații interspecifice faunistice–>K03.03 Introducere a unor boli (patogeni microbieni)<!–>
–>	Detalii<!–>	Pe lângă competiția pentru hrană, câinii ciobănești de obicei în număr mai mare decât cel legal, reprezintă o amenințare directă la adresa indivizilor mamifere îndeosebi a puilor. Pe lângă amenințarea directă prezența câinilor este și un factor de transmitere a diverselor boli (ex. parvoviroza). –>Presiune ridicată asupra speciilor Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx<!–>
A.16–>	Presiune actuală<!–>	K03.04 Prădătorism–>
<!–>	Detalii–>	0 problemă majoră în situl Natura 2000 R0SCI0228 Șindrilița o constituie prezența câinilor hoinari sau a celor de pază a stânelor, fără jujeu, ce sunt liberi și exercită o presiune constantă asupra tuturor speciilor de mamifere din sit.<!–>Presiune ridicată asupra speciilor Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx.–>
L<!–>	Evenimente geologice, catastrofe naturale–>
A.17<!–>	Presiune actuală–>	L05 Prăbușiri de teren, alunecări de teren<!–>
–>	Detalii<!–>	Prăbușirile și alunecările de teren reprezintă o presiune ce apare în mod constant în zonele din sit. Prin aceste procese naturale sunt generate efecte grave asupra multor grupe de specii, în special a celor mai puțin mobile, cum ar fi speciile de pești strâns legate de cursul râurilor. La o distanță de aproximativ 6 km aval de sit, pe cursul râului Zăbala, are loc o alunecare de teren continuă, încă din anii ’70. Această ruptură aduce permanent o cantitate mare de sedimente în albia râului Zăbala, fapt ce a condus, în opinia experților ce au efecuat studiile de teren la nivelul anului 2018, la dispariția speciei Cottus gobio, pentru care a fost declarată aria naturală protejată vizată. Acest fapt s-a datorat în timp, întreruperii conectivității de habitat și implicit a lipsei schimbului genetic dintre populațiile aval și amonte de alunecarea de teren amintită.–>Presiune ridicată asupra speciei Cottus gobio.<!–>Fotografie – Anexa 3. Amenințări actuale și potențiale – 3.1. Presiuni actuale–>
A.18<!–>	Presiune actuală–>	L07 Furtuni, cicloane<!–>
–>	Detalii<!–>	Doborâturile produse de vânt prin efectele negative de ordin economic și ecologic au constituit și reprezintă în continuare o problemă stringentă a habitatelor forestiere, actualitatea lor accentuându-se în noile condiții climatice si de management.–>

<!–> … 5.1.2.–>Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate în urma desfășurării acțiunilor specifice de investigare a activităților cu impact antropic asupra sitului Natura 2000 R0SCI0228 Șindrilița, au fost identificate următoarele amenințări viitoare:În urma desfășurării acțiunilor specifice de investigare a activităților cu impact antropic asupra sitului Natura 2000 ROSCI0228 Șindrilița, au fost identificate următoarele amenințări viitoare:<!–>Tabelul nr. 66. Tabelul B: Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale

Cod–>	Parametru<!–>	Descriere–>
A<!–>	Agricultura–>
B.1.<!–>	Amenințare viitoare–>	A04.01 Păsunatul intensiv<!–>A04.01.05. Păsunatul intensiv în amestec de animale–>
<!–>	Detalii–>	Pășunatul intensiv reprezintă o amenințare pentru majoritatea speciilor de mamifere din aria naturală protejată, deoarece zonele pășunate sunt de regulă, de-a lungul cursului râului Zăbala, și în zonele alpine mai înalte unde sunt prezente habitate de pajiști și tufărișuri. Pășunatul intensiv favorizează procesele de eroziune și afectează stabilitatea terenului. În zonele cu habitate de pajiști, în urma pășunatului intensiv, se poate instala fenomenul de rudelizare a vegetației. Totodată în preajma turmelor sunt prezenți câinii de turmă ce reprezintă o amenințare serioasă la adresa tuturor speciilor de mamifere.<!–>Amenințare medie asupra speciilor Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx.–>Amenințare medie asupra speciilor Triturus cristatus, Triturus montandoni.<!–>Amenințare ridicată asupra habitatelor 6520 – Fânețe montane, 4060 – Tufărisuri alpine si boreale, 6230* – Pajisti montane de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicioase.–>
B<!–>	Silvicultura–>
B.2.<!–>	Amenințare viitoare–>	B02 Gestionarea si utilizarea pădurii si plantației<!–>B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau in curs de uscare–>
<!–>	Detalii–>	Dieta omnivoră a ursului face ca acesta să utilizeze ca sursă de hrană larve, insecte sau ciuperci, în funcție de disponibilitatea acestora în habitat. Scoaterea integrală a arborilor în curs de degradare reduce resursa trofică și variabilitatea acesteia.<!–>Amenințare medie asupra speciei Ursus arctos.–>
B.3.<!–>	Amenințare viitoare–>	B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală <!–>B06 Păsunatul în pădure/în zona împădurită–>
<!–>	Detalii–>	Presiunea managementului forestier efectuat defectuos rămâne o amenințare în viitor.<!–>Activitatea de pășunat este o amenințare viitoare dat fiind specificul zonei.–>
D<!–>	Rețele de comunicații–>
B.4.<!–>	Amenințare viitoare–>	D01.01 Poteci, trasee, trasee pentru ciclism<!–>
–>	Detalii<!–>	Dezvoltarea turismului este un deziderat al comunităților locale și presupune atragerea unui număr cât mai mare de turiști prin oferirea de infrastructură pentru relaxare. Cu toate aceste, realizarea de poteci și trasee turistice ar trebui să ia în considerare și existența zonelor cheie pentru speciile de carnivore mari, precum zonele cu bârloguri sau zonele favorabile pentru hrănire intensivă. În contextul dezvoltării infrastructurii de turism, soluțiile alese pot influența în mod negativ comportamentul carnivorelor mari, precum și distribuția acestora în cadrul sitului și zonele învecinate.–>Amenințare medie asupra speciilor Ursus arctos, Canis lupus si Lynx lynx<!–>
B.5.–>	Amenințare viitoare<!–>	D01.02 Drumuri, autostrăzi–>
<!–>	Detalii–>	Drumurile forestiere din sit sunt traversate de numeroase pâraie și torenți. Utilizarea drumurilor forestiere de către camioanele de transport lemne și implicit trecerea lor prin aceste pâraie, antrenează o importantă cantitate de aluviuni ce ajung în final în râul Zăbala. Depunerea acestui mâl în albiile râurilor reprezintă cel mai important impact generat asupra speciilor de pești și în general asupra faunei acvatice.<!–>De asemenea, traversarea camioanelor prin râuri și pâraie, constituie sursă de poluare cu hidrocarburi, dat fiind starea proastă din punct de vedere tehnic al acestor vehicule.–>Amenițare ridicată asupra speciei Cottus gobio.<!–>
F–>	Folosirea resurselor biologice, altele decât agricultura și silvicultura<!–>
B.6.–>	Amenințare viitoare<!–>	F03.02.03 Capcane, braconaj–>
<!–>	Detalii–>	Braconajul ca activitate ilegală nu poate fi exclus din lista amenințărilor viitoare. Informații neoficiale sugerează prezența fenomenului în zonă (în afara limitelor sitului), însă amploarea sa în viitor este necunoscută.<!–>Amenințare medie asupra speciilor Ursus arctos, Canis lupus si Lynx lynx.–>
G<!–>	Intruziuni și dezechilibre umane–>
B.7.<!–>	Amenințare viitoare–>	G01 Sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreative <!–>G01.03 Vehicule cu motor–>G01.03.02 Conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate<!–>
–>	Detalii<!–>	Zgomotul produs de autovehicule, traseele în circuit, creează un deranj permanent pentru speciile de faună în general.–>Amenințare medie asupra speciilor Ursus arctos, Canis lupus si Lynx lynx.<!–>Prezența vehiculelor în afara drumurilor, reprezintă un pericol pentru herpetofaună. Vehiculele pot ucide amfibienii ce se află în șleauri, mici bălți sau pur și simplu în zone umede de pajiște.–>Amenințare medie asupra speciilor Triturus cristatus, Triturus montandoni<!–>
B.8.–>	Amenințare viitoare<!–>	G02 Complexe sportive și de odihnă –>G02.09 Observatoare ale faunei sălbatice<!–>
–>	Detalii<!–>	Interesul turiștilor pentru speciile de carnivore mari, în special, în relație cu managementul cinegetic aplicat, face ca zona să fie una favorabilă pentru observare și fotografiere. Toate acestea, coroborate cu tendința de a crește densitatea punctelor de hrănire în vederea continuării activităților de vânătoare, în paralel cu cele de turism, pot contribui la creșterea toleranței ursului față de om, respectiv la crearea unui cadrul favorabil apariției unor urși habituați, sau condiționați de mâncare.–>Amenințare medie asupra speciilor Ursus arctos, Canis lupus si Lynx lynx<!–>
H–>	Poluare<!–>
B.9.–>	Amenințare viitoare<!–>	H01 Poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine și salmastre)–>H01.09 Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de alte surse care nu sunt enumerate<!–>
–>	Detalii<!–>	Alunecări de teren. La o distanță de aproximativ 6 km aval de sit, pe cursul râului Zăbala, are loc o alunecare de teren continuă, încă din anii ’70. Această ruptură aduce permanent o cantitate mare de sedimente în albia râului Zăbala, conducând la dezechilibre majore în ecosistemul acvatic. Sedimentele depuse în albie (mâl), elimină posibilitatea fixării unor larve de insecte, acestea reprezentând hrana majorității speciilor de pești din zonă.–>La acest moment nu au putut fi identificate surse de finanțare prin care acest fenomen ar putea fi stopat. Deoarece respectiva alunecare de teren nu se află în aria sitului Natura 2000, ci în aval de acesta, pe cursul râului Zăbala, eventuale proiecte de finanțare de tip B – POIM, în vederea stopării fenomenului, nu ar fi eligibile.<!–>Amenințare ridicată asupra speciei Cottus gobio și a faunei acvatice în general.–>
J<!–>	Modificari ale sistemului natural–>
B.10.<!–>	Amenințare viitoare–>	J03.01.01 Reducerea disponibilității pradă (inclusiv cadavre, rămășițe)<!–>
–>	Detalii<!–>	Reducerea resursei trofice in zona sitului, va conduce la abandonul zonei de către lup și relocarea în zone în care resursa trofică este disponibilă.–>Amenințare medie asupra speciei Canis lupus<!–>
B.11.–>	Amenințare viitoare<!–>	J03.02 Reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice –>J03.02.01 Reducerea migrației / bariere de migrație <!–>J03.02.02 Reducerea dispersiei –>J03.02.03 Reducerea schimbului genetic<!–>
–>	Detalii<!–>	Barajele de diferite dimensiuni, fără scară pentru pești, constituie o barieră peste care speciile protejate de pești nu pot trece, astfel populațiile lor devin fragmentate. Problema cea mare apare în cazul în care dintr-un motiv – de exemplu poluarea râului, viitură foarte mare, când toți peștii sunt omorâți pe un sector de râu, acele specii dispar și repopularea nu mai este posibilă tocmai datorită acestor obstacole. Astfel speciile pot dispărea de pe unele sectoare de râu.–>Existența pe cursul râurilor a acestor bariere artificiale – baraje, praguri, în calea migrației speciilor de pești, induce izolarea populațiilor și întreruperea schimbului genetic.<!–>Amenințare ridicată asupra speciei Cottus gobio și a faunei acvatice în general..–>
K<!–>	Procesele naturale biotice si abiotice (fără catastrofe)–>
B.12.<!–>	Amenințare viitoare–>	K01 Procese naturale abiotice (lente) <!–>K01.03. Secare–>
<!–>	Detalii–>	Impactul secării în cazul ihtiofaunei, duce la o mișcare redusă a speciilor, bariere mai înalte, lipsă de oxigen, cresterea gradului de turbiditate, mai puține habitate de hrănire, reproducere și refugiu. Zonele de evadare a speciilor se reduc semnificativ astfel încât speciile cad cu ușurință pradă răpitorilor. Secarea practic duce la pierderea de habitat, care dacă se manifestă în perioada de creștere a larvelor și juvenililor (care de obicei stau în apropierea malurilor), poate să aibă efecte negative la nivel populațional.<!–>Amenințare ridicată asupra speciei Cottus gobio.–>Datorită fenomenului de secare a bălților temporare, pe perioada verii, bălți ce reprezintă habitate de reproducere pentru speciile de amfibieni, succesul reproductiv al acestor specii se poate diminua drastic.<!–>Amenințare ridicată asupra speciilor Triturus cristatus, Triturus montandoni.–>
L<!–>	Evenimente geologice, catastrofe naturale–>
B.13.<!–>	Amenințare viitoare–>	L05 Prăbușiri de teren, alunecări de teren<!–>
–>	Detalii<!–>	Prăbușirile și alunecările de teren reprezintă o amenințare permanentă în zona Vrancea, fenomene ce apar în mod constant în zonele din sit, sau în apropiere. Prin aceste procese naturale sunt generate efecte grave asupra multor grupe de specii, în special a celor mai puțin mobile, cum ar fi speciile de pești strâns legate de cursul râurilor. La o distanță de aproximativ 6 km aval de sit, pe cursul râului Zăbala, are loc o alunecare de teren continuă, încă din anii ’70. Această ruptură aduce permanent o cantitate mare de sedimente în albia râului Zăbala, concluziile studiilor de teren indicând faptul că în viitorul apropiat nu va fi posibilă revenirea pe cale naturală a speciei de pești pentru care a fost declarat situl vizat, dar nici printr-o repopulare a apelor din zonă.–>Amenințare ridicată asupra speciei Cottus gobio.<!–>
B.14.–>	Amenințare viitoare<!–>	L07 Furtuni, cicloane–>
<!–>	Detalii–>	Arboretele afectate de doborâturi de vânt prezintă un risc ridicat și în viitor.<!–>

–>

… … 5.2.<!–>Hărțile activităților cu potențial impact5.2.1.–>Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejateTabelul nr. 67. Tabelul C: Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora

Cod<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
A.1.–>	Presiune actuală<!–>	A04.01 Pășunatul intensiv–>A04.01.05. Pășunatul intensiv în amestec de animale<!–>
C.1.–>	Localizarea presiunii actuale [geometrie]<!–>	Harta se regăsește în Anexa 3.19.–>
C.2.<!–>	Localizarea presiunii actuale [descriere]–>	De-a lungul cursului râului Zăbala și în toate zonele neîmpădurite din sit<!–>
C.3.–>	Intensitatea presiunii actuale<!–>	Presiune medie asupra speciilor Triturus cristatus, Triturus montandoni–>Presiune ridicată asupra habitatelor 6520 – Fânețe montane, 4060 – Tufărișuri alpine și boreale, 6230* – Pajiști montane de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicioase<!–>
C.4.–>	Detalii<!–>	Animalele domestice intră necontrolat practic oriunde în zona malurilor în apele curgătoare și stătătoare. Acestă practică are un impact asupra caracterului habitatelor ripariene acvatice și mai ales asupra larvelor și juvenililor pentru care zonele cu ape de mici adâncimi reprezinta habitate de creștere.–>Pășunatul intensiv în amestec de animale determină reducerea diversității floristice în pășune, cu impact negativ asupra habitatelor de pajiști și tufărișuri de interes conservativ din sit.<!–>

Cod–>	Parametru<!–>	Descriere–>
A.2.<!–>	Presiune actuală–>	B02.04 Îndepărtarea arborilor uscați sau in curs de uscare<!–>
C.1.–>	Localizarea presiunii actuale [geometrie]<!–>	Harta se regăsește în Anexa 3.19.–>
C.2.<!–>	Localizarea presiunii actuale [descriere]–>	In toate zonele împădurite din sit.<!–>
C.3.–>	Intensitatea presiunii actuale<!–>	Presiune medie asupra speciei Ursus arctos–>
C.4.<!–>	Detalii–>	Practica lucrărilor silvice prevede extragerea prin lucrări de igienă a arborilor bătrâni sau afectați de specii de ciuperci sau insecte. Procesul având un puternic caracter preventiv în raport cu productivitatea arboretelor, are un puternic caracter de reducere a biodiversității. Dieta omnivoră a ursului face ca acesta să utilizeze ca sursă de hrană larve, insecte sau ciuperci, în funcție de disponibilitatea acestora în habitat. Scoaterea integrală a arborilor în curs de degradare reduce resursa trofică și variabilitatea acesteia.<!–>

Cod–>	Parametru<!–>	Descriere–>
A.3.<!–>	Presiune actuală–>	B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală<!–>
C.1.–>	Localizarea presiunii actuale [geometrie]<!–>	Harta se regăsește în Anexa 3.19.–>
C.2.<!–>	Localizarea presiunii actuale [descriere]–>	În toate zonele împădurite din sit.<!–>
C.3.–>	Intensitatea presiunii actuale<!–>	Presiune ridicată asupra speciei Cottus gobio.–>
C.4.<!–>	Detalii–>	Exploatarea legală se poate dirija/planifica prin amenajamente silvice făcute cu acordul administrației, în așa fel, încât exploatările să ocolească cât de mult se poate habitatele speciilor. Drumurile forestiere ce deservesc transportul lemnului rezultat, prezintă un stadiu avansat de degradare, autocamioanele tranzitând cursurile de apă, aducând cantități considerabile de aluviuni în apa râurilor și pârâurilor din sit.<!–>

Cod–>	Parametru<!–>	Descriere–>
A.4.<!–>	Presiune actuală–>	B06 Păsunatul în pădure/în zona împădurită<!–>
C.1.–>	Localizarea presiunii actuale [geometrie]<!–>	Harta se regăsește în Anexa 3.19.–>
C.2.<!–>	Localizarea presiunii actuale [descriere]–>	În toate zonele împădurite din sit.<!–>
C.3.–>	Intensitatea presiunii actuale<!–>	Presiune medie asupra speciilor Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx.–>
C.4.<!–>	Detalii–>	Diminuarea suprafețelor pășunilor face ca păstorii să utilizeze liziera pădurii și interiorul pădurii pentru a completa resursa de hrană. Pe lângă competiția pentru hrană câinii ciobănești de obicei în număr mai mare decât cel legal, reprezintă o amenințare directă la adresa indivizilor de urs și lup îndeosebi a puilor. Pe lângă amenințarea directă prezența câinilor este și un factor de transmitere a diverselor boli ( ex. parvoviroza).<!–>

Cod–>	Parametru<!–>	Descriere–>
A.5.<!–>	Presiune actuală–>	C01.01 Extragere de nisip si pietris<!–>
C.1.–>	Localizarea presiunii actuale [geometrie]<!–>	Presiunea este prezentă aval de aria protejată–>
C.2.<!–>	Localizarea presiunii actuale [descriere]–>	Nisipul și pietrișul este exploatat la nivel personal în aval de sit în zona localităților.<!–>
C.3.–>	Intensitatea presiunii actuale<!–>	Presiune ridicată asupra speciei Cottus gobio.–>
C.4.<!–>	Detalii–>	Aceste activități trebuie interzise în AP. Activitatea, în caz în care nu se desfășoară cu aviz, poate să fie prevenită prin patrulări/controale de către rangerii ariei.<!–>

Cod–>	Parametru<!–>	Descriere–>
A.6.<!–>	Presiune actuală–>	D01.02 Drumuri, autostrăzi<!–>
C.1.–>	Localizarea presiunii actuale [geometrie]<!–>	Harta se regăsește în Anexa 3.19.–>
C.2.<!–>	Localizarea presiunii actuale [descriere]–>	De-a lungul drumurilor din sit.<!–>
C.3.–>	Intensitatea presiunii actuale<!–>	Presiune ridicată asupra tuturor speciilor de pești și a faunei acvatice în general.–>
C.4.<!–>	Detalii–>	Drumurile forestiere din sit sunt traversate de numeroase pâraie și torenți. Utilizarea drumurilor forestiere de către camioanele de transport lemne și implicit trecerea lor prin aceste pâraie, antrenează o importantă cantitate de aluviuni ce ajung în final în râul Zăbala. Depunerea acestui mâl în albiile râurilor reprezintă cel mai important impact generat asupra speciilor de pești și în general asupra faunei acvatice.<!–>

Cod–>	Parametru<!–>	Descriere–>
A.7.<!–>	Presiune actuală–>	F03.02.03 Capcane, braconaj<!–>
C.1.–>	Localizarea presiunii actuale [geometrie]<!–>	Harta se regăsește în Anexa 3.19.–>
C.2.<!–>	Localizarea presiunii actuale [descriere]–>	Braconajul ca activitate ilegală nu pare a fi prezent in zonă, dacă considerăm informațiile din fișele fondurilor cinegetice învecinate. Informații neoficiale sugerează prezența fenomenului în zonă (în afara limitelor sitului), însă intensitatea sa este necunoscută.<!–>
C.3.–>	Intensitatea presiunii actuale<!–>	Presiune medie asupra speciilor Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx.–>
C.4.<!–>	Detalii–>	Presiunea a fost menționată deoarece orice act de braconaj în vecinătatea sitului afectează întreaga populație.<!–>

Cod–>	Parametru<!–>	Descriere–>
A.8.<!–>	Presiune actuală–>	F04.02 colectarea (ciuperci, licheni, fructe de pădure etc)<!–>
C.1.–>	Localizarea presiunii actuale [geometrie]<!–>	Harta se regăsește în Anexa 3.19.–>
C.2.<!–>	Localizarea presiunii actuale [descriere]–>	Pe întreaga suprafață a ariei protejate<!–>
C.3.–>	Intensitatea presiunii actuale<!–>	Presiune medie asupra speciei Ursus arctos–>
C.4.<!–>	Detalii–>	Colectarea fructelor de pădure, a ciupercilor, precum și a altor produse accesorii ale pădurii, influențează viabilitatea populației speciei de urs.<!–>

Cod–>	Parametru<!–>	Descriere–>
A.9.<!–>	Presiune actuală–>	G01.03.02 Conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate<!–>
C.1.–>	Localizarea presiunii actuale [geometrie]<!–>	Harta se regăsește în Anexa 3.19.–>
C.2.<!–>	Localizarea presiunii actuale [descriere]–>	De-a lungul drumurilor forestiere existente, în general în afara zonelor împădurite și a celor cu înclinație mare.<!–>
C.3.–>	Intensitatea presiunii actuale<!–>	Presiune medie asupra speciilor Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx–>Presiune medie asupra speciilor Triturus cristatus, Triturus montandoni,<!–>
C.4.–>	Detalii<!–>	Zgomotul produs de autovehicule, traseele în circuit, creează un deranj permanent pentru speciile de faună în general.–>Vehiculele pot ucide amfibienii ce se află în șleauri, mici bălți sau pur și simplu în zone umede de pajiște.<!–>

Cod–>	Parametru<!–>	Descriere–>
A.10.<!–>	Presiune actuală–>	H01 Poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine și salmastre)<!–>H05 Poluarea solului și deșeurile solide (cu excepția evacuărilor)–>H05.01 Gunoiul și deșeurile solide<!–>
C.1.–>	Localizarea presiunii actuale [geometrie]<!–>	Harta se regăsește în Anexa 3.19.–>
C.2.<!–>	Localizarea presiunii actuale [descriere]–>	De-a lungul drumului forestier din proximitatea râului Zăbala<!–>
C.3.–>	Intensitatea presiunii actuale<!–>	Presiune medie asupra speciei Cottus gobio.–>
C.4.<!–>	Detalii–>	Pe marginile drumului forestier de pe malul stâng al râului Zăbala, sunt aruncate deșeuri menajere, dar și anvelope uzate, care ajung până la malul râului, sau chiar în apa acestuia și afectează calitatea ecosistemului lotic.<!–>

Cod–>	Parametru<!–>	Descriere–>
A.11.<!–>	Presiune actuală–>	H07 Alte forme de poluare<!–>
C.1.–>	Localizarea presiunii actuale [geometrie]<!–>	Harta se regăsește în Anexa 3.19.–>
C.2.<!–>	Localizarea presiunii actuale [descriere]–>	De-a lungul drumurilor forestiere din aria protejată.<!–>
C.3.–>	Intensitatea presiunii actuale<!–>	Presiune medie asupra speciilor Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx.–>Presiunea medie asupra speciilor Triturus cristatus, Triturus montandoni.<!–>
C.4.–>	Detalii<!–>	Poluarea solului de pe marginea drumului forestier, determinată de scurgerile de ulei și combustibil de la camioanele care circulă pe drumurile forestiere și se defectează foarte des, exercită un impact negativ asupra ecosistemului din zonă–>

Cod<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
A.12.–>	Presiune actuală<!–>	J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice (zone umede și mediul marin)–>J02.02 înlăturarea de sedimente<!–>J02.02.01 Dragare / îndepărtarea sedimentelor limnice–>
C.1.<!–>	Localizarea presiunii actuale [geometrie]–>	Presiunea a fost localizată la o distanță considerabilă de aria naturală protejată<!–>
C.2.–>	Localizarea presiunii actuale [descriere]<!–>	În aval de aria protejată, de-a lungul râului Zăbala–>
C.3.<!–>	Intensitatea presiunii actuale–>	Presiune medie asupra speciei Cottus gobio<!–>
C.4.–>	Detalii<!–>	Există, în aval de aria protejată, de-a lungul râului Zăbala, porțiuni de râu amenajat ce întrerup conectivitatea habitatului, dar și habitatul lotic al râului cu lunca inundabilă.–>

Cod<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
A.13.–>	Presiune actuală<!–>	J03.02 Reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice–>J03.02.01 Reducerea migrației / bariere de migrație <!–>J03.02.02 Reducerea dispersiei –>J03.02.03 Reducerea schimbului genetic<!–>
C.1.–>	Localizarea presiunii actuale [geometrie]<!–>	Harta se regăsește în Anexa 3.19.–>
C.2.<!–>	Localizarea presiunii actuale [descriere]–>	De-a lungul cursului râului Zăbala, există mai multe praguri artificiale.<!–>
C.3.–>	Intensitatea presiunii actuale<!–>	Presiune ridicată asupra speciei Cottus gobio.–>
C.4.<!–>	Detalii–>	Barajele de diferite dimensiuni, fără scară pentru pești, constituie o barieră peste care speciile protejate de pești nu pot trece, astfel populațiiile lor devin fragmentate. Existența pe cursul râurilor a acestor bariere artificiale – baraje, praguri, în calea migrației speciilor de pești, induce izolarea populațiilor și întreruperea schimbului genetic.<!–>

Cod–>	Parametru<!–>	Descriere–>
A.14.<!–>	Presiune actuală–>	K01 Procese naturale abiotice (lente) <!–>K01.03. Secare–>
C.1.<!–>	Localizarea presiunii actuale [geometrie]–>	Harta se regăsește în Anexa 3.19.<!–>
C.2.–>	Localizarea presiunii actuale [descriere]<!–>	Cursurile de apă și zonele cu băltiri de apă din sit.–>
C.3.<!–>	Intensitatea presiunii actuale–>	Presiune ridicată asupra speciei Cottus gobio.<!–>Presiune ridicată asupra speciilor Triturus cristatus, Triturus montandoni.–>
C.4.<!–>	Detalii–>	Secarea practic, duce la pierderea de habitat, care dacă se manifestă în perioada de creștere a larvelor și juvenililor (care de obicei stau în apropierea malurilor), poate să aibă efecte negative la nivel populațional.<!–>Datorită fenomenului de secare a bălților temporare, pe perioada verii, succesul reproductiv al speciilor de amfibieni poate fi diminuat drastic.–>

Cod<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
A.15.–>	Presiune actuală<!–>	K03 Relații interspecifice faunistice–>K03.03 Introducere a unor boli (patogeni microbieni)<!–>
C.1.–>	Localizarea presiunii actuale [geometrie]<!–>	Harta se regăsește în Anexa 3.19.–>
C.2.<!–>	Localizarea presiunii actuale [descriere]–>	În toată zona ariei protejate<!–>
C.3.–>	Intensitatea presiunii actuale<!–>	Presiune ridicată asupra speciilor Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx.–>
C.4<!–>	Detalii–>	Pe lângă competiția pentru hrană, câinii ciobănești de obicei în număr mai mare decât cel legal, reprezintă o amenințare directă la adresa indivizilor mamifere, îndeosebi a puilor.<!–>

Cod–>	Parametru<!–>	Descriere–>
A.16.<!–>	Presiune actuală–>	K03.04 Prădătorism<!–>
C.1.–>	Localizarea presiunii actuale [geometrie]<!–>	Harta se regăsește în Anexa 3.19.–>
C.2.<!–>	Localizarea presiunii actuale [descriere]–>	În toată zona ariei protejate<!–>
C.3.–>	Intensitatea presiunii actuale<!–>	Presiune ridicată asupra speciilor Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx.–>
C.4.<!–>	Detalii–>	Problema o constituie prezența câinilor hoinari sau a celor de pază a stânelor, fără jujeu, ce sunt liberi și exercită o presiune constantă asupra tuturor speciilor de mamifere din sit.<!–>

Cod–>	Parametru<!–>	Descriere–>
A.17.<!–>	Presiune actuală–>	L07 Furtuni, cicloane<!–>
C.1.–>	Localizarea presiunii actuale [geometrie]<!–>	Harta se regăsește în Anexa 3.19.–>
C.2.<!–>	Localizarea presiunii actuale [descriere]–>	Se regăsește în special în arboretele cu molid cu consistența scăzută, de obicei parcurse cu tratamente sau lucrări silvice.<!–>
C.3.–>	Intensitatea presiunii actuale<!–>	Presiune medie–>
C.4.<!–>	Detalii–>	Se regăsește în special în arboretele cu molid cu consistența scăzută, de obicei parcurse cu tratamente sau lucrări silvice.<!–>

–>

… 5.2.2.<!–>Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejateTabelul nr. 68. Tabelul D: Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora

Cod–>	Parametru<!–>	Descriere–>
B.1.<!–>	Amenințare viitoare–>	A04.01 Pășunatul intensiv<!–>A04.01.05. Pășunatul intensiv în amestec de animale–>
D.1.<!–>	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]–>	Harta se regăsește în Anexa 3.20.<!–>
D.2.–>	Localizarea amenințării viitoare [descriere]<!–>	De-a lungul cursului râului Zăbala și în toate zonele neîmpădurite din sit–>
D.3.<!–>	Intensitatea amenințării viitoare–>	Amenințare medie asupra speciilor Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx.<!–>Amenințare medie asupra speciilor Triturus cristatus, Triturus montandoni.–>Amenințare ridicată asupra habitatelor 6520 – Fânețe montane, 4060 – Tufărișuri alpine și boreale, 6230* – Pajiști montane de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicioase<!–>
D.4.–>	Detalii<!–>	Pășunatul intensiv favorizează procesele de eroziune și afectează stabilitatea terenului. În zonele cu habitate de pajiști, în urma pășunatului intensiv, se poate instala fenomenul de rudelizare a vegetației.–>

Cod<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
B.2.–>	Amenințare viitoare<!–>	B02.04 Îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare–>
D.1.<!–>	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]–>	Harta se regăsește în Anexa 3.20.<!–>
D.2.–>	Localizarea amenințării viitoare [descriere]<!–>	Întreaga zonă împădurită din perimetrul ariei protejate.–>
D.3.<!–>	Intensitatea amenințării viitoare–>	Amenințare medie asupra speciei Ursus arctos.<!–>
D.4.–>	Detalii<!–>	Dieta omnivoră a ursului face ca acesta să utilizeze ca sursă de hrană larve, insecte sau ciuperci, în funcție de disponibilitatea acestora în habitat. Scoaterea integrală a arborilor în curs de degradare reduce resursa trofică și variabilitatea acesteia.–>

Cod<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
B.3.–>	Amenințare viitoare<!–>	B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală–>
D.1.<!–>	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]–>	Harta se regăsește în Anexa 3.20.<!–>
D.2.–>	Localizarea amenințării viitoare [descriere]<!–>	În toate subparcelele unde au fost efectuate tratamente silvice–>
D.3.<!–>	Intensitatea amenințării viitoare–>	Intensitate medie<!–>
D.4.–>	Detalii<!–>	Intensitatea este influențată de modalitatea de aplicare a normativelor și normelor sivlice în vigoare.–>

Cod<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
B.4.–>	Amenințare viitoare<!–>	D01.01 Poteci, trasee, trasee pentru ciclism–>
D.1.<!–>	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]–>	Harta se regăsește în Anexa 3.20.<!–>
D.2.–>	Localizarea amenințării viitoare [descriere]<!–>	Toată aria sitului cu excepția zonelor cu pantă accentuată.–>
D.3.<!–>	Intensitatea amenințării viitoare–>	Amenințare medie asupra speciilor Ursus arctos, Canis lupus si Lynx lynx<!–>
D.4.–>	Detalii<!–>	În contextul dezvoltării infrastructurii de turism, soluțiile alese pot influența în mod negativ comportamentul carnivorelor mari, precum și distribuția acestora în cadrul sitului și zonele învecinate.–>

Cod<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
B.5.–>	Amenințare viitoare<!–>	D01.02 Drumuri, autostrăzi–>
D.1.<!–>	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]–>	Harta se regăsește în Anexa 3.20.<!–>
D.2.–>	Localizarea amenințării viitoare [descriere]<!–>	Drumurile forestiere din sit–>
D.3.<!–>	Intensitatea amenințării viitoare–>	Amenițare ridicată asupra speciei Cottus gobio.<!–>
D.4.–>	Detalii<!–>	Utilizarea drumurilor forestiere de către camioanele de transport lemne și implicit trecerea lor prin albia râurilor și pâraielor, antrenează o importantă cantitate de aluviuni ce ajung în final în râul Zăbala.–>

Cod<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
B.6.–>	Amenințare viitoare<!–>	F03.02.03 Capcane, braconaj–>
D.1.<!–>	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]–>	Harta se regăsește în Anexa 3.20.<!–>
D.2.–>	Localizarea amenințării viitoare [descriere]<!–>	întreaga zonă a ariei protejate și în vecinătate–>
D.3.<!–>	Intensitatea amenințării viitoare–>	Amenințare medie asupra speciilor Ursus arctos, Canis lupus si Lynx lynx<!–>
D.4.–>	Detalii<!–>	Informații neoficiale sugerează prezența fenomenului în zonă (în afara limitelor sitului), însă amploarea sa în viitor este necunoscută.–>

Cod<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
B.7.–>	Amenințare viitoare<!–>	G01 Sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreative –>G01.03 Vehicule cu motor<!–>G01.03.02 Conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate–>
D.1.<!–>	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]–>	Harta se regăsește în Anexa 3.20.<!–>
D.2.–>	Localizarea amenințării viitoare [descriere]<!–>	Limita drumurilor forestiere existente și a zonelor de depozitare temporară a lemnului exploatat.–>
D.3.<!–>	Intensitatea amenințării viitoare–>	Amenințare medie asupra speciilor Ursus arctos, Canis lupus si Lynx lynx.<!–>Amenințare medie asupra speciilor Triturus cristatus, Triturus montandoni.–>
D.4.<!–>	Detalii–>	Zgomotul produs de autovehicule, traseele in circuit, creează un deranj permanent pentru speciile de faună în general.<!–>

Cod–>	Parametru<!–>	Descriere–>
B.8.<!–>	Amenințare viitoare–>	G02 Complexe sportive și de odihnă <!–>G02.09 Observatoare ale faunei sălbatice–>
D.1.<!–>	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]–>	Harta se regăsește în Anexa 3.20.<!–>
D.2.–>	Localizarea amenințării viitoare [descriere]<!–>	în tot perimetrul ariei naturale protejate–>
D.3.<!–>	Intensitatea amenințării viitoare–>	Amenințare medie asupra speciilor Ursus arctos, Canis lupus si Lynx lynx<!–>
D.4.–>	Detalii<!–>	Creșterea densității punctelor de hrănire, în vederea continuării activitățiilor de vânătoare, sau observare,în paralel cu cele de turism, pot contribui la creșterea toleranței ursului față de om, respectiv la crearea unui cadrul favorabil apariției unor urși habituați, sau condiționați de mâncare.–>

Cod<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
B.9.–>	Amenințare viitoare<!–>	H01 Poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine și salmastre)–>H01.09 Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de alte surse care nu sunt enumerate<!–>
D.1.–>	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]<!–>	Amenințarea este prezentă la distanță de 6 km de aria protejată.–>
D.2.<!–>	Localizarea amenințării viitoare [descriere]–>	La o distanță de aproximativ 6 km aval de sit, pe cursul râului Zăbala, are loc o alunecare de teren continuă, încă din anii ’70.<!–>
D.3.–>	Intensitatea amenințării viitoare<!–>	Amenințare ridicată asupra speciilor de pești și a faunei acvatice în general.–>
D.4.<!–>	Detalii–>	La o distanță de aproximativ 6 km aval de sit, pe cursul râului Zăbala, are loc o alunecare de teren continuă, încă din anii ’70. Această ruptură aduce permanent o cantitate mare de sedimente în albia râului Zăbala, conducând la dezechilibre majore în ecosistemul acvatic. Sedimentele depuse în albie (mâl), elimină posibilitatea fixării unor larve de insecte, acestea reprezentând hrana majorității speciilor de pești din zonă.<!–>

Cod–>	Parametru<!–>	Descriere–>
B.10.<!–>	Amenințare viitoare–>	J03.01.01 Reducerea disponibilității pradă (inclusiv cadavre, rămășițe)<!–>
D.1.–>	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]<!–>	Harta se regăsește în Anexa 3.20.–>
D.2.<!–>	Localizarea amenințării viitoare [descriere]–>	în tot arealul vizat.<!–>
D.3.–>	Intensitatea amenințării viitoare<!–>	Amenințare medie asupra speciei Canis lupus–>
D.4.<!–>	Detalii–>	Reducerea resursei trofice în zona sitului, va conduce la abandonul zonei de către lup și relocarea în zone in care resursa trofică este disponibilă.<!–>

Cod–>	Parametru<!–>	Descriere–>
B.11.<!–>	Amenințare viitoare–>	J03.02 Reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice<!–>J03.02.01 Reducerea migrației / bariere de migrație –>J03.02.02 Reducerea dispersiei <!–>J03.02.03 Reducerea schimbului genetic–>
D.1.<!–>	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]–>	Harta se regăsește în Anexa 3.20.<!–>
D.2.–>	Localizarea amenințării viitoare [descriere]<!–>	Pragurile naturale și artificiale de-a lungul râului Zăbala,–>
D.3.<!–>	Intensitatea amenințării viitoare–>	Amenințare ridicată asupra speciei Cottus gobio.<!–>
D.4.–>	Detalii<!–>	Barajele de diferite dimensiuni, fără scară pentru pești, constituie o barieră peste care speciile protejate de pești nu pot trece, astfel populațiile lor devin fragmentate.–>

Cod<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
B.12.–>	Amenințare viitoare<!–>	K01 Procese naturale abiotice (lente) –>K01.03. Secare<!–>
D.1.–>	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]<!–>	Harta se regăsește în Anexa 3.20.–>
D.2.<!–>	Localizarea amenințării viitoare [descriere]–>	Pe toate tronsoanele de râu din sit, precum și în zonele cu bâltiri de apă temporare.<!–>
D.3.–>	Intensitatea amenințării viitoare<!–>	Amenințare ridicată asupra speciei Cottus gobio.–>Amenințare ridicată asupra speciilor Triturus cristatus, Triturus montandoni.<!–>
D.4.–>	Detalii<!–>	Impactul secării în cazul ihtiofaunei, duce la o mișcare redusă a speciilor, bariere mai înalte, lipsă de oxigen, cresterea gradului de turbiditate, mai puține habitate de hrănire, reproducere și refugiu. Datorită fenomenului de secare a bălților temporare, pe perioada verii, bălți ce reprezintă habitate de reproducere pentru speciile de amfieni, succesul reproductiv al acestor specii se poate diminua drastic–>

Cod<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
B.13.–>	Amenințare viitoare<!–>	L05 Prăbușiri de teren, alunecări de teren–>
D.1.<!–>	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]–>	Amenințarea este prezentă la distanță de 6 km de aria protejată.<!–>
D.2.–>	Localizarea amenințării viitoare [descriere]<!–>	La o distanță de aproximativ 6 km aval de sit, pe cursul râului Zăbala.–>
D.3.<!–>	Intensitatea amenințării viitoare–>	Amenințare ridicată asupra speciei Cottus gobio.<!–>
D.4.–>	Detalii<!–>	Prăbușirile și alunecările de teren reprezintă o amenințare permanentă în zona Vrancea, fenomene ce apar în mod constant în zonele din sit, sau în apropiere. Prin aceste procese naturale sunt generate efecte grave asupra multor grupe de specii, în special a celor mai puțin mobile, cum ar fi speciile de pești strâns legate de cursul râurilor.–>

Cod<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
B.14.–>	Amenințare viitoare<!–>	L07 Furtuni, cicloane–>
D.1.<!–>	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]–>	Harta se regăsește în Anexa 3.20.<!–>
D.2.–>	Localizarea amenințării viitoare [descriere]<!–>	În toate subparcelele unde suprafața afectată de rupturi și doborâturi de vânt este însemnată.–>
D.3.<!–>	Intensitatea amenințării viitoare–>	Intensitate medie<!–>
D.4.–>	Detalii<!–>	Se menține pe viitor în special în arboretele cu procent ridicat de rășinoase.–>

<!–> … … 5.3.–>Evaluarea impacturilor asupra speciilor5.3.1.<!–>Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilorTabelul nr. 69. Tabelul E: Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor

Cod–>	Parametru<!–>	Descriere–>
A.1.<!–>	Presiune actuală–>	A04.01 Pășunatul intensiv<!–>A04.01.05. Pășunatul intensiv în amestec de animale–>
E.1.<!–>	Specia–>	Triturus cristatus, Triturus montandoni<!–>
E.2.–>	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]<!–>	Harta se regăsește în Anexa 3.21.1–>
E.3.<!–>	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]–>	De-a lungul cursului râului Zăbala și în toate zonele neîmpădurite din sit<!–>
E.4.–>	Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei<!–>	Presiune medie asupra speciilor Triturus cristatus, Triturus montandoni–>
E.5.<!–>	Confidențialitate–>	Informații publice<!–>
E.6.–>	Detalii<!–>	Animalele domestice intră necontrolat practic oriunde în zona malurilor în apele curgătoare și stătătoare. Acesta practică are un impact asupra caracterului habitatelor ripariene acvatice și mai ales asupra larvelor și juvenililor pentru care zonele cu ape de mici adâncimi reprezinta habitate de creștere.–>

Cod<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
B.2.–>	Presiune actuală<!–>	B02.04 Îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare–>
E.1.<!–>	Specia–>	Ursus arctos<!–>
E.2.–>	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]<!–>	Harta se regăsește în Anexa 3.21.1–>
E.3.<!–>	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]–>	În toate zonele împădurite din sit.<!–>
E.4.–>	Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei<!–>	Presiune medie asupra speciei Ursus arctos–>
E.5.<!–>	Confidențialitate–>	Informații publice<!–>
E.6.–>	Detalii<!–>	Practica lucrărilor silvice prevede extragerea prin lucrări de igienă a arborilor bătrâni sau afectați de specii de ciuperci sau insecte. Procesul având un puternic caracter preventiv în raport cu productivitatea arboretelor, are un puternic caracter de reducere a biodiversității. Dieta omnivoră a ursului face ca acesta să utilizeze ca sursă de hrană larve, insecte sau ciuperci, în funcție de disponibilitatea acestora în habitat. Scoaterea integrală a arborilor în curs de degradare reduce resursa trofică și variabilitatea acesteia.–>

Cod<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
B.3.–>	Presiune actuală<!–>	B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală–>
E.1.<!–>	Specia–>	Cottus gobio<!–>
E.2.–>	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]<!–>	Harta se regăsește în Anexa 3.21.1–>
E.3.<!–>	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]–>	În toate zonele împădurite din sit.<!–>
E.4.–>	Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei<!–>	Presiune ridicată asupra speciei Cottus gobio.–>
E.5.<!–>	Confidențialitate–>	Informații publice<!–>
E.6.–>	Detalii<!–>	Exploatarea legală se poate dirija/planifica prin amenajamente silvice făcute cu acordul administrației, în așa fel, încât exploatările să ocolească cât de mult se poate habitatele speciilor. Drumurile forestiere ce deservesc transportul lemnului rezultat, prezintă un stadiu avansat de degradare, autocamioanele tranzitând cursurile de apă, aducând cantități considerabile de aluviuni în apa râurilor și pârâurilor din sit.–>

Cod<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
B.4.–>	Presiune actuală<!–>	B06 Păsunatul în pădure/în zona împădurită–>
E.1.<!–>	Specia–>	Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx.<!–>
E.2.–>	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]<!–>	Harta se regăsește în Anexa 3.21.1–>
E.3.<!–>	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]–>	În toate zonele împădurite din sit.<!–>
E.4.–>	Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei<!–>	Presiune medie asupra speciilor Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx.–>
E.5.<!–>	Confidențialitate–>	Informații publice<!–>
E.6.–>	Detalii<!–>	Diminuarea suprafețelor pășunilor face ca păstorii să utilizeze liziera pădurii și interiorul pădurii pentru a completa resursa de hrană. Pe lângă competiția pentru hrană câinii ciobănești de obicei în număr mai mare decât cel legal, reprezintă o amenințare directă la adresa indivizilor de urs și lup îndeosebi a puilor. Pe lângă amenințarea directă prezența câinilor este și un factor de transmitere a diverselor boli (ex. parvoviroza).–>

Cod<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
B.5.–>	Presiune actuală<!–>	C01.01 Extragere de nisip si pietris–>
E.1.<!–>	Specia–>	Cottus gobio<!–>
E.2.–>	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]<!–>	Amenințare prezentă la distanță de aria naturală protejată–>
E.3.<!–>	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]–>	Nisipul și pietrișul este exploatat la nivel personal în aval de sit în zona localităților.<!–>
E.4.–>	Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei<!–>	Presiune ridicată asupra speciei Cottus gobio.–>
E.5.<!–>	Confidențialitate–>	Informații publice<!–>
E.6.–>	Detalii<!–>	Aceste activități trebuie interzise în sit. Activitatea, în caz în care nu se desfășoară cu aviz, poate să fie prevenită prin patrulări/controale de către rangerii ariei.–>

Cod<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
B.6.–>	Presiune actuală<!–>	D01.02 Drumuri, autostrăzi–>
E.1.<!–>	Specia–>	Cottus gobio<!–>
E.2.–>	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]<!–>	Harta se regăsește în Anexa 3.21.1–>
E.3.<!–>	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]–>	De-a lungul drumurilor din sit.<!–>
E.4.–>	Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei<!–>	Presiune ridicată asupra tuturor speciilor Cottus gobio, Triturus cristatus, Triturus montandoni–>
E.5.<!–>	Confidențialitate–>	Informații publice<!–>
E.6.–>	Detalii<!–>	Drumurile forestiere din sit sunt traversate de numeroase pâraie și torenți. Utilizarea drumurilor forestiere de către camioanele de transport lemne și implicit trecerea lor prin aceste pâraie, antrenează o importantă cantitate de aluviuni ce ajung în final în râul Zăbala. Depunerea acestui mâl în albiile râurilor reprezintă cel mai important impact generat asupra speciilor de pești și în general asupra faunei acvatice.–>

Cod<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
B.8.–>	Presiune actuală<!–>	F03.02.03 Capcane, braconaj–>
E.1.<!–>	Specia–>	Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx.<!–>
E.2.–>	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]<!–>	Harta se regăsește în Anexa 3.21.1–>
E.3.<!–>	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]–>	Braconajul ca activitate ilegală nu pare a fi prezent in zonă, dacă considerăm informațiile din fișele fondurilor cinegetice învecinate. Informații neoficiale sugerează prezența fenomenului în zonă (în afara limitelor sitului), însă intensitatea sa este necunoscută.<!–>
E.4.–>	Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei<!–>	Presiune medie asupra speciilor Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx.–>
E.5.<!–>	Confidențialitate–>	Informații publice<!–>
E.6.–>	Detalii<!–>	Presiunea a fost menționată deoarece orice act de braconaj în vecinătatea sitului afectează întreaga populație.–>

Cod<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
A.1.–>	Presiune actuală<!–>	F04.02 colectarea (ciuperci, licheni, fructe de pădure etc)–>
E.1.<!–>	Specia–>	Ursus arctos<!–>
E.2.–>	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]<!–>	Harta se regăsește în Anexa 3.21.1–>
E.3.<!–>	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]–>	Pe întreaga suprafață a ariei protejate<!–>
E.4.–>	Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei<!–>	Presiune medie asupra speciei Ursus arctos–>
E.5.<!–>	Confidențialitate–>	Informații publice<!–>
E.6.–>	Detalii<!–>	Colectarea fructelor de pădure, a ciupercilor, precum și a altor produse accesorii ale pădurii, influențează viabilitatea populației speciei de urs.–>

Cod<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
B.9.–>	Presiune actuală<!–>	G01.03.02 Conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate–>
E.1.<!–>	Specia–>	Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx <!–>Triturus cristatus, Triturus montandoni,–>
E.2.<!–>	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]–>	Harta se regăsește în Anexa 3.21.1<!–>
E.3.–>	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]<!–>	De-a lungul drumurilor forestiere existente, în general în afara zonelor împădurite și a celor cu înclinație mare.–>
E.4.<!–>	Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei–>	Presiune medie asupra speciilor Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx<!–>Presiune medie asupra speciilor Triturus cristatus, Triturus montandoni–>
E.5.<!–>	Confidențialitate–>	Informații publice<!–>
E.6.–>	Detalii<!–>	Zgomotul produs de autovehicule, traseele in circuit, creează un deranj permanent pentru speciile de faună în general. –>Vehiculele pot ucide amfibienii ce se află în șleauri, mici bălți sau pur și simplu în zone umede de pajiște.<!–>

Cod–>	Parametru<!–>	Descriere–>
B.10.<!–>	Presiune actuală–>	H01 Poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine si salmastre)<!–>H05 Poluarea solului și deșeurile solide (cu excepția evacuărilor)–>H05.01 Gunoiul și deșeurile solide<!–>
E.1.–>	Specia<!–>	Cottus gobio–>
E.2.<!–>	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]–>	Harta se regăsește în Anexa 3.21.1<!–>
E.3.–>	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]<!–>	De-a lungul drumului forestier din proximitatea râului Zăbala–>
E.4.<!–>	Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei–>	Presiune medie asupra speciei Cottus gobio.<!–>
E.5.–>	Confidențialitate<!–>	Informații publice–>
E.6.<!–>	Detalii–>	Pe marginile drumului forestier de pe malul stâng al râului Zăbala, sunt aruncate deșeuri menajere, dar și anvelope uzate, care ajung până la malul râului, sau chiar în apa acestuia și afectează calitatea ecosistemului lotic.<!–>

Cod–>	Parametru<!–>	Descriere–>
B.11.<!–>	Presiune actuală–>	H07 Alte forme de poluare<!–>
E.1.–>	Specia<!–>	Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx Triturus cristatus, Triturus montandoni–>
E.2.<!–>	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]–>	Harta se regăsește în Anexa 3.21.1<!–>
E.3.–>	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]<!–>	De-a lungul drumurilor forestiere din aria protejată.–>
E.4.<!–>	Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei–>	Presiune medie asupra speciilor Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx.<!–>Presiunea medie asupra speciilor Triturus cristatus, Triturus montandoni.–>
E.5.<!–>	Confidențialitate–>	Informații publice<!–>
E.6.–>	Detalii<!–>	Poluarea solului de pe marginea drumului forestier, determinată de scurgerile de ulei și combustibil de la camioanele care circulă pe drumurile forestiere și se defectează foarte des, exercită un impact negativ asupra ecosistemului din zonă–>

Cod<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
B.12.–>	Presiune actuală<!–>	J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice (zone umede și mediul marin)–>J02.02 înlăturarea de sedimente<!–>J02.02.01 Dragare / îndepărtarea sedimentelor limnice–>
E.1.<!–>	Specia–>	Cottus gobio<!–>
E.2.–>	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]<!–>	Presiune aflată la distanță apreciabilă față de aria protejată.–>
E.3.<!–>	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]–>	în aval de aria protejată, de-a lungul râului Zăbala<!–>
E.4.–>	Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei<!–>	Presiune medie asupra speciei Cottus gobio–>
E.5.<!–>	Confidențialitate–>	Informații publice<!–>
E.6.–>	Detalii<!–>	Există, în aval de aria protejată, de-a lungul râului Zăbala, porțiuni de râu amenajat ce întrerup conectivitatea habitatului, dar și habitatul lotic al râului cu lunca inundabilă.–>

Cod<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
B.13.–>	Presiune actuală<!–>	J03.02 Reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice–>J03.02.01 Reducerea migrației / bariere de migrație <!–>J03.02.02 Reducerea dispersiei –>J03.02.03 Reducerea schimbului genetic<!–>
E.1.–>	Specia<!–>	Cottus gobio–>
E.2.<!–>	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]–>	Harta se regăsește în Anexa 3.21.1<!–>
E.3.–>	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]<!–>	De-a lungul cursului râului Zăbala, există mai multe praguri artificiale.–>
E.4.<!–>	Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei–>	Presiune ridicată asupra speciei Cottus gobio.<!–>
E.5.–>	Confidențialitate<!–>	Informații publice–>
E.6.<!–>	Detalii–>	Barajele de diferite dimensiuni, fără scară pentru pești, constituie o barieră peste care speciile protejate de pești nu pot trece, astfel populațiile lor devin fragmentate. Existența pe cursul râurilor a acestor bariere artificiale – baraje, praguri, în calea migrației speciilor de pești, induce izolarea populațiilor și întreruperea schimbului genetic.<!–>

Cod–>	Parametru<!–>	Descriere–>
B.14.<!–>	Presiune actuală–>	K01 Procese naturale abiotice (lente) <!–>K01.03. Secare–>
E.1.<!–>	Specia–>	Cottus gobio, Triturus cristatus, Triturus montandoni.<!–>
E.2.–>	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]<!–>	Harta se regăsește în Anexa 3.21.1–>
E.3.<!–>	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]–>	Cursurile de apă și zonele cu băltiri de apă din sit.<!–>
E.4.–>	Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei<!–>	Presiune ridicată asupra speciei Cottus gobio.–>Presiune ridicată asupra speciilor Triturus cristatus, Triturus montandoni.<!–>
E.5.–>	Confidențialitate<!–>	Informații publice–>
E.6.<!–>	Detalii–>	Secarea practic, duce la pierderea de habitat, care dacă se manifestă în perioada de creștere a larvelor și juvenililor (care de obicei stau în apropierea malurilor), poate să aibă efecte negative la nivel populațional.<!–>Datorită fenomenului de secare a bălților temporare, pe perioada verii, succesul reproductiv al speciilor de amfibieni poate fi diminuat drastic.–>

Cod<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
B.15.–>	Presiune actuală<!–>	K03 Relații interspecifice faunistice–>K03.03 Introducere a unor boli (patogeni microbieni)<!–>
E.1.–>	Specia<!–>	Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx–>
E.2.<!–>	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]–>	Harta se regăsește în Anexa 3.21.1<!–>
E.3.–>	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]<!–>	În toată zona ariei protejate–>
E.4.<!–>	Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei–>	Presiune ridicată asupra speciilor Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx.<!–>
E.5.–>	Confidențialitate<!–>	Informații publice–>
E.6.<!–>	Detalii–>	Pe lângă competiția pentru hrană, câinii ciobănești de obicei în număr mai mare decât cel legal, reprezintă o amenințare directă la adresa indivizilor mamifere, îndeosebi a puilor.<!–>

Cod–>	Parametru<!–>	Descriere–>
B.16.<!–>	Presiune actuală–>	K03.04 Prădătorism<!–>
E.1.–>	Specia<!–>	Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx.–>
E.2.<!–>	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]–>	Harta se regăsește în Anexa 3.21.1<!–>
E.3.–>	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]<!–>	În toată zona ariei protejate–>
E.4.<!–>	Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei–>	Presiune ridicată asupra speciilor Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx.<!–>
E.5.–>	Confidențialitate<!–>	Informații publice–>
E.6.<!–>	Detalii–>	Problema o constituie prezența câinilor hoinari sau a celor de pază a stânelor, fără jujeu, ce sunt liberi și exercită o presiune constantă asupra tuturor speciilor de mamifere din sit.<!–>

–>

… 5.3.2.<!–>Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilorTabelul nr. 70. Tabelul F: Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor

Cod–>	Parametru<!–>	Descriere–>
E.1.<!–>	Amenințare viitoare–>	A04.01 Păsunatul intensiv<!–>A04.01.05. Păsunatul intensiv în amestec de animale–>
F.1.<!–>	Specia–>	Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx.<!–>Triturus cristatus, Triturus montandoni.–>
F.2.<!–>	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]–>	Harta se regăsește în Anexa 3.21.2<!–>
F.3.–>	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]<!–>	De-a lungul cursului râului Zăbala și în toate zonele neîmpădurite din sit–>
F.4.<!–>	Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei–>	Amenințare medie asupra speciilor Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx.<!–>Amenințare medie asupra speciilor Triturus cristatus, Triturus montandoni.–>
F.5.<!–>	Confidențialitate–>	Informații publice<!–>
F.6.–>	Detalii<!–>	Pășunatul intensiv favorizează procesele de eroziune și afectează stabilitatea terenului. în zonele cu habitate de pajiști, în urma pășunatului intensiv, se poate instala fenomenul de rudelizare a vegetației.–>

Cod<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
E.2.–>	Amenințare viitoare<!–>	B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau in curs de uscare–>
F.1.<!–>	Specia–>	Ursus arctos<!–>
F.2.–>	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]<!–>	Harta se regăsește în Anexa 3.21.2–>
F.3.<!–>	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]–>	întreaga zonă împădurită din perimetrul ariei protejate.<!–>
F.4.–>	Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei<!–>	Amenințare medie asupra speciei Ursus arctos.–>
F.5.<!–>	Confidențialitate–>	Informații publice<!–>
F.6.–>	Detalii<!–>	Dieta omnivoră a ursului face ca acesta să utilizeze ca sursă de hrană larve, insecte sau ciuperci, în funcție de disponibilitatea acestora în habitat. Scoaterea integrală a arborilor în curs de degradare reduce resursa trofică și variabilitatea acesteia.–>

Cod<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
E.3.–>	Amenințare viitoare<!–>	D01.01 Poteci, trasee, trasee pentru ciclism–>
F.1.<!–>	Specia–>	Ursus arctos, Canis lupus si Lynx lynx<!–>
F.2.–>	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]<!–>	Harta se regăsește în Anexa 3.21.2–>
F.3.<!–>	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupr speciei [descriere]–>	Toată aria sitului cu excepția zonelor cu pantă accentuată.<!–>
F.4.–>	Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei<!–>	Amenințare medie asupra speciilor Ursus arctos, Canis lupus si Lynx lynx–>
F.5.<!–>	Confidențialitate–>	Informații publice<!–>
F.6.–>	Detalii<!–>	în contextul dezvoltării infrastructurii de turism, soluțiile alese pot influența în mod negativ comportamentul carnivorelor mari, precum și distribuția acestora în cadrul sitului și zonele învecinate.–>

Cod<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
E.4.–>	Amenințare viitoare<!–>	D01.02 Drumuri, autostrăzi–>
F.1.<!–>	Specia–>	Cottus gobio<!–>
F.2.–>	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]<!–>	Harta se regăsește în Anexa 3.21.2–>
F.3.<!–>	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]–>	Drumurile forestiere din sit<!–>
F.4.–>	Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei<!–>	Amenițare ridicată asupra speciei Cottus gobio.–>
F.5.<!–>	Confidențialitate–>	Informații publice<!–>
F.6.–>	Detalii<!–>	Utilizarea drumurilor forestiere de către camioanele de transport lemne și implicit trecerea lor prin albia râurilor și pâraielor, antrenează o importantă cantitate de aluviuni ce ajung în final în râul Zăbala.–>

Cod<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
E.5.–>	Amenințare viitoare<!–>	F03.02.03 Capcane, braconaj–>
F.1.<!–>	Specia–>	Ursus arctos, Canis lupus si Lynx lynx<!–>
F.2.–>	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]<!–>	Harta se regăsește în Anexa 3.21.2–>
F.3.<!–>	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]–>	întreaga zonă a ariei protejate și în vecinătate.<!–>
F.4.–>	Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei<!–>	Amenințare medie asupra speciilor Ursus arctos, Canis lupus si Lynx lynx–>
F.5.<!–>	Confidențialitate–>	Informații publice<!–>
F.6.–>	Detalii<!–>	Informații neoficiale sugerează prezența fenomenului în zonă (în afara limitelor sitului), însă amploarea sa în viitor este necunoscută.–>

Cod<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
E.6.–>	Amenințare viitoare<!–>	G01 Sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreative –>G01.03 Vehicule cu motor<!–>G01.03.02 Conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate–>
F.1.<!–>	Specia–>	Ursus arctos, Canis lupus si Lynx lynx. Triturus cristatus, <!–>Triturus montandoni.–>
F.2.<!–>	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]–>	Harta se regăsește în Anexa 3.21.2<!–>
F.3.–>	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]<!–>	Limita drumurilor forestiere existente și a zonelor de depozitare temporară a lemnului exploatat.–>
F.4.<!–>	Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei–>	Amenințare medie asupra speciilor Ursus arctos, Canis lupus si Lynx lynx.<!–>Amenințare medie asupra speciilor Triturus cristatus, Triturus montandoni.–>
F.5.<!–>	Confidențialitate–>	Informații publice<!–>
F.6.–>	Detalii<!–>	Zgomotul produs de autovehicule, traseele în circuit, creează un deranj permanent pentru speciile de faună în general.–>

Cod<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
E.7.–>	Amenințare viitoare<!–>	G02 Complexe sportive și de odihnă G02.09 Observatoare ale faunei sălbatice–>
F.1.<!–>	Specia–>	Ursus arctos, Canis lupus si Lynx lynx<!–>
F.2.–>	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]<!–>	Harta se regăsește în Anexa 3.21.2–>
F.3.<!–>	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]–>	În tot perimetrul ariei naturale protejate<!–>
F.4.–>	Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei<!–>	Amenințare medie asupra speciilor Ursus arctos, Canis lupus si Lynx lynx–>
F.5.<!–>	Confidențialitate–>	Informații publice<!–>
F.6.–>	Detalii<!–>	Creșterea densității punctelor de hrănire, în vederea continuării activităților de vânătoare, sau observare, în paralel cu cele de turism, pot contribui la creșterea toleranței ursului față de om, respectiv la crearea unui cadrul favorabil apariției unor urși habituați, sau condiționați de mâncare.–>

Cod<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
E.8.–>	Amenințare viitoare<!–>	H01 Poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine și salmastre)–>H01.09 Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de alte surse care nu sunt enumerate<!–>
F.1.–>	Specia<!–>	Cottus gobio,–>Triturus cristatus, Triturus montandoni.<!–>
F.2.–>	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]<!–>	La o distanță de aproximativ 6 km aval de sit–>
F.3.<!–>	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]–>	La o distanță de aproximativ 6 km aval de sit, pe cursul râului Zăbala, are loc o alunecare de teren continuă, încă din anii ’70.<!–>
F.4.–>	Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei<!–>	Amenințare ridicată asupra speciilor de pești și a faunei acvatice în general.–>
F.5.<!–>	Confidențialitate–>	Informații publice<!–>
F.6.–>	Detalii<!–>	La o distanță de aproximativ 6 km aval de sit, pe cursul râului Zăbala, are loc o alunecare de teren continuă, încă din anii ’70. Această ruptură aduce permanent o cantitate mare de sedimente în albia râului Zăbala, conducând la dezechilibre majore în ecosistemul acvatic. Sedimentele depuse în albie (mâl), elimină posibilitatea fixării unor larve de insecte, acestea reprezentând hrana majorității speciilor de pești din zonă.–>

Cod<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
E.9.–>	Amenințare viitoare<!–>	J03.01.01 Reducerea disponibilității pradă (inclusiv cadavre, rămășițe)–>
F.1.<!–>	Specia–>	Canis lupus<!–>
F.2.–>	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]<!–>	Harta se regăsește în Anexa 3.21.2–>
F.3.<!–>	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]–>	In tot arealul vizat.<!–>
F.4.–>	Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei<!–>	Amenințare medie asupra speciei Canis lupus–>
F.5.<!–>	Confidențialitate–>	Informații publice<!–>
F.6.–>	Detalii<!–>	Reducerea resursei trofice în zona sitului, va conduce la abandonul zonei de către lup și relocarea în zone în care resursa trofică este disponibilă.–>

Cod<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
E.10.–>	Amenințare viitoare<!–>	J03.02 Reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice–>J03.02.01 Reducerea migrației / bariere de migrație <!–>J03.02.02 Reducerea dispersiei –>J03.02.03 Reducerea schimbului genetic<!–>
F.1.–>	Specia<!–>	Cottus gobio–>
F.2.<!–>	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]–>	Harta se regăsește în Anexa 3.21.2<!–>
F.3.–>	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]<!–>	Pragurile naturale și artificiale de-a lungul râului Zăbala.–>
F.4.<!–>	Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei–>	Amenințare ridicată asupra speciei Cottus gobio.<!–>
F.5.–>	Confidențialitate<!–>	Informații publice–>
F.6.<!–>	Detalii–>	Barajele de diferite dimensiuni, fără scară pentru pești, constituie o barieră peste care speciile protejate de pești nu pot trece, astfel populațiiile lor devin fragmentate.<!–>

Cod–>	Parametru<!–>	Descriere–>
E.11.<!–>	Amenințare viitoare–>	K01 Procese naturale abiotice (lente) <!–>K01.03. Secare–>
F.1.<!–>	Specia–>	Cottus gobio<!–>Triturus cristatus, Triturus montandoni.–>
F.2.<!–>	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]–>	Harta se regăsește în Anexa 3.21.2<!–>
F.3.–>	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]<!–>	Pe toate tronsoanele de râu din sit, precum și în zonele cu bâltiri de apă temporare.–>
F.4.<!–>	Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei–>	Amenințare ridicată asupra speciei Cottus gobio. <!–>Amenințare ridicată asupra speciilor Triturus cristatus, Triturus montandoni.–>
F.5.<!–>	Confidențialitate–>	Informații publice<!–>
F.6.–>	Detalii<!–>	Impactul secării în cazul ihtiofaunei, duce la o mișcare redusă a speciilor, bariere mai înalte, lipsă de oxigen, creșterea gradului de turbiditate, mai puține habitate de hrănire, reproducere și refugiu.–>Datorită fenomenului de secare a bălților temporare, pe perioada verii, bălți ce reprezintă habitate de reproducere pentru speciile de amfieni, succesul reproductiv al acestor specii se poate diminua drastic.<!–>

Cod–>	Parametru<!–>	Descriere–>
E.12.<!–>	Amenințare viitoare–>	L05 Prăbusiri de teren, alunecări de teren<!–>
F.1.–>	Specia<!–>	Cottus gobio–>
F.2.<!–>	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]–>	-<!–>
F.3.–>	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]<!–>	La o distanță de aproximativ 6 km aval de sit, pe cursul râului Zăbala,–>
F.4.<!–>	Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei–>	Amenințare ridicată asupra speciei Cottus gobio.<!–>
F.5.–>	Confidențialitate<!–>	Informații publice–>
F.6.<!–>	Detalii–>	Prăbușirile și alunecările de teren reprezintă o amenințare permanentă în zona Vrancea, fenomene ce apar în mod constant în zonele din sit, sau în apropiere. Prin aceste procese naturale sunt generate efecte grave asupra multor grupe de specii, în special a celor mai puțin mobile, cum ar fi speciile de pești strâns legate de cursul râurilor.<!–>

–>

… … 5.4.<!–>Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitateHărțile distribuției impacturilor asupra habitatelor vor fi anexate versiunilor viitoare ale planului de management.–>5.4.1.<!–>Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitateTabelul nr. 71. Tabelul G: Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate

Cod–>	Parametru<!–>	Descriere–>
A.1<!–>	Presiune actuală–>	A04 Pășunatul<!–>
G.1–>	Clasificarea tipului de habitat<!–>	habitat de importanță comunitară–>
G.2<!–>	Codul unic al tipului de habitat–>	9410<!–>
G.3–>	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]<!–>	Harta se regăsește în Anexa 3.22.1–>
G.4<!–>	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]–>	Descrierea detaliată a localizării impactului cauzat de presiunile actuale care afectează tipul de habitat pentru care se face evaluarea.<!–>
G.5–>	Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat<!–>	Scăzută (S) – viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată–>
G.6<!–>	Confidențialitate–>	Publice<!–>
G.7–>	Detalii<!–>	Prin pășunat însușirile fizice, chimice și biologice ale solului se înrăutățesc și în final chiar și fertilitatea acestuia.–>Calitatea producției de masă lemnoasă este afectată prin răspândirea putregaiului, care pătrunde prin rănile produse pe rădăcinile arborilor, afectand si capacitatea de regenerare a arboretului. Solul se bătătorește și se degradează (compactitatea crește iar umiditatea scade), litiera se distruge, capacitate de retenție a precipitațiilor ca și intensitatea de infiltrație a apelor în sol scade.<!–>Pășunatul constituie un factor de dereglare a ecosistemelor forestiere, el duce la înrăutățirea condițiilor staționale și a mediului înconjurător.–>Calitatea stațiunii este afectată prin tasarea solului, reducerea activității microorganismelor din sol, majorarea scurgerilor de suprafață, provocate de eroziuni etc.<!–>

Cod–>	Parametru<!–>	Descriere–>
A.2<!–>	Presiune actuală–>	B03 Exploatare forestieră<!–>
G.1–>	Clasificarea tipului de habitat<!–>	tip de habitat de importanță comunitară;–>
G.2<!–>	Codul unic al tipului de habitat–>	9410<!–>9110–>91V0<!–>
G.3–>	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]<!–>	Harta se regăsește în Anexa 3.22.1–>
G.4<!–>	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]–>	Descrierea detaliată a localizării impactului cauzat de presiunile actuale care afectează tipul de habitat pentru care se face evaluarea.<!–>
G.5–>	Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat<!–>	Medie (M) – viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, este semnificativ afectată–>
G.6<!–>	Confidențialitate–>	Publice<!–>
G.7–>	Detalii<!–>	–>

Cod<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
A.3–>	Presiune actuală<!–>	B06 Pășunatul în pădure/în zona împădurită–>
G.1<!–>	Clasificarea tipului de habitat–>	tip de habitat de importanță comunitară;<!–>
G.2–>	Codul unic al tipului de habitat<!–>	9410–>
G.3<!–>	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]–>	Harta se regăsește în Anexa 3.22.1<!–>
G.4–>	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]<!–>	În subparcelele ce se învecinează cu pășuni unde se practică pășunatul–>
G.5<!–>	Intensitatea localizata a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat–>	Medie (M) – viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, este semnificativ afectată<!–>
G.6–>	Confidențialitate<!–>	Publice–>
G.7<!–>	Detalii–>	Printre activitățile agricole cu impact direct asupra habitatelor forestiere se numără pășunatul și trecerea animalelor domestice prin arborete. Pășunatul are ca efect nu doar eliminarea selectivă a anumitor specii (i.e. modificarea spectrului floristic al păturii ierboase) ci, în anumite cazuri, poate avea efecte negative asupra regenerării speciilor edificatoare de habitat (chiar asupra regenerării de dimensiuni mari, mai ales în cazul pășunatului cu oi).<!–>Pentru presiunea D01 – Modernizarea unor lucrări deja existente (e.g. drumuri, aducțiuni de apă, instalații de exploatare a gazelor naturale, baraje pentru corectarea torenților sau hidrografice, linii electrice etc.) pot produce modificări importante în desfășurarea proceselor naturale caracteristice ecosistemelor. Ca urmare, amplasarea unor obiective diverse (agricultură, industrie, turism etc.), inclusiv modificarea sau extinderea unor proiecte existente, exploatarea resurselor solului și subsolului și desfășurarea unor activități de amploare în habitatele forestiere de interes comunitar și în vecinătatea acestora trebuie, pe cât posibil, evitate și obligatoriu supuse evaluării impactului asupra mediului.–>Lucrările de scos-apropiat nu sunt efectuate corespunzător (masa lemnoasă rezultată în urma exploatării este trasă cu ajutorul utilajelor de tip TAF pe cursuri de apa-pâraie).<!–>Acest lucru este precizat deja de legislația în vigoare (e.g. Ordinul 860 din 2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului și de emitere a acordului de mediu – cu modificările și completările ulterioare, Ordonanța de urgență nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice și alte asemenea acte legislative).–>

Cod<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
A.4–>	Presiune actuală<!–>	D01. Drumuri, poteci–>
G.1<!–>	Clasificarea tipului de habitat–>	habitat de importanță comunitară;<!–>
G.2–>	Codul unic al tipului de habitat<!–>	9410–>9110<!–>91V0–>
G.3<!–>	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]–>	Harta se regăsește în Anexa 3.22.1<!–>
G.4–>	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]<!–>	În subparcelele ce conțin drumuri existente sau drumuri necesare prevăzute în amenajamentul silvic–>
G.5<!–>	Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat–>	Slabă (S) – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată<!–>
G.6–>	Confidențialitate<!–>	Publice–>
G.7<!–>	Detalii–>	Modernizarea unor lucrări deja existente (e.g. drumuri, aducțiuni de apă, instalații de exploatare a gazelor naturale, baraje pentru corectarea torenților sau hidrografice, linii electrice etc.) pot produce modificări importante în desfășurarea proceselor naturale caracteristice ecosistemelor. Ca urmare, amplasarea unor obiective diverse (agricultură, industrie, turism etc.), inclusiv modificarea sau extinderea unor proiecte existente, exploatarea resurselor solului și subsolului și desfășurarea unor activități de amploare în habitatele forestiere de interes comunitar și în vecinătatea acestora trebuie, pe cât posibil, evitate și obligatoriu supuse evaluării impactului asupra mediului.<!–>Lucrările de scos-apropiat nu sunt efectuate corespunzător (masa lemnoasă rezultată în urma exploatării este trasă cu ajutorul utilajelor de tip TAF pe cursuri de apa-pâraie).–>Acest lucru este precizat deja de legislația în vigoare (e.g. Ordinul 860 din 2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului și de emitere a acordului de mediu – cu modificările și completările ulterioare, Ordonanța de urgență nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice și alte asemenea acte legislative).<!–>

Cod–>	Parametru<!–>	Descriere–>
A.5<!–>	Presiune actuală–>	L07. Furtuni, cicloane<!–>
G.1–>	Clasificarea tipului de habitat<!–>	habitat de importanță comunitară;–>
G.2<!–>	Codul unic al tipului de habitat–>	9410<!–>
G.3–>	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]<!–>	Harta se regăsește în Anexa 3.22.1–>
G.4<!–>	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]–>	În subparcelele afectate de doborâturi de vânt<!–>
G.5–>	Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat<!–>	Medie (M) – viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, este semnificativ afectată–>
G.6<!–>	Confidențialitate–>	Publice<!–>
G.7–>	Detalii<!–>	Doborâturile produse de vânt prin efectele negative de ordin economic și ecologic au constituit și reprezintă în continuare o problemă stringentă a habitatelor forestiere, actualitatea lor accentuându-se în noile condiții climatice si de management.–>

<!–>HABITATE FORESTIERE

Cod–>	Parametru<!–>	Descriere–>
A.6<!–>	Presiune actuală–>	A04.01.02 – Pășunatul intensiv al oilor<!–>
G.1–>	Clasificarea tipului de habitat<!–>	EC – tip de habitat de importanță comunitară–>
G.2<!–>	Codul unic al tipului de habitat–>	6520<!–>
G.3–>	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]<!–>	Harta se regăsește în Anexa 3.22.2–>
G.4<!–>	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]–>	In majoritatea suprafețelor ocupate de acest tip de habitat.<!–>
G.5–>	Intensitatea localizata a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat<!–>	Ridicată (R) – viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, este major afectată.–>
G.6<!–>	Confidențialitate–>	Publice<!–>
G.7–>	Detalii<!–>	Pășunatul nerațional, cu încărcătură de animale mai mare decât capacitatea de suport, poate afecta semnificativ structura calitativă a habitatului și implicit viabilitatea acestuia.–>Presiunea se poate manifesta prin rărirea covorului ierbos, declanșarea eroziunii pe suprafețele în pantă, modificarea compoziției floristice în sensul proliferării speciilor rezistente la pășunat și instalării speciilor nedorite (buruieni specifice care apar, de obicei, după o îndelungată folosire unilaterală ca pășune), scăderea bogăției specifice, extinderea comunităților vegetale puțin valoroase/ruderale, în dauna comunităților caracteristice etc.<!–>

Cod–>	Parametru<!–>	Descriere–>
A.7<!–>	Presiune actuală–>	A04.02 – Păsunat neintensiv (subpăsunat)<!–>
G.1–>	Clasificarea tipului de habitat<!–>	EC – tip de habitat de importanță comunitară–>
G.2<!–>	Codul unic al tipului de habitat–>	6230*<!–>
G.3–>	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]<!–>	Harta se regăsește în Anexa 3.22.2–>
G.4<!–>	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]–>	In majoritatea suprafețelor ocupate de acest tip de habitat.<!–>
G.5–>	Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat<!–>	Ridicată (R) – viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, este major afectată.–>
G.6<!–>	Confidențialitate–>	Publice<!–>
G.7–>	Detalii<!–>	Subpășunatul contribuie la schimbarea compoziției specifice a comunităților vegetale caracteristice habitatului prin declanșarea unor succesiuni în favoarea altor specii decât cele caracteristice habitatului (instalarea și extinderea vegetației lemnoase, instalarea și/sau proliferarea speciilor de plante nevaloroase etc.).–>

Cod<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
A.8–>	Presiune actuală<!–>	A04.03 – Abandonarea sistemelor pastorale, lipsa păsunatului–>
G.1<!–>	Clasificarea tipului de habitat–>	EC – tip de habitat de importanță comunitară<!–>
G.2–>	Codul unic al tipului de habita<!–>	6230*–>
G.3<!–>	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]–>	Harta se regăsește în Anexa 3.22.2<!–>
G.4–>	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]<!–>	În majoritatea suprafețelor ocupate de acest tip de habitat.–>
G.5<!–>	Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat–>	Ridicată (R) – viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, este major afectată.<!–>
G.6–>	Confidențialitate<!–>	Publice–>
G.7<!–>	Detalii–>	Cu puține excepții, existența habitatelor de pajiști și conservarea valorii înalt naturale a acestora, a fost asigurată de practicile tradiționale de folosință și exploatare. Abandonarea sistemelor pastorale poate duce la o degradare relativ rapidă a acestora prin reducerea suprafeței fragmentelor de habitat (ca urmare a instalării și extinderii vegetației lemnoase), deteriorarea structurii calitative a fitocenozelor, prin modificări ale compoziției floristice, scăderea bogăției specifice, instalarea și proliferarea unor specii nedorite etc.<!–>

Cod–>	Parametru<!–>	Descriere–>
A.9<!–>	Presiune actuală–>	D01.02 – Drumuri<!–>
G.1–>	Clasificarea tipului de habitat<!–>	EC – tip de habitat de importanță comunitară–>
G.2<!–>	Codul unic al tipului de habitat–>	4060, 6230*, 6520<!–>
G.3–>	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]<!–>	Harta se regăsește în Anexa 3.22.2–>
G.4<!–>	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]–>	în zonele în care drumurile de exploatare traversează sau sunt adiacente habitatele 4060, 6230*, 6520<!–>
G.5–>	Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat<!–>	Scăzută (S) – viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată.–>
G.6<!–>	Confidențialitate–>	Publice<!–>
G.7–>	Detalii<!–>	Impactul se poate manifesta prin:–>-deteriorarea integrității spațiale a habitatului, datorită creșterii gradului de fragmentare;<!–>-tasarea, eutrofizarea, modificarea regimului hidric și al pH- ului solului din apropierea drumului;–>-antropizarea vegetației, prin afirmarea speciilor ruderale etc.<!–>

Cod–>	Parametru<!–>	Descriere–>
A.10<!–>	Presiune actuală–>	E04.01 – Infrastructuri agricole, construcții în peisaj<!–>
G.1–>	Clasificarea tipului de habitat<!–>	EC – tip de habitat de importanță comunitară–>
G.2<!–>	Codul unic al tipului de habitat–>	6520<!–>
G.3–>	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]<!–>	Harta se regăsește în Anexa 3.22.2–>
G.4<!–>	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]–>	Locațiile de amplasare a stânelor.<!–>
G.5–>	Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat<!–>	Scăzută (S) – viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată.–>
G.6<!–>	Confidențialitate–>	Publice<!–>
G.7–>	Detalii<!–>	Construcțiile reduc suprafața habitatelor. De asemenea, induc procese de ruderalizare și alterare a compoziției în specii a habitatelor din apropierea lor.–>

Cod<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
A.11–>	Presiune actuală<!–>	J03.01 – Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat–>
G.1<!–>	Clasificarea tipului de habitat–>	EC – tip de habitat de importanță comunitară<!–>
G.2–>	Codul unic al tipului de habitat<!–>	6230*, 6520–>
G.3<!–>	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]–>	Harta se regăsește în Anexa 3.22.2<!–>
G.4–>	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]<!–>	În majoritatea suprafețelor ocupate de habitatele 6230*, 6520.–>
G.5<!–>	Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat–>	Pentru habitatele habitatele 6230*, 6520: Ridicată (R) – viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, este major afectată.<!–>
G.6–>	Confidențialitate<!–>	Publice–>
G.7<!–>	Detalii–>	Pentru habitatul 6230*: Mai mult de 25% din suprafața tipului de habitat în aria naturală protejată este deteriorată în ceea ce privește structura și funcțiile habitatului (incluzând și speciile sale tipice), în principal datorită folosirii neraționale a suprafețelor de pajiște, prin subîncărcare cu animale, sau abandon.<!–>în acest context, reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat se manifestă prin:–>-reducerea suprafeței fragmentelor de habitat, ca urmare a instalării și extinderii vegetației lemnoase (molid, ienupăr etc.);<!–>-deteriorarea structurii calitative a fitocenozelor, prin modificări ale compoziției floristice (specia Nardus stricta ajunge să acopere între 75-100 % din acoperirea totală a vegetației), scăderea bogăției specifice, instalarea și proliferarea unor specii nedorite etc.–>Pentru habitatul 6520: Mai mult de 25% din suprafața tipului de habitat în aria naturală protejată este deteriorată în ceea ce privește structura și funcțiile habitatului (incluzând și speciile sale tipice), în principal datorită suprapășunatului, ce favorizează antropizarea comunităților vegetale caracteristice.<!–>

Cod–>	Parametru<!–>	Descriere–>
A.12<!–>	Presiune actuală–>	K02.01 – Schimbarea compoziției de specii (succesiune)<!–>
G.1–>	Clasificarea tipului de habitat<!–>	EC – tip de habitat de importanță comunitară–>
G.2<!–>	Codul unic al tipului de habitat–>	6520<!–>
G.3–>	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]<!–>	Harta se regăsește în Anexa 3.22.2–>
G.4<!–>	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]–>	În majoritatea suprafețelor ocupate de acest tip de habitat.<!–>
G.5–>	Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat<!–>	Ridicată (R) – viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, este major afectată.–>
G.6<!–>	Confidențialitate–>	Publice<!–>
G.7–>	Detalii<!–>	Ca urmare a suprapășunatului, se evidențiază extinderea comunităților vegetale puțin valoroase (ruderale) în dauna comunităților caracteristice.–>

Cod<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
A.13–>	Presiune actuală<!–>	K02.03 – Eutrofizare–>
G.1<!–>	Clasificarea tipului de habitat–>	EC – tip de habitat de importanță comunitară<!–>
G.2–>	Codul unic al tipului de habitat<!–>	6520–>
G.3<!–>	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]–>	Harta se regăsește în Anexa 3.22.2<!–>
G.4–>	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]<!–>	În mod special în preajma stânelor.–>
G.5<!–>	Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat–>	Ridicată (R) – viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, este major afectată.<!–>
G.6–>	Confidențialitate<!–>	Publice–>
G.7<!–>	Detalii–>	În apropierea stânelor sau a târlelor, datorită acumulării unei cantități mari de dejecții, se dezvoltă o vegetație nitrofilă caracteristică, alcătuită din specii precum Cirsium vulgare, Urtica dioica, Rumex alpinus, ș.a. Acestea nu sunt consumate de animale și, în cazul în care nu sunt înlăturate prin cosire, se dezvoltă nestingherite și în timp invadează covorul ierbos.<!–>

–>

… 5.4.2.<!–>Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitateTabelul nr. 72. Tabelul H: Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate–>HABITATE FORESTIERE

Cod<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
A.1–>	Amenintare viitoare<!–>	A04 Pasunatul–>
H.1<!–>	Clasificarea tipului de habitat–>	tip de habitat de importanță comunitară;<!–>
H.2–>	Codul unic al tipului de habitat<!–>	9410–>
H.3<!–>	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]–>	Harta se regăsește în Anexa 3.22.3<!–>
H.4–>	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [descriere]<!–>	Descrierea detaliată a localizării impactului cauzat de presiunile actuale care afectează tipul de habitat pentru care se face evaluarea.–>
H.5<!–>	Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat–>	Scăzută (S) – viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată<!–>
H.6–>	Confidențialitate<!–>	Publice–>
H.7<!–>	Detalii–>	Prin pășunat însușirile fizice, chimice și biologice ale solului se înrăutățesc și în final chiar și fertilitatea acestuia. <!–>Calitatea producției de masă lemnoasă este afectată prin răspândirea putregaiului, care pătrunde prin rănile produse pe rădăcinile arborilor, afectand si capacitatea de regenerare a arboretului. Solul se bătătorește și se degradează (compactitatea crește iar umiditatea scade), litiera se distruge, capacitate de retenție a precipitațiilor ca și intensitatea de infiltrație a apelor în sol scade.–>Pășunatul constituie un factor de dereglare a ecosistemelor forestiere, el duce la înrăutățirea condițiilor staționale și a mediului înconjurător.<!–>Calitatea stațiunii este afectată prin tasarea solului, reducerea activității microorganismelor din sol, majorarea scurgerilor de suprafață, provocate de eroziuni etc.–>

Cod<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
A.2–>	Amenintare viitoare<!–>	B03 Exploatare forestieră–>
H.1<!–>	Clasificarea tipului de habitat–>	habitat de importanță comunitară;<!–>
H.2–>	Codul unic al tipului de habitat<!–>	9410–>9110<!–>91V0–>
H.3<!–>	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]–>	Harta se regăsește în Anexa 3.22.3<!–>
H.4–>	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [descriere]<!–>	Descrierea detaliată a localizării impactului cauzat de presiunile actuale care afectează tipul de habitat pentru care se face evaluarea.–>
H.5<!–>	Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat–>	Medie (M) – viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, este semnificativ afectată<!–>
H.6–>	Confidențialitate<!–>	Publice–>
H.7<!–>	Detalii–>	-<!–>

Cod–>	Parametru<!–>	Descriere–>
A.3<!–>	Amenintare viitoare–>	B06 Pășunatul în pădure/în zona împădurită<!–>
H.1–>	Clasificarea tipului de habitat<!–>	tip de habitat de importanță comunitară;–>
H.2<!–>	Codul unic al tipului de habitat–>	9410<!–>
H.3–>	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]<!–>	Harta se regăsește în Anexa 3.22.3–>
H.4<!–>	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [descriere]–>	În subparcelele ce se învecinează cu pășuni unde se practică pășunatul<!–>
H.5–>	Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat<!–>	Medie (M) – viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, este semnificativ afectată–>
H.6<!–>	Confidențialitate–>	Publice<!–>
H.7–>	Detalii<!–>	Printre activitățile agricole cu impact direct asupra habitatelor forestiere se numără pășunatul și trecerea animalelor domestice prin arborete. Pășunatul are ca efect nu doar eliminarea selectivă a anumitor specii (i.e. modificarea spectrului floristic al păturii ierboase) ci, în anumite cazuri, poate avea efecte negative asupra regenerării speciilor edificatoare de habitat (chiar asupra regenerării de dimensiuni mari, mai ales în cazul pășunatului cu oi).–>Pentru presiunea D01 – Modernizarea unor lucrări deja existente (e.g. drumuri, aducțiuni de apă, instalații de exploatare a gazelor naturale, baraje pentru corectarea torenților sau hidrografice, linii electrice etc.) pot produce modificări importante în desfășurarea proceselor naturale caracteristice ecosistemelor. Ca urmare, amplasarea unor obiective diverse (agricultura, industrie, turism etc.), inclusiv modificarea sau extinderea unor proiecte existente, exploatarea resurselor solului și subsolului și desfașurarea unor activitați de amploare în habitatele forestiere de interes comunitar și în vecinatatea acestora trebuie, pe cât posibil, evitate și obligatoriu supuse evaluarii impactului asupra mediului.<!–>Lucrările de scos-apropiat nu sunt efectuate corespunzător (masa lemnoasă rezultată în urma exploatării este trasă cu ajutorul utilajelor de tip TAF pe cursuri de apa-pâraie). –>Acest lucru este precizat deja de legislația în vigoare (e.g. Ordinul 860 din 2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului și de emitere a acordului de mediu – cu modificările și completările ulterioare, Ordonanța de urgență nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice și alte asemenea acte legislative).<!–>

Cod–>	Parametru<!–>	Descriere–>
A.4<!–>	Amenintare viitoare–>	D01. Drumuri, poteci<!–>
H.1–>	Clasificarea tipului de habitat<!–>	tip de habitat de importanță comunitară;–>
H.2<!–>	Codul unic al tipului de habitat–>	9410<!–>9110–>91V0<!–>
H.3–>	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]<!–>	Harta se regăsește în Anexa 3.22.3–>
H.4<!–>	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [descriere]–>	În subparcelele ce conțin drumuri existente sau drumuri necesare prevăzute în amenajamentul silvic<!–>
H.5–>	Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat<!–>	Slabă (S) – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată–>
H.6<!–>	Confidențialitate–>	Publice<!–>
H.7–>	Detalii<!–>	Modernizarea unor lucrări deja existente (e.g. drumuri, aducțiuni de apă, instalații de exploatare a gazelor naturale, baraje pentru corectarea torenților sau hidrografice, linii electrice etc.) pot produce modificări importante în desfășurarea proceselor naturale caracteristice ecosistemelor. Ca urmare, amplasarea unor obiective diverse (agricultură, industrie, turism etc.), inclusiv modificarea sau extinderea unor proiecte existente, exploatarea resurselor solului și subsolului și desfășurarea unor activități de amploare în habitatele forestiere de interes comunitar și în vecinătatea acestora trebuie, pe cât posibil, evitate și obligatoriu supuse evaluării impactului asupra mediului.–>Lucrările de scos-apropiat nu sunt efectuate corespunzător (masa lemnoasă rezultată în urma exploatării este trasă cu ajutorul utilajelor de tip TAF pe cursuri de apa-pâraie). <!–>Acest lucru este precizat deja de legislația în vigoare (e.g. Ordinul 860 din 2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului și de emitere a acordului de mediu – cu modificările și completările ulterioare, Ordonanța de urgență nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice și alte asemenea acte legislative).–>

Cod<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
A.5–>	Amenintare viitoare<!–>	L07. Furtuni, cicloane–>
H.1<!–>	Clasificarea tipului de habitat–>	habitat de importanță comunitară;<!–>
H.2–>	Codul unic al tipului de habitat<!–>	9410–>
H.3<!–>	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]–>	Harta se regăsește în Anexa 3.22.3<!–>
H.4–>	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [descriere]<!–>	În subparcelele afectate de doboraturi de vant–>
H.5<!–>	Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat–>	Medie (M) – viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, este semnificativ afectată<!–>
H.6–>	Confidențialitate<!–>	Publice–>
H.7<!–>	Detalii–>	Doborâturile produse de vânt prin efectele negative de ordin economic și ecologic au constituit și reprezintă în continuare o problemă stringentă a habitatelor forestiere, actualitatea lor accentuându-se în noile condiții climatice si de management.<!–>

–>HABITATE NEFORESTIERE

Cod<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
A.6–>	Amenintare viitoare<!–>	A04.01 – Pășunatul intensiv–>
H.1<!–>	Clasificarea tipului de habitat–>	habitat de importanță comunitară;<!–>
H.2–>	Codul unic al tipului de habitat<!–>	6230*, 6520–>
H.3<!–>	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometriei–>	Harta se regăsește în Anexa 3.22.4<!–>
H.4–>	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [descrierei<!–>	În toate suprafețele ocupate de habitatele 6230* și 6520.–>
H.5<!–>	Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat–>	Pentru habitatul 6230*: Scăzută (S) – viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată.<!–>Pentru habitatul 6520: Medie (M) – viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, este semnificativ afectată.–>
H.6<!–>	Confidențialitate–>	Publice<!–>
H.7–>	Detalii<!–>	Pentru habitatul 6230*: Pășunatul nerațional, cu încărcătură de animale mai mare decât capacitatea de suport, poate afecta semnificativ structura calitativă a habitatului și implicit viabilitatea acestuia. Amenințarea se poate manifesta prin rărirea covorului ierbos, declanșarea eroziunii pe suprafețele în pantă, modificarea compoziției floristice în sensul proliferării speciilor rezistente la pășunat și instalării speciilor nedorite (buruieni specifice care apar, de obicei, după o îndelungată folosire unilaterală ca pășune), scăderea bogăției specifice, extinderea comunităților vegetale puțin valoroase/ruderale, în dauna comunităților caracteristice etc.–>Pentru habitatul 6520: În condițiile continuării practicării pășunatului abuziv, habitatul riscă să-și piardă într-o perioadă relativ scurtă de timp caracteristicile specifice.<!–>

Cod–>	Parametru<!–>	Descriere–>
A.7<!–>	Amenintare viitoare–>	A04.02 – Pășunat neintensiv (subpășunat)<!–>
H.1–>	Clasificarea tipului de habitat<!–>	habitat de importanță comunitară;–>
H.2<!–>	Codul unic al tipului de habitat–>	4060,6230*<!–>
H.3–>	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometriei<!–>	Harta se regăsește în Anexa 3.22.4–>
H.4<!–>	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [descriere]–>	În toate suprafețele ocupate de acest tip de habitatele 4060 și 6230*<!–>
H.5–>	Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat<!–>	Pentru habitatul 4060: Scăzută (S) – viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată.–>Pentru habitatul 6230*: Medie (M) – viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, este semnificativ afectată.<!–>
H.6–>	Confidențialitate<!–>	Publice–>
H.7<!–>	Detalii–>	Pentru habitatul 4060: Pășunatul și tranzitul animalelor domestice în interiorul habitatului poate afecta structura specifică a acestuia prin:<!–>-deteriorarea solului (prin facilitarea proceselor de tasare, eutrofizare, eroziune);–>-strivirea învelișului vegetal;<!–>-crearea unor trasee în urma deplasării animalelor (degradarea vegetației, eroziune);–>-modificarea competiției interspecifice naturale dintre plante (datorită consumării selective a speciilor, eliminării speciilor caracteristice și scăderii capacității regenerative a speciilor edificatoare);<!–>-modificarea compoziției de specii prin creșterea ponderii speciilor mai rezistente la pășunat și a celor nitrofile etc. –>Pentru habitatul 6230*: Subpășunatul contribuie la schimbarea compoziției specifice a comunităților vegetale caracteristice habitatului prin declanșarea unor succesiuni în favoarea altor specii decât cele caracteristice habitatului (instalarea și extinderea vegetației lemnoase, instalarea și/sau proliferarea speciilor de plante nevaloroase etc.).<!–>

Cod–>	Parametru<!–>	Descriere–>
A.8<!–>	Amenintare viitoare–>	A04.03 – Abandonarea sistemelor pastorale, lipsa pășunatului<!–>
H.1–>	Clasificarea tipului de habitat<!–>	habitat de importanță comunitară;–>
H.2<!–>	Codul unic al tipului de habitat–>	6230*<!–>
H.3–>	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]<!–>	Harta se regăsește în Anexa 3.22.4–>
H.4<!–>	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [descriere]–>	în toate suprafețele ocupate de acest tip de habitat.<!–>
H.5–>	Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat<!–>	Medie (M) – viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, este semnificativ afectată.–>
H.6<!–>	Confidențialitate–>	Publice<!–>
H.7–>	Detalii<!–>	Abandonarea sistemelor pastorale poate duce la o degradare relativ rapidă a habitatului prin reducerea suprafeței fragmentelor de habitat (ca urmare a instalării și extinderii vegetației lemnoase), deteriorarea structurii calitative a fitocenozelor, prin modificări ale compoziției floristice, scăderea bogăției specifice, instalarea și proliferarea unor specii nedorite etc.–>

Cod<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
A.9–>	Amenintare viitoare<!–>	D01.02 – Drumuri–>
H.1<!–>	Clasificarea tipului de habitat–>	habitat de importanță comunitară;<!–>
H.2–>	Codul unic al tipului de habitat<!–>	4060, 6230*, 6520–>
H.3<!–>	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]–>	Harta se regăsește în Anexa 3.22.4<!–>
H.4–>	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [descriere]<!–>	În zonele în care drumurile de exploatare traversează sau sunt adiacente habitatele 4060, 6230* și 6520.–>
H.5<!–>	Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat–>	Scăzută (S) – viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată.<!–>
H.6–>	Confidențialitate<!–>	Publice–>
H.7<!–>	Detalii–>	În general, existența drumurilor facilitează, într-o măsură mai mare sau mai mică, producerea anumitor forme de impact asupra componentelor mediului și implicit asupra habitatelor aflate în vecinătatea lor:<!–>-acumularea de deșeuri;–>-tasarea solului, modificarea regimului hidric și al pH-ului solului, creșterea cantității de nutrienți etc.;<!–>-ruderalizarea vegetației, ș.a.–>

Cod<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
A.10–>	Amenintare viitoare<!–>	E04.01 – Infrastructuri agricole, construcții în peisaj–>
H.1<!–>	Clasificarea tipului de habitat–>	habitat de importanță comunitară;<!–>
H.2–>	Codul unic al tipului de habitat<!–>	6230*, 6520–>
H.3<!–>	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]–>	Harta se regăsește în Anexa 3.22.4<!–>
H.4–>	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [descriere]<!–>	În toate suprafețele ocupate de habitatele 6230* și 6520.–>
H.5<!–>	Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat–>	Scăzută (S) – viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată.<!–>
H.6–>	Confidențialitate<!–>	Publice–>
H.7<!–>	Detalii–>	Construcțiile reduc suprafața habitatelor. De asemenea, induc procese de ruderalizare și alterare a compoziției în specii a habitatelor din apropierea lor.<!–>

Cod–>	Parametru<!–>	Descriere–>
A.11<!–>	Amenințare viitoare–>	F04.02 – Colectarea (ciuperci, licheni, fructe de pădure etc.)<!–>
H.1–>	Clasificarea tipului de habitat<!–>	habitat de importanță comunitară;–>
H.2<!–>	Codul unic al tipului de habitat–>	4060<!–>
H.3–>	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]<!–>	Harta se regăsește în Anexa 3.22.4–>
H.4<!–>	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [descriere]–>	În toate suprafețele ocupate de acest tip de habitat.<!–>
H.5–>	Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat<!–>	Scăzută (S) – viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată.–>
H.6<!–>	Confidențialitate–>	Publice<!–>
H.7–>	Detalii<!–>	Colectarea fructelor de pădure și a ciupercilor poate produce distrugeri ale vegetației (deteriorarea stratului subarbustiv și ierbos prin strivirea și smulgerea plantelor, inclusiv a celui muscinal – deosebit de important în menținerea echilibrului hidric), poate favoriza acumularea deșeurilor, poluare de alte tipuri și prin acestea, apariția tendințelor de nitrificare și ruderalizare.–>

Cod<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
A.12–>	Amenințare viitoare<!–>	G01 – Sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreative–>
H.1<!–>	Clasificarea tipului de habitat–>	habitat de importanță comunitară;<!–>
H.2–>	Codul unic al tipului de habitat<!–>	4060, 6230*, 6520–>
H.3<!–>	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]–>	Harta se regăsește în Anexa 3.22.4<!–>
H.4–>	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [descriere]<!–>	În zonele în care drumurile de exploatare traversează sau sunt adiacente habitatele 4060, 6230* și 6520.–>
H.5<!–>	Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat–>	Scăzută (S) – viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată.<!–>
H.6–>	Confidențialitate<!–>	Publice–>
H.7<!–>	Detalii–>	Practicile turistice nedorite, precum acumularea de deșeuri în interiorul habitatului (inclusiv bio-degradabile), aprinderea focului în afara locurilor amenajate, părăsirea cărărilor marcate, culegerea de plante fără acordul administratului, camparea în alte zone decât cele marcate ș.a., pot contribui în timp la reducerea sau pierderea caracteristicilor specifice de habitat.<!–>

Cod–>	Parametru<!–>	Descriere–>
A.13<!–>	Amenințare viitoare–>	J01.01 – Incendii<!–>
H.1–>	Clasificarea tipului de habitat<!–>	habitat de importanță comunitară–>
H.2<!–>	Codul unic al tipului de habitat–>	4060<!–>
H.3–>	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]<!–>	Harta se regăsește în Anexa 3.22.4–>
H.4<!–>	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [descriere]–>	În toate suprafețele ocupate de acest tip de habitat.<!–>
H.5–>	Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat<!–>	Scăzută (S) – viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată.–>
H.6<!–>	Confidențialitate–>	Publice<!–>
H.7–>	Detalii<!–>	Incendierea vegetației poate produce deteriorarea și înlocuirea în timp a habitatului prin:–>– modificarea factorilor abiotici (modificarea regimului hidric al solului și al pH-ului);<!–>– crearea de goluri de vegetație care favorizează, în acest caz, instalarea unor specii mai competitive (Picea abies, Nardus stricta etc.) din habitatele învecinate;–>– deteriorarea structurii și compoziției comunităților vegetale caracteristice etc.<!–>

Cod–>	Parametru<!–>	Descriere–>
A.14<!–>	Amenințare viitoare–>	J03.01 – Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat<!–>
H.1–>	Clasificarea tipului de habitat<!–>	habitat de importanță comunitară;–>
H.2<!–>	Codul unic al tipului de habitat–>	6230*, 6520<!–>
H.3–>	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]<!–>	Harta se regăsește în Anexa 3.22.4–>
H.4<!–>	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [descriere]–>	În toate suprafețele ocupate de habitatele 6230*, 6520.<!–>
H.5–>	Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat<!–>	Medie (M) – viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, este semnificativ afectată.–>
H.6<!–>	Confidențialitate–>	Publice<!–>
H.7–>	Detalii<!–>	Manifestarea acestei amenințări se datorează vulnerabilității acestui tip de habitat față de practicile de folosință și exploatare. Subpășunatul, sau abandonul sistemului pastoral, poate duce la o degradare relativ rapidă a acestor pajiști, exprimată prin reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat: reducerea suprafeței fragmentelor de habitat, ca urmare a instalării și extinderii vegetației lemnoase, deteriorarea structurii calitative a fitocenozelor, prin modificări ale compoziției floristice, scăderea bogăției specifice, instalarea și proliferarea unor specii nedorite etc.–>

Cod<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
A.15–>	Amenințare viitoare<!–>	K02.01 – Schimbarea compoziției de specii (succesiune)–>
H.1<!–>	Clasificarea tipului de habitat–>	habitat de importanță comunitară;<!–>
H.2–>	Codul unic al tipului de habitat<!–>	6230*, 6520–>
H.3<!–>	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]–>	Harta se regăsește în Anexa 3.22.4<!–>
H.4–>	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [descriere]<!–>	În toate suprafețele ocupate de acest tip de habitat.–>
H.5<!–>	Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat–>	Medie (M) – viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, este semnificativ afectată.<!–>
H.6–>	Confidențialitate<!–>	Publice–>
H.7<!–>	Detalii–>	Pentru habitatul 6230*: Gestionarea nerațională a nardetelor, cu o încărcare de animale insuficientă până la abandon, poate produce modificări ale compoziției de specii într-o perioadă relativ scurtă de timp, fie prin instalarea treptată a vegetației lemnoase, sau proliferării unor specii nedorite/nevaloroase. <!–>Pentru habitatul 6520: Sub influența suprapășunatului, se prevede extinderea comunităților vegetale puțin valoroase (ruderale), în dauna comunităților caracteristice.–>

Cod<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
A.16–>	Amenințare viitoare<!–>	K02.03 – Eutrofizare–>
H.1<!–>	Clasificarea tipului de habitat–>	habitat de importanță comunitară;<!–>
H.2–>	Codul unic al tipului de habitat<!–>	6230*, 6520–>
H.3<!–>	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]–>	Harta se regăsește în Anexa 3.22.4<!–>
H.4–>	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [descriere]<!–>	În mod special în preajma stânelor.–>
H.5<!–>	Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat–>	Scăzută (S) – viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată.<!–>
H.6–>	Confidențialitate<!–>	Publice–>
H.7<!–>	Detalii–>	Prezența stânelor are efecte negative asupra structurii și compoziției specifice a stratului ierbos. În general, în apropierea stânelor sau a târlelor se dezvoltă o vegetație nitrofilă caracteristică. În absența lucrărilor de curățare, speciile nitrofile se dezvoltă nestingherite și în timp pot invada covorul ierbos determinând înlocuirea comunităților vegetale caracteristice habitatului, cu comunități vegetale nitrofile.<!–>

Cod–>	Parametru<!–>	Descriere–>
A.17<!–>	Amenințare viitoare–>	M02.01 – Înlocuirea și deteriorarea habitatului<!–>
H.1–>	Clasificarea tipului de habitat<!–>	habitat de importanță comunitară;–>
H.2<!–>	Codul unic al tipului de habitat–>	6230*, 6520<!–>
H.3–>	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]<!–>	Harta se regăsește în Anexa 3.22.4–>
H.4<!–>	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [descriere]–>	În toate suprafețele ocupate de habitatele 6230* și 6520.<!–>
H.5–>	Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat<!–>	Medie (M) – viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, este semnificativ afectată.–>
H.6<!–>	Confidențialitate–>	Publice<!–>
H.7–>	Detalii<!–>	Distribuția fragmentelor acestui habitat poate prezenta o variabilitate ridicată în spațiu și timp, fiind foarte sensibil la acțiunea unor factori perturbatori care pot determina deteriorarea structurii caracteristice și/sau înlocuirea acestuia cu alte tipuri de habitate. Sub acțiunea factorilor destabilizatori (folosire nerațională prin pășunat abuziv, subîncărcare cu animale, abandon), poate avea loc o reducere atât a numărului de fragmente, cât și a suprafețelor ocupate de fiecare fragment al habitatului. Dacă perturbările nu afectează integritatea spațială a habitatului, efectele acestora se pot resimți la nivelul structurii calitative a fitocenozelor, structură deteriorată prin modificări ale compoziției floristice, scăderea bogăției specifice, instalarea și proliferarea unor specii nedorite etc.–>

<!–> … … … 6.–>EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATEAspecte referitoare la starea de conservare. Evaluarea stării de conservare este esențială în cadrul procesului de elaborare a unui plan de management pentru o arie naturală protejată, deoarece obiectivele specifice, măsurile, activitățile și regulile necesare pentru fiecare tip de habitat, specie sau grup de specii de interes conservativ, prezente în cuprinsul respectivei arii naturale protejate derivă din starea lor actuală de conservare.<!–>Astfel, dacă starea de conservare este evaluată ca favorabilă la momentul elaborării Planului de management actual, activitățile din acest plan trebuie să se îndrepte cu predilecție către menținerea stării de conservare pe termen lung prin monitorizarea habitatului/speciei, iar regulile și rezultatele procedurii de evaluare a impactului antropic să prevină și să combată acele activități propuse al căror impact potențial ar putea periclita pe viitor actuala stare de conservare favorabilă.–>Dacă starea de conservare a unei specii/unui tip de habitat este evaluată ca "nefavorabilă-inadecvată" sau "nefavorabilă-rea", activitățile din Planul de management trebuie să se îndrepte cu predilecție în sensul îmbunătățirii acelor parametri care împiedică respectiva specie și/sau habitat să ajungă în starea de conservare favorabilă, cum ar fi spre exemplu măsuri de reconstrucție ecologică, iar regulile și rezultatele procedurii de evaluare a impactului antropic să se îndrepte în sensul reducerii sau eliminării efectelor activităților prezente cu impact asupra speciei/ tipului de habitat și interzicerii oricărei activități viitoare susceptibile de a afecta și mai mult specia sau tipul de habitat aflate în stare de conservare nefavorabilă.<!–>Prezentul plan de management se axează în principal pe speciile și habitatele de interes comunitar pentru care a fost declarată aria naturală protejată ROSCI0228 Șindrilița.–>Tipurile de habitate de interes comunitar pentru care a fost declarat Situl Natura 2000, ROSCI0228 Șindrilița, conform Formularului Standard Natura 2000 al sitului, actualizat 2017, și care vor fi evaluate din punct de vedere a stării de conservare, sunt prezentate în tabelul următor:<!–>Tabelul nr. 73. Habitatele de interes comunitar ale sitului ROSCI0228 Șindrilița, conform Formularului standard, actualizat 2017

Cod Habitat–>	Denumire Habitat<!–>	Suprafața–>
		(Ha)<!–>	(% din supraf. SCI)–>
9110<!–>	Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum–>	261<!–>	30–>
9410<!–>	Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea)–>	348<!–>	40–>
6520<!–>	Fânețe montane –>	26,1<!–>	3–>
Total suprafață habitate de interes comunitar<!–>		635,1–>	73<!–>
Suprafață neocupată de habitate de interes comunitar–>		234,9<!–>	27–>
Total suprafață sit<!–>		870–>	100,0<!–>
Calitatea datelor referitoare la tipul de habitat în locul respectiv–>		Slabă – date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare<!–>
Confidențialitate–>		Informații publice<!–>
Alte detalii–>		Informațiile provin din Formular ROSCI0228<!–>

–>Tipurile de habitate de interes comunitar din Situl Natura 2000 ROSCI0228 Șindrilița și suprafețele efectiv ocupate, rezultate în urma studiilor din teren, sunt prezentate în tabelul de mai jos:<!–>Tabelul nr. 74. Tipuri de habitate și situația lor în ROSCI0228 Șindrilița, conform informațiilor din teren

Cod Habitat–>	Denumire Habitat<!–>	Suprafața–>
		(Ha)<!–>	(% din supraf. SCI)–>
9110<!–>	Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum–>	20<!–>	2,23–>
9410<!–>	Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea)–>	769,7<!–>	88,47–>
91V0<!–>	Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion–>	31,2<!–>	3,58–>
6520<!–>	Fânețe montane –>	1,88<!–>	0,21–>
4060<!–>	Tufărișuri alpine și boreale–>	3,54<!–>	0,40–>
6230*<!–>	Pajiști montane de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicoase–>	16,82<!–>	1,93–>
Total suprafață habitate de interes comunitar<!–>		843,14–>	96,91<!–>
Suprafață neocupată de habitate de interes comunitar–>		26,86<!–>	3,09–>
Total suprafață sit<!–>		870–>	100,0<!–>
Calitatea datelor referitoare la tipul de habitat în locul respectiv–>		Bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete<!–>
Confidențialitate–>		Informații publice<!–>
Alte detalii–>		Informațiile au rezultat în urma inventarierii – cartării din teren (anul 2018)<!–>

–>Speciile de interes comunitar, enumerate în Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, prezentate în Formularul standard al sitului:– Specii de mamifere– 1354* Ursus arctos – urs brun (specie prioritară) … – 1352* Canis lupus – lup (specie prioritară) … – 1361 Lynx lynx – râs … … – Specii de amfibieni– 1166 Triturus cristatus – triton cu creastă … – 2001 Triturus montandoni – triton carpatic … … – Specii de pești: – 1163 Cottus gobio – zglăvoc … <!–>6.1.–>Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativConform articolului 2.2. al Directivei Habitate 92/43 EEC, măsurile prevăzute în Directivă sunt destinate să mențină sau să readucă într-o stare de conservare favorabilă tipurile de habitate naturale și speciile de floră și faună sălbatică de importanță comunitară.<!–>Prin urmare, atingerea și/sau menținerea "stării de conservare favorabilă" (SCF) reprezintă obiectivul care trebuie atins pentru toate habitatele și speciile de importanță comunitară.–>Starea de conservare, inclusiv starea de conservare favorabilă sunt definite în Directivă în cadrul articolelor 1(e) pentru habitate și 1(i) pentru specii astfel:(i) Starea de conservare a unei specii reprezintă suma influențelor ce acționează asupra unei specii, și care ar putea afecta pe termen lung distribuția și abundența populației acesteia. Starea de conservare a unei specii este considerată favorabilă dacă:– datele de dinamică a populației pentru specia respectivă indică faptul că specia se menține pe termen lung ca element viabil al habitatelor sale naturale; și … – arealul natural al speciei nu se reduce și nici nu există premizele reducerii în viitorul predictibil; … – specia dispune și este foarte probabil că va continua să dispună de un habitat suficient de extins pentru a-și menține populația pe termen lung; … <!–>–>Simplificat, starea de conservare favorabilă poate fi descrisă ca situația în care un tip de habitat sau o specie prosperă (atât în ceea ce privește suprafața și mărimea populației, cât și în ceea ce privește calitatea populației, inclusiv în sensul capacității de reproducere, structurii pe vârste, mortalității) și există perspectivele să prospere de asemenea și în viitor fără modificări semnificative în politicile și managementul existent. Faptul că un tip de habitat sau o specie nu sunt amenințate (ex: nu există niciun risc direct să devină extincte) nu înseamnă că acestea sunt în stare de conservare favorabilă. Obiectivul directivei este definit în termeni pozitivi, orientat spre o situație favorabilă care trebuie să fie definită, atinsă și/sau menținută. Prin urmare, obiectivul Directivei Habitate urmărește mai mult decât evitarea dispariției tipurilor de habitate sau speciilor.<!–>Starea de conservare nefavorabilă este împărțită în două clase:– "nefavorabil-inadecvat" pentru situațiile în care este necesară o schimbare a politicilor sau managementului pentru a aduce tipul de habitat sau specia în stare de conservare favorabilă, dar nu există niciun pericol de dispariție în viitorul previzibil (ex: 50-100 de ani); … – "nefavorabil-rău" pentru situațiile în care tipul de habitat sau specia este în pericol de a dispariție în viitorul previzibil (ex: 50-100 de ani). … –>Pentru toate situațiile în care nu există suficiente informații pentru a realiza o evaluare corespunzătoare, starea de conservare este considerată "necunoscută". Astfel, starea de conservare a unei specii presupune evaluarea stării de conservare din punct de vedere al următorilor parametri:– mărimea populației speciei; … – habitatul speciei; … – perspectivele viitoare ale speciei. … <!–>6.1.1.–>Specii de pești– 1163 Cottus gobio (zglăvoacă)Au fost efectuate lunar, în perioada mai-septembrie 2018, colectări de date din apele curgătoare ale sitului Natura 2000 ROSCI0228 Șindrilița. Nu s-a reușit identificarea speciei, deși evaluările au fost repetate în vederea colectării unor date cât mai sigure în privința prezenței/lipsei speciei și se poate afirma, pe baza datelor din teren și pe baza literaturii de specialitate referitoare la cerințele ecologice a speciei, că habitatul acvatic din ROSCI0228, în momentul de față, nu este adecvat pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei Cottus gobio.<!–>Considerăm că, deși în trecutul îndepărtat specia a fost prezentă în acest sistem de ape curgătoare, astăzi nu mai are habitat adecvat pentru o supraviețuire pe termen lung, iar aceste circumstanțe împiedică de asemenea un proiect potențial de reproducere artificială și reintroducere în apele ariei protejate a speciei țintă până când factorii de presiune vor dispărea.–> … … 6.1.2.<!–>Specii de amfibieni și reptile– 1166 Triturus cristatus (triton cu creastă)● Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației specieiTabelul nr. 75. A. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației

Nr. crt.–>	Parametru<!–>	Descriere–>
A.1.<!–>	Specia–>	1166 Triturus cristatus (Laurenti, 1768)<!–>
A.2.–>	Tipul populației speciei în aria naturală protejată<!–>	Populație permanentă – sedentară/rezidentă–>
A.3.<!–>	Mărimea populației speciei în aria naturală protejată–>	100 – 150 adulți<!–>
A.4.–>	Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată<!–>	medie – date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale;–>
A.5.<!–>	Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale–>	0-2 %, corespunzătoare clasei ”C” din formularul standard Natura 2000.<!–>
A.6.–>	Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale<!–>	nesemnificativă–>
A.7.<!–>	Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior–>	Evaluarea mărimii populației speciei în aria naturală protejată se face pentru prima dată.<!–>
A.8.–>	Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată<!–>	Minim 100 indivizi adulți–>
A.9.<!–>	Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă–>	Se consideră un minim de 50 de indivizi (minimum viable population) pentru menținerea populației pe termen scurt și 500 indivizi pentru menținerea populației pe termen lung. Este preferabilă existența mai multor habitate acvatice cu suprafețe mici (densitatea optimă a bălților 4/kmp în zonele favorabile), decât existența unor lacuri izolate cu suprafețe mari (Karlsson, 2004). Având în vedere suprafața mică a ROSCI0228 (870 ha), coroborat cu faptul că populația speciei se află spațializată de-a lungul râului Zăbala, în amonte și în aval de sit, considerăm populația inventariată la nivelul anului 2017 ca fiind una viabilă pe termen lung.<!–>
A.10.–>	Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale<!–>	≈ – aproximativ egal–>
A.11.<!–>	Tendința actuală a mărimii populației speciei–>	Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată.<!–>
A.12.–>	Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei<!–>	Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată.–>
A.13.<!–>	Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei–>	Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată.<!–>
A.14.–>	Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative<!–>	Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată.–>
A.15.<!–>	Structura populației speciei–>	structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal;<!–>
A.16.–>	Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei<!–>	FV – favorabilă–>
A.17.<!–>	Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei–>	x – este necunoscută<!–>
A.18.–>	Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației<!–>	–>

<!–>Tabelul nr. 76. Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei

Favorabilă –>	Nefavorabilă – Inadecvată<!–>	Nefavorabilă – Rea–>	Necunoscută<!–>
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.]–>ȘI<!–>Structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal [A.15.].–>	<!–>	–>	<!–>

–><!–>● Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului specieiTabelul nr. 77. B. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului specie

Nr.–>	Parametri<!–>	Descriere–>
A.1.<!–>	Specia–>	1166 Triturus cristatus (Laurenti, 1768)<!–>
A.2.–>	Tipul populației speciei în aria naturală protejată<!–>	Populație permanentă – sedentară/rezidentă–>
B.3.<!–>	Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată–>	4 – 5 ha<!–>
B.4.–>	Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei<!–>	medie – date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale–>
B.5.<!–>	Suprafața reevaluată a habitatului speciei din Planul de management anterior–>	Evaluarea suprafeței habitatului speciei în aria naturală protejată se face pentru prima dată.<!–>
B.6.–>	Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată<!–>	Minim 5 ha–>
B.7.<!–>	Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată–>	Este preferabilă existența mai multor habitate acvatice cu suprafețe mici (densitatea optimă a bălților 4/kmp în zonele favorabile), decât existența unor lacuri izolate cu suprafețe mari (Karlsson, 2004).<!–>Având în vedere suprafața mică a ROSCI0228 (870 ha), coroborat cu faptul că habitatul speciei se află spațializat de-a lungul râului Zăbala, în ROSCI0228, în amonte și aval de sit și faptul că anul 2018 a fost unul cu deficit de precipitații în zona investigată, pe baza opiniei expertului, dar fără a da ca certă informația, considerăm habitatul speciei în sit ca fiind unul corespunzător viabilității speciei pe termen lung.–>
B.8.<!–>	Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei–>	≈ – aproximativ egal<!–>
B.9.–>	Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei<!–>	Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată.–>
B.10.<!–>	Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei–>	Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată.<!–>
B.11.–>	Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată<!–>	bună – adecvată–>
B.12.<!–>	Tendința actuală a calității habitatului speciei–>	Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată.<!–>
B.13.–>	Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei<!–>	Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată.–>
B.14.<!–>	Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei–>	Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată.<!–>
B.15.–>	Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei<!–>	X – necunoscută–>
B.16.<!–>	Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei–>	x – este necunoscută<!–>
B.17.–>	Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei<!–>	XX – nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei nu este în nici într-un caz favorabilă.–>

<!–>Tabelul nr. 78. Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei

Tendința–>	Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.]<!–>
Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată.–>

<!–>Tabelul nr. 79. Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Favorabilă –>	Nefavorabilă – inadecvată<!–>	Nefavorabilă – rea –>	Necunoscută<!–>
–>	<!–>	–>	Nu sunt îndeplinite condițiile pentru a evalua starea de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei ca favorabilă sau nefavorabilă – rea sau nu există date suficiente.<!–>

–><!–>● Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor specieiTabelul nr. 80. C. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Nr.–>	Parametru<!–>	Descriere–>
A.1<!–>	Specia–>	1166 Triturus cristatus (Laurenti, 1768)<!–>
A.2.–>	Tipul populației speciei în aria naturală protejată<!–>	Populație permanentă – sedentară/rezidentă–>
C.3.<!–>	Tendința viitoare a mărimii populației–>	x – necunoscută<!–>
C.4.–>	Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei<!–>	≈ – aproximativ egal–>
C.5.<!–>	Perspectivele speciei din punct de vedere al populației–>	FV – perspective bune<!–>
C.6.–>	Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei<!–>	x – necunoscută–>
C.7.<!–>	Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor–>	”≈” – aproximativ egal<!–>
C.8.–>	Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei<!–>	FV – favorabile–>
C.9.<!–>	Perspectivele speciei în viitor–>	FV – favorabile<!–>
C.10.–>	Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor<!–>	Scăzut – impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei;–>

<!–>Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]–>● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]<!–>–>pe baza matricii:Tabelul nr. 81. Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabilă <!–>	Nefavorabilă – inadecvată –>	Nefavorabilă – rea <!–>	Necunoscută–>
Ambii parametri în stare favorabilă.<!–>	–>	<!–>	–>

<!–>Tabelul nr. 82. Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea Planului de management actual

Favorabilă –>	Nefavorabilă – inadecvată<!–>	Nefavorabilă – rea –>	Necunoscută<!–>
Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei–>[C.10]<!–>ȘI–>perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile<!–>	–>	<!–>	–>

<!–>–><!–>● Evaluarea globală a specieiTabelul nr. 83. D. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Nr.–>	Parametru<!–>	Descriere–>
A.1.<!–>	Specia–>	1166 Triturus cristatus<!–>
A.2.–>	Tipul populației speciei în aria naturală protejată<!–>	Populație permanentă – sedentară/rezidentă–>
D.3.<!–>	Starea globală de conservare a speciei–>	FV – favorabilă<!–>
D.4.–>	Tendința stării globale de conservare a speciei<!–>	x – este necunoscută–>
D.5.<!–>	Starea globală de conservare necunoscută–>	XX – nu există date pentru a putea stabili că starea globală de conservare nu este în nici într-un caz favorabilă.<!–>
D.6.–>	Informații suplimentare<!–>	––>

<!–>Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:– Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.] … – Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.] … – Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.] … –>pe baza matricii:Tabelul nr. 84. Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Favorabilă <!–>	Nefavorabilă – inadecvată–>	Nefavorabilă – rea <!–>	Necunoscută–>
Un parametru este necunoscut și ceilalți sunt în stare favorabilă.<!–>	–>	<!–>	–>

<!–>–><!–> … – 2001 Triturus montandoni (triton carpatic)● Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației specieiTabelul nr. 85. A. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației

Nr.–>	Parametru<!–>	Descriere–>
A.1.<!–>	Specia–>	2001 Triturus montandoni (Boulenger, 1860)<!–>
A.2.–>	Tipul populației speciei în aria naturală protejată<!–>	Populație permanentă – sedentară/rezidentă–>
A.3.<!–>	Mărimea populației speciei în aria naturală protejată–>	1.400 – 1.500 indivizi adulți<!–>Clasa 7: interval 10.000 – 50.000–>
A.4.<!–>	Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată–>	medie – date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale;<!–>
A.5.–>	Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale<!–>	0 – 2%, corespunzătoare clasei ”C” din formularul standard Natura 2000.–>
A.6.<!–>	Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale–>	nesemnificativă<!–>
A.7.–>	Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior<!–>	Evaluarea mărimii populației speciei în aria naturală protejată se face pentru prima dată.–>
A.8.<!–>	Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată–>	Minim 1400 indivizi adulți<!–>
A.9.–>	Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă<!–>	Se consideră un minim de 50 de indivizi (minimum viable population) pentru menținerea populației pe termen scurt și 500 indivizi pentru menținerea populației pe termen lung. Este preferabilă existența mai multor habitate acvatice cu suprafețe mici (densitatea optimă a bălților 4/kmp în zonele favorabile), decât existența unor lacuri izolate cu suprafețe mari (Karlsson, 2004).–>
A.10.<!–>	Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale–>	≈ – aproximativ egal<!–>
A.11.–>	Tendința actuală a mărimii populației speciei<!–>	Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată.–>
A.12.<!–>	Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei–>	Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată.<!–>
A.13.–>	Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei<!–>	Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată.–>
A.14.<!–>	Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative–>	Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată.<!–>
A.15.–>	Structura populației speciei<!–>	structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal;–>
A.16.<!–>	Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei–>	FV – favorabilă<!–>
A.17.–>	Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei<!–>	x – este necunoscută–>
A.18.<!–>	Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației–>	-<!–>

–>Tabelul nr. 86. Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei

Favorabilă <!–>	Nefavorabilă – Inadecvată–>	Nefavorabilă – Rea <!–>	Necunoscută–>
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.]<!–>ȘI–>Structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal [A.15.].<!–>	–>	<!–>	–>

<!–>–>● Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului specieiTabelul nr. 87. B. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului specie

Nr.<!–>	Parametri–>	Descriere<!–>
A.1.–>	Specia<!–>	2001 Triturus montandoni (Boulenger, 1860)–>
A.2.<!–>	Tipul populației speciei în aria naturală protejată–>	Populație permanentă – sedentară/rezidentă<!–>
B.3–>	Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată<!–>	4,5 – 8 ha–>
B.4.<!–>	Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei–>	medie – date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale;<!–>
B.5.–>	Suprafața reevaluată a habitatului speciei din Planul de management anterior<!–>	Evaluarea suprafeței habitatului speciei în aria naturală protejată se face pentru prima dată.–>
B.6.<!–>	Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată–>	Minim 5 ha<!–>
B.7.–>	Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată<!–>	Se consideră un minim de 50 de indivizi (minimum viable population) pentru menținerea populației pe termen scurt și 500 indivizi pentru menținerea populației pe termen lung. Este preferabilă existența mai multor habitate acvatice cu suprafețe mici (densitatea optimă a bălților 4/kmp în zonele favorabile), decât existența unor lacuri izolate cu suprafețe mari (Karlsson, 2004).–>
B.8.<!–>	Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei–>	≈ – aproximativ egal<!–>
B.9.–>	Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei<!–>	Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată.–>
B.10.<!–>	Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei–>	Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată.<!–>
B.11.–>	Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată<!–>	bună – adecvată–>
B.12.<!–>	Tendința actuală a calității habitatului speciei–>	Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată.<!–>
B.13.–>	Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei<!–>	Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată.–>
B.14.<!–>	Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei–>	Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată.<!–>
B.15.–>	Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei<!–>	X – necunoscută–>
B.16.<!–>	Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei–>	x – este necunoscută<!–>
B.17.–>	Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei<!–>	XX – nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei nu este în nici într-un caz favorabilă.–>

<!–>Tabelul nr. 88. Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei

Tendința–>	Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.]<!–>
Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată.–>

<!–>Tabelul nr. 89. Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Favorabilă –>	Nefavorabilă – inadecvată<!–>	Nefavorabilă – Rea –>	Necunoscută<!–>
–>	<!–>	–>	Nu sunt îndeplinite condițiile pentru a evalua starea de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei ca favorabilă sau nefavorabilă – rea sau nu există date suficiente.<!–>

–><!–>● Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor specieiTabelul nr. 90. C. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Nr.–>	Parametru<!–>	Descriere–>
A.1<!–>	Specia–>	2001 Triturus montandoni (Boulenger, 1860)<!–>
A.2.–>	Tipul populației speciei în aria naturală protejată<!–>	Populație permanentă – sedentară/rezidentă–>
C.3.<!–>	Tendința viitoare a mărimii populației–>	x – necunoscută<!–>
C.4.–>	Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei<!–>	≈ – aproximativ egal–>
C.5.<!–>	Perspectivele speciei din punct de vedere al populației–>	FV – perspective bune<!–>
C.6.–>	Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei<!–>	x – necunoscută–>
C.7.<!–>	Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor–>	”≈” – aproximativ egal<!–>
C.8.–>	Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei<!–>	FV – favorabile–>
C.9.<!–>	Perspectivele speciei în viitor–>	FV – favorabile<!–>
C.10.–>	Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor<!–>	Scăzut – impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei–>

<!–>Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]–>● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]<!–>–>pe baza matricii:Tabelul nr. 91. Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabilă <!–>	Nefavorabilă – inadecvată –>	Nefavorabilă – rea <!–>	Necunoscută–>
Ambii parametri în stare favorabilă.<!–>	–>	<!–>	–>

<!–>Tabelul nr. 92. Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea Planului de management actual

Favorabilă –>	Nefavorabilă – inadecvată<!–>	Nefavorabilă – rea –>	Necunoscută<!–>
Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10]–>ȘI<!–>perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile.–>	<!–>	–>	<!–>

–><!–>–>

● Evaluarea globală a specieiTabelul nr. 93. D. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Nr.<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
A.1.–>	Specia<!–>	2001 Triturus montandoni (Boulenger, 1860)–>
A.2.<!–>	Tipul populației speciei în aria naturală protejată–>	Populație permanentă – sedentară/rezidentă<!–>
D.3–>	Starea globală de conservare a speciei<!–>	FV – favorabilă–>
D.4.<!–>	Tendința stării globale de conservare a speciei–>	x – este necunoscută<!–>
D.5.–>	Starea globală de conservare necunoscută<!–>	XX – nu există date pentru a putea stabili că starea globală de conservare nu este în nici într-un caz favorabilă.–>
D.6.<!–>	Informații suplimentare–>	-<!–>

–>Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:– Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.] … – Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.] … – Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.] … <!–>pe baza matricii:Tabelul nr. 94. Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Favorabilă –>	Nefavorabilă – inadecvată<!–>	Nefavorabilă – rea –>	Necunoscută<!–>
Un parametru este necunoscut și ceilalți sunt în stare favorabilă.–>	<!–>	–>	<!–>

–><!–>–>

… … 6.1.3.<!–>Specii de mamifere– 1361 Lynx lynx (râs)● Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației specieiTabelul nr. 95. A. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației

Nr.–>	Parametru<!–>	Descriere–>
A.1.<!–>	Specia–>	Lynx lynx, Linnaeus 1758 <!–>Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE a Consiliului (Directiva Habitate)–>
A.2.<!–>	Statut de prezență temporală a speciilor–>	Populație permanentă (sedentară/rezidentă)<!–>
A.3.–>	Mărimea populației speciei în aria naturală protejată<!–>	1 femelă cu pui–>
A.4.<!–>	Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată–>	Bună – metode robuste<!–>
A.5.–>	Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale<!–>	0-2%, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000–>
A.6.<!–>	Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale–>	Nesemnificativă<!–>
A.7.–>	Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior<!–>	Prima estimare la nivelul ariei naturale protejate–>
A.8.<!–>	Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată–>	1 femelă cu pui<!–>
A.9.–>	Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă<!–>	Suprafața sitului este mult prea mica pentru a menține o populație independentă. Existența unei singure unități reproductive (home range-ul femelelor este mai mic decât la masculilor) este un indicator ce arată permanența și continuitatea specie in zonă.–>
A.10.<!–>	Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale–>	”≈” – aproximativ egal,<!–>
A.11.–>	Tendința actuală a mărimii populației speciei<!–>	Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată.–>
A.12.<!–>	Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei–>	Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată.<!–>
A.13.–>	Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei<!–>	Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată.–>
A.14.<!–>	Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative–>	Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată.<!–>
A.15.–>	Structura populației speciei<!–>	Nu există date privind structura populației.–>
A.16.<!–>	Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei–>	”X” – necunoscută<!–>
A.17.–>	Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei<!–>	”x” – este necunoscută–>
A.18.<!–>	Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației–>	”XX” – nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al populației speciei nu este în nici într-un caz favorabilă.<!–>

–>Tabelul nr. 96. Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei

Favorabilă <!–>	Nefavorabilă – Inadecvată–>	Nefavorabilă – Rea <!–>	Necunoscută–>
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.]<!–>	–>	<!–>	–>

<!–>–>● Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului specieiTabelul nr. 97. B Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nr<!–>	Parametri–>	Descriere<!–>
A.1.–>	Specia<!–>	Lynx lynx, Linnaeus 1758 –>Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE a Consiliului (Directiva Habitate)<!–>
A.2.–>	Tipul populației speciei în aria naturală protejată<!–>	Populație rezidentă. Indivizii acestei specii folosesc zona ca părți din teritoriu anual.–>
B.3.<!–>	Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată–>	870,3 ha<!–>
B.4.–>	Calitatea datelor pentru suprafața<!–>	bună – estimări statistice robuste sau inventarieri habitatului speciei complete;–>
B.5.<!–>	Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior–>	Nu este cazul.<!–>
B.6.–>	Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată<!–>	870,3 ha–>
B.7.<!–>	Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată–>	Întreaga suprafață a ariei naturale protejate reprezintă habitatul râsului.<!–>
B.8.–>	Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei<!–>	” ≈” – aproximativ egal,–>
B.9.<!–>	Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei–>	Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată.<!–>
B.10.–>	Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei<!–>	Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată.–>
B.11.<!–>	Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată–>	medie<!–>
B.12.–>	Tendința actuală a calității habitatului speciei<!–>	Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată.–>
B.13.<!–>	Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei–>	Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată.<!–>
B.14.–>	Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei<!–>	Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată.–>
B.15.<!–>	Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei–>	”FV” – favorabilă,<!–>
B.16.–>	Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei<!–>	”0” – este stabilă,–>
B.17.<!–>	Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei–>	Nu este cazul<!–>

–>Tabelul nr. 98. Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei

Tendința <!–>	Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.]–>
Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată.<!–>

–>Tabelul nr. 99. Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Favorabilă <!–>	Nefavorabilă – inadecvată–>	Nefavorabilă – rea <!–>	Necunoscută–>
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă sau în creștere<!–>ȘI–>Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei<!–>	–>	<!–>	–>

<!–>–>● Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor specieiTabelul nr. 100. C Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Nr<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
A.1.–>	Specia<!–>	Lynx lynx, Linnaeus 1758 –>Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE a Consiliului (Directiva Habitate)<!–>
A.2.–>	Tipul populației speciei în aria naturală protejată<!–>	Populație rezidentă. Indivizii acestei specii folosesc zona ca părți din teritoriu anual.–>
C3.<!–>	Tendința viitoare a mărimii populației–>	”0” – stabilă,<!–>
C.4.–>	Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei<!–>	”x” – necunoscut.–>
C.5.<!–>	Perspectivele speciei din punct de vedere al populației–>	FV – favorabile<!–>
C.6.–>	Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei<!–>	”0” – stabilă,–>
C.7.<!–>	Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor–>	”≈” – aproximativ egal,<!–>
C.8.–>	Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei<!–>	FV – favorabile,–>
C.9.<!–>	Perspectivele speciei în viitor–>	”FV” – favorabile,<!–>
C.10.–>	Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor<!–>	”x” – necunoscut.–>

<!–>Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]–>● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]<!–>–>pe baza matricii:Tabelul nr. 101. Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabilă <!–>	Nefavorabilă – inadecvată –>	Nefavorabilă – rea <!–>	Necunoscută–>
Ambii parametri în stare favorabilă.<!–>	–>	<!–>	–>

<!–>Tabelul nr. 102. Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea Planului de management actual

Favorabilă –>	Nefavorabilă -inadecvată<!–>	Nefavorabilă – rea –>	Necunoscută<!–>
Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10] –>ȘI <!–>perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile–>	<!–>	–>	<!–>

–><!–>–>

● Evaluarea globală a specieiTabelul nr. 103. D. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Nr <!–>	Parametru –>	Descriere<!–>
A.1. –>	Specia <!–>	Lynx lynx, Linnaeus 1758 –>Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE a Consiliului (Directiva Habitate)<!–>
A.2. –>	Tipul populației speciei în aria naturală protejată<!–>	Populație rezidentă–>
D.3. <!–>	Starea globală de conservare a speciei –>	”FV” – favorabilă<!–>
D.4. –>	Tendința stării globale de conservare a speciei<!–>	x – este necunoscută–>
D.5. <!–>	Starea globală de conservare necunoscută –>	XX – nu există date pentru a putea stabili că starea globală de conservare nu este în nici într-un caz favorabilă.<!–>
D.6. –>	Informații suplimentare <!–>	–>

<!–>Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:– Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.] … – Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.] … – Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.] … –>pe baza matricii:Tabelul nr. 104. Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Favorabilă <!–>	Nefavorabilă – inadecvată–>	Nefavorabilă – rea <!–>	Necunoscută–>
Un parametru este necunoscut [A.16.] și ceilalți în stare favorabilă [B.15.], [C.9.]<!–>	–>	<!–>	–>

<!–>–><!–> … – 1367 Canis lupus (lup)● Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației specieiTabel 105. A. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației

Nr.–>	Parametru<!–>	Descriere–>
A.1.<!–>	Specia–>	Canis lupus, Linnaeus 1758 <!–>Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE a Consiliului (Directiva Habitate)–>
A.2.<!–>	Statut de prezență temporală a speciilor–>	Populație permanentă (sedentară/rezidentă)<!–>
A.3.–>	Mărimea populației speciei în aria naturală protejată<!–>	5-7 exemplare aflate în pasaj–>
A.4.<!–>	Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată–>	Bună – metode robuste <!–>
A.5.–>	Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale<!–>	0-2%, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000–>
A.6.<!–>	Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale–>	Nesemnificativă<!–>
A.7.–>	Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior<!–>	Prima estimare la nivelul ariei naturale protejate–>
A.8.<!–>	Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată–>	1 haita (5-7 exemplare)<!–>
A.9.–>	Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă<!–>	Suprafața sitului este mult prea mică pentru a menține o populație independentă. Au fost identificate 5-7 exemplare dintr-o haită care folosește aria pentru pasaj/hrănire–>
A.10.<!–>	Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale–>	”≈” – aproximativ egal,<!–>
A.11.–>	Tendința actuală a mărimii populației speciei<!–>	Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată.–>
A.12.<!–>	Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei–>	Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată.<!–>
A.13.–>	Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei<!–>	Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată.–>
A.14.<!–>	Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative–>	Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată.<!–>
A.15.–>	Structura populației speciei<!–>	Nu există date privind structura populației.–>
A.16.<!–>	Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei–>	”FV” – favorabilă<!–>
A.17.–>	Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei<!–>	”0” – stabilă–>
A.18.<!–>	Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației–>	Nu este cazul.<!–>

–>Tabelul nr. 106. Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei

Favorabilă <!–>	Nefavorabilă – Inadecvată–>	Nefavorabilă – Rea <!–>	Necunoscută–>
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.]<!–>	–>	<!–>	–>

<!–>–>● Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului specieiTabel 107. B Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nr<!–>	Parametri–>	Descriere<!–>
A.1.–>	Specia<!–>	Canis lupus, Linnaeus 1758 –>Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE a Consiliului (Directiva Habitate)<!–>
A.2.–>	Tipul populației speciei în aria naturală protejată<!–>	Populație rezidentă. Indivizii acestei specii folosesc zona ca părți din teritoriu anual.–>
B.3.<!–>	Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată–>	870,3 ha<!–>
B.4.–>	Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei<!–>	bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete;–>
B.5.<!–>	Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior–>	Nu este cazul.<!–>
B.6.–>	Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată<!–>	870,3 ha–>
B.7.<!–>	Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată–>	Întreaga suprafață a ariei naturale protejate reprezintă principalul habitat al lupului.<!–>
B.8.–>	Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei<!–>	” ≈” – aproximativ egal,–>
B.9.<!–>	Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei–>	Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată.<!–>
B.10.–>	Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei<!–>	Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată.–>
B.11.<!–>	Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată–>	bună<!–>
B.12.–>	Tendința actuală a calității habitatului speciei<!–>	Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată.–>
B.13.<!–>	Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei–>	Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată.<!–>
B.14.–>	Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei<!–>	Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată.–>
B.15.<!–>	Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei–>	”FV” – favorabilă,<!–>
B.16.–>	Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei<!–>	”0” – este stabilă,–>
B.17.<!–>	Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei–>	Nu este cazul<!–>

–>Tabelul nr. 108. Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei

Tendința <!–>	Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.]–>
Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată.<!–>

–>Tabelul nr. 109. Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Favorabilă <!–>	Nefavorabilă – inadecvată–>	Nefavorabilă – rea <!–>	Necunoscută–>
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă sau în creștere <!–>ȘI –>Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei<!–>	–>	<!–>	–>

<!–>–>● Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor specieiTabelul nr. 110. C Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Nr<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
A.1.–>	Specia<!–>	Canis lupus, Linnaeus 1758 –>Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE a Consiliului (Directiva Habitate)<!–>
A.2.–>	Tipul populației speciei în aria naturală protejată<!–>	Populație rezidentă. Indivizii acestei specii folosesc zona ca părți din teritoriu anual.–>
C3.<!–>	Tendința viitoare a mărimii populației–>	”0” – stabilă,<!–>
C.4.–>	Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei<!–>	”x” – necunoscut.–>
C.5.<!–>	Perspectivele speciei din punct de vedere al populației–>	FV – favorabile<!–>
C.6.–>	Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei<!–>	”0” – stabilă,–>
C.7.<!–>	Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor–>	”≈” – aproximativ egal,<!–>
C.8.–>	Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei<!–>	FV – favorabile,–>
C.9.<!–>	Perspectivele speciei în viitor–>	”FV” – favorabile,<!–>
C.10.–>	Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor<!–>	Scăzut.–>

<!–>Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:– perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.] … – perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.] … –>pe baza matricii:Tabelul nr. 111. Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabilă <!–>	Nefavorabilă – inadecvată –>	Nefavorabilă – rea <!–>	Necunoscută–>
Ambii parametri în stare favorabilă.<!–>	–>	<!–>	–>

<!–>Tabel 112. Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea Planului de management actual

Favorabilă –>	Nefavorabilă – inadecvată<!–>	Nefavorabilă – rea –>	Necunoscută<!–>
Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10] –>ȘI <!–>perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile–>	<!–>	–>	<!–>

–><!–>–>

● Evaluarea globală a specieiTabelul nr. 113. D. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Nr <!–>	Parametru –>	Descriere<!–>
A.1. –>	Specia <!–>	Canis lupus, Linnaeus 1758 –>Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE a Consiliului (Directiva Habitate)<!–>
A.2. –>	Tipul populației speciei în aria naturală protejată<!–>	Populație rezidentă–>
D.3. <!–>	Starea globală de conservare a speciei –>	”FV” – favorabilă<!–>
D.4. –>	Tendința stării globale de conservare a speciei<!–>	”0” – stabilă–>
D.5. <!–>	Starea globală de conservare necunoscută –>	Nu este cazul<!–>
D.6. –>	Informații suplimentare <!–>	–>

<!–>Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:– Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.] … – Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.] … – Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.] … –>pe baza matricii:Tabelul nr. 114. Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Favorabilă <!–>	Nefavorabilă – inadecvată –>	Nefavorabilă – rea <!–>	Necunoscută–>
Toți parametrii sunt în stare favorabilă.<!–>	–>	<!–>	–>

<!–>–><!–> … – 1568 Ursus arctos (urs)● Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației specieiTabelul nr. 115. A. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației

Nr.–>	Parametru<!–>	Descriere–>
A.1.<!–>	Specia–>	Ursus arctos, Linnaeus 1758 Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE a Consiliului (Directiva Habitate)<!–>
A.2.–>	Statut de prezență temporală a speciilor<!–>	Populație permanentă (sedentară/rezidentă)–>
A.3.<!–>	Mărimea populației speciei în aria naturală protejată–>	1-10 exemplare<!–>
A.4.–>	Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată<!–>	Bună – metode robuste–>
A.5.<!–>	Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale–>	0-2%, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000<!–>
A.6.–>	Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale<!–>	Nesemnificativă–>
A.7.<!–>	Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior–>	Prima estimare la nivelul ariei naturale protejate<!–>
A.8.–>	Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată<!–>	1 femelă cu pui–>
A.9.<!–>	Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă–>	Suprafața sitului este mult prea mică pentru a menține o populație independentă. Au fost identificați 1-10 exemplare care tranzitează aria folosind-o pentru odihnă/hrănire.<!–>
A.10.–>	Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale<!–>	”≈” – aproximativ egal,–>
A.11.<!–>	Tendința actuală a mărimii populației speciei–>	Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată.<!–>
A.12.–>	Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei<!–>	Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată.–>
A.13.<!–>	Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei–>	Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată.<!–>
A.14.–>	Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative<!–>	Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată.–>
A.15.<!–>	Structura populației speciei–>	Nu există date privind structura populației.<!–>
A.16.–>	Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei<!–>	”FV” – favorabilă–>
A.17.<!–>	Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei–>	”0” – stabilă<!–>
A.18.–>	Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației<!–>	Nu este cazul.–>

<!–>Tabelul nr. 116. Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei

Favorabilă –>	Nefavorabilă – Inadecvată<!–>	Nefavorabilă – Rea –>	Necunoscută<!–>
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.]–>	<!–>	–>	<!–>

–><!–>● Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului specieiTabelul nr. 117. B Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nr –>
Parametri <!–>	Descriere–>
A.1. <!–>	Specia –>	Ursus arctos, Linnaeus 1758 <!–>Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE a Consiliului (Directiva Habitate)–>
A.2. <!–>	Tipul populației speciei în aria naturală protejată–>	Populație rezidentă. Indivizii acestei specii folosesc zona ca părți din teritoriu anual.<!–>
B.3 –>	Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată<!–>	870,3 ha–>
B.4. <!–>	Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei–>	bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete;<!–>
B.5. –>	Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior<!–>	Nu este cazul.–>
B.6. <!–>	Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată–>	870,3 ha<!–>
B.7. –>	Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată<!–>	Întreaga suprafață a ariei naturale protejate reprezintă principalul habitat al ursului.–>
B.8. <!–>	Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei–>	” ≈” – aproximativ egal,<!–>
B.9. –>	Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei<!–>	Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată.–>
B.10. <!–>	Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei–>	Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată.<!–>
B.11. –>	Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată<!–>	bună–>
B.12. <!–>	Tendința actuală a calității habitatului speciei–>	Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată.<!–>
B.13. –>	Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei<!–>	Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată.–>
B.14. <!–>	Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei–>	Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată.<!–>
B.15. –>	Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei<!–>	”FV” – favorabilă,–>
B.16. <!–>	Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei–>	”0” – este stabilă,<!–>
B.17. –>	Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei<!–>	Nu este cazul–>

<!–>Tabelul nr. 118. Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei

Tendința–>	Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.]<!–>
Nu este cazul – aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată.–>

<!–>Tabelul nr. 119. Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Favorabilă –>	Nefavorabilă -inadecvată<!–>	Nefavorabilă – rea –>	Necunoscută<!–>
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă sau în creștere–>ȘI<!–>Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei–>	<!–>	–>	<!–>

–><!–>● Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor specieiTabelul nr. 120. C Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Nr–>
Parametru<!–>	Descriere–>
A.1.<!–>	Specia–>	Ursus arctos, Linnaeus 1758 <!–>Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE a Consiliului (Directiva Habitate)–>
A.2.<!–>	Tipul populației speciei în aria naturală protejată–>	Populație rezidentă. Indivizii acestei specii folosesc zona ca părți din teritoriu anual.<!–>
C3.–>	Tendința viitoare a mărimii populației<!–>	”0” – stabilă,–>
C.4.<!–>	Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei–>	”x” – necunoscut.<!–>
C.5.–>	Perspectivele speciei din punct de vedere al populației<!–>	FV – favorabile–>
C.6.<!–>	Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei–>	”0” – stabilă,<!–>
C.7.–>	Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor<!–>	”≈” – aproximativ egal,–>
C.8.<!–>	Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei–>	FV – favorabile,<!–>
C.9.–>	Perspectivele speciei în viitor<!–>	”FV” – favorabile,–>
C.10.<!–>	Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor–>	Scăzut.<!–>

–>Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:– perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.] … – perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.] … <!–>pe baza matricii:Tabelul nr. 121. Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabilă –>	Nefavorabilă – inadecvată<!–>	Nefavorabilă – rea –>	Necunoscută<!–>
Ambii parametri în stare favorabilă.–>	<!–>	–>	<!–>

–>Tabelul nr. 122. Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea Planului de management actual

Favorabilă <!–>	Nefavorabilă – inadecvată–>	Nefavorabilă – rea <!–>	Necunoscută–>
Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10] <!–>ȘI –>perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile<!–>	–>	<!–>	–>

<!–>–><!–>● Evaluarea globală a specieiTabelul nr. 123. D. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Nr–>	Parametru<!–>	Descriere–>
A.1.<!–>	Specia–>	Ursus arctos, Linnaeus 1758 <!–>Anexa II, IV din Directiva 92/43/CEE a Consiliului (Directiva Habitate)–>
A.2.<!–>	Tipul populației speciei în aria naturală protejată–>	Populație rezidentă<!–>
D.3–>	Starea globală de conservare a speciei<!–>	”FV” – favorabilă–>
D.4.<!–>	Tendința stării globale de conservare a speciei–>	”0” – stabilă<!–>
D.5.–>	Starea globală de conservare necunoscută<!–>	Nu este cazul.–>
D.6.<!–>	Informații suplimentare–>	-<!–>

–>Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:– Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.] … – Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.] … – Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.] … <!–>pe baza matricii:Tabelul nr. 124. Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Favorabilă –>	Nefavorabilă – inadecvată<!–>	Nefavorabilă – rea –>	Necunoscută<!–>
Toți parametrii sunt în stare favorabilă.–>	<!–>	–>	<!–>

–><!–>–>

… … … 6.2.<!–>Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativÎn cazul unui habitat, starea de conservare este dată de totalitatea factorilor ce acționează asupra sa și asupra speciilor tipice și care îi poate afecta pe termen lung răspândirea, structura și funcțiile, precum și supraviețuirea speciilor tipice. Această stare se consideră "favorabilă" atunci când sunt îndeplinite condițiile (Directiva 92/43/CEE, Comisia Europeană 1992):– arealul natural al habitatului și suprafețele pe care le acoperă în cadrul acestui areal sunt stabile sau în creștere; … – habitatul are structura și funcțiile specifice necesare pentru conservarea sa pe termen lung, iar probabilitatea menținerii acestora în viitorul previzibil este mare; … – speciile care îi sunt caracteristice se află într-o stare de conservare favorabilă. … –>Așadar, la nivelul fiecărei regiuni biogeografice (în siturile de importanță comunitară propuse și chiar în afara acestora), pentru ca un anumit habitat considerat de importanță comunitară să aibă o stare de conservare favorabilă, trebuie să fie gospodărit astfel încât să fie îndeplinite concomitent aceste trei condiții. Abordarea corectă și completă a problemei gospodăririi durabile a habitatelor de importanță comunitară trebuie să cuprindă în mod obligatoriu următoarele patru etape (Candrea et al. 2009):– descrierea tipurilor de habitate (i.e. a modelului ideal, pentru a cunoaște starea normală a lor ca punct de referință), … – identificarea lor în teren și evaluarea stării lor de conservare (pentru a cunoaște pașii necesari de implementat în continuare), … – propunerea de măsuri de gospodărire adecvate și … – monitorizarea dinamicii stării de conservare (pentru îmbunătățirea continuă a modului de management). … <!–>Evaluarea stării globale de conservare a fiecărui tip de habitat s-a realizat pe baza evaluării stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al:– suprafeței ocupate; … – structurii și funcțiilor sale specifice; … – perspectivelor sale în viitor. … –>Situl Natura 2000 ROSCI0228 Șindrilița a fost declarat pentru asigurarea stării favorabile de conservare a 3 habitate de interes comunitar.– 9110 – Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum … – 9410 – Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) … – 6520 – Fânețe montane … <!–>Tipurile de habitate prezente in sit – rezultat din activitățile de inventariere – cartare din teren:– 9110 – Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum … – 9410 – Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) … – 91V0 – Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion … – 6520 – Fânețe montane … –>6.2.1.<!–>Habitate forestiere– 9110 – Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum● Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitatTabelul nr. 125. E. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Nr.–>	Parametru<!–>	Descriere–>
E.1<!–>	Clasificarea tipului de habitat–>	EC – tip de habitat de importanță comunitară;<!–>
E.2–>	Codul unic al tipului de habitat<!–>	9110 -Păduri de fag de tip Luzulo- Fagetum–>
E.3<!–>	Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată–>	20 ha<!–>
E.4–>	Calitatea datelor pentru suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată<!–>	bună – inventarieri complete;–>
E.5<!–>	Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată și suprafața ocupată de acesta la nivel național–>	0%<!–>
E.6–>	Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală comparată cu suprafața totală ocupată de acesta la nivel național<!–>	nesemnificativă–>
E.7<!–>	Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior–>	Nu există plan de management anterior<!–>
E.8–>	Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată<!–>	20 ha–>
E.9<!–>	Metodologia de apreciere a suprafeței de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată–>	Pentru evaluarea suprafeței de referință pentru starea favorabilă a habitatului se identifică și analizează la teren suprafețele corespunzătoare din punctul de vedere al îndeplinirii condițiilor staționale specifice tipului de habitat, pe baza de studii de cartare pedostationala.<!–>
E.10–>	Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată<!–>	”≈” – aproximativ egal,–>
E.11<!–>	Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat–>	”0” – stabilă,<!–>
E.12–>	Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat<!–>	Nu este cazul.–>
E.13<!–>	Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat–>	Nu este cazul.<!–>
E.14–>	Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat<!–>	bună – inventarieri complete;–>
E.15<!–>	Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat–>	Nu este cazul.<!–>
E.16–>	Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative<!–>	Nu este cazul.–>
E.17<!–>	Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat–>	Nu există schimbări în tiparul de distribuție al suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sau acestea sunt nesemnificative;<!–>
E.18–>	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate<!–>	”FV” – favorabilă,–>
E.19<!–>	Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate–>	Nu este cazul.<!–>
E.20–>	Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate<!–>	Nu este cazul.–>

<!–>Tabelul nr. 126. Matricea 8) Matricea de evaluare a stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Favorabilă –>	Nefavorabilă – inadecvată<!–>	Nefavorabilă – rea –>	Necunoscută<!–>
Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat este stabilă –>ȘI <!–>Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată are valoarea aproximativ ”=” –>ȘI <!–>Schimbările în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sunt nesemnificative.–>	<!–>	–>	<!–>

–><!–>● Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitatTabelul nr. 127. F. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice

Nr–>	Parametru<!–>	Descriere–>
E.1.<!–>	Clasificarea tipului de habitat–>	EC – tip de habitat de importanță comunitară;<!–>
E.2.–>	Codul unic al tipului de habitat<!–>	9110 – Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum–>
F.3<!–>	Structura și funcțiile tipului de habitat–>	Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative;<!–>
F.4–>	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice<!–>	”FV” – favorabilă,–>
F.5<!–>	Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice–>	”0” – este stabilă,<!–>
F.6–>	Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice<!–>	Nu este cazul–>

<!–>Tabelul nr. 128. Matricea 9) Matricea evaluării stării de conservare a habitatului din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice habitatului

Favorabilă –>	Nefavorabilă – inadecvată<!–>	Nefavorabilă – rea –>	Necunoscută<!–>
Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative; [F.3.]–>	<!–>	–>	<!–>

–><!–>● Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitorTabelul nr. 129. G. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare

Nr–>	Parametru<!–>	Descriere–>
E.1.<!–>	Clasificarea tipului de habitat–>	EC – tip de habitat de importanță comunitară;<!–>
E.2.–>	Codul unic al tipului de habitat<!–>	9110 -Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum–>
G.3<!–>	Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat–>	”0” – stabilă,<!–>
G.4–>	Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor<!–>	” ≈” – aproximativ egală (la nivel de sit există 20 ha de habitat, suprafață continuă, care asigură suprafața minimă necesară unei stări favorabile de conservare)–>
G.5<!–>	Perspectivele tipului de habitat în viitor–>	FV – perspective bune<!–>
G.6–>	Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor<!–>	Scăzut – impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra tipului de habitat, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat–>
G.7<!–>	Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat–>	Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată;<!–>

–>Tabelul nr. 130. Matricea 10) Matricea evaluării stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia, în urma implementării planului de management actual

Favorabilă <!–>	Nefavorabilă – inadecvată–>	Nefavorabilă – rea <!–>	Necunoscută–>
Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra tipului de habitat; [G.6.] <!–>Și –>perspectivele tipului de habitat în viitor [G.5.] sunt bune <!–>Și –>viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată [G.7.]<!–>	–>	<!–>	–>

<!–>–>● Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitatTabelul nr. 131. H. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat

Nr<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
E.1.–>	Clasificarea tipului de habitat<!–>	EC – tip de habitat de importanță comunitară;–>
E.2.<!–>	Codul unic al tipului de habitat–>	9110 -Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum<!–>
H.3.–>	Starea globală de conservare a tipului de habitat<!–>	”FV” – favorabilă–>
H.4.<!–>	Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat–>	”+” – se îmbunătățește, în cazul în care se vor aplica măsurile prevăzute în planul de management<!–>
H.5.–>	Detalii asupra stării globale de conservare a tipului de habitat necunoscute<!–>	Nu este cazul–>
H.6.<!–>	Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată–>	Starea generală de conservare a habitatului 9110 este la momentul actual favorabilă, însă aceasta este supusă unei presiuni scăzute datorită vârstei înaintate a arboretelor, arborete în care se sunt propuse tăieri de regenerare. Dacă se va respecta planul de management și se va promova regenerarea arboretelor pe cale naturală, din sămânță și se vor efectua la timp lucrările silvice necesare, aceste presiuni vor fi reduse către 0.<!–>

–>Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:– Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate [E.18]; … – Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice [F.4.] … – Starea de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare [G.5]; … <!–>pe baza matricii:Tabelul nr. 132. Matricea 11) Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat

Favorabilă –>	Nefavorabilă – inadecvată<!–>	Nefavorabilă – rea –>	Necunoscută<!–>
Toți cei 3 parametri de mai sus sunt în stare favorabilă–>	<!–>	–>	<!–>

–><!–>–>

● Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitatTabelul nr. 133. E. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Nr.<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
E.1–>	Clasificarea tipului de habitat<!–>	EC – tip de habitat de importanță comunitară;–>
E.2<!–>	Codul unic al tipului de habitat–>	9410 -Păduri acidofile de molid (Picea abies) din etajul montan până în cel alpin (Vaccinio-Piceetea)<!–>
E.3–>	Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată<!–>	769,7 ha–>
E.4<!–>	Calitatea datelor pentru suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată–>	bună – inventarieri complete;<!–>
E.5–>	Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată și suprafața ocupată de acesta la nivel național<!–>	0%–>
E.6<!–>	Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală comparată cu suprafața totală ocupată de acesta la nivel național–>	nesemnificativă<!–>
E.7–>	Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior<!–>	Nu există plan de management anterior–>
E.8<!–>	Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată–>	731,2 ha<!–>
E.9–>	Metodologia de apreciere a suprafeței de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată<!–>	Pentru evaluarea suprafeței de referință pentru starea favorabilă a habitatului se identifica și analizează la teren suprafețele corespunzătoare din punctul de vedere al îndeplinirii condițiilor staționale specifice tipului de habitat, pe baza de studii de cartare pedostationala.–>
E.10<!–>	Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată–>	”≈” – aproximativ egal,<!–>
E.11–>	Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat<!–>	”0” – stabilă,–>
E.12<!–>	Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat–>	Nu este cazul.<!–>
E.13–>	Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat<!–>	Nu este cazul.–>
E.14<!–>	Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat–>	bună – inventarieri complete;<!–>
E.15–>	Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat<!–>	Nu este cazul.–>
E.16<!–>	Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative–>	Nu este cazul.<!–>
E.17–>	Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat <!–>	nu există schimbări în tiparul de distribuție al suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sau acestea sunt nesemnificative;–>
E.18<!–>	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate–>	”FV” – favorabilă,<!–>
E.19–>	Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate<!–>	Nu este cazul.–>
E.20<!–>	Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate–>	Nu este cazul.<!–>

–>Tabelul nr. 134. Matricea 8) Matricea de evaluare a stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Favorabilă <!–>	Nefavorabilă – inadecvată–>	Nefavorabilă – rea <!–>	Necunoscută–>
Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat este stabilă <!–>ȘI –>Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată are valoarea aproximativ ”=” <!–>ȘI –>Schimbările în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sunt nesemnificative.<!–>	–>	<!–>	–>

<!–>–>● Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitatTabelul nr. 135. F. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice

Nr<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
E.1.–>	Clasificarea tipului de habitat<!–>	EC – tip de habitat de importanță comunitară;–>
E.2.<!–>	Codul unic al tipului de habitat–>	9410 – Păduri acidofile de molid (Picea abies) din etajul montan până în cel alpin (Vaccinio-Piceetea)<!–>
F.3–>	Structura și funcțiile tipului de habitat<!–>	structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative;–>
F.4<!–>	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice–>	”FV” – favorabilă,<!–>
F.5–>	Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice<!–>	”0” – este stabilă,–>
F.6<!–>	Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice–>	Nu este cazul<!–>

–>Tabelul nr. 136. Matricea 9) Matricea evaluării stării de conservare a habitatului din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice habitatului

Favorabilă <!–>	Nefavorabilă – inadecvată–>	Nefavorabilă – rea <!–>	Necunoscută–>
Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative; [F.3.]<!–>	–>	<!–>	–>

<!–>–>● Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitorTabelul nr. 137. G. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare

Nr<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
E.1.–>	Clasificarea tipului de habitat<!–>	EC – tip de habitat de importanță comunitară;–>
E.2.<!–>	Codul unic al tipului de habitat–>	9410 – Păduri acidofile de molid (Picea abies) din etajul montan până în cel alpin (Vaccinio-Piceetea)<!–>
G.3–>	Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat<!–>	”0” – stabilă,–>
G.4<!–>	Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor–>	” ≈” – aproximativ egală (la nivel de sit există 769,7 ha de habitat, suprafață continuă, care asigură suprafața minimă necesară unei stări favorabile de conservare)<!–>
G.5–>	Perspectivele tipului de habitat în viitor<!–>	FV – perspective bune–>
G.6<!–>	Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor–>	Scăzut – impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra tipului de habitat, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat<!–>
G.7–>	Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat<!–>	viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată;–>

<!–>Tabelul nr. 138. Matricea 10) Matricea evaluării stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia, în urma implementării planului de management actual

Favorabilă –>	Nefavorabilă – inadecvată<!–>	Nefavorabilă – rea –>	Necunoscută<!–>
Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra tipului de habitat; [G.6.] –>Și <!–>perspectivele tipului de habitat în viitor [G.5.] sunt bune –>Și <!–>viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată [G.7.]–>	<!–>	–>	<!–>

–><!–>● Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitatTabelul nr. 139. H. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat

Nr–>
Parametru<!–>	Descriere–>
E.1.<!–>	Clasificarea tipului de habitat–>	EC – tip de habitat de importanță comunitară;<!–>
E.2.–>	Codul unic al tipului de habitat<!–>	9410 -Păduri acidofile de molid (Picea abies) din etajul montan până în cel alpin (Vaccinio-Piceetea)–>
H.3<!–>	Starea globală de conservare a tipului de habitat–>	”FV” – favorabilă<!–>
H.4.–>	Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat<!–>	”+” – se îmbunătățește, în cazul în care se vor aplica măsurile prevăzute în planul de management–>
H.5.<!–>	Detalii asupra stării globale de conservare a tipului de habitat necunoscute–>	Nu este cazul<!–>
H.6.–>	Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată<!–>	Starea generală de conservare a habitatului 9410 este la momentul actual favorabilă, chiar dacă există zone destul de mari (aproximativ 14% din suprafața habitatului) unde au fost executate tăieri, cu ocazia parcurgerii terenului s-au constatat că acestea sunt regenerate cu molid (fie natural, fie plantat sau mixt), astfel că și în aceste zone există tendința de îmbunătățire a stării de conservare.–>

<!–>Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:– Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate [E.18]; … – Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice [F.4.] … – Starea de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare [G.5]; … –>pe baza matricii:Tabelul nr. 140. Matricea 11) Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat

Favorabilă <!–>	Nefavorabilă – inadecvată–>	Nefavorabilă – rea <!–>	Necunoscută–>
Toți cei 3 parametri de mai sus sunt în stare favorabilă<!–>	–>	<!–>	–>

<!–>–><!–> … – 91V0 – Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion● Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitatTabelul nr. 141. E. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Nr. –>	Parametru <!–>	Descriere–>
E.1 <!–>	Clasificarea tipului de habitat –>	EC – tip de habitat de importanță comunitară;<!–>
E.2 –>	Codul unic al tipului de habitat<!–>	91V0 – Păduri dacice de fag Symphyto- Fagion–>
E.3<!–>	Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată–>	Suprafața efectivă ocupată: 31,2 ha<!–>
E.4–>	Calitatea datelor pentru suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată<!–>	bună – inventarieri complete;–>
E.5<!–>	Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată și suprafața ocupată de acesta la nivel național–>	0%<!–>
E.6–>	Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală comparată cu suprafața totală ocupată de acesta la nivel național<!–>	nesemnificativă–>
E.7<!–>	Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior–>	Nu există plan de management anterior<!–>
E.8–>	Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată<!–>	29,5 ha–>
E.9<!–>	Metodologia de apreciere a suprafeței de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată–>	Pentru evaluarea suprafeței de referință pentru starea favorabilă a habitatului se identifica și analizează la teren suprafețele corespunzătoare din punctul de vedere al îndeplinirii condițiilor staționale specifice tipului de habitat, pe baza de studii de cartare pedostationala.<!–>
E.10–>	Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată<!–>	”≈” – aproximativ egal,–>
E.11<!–>	Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat–>	”0” – stabilă,<!–>
E.12–>	Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat<!–>	Nu este cazul.–>
E.13<!–>	Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat–>	Nu este cazul.<!–>
E.14–>	Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat<!–>	bună – inventarieri complete;–>
E.15<!–>	Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat–>	Nu este cazul.<!–>
E.16–>	Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative<!–>	Nu este cazul.–>
E.17<!–>	Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat–>	Nu există schimbări în tiparul de distribuție al suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sau acestea sunt nesemnificative;<!–>
E.18–>	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate<!–>	”FV” – favorabilă,–>
E.19<!–>	Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate–>	Nu este cazul.<!–>
E.20–>	Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate<!–>	Nu este cazul.–>

<!–>Tabelul nr. 142. Matricea 8) Matricea de evaluare a stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Favorabilă –>	Nefavorabilă – inadecvată<!–>	Nefavorabilă – rea –>	Necunoscută<!–>
Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat este stabilă –>ȘI <!–>Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată are valoarea aproximativ „=” –>ȘI <!–>Schimbările în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sunt nesemnificative.–>	<!–>	–>	<!–>

–><!–>● Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitatTabelul nr. 143. F. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice

Nr–>	Parametru<!–>	Descriere–>
E.1.<!–>	Clasificarea tipului de habitat–>	EC – tip de habitat de importanță comunitară;<!–>
E.2.–>	Codul unic al tipului de habitat<!–>	91V0 – Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion–>
F.3<!–>	Structura și funcțiile tipului de habitat–>	Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice nu se află în condiții bune dar nici mai mult de 25% din suprafața tipului de habitat nu este deteriorat, în ceea ce privește structura și funcțiile sale<!–>
F.4–>	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice<!–>	”U1” – nefavorabilă inadecvată–>
F.5<!–>	Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice–>	”+” – se îmbunătățește,<!–>
F.6–>	Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice<!–>	Nu este cazul–>

<!–>Tabelul nr. 144. Matricea 9) Matricea evaluării stării de conservare a habitatului din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice habitatului

Favorabilă–>	Nefavorabilă – inadecvată<!–>	Nefavorabilă – rea–>	Necunoscută<!–>
–>	Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice nu se află în condiții bune dar nici mai mult de 25% din suprafața tipului de habitat nu este deteriorat, în ceea ce privește structura și funcțiile sale (F3)<!–>	–>	<!–>

–><!–>● Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitorTabelul nr. 145. G. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare

Nr–>	Parametru<!–>	Descriere–>
E.1.<!–>	Clasificarea tipului de habitat–>	EC – tip de habitat de importanță comunitară;<!–>
E.2.–>	Codul unic al tipului de habitat<!–>	91V0 -Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion–>
G.3<!–>	Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat–>	”0” – stabilă,<!–>
G.4–>	Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor<!–>	” ≈” – aproximativ egală (la nivel de sit există 31,2 ha de habitat, suprafață continuă, care asigură suprafața minimă necesară unei stări favorabile de conservare)–>
G.5<!–>	Perspectivele tipului de habitat în viitor–>	FV – perspective bune<!–>
G.6–>	Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor<!–>	Scăzut – impacturile și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra tipului de habitat, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat–>
G.7<!–>	Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat–>	viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată;<!–>

–>Tabelul nr. 146. Matricea 10) Matricea evaluării stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia, în urma implementării planului de management actual

Favorabilă <!–>	Nefavorabilă – inadecvată–>	Nefavorabilă – rea <!–>	Necunoscută–>
Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra tipului de habitat; [G.6.] <!–>Și –>perspectivele tipului de habitat în viitor [G.5.] sunt bune <!–>Și –>viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată [G.7.]<!–>	–>	<!–>	–>

<!–>–>● Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitatTabelul nr. 147. H. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat

Nr <!–>	Parametru –>	Descriere<!–>
E.1. –>	Clasificarea tipului de habitat<!–>	EC – tip de habitat de importanță comunitară;–>
E.2. <!–>	Codul unic al tipului de habitat –>	91V0 -Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion<!–>
H.3 –>	Starea globală de conservare a tipului de habitat<!–>	”U1” – nefavorabilă – inadecvată–>
H.4. <!–>	Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat–>	”+” – se îmbunătățește, în cazul în care se vor aplica măsurile prevăzute în planul de management<!–>
H.5. –>	Detalii asupra stării globale de conservare a tipului de habitat necunoscute<!–>	Nu este cazul–>
H.6. <!–>	Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată–>	Starea generală de conservare a habitatului 91V0 este la momentul actual nefavorabilă, inadecvată, datorită faptului că întreaga suprafață ocupată de acesta este la momentul actual în proces de regenerare, astfel că totalitatea arboretelor sunt parcurse cu tăieri de regenerare în diferite stadii iar arboretele mature sunt înlocuite cu arborete tinere. Starea de conservare se va îmbunătății în viitor, deoarece cu ocazia parcurgerii terenului s-a constatat că procesul de regenerare decurge bine fiind instalat semințiș în proporții ridicate, din specii caracteristice acestui habitat (fag, brad, molid). <!–>Pentru a reface cât mai repede starea de conservare a acestui habitat, recomandăm promovare regenerărilor pe cale naturală a arboretelor, evitarea, pe cât posibil, a deteriorării semințișului instalat efectuarea la timp a lucrărilor de îngrijire a arboretelor.–>

<!–>Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:– Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate [E.18]; … – Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice [F.4.] … – Starea de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare [G.5]; … –>pe baza matricii:Tabelul nr. 148. Matricea 11) Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat

Favorabilă <!–>	Nefavorabilă -inadecvată –>	Nefavorabilă – rea <!–>	Necunoscută–>
<!–>	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice ”U1” – nefavorabilă inadecvată [F.4.]–>	<!–>	–>

<!–>–><!–> … … 6.2.2.–>Habitate neforestiere (de pajiști)Colectarea datelor, în conformitate cu metodologia fitosociologică acceptată, s-a realizat atât prin consultarea surselor de date existente pentru identificarea suprafețelor potențial ocupate de habitatul 6520 – Fânețe montane, habitat menționat în formularul standard al ROSCI0228, cât și prin deplasări în teren pentru colectarea datelor de flora și vegetație din zonele identificate ca putând fi ocupate de tipul de habitat 6520.<!–>Conform Formularului Standard al sitului ROSCI0228 Șindrilița, în această arie naturală protejată există zone cu prezență a habitatului 6520 – Fânețe montane.–>Suplimentar față de acest fapt menționat în Formularul ROSCI0228 Șindrilița, au mai fost identificate tipurile de habitate 4060 Tufărișuri alpine și boreale și 6230* Pajiști pe substraturi silicioase montane de Nardus bogate în specii, pe substrat silicios.<!–>– 6520 Fânețe montane● Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitatTabelul nr. 149. E. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Nr.–>	Parametru<!–>	Descriere–>
E.1<!–>	Clasificarea tipului de habitat–>	EC – tip de habitat de importanță comunitară<!–>
E.2–>	Codul unic al tipului de habitat<!–>	6520 Fânețe montane –>R3803 Pajiști sud-est carpatice de Agrostis capillaris și Festuca rubra<!–>
E.3–>	Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată<!–>	1,88 Ha–>
E.4<!–>	Calitatea datelor pentru suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată–>	Bună<!–>
E.5–>	Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată și suprafața ocupată de acesta la nivel național<!–>	Date insuficiente la nivel național–>
E.6<!–>	Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală comparată cu suprafața totală ocupată de acesta la nivel național–>	nesemnificativă.<!–>
E.7–>	Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior<!–>	Nu este cazul – prima evaluare–>
E.8<!–>	Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată–>	Minim 4 ha<!–>
E.9–>	Metodologia de apreciere a suprafeței de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată<!–>	Pentru a estima corect suprafața de referință a habitatului în cadrul sitului ar fi nevoie de o analiză profundă a sitului privind parametrii abiotici care sunt necesare pentru edificarea acestui tip de habitat (expoziția și înclinarea pantelor, cantitatea precipitațiilor, acoperirea suprafețelor cu vegetație ierboasă și lemnoasă, tipurile de sol). –>O astfel de analiză ori modelare nefiind disponibilă, s-a considerat ca suprafață de referință să fie de două ori suprafața evaluată în teren din 2018 (prima evaluare), cu precizarea că totalitatea acestei suprafețe de referință ar trebui să afle în stare de conservare favorabilă din punct de vedere al structurii și al funcțiilor. Calitatea datelor: slabă (opinia expertului).<!–>
E.10–>	Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată<!–>	”>” – mai mare–>
E.11<!–>	Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat–>	”x” – necunoscută<!–>
E.12–>	Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat<!–>	Nu este cazul–>
E.13<!–>	Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat–>	Nu este cazul<!–>
E.14–>	Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat<!–>	Insuficientă–>
E.15<!–>	Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat–>	Nu este cazul – date insuficiente<!–>
E.16–>	Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative<!–>	Nu există suficiente informații–>
E.17<!–>	Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat–>	Nu există date suficiente privind schimbările tiparului de distribuție al suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate.<!–>
E.18–>	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate<!–>	”X” – necunoscută–>
E.19<!–>	Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate–>	Nu este cazul<!–>
E.20–>	Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate<!–>	”XX” – nu există date pentru a putea stabili că starea de conservare nu este în nici într-un caz favorabilă.–>

<!–>Tabelul nr. 150. Matricea 8) Matricea de evaluare a stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Favorabilă –>	Nefavorabilă – inadecvată<!–>	Nefavorabilă – rea –>	Necunoscută<!–>
–>	<!–>	–>	Nu sunt îndeplinite condițiile pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate, deoarece nu există date suficiente.<!–>

–><!–>● Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitatTabelul nr. 151. F. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice

Nr–>	Parametru<!–>	Descriere–>
E.1.<!–>	Clasificarea tipului de habitat–>	EC – tip de habitat de importanță comunitară<!–>
E.2.–>	Codul unic al tipului de habitat<!–>	6520 Fânețe montane –>R3803 Pajiști sud-est carpatice de Agrostis capillaris și Festuca rubra<!–>
F.3–>	Structura și funcțiile tipului de habitat<!–>	Din punct de vedere structural, habitatul 6520 este reprezentat în sit prin fitocenoze aparținând asociației Festuco rubrae-Agrostietum capillaris Horvat 1951.–>Mai mult de 25% din suprafața tipului de habitat în aria naturală protejată este deteriorată în ceea ce privește structura și funcțiile habitatului (incluzând și speciile sale tipice).<!–>
F.4–>	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice<!–>	”U2” – nefavorabilă – rea–>
F.5<!–>	Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice–>	”-” – se înrăutățește<!–>
F.6–>	Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice<!–>	Nu este cazul–>

<!–>Tabelul nr. 152. Matricea 9) Matricea evaluării stării de conservare a habitatului din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice habitatului

Favorabilă –>	Nefavorabilă – inadecvată <!–>	Nefavorabilă – rea –>	Necunoscută<!–>
–>	<!–>	Mai mult de 25% din suprafața tipului de habitat în aria naturală protejată este deteriorată în ceea ce privește structura și funcțiile habitatului (incluzând și speciile sale tipice); [F.3.]–>	<!–>

–><!–>● Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitorTabelul nr. 153. G. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare

Nr–>	Parametru<!–>	Descriere–>
E.1.<!–>	Clasificarea tipului de habitat–>	EC – tip de habitat de importanță comunitară<!–>
E.2.–>	Codul unic al tipului de habitat<!–>	6520 Fânețe montane –>R3803 Pajiști sud-est carpatice de Agrostis capillaris și Festuca rubra<!–>
G.3–>	Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat<!–>	”x” – necunoscută–>
G.4<!–>	Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor–>	”x” – necunoscută – prima evaluare<!–>
G.5–>	Perspectivele tipului de habitat în viitor<!–>	U2 – perspective inadecvate–>
G.6<!–>	Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor–>	Ridicat – impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat ridicat asupra tipului de habitat, afectând major viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat<!–>
G.7–>	Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat<!–>	Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat ar putea fi asigurată;–>

<!–>Tabelul nr. 154. Matricea 10) Matricea evaluării stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia, în urma implementării planului de management actual

Favorabilă –>	Nefavorabilă – inadecvată <!–>	Nefavorabilă – rea –>	Necunoscută<!–>
–>	<!–>	Impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect foarte mare asupra tipului de habitat [G.6]; –>Și <!–>perspectivele tipului de habitat în viitor [G.5] sunt rele –>	<!–>

–><!–>● Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitatTabelul nr. 155. H. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat

Nr–>	Parametru<!–>	Descriere–>
E.1.<!–>	Clasificarea tipului de habitat–>	EC – tip de habitat de importanță comunitară<!–>
E.2.–>	Codul unic al tipului de habitat<!–>	6520 Fânețe montane –>R3803 Pajiști sud-est carpatice de Agrostis capillaris și Festuca rubra<!–>
H.3–>	Starea globală de conservare a tipului de habitat<!–>	”U2” – nefavorabilă – rea–>
H.4.<!–>	Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat–>	”x” – este necunoscută<!–>
H.5.–>	Detalii asupra stării globale de conservare a tipului de habitat necunoscute<!–>	Nu este cazul–>
H.6.<!–>	Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată–>	Din punct de vedere al suprafeței habitatului, starea de conservare a fost evaluată ca necunoscută, datorită absenței datelor, aceasta fiind prima evaluare realizată. <!–>Mai mult de 25% din suprafața tipului de habitat în aria naturală protejată este deteriorată în ceea ce privește structura și funcțiile habitatului (incluzând și speciile sale tipice), starea de conservare fiind evaluată ca nefavorabilă – rea. –>Starea de conservare a habitatului din punct de vedere al perspectivelor habitatului în viitor a fost evaluată ca nefavorabilă – rea. Impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat ridicat asupra tipului de habitat, afectând major viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat.<!–>

–>Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:– Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate [E.18]; … – Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice [F.4.] … – Starea de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare [G.5]; … <!–>pe baza matricii:Tabelul nr. 156. Matricea 11) Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat

Favorabilă –>	Nefavorabilă – inadecvată <!–>	Nefavorabilă – rea –>	Necunoscută<!–>
–>	<!–>	Unul sau mai mulți parametri sunt în stare rea.–>	<!–>

–><!–>–>

… – 4060 Tufărișuri alpine și boreale● Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitatTabelul nr. 157. E. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Nr.<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
E.1–>	Clasificarea tipului de habitat<!–>	EC – tip de habitat de importanță comunitară–>
E.2<!–>	Codul unic al tipului de habitat–>	4060 Tufărișuri alpine și boreale <!–>R3108 Tufărișuri sud-est carpatice de ienupăr pitic (Juniperus sibirica) –>R3111 Tufărișuri sud-est carpatice de afin (Vaccinium myrtillus)<!–>
E.3–>	Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată<!–>	3,54 ha–>
E.4<!–>	Calitatea datelor pentru suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată–>	Bună<!–>
E.5–>	Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată și suprafața ocupată de acesta la nivel național<!–>	Date insuficiente la nivel național–>
E.6<!–>	Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală comparată cu suprafața totală ocupată de acesta la nivel național–>	nesemnificativă.<!–>
E.7–>	Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior<!–>	Nu este cazul – prima evaluare–>
E.8<!–>	Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată–>	Minim 7 ha<!–>
E.9–>	Metodologia de apreciere a suprafeței de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată<!–>	Pentru a estima corect suprafața de referință a habitatului în cadrul sitului ar fi nevoie de o analiză profundă a sitului privind parametrii abiotici care sunt necesare pentru edificarea acestui tip de habitat (expoziția și înclinarea pantelor, cantitatea precipitațiilor, acoperirea suprafețelor cu vegetație ierboasă și lemnoasă, tipurile de sol).–>O astfel de analiză ori modelare nefiind disponibilă, s-a considerat ca suprafață de referință să fie de două ori suprafața evaluată în teren din 2018 (prima evaluare), cu precizarea că totalitatea acestei suprafețe de referință ar trebui să afle în stare de conservare favorabilă din punct de vedere al structurii și al funcțiilor. Calitatea datelor: slabă (opinia expertului).<!–>
E.10–>	Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată<!–>	”>” – mai mare–>
E.11<!–>	Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat–>	”x” – necunoscută<!–>
E.12–>	Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat<!–>	Nu este cazul–>
E.13<!–>	Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat–>	Nu este cazul<!–>
E.14–>	Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat<!–>	Insuficientă–>
E.15<!–>	Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat–>	Nu este cazul – date insuficiente<!–>
E.16–>	Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative<!–>	Nu există suficiente informații–>
E.17<!–>	Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat–>	Nu există date suficiente privind schimbările tiparului de distribuție al suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate.<!–>
E.18–>	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate<!–>	”X” – necunoscută–>
E.19<!–>	Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate–>	Nu este cazul<!–>
E.20–>	Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate<!–>	”XX” – nu există date pentru a putea stabili că starea de conservare nu este în nici într-un caz favorabilă.–>

<!–>Tabelul nr. 158. Matricea 8) Matricea de evaluare a stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Favorabilă –>	Nefavorabilă – inadecvată<!–>	Nefavorabilă – rea –>	Necunoscută<!–>
–>	<!–>	–>	Nu sunt îndeplinite condițiile pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate, deoarece nu există date suficiente.<!–>

–><!–>● Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitatTabelul nr. 159. F. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice

Nr–>	Parametru<!–>	Descriere–>
E.1.<!–>	Clasificarea tipului de habitat–>	EC – tip de habitat de importanță comunitară<!–>
E.2.–>	Codul unic al tipului de habitat<!–>	4060 Tufărișuri alpine și boreale –>R3108 Tufărișuri sud-est carpatice de ienupăr pitic (Juniperus sibirica) <!–>R3111 Tufărișuri sud-est carpatice de afin (Vaccinium myrtillus)–>
F.3<!–>	Structura și funcțiile tipului de habitat–>	Din punct de vedere structural, habitatul 4060 este reprezentat în sit prin fitocenoze aparținând asociațiilor Campanulo abietinae – Juniperetum Simon 1966 și Campanulo abietinae-Vaccinietum (Buia et al. 1962) Boșcaiu 1971.<!–>Structura și funcțiile habitatului, incluzând și speciile sale tipice sunt în condiții bune, fără deteriorări semnificative.–>
F.4<!–>	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice–>	”FV” – favorabilă<!–>
F.5–>	Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice<!–>	”0” – este stabilă–>
F.6<!–>	Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice–>	Nu este cazul<!–>

–>Tabelul nr. 160. Matricea 9) Matricea evaluării stării de conservare a habitatului din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice habitatului

Favorabilă <!–>	Nefavorabilă – inadecvată–>	Nefavorabilă – rea <!–>	Necunoscută–>
Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative; [F.3.]<!–>	–>	<!–>	–>

<!–>–>● Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitorTabelul nr. 161. G. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare

Nr<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
E.1.–>	Clasificarea tipului de habitat<!–>	EC – tip de habitat de importanță comunitară–>
E.2.<!–>	Codul unic al tipului de habitat–>	4060 Tufărișuri alpine și boreale <!–>R3108 Tufărișuri sud-est carpatice de ienupăr pitic (Juniperus sibirica) –>R3111 Tufărișuri sud-est carpatice de afin (Vaccinium myrtillus)<!–>
G.3–>	Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat<!–>	”0” – stabilă–>
G.4<!–>	Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor–>	”x” – necunoscută – prima evaluare<!–>
G.5–>	Perspectivele tipului de habitat în viitor<!–>	FV – perspective bune–>
G.6<!–>	Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor–>	Scăzut – impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra tipului de habitat, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat.<!–>
G.7–>	Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat<!–>	Viabilitatea pe termen lung a habitatului este asigurată.–>

<!–>Tabelul nr. 162. Matricea 10) Matricea evaluării stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia, în urma implementării planului de management actual

Favorabilă –>	Nefavorabilă – inadecvată<!–>	Nefavorabilă – rea –>	Necunoscută<!–>
Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra tipului de habitat; [G.6.] –>ȘI <!–>perspectivele tipului de habitat în viitor [G.5.] sunt bune SI viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată [G.7.]–>	<!–>	–>	<!–>

–><!–>● Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitatTabelul nr. 163. H. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat

Nr–>
Parametru<!–>	Descriere–>
E.1.<!–>	Clasificarea tipului de habitat–>	EC – tip de habitat de importanță comunitară<!–>
E.2.–>	Codul unic al tipului de habitat<!–>	4060 Tufărișuri alpine și boreale –>R3108 Tufărișuri sud-est carpatice de ienupăr pitic (Juniperus sibirica) <!–>R3111 Tufărișuri sud-est carpatice de afin (Vaccinium myrtillus)–>
H.3<!–>	Starea globală de conservare a tipului de habitat–>	”FV” – favorabilă<!–>
H.4.–>	Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat<!–>	”0” – este stabilă–>
H.5.<!–>	Detalii asupra stării globale de conservare a tipului de habitat necunoscute–>	Nu este cazul<!–>
H.6.–>	Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată<!–>	Din punct de vedere al suprafeței habitatului, starea de conservare a fost evaluată ca necunoscută, datorită absenței datelor, aceasta fiind prima evaluare realizată.–>Structura și funcțiile habitatului, incluzând și speciile sale tipice sunt în condiții bune, fără deteriorări semnificative, starea de conservare fiind evaluată ca favorabilă.<!–>Starea de conservare a habitatului din punct de vedere al perspectivelor habitatului în viitor a fost evaluată ca favorabilă. Impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra tipului de habitat, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat.–>

<!–>Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:– Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate [E.18]; … – Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice [F.4.] … – Starea de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare [G.5]; … –>pe baza matricii:Tabelul nr. 164. Matricea 11) Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat

Favorabilă <!–>	Nefavorabilă – inadecvată–>	Nefavorabilă – rea <!–>	Necunoscută–>
Unul dintre parametri [E.18]; este necunoscut și ceilalți 2 în stare favorabilă<!–>	–>	<!–>	–>

<!–>–><!–> … – 6230* Pajiști montane de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicioase● Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitatTabelul nr. 165. E. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Nr.–>	Parametru<!–>	Descriere–>
E.1<!–>	Clasificarea tipului de habitat–>	EC – tip de habitat de importanță comunitară<!–>
E.2–>	Codul unic al tipului de habitat<!–>	6230* Pajiști de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicatice din zone montane (și submontane, în Europa continentală) –>R3608 Pajiști sud-est carpatice de Scorzonera rosea și Festuca nigrescens <!–>R3609 Pajiști sud-est carpatice de țăpoșică (Nardus stricta) și Viola declinata–>
E.3<!–>	Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată–>	16,82 ha<!–>
E.4–>	Calitatea datelor pentru suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată<!–>	Bună–>
E.5<!–>	Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată și suprafața ocupată de acesta la nivel național–>	Date insuficiente la nivel național<!–>
E.6–>	Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală comparată cu suprafața totală ocupată de acesta la nivel național<!–>	nesemnificativă.–>
E.7<!–>	Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior–>	Nu este cazul – prima evaluare<!–>
E.8–>	Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată<!–>	Minim 17 ha–>
E.9<!–>	Metodologia de apreciere a suprafeței de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată–>	Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată a fost considerată suprafața totală a habitatului evaluat în sezonul din 2018, cu precizarea că totalitatea acestei suprafețe de referință ar trebui să afle în stare de conservare favorabilă din punct de vedere al structurii și al funcțiilor. Calitatea datelor: slabă (opinia expertului).<!–>
E.10–>	Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată<!–>	”≈” – aproximativ egal–>
E.11<!–>	Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat–>	”x” – necunoscută<!–>
E.12–>	Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat<!–>	Nu este cazul–>
E.13<!–>	Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat–>	Nu este cazul<!–>
E.14–>	Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat<!–>	Insuficientă–>
E.15<!–>	Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat–>	Nu este cazul – date insuficiente<!–>
E.16–>	Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative<!–>	Nu există suficiente informații–>
E.17<!–>	Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat–>	Nu există date suficiente privind schimbările tiparului de distribuție al suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate.<!–>
E.18–>	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate<!–>	”X” – necunoscută–>
E.19<!–>	Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate–>	Nu este cazul<!–>
E.20–>	Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate<!–>	”XX” – nu există date pentru a putea stabili că starea de conservare nu este în niciun caz favorabilă.–>

<!–>Tabelul nr. 166. Matricea 8) Matricea de evaluare a stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Favorabilă –>	Nefavorabilă – inadecvată<!–>	Nefavorabilă – rea –>	Necunoscută<!–>
–>	<!–>	–>	Nu sunt îndeplinite condițiile pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate, deoarece nu există date suficiente.<!–>

–><!–>● Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitatTabelul nr. 167. F. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice

Nr–>	Parametru<!–>	Descriere–>
E.1.<!–>	Clasificarea tipului de habitat–>	EC – tip de habitat de importanță comunitară<!–>
E.2.–>	Codul unic al tipului de habitat<!–>	6230* Pajiști de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicatice din zone montane (și submontane, în Europa continentală) –>R3608 Pajiști sud-est carpatice de Scorzonera rosea și Festuca nigrescens <!–>R3609 Pajiști sud-est carpatice de țăpoșică (Nardus stricta) și Viola declinata–>
F.3<!–>	Structura și funcțiile tipului de habitat–>	Din punct de vedere structural, habitatul 6230* este reprezentat în sit prin fitocenoze aparținând asociațiilor Scorzonero roseae-Festucetum nigricantis (Pușcaru et al. 1956) Coldea 1978 și Violo declinatae-Nardetum Simon 1966. <!–>Mai mult de 25% din suprafața tipului de habitat în aria naturală protejată este deteriorată în ceea ce privește structura și funcțiile habitatului (incluzând și speciile sale tipice).–>
F.4<!–>	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice–>	”U2” – nefavorabilă – rea<!–>
F.5–>	Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice<!–>	”-” – se înrăutățește–>
F.6<!–>	Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice–>	Nu este cazul<!–>

–>Tabelul nr. 168. Matricea 9) Matricea evaluării stării de conservare a habitatului din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice habitatului

Favorabilă <!–>	Nefavorabilă – inadecvată –>	Nefavorabilă – rea <!–>	Necunoscută–>
<!–>	–>	Mai mult de 25% din suprafața tipului de habitat în aria naturală protejată este deteriorată în ceea ce privește structura și funcțiile habitatului (incluzând și speciile sale tipice); [F.3.]<!–>	–>

<!–>–>● Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitorTabelul nr. 169. G. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare

Nr<!–>	Parametru–>	Descriere<!–>
E.1.–>	Clasificarea tipului de habitat<!–>	EC – tip de habitat de importanță comunitară–>
E.2.<!–>	Codul unic al tipului de habitat–>	6230* Pajiști de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicatice din zone montane (și submontane, în Europa continentală) <!–>R3608 Pajiști sud-est carpatice de Scorzonera rosea și Festuca nigrescens –>R3609 Pajiști sud-est carpatice de țăpoșică (Nardus stricta) și Viola declinata<!–>
G.3–>	Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat<!–>	”0” – stabilă–>
G.4<!–>	Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor–>	”x” – necunoscută – prima evaluare<!–>
G.5–>	Perspectivele tipului de habitat în viitor<!–>	FV – perspective bune–>
G.6<!–>	Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor–>	Scăzut – impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra tipului de habitat, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat.<!–>
G.7–>	Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat<!–>	Viabilitatea pe termen lung a habitatului este asigurată.–>

<!–>Tabelul nr. 170. Matricea 10) Matricea evaluării stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia, în urma implementării planului de management actual

Favorabilă –>	Nefavorabilă – inadecvată<!–>	Nefavorabilă – rea –>	Necunoscută<!–>
Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra tipului de habitat; [G.6.] –>ȘI <!–>perspectivele tipului de habitat în viitor [G.5.] sunt bune SI viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată [G.7.]–>	<!–>	–>	<!–>

–><!–>● Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitatTabelul nr. 171. H. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat

Nr–>	Parametru<!–>	Descriere–>
E.1.<!–>	Clasificarea tipului de habitat–>	EC – tip de habitat de importanță comunitară<!–>
E.2.–>	Codul unic al tipului de habitat<!–>	6230* Pajiști de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicatice din zone montane (și submontane, în Europa continentală) –>R3608 Pajiști sud-est carpatice de Scorzonera rosea și Festuca nigrescens <!–>R3609 Pajiști sud-est carpatice de țăpoșică (Nardus stricta) și Viola declinata–>
H.3.<!–>	Starea globală de conservare a tipului de habitat–>	”U2” – nefavorabilă – rea<!–>
H.4.–>	Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat<!–>	”x” – este necunoscută–>
H.5.<!–>	Detalii asupra stării globale de conservare a tipului de habitat necunoscute–>	Nu este cazul<!–>
H.6.–>	Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată<!–>	Din punct de vedere al suprafeței habitatului, starea de conservare a fost evaluată ca necunoscută, datorită absenței datelor, aceasta fiind prima evaluare realizată. –>Mai mult de 25% din suprafața tipului de habitat în aria naturală protejată este deteriorată în ceea ce privește structura și funcțiile habitatului (incluzând și speciile sale tipice), starea de conservare fiind evaluată ca nefavorabilă – rea. <!–>Starea de conservare a habitatului din punct de vedere al perspectivelor habitatului în viitor a fost evaluată ca nefavorabilă – inadecvată. Impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra tipului de habitat, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat.–>

<!–>Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:– Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate [E.18]; … – Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice [F.4.] … – Starea de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare [G.5]; … –>pe baza matricii:Tabelul nr. 172. Matricea 11) Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat

Favorabilă <!–>	Nefavorabilă – inadecvată –>	Nefavorabilă – rea <!–>	Necunoscută–>
<!–>	–>	Un parametru sunt în stare rea [F.4.].<!–>	–>

<!–>–><!–> … … … 6.3.–>Alți parametri relevanți pentru evaluarea stării de conservare a speciilor/habitatelor pentru care a fost declarat situl6.3.1.<!–>Specii de amfibieniTabel 173. – Parametrii pentru specia 1166 Triturus cristatus (triton cu creastă)

Parametru–>	Unitatea de măsură<!–>	Valoarea țintă–>	Informații adiționale<!–>
Mărimea populației–>	adulți<!–>	minim 100–>	Mărimea populației evaluată în aria naturală protejată este aproximativ egală valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă.<!–>
Suprafața habitatului speciei–>	ha<!–>	Minim 5 ha–>	Suprafața habitatului evaluată în aria naturală protejată este mai mica decât valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă.<!–>
Densitatea populației–>	Număr indivizi / Ha<!–>	20–>	<!–>
Densitatea habitatului acvatic folosit pentru reproducere –>	habitat acvatic/ kmp<!–>	2–>	Suprafața unui habitat acvatic folosit pentru reproducere este de cel puțin 10 m2 corp de apă de mică adâncime, în jur de 40 cm adâncime maximă, cu cel mult 40% umbră înconjurată de teren cu vegetație naturală, de-a lungul coridoarelor dispersate liniare, cum ar fi cursuri de râuri, drumuri forestiere sau altele asemenea, conform protocoalelor de monitorizare ale speciei la nivel național.<!–>
Acoperirea habitatelor naturale terestre din jurul habitatelor umede (de reproducere) pe o fâșie de 0,5 km lungime și 100 m lățime, paralelă cu structuri liniare de dispersie (câmpuri neasfaltate și drumuri forestiere)–>	% din acoperirea suprafeței<!–>	Cel puțin 75%–>	<!–>

–>Tabel 174 – Parametrii pentru specia 2001 Triturus montandoni (triton carpatic)

Parametru<!–>	Unitatea de măsură–>	Valoarea țintă<!–>	Informații adiționale–>
Mărimea populației<!–>	adulți–>	minim 1400<!–>	Mărimea populației evaluată în aria naturală protejată este egală cu valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă.–>
Suprafața habitatului speciei<!–>	ha–>	minim 5<!–>	Suprafața habitatului evaluată în aria naturală protejată este aproximativ egală valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă.–>
Densitatea populației<!–>	Număr indivizi / Ha–>	280<!–>	–>
Densitatea habitatului acvatic folosit pentru reproducere<!–>	habitat acvatic/ kmp–>	2<!–>	Suprafața unui habitat acvatic folosit pentru reproducere este de cel puțin 10 m2 corp de apă de mică adâncime, în jur de 10-20 cm adâncime maximă, cu cel mult 40% umbră înconjurată de teren cu vegetație naturală, de-a lungul coridoarelor dispersate liniare cum ar fi drumuri de câmp neasfaltate, drumuri forestiere sau altele asemenea, conform protocoalelor de monitorizare ale speciei la nivel național.–>
Acoperirea habitatelor naturale terestre din jurul habitatelor umede (de reproducere) pe o fâșie de 0,5 km lungime și 100 m lățime, paralelă cu structuri liniare de dispersie (câmpuri neasfaltate și drumuri forestiere)<!–>	% din acoperirea suprafeței–>	Cel puțin 75%<!–>	–>

<!–> … 6.3.2.–>Specii de mamifereTabel 175 – Parametrii pentru specia 1361 Lynx lynx (râs)

Parametru <!–>	Unitatea de măsură–>	Valoarea țintă<!–>	Informații adiționale–>
Mărimea populației<!–>	Femelă cu pui–>	minim 1<!–>	Mărimea populației evaluată în aria naturală protejată este egală cu valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă.–>
Suprafața habitatului speciei<!–>	ha–>	870,3 ha<!–>	Suprafața habitatului evaluată în aria naturală protejată este aproximativ egală valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă.–>
Densitatea populației de pradă<!–>	Număr indivizi/kmp–>	7-10 căprioare/kmp<!–>	–>
Gradul de acoperire cu arbuști <!–>	% din suprafața habitatului–>	Mai puțin de 10%<!–>	–>
Proporția și suprafața pădurilor bătrâne (peste 80 de ani)<!–>	% ha–>	minim 30%<!–>	–>

<!–>Tabel 176 – Parametrii pentru specia 1367 Canis lupus (lup)

Parametru–>	Unitatea de măsură<!–>	Valoarea țintă–>	Informații adiționale<!–>
Mărimea populației–>	Număr haite<!–>	minim 1–>	Suprafața sitului este mult prea mică pentru a menține o populație independentă. Au fost identificate 5-7 exemplare dintr-o haită care folosește aria pentru pasaj/hrănire<!–>
Suprafața habitatului speciei–>	ha<!–>	870,3 ha–>	Suprafața habitatului evaluată în aria naturală protejată este aproximativ egală valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă.<!–>
Densitatea populației de pradă–>	Număr indivizi/kmp<!–>	3 cerbi/kmp –>4 – 5 mistreți/kmp <!–>7 – 10 căprioare/kmp–>	<!–>
Proporția și suprafața pădurilor bătrâne (peste 80 de ani)–>	% ha<!–>	minim 30%–>	<!–>

–>Tabel 177 – Parametrii pentru specia 1568 Ursus arctos (urs)

Parametru<!–>	Unitatea de măsură–>	Valoarea țintă<!–>	Informații adiționale–>
Creșterea/ regenerarea populației<!–>	Număr ursoaice cu pui (unități de reproducere)–>	minim 1<!–>	Mărimea populației evaluată în aria naturală protejată este egală cu valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă.–>
Suprafața habitatului speciei<!–>	ha–>	870,3 ha<!–>	Suprafața habitatului evaluată în aria naturală protejată este aproximativ egală valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă.–>
Proporția și suprafața pădurilor bătrâne (peste 80 de ani)<!–>	% ha–>	minim 30%<!–>	–>

<!–> … 6.3.3.–>Habitate forestiereTabelul nr. 178 – Parametrii pentru habitatul 9110 – Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum

Parametru<!–>	Unitatea de măsură–>	Valoarea țintă<!–>	Informații adiționale–>
Suprafață habitat<!–>	ha–>	20 ha<!–>	Valoarea țintă coincide cu suprafața adecvată pt. Starea de conservare favorabilă (E8)–>
Abundența speciilor de arbori edificatoare din abundența totală<!–>	%/ha–>	Cel puțin 70%<!–>	–>
Abundența specii invazive, ruderale, nitrofile și alohtone, inclusiv ecotipurile necorespunzătoare.<!–>	%/ha–>	Mai puțin de 20%<!–>	Se referă atât speciilor de arbori cât și arbuști și ierbos. Lista speciilor trebuie clarificat printr-un protocol de monitorizare.–>
Volum lemn mort pe sol sau pe picior<!–>	mc/ha–>	Cel puțin 20<!–>	–>
Lemn mort în descompunere avansată<!–>	% din volumul total–>	Cel puțin 25%<!–>	Definiția stadiului de descompunere avansată: coaja acoperă 50% din trunchi moale la apăsare.–>

<!–>Tabelul nr. 179 – Parametrii pentru habitatul 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană

Parametru–>	Unitatea de măsură<!–>	Valoarea țintă–>	Informații adiționale<!–>
Suprafață habitat–>	Ha<!–>	769,7–>	Valoarea țintă coincide cu suprafața adecvată pt. Starea de conservare favorabilă (E8)<!–>
Abundența speciilor de arbori edificatoare din abundența totală–>	%/ha<!–>	Cel puțin 70%–>	<!–>
Abundența specii invazive, ruderale, nitrofile și alohtone, inclusiv ecotipurile necorespunzătoare.–>	%/ha<!–>	Mai puțin de 20%–>	Se referă atât speciilor de arbori cât și arbuști și ierbos. Lista speciilor trebuie clarificat printr-un protocol de monitorizare.<!–>
Volum lemn mort pe sol sau pe picior–>	mc/ha<!–>	Cel puțin 20–>	<!–>
Lemn mort în descompunere avansată–>	% din volumul total<!–>	Cel puțin 25 %–>	Definiția stadiului de descompunere avansată: coaja acoperă 50% din trunchi moale la apăsare.<!–>

–>Tabelul nr. 180 – Parametrii pentru habitatul 91V0 -Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion

Parametru<!–>	Unitatea de măsură–>	Valoarea țintă<!–>	Informații adiționale–>
Suprafață habitat<!–>	ha–>	31,2<!–>	Valoarea ținta coincide cu suprafața adecvata pt. Starea de conservare favorabila (E8)–>
Abundența speciilor de arbori edificatoare din abundența totală<!–>	%/ha–>	Cel puțin 70%<!–>	–>
Abundența specii invazive, ruderale, nitrofile și alohtone, inclusiv ecotipurile necorespunzătoare.<!–>	%/ha–>	Mai putin de 20%<!–>	Se referă atât speciilor de arbori cât și arbuști și ierbos. Lista speciilor trebuie clarificat printr-un protocol de monitorizare.–>
Volum lemn mort pe sol sau pe picior<!–>	mc/ha–>	Cel puțin 20<!–>	–>
Lemn mort în descompunere avansată<!–>	% din volumul total–>	Cel puțin 25 %<!–>	Definiția stadiului de descompunere avansată:–>coaja acoperă 50% din trunchi moale la apăsare.<!–>

–>

…

6.3.4.<!–>Habitate neforestiere (de pajiști)Tabelul nr. 181 – Parametrii pentru habitatul 6520 Fânețe montane

Parametru–>	Unitatea de măsură<!–>	Valoarea țintă–>	Informații adiționale<!–>
Suprafață habitat–>	ha<!–>	minim 4 (E8)–>	Având în vedere că nu sunt disponibile analize sau modelări pentru a determina toate suprafețele potrivite pentru instalarea acestui tip de habitat, s-a considerat ca parametru scop atingerea unei suprafețe de 4 ha.<!–>
Abundența speciilor caracteristice habitatului din abundența totală–>	% / 25 mp<!–>	Cel puțin 50%–>	Din punct de vedere structural, habitatul 6520 este reprezentat în sit prin fitocenoze aparținând asociației Festuco rubrae-Agrostietum capillaris Horvat 1951.<!–>Mai mult de 25% din suprafața tipului de habitat în aria naturală protejată este deteriorată în ceea ce privește structura și funcțiile habitatului (incluzând și speciile sale tipice).–>
Suprafața de sol erodat/neacoperit de vegetație<!–>	%/ 25 mp–>	Maxim 15%<!–>	Suprafețele de sol erodate sunt indicatoare de suprapășunat, astfel este de dorit reducerea acestor suprafețe la numai cele rezultate prin procese naturale de eroziune (în urma alunecărilor și surpărilor de teren în zonele cu pante foarte abrupte). Acest fapt poate fi atins prin reducerea încărcăturii de animale, prin excluderea de sub pășunat a zonelor cele mai abrupte și erodate, respectiv prin evitarea pășunatului habitatului în timpul și după perioadele ploioase când târlitul are efectele cele mai devastatoare.–>
Abundenta speciilor invazive/rudelare/nitrofile in habitatul speciei<!–>	% / 25 mp–>	0<!–>	–>
Bogăția specifică<!–>	Număr specii/25mp–>	40-60<!–>	Intervalul reprezintă numărul de specii în general în habitate de pajiști din țară, raportată la 25 mp.–>
Înălțimea vegetației<!–>	cm–>	Minim 30 cm<!–>	Se consideră înălțimea vegetației măsurată în mijlocul lunii iunie, în perioada în care vegetația se află în stadiul de înflorire.–>
Suprafața cosită și/sau pășunată a habitatului<!–>	ha–>	1,88<!–>	Toată suprafața actuală a habitatului pășunată cu o încărcătură de animale de maxim 0,5 UVM/ha.–>
Acoperirea vegetației lemnoase (arbuști și tufișuri)<!–>	% / 25 mp–>	Maxim 5%<!–>	Instalarea tufărișurilor sau a împăduririi naturale reprezintă o amenințare asupra sectoarelor de habitat.–>

<!–>Tabelul nr. 182 – Parametrii pentru habitatul 4060 Tufărișuri alpine și boreale

Parametru–>	Unitatea de măsură<!–>	Valoarea țintă–>	Informații adiționale<!–>
Suprafață habitat–>	ha<!–>	minim 7 (E8)–>	Pentru a estima corect suprafața de referință a habitatului în cadrul sitului ar fi nevoie de o analiză profundă a sitului privind parametrii abiotici care sunt necesare pentru edificarea acestui tip de habitat (expoziția și înclinarea pantelor, cantitatea precipitațiilor, acoperirea suprafețelor cu vegetație ierboasă și lemnoasă, tipurile de sol).<!–>O astfel de analiză ori modelare nefiind disponibilă, s-a considerat ca suprafață de referință să fie de două ori suprafața evaluată în teren din 2018 (prima evaluare), cu precizarea că totalitatea acestei suprafețe de referință ar trebui să afle în stare de conservare favorabilă din punct de vedere al structurii și al funcțiilor.–>
Abundența speciilor caracteristice habitatului din abundența totală<!–>	% / 25 mp–>	Cel puțin 50%<!–>	Din punct de vedere structural, habitatul 4060 este reprezentat în sit prin fitocenoze aparținând asociațiilor Campanulo abietinae – Juniperetum Simon 1966 și Campanulo abietinae- Vaccinietum (Buia et al. 1962) Boșcaiu 1971.–>Structura și funcțiile habitatului, incluzând și speciile sale tipice sunt în condiții bune, fără deteriorări semnificative.<!–>
Suprafața de sol erodat/neacoperit de vegetație–>	%/ 25 mp<!–>	Maxim 15%–>	Suprafețele de sol erodate sunt indicatoare de suprapășunat, astfel este de dorit reducerea acestor suprafețe la numai cele rezultate prin procese naturale de eroziune (în urma alunecărilor și surpărilor de teren în zonele cu pante foarte abrupte).<!–>
Abundenta speciilor invazive/rudelare/nitrofile in habitatul speciei–>	% / 25 mp<!–>	0–>	<!–>
Bogăția specifică–>	Număr specii/25mp<!–>	40-60–>	Intervalul reprezintă numărul de specii în general în habitate de pajiști din țară, raportată la 25 mp.<!–>
Înălțimea vegetației–>	cm<!–>	Minim 30 cm–>	Se consideră înălțimea vegetației măsurată în mijlocul lunii iunie, în perioada în care vegetația se află în stadiul de înflorire.<!–>
Suprafața cosită și/sau pășunată a habitatului–>	ha<!–>	3,54–>	Toată suprafața actuală a habitatului pășunată cu o încărcătură de animale de maxim 0,5 UVM/ha.<!–>
Acoperirea vegetației lemnoase (arbuști și tufișuri)–>	% / 25 mp<!–>	Maxim 5%–>	Instalarea tufărișurilor sau a împăduririi naturale reprezintă o amenințare asupra sectoarelor de habitat.<!–>

–>Tabelul nr. 183 – Parametrii pentru habitatul 6230* Pajiști montane de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicioase

Parametru<!–>	Unitatea de măsură–>	Valoarea țintă<!–>	Informații adiționale–>
Suprafață habitat<!–>	ha–>	minim 17 (E8)<!–>	Valoarea tinta este aproximativ egală cu suprafata adecvata pentru Starea de conservare favorabila (E8)–>
Abundența speciilor caracteristice habitatului din abundența totală<!–>	% / 25 mp–>	Cel puțin 50%<!–>	Din punct de vedere structural, habitatul 6230* este reprezentat în sit prin fitocenoze aparținând asociațiilor Scorzonero roseae-Festucetum nigricantis (Pușcaru et al. 1956) Coldea 1978 și Violo declinatae-Nardetum Simon 1966.–>Mai mult de 25% din suprafața tipului de habitat în aria naturală protejată este deteriorată în ceea ce privește structura și funcțiile habitatului (incluzând și speciile sale tipice).<!–>
Suprafața de sol erodat/neacoperit de vegetație–>	%/ 25 mp<!–>	Maxim 15%–>	Suprafețele de sol erodate sunt indicatoare de suprapășunat, astfel este de dorit reducerea acestor suprafețe la numai cele rezultate prin procese naturale de eroziune (în urma alunecărilor și surpărilor de teren în zonele cu pante foarte abrupte).<!–>
Abundenta speciilor invazive/rudelare/nitrofile in habitatul speciei–>	% / 25 mp<!–>	0–>	<!–>
Bogăția specifică–>	Număr specii/25mp<!–>	40-60–>	Intervalul reprezintă numărul de specii în general în habitate de pajiști din țară, raportată la 25 mp.<!–>
Înălțimea vegetației–>	cm<!–>	Minim 30 cm–>	Se consideră înălțimea vegetației măsurată în mijlocul lunii iunie, în perioada în care vegetația se află în stadiul de înflorire.<!–>
Suprafața cosită și/sau pășunată a habitatului–>	ha<!–>	16,82–>	Toată suprafața actuală a habitatului pășunată cu o încărcătură de animale de maxim 0,5 UVM/ha.<!–>
Acoperirea vegetației lemnoase (arbuști și tufișuri)–>	% / 25 mp<!–>	Maxim 5%–>	Instalarea tufărișurilor sau a împăduririi naturale reprezintă o amenințare asupra sectoarelor de habitat.<!–>

–>

…

… … 7.<!–>SCOPUL SI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT7.1.–>Scopul Planului de Management pentru aria naturală protejatăA fost definit scopul Planului de management în sensul în care acesta reprezintă o afirmare a unei stări viitoare ideale pentru întreaga arie naturală protejată, pe termen lung, ca rezultat al implementării Planului de management. Planul de management conduce în mod clar și logic spre atingerea Scopului declarat. Astfel, Scopul Planului de management:– captează esența a ceea ce reprezintă aria naturală protejată … – este clar și succint și … – permite tuturor celor implicați să împărtășească o viziune comună, unică asupra viitorului ariei naturale protejate. … <!–>Planul de management:– furnizează informații de bază în descrierea ariei protejate; … – identifică activitatea de management ce trebuie urmată, obiectivele specifice ce pot fi astfel atinse; … – identifică acțiunile ce trebuiesc întreprinse pentru atingerea obiectivelor; … – implementează politicile de conservare curente; … – identifică activitățile de monitoring necesare în realizarea obiectivelor de conservare; … – joacă rol de ghid și asigură continuitatea unui management eficace; … – este un instrument de comunicare și educație, promovează recunoașterea valorii biodiversității sitului. … –>Scopul prezentului Plan de Management este: asigurarea stării de conservare favorabilă a speciilor și habitatelor pentru care a fost declarat situl Natura 2000 R0SCI0228 Șindrilița, precum și contribuirea la coerența rețelei Natura 2000 și la menținerea diversității biologice în regiunea biogeografică continentală, în contextul dezvoltării durabile a comunităților locale ce se găsesc pe teritoriul acestei arii naturale protejate. Temele prevăzute de planul de management sunt:T1. Conservarea și managementul speciilor și habitatelor de interes conservative, inclusiv inventarierea/evaluarea detaliată și monitoringul biodiversității.<!–>T2. Administrarea și managementul efectiv al ariei naturale protejate și asigurarea durabilității managementului.–>T3. Comunicare, educație ecologică și conștientizarea publicului.<!–>T4. Utilizarea durabilă a resurselor naturale.–>T5. Turismul durabil (prin intermediul valorilor naturale și culturale).<!–>–> … 7.2.<!–>Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management și activitățiObiectivele generale reprezintă țintele ce trebuie atinse, pe termen lung, în urmărirea îndeplinirii scopului Planului de management.–>Obiectivele specifice reprezintă obiectivele pe termen scurt, care contribuie la realizarea obiectivelor generale ale Planului de management.<!–>7.2.1.–>Obiective generalePentru situl Natura 2000 R0SCI0228 Șindrilița, au fost identificate și stabilite următoarele obiective generale în conformitate cu temele planului de management.T1. Conservarea și managementul speciilor și habitatelor de interes conservative, inclusiv inventarierea/evaluarea detaliată și monitoringul biodiversității.OG1. Asigurarea conservării speciilor și habitatelor de interes conservativ pentru care situl Natura 2000 a fost desemnat în sensul menținerii/atingerii stării de conservare favorabile<!–>OG2. Inventarierea/evaluarea detaliată a biodiversității–>OG3. Monitorizarea biodiversității<!–>–>T2. Administrarea și managementul efectiv al ariei naturale protejate și asigurarea durabilității managementului.OG4. Asigurarea managementului efectiv al ariei naturale protejate T3. Comunicare, educație ecologică și conștientizarea publicului.<!–>OG5. Realizarea managementului ariei naturale protejate prin acțiuni de comunicare, educație ecologică, conștientizare.–><!–>T4. Utilizarea durabilă a resurselor naturale.OG6. Realizarea unui management eficient al ariei naturale protejate prin utilizarea durabilă a resurselor naturale.–><!–>T5. Turismul durabil (prin intermediul valorilor naturale și culturale).OG7. Realizarea unui management eficient al ariei naturale protejate prin promovarea unui turism durabil.–><!–>–> … 7.2.2.<!–>Obiective specificeOG1. Asigurarea conservării speciilor și habitatelor de interes conservativ pentru care situl Natura 2000 a fost desemnat în sensul menținerii/atingerii stării de conservare favorabile● OS1.1. Menținerea stării de conservare favorabile a speciei Ursus arctosOS1.1.1. Menținerea unei stări de conservare favorabile din punct de vedere a efectivelor populației speciei Ursus arctos–>OS1.1.2. Asigurarea conservării habitatului speciei Ursus arctos, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă din punct de vedere al habitatului speciei<!–>–>● OS1.2. Menținerea stării de conservare favorabilă a speciei Canis lupusOS1.2.1. Menținerea unei stări de conservare favorabile din punct de vedere a efectivelor populației speciei Canis lupus<!–>OS1.2.2. Asigurarea conservării habitatului speciei Canis lupus, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă din punct de vedere al habitatului speciei–><!–>● OS1.3. Menținerea stării de conservare favorabile a speciei Lynx lynxOS1.3.1. Menținerea unei stări de conservare favorabile din punct de vedere a efectivelor populației speciei Lynx lynx–>OS1.3.2. Asigurarea conservării habitatului speciei Lynx lynx, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă din punct de vedere al habitatului speciei<!–>–>● OS1.4. Asigurarea conservării speciei Triturus cristatus, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acesteia.OS1.4.1. Creșterea efectivelor populației speciei Triturus cristatus, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acesteia din punct de vedere al populației<!–>OS1.4.2. Asigurarea conservării habitatului speciei Triturus cristatus în sensul atingerii stării de conservare favorabilă din punct de vedere al habitatului speciei–><!–>● OS1.5. Asigurarea conservării speciei Triturus montandoni, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acesteia.OS1.5.1. Menținerea efectivelor populației speciei Triturus cristatus, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acesteia din punct de vedere al populației–>OS1.5.2. Asigurarea conservării habitatului speciei Triturus montandoni în sensul atingerii stării de conservare favorabilă din punct de vedere al habitatului speciei<!–>–>● OS1.6. Asigurarea conservării speciei Cottus gobio, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acesteia.OS1.6.1. Creșterea efectivelor populației speciei Cottus gobio, în sensul îmbunătățirii stării de conservare a acesteia, din punct de vedere al populației. Starea de conservare: în momentul de față specia nu se regăsește în AP, iar absența ei se poate confirma cu certitudine<!–>OS1.6.2. Asigurarea conservării habitatului speciei Cottus gobio în sensul atingerii stării de conservare favorabilă din punct de vedere al habitatului speciei.–><!–>● OS1.7. Asigurarea conservării habitatului 9110 – Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestuia.OS1.7.1. Conservarea suprafeței habitatului 9110 – Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acesteia din punct de vedere al suprafeței ocupate–>OS1.7.2. Menținerea structurii și funcțiunilor specifice ale habitatului 9110 – Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestuia.<!–>–>● OS1.8. Asigurarea conservării habitatului 9410 – Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestuia.OS1.8.1. Conservarea suprafeței habitatului 9410 – Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acesteia din punct de vedere al suprafeței ocupate de acesta<!–>OS1.8.2. Menținerea structurii și funcțiunilor specifice ale habitatului 9410 – Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestuia.–><!–>● OS1.9. Asigurarea conservării habitatului 91V0 – Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion, în sensul îmbunătățirii stării de conservare al acestuia.OS1.9.1. Creșterea suprafeței habitatului 91V0 – Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion, în sensul îmbunătățirii stării de conservare a acesteia din punct de vedere al suprafeței ocupate–>OS1.9.2. Îmbunătățirea structurii și funcțiunilor specifice ale habitatului 91V0 – Păduri dados de fg Symphyto-Fagion, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acestuia.<!–>–>● OS1.10. Asigurarea conservării habitatului 6520 – Fânețe montane, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acestuia.OS1.10.1. Creșterea suprafeței habitatului 6520 – Fânețe montane, în sensul îmbunătățirii stării de conservare a acestuia din punct de vedere al suprafeței ocupate<!–>OS1.10.2. Îmbunătățirea structurii și funcțiilor specifice ale habitatului 6520 – Fânețe montane, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acestuia–><!–>● OS1.11. Asigurarea conservării habitatului 4060 – Tufărișuri alpine și boreale, în sensul îmbunătățirii stării de conservare a acestuia.OS1.11.1. Creșterea suprafeței habitatului 4060 – Tufărișuri alpine și boreale, în sensul îmbunătățirii stării de conservare a acestuia din punct de vedere al suprafeței ocupate–>OS1.11.2. Menținerea structurii și funcțiilor specifice ale habitatului 4060 – Tufărișuri alpine boreale<!–>–>● OS1.12. Asigurarea conservării habitatului 6230* – Pajiști montane de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicioase, în sensul îmbunătățirii stării de conservare a acestuia.OS1.12.1. Creșterea suprafeței habitatului 6230* – Pajiști montane de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicioase, în sensul îmbunătățirii stării de conservare a acestuia din punct de vedere al suprafeței ocupate<!–>OS1.12.2. Îmbunătățirea structurii și funcțiilor specifice ale habitatului 6230* – Pajiști montane de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicioase, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acestuia–><!–>–>OG2. Inventarierea/evaluarea detaliată a biodiversității● OS2.1. Realizarea/actualizarea inventarelor – evaluarea detaliată – pentru speciile și habitatele de interes conservativ<!–>–>OG3 Monitorizarea stării de conservare a biodiversității● OS3.1. Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes conservativ<!–>–>OG4 Asigurarea managementului efectiv al ariei naturale protejate● OS4.1. Urmărirea respectării Regulamentului și a prevederilor Planului de management.<!–>● OS4.2. Asigurarea finanțării/bugetului necesar pentru implementarea Planului de management.–>● OS4.3. Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate.<!–>● OS4.4. Realizarea de parteneriate cu autorități cu rol de control–>● OS4.5. Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/ managementul ariei naturale protejate<!–>–>OG5 Realizarea managementului ariei naturale protejate prin acțiuni de comunicare, educație ecologică, conștientizare● OS5.1. Elaborarea/actualizarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului.<!–>● OS5.2. Implementarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului.–><!–>OG6 Realizarea unui management eficient al ariei naturale protejate prin utilizarea durabilă a resurselor naturale● OS6.1. Promovarea utilizării durabile a resurselor forestiere–>● OS6.2. Promovarea utilizării durabile a pajiștilor – pășuni, fânețe.<!–>● OS6.3. Promovarea realizării și comercializării de produse tradiționale, etichetate cu sigla ariei naturale protejate.–><!–>OG7 Realizarea unui management eficient al ariei naturale protejate prin promovarea unui turism durabil● OS7.1. Elaborarea Strategiei de management a vizitatorilor.–>● OS7.2. Implementarea Strategiei de management a vizitatorilor.<!–>–> … 7.2.3.<!–>Măsuri de management7.2.3.1.–>Măsuri de management pentru speciile de interes comunitar din R0SCI0228 ȘindrilițaOS1.1 Menținerea stării de conservare favorabile a speciei Ursus arctosTabelul nr. 184. OS1.1.1. Menținerea unei stări de conservare favorabile din punct de vedere a efectivelor populației speciei Ursus arctos

Cod_ MM<!–>	Impact – P/A–>	Măsura de management<!–>	Descriere–>
1.1.1.1.<!–>	B06–>	■ Aplicarea legislației actuale în ceea ce privește pășunatul în fond forestier și în utilizarea câinilor la stâne.<!–>■ Impunerea unor reguli clare de parcurgere a traseelor și a amplasării stânelor–>	Animale omnivore care utilizează teritorii vaste, urșii bruni sunt atrași de zonele cu disponibilitate ridicată de hrană, fiind de talie mare și într-o oarecare măsură agresivi, acești urși pot amenința viața și proprietatea (animale, culturi).<!–>
1.1.1.2.–>	F03.02.03<!–>	■ Intervenția gestionarilor pentru recoltarea exemplarelor de urs ce provoacă repetat pagube la stâne.–>■ Promovare acțiunilor comune de patrulare a gestionarului fondului cinegetic, a administratului și a Jandarmeriei.<!–>■ Verificarea periodică a lizierelor in vederea eliminării potențialelor capcane.–>	În cadrul zonei studiate braconajul voluntar sau involuntar la urs este un alt fenomen ce conduce la mortalități antropice. In ultimii zece ani în zona și vecinătăți anual este înregistrat oficial câte un caz de braconaj cu laț. <!–>Nu există informații oficiale sau neoficiale privind intensitatea braconajul în zonă, însă cu certitudine acesta este prezent.–>
1.1.1.3.<!–>	F04.02–>	■ Stabilirea unor zone in care colectarea fructelor de pădure și a ciupercilor să fie interzisă de preferabil în zone liniștite in care nu există și alte activități umane.<!–>■ Stabilirea cantității de produse accesorii ce pot fi colectate anual in cadrul sitului pentru a permite armonizarea utilizării resursei de către om și de către urs.–>Limitarea timpului și accesului in pădure pentru colectarea de fructe de pădure. Interzicerea campării pe timpul nopții in cadrul acestor activități<!–>	Animale omnivore care utilizează teritorii vaste, urșii bruni sunt atrași de zonele cu disponibilitate ridicată de hrană, fiind de talie mare și într-o oarecare măsură agresivi, acești urși pot amenința viața și proprietatea (animale, culturi).–>

<!–>Tabelul nr. 185. 0S1.1.2. Asigurarea conservării habitatului speciei Ursus arctos, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă din punct de vedere al habitatului speciei

Cod_ MM–>	Impact – P/A<!–>	Măsura de management–>	Descriere<!–>
1.1.2.1.–>	B02.04<!–>	■ Păstrarea selectivă a unor arbori aflați în curs de degradare in cadrul arboretelor cu scopul de a permite formarea de lemn mort la sol.–>Păstrarea în arborete în care se aplică tratamente pe perioadă lungă (progresive sau succesive) a unor arbori seminceri (de preferat fag) la ultima tăiere aceștia (3-5 buc./ha) urmând în timp să asigure atât hrană pe perioada de toamnă cât și resursă de lemn mort în arborete tinere.<!–>	Îndepărtarea arborilor uscați sau in curs de uscare. În cazul executării de tăieri de igienă, volumul arborilor aflați în curs de degradare pentru formarea de lemn mort, va fi asigurat la nivel de unitate amenajistică din volumul de lemn care depășește volumul de 1 mc/an/ha destinat executării lucrării de tăieri de igienă–>
1.1.2.2.<!–>	G01.03.02–>	■ Identificarea unor zone in care utilizarea vehiculelor 4×4, altele decât cele ale entităților ce activează în scopuri lucrative, să fie permisă.<!–>■ Interzicerea pe toată suprafața sitului părăsirea drumurilor forestiere de către autovehicule 4×4, altele decât cele ale entităților ce activează în scopuri lucrative și aplicarea de amenzi.–>	Fragmentarea și degradarea habitatelor naturale este una dintre cauzele ce conduc la habituarea animalelor sălbatice, prin urmare și a ursului.<!–>

–><!–>OS1.2. Menținerea stării de conservare favorabilă a speciei Canis lupusTabelul nr. 186. OS1.2.1. Menținerea unei stări de conservare favorabile din punct de vedere a efectivelor populației speciei Canis lupus

Cod_ MM–>
Impact – P/A<!–>	Măsura de management–>	Descriere<!–>
1.2.1.1.–>	B06<!–>	■ Aplicarea legislației actuale în ceea ce privește pășunatul în fond forestier și în utilizarea câinilor la stâne.–>■ Impunerea unor reguli clare de parcurgere a traseelor și a amplasării stânelor<!–>	Pășunatul în pădure/în zona împădurită.–>
1.2.1.2.<!–>	F03.02.03–>	■ Promovare acțiunilor comune de patrulare a gestionarului fondului cinegetic, a administratorului și a Jandarmeriei.<!–>■ Verificarea periodică a lizierelor in vederea eliminării potențialelor capcane.–>	Prevenirea și combaterea braconajului.<!–>

–>Tabelul nr. 187. OS1.2.2. Asigurarea conservării habitatului speciei Canis lupus, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă din punct de vedere al habitatului speciei

Cod_ MM<!–>	Impact – P/A–>	Măsura de management<!–>	Descriere–>
1.2.2.1.<!–>	J03.01.01–>	■ Menținerea enclavelor existente in zona centrală,<!–>■ Promovarea regenerării naturale cu brad și fag in arboretele de amestec sau molid cu consistențe reduse și propuse pentru lucrări de regenerare.–>	Reducerea disponibilității prăzii (inclusiv cadavre, rămășițe)<!–>
1.2.2.2.–>	G01.03.02<!–>	■ Identificarea unor zone in care utilizarea vehiculelor 4×4, altele decât cele ale entităților ce activează în scopuri lucrative, să fie permisă.–>■ Interzicerea pe toată suprafața sitului părăsirea drumurilor forestiere de către autovehicule 4×4, altele decât cele ale entităților ce activează în scopuri lucrative și aplicarea de amenzi.<!–>	Fragmentarea și degradarea habitatelor naturale poate avea un impact asupra habitatului speciei Canis lupus.–>

<!–>–>OS1.3. Menținerea stării de conservare favorabile a speciei Lynx lynxTabelul nr. 188. OS1.3.1. Menținerea unei stări de conservare favorabile din punct de vedere a efectivelor populației speciei Lynx lynx

Cod_ MM<!–>	Impact – P/A–>	Măsura de management<!–>	Descriere–>
1.3.1.1.<!–>	B06–>	■ Aplicarea legislației actuale în ceea ce privește pășunatul în fond forestier și în utilizarea câinilor la stâne.<!–>■ Impunerea unor reguli clare de parcurgere a traseelor și a amplasării stânelor–>	Pășunatul în pădure/în zona împădurită.<!–>
1.3.1.2.–>	F03.02.03<!–>	■ Promovare acțiunilor comune de patrulare a gestionarului fondului cinegetic, a administratorului și a Jandarmeriei.–>■ Verificarea periodică a lizierelor in vederea eliminării potențialelor capcane.<!–>	Prevenirea și combaterea braconajului.–>

<!–>Tabelul nr. 189. OS1.3.2. Asigurarea conservării habitatului speciei Lynx lynx, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă din punct de vedere al habitatului speciei

Cod_ MM–>	Impact – P/A<!–>	Măsura de management–>	Descriere<!–>
1.3.2.1.–>	J03.01.01<!–>	■ Menținerea enclavelor existente in zona centrală,–>■ Promovarea regenerării naturale cu brad și fag in arboretele de amestec sau molid cu consistențe reduse și propuse pentru lucrări de regenerare.<!–>	Reducerea disponibilității prăzii (inclusiv cadavre, rămășițe)–>
1.3.2.2.<!–>	G01.03.02–>	■ Identificarea unor zone in care utilizarea vehiculelor 4×4, altele decât cele ale entităților ce activează în scopuri lucrative, să fie permisă.<!–>■ Interzicerea pe toată suprafața sitului părăsirea drumurilor forestiere de către autovehicule 4×4, altele decât cele ale entităților ce activează în scopuri lucrative și aplicarea de amenzi.–>	Fragmentarea și degradarea habitatelor naturale poate avea un impact asupra habitatului speciei Lynx lynx.<!–>

–><!–>OS1.4. Asigurarea conservării speciei Triturus cristatus, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acesteia.Tabelul nr. 190. OS1.4.1. Creșterea efectivelor populației speciei Triturus cristatus, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acesteia din punct de vedere al populației

Cod_ MM–>
Impact – P/A<!–>	Măsura de management–>	Descriere<!–>
1.4.1.1.–>	A04.01.05.<!–>	Limitarea prezenței animalelor domestic în zonele cu băltiri de apă în perioada de reproducere a tritonilor–>	Pășunatul intensiv are impact negativ asupra speciilor de amfibieni acvatici protejate (Triturus cristatus, Triturus montandoni), mai ales prin poluarea bălților temporare și lacurilor cu materie organică. În cazul speciei tritonilor, se creează capcane ecologice, adică bălți temporare de dimensiuni foarte mici, formate la începutul perioadei depunerii pontei, și care seacă până la eclozare, sau sunt poluate peste pragul letal, ducând la moartea larvelor. În unele cazuri animalele domestice tulbură apa, o poluează cu dejecții, răscolesc sedimentele, putând avea un impact negativ asupra amfibienilor.<!–>
1.4.1.2.–>	G01.03.02<!–>	Stoparea sau limitarea accesului vehiculelor motorizate în afara drumurilor forestiere–>	Prezența vehiculelor în afara drumurilor reprezintă un pericol pentru herpetofaună, în special pentru cea de amfibieni aflată în perioada de reproducere. Vehiculele pot ucide amfibienii ce se află în șleauri, mici bălți sau pur și simplu în zone umede de pajiște.<!–>

–>Tabelul nr. 191. OS1.4.2. Asigurarea conservării habitatului speciei Triturus cristatus în sensul atingerii stării de conservare favorabilă din punct de vedere al habitatului speciei

Cod_ MM<!–>	Impact -P/A–>	Măsura de management<!–>	Descriere–>
1.4.2.1.<!–>	H07–>	Restricționarea circulației camioanelor având o stare tehnică precară<!–>	Poluarea solului de pe marginea drumului forestier, determinată de scurgerile de ulei și combustibil de la camioanele care circulă pe drumurile forestiere și se defectează foarte des, exercită un impact negativ asupra calității habitatelor speciilor de amfibieni, aflate în valea râului Zăbala, de-a lungul drumului forestier–>
1.4.2.2.<!–>	K01.03.–>	Restricționarea lucrărilor de asanare a bâlților temporare<!–>	Datorită fenomenului de secare a bălților temporare, pe perioada verii, bălți ce reprezintă habitate de reproducere pentru speciile de amfieni, succesul reproductiv al acestor specii se poate diminua drastic.–>
1.4.2.3.<!–>	K01.03–>	Stoparea curgerii apei din habitatul acvatic (praguri, dig)<!–>	Stoparea curgerii apei din habitatele acvatice se poate face prin îndiguire, praguri sau orice structură ce poate opri apa la nivelul dorit. Adăparea din aceste habitate acvatice trebuie reglementată.–>

<!–>–>OS1.5. Asigurarea conservării speciei Triturus montandoni, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acesteia.Tabelul nr. 192. OS1.5.1. Menținerea efectivelor populației speciei Triturus cristatus, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acesteia din punct de vedere al populației

Cod_ MM<!–>	Impact – P/A–>	Măsura de management<!–>	Descriere–>
1.5.1.1.<!–>	A04.01.05.–>	Limitarea prezenței animalelor domestic în zonele cu băltiri de apă în perioada de reproducere a tritonilor<!–>	Pășunatul intensiv are impact negativ asupra speciilor de amfibieni acvatici protejate (Triturus cristatus, Triturus montandoni), mai ales prin poluarea bălților temporare și lacurilor cu materie organică. În cazul speciei tritonilor, se creează capcane ecologice, adică bălți temporare de dimensiuni foarte mici, formate la începutul perioadei depunerii pontei, și care seacă până la eclozare, sau sunt poluate peste pragul letal, ducând la moartea larvelor. În unele cazuri animalele domestice tulbură apa, o poluează cu dejecții, răscolesc sedimentele, putând avea un impact negativ asupra amfibienilor.–>
1.5.1.2.<!–>	G01.03.02–>	Stoparea sau limitarea accesului vehiculelor motorizate în afara drumurilor forestiere<!–>	Prezența vehiculelor în afara drumurilor, reprezintă un pericol pentru herpetofaună, în special pentru cea de amfibieni aflată în perioada de reproducere. Vehiculele pot ucide amfibienii ce se află în șleauri, mici bălți sau pur și simplu în zone umede de pajiște.–>

<!–>Tabelul nr. 193. OS1.5.2. Asigurarea conservării habitatului speciei Triturus montandoni în sensul atingerii stării de conservare favorabilă din punct de vedere al habitatului speciei

Cod_ MM–>	Impact -P/A<!–>	Măsura de management–>	Descriere<!–>
1.5.2.1.–>	H07<!–>	Restricționarea circulației camioanelor având o stare tehnică precară–>	Poluarea solului de pe marginea drumului forestier, determinată de scurgerile de ulei și combustibil de la camioanele care circulă pe drumurile forestiere și se defectează foarte des, exercită un impact negativ asupra calității habitatelor speciilor de amfibieni, aflate în valea râului Zăbala, de-a lungul drumului forestier<!–>
1.5.2.2.–>	K01.03.<!–>	Restricționarea lucrărilor de asanare a bălților temporare–>	Datorită fenomenului de secare a bălților temporare, pe perioada verii, bălți ce reprezintă habitate de reproducere pentru speciile de amfibieni, succesul reproductiv al acestor specii se poate diminua drastic.<!–>
1.5.2.3.–>	K01.03<!–>	Stoparea curgerii apei din habitatul acvatic (praguri, dig)–>	Stoparea curgerii apei din habitatele acvatice se poate face prin îndiguire, praguri sau orice structură ce poate opri apa la nivelul dorit. Adăparea din aceste habitate acvatice trebuie reglementată.<!–>

–><!–>OS1.6. Asigurarea conservării speciei Cottus gobio, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acesteia.OS1.6.1. Creșterea efectivelor populației speciei Cottus gobio, în sensul îmbunătățirii stării de conservare favorabilă a acesteia, din punct de vedere al populației.– Starea de conservare: în momentul de față specia nu se regăsește în AP, iar absența ei se poate confirma cu certitudine. … Tabelul nr. 194. OS 1.6.2. Asigurarea conservării habitatului speciei Cottus gobio în sensul atingerii stării de conservare favorabilă din punct de vedere al habitatului speciei

Cod_MM–>	Impact – P/A<!–>	Măsura de management–>	Descriere<!–>
1.6.2.1.–>	Presiune și amenințare <!–>J03.01 –>J03.02.01 <!–>J03.02.02 –>J03.02.03<!–>	Înlăturarea pragurilor artificiale din albia minoră a apelor curgătoare și interzicerea creării obstacolelor mai înalte de 18-20 cm–>	Activități: trebuie înlăturate pragurile (din beton, din lemn) din albia minoră a râurilor sau în cazul în care aceasta nu este posibil, trebuie asigurată deplasarea speciilor în amonte și în aval prin amenajarea canalelor bypass. Unde aceasta nu este posibil, trebuie amenajate scări de pești funcționale. În cazul podurilor din țevi de beton (dacă este cazul), acestea trebuie înlăturate și construite poduri propriu zise, fără amenajarea albiei minore de sub pod, astfel migrația speciei în amonte va fi posibilă. Eliminarea pragurilor este imposibil de efectuat din cauza birocrației, din acest motiv se propune ca să se înceapă cu eliminarea pragurilor de dimensiuni mai mici, sau acelea care se pot elimina cu un cost mai redus. Se propune în aceleași timp, să se înceapă eliminările cu acele praguri care fragmentează un curs mai lung al râului. Cele mai importante praguri de fund din beton sunt construite recent pe râul Zăbala sub un pod în aval de sit (45.698501° – 26.669499°). La nivelul pragurilor trebuie construite scări de pești sau canale bypass funcționale, pentru că pragurile influențează în mod negativ fauna piscicolă a sitului din amonte. Măsuri restrictive: Se va interzice crearea obstacolelor mai înalte de 18-20 cm în calea deplasării speciei.<!–>Zona de reglementare: pe tot parcursul râurilor/pârâurilor din sit cât și în amonte și în vale de limita acestuia cu minimum 20 km.–>
1.6.2.2.<!–>	Presiune și amenințare –>B03<!–>	Diminuarea efectelor exploatărilor forestiere–>	Activități:<!–>1. Se pot face eforturi pentru depistarea și eliminarea exploatărilor ilegale, care însă nu iau în considerare nici o prevedere legală, astfel devin imprevizibile. Exploatarea legală se poate dirija/planifica prin amenajamente silvice făcute cu acordul administrației/custodiei, în așa fel, încât exploatările să ocolească cât de mult se poate habitatele speciei. Se va impune respectarea cerințelor FSC.–>2. Reabilitarea drumurilor forestiere de-a lungul apelor curgătoare din sit pentru oprirea transportării stratului de mâl în albia minoră a râului Zăbala.<!–>3. Folosirea unor țevi de beton pentru torenți pe drumurile forestiere de-a lungul apelor curgătoare, astfel încât apa torenților să intre în râu fără tulburarea și poluarea acestuia.–>Măsuri restrictive: Nu este admisă exploatarea în apropierea albiei majore (lunca inundabilă) a râurilor. Este de preferat ca în apropierea râurilor să nu se exploateze cu o singură ocazie suprafețe mari. În cazul oricărei exploatări este interzis intrarea și circulația vehiculelor în albia minoră a râurilor.<!–>Zona de reglementare: În fiecare vale din sit (impactul este deosebit de mare, dacă are loc pe o lățime de 500 m pe partea dreaptă și/sau stângă a fiecărei curs de apă din interiorul sau din imediata vecinătate a ariei protejate)–>
1.6.2.3.<!–>	Amenințare –>K01.03<!–>	Interzicerea activităților de captare a apei și de amenajare a albiei minore–>	Secarea sau reducerea drastică a debitului poate să apară în urma unor activități de captare a apei sau a unor amenajări (regularizări, decolmatări etc.) ale albiei minore.<!–>Măsuri restrictive la nivelul AP: interzicerea captării apelor curgătoare, interzicerea construirii unor MHC-uri și interzicerea activităților de amenajări, care ar putea rezulta o scădere a debitului apelor atât în aria protejată cât și în aval și/sau amonte cu 20 km de limitele acestuia.–>
1.6.2.4.<!–>	Amenințare –>C01.01.<!–>	Măsuri restrictive privind exploatarea nisipului și a pietrișului–>	Nisipul și pietrișul este exploatat la nivel personal în aval de sit în zona localităților. Această activitate rezultă o pierdere a habitatelor de hrănire, de reproducere și de ascunziș, iar pe termen lung contribuie la scăderea nivelului apei. <!–>Aceste activități trebuie interzise în AP cât și în imediata vecinătate a acestuia.–>
1.6.2.5.<!–>	Presiune și amenințare –>F02.01.01 <!–>F02.01.02 –>F03.02.03<!–>	Combaterea braconajului–>	Având în vedere informațiile provenite de la localnicii din zonă și datele colectate direct din teren, reiese faptul că braconajul este un pericol care afectează negativ ihtiofauna din zonă.<!–>Măsuri restrictive: cursurile de apă trebuie monitorizate frecvent de personalul administratorului atât ziua cât și noaptea. Dacă este posibil, este indicat efectuarea controalelor împreună cu jandarmeria–>
1.6.2.6.<!–>	Amenințare –>J02 J02.02 <!–>J02.02.01 –>J02.03 <!–>J02.12.02 –>J03.01<!–>	Interzicerea lucrărilor de amenajare–>	Activitatea, în cazul în care nu se desfășoară cu aviz, poate să fie prevenită prin patrulări/controale de către rangerii ariei. Restaurarea secțiunilor de râu amenajat, și restabilirea conectivității cu lunca inundabilă, acolo unde este cazul.<!–>Măsuri restrictive: lucrările de amenajare trebuie interzise în interiorul și în imediata vecinătate a ariei protejate. Trebuie interzisă construirea caselor sau a clădirilor de orice fel în imediata vecinătate (în albia majoră) a râurilor și a tuturor lucrărilor din albiile minore a râurilor. Trebuie menținute zonele inundabile încă existente.–>
1.6.2.7.<!–>	Presiune și amenințare –>H01.05<!–>	Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități forestiere–>	În zona sitului fiind prezentă activitatea de exploatare forestieră (6 zile din 7) în cea mai mare parte a anului, muncitorii care desfășoară această activitate, devin o sursă de poluare în mod direct (prin aruncarea materialelor și lichidelor poluante în apele curgătoare sau pe malul acestora) sau în mod indirect (scurgeri din utilajele folosite de aceștia).<!–>Măsuri restrictive: activitățile de exploatare forestieră trebuie monitorizate, poluarea se poate preveni, sau în cel mai rău caz poluatorul se poate pedepsi prin patrulări regulate de către rangeri.–>

<!–>–><!–> … 7.2.3.2.–>Măsuri de management pentru habitatele de interes comunitar din ROSCI0228 ȘindrilițaOS1.7. Asigurarea conservării habitatului 9110 – Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum., în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestuia.Tabelul nr. 195. OS1.7.1. Conservarea suprafeței habitatului 9110 – Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acesteia din punct de vedere al suprafeței ocupate

Cod_MM<!–>	Impact – P/A–>	Măsura de management<!–>	Descriere–>	Indicatori<!–>
1.7.1.1.–>	-<!–>	Menținerea habitatului pe suprafețele ocupate în prezent, inventariate și cartate la teren.–>	Activități: se vor analiza solicitările de aprobare/avizare de investiții care se amplasează în fond forestier și care poate determina reducerea suprafețelor ocupate de tipul de habitat, fragmentarea acestuia, prin prisma reglementarilor legale, a utilității sociale si a evaluării impactului produs asupra mediului.<!–>	Suprafață de habitat 9110 menținută în parametrii buni de conservare.–>
1.7.1.2<!–>	B03–>	Asigurarea regenerării arboretelor în termenele prevăzute de lege – „doua sezoane de vegetație de la tăierea unica sau definitiva” – pentru conservarea ecosistemului.<!–>	Măsura de este prevăzută de reglementările legale, iar nerespectarea acesteia poate determina reducerea suprafețelor ocupate de tipul de habitat în sit, deteriorarea biotopului specific habitatului, înrăutățirea condițiilor de regenerare. Activități: elaborare de planuri tehnico-organizatorice privind lucrările de împădurire, proiecte de reconstrucție ecologică.–>	Suprafață de habitat 9110 adecvat, menținută.<!–>
1.7.1.3–>	-<!–>	Asigurarea pazei fondului forestier pentru prevenirea tăierilor în delict, a incendiilor, a atacurilor de dăunători, precum și a altor factori care pot degrada sau distruge habitatul forestier.–>	Activități: planuri/ protocoale de acțiune, patrulare, activități de pază.<!–>	Numărul de abateri semnalate și a amenzilor aplicate.–>
1.7.1.4<!–>	D01–>	Se va evita, pe cât posibil, construirea de noi drumuri prin habitat (se acceptă doar când nu există altă variantă și când drumul respectiv are o importanță vitală pentru proprietar sau comunitatea locală).<!–>	Activități: avizare negativa/favorabila a proiectelor de investiții.–>	Număr de avize negative pentru construirea de noi drumuri in areale ocupate de habitate de interes comunitar.<!–>Numărul fragmentelor de habitat 9110 afectate de noi cărări si drumuri.–>

<!–>Tabelul nr. 196. OS1.7.2. Menținerea structurii și funcțiunilor specifice ale habitatului 9110 – Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, în sensul asigurării stării de conservare favorabilă a acestuia

Cod_MM–>	Impact – P/A<!–>	Măsura de management–>	Descriere<!–>	Indicatori–>
1.7.2.1.<!–>	–>	La revizuirea sau întocmirea amenajamentelor, la elaborarea proiectele de împădurire si a planurilor privind lucrările silviculturale se va urmări optimizarea procentului de participare a speciilor caracteristice acestui tip de habitat.<!–>	La revizuirea sau întocmirea amenajamentelor, la elaborarea proiectele de împădurire si a planurilor privind lucrările silviculturale se va urmări optimizarea procentului de participare a speciilor caracteristice acestui tip de habitat, conform mențiunilor de la capitolul privind descrierea tipului de habitat. Activități: proiectare lucrări, avizare proiecte, planuri.–>	Suprafață de habitat forestier adecvat, menținută în urma unor lucrări silviculturale adecvate.<!–>
1.7.2.2.–>	-<!–>	Efectuarea la timp și în condiții tehnice calitative a întregului set de lucrări specifice habitatului, în conformitate cu prevederile amenajamentului silvic.–>	Efectuarea la timp și în condiții tehnice calitative a întregului set de lucrări specifice habitatului, in conformitate cu prevederile amenajamentului silvic: lucrări de îngrijire a arboretelor, lucrări de regenerare a acestuia conform compozițiilor specifice tipului de habitat. Activități: implementare lucrări, culegere date de teren privind efectele implementării, monitorizare.<!–>	Numărul lucrărilor de întreținere a regenerărilor, lucrări de îngrijire a arboreților în vederea asigurării unei proporții echilibrate între speciile arborescente edificatoare de tipului de habitat.–>
1.7.2.3.<!–>	B03–>B06<!–>	Promovarea regenerării naturale a arboretelor, din sămânță, în toate situațiile în care acest lucru este posibil.–>	Prin amenajamentul silvic este adoptat regimul de codru, iar pentru arboretele ajunse la maturitate este prevăzut tratamentul tăierilor progresive, cu perioadă lungă de regenerare, sub adăpostul masivului. în acest fel se evită dezgolirea solului și se creează condiții propice pentru dezvoltarea semințișului din speciile principale de cvercinee, in continuare și pentru celelalte specii de amestec și a celor secundare, specifice habitatului. Activități: implementare lucrări, culegere date de teren privind efectele implementării, monitorizare.<!–>	Suprafețe de habitat forestier obținute prin regenerare naturală.–>
1.7.2.4.<!–>	–>	Pentru crearea unor condiții bune de regenerare, se vor efectua lucrări de favorizare a instalării regenerării.<!–>	Pentru crearea unor condiții bune de regenerare, în cazul în care pătura erbacee este foarte bine dezvoltată, va fi mobilizat solul pe 30 – 40 % din suprafața ce se urmărește a fi regenerată.–>Se va proceda la înlăturarea semințișurilor neutilizabile și a subarboretului în anii cu fructificație la stejar; dacă există deja instalată regenerare din speciile gorun, stejar pedunculat, iar subarboretul și speciile secundare sunt abundente, acestea trebuie înlăturate imediat, de preferință spre sfârșitul iernii, după trecerea perioadei cu geruri puternice, astfel încât să nu fie vătămat semințișul crescut la umbră și incomplet lignificat. Semințișul speciilor principale vătămate cu ocazia tăierilor de regenerare se va recepa.<!–>Pentru protejarea semințișurilor, de concurența speciilor ierboase și arbustive, se vor executa descopleșiri, cel puțin în primii 2-3 ani de la instalare. Tot în acest stadiu se vor extrage și lăstarii și drajonii care amenință dezvoltarea exemplarelor din sămânță.–>Activități: implementare lucrări, culegere date de teren privind efectele implementării, monitorizare.<!–>	Suprafețe pe care s-au asigurat condiții optime de regenerare naturală prin lucrări silviculturale.–>
1.7.2.5.<!–>	–>	Se va avea în vedere păstrarea unei consistențe ridicate a arboretelor.<!–>	Se va evita ca lucrările silviculturale să aibă o intensitate mare. Se va acorda atenție pentru regenerarea în mod corespunzător a ochiurilor create în arboret din cauze naturale (doborâturi vânt, zăpadă, uscare datorită stagnare îndelungată apă, atacuri dăunători).–>	Suprafețe cu regenerare naturală în zonele unde au avut loc calamități naturale.<!–>
1.7.2.6.–>	B06<!–>	Interzicerea pășunatului în fondul forestier care conține habitatul 9110 (în special în regenerări tinere, în porțiuni ale arboretelor mature cu regenerare sau unde se urmărește instalarea acesteia).–>	Se interzice pășunatul în fondul forestier care conține acest habitat (în special în regenerări tinere, în porțiuni ale arboretelor mature cu regenerare sau unde se urmărește instalarea acesteia). Pășunatul poate avea ca efect eliminarea selectivă a anumitor specii, trecerea de mai multe ori pe același traseu produce tasarea solului și destructurarea acestuia, alterarea sau chiar distrugerea vegetației ierboase și a regenerării naturale a speciilor de arbori. Se vor efectua controale în sit pentru prevenirea pășunatului în pădure.<!–>	Număr de cazuri și sancțiuni aplicate.–>
1.7.2.7.<!–>	–>	Interzicerea abandonării în arealul sitului a deșeurilor și deversarea de reziduuri.<!–>	Se va interzice abandonarea în arealul sitului a deșeurilor și deversarea de reziduuri.–>	Număr de cazuri și sancțiuni aplicate.<!–>
1.7.2.8.–>	L07<!–>	Regenerarea intensiva a arboretelor din vecinătate–>	Arboretele din imediata vecinătate a acestor habitate, se vor regenera prin tratamente intensive, care să creeze o structură care să asigure protecția habitatului prioritar la acțiunea vântului (astfel încât aceste arborete să nu fie expuse la doborâturi de vânt);<!–>	Suprafețe regenerate–>

<!–>–>OS1.8. Asigurarea conservării habitatului 9410 – Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestuia.Tabelul nr. 197. OS 1.8.1. Conservarea suprafeței habitatului 9410 – Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acesteia din punct de vedere al suprafeței ocupate de acesta

Cod_MM<!–>	Impact – P/A–>	Măsura de management<!–>	Descriere–>	Indicatori<!–>
1.8.1.1.–>	-<!–>	Menținerea habitatului pe suprafețele ocupate în prezent, inventariate și cartate la teren.–>	Activități: se vor analiza solicitările de aprobare/avizare de investiții care se amplasează în fond forestier și care poate determina reducerea suprafețelor ocupate de tipul de habitat, fragmentarea acestuia, prin prisma reglementarilor legale, a utilității sociale si a evaluării impactului produs asupra mediului.<!–>	Suprafață de habitat 9410 menținută în parametrii buni de conservare.–>
1.8.1.2<!–>	B03–>	Asigurarea regenerării arboretelor în termenele prevăzute de lege – „doua sezoane de vegetație de la tăierea unica sau definitiva” – pentru conservarea ecosistemului.<!–>	Măsura de este prevăzută de reglementările legale, iar nerespectarea acesteia poate determina reducerea suprafețelor ocupate de tipul de habitat în sit, deteriorarea biotopului specific habitatului, înrăutățirea condițiilor de regenerare. Activități: elaborare de planuri tehnico-organizatorice privind lucrările de împădurire, proiecte de reconstrucție ecologică.–>	Suprafață de habitat 9410 adecvat, menținută.<!–>
1.8.1.3–>	-<!–>	Asigurarea pazei fondului forestier pentru prevenirea tăierilor în delict, a incendiilor, a atacurilor de dăunători, precum și a altor factori care pot degrada sau distruge habitatul forestier.–>	Activități: planuri/ protocoale de acțiune, patrulare, activități de pază.<!–>	Numărul de abateri semnalate și a amenzilor aplicate.–>
1.8.1.4<!–>	–>	Se va evita, pe cât posibil, construirea de noi drumuri prin habitat (se acceptă doar când nu există altă variantă și când drumul respectiv are o importanță vitală pentru proprietar sau comunitatea locală).<!–>	Activități: avizare negativa/favorabila a proiectelor de investiții.–>	Număr de avize negative pentru construirea de noi drumuri in areale ocupate de habitate de interes comunitar.<!–>Numărul fragmentelor de habitat 9410 afectate de noi cărări si drumuri.–>

<!–>Tabelul nr. 198. OS 1.8.2. Menținerea structurii și funcțiunilor specifice ale habitatului 9410 – Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană, în sensul asigurării stării de conservare favorabilă a acestuia

Cod_MM–>	Impact – P/A<!–>	Măsura de management–>	Descriere<!–>	Indicatori–>
1.8.2.1.<!–>	–>	La revizuirea sau întocmirea amenajamentelor, la elaborarea proiectele de împădurire si a planurilor privind lucrările silviculturale se va urmări optimizarea procentului de participare a speciilor caracteristice acestui tip de habitat.<!–>	La revizuirea sau întocmirea amenajamentelor, la elaborarea proiectele de împădurire si a planurilor privind lucrările silviculturale se va urmări optimizarea procentului de participare a speciilor caracteristice acestui tip de habitat, conform mențiunilor de la capitolul privind descrierea tipului de habitat. Activități: proiectare lucrări, avizare proiecte, planuri.–>	Suprafață de habitat forestier adecvat, menținută în urma unor lucrări silviculturale adecvate.<!–>
1.8.2.2.–>	-<!–>	Efectuarea la timp și în condiții tehnice calitative a întregului set de lucrări specifice habitatului, în conformitate cu prevederile amenajamentului silvic.–>	Efectuarea la timp și în condiții tehnice calitative a întregului set de lucrări specifice habitatului, in conformitate cu prevederile amenajamentului silvic: lucrări de îngrijire a arboretelor, lucrări de regenerare a acestuia conform compozițiilor specifice tipului de habitat. Activități: implementare lucrări, culegere date de teren privind efectele implementării, monitorizare.<!–>	Numărul lucrărilor de întreținere a regenerărilor, lucrări de îngrijire a arboreților în vederea asigurării unei proporții echilibrate între speciile arborescente edificatoare de tipului de habitat.–>
1.8.2.3.<!–>	B03–>B06<!–>	Promovarea regenerării naturale a arboretelor, din sămânță, în toate situațiile în care acest lucru este posibil.–>	Prin amenajamentul silvic este adoptat regimul de codru, iar pentru arboretele ajunse la maturitate este prevăzut tratamentul tăierilor progresive, cu perioadă lungă de regenerare, sub adăpostul masivului. în acest fel se evită dezgolirea solului și se creează condiții propice pentru dezvoltarea semințișului din speciile principale de cvercinee, in continuare și pentru celelalte specii de amestec și a celor secundare, specifice habitatului. Activități: implementare lucrări, culegere date de teren privind efectele implementării, monitorizare.<!–>	Suprafețe de habitat forestier obținute prin regenerare naturală.–>
1.8.2.4.<!–>	–>	Pentru crearea unor condiții bune de regenerare, se vor efectua lucrări de favorizare a instalării regenerării.<!–>	Pentru crearea unor condiții bune de regenerare, în cazul în care pătura erbacee este foarte bine dezvoltată, va fi mobilizat solul pe 30 – 40 % din suprafața ce se urmărește a fi regenerată.–>Se va proceda la înlăturarea semințișurilor neutilizabile și a subarboretului în anii cu fructificație la stejar; dacă există deja instalată regenerare din speciile gorun, stejar pedunculat, iar subarboretul și speciile secundare sunt abundente, acestea trebuie înlăturate imediat, de preferință spre sfârșitul iernii, după trecerea perioadei cu geruri puternice, astfel încât să nu fie vătămat semințișul crescut la umbră și incomplet lignificat. Semințișul speciilor principale vătămate cu ocazia tăierilor de regenerare se va recepa.<!–>Pentru protejarea semințișurilor, de concurența speciilor ierboase și arbustive, se vor executa descopleșiri, cel puțin în primii 2-3 ani de la instalare. Tot în acest stadiu se vor extrage și lăstarii și drajonii care amenință dezvoltarea exemplarelor din sămânță.–>Activități: implementare lucrări, culegere date de teren privind efectele implementării, monitorizare.<!–>	Suprafețe pe care s-au asigurat condiții optime de regenerare naturală prin lucrări silviculturale.–>
1.8.2.5.<!–>	–>	Se va avea în vedere păstrarea unei consistente ridicate a arboretelor.<!–>	Se va evita ca lucrările silviculturale să aibă o intensitate mare. Se va acorda atenție pentru regenerarea în mod corespunzător a ochiurilor create în arboret din cauze naturale (doborâturi vânt, zăpadă, uscare datorită stagnare îndelungată apă, atacuri dăunători).–>	Suprafețe cu regenerare naturală în zonele unde au avut loc calamități naturale.<!–>
1.8.2.6.–>	B02.04<!–>	Menținerea de arbori bătrâni, scorburoși și morți pe picior în arborete.–>	Se va urmări menținerea în pădure a minim 5% dintre arborii parțial uscați, bătrâni sau rupți, precum si resturi de exploatare, crengi căzute pe sol. Astfel, se pot asigura condiții favorabile pentru menținerea biodiversității ecosistemului, în cazul executării de tăieri de igienă, volumul arborilor aflați în curs de degradare pentru formarea de lemn mort, va fi asigurat la nivel de unitate amenajistică din volumul de lemn care depășește volumul de 1 mc/an/ha destinat executării lucrării de tăieri de igienă.<!–>	Număr de arbori bătrâni morți pe picior, pentru asigurarea unui minim de 5% din totalul acestora.–>
1.8.2.7.<!–>	B06–>	Interzicerea pășunatului în fondul forestier care conține habitatul 9410 (în special în regenerări tinere, în porțiuni ale arboretelor mature cu regenerare sau unde se urmărește instalarea acesteia).<!–>	Se interzice pășunatul în fondul forestier care conține acest habitat (în special în regenerări tinere, în porțiuni ale arboretelor mature cu regenerare sau unde se urmărește instalarea acesteia). Pășunatul poate avea ca efect eliminarea selectivă a anumitor specii, trecerea de mai multe ori pe același traseu produce tasarea solului și destructurarea acestuia, alterarea sau chiar distrugerea vegetației ierboase și a regenerării naturale a speciilor de arbori. Se vor efectua controale în sit pentru prevenirea pășunatului în pădure.–>	Număr de cazuri și sancțiuni aplicate.<!–>
1.8.2.8.–>	-<!–>	Interzicerea abandonării în arealul sitului a deșeurilor și deversarea de reziduuri.–>	Se va interzice abandonarea în arealul sitului a deșeurilor și deversarea de reziduuri.<!–>	Număr de cazuri și sancțiuni aplicate.–>

<!–>–>OS1.9. Asigurarea conservării habitatului 91V0 – Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion, în sensul îmbunătățirii stării de conservare al acestuia.Tabelul nr. 199. OS1. 9.1. Creșterea suprafeței habitatului 91V0 – Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion, în sensul îmbunătățirii stării de conservare a acesteia din punct de vedere al suprafeței ocupate

Cod_MM<!–>	Impact – P/A–>	Măsura de management<!–>	Descriere–>	Indicatori<!–>
1.8.1.1.–>	-<!–>	Menținerea habitatului pe suprafețele ocupate în prezent, inventariate și cartate la teren.–>	Activități: se vor analiza solicitările de aprobare/avizare de investiții care se amplasează în fond forestier și care poate determina reducerea suprafețelor ocupate de tipul de habitat, fragmentarea acestuia, prin prisma reglementarilor legale, a utilității sociale si a evaluării impactului produs asupra mediului.<!–>	Suprafață de habitat 91V0 menținută în parametrii buni de conservare.–>
1.8.1.2<!–>	B03–>	Asigurarea regenerării arboretelor în termenele prevăzute de lege – „doua sezoane de vegetație de la tăierea unica sau definitiva” – pentru conservarea ecosistemului.<!–>	Măsura de este prevăzută de reglementările legale, iar nerespectarea acesteia poate determina reducerea suprafețelor ocupate de tipul de habitat în sit, deteriorarea biotopului specific habitatului, înrăutățirea condițiilor de regenerare. Activități: elaborare de planuri tehnico-organizatorice privind lucrările de împădurire, proiecte de reconstrucție ecologică.–>	Suprafață de habitat 91V0 adecvat, menținută.<!–>
1.8.1.3–>	-<!–>	Asigurarea pazei fondului forestier pentru prevenirea tăierilor în delict, a incendiilor, a atacurilor de dăunători, precum și a altor factori care pot degrada sau distruge habitatul forestier.–>	Activități: planuri/ protocoale de acțiune, patrulare, activități de pază.<!–>	Numărul de abateri semnalate și a amenzilor aplicate.–>
1.8.1.4<!–>	–>	Se va evita, pe cât posibil, construirea de noi drumuri prin habitat (se acceptă doar când nu există altă variantă și când drumul respectiv are o importanță vitală pentru proprietar sau comunitatea locală).<!–>	Activități: avizare negativa/favorabila a proiectelor de investiții.–>	Număr de avize negative pentru construirea de noi drumuri in areale ocupate de habitate de interes comunitar.<!–>Numărul fragmentelor de habitat 91V0 afectate de noi cărări si drumuri.–>

<!–>Tabelul nr. 200. OS1.9.2. Îmbunătățirea structurii și funcțiunilor specifice ale habitatului 91V0 – Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acestuia

Cod_MM–>	Impact – P/A<!–>	Măsura de management–>	Descriere<!–>	Indicatori–>
1.8.2.1.<!–>	–>	La revizuirea sau întocmirea amenajamentelor, la elaborarea proiectele de împădurire si a planurilor privind lucrările silviculturale se va urmări optimizarea procentului de participare a speciilor caracteristice acestui tip de habitat.<!–>	La revizuirea sau întocmirea amenajamentelor, la elaborarea proiectele de împădurire si a planurilor privind lucrările silviculturale se va urmări optimizarea procentului de participare a speciilor caracteristice acestui tip de habitat, conform mențiunilor de la capitolul privind descrierea tipului de habitat. Activități: proiectare lucrări, avizare proiecte, planuri.–>	Suprafață de habitat forestier adecvat, menținută în urma unor lucrări silviculturale adecvate.<!–>
1.8.2.2.–>	-<!–>	Efectuarea la timp și în condiții tehnice calitative a întregului set de lucrări specifice habitatului, în conformitate cu prevederile amenajamentului silvic.–>	Efectuarea la timp și în condiții tehnice calitative a întregului set de lucrări specifice habitatului, in conformitate cu prevederile amenajamentului silvic: lucrări de îngrijire a arboretelor, lucrări de regenerare a acestuia conform compozițiilor specifice tipului de habitat. Activități: implementare lucrări, culegere date de teren privind efectele implementării, monitorizare.<!–>	Numărul lucrărilor de întreținere a regenerărilor, lucrări de îngrijire a arboreților în vederea asigurării unei proporții echilibrate între speciile arborescente edificatoare de tipului de habitat.–>
1.8.2.3.<!–>	B03–>B06<!–>	Promovarea regenerării naturale a arboretelor, din sămânță, în toate situațiile în care acest lucru este posibil.–>	Prin amenajamentul silvic este adoptat regimul de codru, iar pentru arboretele ajunse la maturitate este prevăzut tratamentul tăierilor progresive, cu perioadă lungă de regenerare, sub adăpostul masivului. în acest fel se evită dezgolirea solului și se creează condiții propice pentru dezvoltarea semințișului din speciile principale de cvercinee, in continuare și pentru celelalte specii de amestec și a celor secundare, specifice habitatului. Activități: implementare lucrări, culegere date de teren privind efectele implementării, monitorizare.<!–>	Suprafețe de habitat forestier obținute prin regenerare naturală.–>
1.8.2.4.<!–>	–>	Pentru crearea unor condiții bune de regenerare, se vor efectua lucrări de favorizare a instalării regenerării.<!–>	Pentru crearea unor condiții bune de regenerare, în cazul în care pătura erbacee este foarte bine dezvoltată, va fi mobilizat solul pe 30 – 40 % din suprafața ce se urmărește a fi regenerată.–>Se va proceda la înlăturarea semințișurilor neutilizabile și a subarboretului în anii cu fructificație la stejar; dacă există deja instalată regenerare din speciile gorun, stejar pedunculat, iar subarboretul și speciile secundare sunt abundente, acestea trebuie înlăturate imediat, de preferință spre sfârșitul iernii, după trecerea perioadei cu geruri puternice, astfel încât să nu fie vătămat semințișul crescut la umbră și incomplet lignificat. Semințișul speciilor principale vătămate cu ocazia tăierilor de regenerare se va recepa.<!–>Pentru protejarea semințișurilor, de concurența speciilor ierboase și arbustive, se vor executa descopleșiri, cel puțin în primii 2-3 ani de la instalare. Tot în acest stadiu se vor extrage și lăstarii și drajonii care amenință dezvoltarea exemplarelor din sămânță.–>Activități: implementare lucrări, culegere date de teren privind efectele implementării, monitorizare.<!–>	Suprafețe pe care s-au asigurat condiții optime de regenerare naturală prin lucrări silviculturale.–>
1.8.2.5.<!–>	–>	Se va avea în vedere păstrarea unei consistențe ridicate a arboretelor.<!–>	Se va evita ca lucrările silviculturale să aibă o intensitate mare. Se va acorda atenție pentru regenerarea în mod corespunzător a ochiurilor create în arboret din cauze naturale (doborâturi vânt, zăpadă, uscare datorită stagnare îndelungată apă, atacuri dăunători).–>	Suprafețe cu regenerare naturală în zonele unde au avut loc calamități naturale.<!–>
1.8.2.6.–>	B06<!–>	Interzicerea pășunatului în fondul forestier care conține habitatul 9410 (în special în regenerări tinere, în porțiuni ale arboretelor mature cu regenerare sau unde se urmărește instalarea acesteia).–>	Se interzice pășunatul în fondul forestier care conține acest habitat (în special în regenerări tinere, în porțiuni ale arboretelor mature cu regenerare sau unde se urmărește instalarea acesteia). Pășunatul poate avea ca efect eliminarea selectivă a anumitor specii, trecerea de mai multe ori pe același traseu produce tasarea solului și destructurarea acestuia, alterarea sau chiar distrugerea vegetației ierboase și a regenerării naturale a speciilor de arbori. Se vor efectua controale în sit pentru prevenirea pășunatului în pădure.<!–>	Număr de cazuri și sancțiuni aplicate.–>
1.8.2.7.<!–>	–>	Interzicerea abandonării în arealul sitului a deșeurilor și deversarea de reziduuri.<!–>	Se va interzice abandonarea în arealul sitului a deșeurilor și deversarea de reziduuri.–>	Număr de cazuri și sancțiuni aplicate.<!–>

–><!–>OS1.10. Asigurarea conservării habitatului 6520 – Fânețe montane, în sensul îmbunătățirii stării de conservare a acestuia.Tabelul nr. 201. OS1.10.1. Menținerea suprafeței habitatului 6520 – Fânețe montane, în sensul îmbunătățirii stării de conservare a acestuia din punct de vedere al suprafeței ocupate

Cod_MM–>
Impact – P/A<!–>	Măsura de management–>	Descriere<!–>	Indicatori–>
1.10.1.1.<!–>	A04.01.02–>J03.01<!–>K02.01–>K02.03<!–>	Reglementarea modului de folosință a terenului–>	Schimbarea modului de folosință a terenului din fânețe în pășuni poate afecta semnificativ structura calitativă a habitatului și implicit viabilitatea acestuia.<!–>Pentru menținerea suprafețelor de habitat 6520 în stare favorabilă de conservare, se recomandă ca activitatea de cosit să se realizeze în partea a doua a verii, pentru a permite fructificarea speciilor edificatoare a tipului de habitat 6520. Este de dorit stimularea acestei activități, inclusiv prin plata pentru efectuarea ei, deoarece în lipsa stimulentelor, există riscul abandonării acestor practici.–>Dacă activitatea de pășunat este permisă, trebuie asigurat un nivel de pășunat optim pentru a permite menținerea habitatului în stare favorabilă pentru conservare.<!–>Măsura va fi implementată prin:–>– menținerea ecosistemelor ierboase prin pășunat și cosit;<!–>– menținerea folosinței actuale a terenurilor acoperite cu habitat 6520 (pășuni sau fânețe);–>– efectuarea de pășunat și cosit alternativ;<!–>– menținerea unor cote sustenabile de pășunat tradițional, cu specii, efectivele și în perioade specifice zonei, în acord cu legislația de agro-mediu națională, funcție de capacitatea de suport a pajiștei;–>– evitarea creerii unor trasee în urma deplasării animalelor (degradarea vegetației, eroziune);<!–>– fertilizarea este permisă doar cu fertilizanți organici, gunoi de grajd compostat, cu respectarea perioadelor de interdicție conform Programului de Acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse Agricole;–>– evitarea măsurilor tehnologice de aplicare a îngrășămintelor organice;<!–>– evitarea târlirii, care determină înlocuirea comunităților de pajiști cu alte tipuri de comunități vegetale;–>– însămânțarea pentru creșterea producției vegetale, se va realiza doar cu speciile autohtone, caracteristice tipului de habitat 6520 și doar în cazul afectării accidentale a unei suprafețe a tipului de habitat;<!–>– realizarea de studii referitoare la nivelul optim de pășunat;–>– re-evaluarea periodică a suprafețelor ocupate de acest tip de habitat (prin activitatea de realizare de studii);<!–>– activități de informare și conștientizare a factorilor de interes și decizionali locali–>	Suprafață de habitat 6520 menținută în stare favorabilă pentru conservare.<!–>
1.10.1.2.–>	E04.01<!–>K02.03–>K02.01<!–>J03.01–>	Interzicerea construcțiilor (inclusiv a infrastructurilor agricole)<!–>	Construcțiile reduc suprafața habitatelor. De asemenea, induc procese de ruderalizare și alterare a compoziției în specii a habitatelor din apropierea lor.–>Măsura va fi implementată prin:<!–>– controlarea aplicării ei în teritoriu prin patrulare și aplicarea de amenzi în cazul delictelor;–>– re-evaluarea periodică a suprafețelor ocupate de acest tip de habitat (prin activitatea de realizare de studii).<!–>	Suprafață de habitat 6520 menținută în stare favorabilă pentru conservare.–>
1.10.1.3.<!–>	D01–>	Interzicerea construirii de noi drumuri și declarării de trasee turistice noi<!–>	Se va interzice construirea de drumuri și trasee noi pentru evitarea deteriorării habitatului.–>Drumurile de acces și traseele turistice existente se vor menține în bune condiții. în acest sens, vor fi monitorizate: <!–>– modul de utilizare a drumurilor, traseelor și potecilor;–>– activitățile turistice si forestiere;<!–>– circulația culegătorilor de fructe de pădure și ciuperci;–>– tranzitul animalelor domestice (ovine).<!–>Excepțiile sunt permise doar punctual, cu efectuarea de studii de evaluare a impactului, ținând cont de obiectivul de menținere a habitatului 6520 în stare favorabilă pentru conservare la nivelul sitului.–>	Suprafață de habitat 6520 menținută în stare favorabilă pentru conservare.<!–>

–>Tabelul nr. 202. OS 1.10.2. îmbunătățirea structurii și funcțiilor specifice ale habitatului 6520 – Fânețe montane, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acestuia

Cod_MM<!–>	Impact – P/A–>	Măsura de management<!–>	Descriere–>	Indicatori<!–>
1.10.2.1.–>	-<!–>	Reglementarea, limitarea și/sau interzicerea oricăror activități susceptibile să ducă la reducerea suprafețelor ocupate de habitat–>	Vor fi interzise activitățile care ar putea duce imediat, sau în timp, la scăderea suprafeței sau dispariția habitatului (schimbarea modului de folosință a terenului, off road cu automobile sau motociclete etc.).<!–>	Suprafață de habitat 6520 menținută în stare favorabilă pentru conservare.–>
1.10.2.2.<!–>	–>	Monitorizarea și evaluarea stării de conservare a habitatului<!–>	Monitorizarea se va realiza în timpul verii, în perioada iunie – august, cu o frecvență diferită în funcție de indicatorii monitorizați:–>– anual pentru suprafața ocupată de habitat și pentru factorii perturbatori;<!–>– odată la 3 ani în cazul monitorizării structurii vegetației.–>În cazul constatării unor tendințe descrescătoare semnificative ale indicatorilor monitorizați se vor realiza deplasări în teren cu scopul identificării tuturor cauzelor potențiale. Dacă declinul este alarmant se anunță autoritățile competente și se solicită sprijin pentru cercetare detaliată.<!–>	Suprafață de habitat 6520 menținută în stare favorabilă pentru conservare.–>
1.10.2.3.<!–>	G01–>	Controlul strict al activităților turistice – promovarea unui turism ecologic<!–>	Practicile turistice nedorite trebuie descurajate, prin conștientizare, dar și prin aplicarea de amenzi în cazul nerespectării regulilor. Astfel de practici nedorite includ: –>a) lăsarea de deșeuri în interiorul habitatului (inclusiv bio- degradabile);<!–>b) aprinderea focului în afara locurilor amenajate;–>c) părăsirea cărărilor marcate;<!–>d) culegerea de plante fără acordul administratorului;–>e) camparea în alte zone decât cele marcate.<!–>Reglementarea activităților turistice se va face prin:–>a) menținerea drumurilor și traseelor turistice în bune condiții pentru evitarea formării de noi poteci;<!–>b) campanii de informare și conștientizare;–>c) aplicarea de amenzi.<!–>Vor fi monitorizate activitățile turistice și modul de desfășurare al acestora și se vor lua măsuri după caz.–>	Suprafață de habitat 6520 menținută în stare favorabilă pentru conservare.<!–>
1.10.2.4.–>	-<!–>	Amplasarea de panouri de informare și avertizare și aplicarea de sancțiuni pentru nerespectarea reglementărilor incluse în planul de management–>	Această măsură se impune ca urmare a necesității conștientizării populației cu privire la importanța ariei protejate, serviciile de mediu asigurate de tipurile de habitate adăpostite de aceasta și sancțiunile prevăzute pentru nerespectarea reglementărilor incluse în planul de management.<!–>	Suprafață de habitat 6520 menținută în stare favorabilă pentru conservare.–>

<!–>–>OS1.11. Asigurarea conservării habitatului 4060 – Tufărișuri alpine și boreale, în sensul îmbunătățirii stării de conservare a acestuia.Tabelul nr. 203. OS1.11.1. Menținerea suprafeței habitatului 4060 – Tufărișuri alpine și boreale, în sensul îmbunătățirii stării de conservare a acestuia din punct de vedere al suprafeței ocupate

Cod_MM<!–>	Impact – P/A–>	Măsura de management<!–>	Descriere–>	Indicatori<!–>
1.11.1.1.–>	-<!–>	Reglementarea, limitarea și/sau interzicerea oricăror activități susceptibile să ducă la reducerea suprafețelor ocupate de habitat–>	Vor fi interzise activitățile de cosire, tăiere – eliminare a tufărișurilor, care ar putea duce imediat sau în timp la scăderea suprafeței sau dispariția habitatului.<!–>	Suprafață de habitat 4060 menținută în stare favorabilă pentru conservare.–>
1.11.1.2.<!–>	A04–>	Interzicerea pășunatului sau a tranzitului animalelor în suprafețele ocupate de acest tip de habitat<!–>	Se va interzice pășunatul și tranzitul animalelor domestice în interiorul habitatului pentru evitarea eutrofizării și modificării competiției interspecifice naturale dintre plante datorată: consumării selective a speciilor, eliminării speciilor caracteristice și scăderii capacității regenerative a speciilor edificatoare.–>	Suprafață de habitat 4060 menținută în stare favorabilă pentru conservare.<!–>
1.11.1.3.–>	K02.01<!–>	Prevenirea declanșării succesiunii naturale a vegetației–>	Dinamica naturală a vegetației fiind îndreptată spre apariția pădurilor edificate de molid, poate impune, pe viitor, nevoia<!–>de a interveni în sensul eliminării vegetației lemnoase primare.–>Se propune extragerea puieților prin tăiere, astfel încât acoperirea cu specii lemnoase să nu depășească 15% din suprafața ocupată de habitat.<!–>	Suprafață de habitat 4060 menținută în stare favorabilă pentru conservare.–>
1.11.1.4.<!–>	J01.01–>	Interzicerea incendierii vegetației<!–>	Măsura urmărește eliminarea practicilor de incendiere a tufărișurilor în vederea extinderii suprafețelor de pajiște.–>	Suprafață de habitat 4060 menținută în stare favorabilă pentru conservare.<!–>
1.11.1.5.–>	D01<!–>	Interzicerea construirii de noi drumuri și declarării de trasee turistice noi–>	Se va interzice construirea de drumuri și trasee noi pentru evitarea deteriorării habitatului.<!–>Drumurile de acces și traseele turistice existente se vor menține în bune condiții. În acest sens, vor fi monitorizate: – – modul de utilizare a drumurilor, traseelor și potecilor;–>– activitățile turistice și forestiere;<!–>– circulația culegătorilor de fructe de pădure și ciuperci;–>– tranzitul animalelor domestice (ovine).<!–>Excepțiile sunt permise doar punctual, cu efectuarea de studii de evaluare a impactului, ținând cont de obiectivul de menținere a habitatului 4060 în stare favorabilă pentru conservare la nivelul sitului.–>	Suprafață de habitat 4060 menținută în stare favorabilă pentru conservare.<!–>
1.11.1.6.–>	F04.02<!–>	Reglementarea activității de colectare fructe de pădure și ciuperci–>	Colectarea fructelor de pădure și a ciupercilor poate produce distrugeri ale vegetației (deteriorarea stratului subarbustiv și ierbos prin strivirea și smulgerea plantelor, inclusiv a celui muscinal – deosebit de important în menținerea echilibrului hidric), poate favoriza acumularea deșeurilor, poluare de alte tipuri și prin acestea, apariția tendințelor de nitrificare și ruderalizare.<!–>Colectarea fructelor de pădure și a ciupercilor se va realiza doar cu avizul autorității competente.–>	Suprafață de habitat 4060 menținută în stare favorabilă pentru conservare.<!–>

–>Tabelul nr. 204. OS 1.11.2. Îmbunătățirea structurii și funcțiilor specifice ale habitatului 4060 – Tufărișuri alpine și boreale, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acestuia

Cod_MM<!–>	Impact – P/A–>	Măsura de management<!–>	Descriere–>	Indicatori<!–>
1.11.2.1.–>	<!–>	Monitorizarea și evaluarea stării de conservare a habitatului–>	Monitorizarea se va realiza în timpul verii, în perioada iunie – august, cu o frecvență diferită în funcție de indicatorii monitorizați:<!–>– anual pentru suprafața ocupată de habitat și pentru factorii perturbatori;–>– odată la 5 ani în cazul monitorizării structurii vegetației.<!–>În cazul constatării unor tendințe descrescătoare semnificative ale indicatorilor monitorizați se vor realiza deplasări în teren cu scopul identificării tuturor cauzelor potențiale. Dacă declinul este alarmant se anunță autoritățile competente și se solicită sprijin pentru cercetare detaliată.–>	Suprafață de habitat 4060 menținută în stare favorabilă pentru conservare.<!–>
1.11.2.2.–>	G01<!–>	Controlul strict al activităților turistice – promovarea unui turism ecologic–>	Practicile turistice nedorite trebuie descurajate, prin conștientizare, dar și prin aplicarea de amenzi în cazul nerespectării regulilor. Astfel de practici nedorite includ: a) a) lăsarea de deșeuri în interiorul habitatului (inclusiv bio- degradabile);<!–>b) aprinderea focului în afara locurilor amenajate;–>c) părăsirea cărărilor marcate;<!–>d) culegerea de plante fără acordul administratorului;–>e) camparea în alte zone decât cele marcate.<!–>Reglementarea activităților turistice se va face prin:–>a) menținerea drumurilor și traseelor turistice în bune condiții pentru evitarea formării de noi poteci;<!–>b) campanii de informare și conștientizare;–>c) aplicarea de amenzi.<!–>Vor fi monitorizate activitățile turistice și modul de desfășurare al acestora și se vor lua măsuri după caz.–>	Suprafață de habitat 4060 menținută în stare favorabilă pentru conservare.<!–>
1.11.2.3.–>	<!–>	Amplasarea de panouri de informare și avertizare și aplicarea de sancțiuni pentru nerespectarea reglementărilor incluse în planul de management–>	Această măsură se impune ca urmare a necesității conștientizării populației cu privire la importanța ariei protejate, serviciile de mediu asigurate de tipurile de habitate adăpostite de aceasta și sancțiunile prevăzute pentru nerespectarea reglementărilor incluse în planul de management.<!–>	Suprafață de habitat 4060 menținută în stare favorabilă pentru conservare–>

<!–>–>OS1.12. Asigurarea conservării habitatului 6230* – Pajiști montane de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicioase, în sensul îmbunătățirii stării de conservare a acestuia.Tabelul nr. 205. OS1.12.1. Menținerea suprafeței habitatului 6230* – Pajiști montane de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicioase, în sensul îmbunătățirii stării de conservare a acestuia din punct de vedere al suprafeței ocupate

Cod_MM<!–>	Impact – P/A–>	Măsura de management<!–>	Descriere–>	Indicatori<!–>
1.12.1.1.–>	A04.01<!–>A04.02–>A04.03<!–>J03.01–>K02.01<!–>M02.01–>	Managementul adecvat al pășunatului<!–>	Măsura urmărește asigurarea unui nivel de pășunat optim pentru menținerea habitatului în stare favorabilă pentru conservare.–>Măsura va fi implementată prin:<!–>– menținerea unui pășunat tradițional (cu speciile, efectivele și în perioadele specifice zonei) în funcție de capacitatea de suport a pajiștei, fără a permite fluctuații mari în ceea ce privește numărul de animale/ha și perioada de pășunat de la an la an;–>– nivelul încărcăturii de animale se stabilește ținând cont de prevederile legislației naționale în domeniu;<!–>– evitarea atât a subpășunatului cât și suprapășunatului;–>– evitarea creerii unor trasee în urma deplasării animalelor (degradarea vegetației, eroziune);<!–>– fertilizarea este permisă doar cu fertilizanți organici, gunoi de grajd compostat, cu respectarea perioadelor de interdicție conform Programului de Acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse Agricole;–>– evitarea măsurilor tehnologice de aplicare a îngrășămintelor organice;<!–>– evitarea târlirii, care determină înlocuirea comunităților de pajiști cu alte tipuri de comunități vegetale;–>– însămânțarea pentru creșterea producției vegetale, se va realiza doar cu speciile autohtone, caracteristice tipului de habitat 6230* și doar în cazul afectării accidentale a unei suprafețe a tipului de habitat”;<!–>– re-evaluarea periodică a suprafețelor ocupate de acest tip de habitat (prin activitatea de realizare de studii);–>– activități de informare și conștientizare a factorilor de interes și decizionali locali.<!–>	Suprafață de habitat 6230* menținută în stare favorabilă pentru conservare.–>
1.12.1.2.<!–>	E04.01–>K02.03<!–>K02.01–>J03.01<!–>	Interzicerea construcțiilor (inclusiv a infrastructurilor agricole)–>	Construcțiile reduc suprafața habitatelor. De asemenea, induc procese de ruderalizare și alterare a compoziției în specii a habitatelor din apropierea lor.<!–>Măsura va fi implementată prin:–>– controlarea aplicării ei în teritoriu prin patrulare și aplicarea de amenzi în cazul delictelor;<!–>– re-evaluarea periodică a suprafețelor ocupate de acest tip de habitat (prin activitatea de realizare de studii).–>	Suprafață de habitat 6230* menținută în stare favorabilă pentru conservare.<!–>
1.12.1.3.–>	DOI<!–>	Interzicerea construirii de noi drumuri și declarării de trasee turistice noi–>	Se va interzice construirea de drumuri și trasee noi pentru evitarea deteriorării habitatului.<!–>Drumurile de acces și traseele turistice existente se vor menține în bune condiții. în acest sens, vor fi monitorizate: –>– modul de utilizare a drumurilor, traseelor și potecilor;<!–>– activitățile turistice si forestiere;–>– circulația culegătorilor de fructe de pădure și ciuperci;<!–>– tranzitul animalelor domestice (ovine).–>Excepțiile sunt permise doar punctual, cu efectuarea de studii de evaluare a impactului, ținând cont de obiectivul de menținere a habitatului 6230* în stare favorabilă pentru conservare la nivelul sitului.<!–>	Suprafață de habitat 6230* menținută în stare favorabilă pentru conservare.–>

<!–>Tabelul nr. 206. OS 1.12.2. Îmbunătățirea structurii și funcțiilor specifice ale habitatului 6230* – Pajiști montane de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicioase, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acestuia

Cod_MM–>	Impact – P/A<!–>	Măsura de management–>	Descriere<!–>	Indicatori–>
1.12.2.1.<!–>	–>	Reglementarea, limitarea și/sau interzicerea oricăror activități susceptibile să ducă la reducerea suprafețelor ocupate de habitat<!–>	Vor fi interzise activitățile care ar putea duce imediat, sau în timp, la scăderea suprafeței sau dispariția habitatului (schimbarea modului de folosință a terenului, off road cu automobile sau motociclete etc.).–>	Suprafață de habitat 6230* menținută în stare favorabilă pentru conservare.<!–>
1.12.2.2.–>	<!–>	Monitorizarea și evaluarea stării de conservare a habitatului–>	Monitorizarea se va realiza în timpul verii, în perioada iunie – august, cu o frecvență diferită în funcție de indicatorii monitorizați:<!–>– anual pentru suprafața ocupată de habitat și pentru factorii perturbatori;–>– odată la 3 ani în cazul monitorizării structurii vegetației.<!–>În cazul constatării unor tendințe descrescătoare semnificative ale indicatorilor monitorizați se vor realiza deplasări în teren cu scopul identificării tuturor cauzelor potențiale. Dacă declinul este alarmant se anunță autoritățile competente și se solicită sprijin pentru cercetare detaliată.–>	Suprafață de habitat 6230* menținută în stare favorabilă pentru conservare.<!–>
1.12.2.3.–>	GOI<!–>	Controlul strict al activităților turistice – promovarea unui turism ecologic–>	Practicile turistice nedorite trebuie descurajate, prin conștientizare, dar și prin aplicarea de amenzi în cazul nerespectării regulilor. Astfel de practici nedorite includ: a) a) lăsarea de deșeuri în interiorul habitatului (inclusiv bio- degradabile);<!–>b) aprinderea focului în afara locurilor amenajate;–>c) părăsirea cărărilor marcate;<!–>d) culegerea de plante fără acordul administratorului;–>e) camparea în alte zone decât cele marcate.<!–>Reglementarea activităților turistice se va face prin:–>a) menținerea drumurilor și traseelor turistice în bune condiții pentru evitarea formării de noi poteci;<!–>b) campanii de informare și conștientizare;–>c) aplicarea de amenzi.<!–>Vor fi monitorizate activitățile turistice și modul de desfășurare al acestora și se vor lua măsuri după caz.–>	Suprafață de habitat 6230* menținută în stare favorabilă pentru conservare.<!–>
1.12.2.4.–>	-<!–>	Amplasarea de panouri de informare și avertizare și aplicarea de sancțiuni pentru nerespectarea reglementărilor incluse în planul de management–>	Această măsură se impune ca urmare a necesității conștientizării populației cu privire la importanța ariei protejate, serviciile de mediu asigurate de tipurile de habitate adăpostite de aceasta și sancțiunile prevăzute pentru nerespectarea reglementărilor incluse în planul de management.<!–>	Suprafață de habitat 6230* menținută în stare favorabilă pentru conservare.–>

<!–>–>OG2. Inventarierea/evaluarea detaliată a biodiversitățiiOS2.1. Realizarea/actualizarea inventarelor – evaluarea detaliată – pentru speciile și habitatele de interes conservativTabelul nr. 207

Cod_MM<!–>	Măsura de management–>	Descriere<!–>	Indicatori–>
2.1.1.<!–>	Realizarea/actualizarea inventarelor pentru speciile de plante–>	Evaluarea detaliată a distribuției speciilor și a efectivelor populaționale la un interval de maxim 3 ani.<!–>	Studiu de evaluare realizat–>
2.1.2.<!–>	Realizarea/actualizarea inventarelor pentru speciile de amfibieni și reptile–>		Studiu de evaluare realizat<!–>
2.1.3.–>	Realizarea/actualizarea inventarelor pentru habitatele de interes conservativ.<!–>	Evaluarea detaliată a habitatului la un interval de maxim 5 ani.–>	Studiu de evaluare realizat<!–>

–><!–>–>

OG3. Monitorizarea stării de conservare a biodiversitățiiOS3.1. Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes conservativTabelul nr. 208

Cod_MM<!–>	Măsura de management–>	Descriere<!–>	Indicatori–>
3.1.1.<!–>	Realizarea monitorizării speciilor de plante–>	Monitorizarea se va realiza conform unor protocoale.<!–>	Monitorizarea realizată cu o periodicitate de 2 ani.–>
3.1.2.<!–>	Realizarea monitorizării speciilor de amfibieni și reptile–>
3.1.3.<!–>	Realizarea monitorizării habitatelor de interes conservativ.–>

<!–>–><!–>OG4. Asigurarea managementului efectiv al ariei naturale protejateOS4.1. Urmărirea respectării Regulamentului și a prevederilor Planului de management.Tabelul nr. 209

Cod_MM–>	Măsura de management<!–>	Descriere–>	Indicatori<!–>
4.1.1.–>	Realizarea de patrule periodice pe teritoriul ariei naturale protejate.<!–>	Efectuarea de patrule periodice pe teritoriul sitului în vederea asigurării reglementărilor și prevederilor Planului de management.–>	Numărul de patrule efectuate – 10/an<!–>
4.1.2.–>	Acordarea de avize – negative/pozitive – pentru planurile/programele, proiectele și activitățile ce se doresc a fi realizate pe teritoriul ariei naturale protejate.<!–>	Planurile/programele, proiectele, activitățile vor fi analizate din punct de vedere al impactului potențial asupra speciilor și habitatelor de interes conservativ și se va urmări acordarea de avize pozitive celor care nu au impact negativ și sunt în conformitate cu prevederile Planului de management.–>	Numărul de avize emise.<!–>

–><!–>OS4.2. Asigurarea finanțării/bugetului necesar pentru implementarea Planului de management.Tabelul nr. 210

Cod_MM–>	Măsura de management<!–>	Descriere–>	Indicatori<!–>
4.2.1.–>	Identificarea de surse de finanțare<!–>	Administratorul va avea obligația de a identifica sursele de finanțare necesare implementării prevederilor Planului de management–>	Numărul de finanțatori/surse de finanțare identificate<!–>
4.2.2.–>	Elaborarea de cereri de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare.<!–>	Administratorul va elabora și depune cereri de finanțare a ariei pentru diferite fonduri și programe de finanțare identificate–>	Numărul de cereri de finanțare elaborate.<!–>
4.2.3.–>	Desfășurarea de activități de autofinanțare.<!–>	Administratorul va identifica și realiza activități de autofinanțare a ariei–>	Numărul de activități de autofinanțare identificate.<!–>
4.2.4–>	Perceperea de tarife pentru avizele acordate, stabilite în conformitate cu prevederile legale în vigoare.<!–>	Administratorul va percepe un tarif pentru evaluarea cererilor de avize care se va constitui ca și venit pentru implementarea Planului de management.–>	Numărul de tarife/ taxe percepute.<!–>

–><!–>OS4.3. Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate.Tabelul nr. 211

Cod_MM–>	Măsura de management<!–>	Descriere–>	Indicatori<!–>
4.3.1.–>	Achiziționarea elementelor de logistică necesare.<!–>	Se vor achiziționa elementele de logistică necesare–>	Mijloacele fixe achiziționate.<!–>
4.3.2.–>	Întreținerea elementelor de logistică necesare.<!–>	Se vor întreține periodic elementele de logistică din dotare.–>	Numărul de intervenții de întreținere realizate<!–>

–><!–>OS4.4. Realizarea de parteneriate cu autorități cu rol de controlTabelul nr. 212

Cod_MM–>	Măsura de management<!–>	Descriere–>	Indicatori<!–>
4.4.1.–>	Realizarea de parteneriate<!–>	Administratorul va semna parteneriate cu autoritățile cu rol de control (Jandarmeria Română, Garda de Mediu) în vederea asigurării unui management eficient al sitului–>	Numărul de parteneriate/ număr controale realizate<!–>

–><!–>OS4.5. Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/ managementul ariei naturale protejateTabelul nr. 213

Cod_MM–>
Măsura de management<!–>	Descriere–>	Indicatori<!–>
4.5.1.–>	Evaluarea nevoilor de formare a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate.<!–>	Se va face evaluarea nevoilor de formare a personalului implicat în managementul ariei și se va încerca asigurarea mijloacelor logistice și financiare pentru dezvoltarea financiară a personalului/voluntarilor implicați.–>	Studiu de evaluare a necesităților de instruire realizat.<!–>
4.5.2.–>	Desfășurarea cursurilor de instruire necesare.<!–>	Se va organiza sau participa la cursurile de instruire în funcție de rezultatele evaluării.–>	Numărul de sesiuni de curs realizate.<!–>

–><!–>–>

OG5. Realizarea managementului ariei naturale protejate prin acțiuni de comunicare, educație ecologică, conștientizareOS5.1. Elaborarea/actualizarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului.Tabelul nr. 214

Cod_MM<!–>	Măsura de management–>	Descriere<!–>	Indicatori–>
5.1.1.<!–>	Constituirea unui Grup de lucru pentru elaborarea / actualizarea Strategiei și Planului–>	Se va constitui un grup de lucru pentru elaborarea/ actualizarea Strategiei și a Planului de acțiune privind comunicarea, educația ecologică și conștientizarea publicului.<!–>	Grupul de lucru constituit.–>
5.1.2.<!–>	Realizarea de întâlniri pentru elaborarea/ actualizarea Strategiei și Planului.–>	Se vor realiza întâlniri periodice în timpul elaborării Strategiei și Planului cu factorii interesați.<!–>	Numărul de întâlniri realizate.–>

<!–>–>OS5.2 Implementarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului.Tabelul nr. 215

Cod_MM<!–>	Măsura de management–>	Descriere<!–>	Indicatori–>
5.2.1.<!–>	Realizarea de materiale informative referitoare la aria naturală protejată – broșuri, pliante, postere, cărți, și altele asemenea–>	Se vor realiza materiale informative pentru educarea și conștientizarea continuă a oamenilor asupra necesității ocrotirii speciilor și a habitatelor în care trăiesc.<!–>	Numărul de materiale informative realizate–>
5.2.2.<!–>	Realizarea și difuzarea unui film documentar referitor la aria naturală protejată–>	Se va realiza un film documentar pentru promovarea biodiversității din zonă.<!–>	Film documentar realizat.–>
5.2.3.<!–>	Realizarea unor trasee de interpretare a valorilor naturale ale ariei naturale protejate.–>	Se vor realiza trasee turistice de vizitare.<!–>	Numărul de trasee turistice realizate.–>
5.2.4.<!–>	Realizarea de panouri educative–>	Se vor realiza panouri educative privind importanța speciilor și habitatelor de interes conservativ din zonă, precum și panouri educative privind reguli de comportament în arie.<!–>	Numărul de panouri realizate.–>
5.2.5.<!–>	Realizarea unui manual de educație ecologică pentru aria naturală protejată–>	Se va realiza un manual de educație ecologică.<!–>	Manualul de educație ecologică realizat.–>
5.2.6.<!–>	Realizarea de expoziții foto itinerante cu valorile ariei naturale protejate.–>	Se vor realiza expoziții foto itinerante cu valorile ariei.<!–>	Numărul de expoziții foto itinerante realizate.–>
5.2.7.<!–>	Realizarea de întâlniri cu instituții/organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în aria naturală protejată de discutare a problemelor legate de implementarea Planului de management–>	Se vor realiza întâlniri cu instituțiile/organizațiile cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în aria naturală protejată, pentru discutarea problemelor legate de implementarea Planului de management.<!–>	Numărul de întâlniri realizate.–>
5.2.8.<!–>	Evaluarea impactului activităților de comunicare, informare, conștientizare și educație ecologică realizate – sondaje, chestionare sociologice.–>	Se vor realiza sondaje și chestionare sociologice pentru evaluarea impactului activităților de comunicare, informare, conștientizare și educație ecologică realizate.<!–>	Raport de evaluare realizat.–>

<!–>–><!–>OG6. Realizarea unui management eficient al ariei naturale protejate prin utilizarea durabilă a resurselor naturaleOS6.1. Promovarea utilizării durabile a resurselor forestiereTabelul nr. 216

Cod_MM–>	Măsura de management<!–>	Descriere–>	Indicatori<!–>
6.1.1.–>	Realizarea și aplicarea corespunzătoare a amenajamentelor silvice<!–>	Desemnarea tipului funcțional de pădure tinând cont de importanța tipului de habitat–>	Gradul de îndeplinire a prescripțiilor din amenajamentul silvic.<!–>
6.1.2–>	Promovarea recoltării și valorificării produselor nelemnoase ale pădurii – fructe de pădure, ciuperci, soc, și altele asemenea.<!–>	Se va promova recoltarea și valorificarea produselor nelemnoase ale pădurii – fructe de pădure, ciuperci, soc și altele asemenea.–>	Nr. de inițiative înregistrate în acest sens.<!–>
6.1.3–>	Includerea prevederilor Planului de management al ariei naturale protejate – măsurile referitoare la habitatele forestiere, în amenajamentul silvic.<!–>	Se va urmări o uniformizare a măsurilor din Planul de management al ariei și Planurile de amenajamente silvice.–>	Nu este cazul.<!–>

–><!–>OS6.2. Promovarea utilizării durabile a pajiștilor – pășuni, fânețe.Tabelul nr. 217

Cod_MM–>	Măsura de management<!–>	Descriere–>	Indicatori<!–>
6.2.1.–>	Elaborarea unui ghid, cuprinzând cele mai bune practici de administrare a pajiștilor și promovarea acestuia în rândurile proprietarilor/gestionarilor de pajiști.<!–>	Se va elabora un ghid privind cele mai bune practici de administrare a pajiștilor, ce se va promova în rândurile proprietarilor/ gestionarilor de pajiști.–>	Ghid realizat.<!–>
6.2.2–>	Includerea măsurilor și regulilor de gestionare durabilă a pajiștilor în contractele de închiriere a suprafețelor de pajiște.<!–>	La încheierea unor noi contracte sau la reînnoirea celor existente se vor include măsurile și regulile de gestionare durabilă a pajiștilor.–>	Nu este cazul.<!–>

–><!–>OS6.3. Promovarea realizării și comercializării de produse tradiționale, etichetate cu sigla ariei naturale protejate.Tabelul nr. 218

Cod_MM–>	Măsura de management<!–>	Descriere–>	Indicatori<!–>
6.3.1.–>	Conceperea și distribuirea siglei ariei către producătorii din zonă<!–>	Se va realiza și pune la dispoziția producătorilor locali de produse tradiționale, sigla ariei.–>	Elemente de identitate vizuală realizate.<!–>
6.3.2.–>	Realizarea de cursuri și promovarea obținerea certificărilor necesare comercializării produselor tradiționale<!–>	Se vor realiza cursuri pentru producătorii locali în vederea obținerea certificărilor necesare comercializării produselor tradiționale.–>	Numărul de cursuri realizate.<!–>
6.3.3.–>	Promovarea produselor tradiționale<!–>	Se va face promovarea produselor tradiționale din zonă pe pagina web a sitului, precum și în alte materiale și evenimente de promovare a ariei.–>	Numărul de produse tradiționale realizate.<!–>

–><!–>–>

OG7. Realizarea unui management eficient al ariei naturale protejate prin promovarea unui turism durabilOS7.1. Elaborarea Strategiei de management a vizitatorilor.Tabelul nr. 219

Cod_MM<!–>	Măsura de management–>	Descriere<!–>	Indicatori–>
7.1.1.<!–>	Constituirea unui Grup de lucru pentru elaborarea Strategiei.–>	Se va constitui un grup de lucru pentru elaborarea Strategiei de management a vizitatorilor.<!–>	Grup de lucru constituit.–>
7.1.2.<!–>	Realizarea de întâlniri pentru elaborarea Strategiei.–>	Se vor realiza întâlniri periodice în timpul elaborării Strategiei cu factorii interesați.<!–>	Numărul de întâlniri realizate.–>

<!–>–>OS7.2. Implementarea Strategiei de management a vizitatorilor.Tabelul nr. 220

Cod_MM<!–>	Măsura de management–>	Descriere<!–>	Indicatori–>
7.2.1.<!–>	Realizarea de publicații de promovare a valorilor naturale și culturale – broșuri, pliante, postere, cărți, și altele asemenea–>	Se vor realiza publicații de promovare a valorilor naturale și culturale – broșuri, pliante, postere, cărți și alte materiale de promovare.<!–>	Numărul de publicații realizate–>
7.2.2.<!–>	Realizarea de cursuri pentru ghizi locali de prezentare a valorilor naturale și culturale–>	Se vor realiza cursuri pentru ghizi locali de prezentare a valorilor naturale și culturale.<!–>	Numărul de sesiuni de instruire realizate.–>
7.2.7.<!–>	Realizarea unui ghid adresat pensiunilor, privind includerea în activitatea acestora a unor programe de prezentare a valorilor naturale și culturale–>	Se va realiza un ghid adresat pensiunilor de includere în activitatea acestora a unor programe de prezentare a valorilor naturale și culturale.<!–>	Ghid realizat.–>
7.2.4.<!–>	Realizarea infrastructurii de vizitare – trasee, zone de popas și picnic, și altele asemenea.–>	Se va realiza infrastructura de vizitare.<!–>	Infrastructura de vizitare realizată.–>

<!–>–><!–> … … … … 8.–>PLANUL DE ACTIVITĂȚI ȘI ESTIMAREA RESURSELOR8.1.<!–>Planul de activitățiTabel 221 Planificarea temporală a activităților

Nr–>

Activitate<!–>

Anul 1–>

Anul 2<!–>

Anul 3–>

Anul 4<!–>

Anul 5–>

Prioritate<!–>

Responsabil–>

Partener<!–>

TI–>

T2<!–>

T3–>

T4<!–>

TI–>

T2<!–>

T3–>

T4<!–>

TI–>

T2<!–>

T3–>

T4<!–>

TI–>

T2<!–>

T3–>

T4<!–>

TI–>

T2<!–>

T3–>

T4<!–>

–>

<!–>

–>

1<!–>

OG1: Asigurarea conservării speciilor și habitatelor de interes conservativ pentru care situl Natura 2000 a fost desemnat în sensul menținerii/atingerii stării de conservare favorabile–>

1.1.<!–>

OS 1.1 Menținerea stării de conservare favorabile a speciei Ursus arctos–>

1.1.1<!–>

OS 1.1.1. Menținerea unei stări de conservare favorabile din punct de vedere a efectivelor populației speciei Ursus arctos–>

1.1.1.<!–>

1.1.1.1–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

Mare<!–>

ANANP–>

-<!–>

1.1.1.–>

1.1.1.2<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

IJJ Vrancea –>OS Naruja<!–>

1.1.1.–>

1.1.1.3<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

OS Naruja –>APM VN <!–>GNM VN–>

1.1.2<!–>

OS 1.1.2. Asigurarea conservării punct de vedere al habitatului speciei Ursus arctos, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă din punct de vedere al habitatului speciei–>

1.1.1.<!–>

1.1.2.1–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

Mare<!–>

ANANP–>

GF<!–>OS Năruja–>

1.1.1.<!–>

1.1.2.2–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

Mare<!–>

ANANP–>

OS Năruja<!–>IJJ Vrancea–>

1.2<!–>

OS 1.2 Menținerea stării de conservare favorabilă a speciei Caniș lupus–>

1.2.1<!–>

OS 1.2.1 Menținerea unei stări de conservare favorabile din punct de vedere a efectivelor populației speciei Canis lupus–>

1.2.1.<!–>

1.2.1.1–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

Mare<!–>

ANANP–>

OS Naruja, <!–>DSV–>IJJ VN<!–>

1.2.1.–>

1.2.1.2<!–>

–>

X<!–>

X–>

X<!–>

–>

X<!–>

X–>

X<!–>

–>

X<!–>

X–>

X<!–>

–>

X<!–>

X–>

X<!–>

–>

X<!–>

X–>

X<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

OS Năruja, –>IJJ VN<!–>

1.2.2–>

OS. 1.2.2 Asigurarea conservării habitatului speciei Canis lupus, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă din punct de vedere al habitatului speciei.<!–>

1.2.2–>

1.2.2.1<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

OS Năruja –>Proprietari de terenuri<!–>

1.2.2.–>

1.2.2.2<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

OS Năruja –>IJJ Vrancea<!–>

1.3–>

OS 1.3. Menținerea stării de conservare favorabile a speciei Lynx lynx<!–>

1.3.1–>

OS 1.3.1. Menținerea unei stări de conservare favorabile din punct de vedere a efectivelor populației speciei Lynx lynx<!–>

1.3.1–>

1.3.1.1<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

OS Naruja, –>DSV<!–>IJJ VN–>

1.3.1<!–>

1.3.1.2–>

<!–>

X–>

X<!–>

X–>

<!–>

X–>

X<!–>

X–>

<!–>

X–>

X<!–>

X–>

<!–>

X–>

X<!–>

X–>

<!–>

X–>

X<!–>

X–>

Mare<!–>

ANANP–>

OS Năruja, <!–>IJJ VN–>

1.3.2<!–>

OS1.3.2. Asigurarea conservării habitatului speciei Lynx lynx, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă din punct de vedere al habitatului speciei.–>

1.3.2<!–>

1.3.2.1–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

Mare<!–>

ANANP–>

OS Năruja <!–>Proprietari de terenuri–>

1.3.2<!–>

1.3.2.2–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

Mare<!–>

ANANP–>

OS Năruja <!–>IJJ Vrancea–>

1.4<!–>

OS 1.4 Asigurarea conservării speciei Triturus cristatus, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acesteia.–>

1.4.1<!–>

OS 1.4.1.Creșterea efectivelor populației speciei Triturus cristatus, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acesteia din punct de vedere al populatiei.–>

1.4.1<!–>

1.4.1.1–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

Mare<!–>

ANANP–>

-<!–>

1.4.1–>

1.4.1.2<!–>

–>

X<!–>

X–>

X<!–>

–>

X<!–>

X–>

X<!–>

–>

X<!–>

X–>

X<!–>

–>

X<!–>

X–>

X<!–>

–>

X<!–>

X–>

X<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

OS Năruja, –>IJJ VN<!–>

1.4.2–>

OS1.4.2. Asigurarea conservării punct de vedere al habitatului speciei Triturus cristatus în sensul atingerii stării de conservare favorabilă din punct de vedere al habitatului speciei3 <!–>

1.4.2–>

1.4.2.1<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

OS Năruja–>

1.4.1<!–>

1.4.2.2–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

Mare<!–>

ANANP–>

<!–>

1.4.1–>

1.4.2.3<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

SGAVN–>

1.5<!–>

OS 1.5 Asigurarea conservării speciei Triturus montandoni, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acesteia.–>

1.5.1<!–>

OS 1.5.1.Menținerea efectivelor populației speciei Triturus montandoni, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acesteia din punct de vedere al populației.–>

1.5.1.1.<!–>

1.5.1.1–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

Mare<!–>

ANANP–>

-<!–>

1.5.1.1.–>

1.5.1.2<!–>

–>

X<!–>

X–>

X<!–>

–>

X<!–>

X–>

X<!–>

–>

X<!–>

X–>

X<!–>

–>

X<!–>

X–>

X<!–>

–>

X<!–>

X–>

X<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

OS Năruja, –>IJJ VN<!–>

1.5.2–>

OS1.5.2. Asigurarea conservării din punct de vedere al habitatului speciei Triturus montandoni în sensul atingerii stării de conservare favorabilă din punct de vedere al habitatului speciei. <!–>

1.5.2–>

1.5.2.1<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

OS Năruja–>

1.5.2<!–>

1.5.2.2–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

Mare<!–>

ANANP–>

<!–>

1.5.1–>

1.5.2.3<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

SGAVN–>

1.6<!–>

OS 1.6 Asigurarea conservării speciei Cottus gobio, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acesteia.–>

1.6.1<!–>

OS 1.6.1. Creșterea efectivelor populației speciei Cottus gobio, în sensul îmbunătățirii stării de conservare favorabilă a acesteia, din punct de vedere al populației.–>

1.6.2<!–>

OS 1.6.2. Asigurarea conservării habitatului speciei Cottus gobio în sensul atingerii stării de conservare favorabilă din punct de vedere al habitatului speciei.–>

1.6.2.<!–>

1.6.2.1–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

<!–>

–>

<!–>

–>

Mare<!–>

ANANP–>

SGAVN<!–>

1.6.2–>

1.6.2.2<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

OS Năruja–>

1.6.1<!–>

1.6.2.3–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

Mare<!–>

ANANP–>

SGAVN<!–>

1.6.1–>

1.6.2.4<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

SGAVN–>

1.6.1<!–>

1.6.2.5–>

X<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

Mare<!–>

ANANP–>

IJJ VN<!–>

1.6.1–>

1.6.2.6<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

SGAVN–>

1.6.1<!–>

1.6.2.7–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

Mare<!–>

ANANP–>

SGAVN<!–>GNM VN–>

1.7<!–>

OS 1.7 Asigurarea conservării habitatului 9110 – Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum., în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestuia.–>

1.7.1<!–>

OS 1.7.1.Conservarea suprafeței habitatului 9110 – Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum., în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acesteia din punct de vedere al suprafeței ocupate.–>

1.7.1.<!–>

1.7.1.1–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

Mare<!–>

ANANP–>

OS Năruja <!–>APM VN–>GF<!–>

1.7.1.–>

1.7.1.2<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

OS Năruja –>APM VN <!–>GF–>

1.7.1.<!–>

1.7.1.3–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

Mare<!–>

ANANP–>

OS Năruja <!–>APM VN –>GF<!–>

1.7.1.–>

1.7.1.4<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

OS Năruja –>APM VN<!–>GF–>

1.7.2<!–>

OS 1.7.2. Menținerea structurii și funcțiunilor specifice ale habitatului 9110 – Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, în sensul asigurării stării de conservare favorabilă a acestuia.–>

1.7.2.<!–>

1.7.2.1–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

Mare<!–>

ANANP–>

OS Năruja <!–>APM VN –>GF<!–>

1.7.2–>

1.7.2.2<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

OS Năruja –>APM VN <!–>GF–>

1.7.1<!–>

1.7.2.3–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

Mare<!–>

ANANP–>

OS Năruja <!–>APM VN –>GF<!–>

1.7.1–>

1.7.2.4<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

OS Năruja –>APM VN<!–>GF–>

1.7.1<!–>

1.7.2.5–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

Mare<!–>

ANANP–>

OS Năruja <!–>GF–>

1.7.1<!–>

1.7.2.6–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

Mare<!–>

ANANP–>

OS Năruja <!–>GNM VN –>GF<!–>

1.7.1–>

1.7.2.7<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

OS Năruja –>GNM VN<!–>

1.7.1–>

1.7.2.8<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

OS Năruja –>GF<!–>

1.8–>

OS 1.8. Asigurarea conservării habitatului 9410 – Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestuia.<!–>

1.8.1–>

OS1.8.1.Conservarea suprafeței habitatului 9410 – Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acesteia din punct de vedere al suprafeței ocupate de acesta.<!–>

1.8.1.–>

1.8.1.1<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

OS Năruja –>APM VN <!–>GF–>

1.8.1.<!–>

1.8.1.2–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

Mare<!–>

ANANP–>

OS Năruja <!–>GF–>

1.8.1.<!–>

1.8.1.3–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

Mare<!–>

ANANP–>

OS Năruja <!–>GNM VN –>GF<!–>

1.8.1.–>

1.8.1.4<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

OS Năruja –>APM VN <!–>GF–>

1.8.2<!–>

OS1.8.2. Menținerea structurii și funcțiunilor specifice ale habitatului 9410 – Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană , în sensul asigurării stării de conservare favorabilă a acestuia.–>

1.8.2.<!–>

1.8.2.1–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

Mare<!–>

ANANP–>

OS Năruja <!–>APM VN –>GF<!–>

1.8.2.–>

1.8.2.2<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

OS Năruja –>GF<!–>

1.8.2.–>

1.8.2.3<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

OS Năruja –>GF<!–>

1.8.2.–>

1.8.2.4<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

OS Năruja –>GF<!–>

1.8.2.–>

1.8.2.5<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

OS Năruja –>APM VN<!–>GF–>

1.8.2.<!–>

1.8.2.6–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

Mare<!–>

ANANP–>

OS Năruja <!–>GF–>

1.8.2.<!–>

1.8.2.7–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

Mare<!–>

ANANP–>

OS Năruja <!–>GF–>

1.8.2.<!–>

1.8.2.8–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

Mare<!–>

ANANP–>

OS Năruja <!–>GNM VN –>GF<!–>

1.9–>

OS 1.9 Asigurarea conservării habitatului 91V0 – Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion, în sensul îmbunătățirii stării de conservare al acestuia.<!–>

1.9.1–>

OS 1.9.1.Creșterea suprafeței habitatului 91V0 – Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion, în sensul îmbunătățirii stării de conservare a acesteia din punct de vedere al suprafeței ocupate.<!–>

1.9.1.–>

1.9.1.1.<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

OS Năruja –>APM VN<!–>GF–>

1.9.1.<!–>

1.9.1.2–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

Mare<!–>

ANANP–>

OS Năruja <!–>GF–>

1.9.1.<!–>

1.9.1.3–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

Mare<!–>

ANANP–>

OS Năruja <!–>GF–>

1.9.1.<!–>

1.9.1.4–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

Mare<!–>

ANANP–>

OS Năruja <!–>GF–>

1.9.2<!–>

OS 1.9.2. Îmbunătățirea structurii și funcțiunilor specifice ale habitatului 91V0 – Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion , în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acestuia. –>

1.9.2.<!–>

1.9.2.1–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

Mare<!–>

ANANP–>

OS Năruja <!–>APM VN–>GF<!–>

1.9.2.–>

1.9.2.2<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

OS Năruja –>GF<!–>

1.9.2.–>

1.9.2.3<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

OS Năruja –>GF<!–>

1.9.2.–>

1.9.2.4<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

OS Năruja –>GF<!–>

1.9.2.–>

1.9.2.5<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

OS Năruja –>GF<!–>

1.9.2.–>

1.9.2.6<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

OS Năruja –>GF<!–>

1.10–>

OS 1.10 Asigurarea conservării habitatului 6520 – Fânețe montane, în sensul îmbunătățirii stării de conservare a acestuia.<!–>

1.10.1–>

OSl.10.1. Menținerea suprafeței habitatului 6520 – Fânețe montane, în sensul îmbunătățirii stării de conservare a acestuia din punct de vedere al suprafeței ocupate.<!–>

1.10.1–>

1.10.1.1<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

APM–>

1.10.1<!–>

1.10.1.2–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

Mare<!–>

ANANP–>

APM<!–>

1.10.1–>

1.10.1.3<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

APM–>

1.10.2<!–>

OS1.10.2. Îmbunătățirea structurii și funcțiilor specifice ale habitatului 6520 – Fânețe montane, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acestuia.–>

1.10.2<!–>

1.10.2.1–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

Mare<!–>

ANANP–>

APM<!–>

1.10.2–>

1.10.2.2<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

APM–>

1.10.2<!–>

1.10.2.3–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

Mare<!–>

ANANP–>

GNM<!–>

1.10.2–>

1.10.2.4<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

GNM–>

1.11<!–>

OS1.11 Asigurarea conservării habitatului 4060 – Tufărișuri alpine și boreale, în sensul îmbunătățirii stării de conservare a acestuia.–>

1.11.1<!–>

OS 1.11.1. Menținerea suprafeței habitatului 4060 – Tufărișuri alpine și boreale, în sensul îmbunătățirii stării de conservare a acestuia din punct de vedere al suprafeței ocupate.–>

1.11.1<!–>

1.11.1.1–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

Mare<!–>

ANANP–>

GNM<!–>

1.11.1–>

1.11.1.2<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

GNM–>

1.11.1<!–>

1.11.1.3–>

<!–>

–>

X<!–>

–>

<!–>

–>

X<!–>

–>

<!–>

–>

X<!–>

–>

<!–>

–>

X<!–>

–>

<!–>

–>

X<!–>

–>

Mare<!–>

ANANP–>

OS Năruja<!–>

1.11.1–>

1.11.1.4<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

GNM–>

1.11.1<!–>

1.11.1.5–>

c<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

Mare<!–>

ANANP–>

APM<!–>CJ Vrancea–>GNM<!–>

1.11.1–>

1.11.1.6<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

OS Năruja –>APM <!–>GNM–>

1.11.2<!–>

OS1.11.2. Îmbunătățirea structurii și funcțiilor specifice ale habitatului 4060 – Tufărișuri alpine și boreale, în sensul atingerii stării de favorabilă a acestuia. –>

1.11.2<!–>

1.11.2.1–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

Mare<!–>

ANANP–>

<!–>

1.11.2–>

1.11.2.2<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

GNM–>

1.11.2<!–>

1.11.2.3–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

Mare<!–>

ANANP–>

GNM<!–>

1.12–>

OS 1.12 Asigurarea conservării habitatului 6230* – Pajiști montane de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicioase, în sensul îmbunătățirii stării de conservare a acestuia.<!–>

1.12.1–>

OS1.12.1. Menținerea suprafeței habitatului 6230* – Paijiști montane de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicioase, în sensul îmbunătățirii stării de conservare a acestuia din punct de vedere al suprafeței ocupate.<!–>

1.12.1–>

1.12.1.1<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

OS Năruja –>APM <!–>GNM–>

1.12.1<!–>

1.12.1.2–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

Mare<!–>

ANANP–>

APM<!–>CJVN–>

1.12.1<!–>

1.12.1.3–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

Mare<!–>

ANANP–>

APM<!–>CJVN–>

1.12.2<!–>

OS1.12.2. Îmbunătățirea structurii și funcțiilor specifice ale habitatului 6230* – Pajiști montane de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicioase, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acestuia.–>

1.12.2<!–>

1.12.2.1–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

Mare<!–>

ANANP–>

APM<!–>CJVN–>

1.12.2<!–>

1.12.2.2–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

Mare<!–>

ANANP–>

<!–>

1.12.2–>

1.12.2.3<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

GNM–>

1.12.2<!–>

1.12.2.4–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

Mare<!–>

ANANP–>

GNM<!–>

2–>

OG2 Inventarierea/evaluarea detaliată a biodiversității<!–>

2.1–>

OS2.1 Realizarea/actualizarea inventarelor – evaluarea detaliată – pentru speciile și habitatele de interes conservativ<!–>

2.1–>

2.1.1<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

–>

2.1<!–>

2.1.2–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

Mare<!–>

ANANP–>

-<!–>

2.1–>

2.1.3<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

–>

3<!–>

OG3 Monitorizarea biodiversității–>

3.1<!–>

OS3.1 Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes conservativ–>

3.1<!–>

3.1.1–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

Mare<!–>

ANANP–>

APM VN<!–>

3.1–>

3.1.2<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

APM VN–>

3.1<!–>

3.1.3–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

Mare<!–>

ANANP–>

APM VN<!–>

4.–>

OG.4 Asigurarea managementului efectiv a ariei naturale protejate<!–>

4.1–>

OS4.1 Urmărirea respectării Regulamentului și a prevederilor Planului de management.<!–>

4.1–>

4.1.1<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

–>

4.1<!–>

4.1.2–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

Mare<!–>

ANANP–>

IJJ VN<!–>

4.2–>

OS4.2 Asigurarea finanțării/bugetului necesar pentru implementarea Planului de management.<!–>

4.2–>

4.2.1<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

–>

4.2<!–>

4.2.2–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

Mare<!–>

ANANP–>

-<!–>

4.2–>

4.2.3<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

–>

4.2<!–>

4.2.4–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

Mare<!–>

ANANP–>

<!–>

4.3–>

OS4.3 Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate.<!–>

4.3–>

4.3.1<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

–>

4.3<!–>

4.3.2–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

Mare<!–>

ANANP–>

<!–>

4.4–>

OS 4.4 Realizarea de parteneriate cu autorități cu rol de control<!–>

4.4–>

4.4.1<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

Jandarmeria Română–>Garda de Mediu<!–>

4.5–>

OS 4.5 Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/ managementul ariei naturale protejate<!–>

4.5–>

4.5.1<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

–>

4.5<!–>

4.5.2–>

<!–>

–>

<!–>

–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

Mare<!–>

ANANP–>

-<!–>

5–>

OG5 Realizarea managementului ariei naturale protejate prin acțiuni de comunicare, educație ecologică, conștientizare<!–>

5.1–>

OS5.1 Elaborarea/actualizarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului<!–>

5.1–>

5.1.1<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

Medie–>

ANANP<!–>

–>

5.1<!–>

5.1.2–>

<!–>

–>

<!–>

–>

X<!–>

–>

<!–>

–>

X<!–>

–>

<!–>

–>

X<!–>

–>

<!–>

–>

X<!–>

–>

<!–>

–>

Medie<!–>

ANANP–>

-<!–>

5.2–>

OS5.2 Implementarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului<!–>

5.2–>

5.2.1<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

Medie–>

ANANP<!–>

–>

5.2<!–>

5.2.2–>

<!–>

–>

<!–>

–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

Medie<!–>

ANANP–>

-<!–>

5.2–>

5.2.3<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

Medie–>

ANANP<!–>

–>

5.2<!–>

5.2.4–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

Medie<!–>

ANANP–>

-<!–>

5.2–>

5.2.5<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

Medie–>

ANANP<!–>

–>

5.2<!–>

5.2.6–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

X–>

<!–>

–>

<!–>

X–>

<!–>

–>

<!–>

X–>

<!–>

–>

<!–>

X–>

Medie<!–>

ANANP–>

-<!–>

5.2–>

5.2.7<!–>

X–>

<!–>

–>

<!–>

X–>

<!–>

–>

<!–>

X–>

<!–>

–>

<!–>

X–>

<!–>

–>

<!–>

X–>

<!–>

–>

<!–>

Medie–>

ANANP<!–>

–>

6<!–>

OG6 Realizarea unui management eficient al ariei naturale protejate prin utilizarea durabilă a resurselor naturale–>

6.1<!–>

OS 6.1 Promovarea utilizării durabile a resurselor forestiere–>

6.1<!–>

6.1.1–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

Mare<!–>

ANANP–>

OS Năruja<!–>

6.1–>

6.1.2<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

–>

X<!–>

X–>

<!–>

Medie–>

ANANP<!–>

OS Năruja–>

6.1<!–>

6.1.3–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

Mare<!–>

ANANP–>

OS Năruja<!–>

6.2–>

OS 6.2 Promovarea utilizării durabile a pajiștilor – pășuni, fânețe<!–>

6.2–>

6.2.1<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

Medie–>

ANANP<!–>

Proprietari de terenuri–>

6.2<!–>

6.2.2–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

Mare<!–>

ANANP–>

Proprietari de terenuri<!–>

6.3–>

OS 6.3 Promovarea realizării și comercializării de produse tradiționale, etichetate cu sigla ariei naturale protejate<!–>

6.3–>

6.3.1<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

Producători locali –>GAL<!–>

6.3–>

6.3.2<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

X–>

<!–>

–>

X<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

X–>

<!–>

–>

X<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

Producători locali –>GAL<!–>

6.3–>

6.3.3<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

Producători locali –>GAL<!–>

7–>

OG7. Realizarea unui management eficient al ariei naturale protejate prin promovarea unui turism durabil<!–>

7.1–>

OS 7.1.Elaborarea Strategiei de management a vizitatorilor<!–>

7.1–>

7.1.1<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

Medie–>

ANANP<!–>

–>

7.1<!–>

7.1.2–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

X–>

<!–>

–>

<!–>

X–>

<!–>

–>

<!–>

X–>

<!–>

–>

<!–>

X–>

Medie<!–>

ANANP–>

<!–>

7.2–>

OS 7.2. Implementarea Strategiei de management a vizitatorilor.<!–>

7.2–>

7.2.1<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

Mare–>

ANANP<!–>

–>

7.2<!–>

7.2.2–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

Medie<!–>

ANANP–>

-<!–>

7.2–>

7.2.3<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

Medie–>

ANANP<!–>

–>

7.2<!–>

7.2.4–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

X–>

X<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

Medie<!–>

ANANP–>

-<!–>

–>

… 8.2.<!–>Estimarea resurselor necesareTabelul nr. 222 Estimarea resurselor necesare desfășurării activităților planificate

Nr–>	Activitate<!–>	Resurse umane–>	Resurse Materiale – altele decât cele necesare dotării permanente a administratorului<!–>			Resurse financiare estimate–>		Alocare program<!–>
		Total – zile/om–>	Denumire<!–>	UM–>	Cantitate<!–>	Total- monedă –>(lei)<!–>	Sursă fonduri–>	<!–>
1–>	OG 1: Asigurarea conservării speciilor și habitatelor de interes conservativ pentru care situl Natura 2000 a fost desemnat în sensul menținerii/atingerii stării de conservare favorabile<!–>
1.1.–>	OS 1.1 Menținerea stării de conservare favorabile a speciei Ursus arctos<!–>
1.1.1–>	OS 1.1.1. Menținerea unei stări de conservare favorabile din punct de vedere a efectivelor populației speciei Ursus arctos<!–>
1.1.1.–>	1.1.1.1<!–>	30–>	Garduri electrice si costuri montare manoperă<!–>	Buc.–>	10<!–>	45.000–>	LIFE<!–>POIM–>	<!–>
1.1.1.–>	1.1.1.1<!–>	10–>	patrulări<!–>	zile–>	10<!–>	3.000–>	Surse proprii<!–>	–>
1.1.1.<!–>	1.1.1.2–>	10<!–>	patrulări–>	zile<!–>	10–>	3.000<!–>	Surse proprii–>	<!–>
1.1.1.–>	1.1.1.2<!–>	10–>	Containere anti-urs<!–>	Buc.–>	20<!–>	10.000–>	LIFE<!–>POIM–>	<!–>
1.1.1.–>	1.1.1.3<!–>	20–>	studiu<!–>	număr–>	1<!–>	65.000–>	LIFE<!–>POIM–>	<!–>
1.1.2–>	OS 1.1.2. Asigurarea conservării habitatului speciei Ursus arctos, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă din punct de vedere al habitatului speciei.<!–>
1.1.12–>	1.1.2.1<!–>	20–>	Acțiuni inventariere arbori resursă<!–>	zile–>	20<!–>	6.000–>	Surse proprii<!–>	–>
1.1.2.<!–>	1.1.2.2–>	10<!–>	Acțiuni inventariere–>	zile<!–>	10–>	3.000<!–>	Surse proprii–>	<!–>
1.1.2.–>	1.1.2.2<!–>	20–>	Studiu, cartare zone accesibile<!–>	număr–>	1<!–>	40.000–>	LIFE<!–>POIM–>PNDR<!–>	–>
1.2<!–>	OS 1.2 Menținerea stării de conservare favorabilă a speciei Canis lupus–>
1.2.1<!–>	OS 1.2.1. Menținerea unei stări de conservare favorabile din punct de vedere a efectivelor populației speciei Canis lupus–>
1.2.1<!–>	1.2.1.1–>	10<!–>	patrulări–>	zile<!–>	10–>	3.000<!–>	Surse proprii–>	<!–>
1.2.1–>	1.2.1.2<!–>	10–>	patrulări<!–>	zile–>	10<!–>	3.000–>	Surse proprii<!–>	–>
1.2.2<!–>	OS 1.2.2. Asigurarea conservării habitatului speciei Canis lupus, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă din punct de vedere al habitatului speciei.–>
1.2.2.<!–>	1.2.2.1–>	100<!–>	Curățarea enclavelor–>	Contract<!–>	1–>	85.000<!–>	LIFE–>POIM<!–>	–>
1.2.2<!–>	1.2.2.2–>	20<!–>	Studiu, cartare zone accesibile–>	număr<!–>	1–>	Prevăzut la 1.1.2.2<!–>	LIFE–>POIM<!–>PNDR–>	<!–>
1.3–>	OS 1.3. Menținerea stării de conservare favorabile a speciei Lynx lynx<!–>
1.3.1–>	OS 1.3.1. Menținerea unei stări de conservare favorabile din punct de vedere a efectivelor populației speciei Lynx lynx<!–>
1.3.1–>	1.3.1.1<!–>	10–>	patrulări<!–>	zile–>	10<!–>	Prevăzut la 1.2.1.1–>	Surse proprii<!–>	–>
1.3.1<!–>	1.3.1.2–>	10<!–>	patrulări–>	zile<!–>	10–>	Prevăzut la 1.2.1.2<!–>	–>	<!–>
1.3.2–>	OS 1.3.2. Asigurarea conservării habitatului speciei Lynx lynx, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă din punct de vedere al habitatului speciei.<!–>
1.3.1–>	1.3.2.1<!–>	100–>	Curățarea enclavelor<!–>	Contract–>	1<!–>	Prevăzut la 1.2.2.1–>	LIFE<!–>POIM–>	<!–>
1.3.1–>	1.3.2.1<!–>	100–>	Curățarea enclavelor<!–>	Contract–>	1<!–>	Prevăzut la 1.2.2.1–>	LIFE<!–>POIM–>	<!–>
1.4–>	OS 1.4 Asigurarea conservării speciei Triturus cristatus, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acesteia<!–>
1.4.1–>	OS1.4.1.Creșterea efectivelor populației speciei Triturus cristatus, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acesteia din punct de vedere al populației<!–>
1.4.1–>	1.4.1.1<!–>	10–>	patrulări<!–>	zile–>	10<!–>	3.000–>	LIFE<!–>POIM–>	Sp13<!–>
1.4.1–>	1.4.1.2<!–>	20–>	panouri<!–>	număr–>	15<!–>	45.000–>		Sp13<!–>
1.4.2–>	OS1.4.2. Asigurarea conservării habitatului speciei Triturus cristatus în sensul atingerii stării de conservare favorabilă din punct de vedere al habitatului speciei.<!–>
1.4.2–>	1.4.2.1<!–>	20–>	patrulari<!–>	zile–>	20<!–>	6.000–>	Surse proprii<!–>	–>
1.4.2<!–>	1.4.2.2–>	20<!–>	Montare panouri temporare–>	bucati<!–>	40–>	4.000<!–>	Surse proprii–>Granturi mici<!–>	–>
1.5<!–>	OS1.5 Asigurarea conservării speciei Triturus montandoni, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acesteia.–>
1.5.1<!–>	OS1.5.1.Menținerea efectivelor populației speciei Triturus montandoni, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acesteia din punct de vedere al populației.–>
1.5.1.1.<!–>	1.5.1.1–>	10<!–>	patrulari–>	zile<!–>	10–>	3.000<!–>	Surse proprii–>	<!–>
1.5.1.1.–>	1.5.1.2<!–>	10–>	patrulari<!–>	zile–>	10<!–>	3.000–>	Surse proprii<!–>	–>
1.5.2<!–>	OS1.5.2. Asigurarea conservării habitatului speciei Triturus montandoni în sensul atingerii stării de conservare favorabilă din punct de vedere al habitatului speciei.–>
1.5.2<!–>	1.5.2.1–>	20<!–>	patrulari–>	zile<!–>	20–>	6.000<!–>	Surse proprii–>	<!–>
1.5.2–>	1.5.2.2<!–>	20–>	Montare panouri temporare<!–>	bucati–>	40<!–>	4.000–>	Surse proprii<!–>Granturi mici–>	<!–>
1.6–>	OS1.6 Asigurarea conservării speciei Cottus gobio, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acesteia.<!–>
1.6.2–>	OS1.6.2. Asigurarea conservării habitatului speciei Cottus gobio în sensul atingerii stării de conservare favorabilă din punct de vedere al habitatului speciei.<!–>
1.6.2.–>	1.6.2.1<!–>	40–>	lucrari<!–>	număr–>	20<!–>	800.000–>	LIFE<!–>POIM–>	<!–>
1.6.2–>	1.6.2.1<!–>	30–>	monitorizări<!–>	zile–>	30<!–>	8.000–>	Surse proprii<!–>	–>
1.6.2<!–>	1.6.2.4–>	10<!–>	patrulări–>	număr<!–>	10–>	3.000<!–>	Surse proprii–>	<!–>
1.6.2–>	6.1.2.5<!–>	20–>	patrulări<!–>	zile–>	20<!–>	6.000–>	Surse proprii<!–>	–>
1.6.2<!–>	6.1.2.7–>	20<!–>	patrulări–>	zile<!–>	20–>	6.000<!–>	Surse proprii–>	<!–>
1.7–>	OS1.7 Asigurarea conservării habitatului 9110 – Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum., în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestuia.<!–>
1.7.1–>	OS1.7.1.Conservarea suprafeței habitatului 9110 – Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum., în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acesteia din punct de vedere al suprafeței ocupate.<!–>
1.7.1.–>	1.7.1.1<!–>	50–>	Analiza documentatii<!–>	zile–>	50<!–>	5000–>	Surse proprii<!–>	–>
1.7.1.<!–>	1.7.1.2–>	20<!–>	patrulări–>	zile<!–>	20–>	6.000<!–>	Surse proprii–>	<!–>
1.7.2–>	OS1.7.2. Menținerea structurii și funcțiunilor specifice ale habitatului 9110 – Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, în sensul asigurării stării de conservare favorabilă a acestuia.<!–>
1.7.2.–>	1.7.2.1<!–>	5–>	Analiza documentatii<!–>	zile–>	5<!–>	500–>	Surse proprii<!–>	–>
1.7.2<!–>	1.7.2.4–>	50<!–>	Lucrari–>	contract<!–>	3–>	120.000<!–>	LIFE–>POIM<!–>	–>
1.7.2<!–>	1.7.2.6–>	20<!–>	patrulări–>	zile<!–>	20–>	6.000<!–>	Surse proprii–>	<!–>
1.8–>	OS1.8. Asigurarea conservării habitatului 9410 – Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestuia.<!–>
1.8.1–>	OS1.8.1.Conservarea suprafeței habitatului 9410 – Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acesteia din punct de vedere al suprafeței ocupate de acesta.<!–>
1.8.1.–>	1.8.1.1<!–>	50–>	Analiza documentatii<!–>	zile–>	50<!–>	5000–>	Surse proprii<!–>	–>
1.8.1.<!–>	1.8.1.2–>	20<!–>	patrulări–>	zile<!–>	20–>	6.000<!–>	Surse proprii–>	<!–>
1.8.2–>	OS1.8.2. Menținerea structurii și funcțiunilor specifice ale habitatului 9410 – Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană, în sensul asigurării stării de conservare favorabilă a acestuia.<!–>
1.8.2.–>	1.8.2.1<!–>	5–>	Analiza documentatii<!–>	zile–>	5<!–>	500–>	Surse proprii<!–>	–>
1.8.2.<!–>	1.8.2.4–>	50<!–>	Lucrari–>	contract<!–>	3–>	120.000<!–>	LIFE–>POIM<!–>	–>
1.8.2.<!–>	1.8.2.7–>	20<!–>	patrulări–>	zile<!–>	20–>	6.000<!–>	Surse proprii–>	<!–>
1.9–>	OS1.9 Asigurarea conservării habitatului 91V0 – Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion, în sensul îmbunătățirii stării de conservare al acestuia.<!–>
1.9.1–>	OS1.9.1.Creșterea suprafeței habitatului 91V0 – Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion, în sensul îmbunătățirii stării de conservare a acesteia din punct de vedere al suprafeței ocupate.<!–>
1.9.1.–>	1.9.1.1.<!–>	50–>	Analiza documentatii<!–>	zile–>	50<!–>	5000–>	Surse proprii<!–>	–>
1.9.1.<!–>	1.9.1.3–>	20<!–>	patrulări–>	zile<!–>	20–>	6.000<!–>	Surse proprii–>	<!–>
1.9.2–>	OS1.9.2. Îmbunătățirea structurii și funcțiunilor specifice ale habitatului 91V0 – Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion , în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acestuia.<!–>
1.9.2.–>	1.9.2.1<!–>	5–>	Analiza documentatii<!–>	zile–>	5<!–>	500–>	Surse proprii<!–>	–>
1.9.2.<!–>	1.9.2.4–>	50<!–>	Lucrari–>	contract<!–>	3–>	120.000<!–>	LIFE–>POIM<!–>	–>
1.9.2.<!–>	1.9.2.6–>	20<!–>	patrulări–>	zile<!–>	20–>	6.000<!–>	Surse proprii–>	<!–>
1.10–>	OS1.10 Asigurarea conservării habitatului 6520 – Fânețe montane, în sensul îmbunătățirii stării de conservare a acestuia.<!–>
1.10.1–>	OS1.10.1. Menținerea suprafeței habitatului 6520 – Fânețe montane, în sensul îmbunătățirii stării de conservare a acestuia din punct de vedere al suprafeței ocupate.<!–>
1.10.1–>	1.10.1.1<!–>	20–>	patrulări<!–>	zile–>	20<!–>	6.000–>	Surse proprii<!–>	–>
1.10.1<!–>	1.10.1.3–>	20<!–>	patrulări–>	zile<!–>	20–>	6.000<!–>	Surse proprii–>	<!–>
1.10.2–>	OS1.10.2. Îmbunătățirea structurii și funcțiilor specifice ale habitatului 6520 – Fânețe montane, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acestuia.<!–>
1.10.2–>	1.10.2.1<!–>	20–>	Analiza documentatii<!–>	zile–>	20<!–>	2.000–>	Surse proprii<!–>	–>
1.10.2<!–>	1.10.2.2–>	60<!–>	Contract evaluare vegetatie–>	contract<!–>	1–>	60.000<!–>	LIFE–>POIM<!–>	–>
1.10.2<!–>	1.10.2.3–>	20<!–>	patrulări–>	zile<!–>	20–>	6.000<!–>	Surse proprii–>	<!–>
1.10.2–>	1.10.2.4<!–>	20–>	Montare panouri<!–>	bucati–>	40<!–>	4.000–>	Surse proprii<!–>Granturi mici–>	<!–>
1.11–>	OS1.11 Asigurarea conservării habitatului 4060 – Tufărișuri alpine și boreale, în sensul îmbunătățirii stării de conservare a acestuia.<!–>
1.11.1–>	OS1.11.1. Menținerea suprafeței habitatului 4060 – Tufărișuri alpine și boreale, în sensul îmbunătățirii stării de conservare a acestuia din punct de vedere al suprafeței ocupate.<!–>
1.11.1–>	1.11.1.1<!–>	10–>	patrulări<!–>	zile–>	10<!–>	3.000–>	Surse proprii<!–>	–>
1.11.1<!–>	1.11.1.2–>	10<!–>	patrulări–>	zile<!–>	10–>	3.000<!–>	Surse proprii–>	<!–>
1.11.1–>	1.11.1.3<!–>	60–>	Lucrări curățire pășuni<!–>	contract–>	2<!–>	15.000–>	LIFE<!–>POIM–>	<!–>
1.11.1–>	1.11.1.4<!–>	10–>	patrulări<!–>	zile–>	10<!–>	3.000–>	Surse proprii<!–>	–>
1.11.1<!–>	1.11.1.6–>	20<!–>	Analiza documentatii–>	zile<!–>	20–>	2.000<!–>	Surse proprii–>	<!–>
1.11.2–>	OS1.11.2. Îmbunătățirea structurii și funcțiilor specifice ale habitatului 4060 – Tufărișuri alpine și boreale, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acestuia.<!–>
1.11.2–>	1.11.2.1<!–>	60–>	Contract evaluare vegetatie<!–>	contract–>	1<!–>	60.000–>	LIFE<!–>POIM–>	<!–>
1.11.2–>	1.11.2.3<!–>	20–>	Montare panouri<!–>	bucati–>	40<!–>	4.000–>	Surse proprii<!–>Granturi mici–>	<!–>
1.11.2–>	1.11.2.2<!–>	20–>	patrulări<!–>	zile–>	20<!–>	6.000–>	Surse proprii<!–>	–>
1.12<!–>	OS1.12 Asigurarea conservării habitatului 6230* – Pajiști montane de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicioase, în sensul îmbunătățirii stării de conservare a acestuia.–>
1.12.1<!–>	OS1.12.1. Menținerea suprafeței habitatului 6230* – Pajiști montane de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicioase, în sensul îmbunătățirii stării de conservare a acestuia din punct de vedere al suprafeței ocupate.–>
1.12.1<!–>	1.12.1.1–>	100<!–>	Promovarea pășunatului tradițional–>	proiect<!–>	1–>	500.000<!–>	LIFE–>POIM<!–>	–>
1.12.1<!–>	1.12.1.1–>	30<!–>	Organizarea de întâlniri cu crescătorii de animale–>	număr<!–>	10–>	12.000<!–>	Surse proprii–>Granturi mici<!–>	–>
1.12.1<!–>	1.12.1.1–>	20<!–>	patrulări–>	zile<!–>	20–>	6.000<!–>	Surse proprii–>	<!–>
1.12.1–>	1.12.1.4<!–>	10–>	patrulări<!–>	zile–>	10<!–>	3.000–>	Surse proprii<!–>	–>
1.12.2<!–>	OS1.12.2. Îmbunătățirea structurii și funcțiilor specifice ale habitatului 6230* – Pajiști montane de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicioase, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acestuia.–>
1.12.2<!–>	1.12.2.1–>1.12.2.4<!–>	20–>	Montare panouri<!–>	bucati–>	10<!–>	4.000–>	Surse proprii<!–>Granturi mici–>	<!–>
1.12.2–>	1.12.2.3<!–>	20–>	patrulări<!–>	zile–>	20<!–>	6.000–>	Surse proprii<!–>	–>
1.13<!–>	OS1.13 Asigurarea conservării habitatului 6240* – Pajiști stepice subpanonice, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acestuia–>
1.13.1<!–>	OS1.13.1.Creșterea suprafeței habitatului 6240* – Pajiști stepice subpanonice, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acesteia din punct de vedere al suprafeței ocupate de acesta–>
1.13.1<!–>	1.13.1.1–>	15<!–>	patrulări–>	număr<!–>	–>	15.000<!–>	LIFE–>POIM<!–>	–>
1.13.1<!–>	1.13.1.2–>	15<!–>	patrulări–>	număr<!–>	–>	15.000<!–>	–>	<!–>
1.13.1–>	1.13.1.3<!–>	15–>	patrulări<!–>	număr–>	-<!–>	15.000–>	<!–>	–>
1.13.1<!–>	1.13.1.4–>	20<!–>	lucrări–>	număr<!–>	–>	40.000<!–>	–>	<!–>
1.13.1–>	1.13.1.5<!–>	15–>	patrulări<!–>	număr–>	-<!–>	15.000–>	<!–>	–>
1.13.1<!–>	1.13.1.6–>	15<!–>	studiu–>	număr<!–>	–>	65.000<!–>	–>	<!–>
1.13.1–>	1.13.1.7<!–>	15–>	patrulări<!–>	număr–>	-<!–>	15.000–>	<!–>	–>
1.13.1<!–>	1.13.1.8–>	50<!–>	lucrări–>	număr<!–>	–>	100.000<!–>	–>	<!–>
1.13.2–>	OS1.13.2. Îmbunătățirea structurii și funcțiunilor specifice ale habitatului 6240* – Pajiști stepice subpanonice, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acestuia.<!–>
1.13.2–>	1.13.2.1<!–>	20–>	patrulări<!–>	număr–>	-<!–>	20.000–>	LIFE<!–>POIM–>	<!–>
1.13.2–>	1.13.2.2<!–>	20–>	lucrări<!–>	ha–>	-<!–>	40.000–>	<!–>	–>
1.13.2<!–>	1.13.2.3–>	20<!–>	lucrări–>	ha<!–>	–>	40.000<!–>	–>	<!–>
1.13.2–>	1.13.2.4<!–>	15–>	patrulări<!–>	număr–>	-<!–>	15.000–>	<!–>	–>
1.13.2<!–>	1.13.2.5–>	15<!–>	patrulări–>	număr<!–>	–>	15.000<!–>	–>	<!–>
2–>	OG2 Inventarierea/evaluarea detaliată a biodiversității<!–>
2.1–>	OS2.1 Realizarea/actualizarea inventarelor – evaluarea detaliată – pentru speciile și habitatele de interes conservativ<!–>
2.1.–>	2.1.1<!–>	40–>	inventarieri<!–>	Număr specii–>	-<!–>	60.000–>	POIM<!–>	–>
2.1.<!–>	2.1.2–>	40<!–>	inventarieri–>	Număr specii<!–>	–>	60.000<!–>	Buget propriu–>	<!–>
2.1.–>	2.1.3<!–>	40–>	inventarieri<!–>	Număr habitate–>	-<!–>	60.000–>	<!–>	–>
3<!–>	OG3 Monitorizarea biodiversității–>
3.1<!–>	OS3.1 Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes conservativ–>
3.1.<!–>	3.1.1–>	60<!–>	monitorizări–>	Număr specii<!–>	–>	60.000<!–>	POIM Buget propriu–>	<!–>
3.1.–>	3.1.2<!–>	60–>	monitorizări<!–>	Număr specii–>	-<!–>	60.000–>	<!–>	–>
3.1.<!–>	3.1.3–>	60<!–>	monitorizări–>	Număr habitate<!–>	–>	60.000<!–>	–>	<!–>
4–>	OG.4 Asigurarea managementului efectiv al ariei naturale protejate<!–>
4.1–>	OS4.1 Urmărirea respectării Regulamentului și a prevederilor Planului de management<!–>
4.1.–>	4.1.1<!–>	25–>	patrulări<!–>	Număr–>	-<!–>	100.000–>	Buget propriu<!–>	–>
4.1.<!–>	4.1.2–>	25<!–>	avize–>	Număr<!–>	–>	100.000<!–>	–>	<!–>
4.2–>	OS4.2 Asigurarea finanțării/bugetului necesar pentru implementarea Planului de management<!–>
4.2.–>	4.2.1<!–>	20–>	Analiză surse finanțare<!–>	surse–>	-<!–>	–>	-<!–>	–>
4.2.<!–>	4.2.2–>	100<!–>	Cereri de finanțare–>	Număr<!–>	–>	100.000<!–>	Buget propriu–>	<!–>
4.2.–>	4.2.4<!–>	25–>	Tarife încasate<!–>	Număr–>	-<!–>	–>	-<!–>	–>
4.3<!–>	OS4.3 Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate–>
4.3.<!–>	4.3.1–>	20<!–>	logistică–>	număr<!–>	–>	250.000<!–>	–>	<!–>
4.3.–>	4.3.2<!–>	10–>	logistică<!–>	număr–>	-<!–>	100.000–>	-<!–>	–>
4.4<!–>	OS4.4 Realizarea de parteneriate cu autorități cu rol de control–>
4.4.<!–>	4.4.1–>	10<!–>	parteneriate–>	număr<!–>	–>	10.000<!–>	–>	<!–>
4.5–>	OS4.5 Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/ managementul ariei naturale protejate<!–>
4.5.–>	4.5.1<!–>	1–>	Nevoi de instruire<!–>	număr–>	-<!–>	–>	-<!–>	–>
4.5.<!–>	4.5.2–>	1<!–>	instruiri–>	număr<!–>	5–>	200.000<!–>	POIM–>	<!–>
5–>	OG5 Realizarea managementului ariei naturale protejate prin acțiuni de comunicare, educație ecologică, conștientizare<!–>
5.1–>	OS5.1 Elaborarea/actualizarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului.<!–>
5.1–>	5.1.1<!–>	1–>	Grup de lucru<!–>	–>	-<!–>	–>	-<!–>	–>
5.1<!–>	5.1.2–>	10<!–>	întâlniri–>	număr<!–>	–>	-<!–>	Surse proprii–>	<!–>
5.2–>	OS5.2 Implementarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului.<!–>
5.2–>	5.2.1<!–>	20–>	Materiale informative<!–>	număr–>	-<!–>	100.000–>	POIM<!–>	–>
5.2<!–>	5.2.2–>	30<!–>	Film documentar–>	număr<!–>	–>	100.000<!–>	Surse proprii–>	<!–>
5.2–>	5.2.3<!–>	20–>	Trasee tematice<!–>	număr–>	-<!–>	150.000–>	<!–>	–>
5.2<!–>	5.2.4–>	20<!–>	panouri–>	număr<!–>	–>	100.000<!–>	–>	<!–>
5.2–>	5.2.5<!–>	20–>	manual<!–>	număr–>	-<!–>	75.000–>	<!–>	–>
5.2<!–>	5.2.6–>	20<!–>	Expoziție fot–>	număr<!–>	–>	25.000<!–>	–>	<!–>
5.2–>	5.2.7<!–>	10–>	întâlniri<!–>	număr–>	-<!–>	–>	POIM Surse proprii<!–>	–>
5.2<!–>	5.2.8–>	20<!–>	Studiu evaluare impact activități–>	număr<!–>	–>	70.000<!–>	–>	<!–>
6–>	OG6 Realizarea unui management eficient al ariei naturale protejate prin utilizarea durabilă a resurselor naturale<!–>
6.1–>	OS 6.1 Promovarea utilizării durabile a resurselor forestiere<!–>
6.1–>	6.1.1<!–>	20–>	Aplicare amenajamente<!–>	număr–>	-<!–>	–>	<!–>	–>
6.1<!–>	6.1.2–>	20<!–>	Initiative promovare–>	număr<!–>	–>	-<!–>	–>	<!–>
6.1–>	6.1.3<!–>	20–>	Includere măsuri de conservare în amenajamente<!–>	număr–>	-<!–>	–>	<!–>	–>
6.2<!–>	OS6.2 Promovarea utilizării durabile a pajiștilor – pășuni, fânețe.–>
6.2<!–>	6.2.1–>	40<!–>	ghid–>	număr<!–>	–>	75.000<!–>	POIM–>Surse proprii<!–>	–>
6.2<!–>	6.2.2–>	20<!–>	Includere măsuri conservare în planuri de management pajiști–>	număr<!–>	–>	-<!–>	–>	<!–>
6.3–>	OS6.3 Promovarea realizării și comercializării de produse tradiționale, etichetate cu sigla ariei naturale protejate.<!–>
6.3–>	6.3.1<!–>	20–>	sigla<!–>	număr–>	-<!–>	5.000–>	Surse proprii<!–>	–>
6.3<!–>	6.3.2–>	20<!–>	cursuri–>	număr<!–>	–>	20.000<!–>	POIM–>Surse proprii<!–>	–>
6.3<!–>	6.3.1–>	20<!–>	promovare–>	număr<!–>	–>	5.000<!–>	Surse proprii–>	<!–>
7–>	OG7. Realizarea unui management eficient al ariei naturale protejate prin promovarea unui turism durabil<!–>
7.1–>	OS 7.1.Elaborarea Strategiei de management a vizitatorilor<!–>
7.1–>	7.1.1<!–>	1–>	Grup de lucru<!–>	–>	-<!–>	–>	-<!–>	–>
7.1<!–>	7.1.2–>	10<!–>	întâlniri–>	număr<!–>	–>	-<!–>	Surse proprii–>	<!–>
7.2–>	OS 7.2. Implementarea Strategiei de management a vizitatorilor.<!–>
7.2–>	7.2.1<!–>	20–>	publicații<!–>	număr–>	-<!–>	100.000–>	POIM Surse proprii<!–>	–>
7.2<!–>	7.2.2–>	10<!–>	Cursuri ghizi–>	număr<!–>	–>	100.000<!–>	–>	<!–>
7.2–>	7.2.3<!–>	20–>	ghid<!–>	număr–>	-<!–>	50.000–>	<!–>	–>

<!–> … … 9.–>PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR9.1.<!–>Raportări periodiceTabelul nr. 223 Raportări periodice

Nr–>	Denumire<!–>	Moment raportare–>		Activități incluse în raportare<!–>
		An–>	Trimestru<!–>
1–>	Raportare anul 1<!–>	1–>	-<!–>	1.1.1.1, 1.1.1.2, 1.1.1.3, 1.1.2.1, 1.1.2.2, 1.2.1.1, 1.2.1.2, 1.2.2.1, 1.2.2.2 1.3.1.1 1.3.1.2, 1.3.2.1, 1.4.1.1, 1.4.1.2, 1.4.2.1, 1.4.2.2 1.4.2.3, 1.5.1.1, 1.5.1.2, 1.5.2.1, 1.5.2.2 1.5.2.3, 1.6.2.1, 1.6.2.2, 1.6.2.3, 1.6.2.4, 1.6.2.5, 1.6.2.6, 1.6.2.7, 1.7.1.1, 1.7.1.2, 1.7.1.3, 1.7.1.4, 1.7.2.1, 1.7.2.2, 1.7.2.3, 1.7.2.4, 1.7.2.5, 1.7.2.6 ,1.7.2.7 1.7.2.8, 1.8.1.1, 1.8.1.2, 1.8.1.3, 1.8.1.4, 1.8.2.1, 1.8.2.2, 1.8.2.3, 1.8.2.4, 1.8.2.5, 1.8.2.6, 1.8.2.7, 1.8.2.8, 1.9.1.1., 1.9.1.2, 1.9.1.3, 1.9.1.4, 1.9.2.1, 1.9.2.2, 1.9.2.3, 1.9.2.4, 1.9.2.5, 1.9.2.6., 1.10.1.1, 1.10.1.2, 1.10.1.3, 1.10.2.1, 1.10.2.2, 1.10.2.3, 1.10.2.4 1.11.1.1, 1.11.1.2, 1.11.1.3, 1.11.1.4, 1.11.1.5, 1.11.2.1, 1.11.2.2, 1.11.2.3, 1.12.1.1, 1.12.1.2, 1.12.1.3, 1.12.2.1, 1.12.2.2, 1.12.2.3, 1.12.2.4, 2.1.1, 2.1.2, 2.1.3, 3.1.1, 3.1.2, 3.2.1, 3.2.2, 3.2.3, 3.2.4, 3.3.1, 3.3.2, 3.4.1, 3.5.1, 3.5.2, 4.1.1, 4.1.2, 4.2.1, 4.2.2, 4.2.3, 4.2.4, 4.2.5, 4.2.6, 4.2.7, 4.2.8, 4.2.9, 5.1.1, 5.1.2, 5.1.3, 5.1.4, 5.2.1, 5.2.2, 5.2.3, 5.3.1, 5.3.2, 5.4.1, 5.4.2, 5.5.1, 5.5.2, 5.5.3, 6.1.1, 61.2, 6.2.1, 6.2.2, 6.2.3, 6.2.4, 6.2.5, 7.1.1, 7.1.2, 7.2.1, 7.2.2, 7.2.3, 7.2.4–>
2<!–>	Raportare anul 2–>	2<!–>	–>	1.1.1.1, 1.1.1.2, 1.1.1.3, 1.1.2.1, 1.1.2.2, 1.2.1.1, 1.2.1.2, 1.2.2.1, 1.2.2.2 1.3.1.1 1.3.1.2, 1.3.2.1, 1.4.1.1, 1.4.1.2, 1.4.2.1, 1.4.2.2 1.4.2.3, 1.5.1.1, 1.5.1.2, 1.5.2.1, 1.5.2.2 1.5.2.3, 1.6.2.1, 1.6.2.2, 1.6.2.3, 1.6.2.4, 1.6.2.5, 1.6.2.6, 1.6.2.7, 1.7.1.1, 1.7.1.2, 1.7.1.3, 1.7.1.4, 1.7.2.1, 1.7.2.2, 1.7.2.3, 1.7.2.4, 1.7.2.5, 1.7.2.6 ,1.7.2.7 1.7.2.8, 1.8.1.1, 1.8.1.2, 1.8.1.3, 1.8.1.4, 1.8.2.1, 1.8.2.2, 1.8.2.3, 1.8.2.4, 1.8.2.5, 1.8.2.6, 1.8.2.7, 1.8.2.8, 1.9.1.1., 1.9.1.2, 1.9.1.3, 1.9.1.4, 1.9.2.1, 1.9.2.2, 1.9.2.3, 1.9.2.4, 1.9.2.5, 1.9.2.6., 1.10.1.1, 1.10.1.2, 1.10.1.3, 1.10.2.1, 1.10.2.2, 1.10.2.3, 1.10.2.4 1.11.1.1, 1.11.1.2, 1.11.1.3, 1.11.1.4, 1.11.1.5, 1.11.2.1, 1.11.2.2, 1.11.2.3, 1.12.1.1, 1.12.1.2, 1.12.1.3, 1.12.2.1, 1.12.2.2, 1.12.2.3, 1.12.2.4, 2.1.1, 2.1.2, 2.1.3, 3.1.1, 3.1.2, 3.2.1, 3.2.2, 3.2.3, 3.2.4, 3.3.1, 3.3.2, 3.4.1, 3.5.1, 3.5.2, 4.1.1, 4.1.2, 4.2.1, 4.2.2, 4.2.3, 4.2.4, 4.2.5, 4.2.6, 4.2.7, 4.2.8, 4.2.9, 5.1.1, 5.1.2, 5.1.3, 5.1.4, 5.2.1, 5.2.2, 5.2.3, 5.3.1, 5.3.2, 5.4.1, 5.4.2, 5.5.1, 5.5.2, 5.5.3, 6.1.1, 61.2, 6.2.1, 6.2.2, 6.2.3, 6.2.4, 6.2.5, 7.1.1, 7.1.2, 7.2.1, 7.2.2, 7.2.3, 7.2.4<!–>
3–>	Raportare anul 3<!–>	3–>	-<!–>	1.1.1.1, 1.1.1.2, 1.1.1.3, 1.1.2.1, 1.1.2.2, 1.2.1.1, 1.2.1.2, 1.2.2.1, 1.2.2.2 1.3.1.1 1.3.1.2, 1.3.2.1, 1.4.1.1, 1.4.1.2, 1.4.2.1, 1.4.2.2 1.4.2.3, 1.5.1.1, 1.5.1.2, 1.5.2.1, 1.5.2.2 1.5.2.3, 1.6.2.1, 1.6.2.2, 1.6.2.3, 1.6.2.4, 1.6.2.5, 1.6.2.6, 1.6.2.7, 1.7.1.1, 1.7.1.2, 1.7.1.3, 1.7.1.4, 1.7.2.1, 1.7.2.2, 1.7.2.3, 1.7.2.4, 1.7.2.5, 1.7.2.6 ,1.7.2.7 1.7.2.8, 1.8.1.1, 1.8.1.2, 1.8.1.3, 1.8.1.4, 1.8.2.1, 1.8.2.2, 1.8.2.3, 1.8.2.4, 1.8.2.5, 1.8.2.6, 1.8.2.7, 1.8.2.8, 1.9.1.1., 1.9.1.2, 1.9.1.3, 1.9.1.4, 1.9.2.1, 1.9.2.2, 1.9.2.3, 1.9.2.4, 1.9.2.5, 1.9.2.6., 1.10.1.1, 1.10.1.2, 1.10.1.3, 1.10.2.1, 1.10.2.2, 1.10.2.3, 1.10.2.4 1.11.1.1, 1.11.1.2, 1.11.1.3, 1.11.1.4, 1.11.1.5, 1.11.2.1, 1.11.2.2, 1.11.2.3, 1.12.1.1, 1.12.1.2, 1.12.1.3, 1.12.2.1, 1.12.2.2, 1.12.2.3, 1.12.2.4, 2.1.1, 2.1.2, 2.1.3, 3.1.1, 3.1.2, 3.2.1, 3.2.2, 3.2.3, 3.2.4, 3.3.1, 3.3.2, 3.4.1, 3.5.1, 3.5.2, 4.1.1, 4.1.2, 4.2.1, 4.2.2, 4.2.3, 4.2.4, 4.2.5, 4.2.6, 4.2.7, 4.2.8, 4.2.9, 5.1.1, 5.1.2, 5.1.3, 5.1.4, 5.2.1, 5.2.2, 5.2.3, 5.3.1, 5.3.2, 5.4.1, 5.4.2, 5.5.1, 5.5.2, 5.5.3, 6.1.1, 61.2, 6.2.1, 6.2.2, 6.2.3, 6.2.4, 6.2.5, 7.1.1, 7.1.2, 7.2.1, 7.2.2, 7.2.3, 7.2.4–>
4<!–>	Raportare anul 4–>	4<!–>	–>	1.1.1.1, 1.1.1.2, 1.1.1.3, 1.1.2.1, 1.1.2.2, 1.2.1.1, 1.2.1.2, 1.2.2.1, 1.2.2.2 1.3.1.1 1.3.1.2, 1.3.2.1, 1.4.1.1, 1.4.1.2, 1.4.2.1, 1.4.2.2 1.4.2.3, 1.5.1.1, 1.5.1.2, 1.5.2.1, 1.5.2.2 1.5.2.3, 1.6.2.1, 1.6.2.2, 1.6.2.3, 1.6.2.4, 1.6.2.5, 1.6.2.6, 1.6.2.7, 1.7.1.1, 1.7.1.2, 1.7.1.3, 1.7.1.4, 1.7.2.1, 1.7.2.2, 1.7.2.3, 1.7.2.4, 1.7.2.5, 1.7.2.6 ,1.7.2.7 1.7.2.8, 1.8.1.1, 1.8.1.2, 1.8.1.3, 1.8.1.4, 1.8.2.1, 1.8.2.2, 1.8.2.3, 1.8.2.4, 1.8.2.5, 1.8.2.6, 1.8.2.7, 1.8.2.8, 1.9.1.1., 1.9.1.2, 1.9.1.3, 1.9.1.4, 1.9.2.1, 1.9.2.2, 1.9.2.3, 1.9.2.4, 1.9.2.5, 1.9.2.6., 1.10.1.1, 1.10.1.2, 1.10.1.3, 1.10.2.1, 1.10.2.2, 1.10.2.3, 1.10.2.4 1.11.1.1, 1.11.1.2, 1.11.1.3, 1.11.1.4, 1.11.1.5, 1.11.2.1, 1.11.2.2, 1.11.2.3, 1.12.1.1, 1.12.1.2, 1.12.1.3, 1.12.2.1, 1.12.2.2, 1.12.2.3, 1.12.2.4, 2.1.1, 2.1.2, 2.1.3, 3.1.1, 3.1.2, 3.2.1, 3.2.2, 3.2.3, 3.2.4, 3.3.1, 3.3.2, 3.4.1, 3.5.1, 3.5.2, 4.1.1, 4.1.2, 4.2.1, 4.2.2, 4.2.3, 4.2.4, 4.2.5, 4.2.6, 4.2.7, 4.2.8, 4.2.9, 5.1.1, 5.1.2, 5.1.3, 5.1.4, 5.2.1, 5.2.2, 5.2.3, 5.3.1, 5.3.2, 5.4.1, 5.4.2, 5.5.1, 5.5.2, 5.5.3, 6.1.1, 61.2, 6.2.1, 6.2.2, 6.2.3, 6.2.4, 6.2.5, 7.1.1, 7.1.2, 7.2.1, 7.2.2, 7.2.3, 7.2.4<!–>
5–>	Raportare anul 5<!–>	5–>	-<!–>	1.1.1.1, 1.1.1.2, 1.1.1.3, 1.1.2.1, 1.1.2.2, 1.2.1.1, 1.2.1.2, 1.2.2.1, 1.2.2.2 1.3.1.1 1.3.1.2, 1.3.2.1, 1.4.1.1, 1.4.1.2, 1.4.2.1, 1.4.2.2 1.4.2.3, 1.5.1.1, 1.5.1.2, 1.5.2.1, 1.5.2.2 1.5.2.3, 1.6.2.1, 1.6.2.2, 1.6.2.3, 1.6.2.4, 1.6.2.5, 1.6.2.6, 1.6.2.7, 1.7.1.1, 1.7.1.2, 1.7.1.3, 1.7.1.4, 1.7.2.1, 1.7.2.2, 1.7.2.3, 1.7.2.4, 1.7.2.5, 1.7.2.6 ,1.7.2.7 1.7.2.8, 1.8.1.1, 1.8.1.2, 1.8.1.3, 1.8.1.4, 1.8.2.1, 1.8.2.2, 1.8.2.3, 1.8.2.4, 1.8.2.5, 1.8.2.6, 1.8.2.7, 1.8.2.8, 1.9.1.1., 1.9.1.2, 1.9.1.3, 1.9.1.4, 1.9.2.1, 1.9.2.2, 1.9.2.3, 1.9.2.4, 1.9.2.5, 1.9.2.6., 1.10.1.1, 1.10.1.2, 1.10.1.3, 1.10.2.1, 1.10.2.2, 1.10.2.3, 1.10.2.4 1.11.1.1, 1.11.1.2, 1.11.1.3, 1.11.1.4, 1.11.1.5, 1.11.2.1, 1.11.2.2, 1.11.2.3, 1.12.1.1, 1.12.1.2, 1.12.1.3, 1.12.2.1, 1.12.2.2, 1.12.2.3, 1.12.2.4, 2.1.1, 2.1.2, 2.1.3, 3.1.1, 3.1.2, 3.2.1, 3.2.2, 3.2.3, 3.2.4, 3.3.1, 3.3.2, 3.4.1, 3.5.1, 3.5.2, 4.1.1, 4.1.2, 4.2.1, 4.2.2, 4.2.3, 4.2.4, 4.2.5, 4.2.6, 4.2.7, 4.2.8, 4.2.9, 5.1.1, 5.1.2, 5.1.3, 5.1.4, 5.2.1, 5.2.2, 5.2.3, 5.3.1, 5.3.2, 5.4.1, 5.4.2, 5.5.1, 5.5.2, 5.5.3, 6.1.1, 61.2, 6.2.1, 6.2.2, 6.2.3, 6.2.4, 6.2.5, 7.1.1, 7.1.2, 7.2.1, 7.2.2, 7.2.3, 7.2.4–>

<!–> … 9.2.–>Urmărirea activităților planificateTabelul nr. 224 Centralizare resurse consumate, procent îndeplinire și rezultate

Nr<!–>	Activitate–>	Resurse Umane<!–>	Resurse Materiale–>	Resurse financiare estimate<!–>		Procent îndeplinire–>	Rezultate<!–>	Observații–>
		Cheltuieli<!–>	Cheltuieli–>	Total – moneda<!–>	Sursă fonduri–>
1<!–>	OS1.1 Menținerea stării de conservare favorabile a speciei Ursus arctos–>
1.1.1<!–>	OS1.1.1. Menținerea unei stări de conservare favorabile din punct de vedere a efectivelor populației speciei Ursus arctos–>
1.1.1.<!–>	1.1.1.1–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
1.1.1.–>	1.1.1.2<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
1.1.1.<!–>	1.1.1.3–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
Total obiectiv specific 1.1.1–>		<!–>	n/a–>	<!–>	n/a–>
1.1.2<!–>	OS1.1.2. Asigurarea conservării habitatului speciei Ursus arctos, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă din punct de vedere al habitatului speciei.–>
1.1.1.<!–>	1.1.2.1–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
1.1.1.–>	1.1.2.2<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
Total obiectiv specific 1.1.2<!–>		–>	n/a<!–>	–>	n/a<!–>
1.2.1–>	OS1.2.1 Menținerea unei stări de conservare favorabile din punct de vedere a efectivelor populației speciei Canis lupus<!–>
1.2.1.–>	1.2.1.1<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
1.2.1.<!–>	1.2.1.2–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
Total obiectiv specific 1.2.1–>		<!–>	n/a–>	<!–>	n/a–>
1.2.2<!–>	OS.1.2.2 Asigurarea conservării habitatului speciei Canis lupus, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă din punct de vedere al habitatului speciei.–>
1.2.2<!–>	1.2.2.1–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
1.2.2.–>	1.2.2.2<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
Total obiectiv specific 1.2.2<!–>		–>	n/a<!–>	–>	n/a<!–>
1.3.1–>	OS1.3.1. Menținerea unei stări de conservare favorabile din punct de vedere a efectivelor populației speciei Lynx lynx<!–>
1.3.1–>	1.3.1.1<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
1.3.1<!–>	1.3.1.2–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
Total obiectiv specific 1.3.1–>		<!–>	n/a–>	<!–>	n/a–>
1.3.2<!–>	OS1.3.2. Asigurarea conservării habitatului speciei Lynx lynx, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă din punct de vedere al habitatului speciei.–>
1.3.2<!–>	1.3.2.1–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
1.3.2–>	1.3.2.2<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
Total obiectiv specific 1.3.2<!–>		–>	n/a<!–>	–>	n/a<!–>
1.4.1–>	OS1.4.1.Creșterea efectivelor populației speciei Triturus cristatus, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acesteia din punct de vedere al populației.<!–>
1.4.1–>	1.4.1.1<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
1.4.1<!–>	1.4.1.2–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
Total obiectiv specific 1.4.1–>		<!–>	n/a–>	<!–>	n/a–>
1.4.2<!–>	OS1.4.2. Asigurarea conservării habitatului speciei Triturus cristatus în sensul atingerii stării de conservare favorabilă din punct de vedere al habitatului speciei–>
1.4.2<!–>	1.4.2.1–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
1.4.2–>	1.4.2.2<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
1.4.2<!–>	1.4.2.3–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
Total obiectiv specific 1.4.2–>		<!–>	n/a–>	<!–>	n/a–>
1.5.1<!–>	OS1.5.1.Menținerea efectivelor populației speciei Triturus montandoni, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acesteia din punct de vedere al populației–>
1.5.1.<!–>	1.5.1.1–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
1.5.1.–>	1.5.1.2<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
Total obiectiv specific 1.5.1<!–>		–>	n/a<!–>	–>	n/a<!–>
1.5.2–>	OS1.5.2. Asigurarea conservării habitatului speciei Triturus montandoni în sensul atingerii stării de conservare favorabilă din punct de vedere al habitatului speciei.<!–>
1.5.2–>	1.5.2.1<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
1.5.2<!–>	1.5.2.2–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
1.5.2–>	1.5.2.3<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
Total obiectiv specific 1.5.2<!–>		–>	n/a<!–>	–>	n/a<!–>
1.6.1–>	OS1.6.1. Creșterea efectivelor populației speciei Cottus gobio, în sensul îmbunătățirii stării de conservare favorabilă a acesteia, din punct de vedere al populației.<!–>
1.6.1.–>	1.6.1.1<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
1.6.1.<!–>	1.6.1.2–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
Total obiectiv specific 1.6.1–>		<!–>	n/a–>	<!–>	n/a–>
1.6.2<!–>	OS1.6.2. Asigurarea conservării habitatului speciei Cottus gobio în sensul atingerii stării de conservare favorabilă din punct de vedere al habitatului speciei.–>
1.6.2.<!–>	1.6.2.1–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
1.6.2–>	1.6.2.1<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
1.6.2<!–>	1.6.2.2–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
1.6.2–>	1.6.2.3<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
1.6.2<!–>	1.6.2.4–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
1.6.2–>	1.6.2.5<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
1.6.2<!–>	1.6.2.6–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
1.6.2–>	1.6.2.7<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
Total obiectiv specific 1.6.2<!–>		–>	n/a<!–>	–>	n/a<!–>
1.7.1–>	OS1.7.1.Conservarea suprafeței habitatului 9110 – Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum., în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acesteia din punct de vedere al suprafeței ocupate. <!–>
1.7.1.–>	1.7.1.1<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
1.7.1.<!–>	1.7.1.2–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
1.7.1.–>	1.7.1.3<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
1.7.1.<!–>	1.7.1.4–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
Total obiectiv specific 1.7.1–>		<!–>	n/a–>	<!–>	n/a–>
1.7.2<!–>	OS1.7.2. Menținerea structurii și funcțiunilor specifice ale habitatului 9110 – Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, în sensul asigurării stării de conservare favorabilă a acestuia.–>
1.7.2.<!–>	1.7.2.1–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
1.7.2–>	1.7.2.1<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
1.7.2<!–>	1.7.2.2–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
1.7.2–>	1.7.2.3<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
1.7.2<!–>	1.7.2.4–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
1.7.2–>	1.7.2.5<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
1.7.2<!–>	1.7.2.6–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
1.7.2–>	1.7.2.7<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
1.7.2<!–>	1.7.2.8–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
Total obiectiv specific 1.7.2–>		<!–>	n/a–>	<!–>	n/a–>
1.8.1<!–>	OS1.8.1.Conservarea suprafeței habitatului 9410 – Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acesteia din punct de vedere al suprafeței ocupate de acesta.–>
1.8.1.<!–>	1.8.1.1–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
1.8.1.–>	1.8.1.2<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
1.8.1.<!–>	1.8.1.3–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
1.8.1.–>	1.8.1.4<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
Total obiectiv specific 1.8.1<!–>		–>	n/a<!–>	–>	n/a<!–>
1.8.2–>	OS1.8.2. Menținerea structurii și funcțiunilor specifice ale habitatului 9410 – Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană, în sensul asigurării stării de conservare favorabilă a acestuia.<!–>
1.8.2.–>	1.8.2.1<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
1.8.2.<!–>	1.8.2.2–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
1.8.2.–>	1.8.2.3<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
1.8.2.<!–>	1.8.2.4–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
1.8.2.–>	1.8.2.5<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
1.8.2.<!–>	1.8.2.6–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
1.8.2.–>	1.8.2.7<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
1.8.2.<!–>	1.8.2.8–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
Total obiectiv specific 1.8.2–>		<!–>	n/a–>	<!–>	n/a–>
1.9.1<!–>	OS1.9.1.Creșterea suprafeței habitatului 91V0 – Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion, în sensul îmbunătățirii stării de conservare a acesteia din punct de vedere al suprafeței ocupate.–>
1.9.1.<!–>	1.9.1.1.–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
1.9.1.–>	1.9.1.2<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
1.9.1.<!–>	1.9.1.3.–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
1.9.1.–>	1.9.1.4<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
Total obiectiv specific 1.9.1<!–>		–>	n/a<!–>	–>	n/a<!–>
1.9.2–>	OS1.9.2. Îmbunătățirea structurii și funcțiunilor specifice ale habitatului 91V0 – Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion , în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acestuia..<!–>
1.9.2.–>	1.9.2.1<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
1.9.2.<!–>	1.9.2.2–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
1.9.2.–>	1.9.2.3<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
1.9.2.<!–>	1.9.2.4–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
1.9.2.–>	1.9.2.5<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
1.9.2.<!–>	1.9.2.6–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
Total obiectiv specific 1.9.2–>		<!–>	n/a–>	<!–>	n/a–>
1.10.1<!–>	OS1.10.1. Menținerea suprafeței habitatului 6520 – Fânețe montane, în sensul îmbunătățirii stării de conservare a acestuia din punct de vedere al suprafeței ocupate.–>
1.10.1<!–>	1.10.1.1–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
1.10.1–>	1.10.1.2<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
1.10.1<!–>	1.10.1.3–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
Total obiectiv specific 1.10.1–>		<!–>	n/a–>	<!–>	n/a–>
1.10.2<!–>	OS1.10.2. Îmbunătățirea structurii și funcțiilor specifice ale habitatului 6520 – Fânețe montane, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acestuia.–>
1.10.2<!–>	1.10.2.1–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
1.10.2–>	1.10.2.2<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
1.10.2<!–>	1.10.2.3–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
1.10.2–>	1.10.2.4<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
Total obiectiv specific 1.10.2<!–>		–>	n/a<!–>	–>	n/a<!–>
1.11.1–>	OS1.11.1. Menținerea suprafeței habitatului 4060 – Tufărișuri alpine și boreale, în sensul îmbunătățirii stării de conservare a acestuia din punct de vedere al suprafeței ocupate.<!–>
1.11.1–>	1.11.1.1<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
1.11.1<!–>	1.11.1.2–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
1.11.1–>	1.11.1.3<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
1.11.1<!–>	1.11.1.4–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
1.11.1–>	1.11.1.5<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
1.11.1<!–>	1.11.1.6–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
Total obiectiv specific 1.11.1–>		<!–>	n/a–>	<!–>	n/a–>
1.11.2<!–>	OS1.11.2. Îmbunătățirea structurii și funcțiilor specifice ale habitatului 4060 – Tufărișuri alpine și boreale, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acestuia.–>
1.11.2<!–>	1.11.2.1–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
1.11.2–>	1.11.2.2<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
1.11.2<!–>	1.11.2.3–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
Total obiectiv specific 1.11.2–>		<!–>	n/a–>	<!–>	n/a–>
1.12.1<!–>	OS1.12.1. Menținerea suprafeței habitatului 6230* – Pajiști montane de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicioase, în sensul îmbunătățirii stării de conservare a acestuia din punct de vedere al suprafeței ocupate.–>
1.12.1<!–>	1.12.1.1–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
1.12.1–>	1.12.1.2<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
1.12.1<!–>	1.12.1.3–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
Total obiectiv specific 1.12.2–>		<!–>	n/a–>	<!–>	n/a–>
1.12.2<!–>	OS1.12.2. Îmbunătățirea structurii și funcțiilor specifice ale habitatului 6230* – Pajiști montane de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicioase, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acestuia.–>
1.12.2<!–>	1.12.2.1–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
1.12.2–>	1.12.2.2<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
1.12.2<!–>	1.12.2.3–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
1.12.2–>	1.12.2.4<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
Total obiectiv specific 1.12.2<!–>		–>	n/a<!–>	–>	n/a<!–>
Total obiectiv general 1–>		<!–>	n/a–>	<!–>	n/a–>
2<!–>	OG2 Inventarierea/evaluarea detaliată a biodiversității–>
2.1<!–>	OS2.1 Realizarea/actualizarea inventarelor – evaluarea detaliată – pentru speciile și habitatele de interes conservativ–>
2.1<!–>	2.1.1–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
2.1–>	2.1.2<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
2.1<!–>	2.1.3–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
Total obiectiv specific 2.1–>		<!–>	n/a–>	<!–>	n/a–>
Total obiectiv general 2<!–>		–>	n/a<!–>	–>	n/a<!–>
3–>	OG3 Monitorizarea biodiversității<!–>
3.1–>	OS3.1 Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes conservativ<!–>
3.1–>	3.1.1<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
3.1<!–>	3.1.2–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
3.1.–>	3.1.3<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
Total obiectiv specific 3.1<!–>		–>	n/a<!–>	–>	n/a<!–>
Total obiectiv general 3–>		<!–>	–>	<!–>	–>
4<!–>	OG.4 Asigurarea managementului efectiv al ariei naturale protejate–>
4.1<!–>	OS4.1 Urmărirea respectării Regulamentului și a prevederilor Planului de management.–>
4.1<!–>	4.1.1–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
4.1–>	4.1.2<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
Total obiectiv specific 3.2<!–>		–>	n/a<!–>	–>	n/a<!–>
4.2–>	OS4.2 Asigurarea finanțării/bugetului necesar pentru implementarea Planului de management.<!–>
4.2–>	4.2.1<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
4.2<!–>	4.2.2–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
4.2–>	4.2.3<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
4.2<!–>	4.2.4–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
Total obiectiv specific 3.3–>		<!–>	n/a–>	<!–>	n/a–>
4.3<!–>	OS4.3 Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate.–>
4.3<!–>	4.3.1–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
4.3–>	4.3.2<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
Total obiectiv specific 4.3<!–>		–>	n/a<!–>	–>	n/a<!–>
4.4–>	OS 4.4 Realizarea de parteneriate cu autorități cu rol de control<!–>
4.4–>	4.4.1<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
4.4<!–>	4.4.2–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
4.4–>	4.4.3<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
4.5<!–>	OS 4.5 Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/ managementul ariei naturale protejate–>
4.5<!–>	4.5.1–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
4.5–>	4.5.2<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
Total obiectiv specific 4.5<!–>		–>	n/a<!–>	–>	n/a<!–>
Total obiectiv general 4–>		<!–>	n/a–>	<!–>	n/a–>
5<!–>	OG5 Realizarea managementului ariei naturale protejate prin acțiuni de comunicare, educație ecologică, conștientizare–>
5.1<!–>	OS5.1 Elaborarea/actualizarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului–>
5.1<!–>	5.1.1–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
5.1–>	5.1.2<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
Total obiectiv specific 5.1<!–>		–>	n/a<!–>	–>	n/a<!–>
5.2–>	OS5.2 Implementarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului<!–>
5.2–>	5.2.1<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
5.2<!–>	5.2.2–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
5.2–>	5.2.3<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
5.2<!–>	5.2.4–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
5.2–>	5.2.5<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
5.2<!–>	5.2.6–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
5.2–>	5.2.7<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
Total obiectiv specific 5.2<!–>		–>	n/a<!–>	–>	n/a<!–>
Total obiectiv general 5–>		<!–>	n/a–>	<!–>	n/a–>
6<!–>	OG6 Realizarea unui management eficient al ariei naturale protejate prin utilizarea durabilă a resurselor naturale–>
6.1<!–>	OS 6.1 Promovarea utilizării durabile a resurselor forestiere–>
6.1<!–>	6.1.1–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
6.1–>	6.1.2<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
6.1<!–>	6.1.3–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
Total obiectiv specific 6.1–>		<!–>	n/a–>	<!–>	n/a–>
6.2<!–>	OS 6.2 Promovarea utilizării durabile a pajiștilor – pășuni, fânețe–>
6.2<!–>	6.2.1–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
6.2–>	6.2.2<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
Total obiectiv specific 6.3<!–>		–>	n/a<!–>	–>	n/a<!–>
6.3–>	OS 6.3Promovarea realizării și comercializării de produse tradiționale, etichetate cu sigla ariei naturale protejate<!–>
6.3–>	6.3.1<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
6.3<!–>	6.3.2–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
6.3–>	6.3.3<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
Total obiectiv specific 6.3<!–>		–>	n/a<!–>	–>	n/a<!–>
Total obiectiv general 6–>		<!–>	n/a–>	<!–>	n/a–>
7<!–>	OG7. Realizarea unui management eficient al ariei naturale protejate prin promovarea unui turism durabil–>
7.1<!–>	OS 7.1.Elaborarea Strategiei de management a vizitatorilor–>
7.1<!–>	7.1.1–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
7.1–>	7.1.2<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
Total obiectiv specific 7.1<!–>		–>	n/a<!–>	–>	n/a<!–>
7.2–>	OS 7.2. Implementarea Strategiei de management a vizitatorilor.<!–>
7.2–>	7.2.1<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
7.2<!–>	7.2.2–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
7.2–>	7.2.3<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>
7.2<!–>	7.2.4–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>	–>	<!–>
Total obiectiv specific 7.2–>		<!–>	n/a–>	<!–>	n/a–>
Total<!–>		–>	n/a<!–>	–>	n/a<!–>

–>

… 9.3.<!–>Indicarea activității realizateSe vor indica, marcare cu un simbol, de exemplu "x", trimestrele activităților începute, în derulare sau încheiate relativ la momentul în care se face acest lucru. Această indicare va da o informație despre trimestrele în care s-a realizat respectiva activitate, din totalul celor pe care se întinde activitate, de exemplu primele trei trimestre din cele patru pe care se întinde activitatea.–>Toate aceste informații se vor completa într-un tabel centralizator după cum urmează:<!–>Tabelul nr. 225 – Indicare/marcare activități planificate

Activitate–>

<!–>

Anul 1–>

Anul 2<!–>

Anul 3–>

Anul 4<!–>

Anul 5–>

<!–>

T 1–>

T 2<!–>

T 3–>

T 4<!–>

T 1–>

T 2<!–>

T 3–>

T 4<!–>

T 1–>

T 2<!–>

T 3–>

T 4<!–>

T 1–>

T 2<!–>

T 3–>

T 4<!–>

T 1–>

T 2<!–>

T 3–>

T 4<!–>

1.1.1.1–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.1.1.2–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.1.1.3–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.1.2.1–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.1.2.2–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.2.1.1.–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.2.1.2–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.2.2.1–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.2.2.2–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.3.1.1.–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.3.1.2–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.3.2.1–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.3.2.1–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.4.1.1.–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.4.1.2–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.4.2.1–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.4.2.2–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.4.2.3–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.5.1.1–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.5.1.2–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.5.2.1–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.5.2.2–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.5.2.3–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.6.1.1–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.6.1.2–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.6.2.1–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.6.2.2–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.6.2.3–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.6.2.4–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.6.2.5–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.6.2.7–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.7.1.1–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.7.1.2–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.7.1.3–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.7.1.4–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.7.2.1–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.7.2.2–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.7.2.3–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.7.2.4–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.7.2.5–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.7.2.6–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.7.2.8–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.8.1.1–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.8.1.2–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.8.1.3–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.8.1.4–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.8.2.1–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.8.2.2–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.8.2.3–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.8.2.4–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.8.2.5–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.8.2.6–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.8.2.7–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.8.2.8–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.9.1.1–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.9.1.2–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.9.1.3–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.9.1.4–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.9.2.1–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.9.2.2–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.9.2.3–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.9.2.4–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.9.2.5–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.9.2.6–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.10.1.1–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.10.1.2–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.10.1.3–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.10.2.1–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.10.2.2–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.10.2.3–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.10.2.4–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.11.1.1–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.11.1.2–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.11.1.3–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.11.1.4–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.11.1.5–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.11.1.6–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.11.2.1–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.11.2.2–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.11.2.3–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.12.1.1.–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.12.1.2–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.12.1.3–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.12.2.1–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.12.2.2–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.12.2.3–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

1.12.2.4–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

2.1.1–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

2.1.2–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

2.1.3–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

3.1.1–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

3.1.2–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

3.1.3–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

4.1.1–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

4.1.2–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

4.2.1–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

4.2.2–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

4.2.3–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

4.2.4–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

4.3.1–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

4.3.2–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

4.4.1–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

4.4.2–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

4.4.3–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

4.5.1–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

4.5.2–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

5.1.1–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

5.1.2–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

5.2.1–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

5.2.2–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

5.2.3–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

5.2.4–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

5.2.5–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

5.2.6–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

5.2.7–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

6.1.1–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

6.1.2–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

6.1.3–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

6.2.1–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

6.2.2–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

6.3.1–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

6.3.2–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

6.3.3–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

7.1.1.–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

7.1.2–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

7.2.1–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

7.2.2–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

7.2.3–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

7.2.4–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

<!–>

–>

… … 10.<!–>BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚEMediul abiotic:Dorin Țărău, Daniel Dorin Dicu, Cartarea și bonitarea solurilor/terenurilor. note de curs, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului Regele Mihai I al României din Timișoara, Facultatea de Agricultură, 2014.–>Ion-Bordei Ecaterina, Tăulescu Gabriela, Probleme de meteorologie și climatologie pentru ecologi, Ed. Printech 2008.<!–>Oprea Răzvan, Compendiu de pedologie vol. IV, Editura Universitară, București 2009.–>Posea Grigore, coordonator, Enciclopedia Geografică a României, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1982.<!–>*** (2005) Geografia României, vol. 3 (Carpații Românești și Depresiunea Transilvaniei), Ed. Academiei Române, București.–>*** (1983) Geografia României, Vol. I, Geografia fizică, Editura Academiei RSR.<!–>*** (2008) Clima României, Ed. Academiei Române.–>*** Hărți topografice, scările 1:100 000, 1:25 000.<!–>*** Harta geologică a României, scara 1:200.000 (format digital mozaicat), foile L-35-XXI – Covasna și notele explicative ale acesteia.–>*** Harta pedologică a României, scara 1:200.000 (format digital mozaicat).<!–>http://maps.eea.europa.eu/EEABasicViewer/v3/index.html?appid=07661dc8a5bc446fafcfe918c91a1b1b webmap=bf553d7ea5a246708c834e029699f900 embed=false–><!–>Habitate:Boloni J., Molnar Zs., Kun A. (coord.) (2011). Magyarorszag elohelyei, ANER, MTA OBKI, Vacratot.–>Brînzan, T (coord. ed.), 2013 – Catalogul habitatelor, speciilor și siturilor Natura 2000 în România, SC Exclus Prod S.R.L. R.A. Monitorul Oficial, București.<!–>Chirita C., Vlad I., Paunescu C., Patrascoiu N., Rosu C., Iancu I., Stațiuni forestiere, Vol. II, Ed. Academiei R.S.R., București, 1977.–>Coldea Gh., 1991, Prodorme des associations vegetales des Carpates du sud-est (Carpates Roumaines), Documents Phytosociologiques Camerino, 13, 317-539.<!–>Coldea, G. (ed.), Sanda, V., Popescu, A., Ștefan., N., 2008, Les associations vegetales de Roumanie, I – Les associations herbacees naturelles. Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.–>Coldea, G. (ed.), Oprea, A., Sârbu, I., Sîrbu, C., Ștefan, N., 2012, Les associations vegetales de Roumanie; Tome 2: Les associations anthropogenes, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.<!–>Doniță N., Purcelean St., Pădurile de șleau din R.S.R. și gospodărirea lor, Ed. Ceres, București, 1975–>Doniță, N., Paucă Comănescu, M., Popescu, A., Mihăilescu, S., Biriș, I.-A., 2005- Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, București.<!–>Doniță, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriș, I.-A., 2006, Habitatele din România. Modificări conform amendamentelor propuse de România și Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC), Ed. Tehnică Silvică, București.–>Gafta, D., Mountford, J. O. (2008). Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.<!–>Grigore, S., 1970, Asociații praticole de luncă din interfluviul Timiș-Bega, Lucr. Șt. Inst. Agron. Timișoara, 13, 221-229.–>Mountford, O., Gafta, D., Anastasiu, P., Bărbos, M., Nicolin, A., Niculescu, M., Oprea, A., 2008, Natura 2000 în România: Habitats Fact Sheet, EU Phare Project on Implementation of Natura 2000 Network in Romania EU Phare EuropeAid/12/12160/D/SV/RO.<!–>Negulescu E.G., Ciumac G., "Silvicultura", Ed. Agro-Silvica de Stat, București, 1959.–>Oroian, Silvia, 1998, Flora și vegetația defileului Mureșului între Toplița și Deda, Edit. Casa de Editură Mureș.<!–>Pascovschi S., Leandru V., Tipuri de pădure din R.P.R., Ed. Agro-Silvica de Stat, 1958.–>Paucă A., Pușcaru-Soroceanu Evdochia, Ciucă, M., 1960, Contribuții la studiul pajiștilor din Masivul Ciucaș, Com. Bot. București, 1957-1959, 113-139.<!–>Popescu, GH., Costache, I., Răduțoiu, D., Gămăneci, G., 2001, Vegetația pajiștilor în Pajiști permanente din nordul Olteniei, Edit. Universitaria Craiova, 116-215.–>Pușcaru-Soroceanu Evdochia (coord.), 1963, Pășunile și fânețele din Republica Populară Română. Studiu geobotanic și agroproductiv, Edit. Acad. București.<!–>Sanda, V., Popescu, A., Barabaș, N. (1998). Cenotaxonomia și caracterizarea grupărilor vegetale din România. Studii și Comunicări. Complexul Muzeal de Științele Naturii, Bacău.–>Sanda, V., Popescu, A., Daniela, Ileana, Staicu, 2001, Structura cenotică și caracterizarea ecologică a fitocenozelor din România.<!–>Sanda V., Ollerer Kinga, Burescu P., 2008, Fitocenozele din România. București: Ars Docendi. Sămărghițan, Mihaela, 2005, Flora și vegetația Văii Gurghiului, University Press Târgu-Mureș.–>Sârbu, A., Coldea, G., Negrean, G., Cristea, V., Hanganu, J., Veen, P., 2004 – Grasslands of România: Final report on Național Grasslands Inventory 2000-2003, University of Bucharest – Dutch Society for Nature Conservation.<!–>Stănescu V., "Dendrologie", Ed. Didactica și Pedagogica, București, 1979.–>*** Catalogul habitatelor, speciilor și siturilor Natura 2000 în România, M.M. S.C., Ed. Exclus Prod. S.R.L., 2013.<!–>Habitats Directive and birds covered by the EEC Birds Directive. Național Environmental Research Institute, University of Aarhus. 92 pp. – NERI Technical report No. 64.–>Amenajamentele ocoalelor silvice Aiud, Blaj, Direcția silvică Alba<!–>Amenajamentele Obștilor Nereju, Paltin, Obște Muntele Frumoasele–>*** Comisia Europeană (2007). Interpretation Manual of European Union Habitats, EUR27.<!–>–>Mamifere:Almasan H., Scărlătescu G., Nesterov V. Manolache L. 1970. Contribution a la connaissance du regime de nourriture du loup (Canis lupus L.) dans les Carpathes roumaines. Transactions 9th IUGB Congress, 523-529. Moscow, Russia, 1969.<!–>Andreescu, I., St. Torcea, D. Murariu, 1979, Contribution a la comaissance de la faune de mammiferes de departements d'Ilfov et de Teleorman (Roumanie). Travaux du Museum d'Histoire Naturelle Grigore Antipa, 20 (1): 499-5 11.–>Bodea M, Comșia A M, Cotta V, 1964. Vânat și Vânătoare. Ed. A.G.V.P.S. – Boitani, L. 2000. Action plan for the conservation of the wolves (Canis lupus) în Europe. Nature and Environment, Council of Europe Publishing 113: 1-86.<!–>Cazacu C., Adamescu M.C., Ionescu O., Ionescu G., Jurj R., Popa M., Cazacu R., Cotovelea A., 2014. Mapping trends of large and medium size carnivores of conservation interest în România. Ann. For. Res. 57(1): 97-107.–>Corradini A. 2016. Wolf (Canis lupus) în România: winter feeding ecology and spațial interaction with lynx (Lynx lynx). MSc. Thesis. Corso di Laurea Magistrale în Scienze e Gestione delle Risorse Faunistico-Ambientali. Universita di Firenze.<!–>Comșia A. M. 1961, Biologia și principiile culturii vânatului. Editura Academiei Republicii Socialiste România. București.–>Cotta V., Bodea M., Micu I., 2001 (ediție revizuită). Vânatul și Vânătoarea în România. Tehnica ocrotirii și recoltării vânatului. Editura Ceres, București.<!–>Geacu, S., 2009 The wolf populations (Canis lupus L., Mammalia, Carnivora) în România and the human impact over the last two centuries. Romanian Journal of Geography, 53(2): 219-231.–>Georgescu M., 1989. Mamifere sălbatice din România, Ed. Albatros, București.<!–>Gese E. M., 2001. Monitoring of terrestrial carnivore populations. Published in Carnivore Conservation, edited by John L. Gittleman, Stephan M. Funk, David W. MacDonald, and Robert K. Wayne. Cambridge: Cambridge University Press The Zoological Society of London, 2001.–>Gese E.M. și Mech L.D. 1991. Dispersal of wolves (Canis lupus) in northern Minnesota, 1969-1989. Canadian Journal of Zoology 69:2496-2955<!–>Ionescu O., Predoiu G., Ionescu G., 2003. Large carnivores movement corridors between Piatra Craiului and Bucegi Mountains. Research in Piatra Craiului Național Park, vol. I, Editura Phoenix, Brașov: pag. 301-307.–>Ionescu O. și Ionescu G. 2010. Carnivora. în Victoria Tatole (ed.) Managementul și monitoringul speciilor de animale Natura 2000 din România – Ghid metodologic, București.<!–>Ionescu, O., Ionescu G., Jurj, .R., Cazacu, C., Adamescu,. M., Cotovelea, A., Pașca, C., Popa, M., Mirea, I., Sîrbu, G., Chiriac, S., Pop, M., 2013. Ghid sintetic de monitorizare pentru speciile de mamifere de interes comunitar din România. Editura Silvică.–>LIFE02NAT/R0/8576. 2003. Conservarea in-situ a carnivorelor mari din județul Vrancea. http://life8576.carnivoremari.ro/index.htm.<!–>LIFE13NAT/R0/000205. 2014-2018. Implementarea celor mai bune practice pentru conservarea in- situ a speciei Canis lupus la nivelul Carpatilor Orientali. http://www.wolflife.eu/.–>Lovallo M. J. Anderson E. M. (1996): Bobcat movements and home ranges relative to roads in Wisconsin. Wildl. Soc. Bull. 24: 71-76.<!–>Lungu, D., 2003. Aspecte referitoare la tipurile de comportament întâlnite la lup. Analele Universității Ștefan cel Mare Suceava, 5(2):133-141.–>Lungu D. 2011. Lupul – Aspecte de ecologie, etologie și vânătoare. Editura Silvică.<!–>Maanen et al., 2008. Safeguarding the Romanian Carpathian Ecological Network. A vision for large carnivores and biodiversity in Eastern Europe.–>Mandu, R., 2010. Trophic relationships between wolf and deer from the South of the Făgăraș mountains (Argeș district, România). Romanian Journal of Biology-Zoology, 55(2):185-192. Martens, A., Ionescu, O. (2000). Ursul brun – biologie, ecologie și management, Haco Int.<!–>Mech, L.D. 1970. The wolf. The ecology and behavior of an endangered species. New York. Natural History Press. ISBN: 0816610266.–>Mech L.D., Nelson M.E. 1990. Non-family wolf (Canis lupus) packs. Canadian Field-Naturalist 104:482-483.<!–>Mech L.D., Boitani. L. 2003. Wolves: behavior, ecology, and conservation. University of Chicago Press, Chicago, Illinois.–>Micu, I. (1998). Ursul brun – aspecte eco-etologice, Editura Ceres.<!–>Nagy, K.A. 1987. Field Metabolic rate and food Requirement Scaling in Mammals and Birds. Ecological Monographs, 57(2):111-128.–>Pop Ioan Mihai, Sallay Alexandra, Bereczky Leonardo, Chiriac Silviu. 2012. Land use and behavioral patterns of brown bears in the South- Eastern Romanian Carpathian Mountains: A case study of relocated and rehabilitated individuals, Procedia Environmental Sciences, 2012, 14, pp.111-122.<!–>Pop Ioan Mihai, Viorel D. Popescu, Silviu Chiriac, Radu Mihai Sandu. 2013. Ghid pentru estimarea populației de urs brun, 68 p., Editura Green Steps, Brașov, 2013.–>Popescu, V. D., K. A. Artelle, M. I. Pop, S. Manolache, and L. Rozylowicz. 2016. Assessing biological realism of wildlife population estimates in data-poor systems. Journal of Applied Ecology 53:1248-1259.<!–>Popescu VD, Iosif R, Pop MI, Chiriac S, Bouroș G, Furnas BJ. Integrating sign surveys and telemetry data for estimating brown bear (Ursus arctos) density in the Romanian Carpathians. Ecol Evol . 2017;00:1-11. https://doi.org/10.1002/ece3.3177.–>Predoiu G., 2011. Aspecte privind biologia și bazele managementului râsului (Lynx lynx Linnaeus 1758) din România, Teză de Doctorat, Universitatea Transilvania Brașov.<!–>Promberger C., Ionescu O. 2000. Lupul – Biologie, ecologie și management. Romanian Wildlife Series. Haco Internațional, Brașov.–>Rastrelli G. 2016. Conflitto grandi carnivori (Canis lupus, Ursus arctos) e zootecnia nei Carpazi orientali, România. MSc. Thesis. Corso in Scienze e Gestione della Natura. Dipartimento di Scienze Biologiche, Geologiche e Ambientali. Alma Mater Studiorum – Universita di Bologna.<!–>Șelaru N., 2005. Evoluția postbelică a populațiilor de lup din România. Vânătorul Român. 1:14-17.–>Sin T., Gazzola A., Chiriac S., Rîșnoveanu G. 2015. Wolf (Canis lupus, L. 1758) diet and prey selection in the South-Eastern Carpathian Mountains, România. VIIth European Congress of Mammalogy. Stockholm, August, 17-21 2015.<!–>Szabo Szilard, Both Jozsef, Pop Ioan Mihai, Silviu Chiriac, Sandu Radu Mihai. 2013. Ghid practic pentru prevenirea degradării și fragmentării habitatului ursului brun și asigurarea conectivității siturilor Natura 2000 în România, 60 p., Editura Green Steps, Brașov, 2013.–>Szemethy, L., Biro, Z., Bleier, N., Katona, K., Adamec, M., Antal, V., Kadlecik, J., Hegyi, B., Bereczky, L., Pop, M., Stinga, A.C., Bjedov, V., Dovhanych, V., Kyselyuk, O., Papp, C.R., Pokynchereda, V., Rigg, R., Strnad, M., Szabo, B.M. Vacariu, M. (2014), "Large Carnivores and Large Herbivores in the Carpathians" Chapter. In "Development of Common Integrated Management Measures for Key Natural Assets in the Carpathians. Work Package 4. Integrated Management of Biological and Landscape Diversity for Sustainable Regional Development and Ecological Connectivity in the Carpathians", eds. Appleton, M. R. and Meyer, H. WWF Danube-Carpathian Programme, Vienna. Published by ENOVA doo, Sarajevo. ISBN 978-9958-021-01-3.<!–>Szemethy L., Kovacs I., Biro Z., Heltai M., Szabo L., Patko L., Pop M., Rigg R., Bjedov V., Strnad M ., Dovhanych Y., Katona K., 2016 The background for common integrated management of large carnivores and herbivores in the Carpathians, North-Western Journal Of Zoology 12 (1): 122-129.–><!–>Amfibieni și reptile:Arnold, E.N., Burton, J.A. 2004. Reptiles and Amphibians of Britain and Europe. Collins Field Guide, London.–>Arntzen J, Kuzmin S, Ananjeva NB, Orlov NL, Tuniyev B, Ogrodowczyk A, Ogielska M, Babik W, Cogalniceanu D. 2009. Lissotriton montandoni (errata version published in 2016) The IUCN Red List of Threatened Species 2009: e.T59478A86641973. http://dx.doi.org/10.2305/IUCN.UK.2009.RLTS.T59478A11929327.en. Downloaded on 21 November 2017.<!–>Botnariuc, N., Tatole V. (ed.) 2005. Cartea roșie a vertebratelor din România, Edit. Acad. Rom. și Muz. Nat. Ist. Nat. Grigore Antipa, București.–>Cogalniceanu, D., Szekely, P., Samoila, C., Iosif, R., Tudor, M., Plaiasu, R., Stănescu, F., Rozylowicz, L. 2013a. Diversity and distribution of amphibians in România. ZooKeys, 296: 35-57. Cogălniceanu D, Aioanei F, Bogdan M. 2000. Amfibienii din România. Determinator. Ars Docendi Press. Bucharest.<!–>Cogalniceanu, D., 1997 – Practicum de ecologie a amfibienilor – Metode și tehnici în studiul ecologiei amfibienilor, București, Universitatea București, 122 p.–>Cogălniceanu, D., Apostolescu, L., 1994 – Propuneri privind monitoringul populațiilor de amfibieni în RBDD. An. Științ. I.C.P.D.D., Tulcea, 3 (1) : 185-188.<!–>Cogălniceanu, D., Venczel, M., 1993 – Considerații privind ocrotirea și conservarea populațiilor de amfibieni și reptile. Ocrot. Nat., București, 37 (2) : 109-114.–>Cogalniceanu, D, 1991 – Comparative ethological study of female chemical attractants in newts (genus Triturus). Amphibia-Reptilia.<!–>Combroux, I., Schwoerer C. 2007. Evaluarea statutului de conservare al habitatelor și speciilor de interes comunitar din România – ghid metodologic. Editura Balcanic, Timișoara, România. Constantin Pârvu. Dicționar enciclopedic de mediu (DEM), Volumul 2. Regia Autonomă Monitorul oficial, 2005–>Fuhn, I. E. 1960. Fauna R.P.R. Amphibia. Editura Academiei R.P.R., București, 1-288.<!–>Ghira I, Venczel M, Covaciu-Marcov S, Mara G, Ghile P, Hartel T, Torok Z, Farkas L, Racz T, Farkas Z, Brad T. 2002. Mapping of Transylvanian Herpetofauna. Nymphaea Folia Naturae Bihariae. XXIX: 145-201.–>Graeter, Gabrielle J., Kurt A. Buhlmann, Lucas R. Wilkinson, AND J. Whitfield Gibbons (Eds). 2008. Inventory and Monitoring: Recommended Techniques for Reptiles and Amphibians, with application to the United States and Canada. PARC Technical Report. Aiken, South Carolina.<!–>Ion E. Fuhn, Șt. Vancea. Fauna Republicii Populare Române. Vol. XIV. Fascicula 2: Reptilia (Țestoase, Șopîrle, Șerpi). București: Editura Academiei Republicii Populare România, 1961, 352 p. Ion E. Fuhn. Broaște, șerpi, șopîrle. Editura Științifică, București 1969.–>Iftime, A., Iftime, O., 2007. Some records of the herpetofauna of the Danube floodplains in the Balta Ialomiței area (România). Travaux du Museum Național d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa", 50, 273-281<!–>Iftime, A., Iftime, O., 2014. Notes on the herpetofauna of the Leaota Mountains, a "wildlife corridor" area. NWJZ, 10, suppl. 1: S33-S37.–>Kwet, A. 2009. European Reptile and Amphibian Guide. New Holland, London.<!–>Olson, D.H., Leonard, W.P., Bury, R.B. (Eds). 1997. Sampling amphibians in lentic habitats: methods and approaches for the Pacific Northwest. Society for Northwestern Vertebrate Biology. Olympia, Washington.–>Schmidt, B.R. 2003. Count data, detection probabilities, and the demography, dynamics, distribution, and decline of amphibians. Comptes Rendus Biologies, 326: 119-124.<!–>Zavadil V, Pialek J, Dandova R. 2003. Triturus montandoni (Boulenger, 1880) – Karpatenmolch, în Handbuch der Reptilen und Amphibien Europass, Vol. Band 4/IIB, 657-706. Bohme, W. (Ed.). Wiebelsheim: Aula.–>*** Directiva Consiliului 92/43/CEEDirectiva Habitate. 1992. Council Directive 92/43/EEC of 21 May 1992 on the conservation of natural habitats and of wild fauna and flora. 1-66.<!–>–>Ihtiofaună:Bănăduc D. (1999). Data concerning the human impact on the ichthyofauna of the upper and middle sectors of the Olt River (Date cu privire la impactul uman asupra ihtiofaunei din sectorul superior și mijlociu al râului Olt). In: Sârbu I., Curtean A., Bănăduc D. (eds.): The Upper and Middle Olt River Basin. Sibiu. pp. 157-164. – în engleză;<!–>Bănărescu P. (2005) Pești. Cartea Roșie a Vertebratelor din România (eds. Botnariuc N. și Tatole V.), pp. 215-255. Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa, Academia Română, București. Bănărescu, P. M., Bănăduc, D., (2007), Habitats Directive (92/43/EEC) fish species (Osteichthyes) on the Romanian territory (Specii de pești în Directiva Habitatelor (92/43/EEC) din România). Acta Ichtiologica Romanica II: 43-77.–>Bănărescu P. (1964): Pisces-Osteichthyes. Fauna R.P.R. XIII. Editura Academiei. R.P.R. București. Bless, R., 1981. Untersuchungen zum Einfluβ von gewasserbaulichen Maβinahmen auf die Fischfauna in Mittelgebirgsbachen. Nat. u. Landsch. 56: 243-252.<!–>Bless, R., 1983. Untersuchungen zur Substratpraferenz der Groppe, Cottus gobio LINNAEUS. Senckenbergiana biol. 63: 161-165.–>Carter, M.G., Copp, G.H., V. Szomlai, 2004. Seasonal abundance and microhabitat use of bullhead Cottus gobio and accompanying fish species in the River Avon (Hampshire), and implications for conservation. Aquatic Conservation: Mar. Freshwater Ecosystem 14: 395-412.<!–>Copp, G.P., 1992. An empirical model for predicting the microhabitat of 0+ juveniles in lowland streams. Oceanologia 91: 338-345.–>Copp, G.P., Warrington, S., Q. de Bruine, 1994. Comparison of diet in stone loach Barbatula barbatula (L.) and bullhead Cottus gobio (L.) in a small stream. Folia Zoologica 43: 171-176.<!–>Cowx, I.G., Harvey, J.P., 2003. Monitoring the bullhead. Cottus gobio. Conserving Natura 2000 Rivers Monitoring Series No. 4, English Nature, Peterborough.–>Cowx, I.G., Harvey, J.P., Noble, R.A., Nunn, A.D., 2009. Establishing survey and monitoring protocols for the assessment of conservation status of fish populations in river Special Areas of Conservation in the UK. Aquatic Conserv. Mar. Freshw. Ecosyst. 19: 96-103.<!–>Dalbey, S. R., McMahon T. E., Fredenberg, W. (1996): Effect of electrofishing pulse shape and electrofishing-induced spinal injury on long-term growth and survival of wild rainbow trout (Efectul formei de impulsuri a electronarcozei și leziuni a coloanei cauzată de electronarcoză asupra creșterii pe termen lung și supraviețuirea păstrăvului curcubeu sălbatic). North American Journal of Fisheries Management 16:560-569. – în engleză.–>Daniels, R. A., 1987. Comparative life histories and microhabitat use in three sympatric sculpins (Cottidae: Cottus) in northeastern California. Envir. Biol. Fishes 19: 93-110.<!–>Dwyer, W. P., Erdahl D. A. (1995): Effects of electroshock voltage, wave form, and pulse rate on survival of cutthroat trout eggs (Efectele de tensiune a electroșocului, formă de undă și rata de puls asupra supraviețiurii icrelor de păstrăv). North American Journal of Fisheries Management 15:647650. – în engleză.–>Fischer S., Kummer, H. 2000. Effects of residual flow and habitat fragmentation on distribution and movement of bullhead (Cottus gobio L.) in an alpine stream. Hydrobiologia 422/423: 305-317 Gyurko I. (1972): Edesvizi halaink (Pești de apă dulce). Editura "Ceres". București.<!–>Gyurko I. (1973): Edesvizi halaink (Peștii noștri de apă dulce). Ceres Konyvkiado. Bukarest.–>Harka – A. Sallai Z. (2007): Magyarorszag halfaunaja (Ihtiofauna Ungariei). Nimfea Termeszetvedelmi Egyesulet, Szarvas.<!–>Henry, T. B., Grizzle, J. M., Maceina, M. J. (2003): Electroshocking-induced mortality of four fish species during posthatching developement (Mortalitate din cauza electroșocului la patru specii de pești). American Fisheries Society, pp. 299-306. – în engleză.–>Henry, T. B., Grizzle, J. M. (2004): Survival of largemouth bass, bluegill and channel catfish embryos after electroshocking (Supraviețuirea embrionilor la 3 specii de pești după electroșocuri). Journal of Fish Biology 64:1206-1216. – în engleză.<!–>Kottelat, M. Freyhof, J. (2007): Handbook of European freshwater fishes. (Manualul peștilor de apă dulce din Europa). Kottelat, Cornol, Switzerland and Freyhof, Berlin, Germany.–>Nistorescu, M., Doba, A., Țîbîrnac, M., Nagy, A.A., Cosmoiu, D., Berchi, M., Ilinca, C. (2016). Ghid de bune practici în vederea planificării și implementării investițiilor din sectorul Microhidrocentrale. Asociația "Grupul Milvus".<!–>Orsag, L. M. Zelinka, 1974. Zur Nahrung der Arten Cottuspoecilopus Heck. und Cottus gobio L. Zool. Listy 23: 185-196.–>Pinter, K. (1989): Halhatârozo. Mezogazdasagi kiado. Budapest.<!–>Pinter, K. (2002): Magyarorszâg halai. Akademiai kiado, Budapest.–>Stahlberg-Meinhardt, S., 1994. Verteilung, Habitatanspruche und Bewegungen von Muhlkoppe (Cottus gobio L.) und Bachforelle (Salmo trutta L.) in zwei unterschiedlich anthropogen beeinflufiten Fliefigewâssern im Vorharz. Dissertation, Zoologisches Institut der Technischen Universitât Braunschweig (unveroffentlicht): 197 pp.<!–>Telcean I. C. Bănărescu P. (2002): Modifications of the fish fauna in the upper Tisa River and its southern and eastern tributaries. TISCIA monograph series 6, pp. 179-186.–>Tomlinson, M. L., Perrow, M. R. (2003). Ecology of the bullhead (Ecologia zglăvocii). Conserving Natura 2000 Rivers. Ecology Series No. 4.<!–>Utzinger J., Roth C., Peter A. (1998). Effects of environmental parameters on the distribution of bullhead Cottus gobio with particular consideration of the effects of obstructions. Journal of Applied Ecology, 35: 882-892–>Uzunova, E., Kanev, E.K., Stefanov, T., 2017. Spațial Variation in the Abundance and Population Structure of Bullhead Cottus gobio L., 1758 (Actinopterygii: Cottidae) from the Iskar River Basin (Danube River Drainage, Bulgaria): Implications for Monitoring and Conservation. Acta zool. bulg., 69 (3): 393-404.<!–>Waterstraat, A., 1992. Populationsokologische Untersuchungen an Cottus gobio L. und anderen Fischarten aus zwei Flachlandbachen Norddeutschlands. Limnologica 22: 137-149.–>Welton, J. S., C. A. Mills E. L. Rendle, 1983. Food and habitat partitioning in two small benthic fishes, Noemacheilus barbatulus L. and Cottus gobio L. Arch. Hydrobiol. 97: 434-454.<!–>–> … 11.ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT +
Anexa nr. 1<!–>–>
Regulamentul ariei naturale protejate<!–>–> +
Articolul 1(1)<!–>Scopul prezentului regulament este de a stabili regulile ce trebuie respectate pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI0228 Șindrilița.(2)–>Termenii și expresiile din prezentul regulament au aceeași semnificație cu cei definiți prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare. +
Articolul 2Situl Natura 2000 R0SCI0228 Șindrilița a fost declarat sit Natura 2000 prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat și completat prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 2.387/2011. +
Articolul 3(1)<!–>Scopul sitului ROSCI0228 Șindrilița este menținerea sau restaurarea unei stări de conservare favorabilă a habitatelor naturale și a speciilor de interes comunitar pentru care a fost declarat, în acest fel contribuind semnificativ la coerența rețelei Natura 2000 și/sau la menținerea diversității biologice în regiunea biogeografică din care face parte.(2)–>În conformitate cu Formularul Standard Natura 2000 situl R0SCI0228 Șindrilița a fost declarat arie naturală protejată de interes comunitar, datorită prezenței următoarelor habitate și specii:a)<!–>Tipuri de habitate: … ● 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum–>● 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)<!–>● 91V0 Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion–>● 6520 Fânețe montane<!–>● 4060 Tufărișuri alpine și boreale–>● 6230 Pajiști montane de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicioaseb)<!–>Specii de mamifere: … –>● 1354 Ursus arctos – urs brun<!–>● 1352 Canis lupus – lup–>● 1361 Lynx lynx – râsc)<!–>Specii de amfibieni și reptile: … –>● 1166 Triturus cristatus – triton cu creastă<!–>● 2001 Triturus montandoni – triton carpaticd)–>Specii de pești: … <!–>● 1163 Cottus gobio – zglăvoacă–> +
Articolul 4Situl Natura 2000 R0SCI0228 Șindrilița este localizate în Regiunea Sud-Est, județul Vrancea, pe teritoriul administrativ al comunelor Nereju și Nistorești, în Munții Vrancei. +
Articolul 5Limitele sitului de importanță comunitară R0SCI0228 Șindrilița sunt puse la dispoziția factorilor interesați pe pagina web a Ministerului Mediului (www.mmediu.ro), în format shapefile, având sistem de referință geografică în sistemul național de proiecție Stereografic 1970. +
Articolul 6(1)<!–>Circulația vehiculelor, în situl Natura 2000 ROSCI0228 Șindrilița, de orice fel inclusiv a bicicletelor pe alte drumuri/căi de transport decât cele prevăzute acestui scop, cât și circulația acestora într-o maniera ce deranjează publicul, speciile, habitatele și patrimoniul natural, este interzisă.(2)–>Spălarea și repararea autovehiculelor în situl Natura 2000 ROSCI0228 Șindrilița este interzisă.(3)Este interzisă abandonarea de animale domestice, de companie sau sălbatice alohtone în situl Natura 2000 R0SCI0228 Șindrilița. +
Articolul 7(1)<!–>Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul silvic de terenuri din perimetrul sitului Natura 2000 R0SCI0228 Șindrilița se face în condițiile legii.(2)–>Pe terenurile care fac parte din fondul forestier inclus în situl Natura 2000 R0SCI0228 Șindrilița se execută numai activități silvice prevăzute în amenajamentele silvice, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind zonarea funcțională a pădurilor și în concordanță cu scopul pentru care au fost declarate ariile naturale protejate.(3)<!–>Amenajamentele silvice pentru fondul forestier de pe raza sitului Natura 2000 R0SCI0228 Șindrilița se aprobă cu avizul instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate, în vederea punerii în concordanță cu planul de management. Beneficiarul amenajamentului invită un reprezentant al instituției responsabile de managementul ariilor protejate la conferințele de amenajare, în vederea armonizării cu planul de management.(4)–>Amenajamentele silvice ale unităților de producție/proprietăților ce intră în componența sitului Natura 2000 R0SCI0228 Șindrilița vor fi revizuite în mod obligatoriu în termen de 12 luni de la aprobarea planului de management.(5)<!–>Lucrările care nu sunt prevăzute în amenajamentele silvice se execută doar cu avizul instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate și cu aprobarea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.(6)–>În fondul forestier din situl Natura 2000 R0SCI0228 Șindrilița suprafețele de teren care prezintă interes deosebit sub raportul biodiversității se vor constitui în subparcele, indiferent de întinderea lor, în toate situațiile în care acest lucru este posibil.(7)<!–>Pentru valorificarea masei lemnoase rezultate din aplicarea lucrărilor de igienă, a lucrărilor speciale de conservare sau a tratamentelor se vor adopta și aplica tehnologii și procedee de exploatare ecologică, în toate situațiile în care acest lucru este posibil.(8)–>Administratorul/Propietarul fondului forestier, de stat sau privat, informează instituția responsabilă de managementul ariilor naturale protejate în momentul identificării atacurilor unor dăunători forestieri în pădurile/fondul forestier de pe suprafața ariilor naturale protejate.(9)<!–>Administratorul fondului forestier, de stat sau privat, se consultă cu instituția responsabilă de managementul ariilor naturale protejate în ceea ce privește metoda de combate a dăunătorilor forestieri aplicată și solicită avizul acestuia pentru aplicarea acesteia.(10)–>Prin lucrări silvice specifice se va urmări substituirea speciilor exotice cu specii autohtone pe terenurile aflate în fond forestier.(11)<!–>Tăierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți sau lăstari din fondul forestier național și din vegetația forestieră din afara fondului forestier național, indiferent de forma de proprietate sunt interzise.(12)–>Se va solicita avizul instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate pentru realizarea sau modernizarea unor căi de acces și de colectare a materialului lemnos.(13)<!–>La aplicarea lucrărilor silvice prevăzute în amenajamentele silvice sunt necesare:a)–>păstrarea unui procent minim de lemn mort, atât în picioare, cât și pe sol în arborete, respectiv 2 arbori morți pe picior la hectar în picioare și 2 arbori morți în descompunere la sol; … b)<!–>în cazul tăierilor rase/definitive/de racordare păstrarea pe picior a minimum 2 arbori/hectar, în special din rândul celor fără importanță economică, dar semnificativi din punctul de vedere al biodiversității: arbori bătrâni, scorburoși, cu cuiburi de păsări și altele asemenea; … (14)–>Este interzisă degradarea traseelor turistice și a drumurilor publice prin lucrări de exploatare a masei lemnoase, construcții, aducțiuni, utilități. Contravaloarea lucrărilor de refacere va fi suportată de către executanții acestor lucrări.(15)<!–>Recoltarea de ciuperci comestibile, fructe de pădure și plante medicinale în scopul comercializării acestora se va face în condițiile legii, cu avizul instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate.(16)–>Este interzisă capturarea fără drept a exemplarelor oricăror specii de faună de pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI0228 Șindrilița precum și distrugerea vizuinilor, a cuiburilor sau adăposturilor acestora.(17)<!–>Colectarea de specii de floră și faună se face în condițiile legii, cu avizul instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate.(18)–>Este interzisă colectarea fără drept a ouălor de pe teritoriul sitului R0SCI0228 Șindrilița.(19)<!–>Acțiunile de evaluare a faunei de interes cinegetic și de interpretare a rezultatelor se organizează de către gestionarul fondului cinegetic cu participarea instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate. Gestionarul fondului cinegetic are obligația de a anunța instituția responsabilă de managementul ariilor naturale protejate, cu 7 zile lucrătoare înainte, despre intenția de organizare a evaluării vânatului, urmând să se ajungă la un acord comun în ceea ce privește data evaluării.(20)–>Vânătoarea se organizează și se desfășoară în conformitate cu prevederile Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu prevederile prezentului regulament, respectiv:a)<!–>în vederea conservării faunei de interes cinegetic, instituția responsabilă de managementul ariilor naturale protejate, împreună cu autoritatea competentă care răspunde de protecția mediului și cu gestionarul fondului cinegetic, delimitează zone de liniște a faunei cinegetice; … b)–>acolo unde există coridoare ecologice de migrație ori habitate naturale de interes comunitar, zonele de liniște se constituie integral sau parțial, după caz, pe suprafața acestora; … (21)<!–>Acțiunile de monitorizare a efectivelor din specii de interes cinegetic, a stării de sănătate a acestora, precum și paza împotriva acțiunilor ilegale care pot afecta fauna sau arealele unde acestea se găsesc se organizează în comun de către personalul de specialitate al gestionarilor fondurilor cinegetice și personalul instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate.(22)–>În situl Natura 2000 R0SCI0228 Șindrilița se interzic:a)<!–>vânarea puilor nezburători ai păsărilor de interes cinegetic; … b)–>vânătoarea în zonele de liniște a vânatului stabilite în zonele din sit cuprinse în fonduri cinegetice; … c)<!–>accesul cu arme letale pe teritoriul sitului Natura 2000 R0SCI0228 Șindrilița în afara acțiunilor legale de vânătoare, excepție în acest sens constituie persoanele aparținând personalului organelor statului cu competențe pe teritoriu (poliție, poliția de frontieră, protecția civilă, personalul silvic și altele asemenea); … d)–>accesul cu arme letale și cu câini de vânătoare în zonele de liniște a vânatului. … (23)<!–>Pentru protecția reproducerii speciilor protejate din situl R0SCI0228 Șindrilița, dar și pentru iernarea acestora se instituie zone de protecție piscicolă în care se interzic următoarele activități:a)–>efectuarea de lucrări care împiedică migrarea, reproducerea sau pun în pericol existența populațiilor piscicole, cum ar fi îngustarea/bararea cursului apei, tăierea și recoltarea plantelor, extragerea de nămol, nisip și pietriș, colectarea gheții; … b)<!–>efectuarea de lucrări în zona malurilor, precum și tăierea arborilor și arbuștilor de pe mal fără avizul instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate.; … (24)–>La solicitarea expresă a instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate se pot constitui zone de cruțare pentru protecția unor habitate/specii, zone de hrănire sau refugii care conform rezultatelor monitorizării pot fi la un moment dat periclitate.(25)<!–>Renunțarea sau instituirea de noi zone de cruțare pentru protecția unor habitate/specii, zone de hrănire sau refugii se face la propunerea instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate.(26)–>Aruncarea și abandonarea deșeurilor în situl R0SCI0228 Șindrilița sunt interzise.(27)<!–>Acțiunile de populare cu specii acvatice a sitului ROSCI0228 Șindrilița de către persoane fizice și/sau juridice se face cu acordul instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate și în prezența unui membru din cadrul acestei instituții.(28)–>Se interzice popularea cu specii exotice/alohtone de pești a apelor naturale din cuprinsul sitului ROSCI0228 Șindrilița. Orice activitate de populare cu pește se va face cu aprobarea prealabilă a instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate. +
Articolul 8(1)<!–>Utilizarea rațională a pajiștilor este permisă numai cu animalele domestice proprietate a membrilor comunităților ce dețin aceste pajiști sau care dețin dreptul de utilizare a acestora în orice formă recunoscută prin legislația națională în vigoare, pe suprafețele, în perioadele și cu speciile și efectivele avizate de instituția responsabilă de managementul ariilor naturale protejate, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale și nici speciile de floră și faună.(2)–>În cazul în care proprietarul sau administratorul pajiștilor este altul decât utilizatorul acestora, este obligatorie încheierea de contracte de pășunat între aceștia.(3)<!–>Contractele specifică în mod obligatoriu: numărul de animale pe specii, perioadele de pășunat, suprafețele și limitele acestora, precum și obligațiile utilizatorului privind perioada de târlire, modul de gospodărire a surselor de apă, drumuri de acces și trebuie să fie prezentate custodelui în vederea avizării.(4)–>Pe teritoriul sitului de importanță comunitară ROSCI0228 Șindrilița sunt interzise următoarele activități:a)<!–>pășunatul fără contracte încheiate cu deținătorii/administratorii pășunilor; … b)–>pășunatul cu mai multe animale sau din alte specii decât cele specificate în avizul instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate; … c)<!–>lăsarea animalelor nesupravegheate la pășunat; … (5)–>În cazul degradării evidente a pășunilor, instituția responsabilă de managementul ariilor naturale protejate poate opri de la pășunat anumite suprafețe, pentru o perioadă determinată, în scopul refacerii covorului vegetal.(6)<!–>Numărul de câini admis se stabilește prin contractul de pășunat, dar nu mai mult de 3 pentru fiecare turmă sau cireadă, iar stăpânul este obligat să facă dovada vaccinării acestora.(7)–>Câinii vor avea obligatoriu jujeu, care va fi confecționat din material lemnos de esență tare prin strunjire și va avea următoarele dimensiuni minime: diametrul d = 4 cm, lungimea l = 30 cm. Jujeul are fixată la jumătatea lungimii sale o brățară metalică prinsă prin intermediul unui lanț de zgarda de la gâtul câinelui. Lungimea lanțului se stabilește în funcție de talia câinelui, astfel încât jujeul să incomodeze deplasarea în alergare a câinelui. După montarea ansamblului, jujeul trebuie să stea în poziție orizontală și să fie poziționat imediat sub nivelul articulațiilor genunchilor membrelor anterioare ale câinelui.(8)<!–>Trecerea spre locurile de pășunat și apă prin fondul forestier se face cu respectarea reglementărilor în vigoare, în baza contractului încheiat cu administratorii/proprietarii de pădure.(9)–>Instituția responsabilă de managementul ariilor naturale protejate monitorizează activitatea de pășunat pentru stabilirea impactului acestei activități asupra florei și faunei din situl Natura 2000 ROSCI0228 Șindrilița și pentru stabilirea unor eventuale restricții în zonele afectate.(10)<!–>Proprietarii/Administratorii pășunilor verifică starea de sănătate a animalelor și respectarea condițiilor de pășunat, cu sprijinul specialiștilor autorizați sanitar-veterinar și al reprezentanților camerelor agricole locale, o dată pe sezonul de pășunat și ori de câte ori există pericolul declanșării unor epizootii sau altor acțiuni cu efecte negative asupra patrimoniului natural. Copia procesului- verbal de constatare va fi înaintată spre informare instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate.(11)–>Incendierea suprafețelor ocupate cu pajiști/fânețe este strict interzisă.(12)Este interzis pășunatul în fondul forestier de pe suprafața sitului de importanță comunitară ROSCI0228 Șindrilița. +
Articolul 9(1)<!–>Cercetarea științifică în sitului de importanță comunitară ROSCI0228 Șindrilița are ca scop cunoașterea și conservarea biodiversității și a celorlalte componente ale mediului fizico-geografic și socio-cultural.(2)–>Instituția responsabilă de managementul ariilor naturale protejate susține cercetarea științifică ce se desfășoară în situl de importanță comunitară ROSCI0228 Șindrilița și are ca scop conservarea patrimoniului natural.(3)<!–>Instituția responsabilă de managementul ariilor naturale protejate acționează permanent pentru includerea sitului de importanță comunitară ROSCI0228 Șindrilița în programe de cercetare națională și internațională.(4)–>Activitățile de cercetare științifică pe teritoriul sitului de importanță comunitară ROSCI0228 Șindrilița se desfășoară cu avizul instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate, care le sprijină logistic și financiar, în limita posibilităților. La finalizarea cercetărilor, titularii temelor de cercetare vor pune la dispoziția instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate rezultatele obținute, și după caz baza cu datele primare, cu respectarea dreptului de autor.(5)<!–>Rezultatele de cercetare și de monitorizare a speciilor și habitatelor de interes național și comunitar, precum și de cartare a habitatelor și de distribuție a speciilor se vor transmite autorității locale de protecția mediului pentru actualizarea periodică a bazelor de date în vederea îmbunătățirii sistemului-suport de asistare a deciziilor în domeniul ariilor naturale protejate și de raportare la instituțiile naționale și internaționale.(6)–>Activitatea de cercetare științifică se desfășoară cu avizul instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate prin încheierea unui contract de cercetare. Acordul Academiei Române – Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, pentru domeniile de cercetare pentru care este prevăzut acest acord în legislația în domeniu, este obligatoriu.(7)<!–>Accesul personalului de cercetare în perimetrul sitului de importanță comunitară ROSCI0228 Șindrilița pentru desfășurarea activităților prevăzute în proiectele de cercetare se face în baza permisului de cercetare emis de instituția responsabilă de managementul ariilor naturale protejate.(8)–>La acțiunile de documentare este recomandat să participe și agenții de teren ai instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate, care au dreptul să sisteze imediat acțiunea dacă aceasta nu respect scopul, mijloacele și durata, prevăzute în aviz.(9)<!–>Instituția responsabilă de managementul ariilor naturale protejate inițiază, atunci când este cazul, acțiuni de repopulare cu specii de plante și animale dispărute din arealul respectiv, pe baza unor studii avizate de Academia Română, în condițiile legii.(10)–>Introducerea de specii alohtone sau modificate genetic pe suprafața sitului de importanță comunitară ROSCI0228 Șindrilița.(11)<!–>Reconstrucția ecologică a habitatelor deteriorate se face pe baza unui studiu științific, cu avizul autorității pentru protecția mediului.(12)–>În cazul apariției unor specii invazive de plante și animale care periclitează integritatea ecosistemelor, instituția responsabilă de managementul ariilor naturale protejate ia măsuri de stopare și eliminare a acestora, cu respectarea legislației în vigoare.(13)<!–>Activitatea de voluntariat științific în situl de importanță comunitară ROSCI0228 Șindrilița se va realiza în baza unui contract de voluntariat, încheiat cu instituția responsabilă de managementul ariilor naturale protejate.(14)–>Recoltarea de probe și eșantioane pentru temele de cercetare științifică, analize sau ca material educativ se poate face numai cu acordul scris al instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate. Solicitantul fiind obligat să pună la dispoziția instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate informațiile privind calitatea, cantitatea și locul de prelevare a eșantioanelor. +
Articolul 10(1)<!–>În situl de importanță comunitară ROSCI0228 Șindrilița sunt permise activități de turism și de educație, cu respectarea prezentului regulament.(2)–>Aprinderea focului pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI0228 Șindrilița este interzisă cu următoarele excepții:a)<!–>focul este permis doar în vetrele special amenajate în acest scop din locurile unde camparea este permisă. … b)–>utilizarea focului pentru grătar este permisă numai în locurile special amenajate acestui scop și semnalizate prin panouri indicatoare; … (3)<!–>Incendierea, distrugerea ori degradarea prin orice mijloace a arborilor sau arbuștilor este interzisă.(4)–>Tăierea, ruperea sau scoaterea din rădăcini a arborilor, puieților ori lăstarilor, precum și însușirea celor rupți sau doborâți de fenomene naturale, de către persoane care nu au această atribuție ori în scopul construirii de adăposturi, amenajări, sau pentru foc sunt interzise.(5)<!–>Distrugerea, respectiv colectarea de plante sau de animale protejate din situl de importanță comunitară ROSCI0228 Șindrilița sunt interzise.(6)–>Prin excepție de la alin. 5, colectarea de specii de floră, faună, roci, minerale se face numai cu avizul instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate, cu respectarea prevederilor legale.(7)<!–>Distrugerea ori degradarea panourilor informative și indicatoare, precum și a plăcilor, stâlpilor sau a semnelor de avertizare care aduc informații despre situl de importanță comunitară ROSCI0228 Șindrilița sunt interzise.(8)–>Degradarea podețelor, barierelor, observatoarelor sau a oricărei alte construcții ori amenajări de pe teritoriul sitului de importanță comunitară ROSCI0228 Șindrilița sunt interzise.(9)<!–>Deschiderea și omologarea de noi trasee turistice, amplasarea panourilor indicatoare și informative se fac în condițiile legii, cu avizul instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate.(10)–>Instituția responsabilă de managementul ariilor naturale protejate poate institui un sistem de tarife, conform prevederilor legale în vigoare. Tarifele se percep la sedii, puncte de informare sau pe teritoriul sitului de importanță comunitară ROSCI0228 Șindrilița de către persoane sau instituții autorizate de instituția responsabilă de managementul ariilor naturale protejate.(11)<!–>Tariful de vizitare poate fi inclus și în contravaloarea serviciilor de cazare sau transport, de comun acord cu autoritățile administrațiilor publice locale și cu proprietarii/administratorii obiectivelor turistice. Sunt exceptați de la plata tarifului de vizitare:a)–>copiii sub 10 ani; … b)<!–>voluntarii, în baza adresei scrise sau a contractului de voluntariat semnat de instituția responsabilă de managementul ariilor naturale protejate; … c)–>personalul de supraveghere a animalelor pentru care s-au contractat pajiști în situl Natura 2000 ROSCI0228 Șindrilița; … d)<!–>personalul instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate; … e)–>personalul Academiei Române; … f)<!–>persoanele fizice sau juridice care desfășoară activități de cercetare pe suprafața sitului de importanță comunitară ROSCI0228 Șindrilița; … g)–>reprezentanții autorităților publice centrale pentru protecția mediului și a structurilor din subordine; … h)<!–>împuterniciții pentru implementarea regulamentului sitului de importanță comunitară ROSCI0228 Șindrilița, pe bază de legitimație; … i)–>membrii comunităților locale; … j)<!–>ghizii de turism; … k)–>persoanele cu handicap, pentru care legislația în vigoare prevede scutirea de plata unor taxe; … l)<!–>proprietarii/concesionarii și administratorii de terenuri și luciuri de apă din situl de importanță comunitară ROSCI0228 Șindrilița, persoanele care desfășoară activități autorizate prin acte de reglementare în vigoare pe teritoriul ariilor naturale protejate. … (12)–>În cazul în care a fost stabilit un cuantum al tarifului de vizitare, accesul în situl de importanță comunitară R0SCI0228 Șindrilița fără plata tarifului de vizitare, pentru alte persoane decât cele exceptate de la plata acestui tarif, este interzis.(13)<!–>Organizarea de competiții și manifestările de grup (minim 20 persoane) de orice fel, cursuri și tabere care presupun accesul pe teren în situl Natura 2000 R0SCI0228 Șindrilița fără avizul instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate sunt interzise.(14)–>Proprietarii/Administratorii de terenuri au obligația de a asigura liberul acces al vizitatorilor/turiștilor pe traseele și în zonele în care se realizează activități permise pe raza situlului Natura 2000 R0SCI0228 Șindrilița, cu condiția ca aceste activități să nu aducă prejudicii proprietarilor/administratorilor de terenuri.(15)<!–>Deranjarea animalelor, distrugerea cuiburilor sau orice tip de poluare pe teritoriul sitului de importanță comunitară R0SCI0228 Șindrilița sunt interzise.(16)–>Instituția responsabilă de managementul ariilor naturale protejate monitorizează turismul în vederea stabilirii impactului acestei activități asupra florei și faunei din situl de importanță comunitară R0SCI0228 Șindrilița și pentru stabilirea măsurilor de protecție ce se impun, inclusiv a celor de restricționare a accesului turiștilor, dacă acest lucru este necesar pentru conservarea biodiversității.(17)<!–>Este interzisă practicarea activităților de tip "enduro", "moto cross" sau "off road" în situl de importanță comunitară R0SCI0228 Șindrilița.(18)–>Pentru organizarea de festivaluri, jocuri, concursuri sportive, tabere etc, cei interesați vor cere aprobarea instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate. +
Articolul 11(1)<!–>Regimul deșeurilor pe teritoriul sitului de importanță comunitară R0SCI0228 Șindrilița se reglementează astfel:a)–>este interzisă abandonarea, incinerarea sau depozitarea în gropi săpate în sol a deșeurilor de orice fel. Turiștii au obligația de a-și evacua deșeurile pe care le generează pe timpul vizitării sitului de importanță comunitară R0SCI0228 Șindrilița. Deșeurile se evacuează în afara sitului, în locuri special amenajate pentru colectare; … b)<!–>proprietarii și/sau administratorii terenurilor aflate în perimetrul sitului de importanță comunitară R0SCI0228 Șindrilița au obligația de a igieniza permanent suprafețele afectate de abandonul deșeurilor, resturilor menajere și alte asemenea și în același timp de a-și lua măsuri de prevenire a poluării mediului pe suprafața avută în proprietate/administrare; … (2)–>Este interzis spălatul (vehiculelor, rufelor, recipienților etc.) și utilizarea de detergenți în apele din situl de importanță comunitară R0SCI0228 Șindrilița.(3)<!–>Este interzisă deversarea oricăror substanțe, ape uzate, nămoluri în apele din cuprinsul sitului de importanță comunitară R0SCI0228 Șindrilița, fără a fi procesate conform legilor în vigoare.(4)–>Folosirea substanțelor chimice periculoase pe teritoriul sitului de importanță comunitară R0SCI0228 Șindrilița este interzisă.(5)Activitățile comerciale neautorizate în perimetrul sitului de importanță comunitară R0SCI0228 Șindrilița sunt interzise. Activitățile comerciale autorizate în zonele de extravilan din situri, în alte locuri decât zonele de campare sau unitățile de turism, sunt permise numai cu acordul scris al instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate și cu respectarea legislației în vigoare privind evacuarea deșeurilor. +
Articolul 12(1)<!–>Orice plan sau proiect care nu are o legătură directă cu situl de importanță comunitară R0SCI0228 Șindrilița ori nu este necesar pentru managementul acestuia, dar care ar putea să îl afecteze în mod semnificativ, singur sau în combinație cu alte planuri ori proiecte, este supus unei evaluări adecvate a efectelor potențiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar, având în vedere obiectivele de conservare a acesteia.(2)–>Avizul instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate pentru planurile/proiectele menționate la alin. (1) este obligatoriu.(3)<!–>Emiterea actelor de reglementare pentru planurile, programele, proiectele și activitățile de pe teritoriul sitului de importanță comunitară ROSCI0228 Șindrilița, care pot avea un impact negativ asupra speciilor și habitatelor de interes comunitar, se face numai cu avizul instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate, în conformitate cu prevederile legale.(4)–>Avizul instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate se eliberează conform procedurii standard de emitere a avizelor elaborate de către Ministerul Mediului.(5)Pentru emiterea avizului, instituția responsabilă de managementul ariilor naturale protejate poate percepe un sistem de tarife, în conformitate cu prevederile și reglementările legale. +
Articolul 13(1)<!–>Încălcarea dispozițiilor prezentului regulament atrage, după caz, răspunderea disciplinară, contravențională, penală, materială sau civilă, conform legislației în vigoare.(2)–>Verificarea respectării prezentului regulament se face de către instituția responsabilă de managementul ariilor naturale protejate sau de alte persoane, potrivit legislației în vigoare. Personalul autorizat să verifice respectarea regulamentului își dovedește identitatea cu legitimații emise conform legii.(3)<!–>În îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, personalul cu atribuțiuni de control al instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate are dreptul de a solicita legitimarea persoanelor care au comis fapte sau au fost surprinse încercând să comită fapte ce constituie contravenții pe raza sitului de importanță comunitară ROSCI0228 Șindrilița.(4)–>Constituie contravenție nefurnizarea informațiilor și datelor, la solicitarea personalului cu atribuțiuni de control, când acestea sunt solicitate la constatarea unor acțiuni/fapte ce constituie contravenții.(5)<!–>Constituie contravenție neprezentarea actelor de reglementare pentru activitățile desfășurate pe teritoriul sitului de importanță comunitară ROSCI0228 Șindrilița, la solicitarea instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate.(6)–>Indiferent de natura răspunderii, urmările prejudiciilor aduse mediului prin încălcarea prezentului regulament vor fi înlăturate de făptaș, indiferent de culpă, restabilind condițiile anterioare producerii prejudiciului. Costurile pentru repararea prejudiciului vor fi suportate de autorul prejudiciului, în conformitate cu principiul "poluatorul plătește".(7)Nerespectarea prevederilor prezentului regulament se sancționează conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare, și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare. +
Articolul 14(1)<!–>Instituția responsabilă de managementul ariilor naturale protejate are obligația de a sesiza instituțiile abilitate despre orice încălcare a prezentului regulament, a cărei soluționare nu ține de competența sa.(2)–>În cazul producerii fenomenelor de forță majoră instituțiile abilitate intervin pentru eliminarea sau limitarea efectelor acestor fenomene, conform prevederilor legale.(3)<!–>Prezentul regulament poate fi modificat la propunerea instituției responsabile de managementul ariilor naturale protejate, conform legislației în vigoare.–> +
Anexa nr. 2<!–>–>
Fotografii<!–>–>2.1.<!–>HabitatePăduri de fag de tip Luzulo-Fagetum–>9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum în Situl Natura 2000 ROSCI0228 Șindrilița (foto: ing. Cucuiat S.)<!–>9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană–>9410 Păduri acidofile de molid (Picea abies) din etajul montan până în cel alpin (Vaccinio-Piceetea) în Situl Natura 2000 ROSCI0228 Șindrilița (foto: ing. Turbatu C.)<!–>91V0 Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion în Situl Natura 2000 ROSCI0228 Șindrilița (foto: ing. Cucuiat S.)–>Habitat 6520 Fânețe montane<!–>Pajiște degradată din zona Vf. Cășăria înconjurată de vegetația edificată de specii nitrofile (foto: M. Barbos)–>Stâna activă din zona Plaiul Baicului înconjurată de vegetația edificată de specii nitrofile (foto: M. Bărbos)<!–>Aspect general a tufărișurilor edificate de Juniperus communis aparținănd habitatului 4060 situate pe Vf. Zboina Frumoasă (foto: M. Bărbos)–>Aspect general al habitatului 6230* din Vf. Zboina Frumoasă (foto: E. Stoianov)<!–>Pseudorchis albida în fragmente ale habitatului 6230* (foto: E. Stoianov)–>Viola declinată în cadrul habitatului 6230* (foto: E. Stoianov)<!–>Aspect general a pajiștilor aparținănd asociației Violo declinatae-Nardetum strictae Simon 1966 situată pe Plaiul Baicu (foto: M. Bărbos)–> … 2.2.<!–>Specii2.2.1.–>IhtiofaunăColectare cu aparatul de electronarcoză (foto: Viorel Olteanu)<!–>Cottus gobio (foto: Imecs Istvan)–>Râul Zăbala în ROSCI0228 Șindrilița, mai 2018<!–>Păstrăv indigen (Salmo trutta), juvenil–>Grindel (Barbatula barbatula), adult<!–>Boiștean (Phoxinus phoxinus), adult–> … 2.2.2.<!–>HerpetofaunăAdult mascul de Triturus cristatus (foto: Viorel Olteanu)–>Triturus cristatus (foto: Peter Lengyel)<!–>Habitate preferate al speciei Lissotriton montandoni în ROSCI0228 Șindrilița–>Adulți de Lissotriton montandoni (foto: Viorel Olteanu)<!–>Triturus alpestris (foto: Viorel Olteanu)–>Bombina variegata (foto: Viorel Olteanu)<!–>Bufo bufo (foto: Viorel Olteanu)–>Rana temporaria (foto: Viorel Olteanu)<!–>Vipera berus (foto: Viorel Olteanu)–>Zootoca vivipara (foto: Viorel Olteanu)<!–> … 2.2.3.–>MamifereCaptura cameră video – Canis lupus<!–>Captura cameră video – Canis lupus–>Urmă de Canis lupus<!–>Ursus arctos (foto: ACDB)–>Captură cameră video – Ursus arctos<!–>Urmă de Ursus arctos, pe zăpadă–>Foto captură Lynx lynx (ACDB)<!–>Foto captură Lynx lynx (ACDB)–>Semne de prezență (excrement) Lynx lynx<!–> … … –> +
Anexa nr. 3<!–>3.1.–>Harta localizării ariei naturale protejate … 3.2.<!–>Harta limitelor ariei naturale protejate … 3.3.–>Harta geologică … 3.4.<!–>Hartă hidrografică … 3.5.–>Harta solurilor … 3.6.<!–>Harta temperaturilor medii multianuale … 3.7.–>Harta precipitațiilor medii multianuale … 3.8.<!–>Harta ecosistemelor … 3.9.–>Hărțile distribuției tipurilor de habitateHabitat 9110<!–>Habitat 9410–>Habitat 9460<!–>Habitat 6520–>Habitat 6230<!–>Habitat 91V0–> … 3.10.<!–>Hărțile distribuției speciilorCanis lupus–>Lynx lynx<!–>Ursus arctos–>Triturus cristatus<!–>Triturus montandoni–>Cottus gobio<!–> … 3.11.–>Harta unităților administrativ teritoriale … 3.12.<!–>Harta utilizării terenului … 3.13.–>Harta juridică a terenului … 3.14.<!–>Harta infrastructurii rutiere și căilor ferate … 3.15.–>Harta privind perimetrul construit al localităților … 3.16.<!–>Harta contrucțiilor … 3.17.–>Harta bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural național … 3.18.<!–>Harta obiectivelor turistice și punctelor de belvedere … 3.19.–>Hărțile presiunilor la nivelul ariei naturale protejateA04.01.05. Pășunatul intensiv în amestec de animale<!–>B02.04 Îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare–>B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală<!–>B06 Pășunatul în pădure/în zona împădurită–>D01.02 Drumuri, autostrăzi<!–>F03.02.03 Capcane, braconaj–>F04.02 colectarea (ciuperci, licheni, fructe de pădure etc)<!–>G01.03.02 Conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate–>H05.01 Gunoiul și deșeurile solide<!–>H07 Alte forme de poluare–>J03.02.01 Reducerea migrației/bariere de migrație, J03.02.02 Reducerea dispersiei, J03.02.03 Reducerea schimbului genetic<!–>K01.03. Secare–>K03.03 Introducere a unor boli (patogeni microbieni)<!–>K03.04 Prădătorism–>L07 Furtuni, cicloane<!–> … 3.20.–>Hărțile amenințărilor la nivelul ariei naturale protejateA04.01.05. Pășunatul intensiv în amestec de animale<!–>B02.04 Îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare–>B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală<!–>D01.01 Poteci, trasee, trasee pentru ciclism–>D01.02 Drumuri, autostrăzi<!–>F03.02.03 Capcane, braconaj–>G01.03.02 Conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate<!–>G02.09 Observatoare ale faunei sălbatice–>J03.01.01 Reducerea disponibilității pradă (inclusiv cadavre, rămășițe)<!–>J03.02.01 Reducerea migrației / bariere de migrație, J03.02.02 Reducerea dispersiei, J03.02.03 Reducerea schimbului genetic–>K01.03. Secare<!–>L07 Furtuni, cicloane–> … 3.21.<!–>Hărțile distribuției impacturilor asupra speciilor3.21.1.–>Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilorA04.01.05. Pășunatul intensiv în amestec de animale<!–>B02.04 Îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare–>B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală<!–>B06 Pășunatul în pădure/în zona împădurită–>C01.01 Extragere de nisip și pietriș<!–>F03.02.03 Capcane, braconaj–>F04.02 colectarea (ciuperci, licheni, fructe de pΠdure etc)<!–>G01.03.02 Conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate–>H05.01 Gunoiul și deșeurile solide<!–>H07 Alte forme de poluare–>J03.02.01 Reducerea migrației / bariere de migrație, J03.02.02 Reducerea dispersiei, J03.02.03 Reducerea schimbului genetic<!–>K01.03. Secare–>K03.03 Introducere a unor boli (patogeni microbieni)<!–>K03.04 Prădătorism–> … 3.21.2.<!–>Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilorA04.01.05. Pășunatul intensiv în amestec de animale–>B02.04 Îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare<!–>D01.01 Poteci, trasee, trasee pentru ciclism–>D01.02 Drumuri, autostrăzi<!–>F03.02.03 Capcane, braconaj–>G01.03.02 Conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate<!–>G02.09 Observatoare ale faunei sălbatice–>J03.01.01 Reducerea disponibilității pradă (inclusiv cadavre, rămășițe)<!–>J03.02.01 Reducerea migrației / bariere de migrație, J03.02.02 Reducerea dispersiei, J03.02.03 Reducerea schimbului genetic–>K01.03. Secare<!–> … … 3.22.–>Harta distribuției impacturilor asupra habitatelor3.22.1.<!–>Presiuni actuale – Habitate forestiereA04 Pășunatul–>B03 Exploatare forestieră<!–>B06 Pășunatul în pădure/în zona împădurită–>D01. Drumuri, poteci<!–>L07. Furtuni, cicloane–> … 3.22.2.<!–>Presiuni actuale – Habitate neforestiereA04.01.02 – Pășunatul intensiv al oilor–>A04.02 – Pășunat neintensiv (subpășunat)<!–>A04.03 – Abandonarea sistemelor pastorale, lipsa pășunatului–>D01.02 – Drumuri<!–>E04.01 – Infrastructuri agricole, construcții în peisaj–>J03.01 – Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat<!–>K02.01 – Schimbarea compoziției de specii (succesiune)–>K02.03 – Eutrofizare<!–> … 3.22.3.–>Amenințări viitoare – Habitate forestiereA04 Pășunatul<!–>B03 Exploatare forestieră–>B06 Pășunatul în pădure/în zona împădurită<!–>D01. Drumuri, poteci–>L07. Furtuni, cicloane<!–> … 3.22.4.–>Amenințări viitoare – Habitate neforestiereA04.01 – Pășunatul intensiv<!–>A04.02 – Pășunat neintensiv (subpășunat)–>A04.03 – Abandonarea sistemelor pastorale, lipsa pășunatului<!–>D01.02 – Drumuri–>E04.01 – Infrastructuri agricole, construcții în peisaj<!–>F04.02 – Colectarea (ciuperci, licheni, fructe de pădure etc.)–>G01 – Sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreative<!–>J01.01 – Incendii–>J03.01 – Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat<!–>K02.01 – Schimbarea compoziției de specii (succesiune)–>K02.03 – Eutrofizare<!–>M02.01 – Înlocuirea și deteriorarea habitatului–> … … <!–>–> … ––<!–>–>