PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023

Notă …

Conținut de HOTĂRÂREA nr. 886 din 20 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 930 din 16 octombrie 2023. +
CONTEXTUL PLANURILOR DE MANAGEMENT LA INUNDAȚIIAderarea României la Uniunea Europeană impune, printre altele, orientarea politicii naționale în domeniul apelor în direcția conformării cu strategiile și politicile europene pe termen mediu și lung. Astfel, România în calitate de Stat Membru al Uniunii Europene și-a asumat implementarea acestei Directive europene. Acest proces este ciclic, astfel încât la fiecare 6 ani rezultatele etapelor sunt reevaluate, completate și actualizate. Implementarea Directivei Inundații 2007/60/CE presupune parcurgerea a trei etape: etapa 1 – Evaluarea Preliminară a Riscului la Inundații, etapa 2 – Hărți de hazard și hărți de risc la inundații, etapa 3 – Planul de Management al Riscului la Inundații.Ministerul Afacerilor Interne prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, la nivel central, și prin Inspectoratele pentru Situații de Urgență, la nivel local (la nivelul celor 41 de județe și a municipiului București), coordonează intervenția în caz de situații de urgență generate de inundații care afectează siguranța publică. De asemenea, în România funcționează Sistemul național de management al situațiilor de urgență generate de inundații ce are în structură Comitetul Național, Comitete Ministeriale, Comitete județene și Comitete locale, care includ în structurile acestora reprezentanți ai Administrației Naționale "Apele Române" și unitățile sale teritoriale, ceilalți deținători de lucrări cu rol de protecție împotriva inundațiilor, persoanele fizice sau juridice care au în proprietate acumulări mici etc.Conform legislației naționale (Legea apelor 107/1996 cu modificările și completările ulterioare), elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundații este în responsabilitatea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor la nivel central și Administrației Naționale "Apele Române" prin unitățile din subordine și pe baza acestora a Planului de Management al Riscului la Inundații-Ciclul II-Sinteza Națională.Planurile de Management al Riscului la Inundații sunt coordonate la nivelul bazinului hidrografic sau unității de management, în conformitate cu art. 3.2 (b) (art. 7.1 și 4, art. 8 din Directiva Inundații), respectiv – în cazul României – la nivelul celor 11 Administrații Bazinale de Apă sau pentru o parte a unui bazin hidrografic internațional care se află pe teritoriul său, respectiv – în cazul României – la nivelul fluviului Dunărea. De implementarea măsurilor de reducere a riscului la inundații propuse în Planurile de Management al Riscului la Inundații sunt responsabile ministerele cu competențe specifice în managementul riscului la inundații, care vor raporta anual, către Consiliul Interministerial al Apelor, situația implementării măsurilor.Versiunea preliminară a Planului de Management al Riscului la Inundații aferent Administrației Bazinale de Apă Prut-Bârlad, corespunzător implementării Ciclului II al Directivei 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscului de inundații a fost elaborată în cadrul proiectulului "Întărirea capacității autorității publice centrale în domeniul apelor în scopul implementării etapelor a 2-a și a 3-a ale Ciclului II al Directivei Inundații – RO-FLOODS", Cod SIPOCA 734 Cod MySmis 2014 130033 (www.inundații.ro) – lider de proiect Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, partener Administrația Națională "Apele Române" având sprijinul Băncii Mondiale. +
REZUMATÎn cadrul Capitolului 2 sunt atinse aspecte privind riscul la inundații la nivelul fiecărei Administrații Bazinale de Apă. Primele două subcapitole reprezintă o "fotografie" actuală a sistemului de management al riscului la inundații și sunt prezentate lucrările de protecție împotriva inundațiilor (diguri, baraje care realizează acumulări permanente, baraje care realizează acumulări nepermanente, poldere, noduri hidrotehnice, derivații de ape mari) și descrise sistemele de avertizare – alarmare și răspuns la inundații, existente. Următorul subcapitol prezintă un scurt istoric al inundațiilor ce au avut loc în perioada 2010-2016 și inventarul pagubelor acestora. În continuare, în subcapitolul 2.3 sunt prezentate noile criterii de selectare ale evenimentelor semnificative și a zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații (evaluarea preliminară a riscului la inundații – îmbunătățiri în Ciclul II), evenimentele istorice semnificative, sectoarele de râuri și zonele urbane afectate aferente acestora, inundațiile semnificative potențiale viitoare cât și localizarea acestora (anexă). Mai departe, alte două subcapitole prezintă rezultatul celei de a doua etape de implementare a Directivei Inundații, respectiv hărțile de hazard la inundații și hărțile de risc la inundații (raportare la C.E. – 12 octombrie 2022) și descrierea procesului de elaborare și revizuire a hărților pentru Ciclul II evidențiind îmbunătățirile procesului de modelare față de ciclul I și procesul de evaluare a calității. În subcapitolul următor, față de Ciclul I, sunt clasificate și descrise zonele cu risc potențial semnificativ la inundații – potențial tranzitorii din punct de vedere al riscului. Capitolul 2 prezintă metoda prin care sunt clasificate zonele cu risc potențial semnificativ la inundații, o vedere de ansamblu a nivelurilor de hazard (zona inundată) și de risc (daune totale) la inundații pentru toate A.P.S.F.R.-urile inclusiv A.P.S.F.R.- urile tranzitorii. Pentru zonele cu risc potențial semnificativ la inundații – risc scăzut sunt propuse strategii simplificate de management a riscului de inundații. În încheiere, Capitolul 2 prezintă indicatorii statistici ca urmare a prelucrării hărților de risc la inundații obținute pentru zonele cu risc potențial semnificativ la inundații, pentru anumiți indicatori referitori la populație, aspectele socio-economice și patrimoniu cultural. Sunt prezentate rezultate privind amploarea inundațiilor cât și pagubele totale calculate pentru fiecare probabilitate anuală de depășire, precum și valoarea pagubelor preconizate anuale.Totodată, este prezentată evaluarea progresului realizat la nivel național și la nivelul Administrației Bazinale de Apă Prut-Bârlad în vederea atingerii obiectivelor din Ciclul I, conform art. 7(2) din Directiva Inundații.Nucleul Planului de Management al Riscului la Inundații – Ciclul II pentru Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad este programul de măsuri propus pentru reducerea riscului la inundații la care se face referire în Capitolul 5. Capitolul începe cu cadrul metodologic pentru identificarea, evaluarea și prioritizarea măsurilor. În esență, se analizează Catalogul de măsuri potențiale asociat Planului de Management al Riscului la Inundații – ciclul II se identifică posibilele măsuri viabile care sunt analizate pentru a se ajunge la o listă lungă. Aceste măsuri sunt apoi analizate în detaliu și evaluate, luând în considerare aspecte precum costurile și potențialele efecte asupra riscului la inundații dar și beneficiile asupra mediului. Rezultatele analizei sunt utilizate pentru selectarea măsurilor, care sunt în continuare dezvoltate. Măsurile sunt grupate/combinate și prioritizate rezultând strategii la nivel de zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații și ulterior strategii prioritizate la nivel de Administrație Bazinală de Apă. Rezultatele aferente aplicării unitare a metodologiei sunt apoi prezentate în Capitolele 5.2, 5.3 și 5.4, respectiv pentru Măsurile Naționale (Categoria A), măsurile localizate pentru un nivel sporit de prevenire și protecție în cadrul A.B.A. Prut- Bârlad (Categoria B) și respectiv măsurile de pregătire (Categoria C). Este prezentată lista cu măsurile propuse și potențiala sursă de finanțare, sunt descrise strategiile alternative la nivel de zone cu risc potențial semnificativ la inundații, sunt evidențiate strategiile prioritare și prioritizarea măsurilor. Sunt încurajate măsurile verzi existând și un subcapitol dedicat promovării infrastructurii verzi și a soluțiilor bazate pe natură cât și o prezentare a principalelor provocări de implementare a măsurilor verzi în România și ipotezele implicite de proiectare recomandate în etapa de evaluare a strategiilor de zone cu risc potențial semnificativ la inundații, în vederea evitării/atenuării efectelor adverse asupra mediului (o proiectare adecvată a unor măsuri gri poate conduce la măsuri verzi). Capitolul continuă cu descrierea legăturii dintre categoriile de măsuri și atingerea obiectivelor de management al riscului la inundații prin indicarea modului în care măsurile propuse vor contribui la atingerea obiectivelor. Mai departe, este descrisă coordonarea Directivei Inundații cu Directiva Cadru a Apei evidențiindu-se aspectele instituționale, metodologice, de raportare, măsuri de tip "win-win", măsuri care necesită aplicarea art 4.7 al Directivei Cadru a Apei. Alte aspecte importante sunt integrarea cu politicile de schimbări climatice și implicit măsurile care contribuie la adaptarea/atenuarea impactului schimbărilor climatice și conformarea cu alte Directive relevante (Directiva Habitate, SEA și altele). Totodată acest capitol face referire și la coordonarea internațională.În Capitolul 7 este descris sistemul de monitorizare pentru implementarea Planului de Management al Riscului la Inundații și programul de măsuri atât la nivel național cât și la nivelul Administrației Bazinale de Apă Prut-Bârlad. De asemenea, sunt stabiliți responsabilii pentru monitorizarea și raportarea implementării acestui plan și sunt specificate datele ce sunt colectate în acest scop.În ultimul Capitol 9, este redată lista cu autoritățile competente pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea Planului de Management al Riscului la Inundații actualizată pentru Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad. +
CUPRINSREZUMATABREVIERI1.Riscul la inundații în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut – Bârlad2.1.Descrierea sistemelor de avertizare-alarmare și răspuns existente … 2.3.Inundații istorice … 2.3.2.Zone cu risc potențial semnificativ la inundații … 2.5.Introducere … 2.5.2.Date topografice și batimetrice … 2.5.2.2.Modelarea hidraulică … 2.5.2.4.Hărți de Risc la Inundații2.6.1.Evaluarea Riscului la Inundații2.6.2.1.Modelarea riscului la inundații … 2.6.2.3.Clasificarea și identificarea posibilelor A.P.S.F.R.-uri tranzitorii … 2.8.Obiectivele și măsurile de management al riscului la inundații din Ciclul I – stadiul implementării3.1.Stadiul de implementare al măsurilor propuse în Ciclul I … 3.3.Ciclul II – Obiectivele de management al riscului la Inundații4.1.Procesul de elaborare al obiectivelor de management al riscului la inundații … … 5.Cadrul metodologic general5.1.1.Prezentarea generală a metodologiei pentru măsurile de prevenire și protecție … 5.1.3.Integrarea Schimbărilor Climatice în Programul de Măsuri … … 5.2.Măsuri de prevenire și protecție pentru reducerea riscului la inundații la nivelul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Prut – Bârlad (categoria B) … 5.4.Descrierea legăturii dintre măsurile de reducere a riscului la inundații și atingerea obiectivelor de management al riscului la inundații la nivelul A.B.A. Prut – Bârlad … 5.6.Coordonarea cu Directiva Cadru Apă … 5.6.2.Coordonarea și conformarea cu alte directive … 5.6.4.Plan de Acțiune pentru Implementare6.1.Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria B (de prevenire și protecție) … 6.3.Monitorizarea implementării Planului de Management al Riscului la Inundații … 8.Strategia de implicare a părților interesate (SHE)8.1.1.Consultarea și implicarea părților interesate la nivel național … 8.1.3.Implicarea și consultarea publică a părților interesate cu privire la HHRI … … 8.2.Procedura de Evaluare Strategică de Mediu … … 9. +
ABREVIERIA.B.A. – Administrația Bazinală de ApăA.C.N. – Administrația Canalelor NavigabileAMC – Analiză Multi-criterialăA.N.A.R. – Administrația Națională "Apele Române"A.N.I.F. – Agenția Naționala de Îmbunătățiri FunciareA.N.P.M. – Agenția Națională pentru Protecția MediuluiB.H. – Bazin HidrograficCBRN – Riscuri chimice, biologice, radiologice și nucleareC.E.E. – Comunitatea Economică EuropeanăCFR – Compania Națională de Căi FerateC.J.S.U. – Comitetul Județean/Municipiului București pentru Situații de UrgențăC.M.R. – Centrul Meteorologic RegionalC.N.A.I.R. – Compania Națională de Administrare a Infrastructurii RutiereD.I. – Directiva InundațiiEMP – Platforma de Management a UrgențelorFEDR – Fondul European de Dezvoltare RegionalăF.S.E. – Fondul Social EuropeanG.N.M.- Garda Națională de MediuH.G. – Hotărâre de GuvernHR – Hărți de Risc la inundațiiIDF – Intensitate – Durată – FrecvențăI.N.C.D.S. "Marin Drăcea" – Institutul Național de Cercetare în Silvicultură "Marin Drăcea"I.S.C. – Inspectoratul de Stat în ConstrucțiiI.S.U.J. – Inspectoratul pentru Situații de Urgență JudețeanM.A.I.- Ministerul Afacerilor InterneM.C.I.D. – Ministerul Cercetării, Inovării și DigitalizăriiM.E.A.T. – Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și TurismuluiM.E. – Ministerul EnergieiM.I.P.E. – Ministerul Investițiilor și Proiectelor EuropeneMNRA – Măsuri Naturale de Retenție a ApeiMRI – Managementul Riscului la InundațiiO.C.P.I. – Oficiul de Cadastru și Publicitate ImobiliarăOSC – Organizațiile Societății CivileP.E.B. – Potențial Ecologic BunPM – Program de MăsuriP.N.P.H. – Platforma Națională de Prognoză HidrologicăPOCA – Programul Operațional Capacitate AdministrativăPOIM – Programul Operațional Infrastructură MareREDIG – Registrul Național al Digurilor din RomâniaS.A. – Societate pe AcțiuniS.E.B. – Stare Ecologică BunăS.G.A. – Sistem de Gospodărire a ApelorSIMIN – Sistemul Meteorologic Integrat NaționalSNASC – Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările ClimaticeS.P.A. – Arii de protecție specială avifaunisticăSTS – Serviciul de Telecomunicații SpecialeU.A.T. – Unitate Administrativ TeritorialăUoM – Unitate de ManagementAFU – Appraisal Flood Unit – Unitate de Evaluare pentru InundațiiAST – Appraisal Summary Tool – Instrument centralizator al evaluăriiCAMA Flood – Catchment-based Macro-scale FloodplainCFPA – Confederation of Fire Protection AssociationsDSS – Decision Support SystemDQS – Data Quality ScoreEMP – Emergency management program – Platforma de Management a UrgențelorFFGS – Flash Flood Guidance SystemGSM – Global System for Mobile CommunicationsIMGIS-EG – Information Management and Geographical Information System Expert GroupLIDAR – Light Intensity Detection and RangingRO-ALERT – Sistem de avertizare a populației în situații de urgențăRTC – Real Time ControlSHE – Stakeholder Engagement – Strategia de implicare a părților interesateTAG – Grupul Tehnic ConsultativUoM – Unit of ManagementWWF – World Wildlife FundPrezentarea generală a spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Prut – BârladCaracteristici fizice ale spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Prut-BârladAl doilea afluent ca lungime al Dunării, râul Prut (952,9 km) formează granița între România și Ucraina pe 31 km și între România și Republica Moldova pe 711 km. Râul Bârlad, afluent de stânga al Șiretului, este delimitat în partea de nord-est și est de bazinul râului Prut.Figura 1. Delimitarea teritorială la nivel național a spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Prut – BârladPe teritoriul bazinului hidrografic Prut sunt predominante rocile de tip silicios, cele calcaroase fiind pe suprafețe mici la partea superioară a platourilor din cadrul Podișului Central Moldovenesc, a Podișului Sucevei și în valea Prutului. Depozitele geologice ce apar la zi sunt de vârstă miocena, pliocenă și cuaternară. Spațiul hidrografic Prut – Bârlad se încadrează în formele geomorfologice ale Podișului Moldovei, care sunt reprezentate prin următoarele unități de platformă: în zona nordică de Câmpia deluroasă a Moldovei, asimilată aici cu Depresiunea Jijiei, urmată în zona centrală de Podișul Bârladului, iar în zona de sud de Câmpia Covurlui.Bazinul râului Prut prezintă soluri deosebit de variate: aluviuni crude, carbonate, soluri aluvionare și soluri aluvio – coluviale carbonatate, soluri sărăturate, cernoziomuri de luncă și soluri silvestre, ultimele fiind întâlnite pe terasa superioară.– Soluri sărăturate de tip soloneț sunt soluri sărace în calciu și cu reacție alcalină datorită conținutului de sulfați de sodiu (valea râului Jijia în regiunea Vlădeni și în aval de confluența cu râul Bahlui). … – Cernoziomurile caracterizează stepa și silvostepa fiind formate pe substraturi lutoase, luto-argiloase, argiloase și marnoase. Pe interfluviile Prutului sunt prezente cernoziomuri levigate, iar pe versanți cernoziomuri propriu – zise. … – Soluri cenușii (silvestre) apar pe versanți și sunt formate pe depozite loessoide, nisipuri sau marne. … – Podzolurile sunt cernoziomuri degradate și ocupă suprafețe reduse pe versanți și pe interfluviul Prutului. Lacoviștile de luncă și solonețul de luncă se întâlnesc pe conurile de dejecție ale afluenților cu aport de săruri aduse din substratul de marne salifere. … În spațiul hidrografic Prut – Bârlad precipitațiile medii multianuale variază între 400 mm și 600 mm pe an. Media multianuală a precipitațiilor în bazinul hidrografic Prut este de 550 mm. În bazinul hidrografic Bârlad precipitațiile medii multianuale scad de la nord, unde se înregistrează aproximativ 600 mm, la sud unde cantitățile ajung la aproximativ 400 mm, media pe bazin ajungând la cca. 520 mm.Lungimea totală a rețelei hidrografice aferente spațiului administrat de către A.B.A. Prut – Bârlad (Anexa 2) este de 10280 km.O caracteristică a bazinului hidrografic Prut este formă alungită cu o lățime medie de cca. 30 km. Bazinele hidrografice ale celor 248 de afluenți codificați păstrează același grad mare de alungire și orientare paralelă cu Munții Carpați.Pe partea stângă râul Prut primește 32 afluenți din care menționăm: Telenaia, Larga, Vilia, Lopatnic, Racovețul, Ciugurul, Kamenka, Gârla Mare, Frasinul, Mirnova (în Ucraina și în Republica Moldova). +
Tabelul 1. Principalele stații hidrometrice și parametrii hidrologici caracteristici din spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut – Bârladcrt. Stația hidrometrică(kmp)(m) Qmma R (mc/s) 1 Rădăuți 529 3894 2 Ungheni 361 934* 3 Victoria 159 335 4 IASI 150 480 5 Holboca 155 480 6 Murgeni 168 253 7 Oancea 279 721 8 Vaslui 236 450 9 Tecuci 220 495 10 Pușcași 257 270 11 Solești 245 335

Nota:Qmmuitianul reprezintă debitul mediu multianual în regim naturalR debitul solid mediu multianualÎn Anexa 2 se prezintă rețeaua hidrografică și amplasamentul stațiilor hidrometrice din cadrul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Prut – Bârlad.În spațiul hidrografic Prut – Bârlad există 72 de acumulări importante (cu suprafața mai mare de 0,5 kmp), dintre care 42 au folosință complexă și însumează un volum util de 614,85 mil. mc.Conform Planului de management actualizat (2021) al spațiului hidrografic Prut – Bârlad, al IlI-lea ciclu de planificare 2022 – 2027, au fost identificate 329 corpuri de apă de suprafață și 7 corpuri de apă subterană. Caracterizarea stării corpurilor de apă de suprafață s-a realizat prin evaluarea stării ecologice/potențialului ecologic și stării chimice iar corpurile de apă subterană s-au caracterizarea prin evaluarea stării cantitative și stării chimice. În Tabelul 2 sunt redate rezultatele evaluării stării ecologice/potențialului ecologic aferente celor 329 corpuri de apă de suprafață. În urma evaluării stării cantitative și a stării chimice a corpurilor de apă subterană aferente Administrației Bazinale de Apă Prut – Bârlad a rezultat faptul că 7 sunt în stare cantitativă bună, 4 dintre corpuri fiind în stare chimică bună și 3 în stare chimică slabă. Reprezentarea pe hartă a stării ecologice/potențialul ecologic și starea chimică globală a corpurilor de apă de suprafață la nivelul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Prut – Bârlad se regăsește în Capitolul 6 – Monitorizarea și caracterizarea stării apelor al documentului menționat și informațiile sunt disponibile pe site-ul Administației Naționale "Apele Române", rowater.ro. +
Tabelul 2. Rezultatele evaluării stării ecologice/potențialului ecologic și a stării chimice la nivelul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Prut – Bârlad Starea chimică Foarte Bună Slabă Bună 329 143 49 327

În spațiul hidrografic Prut – Bârlad, elementele specifice zonelor împădurite central – europene se întrepătrund cu cele est – europene, care sunt specifice silvostepei continentale și stepei.Fauna joacă un rol deosebit de important în conturarea și evoluția peisajelor geografice. În spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut – Bârlad, fauna este strâns legată de climă și de vegetație. Fauna se caracterizează prin: pești, reptile și mamifere.În apele curgătoare și lacuri trăiesc specii de pești în funcție de zona geografică în care sunt amplasate: păstrăv, lostriță (în apele de munte), apoi numeroase specii de alți pești specifice zonelor de deal și de câmpie precum: crapul, știuca, mreana, carasul, bibanul, linul, somnul, zvârluga, porcușorul, etc., batricieni, șerpi de apă, mamifere de apă, etc. … – Zone pentru protecția speciilor acvatice importante din punct de vedere economic: zonele în care se practică pescuitul comercial au fost identificate pe baza informațiilor privind capturile semnificative pentru speciile de pești importante din punct de vedere economic care se regăsesc în zona ciprinicolă, raportate de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură în anul 2019, fiind reprezentate de: râul Prut -confluență Dunăre – râul Elan, lacul de acumulare Stânca-Costești. … – Zone destinate pentru protecția habitatelor și speciilor unde apa este un factor important: ariile naturale protejate care au legătură cu apa identificate au fost grupate în 34 zone pentru protecția habitatelor și speciilor dependente de apă. Suprafața acestora este aproximativ 2479,35 kmp. În ceea ce privește corpurile de apă subterană, din cele 6 corpuri de apă subterană freatică, un număr de 5 au fost identificate cu dependență probabilă de ecosisteme terestre din 19 situri de importanță comunitară. … – Zone vulnerabile la nitrați și zone sensibile la nutrienți: datorită poziționării României în bazinul hidrografic al fluviului Dunărea și bazinul Mării Negre, cât și necesitatea protecției mediului în aceste zone, România a declarant întregul său teritoriu ca zonă sensibilă la nutrienți; … – Zone pentru îmbăiere – nu au fost desemnate. … *1 Registrului zonelor protejate este elaborat de Administrația Națională "Apele Române" reprezintă o cerință a Directivei Cadru Apă (art. 6) și include următoarele categorii: zone protejate pentru captările de apă destinate potabilizării, zone pentru protecția speciilor acvatice importante din punct de vedere economic, zone protejate pentru habitate și specii unde apa este un factor important, zone vulnerabile la nitrați și zone sensibile la nutrienți, zone pentru îmbăiere. +
Caracteristici sociale și economice ale spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Prut-BârladPopulația totală este de circa 2,196 milioane locuitori, densitatea populației fiind de cca. 112 loc./kmp. Principalele aglomerări urbane sunt Botoșani, Dorohoi, Darabani , Săveni, IAȘI, Hârlău, Târgu Frumos, Huși, Galați, Berești, Târgul Bujor, Vaslui, Bârlad, Negrești și Tecuci.Principalele activități industriale care se desfășoară la nivelul județelor cuprinse în spațiul hidrografic Prut – Bârlad sunt: industria alimentară, echipamente industriale, textile, confecții, siderurgie, încălțăminte, fibre și fire sintetice, sticlărie, cărămizi și blocuri ceramice, pompe, industria cărnii și preparate, lapte și derivate, zahăr, produse agricole (grâu, secară, orz, porumb, floarea soarelui, sfeclă de zahăr, cartofi, ceapă).În ceea ce privește transportul aerian se menționează existența Aeroportului Internațional Iași.Spațiul hidrografic Prut – Bârlad se caracterizează printr-un bogat patrimoniu cultural și istoric reprezentat prin: rezervații și monumente ale naturii, vestigii istorice, edificii religioase, edificii culturale, monumente și statui:– rezervații/monumente ale naturii: Rezervația geologică și paleontologică "Locul Fosilier Dealul Repedea" (Bârnova – Iași), Grădina Botanică "Anastasie Fătu" (prima gradină botanică din țară); … – vestigii istorice: Situl arheologic Cucuteni (Cucuteni – Iasi) cu vestigii neolitice din mileniul IV – III î.Hr., ce face parte din Cultura Cucuteni – Tripolia, extinsă pe teritoriul a trei state: România, R. Moldova și Ucraina, Vestigiile Curții Domnești, Ruinele Curții Domnești Hârlău, Ruinele Curții Domnești Cotnari; … – edificii religioase: Biserica Sf. Nicolae (Dorohoi – Botoșani), Sf. Gheorghe (Hârlău – Iași), Sf. Cuvioasă Parascheva (Cotnari – Iași), Sf. Voievozi (Cucuteni – Iași), Mănăstirea Dobrovăț (Dobrovăț – Iași); Catedrala Mitropolitană (cu pictura realizată de Gheorghe Tătărăscu – Iași), Biserica Sf. Nicolae Domnesc (ctitorie a voievodului Ștefan cel Mare, an 1492) – Iași, Biserica Trei Ierarhi (ctitorie a domnitorului Vasile Lupu, an 1639) – Iași. … – edificii culturale: Palatul Culturii, Universitatea Al. I. Cuza (Iași), Biblioteca Centrală Mihai Eminescu, Casele memoriale Mihail Kogălniceanu, George Topârceanu, Otilia Cazimir, Mihail Sadoveanu – Iași, Casa memorială Nicolae Iorga – Botoșani, Casa memorială George Enescu – Dorohoi. … – monumente și statui: Podul de piatră al lui Ștefan cel Mare (comuna Ștefan cel Mare – Vaslui), Monumentul Legilor Constituționale – Obeliscul cu Lei (Grădina Copou – Iași), realizat de Mihail Singurov în 1834, după un proiect al lui Gh. Asachi, Podul Doamnei (construit în 1841) – localitatea Chițcani, județul Vaslui. … Riscul la inundații în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut – Bârlad2.1.Administrația Bazinală de Apă Prut – Bârlad are în patrimoniu 259 sectoare de dig, în lungime totală de 1090,48 km, 41 acumulări permanente, 22 acumulări nepermanente și 10 poldere. Dintre aceste lucrări, 1 acumulare este încadrată în categoria de importanță A, 21 acumulări permanente sunt încadrate în categoria de importanță B, iar 51 acumulări permanente sunt încadrate în categoriile de importanță C și D.În ceea ce privește starea lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor, au fost evaluate din punct de vedere al siguranței în exploatare acumulările de categoriile A, B, C și D și digurile existente în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut-Bârlad. Centralizarea informațiilor cu localizarea principalelor lucrări de apărare împotriva inundațiilor la nivelul A.B.A. Prut-Bârlad se regăsesc în Anexele 4-8.
Figura 2. Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Prut
Figura 3. Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinele hidrografice Bârlad și Siret inferior … 2.2.Descrierea sistemelor de avertizare-alarmare și răspuns existente +
Sistemul de avertizare – alarmarePrincipiile managementului situațiilor de urgență sunt următoarele:– previziunea și prevenirea; … – prioritatea potecției și salvării vieții omenești; … – respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului; … – asumarea responsabilității gestionării situațiilor de urgență de către autoritățile administrației publice; … – cooperarea la nivel național, regional și internațional cu organisme și organizații similare; … – transparența activităților desfășurate pentru situații de urgență, astfel încât acestea să nu conducă la agravarea efectelor produse; … – continuitatea și gradualitatea activităților de gestionare a situațiilor de urgență, de la nivelul autorităților administrative publice locale până la nivelul autorităților administrației publice centrale, în funcție de amploarea și intensitatea acestora; … – operativitatea, conlucrarea activă și subordonarea ierarhică a componentelor Sistemului Național. … În conformitate cu prevederile art.8 din "Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale ale cursurilor de apă și poluări marine în zona costieră", aprobat prin Ordinul Comun al Ministrului Apelor și Pădurilor și Ministerul Afacerilor Interne nr. 459/78/2019, deținătorii, cu orice titlu, de baraje și diguri, precum și de alte construcții hidrotehnice (Administrația Națională "Apele Române", Hidroelectrica S.A., Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, S.C. Conversmin S.A., S.C. Cuprumin S.A., autorități locale, agenți economici, persoane fizice etc.) a căror avariere sau distrugere poate pune în pericol populația și bunurile sale materiale, obiectivele socio-economice, administrative, culturale și de patrimoniu, sau poate aduce prejudicii mediului ambiant, au o serie de obligații cu privire la monitorizarea, întreținerea și exploatarea acestora.Managementul situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, incidente/accidente la construcții hidrotehnice constau în identificarea , înregistrarea și evaluarea tipurilor de risc și a factorilor determinanți ai acestora, înștiințarea factorilor interesați, avertizarea, alarmarea, evacuarea și adăpostirea populației, limitarea, înlăturarea sau contracararea efectelor negative produse ca urmare a factorilor de risc. Sunt măsuri obligatorii pentru autoritățile centrale și locale responsabile în gestionarea riscului la inundații pe toate domeniile de acțiune: Prevenire, Pregătire, Răspuns, Investigare/Evaluare post evenimente, Refacere/Reabilitare.De asemenea, se mai întocmesc planuri de către: Sucursalele Hidrocentrale din cadrul Hidroelectrica SA, Sistemele de desecare din cadrul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, alte sisteme organizate pe construcții hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor, precum și de către deținătorii de acumulări din categoriile de importanță C și D.Planurile de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase, având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă constituie documentații tehnice care se întocmesc de către unitățile care dețin obiective potențial a fi afectate, de către Comitetele Județene și Comitetele locale, cu consultarea tehnică și coordonarea Sistemelor de Gospodărire a Apelor, și de către Administrațiile Bazinale de Apă din cadrul Administrației Naționale "Apele Române", pentru bazinele hidrografice aferente. Aceste planuri se revizuiesc și se aprobă o dată la 4 ani și se actualizează anual sau ori de căte ori apar modificări în ceea ce privește:– componența schemei de organizare în cazul situațiilor de urgență; … – adresele, numerele de telefon, fax; … – modificările în situațiile cu necesarul de resurse umane și materiale; … – modificări ale cotelor de apărare. … În vederea prevenirii inundațiilor, A.B.A. Prut-Bârlad are 1 Plan Bazinal de apărare împotriva inundațiilor, 4 planuri județene, 7 planuri de sistem hidrotehnic și 327 planuri locale, din care 78 pentru județul Botoșani, 98 pentru județul Iași, 86 pentru județul Vaslui și 65 pentru județul Galați). +
Sistemul informațional hidrometeorologicSchema sistemului informațional hidrometeorologic pe ansamblul, conține informații cu privire la autoritățile responsabile în managementul riscului la inundații:– Administrația Națională de Meteorologie, inclusiv Centrele de Meteorologie Regională, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor de la care se declanșează primele informații/avertizări meteorologice și hidrologice; … – Instituțiile/autoritățile publice centrale de la nivel național cu funcții de sprijin importante în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații; … – Administrația Națională "Apele Române" (A.N.A.R./A.B.A./S.G.A./S.H.I.) implicate în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații; … – Comitetele Județene pentru Situații de Urgență; … – Inspectoratele pentru Situații de Urgență Județene; … – Comitetele Locale pentru Situații de Urgență precum și alte obiective situate în zonele de risc. …
Figura 4. Schema fluxului informațional operativ atenționări/avertizări hidrologice la nivel național
Figura 5. Schema fluxului informațional operativ atenționări/avertizări hidrologice la nivel regional +
Structura și funcțiile sistemului informaționalÎn Figura 6 este redată schema fluxului informațional – operativ – decizional.Concentrarea maximă de informații (ca substanță) este la nivelul (1), nivelul de coordonare și control permițând acestuia să funcționeze ca un sistem integrat, capabil să realizeze și să implementeze strategii la nivel național. La nivelurile (2) și (3) concentrarea datelor este mai scăzută, dar este necesară asigurarea validării datelor pentru luarea de decizii rapide și corecte în cazul desfășurării unor evenimente-tip, colapsuri, etc.Pe perioada situațiilor de urgență, între nivelurile de decizie (2) – Administrațiile Bazinale de Apă și (1) – Centrul Național de Prognoză din cadrul I.N.H.G.A. există un permanent schimb de informații și date privind fenomenele hidro-meteorologice periculoase și evoluția acestora în vederea realizării unei prognoze hidrologice cât mai bună și rapidă, aceasta fiind transmisă conform fluxului informațional către Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență și Comitetele Locale pentru Situații de Urgență direct interesate.Colectarea datelor se face printr-o rețea de monitorizare de la:– stații hidrometrice și posturi pluviometrice; … – acumulări permanente și nepermanente; … – posturi pluviometrice din rețeaua proprie Administrației Națională "Apele Române" … – prize de apă, aducțiuni, etc; la care se adaugă: … – date furnizate din rețeaua A.N.M.: … – de la stații meteorologice și posturi pluviometrice; … – prognoze și avertizări meteorologice; … – hărți sinoptice și radar furnizate de terminalele S.I.M.I.N.; … – date obținute din activitatea de prognoză hidrologică: … – prognoze hidrologice realizate la Centrul Național de Prognoză Hidrologică din cadrul I.N.H.G.A.; … – detalieri ale prognozelor realizate în Centrele Bazinale de Prognoză din cadrul Administrațiilor Bazinale de Apă. … La nivelul S.G.A.-urilor, monitorizarea cantitativă a resurselor de apă se realizează prin sistemele proprii ale S.G.A.-urilor și se centralizează la nivelul serviciului P.B.H.H. și a dispeceratului A.B.A. Prut – Bârlad și apoi la nivelul dispeceratului central din A.N.A.R. Situația pe S.G.A.-uri se prezintă astfel:– S.G.A. Botoșani realizează monitorizarea prin:– 13 stații hidrometrice, din care 11 sunt automatizate; … – 10 stații pluviometrice, din care 4 sunt automatizate; … – 3 stații meteorologice ale C.M.R./A.N.M.; … – 5 stații pluviometrice ale C.M.R./A.N.M.; … … – S.G.A. Iași realizează monitorizarea prin:– 24 stații hidrometrice, din care 16 sunt automatizate; … – 8 stații pluviometrice, din care 8 sunt automatizate; … – 2 stații meteorologice ale C.M.R./A.N.M.; … – 5 stații pluviometrice ale C.M.R./A.N.M.; … … – S.G.A. Vaslui realizează monitorizarea prin:– 33 stații hidrometrice, din care 23 sunt automatizate; … – 11 stații pluviometrice, din care 10 sunt automatizate; … – 3 stații meteorologice ale C.M.R./A.N.M.; … – 5 stații pluviometrice ale C.M.R./A.N.M.; … … – S.G.A. Galați realizează monitorizarea prin:– 12 stații hidrometrice, din care 8 sunt automatizate; … – 8 stații pluviometrice, din care 4 sunt automatizate; … – 2 stații meteorologice ale C.M.R./A.N.M.; … – 5 stații pluviometrice ale C.M.R./A.N.M. … … Transmisia datelor este asigurată de infrastructura existentă la sediul fiecărei administrații bazinale, reprezentată prin:– rețeaua de radiocomunicație; … – rețeaua de telefonie fixă și mobilă, scanner și fax; … – rețeaua de calculatoare existentă și legăturile cu sistemele de gospodărire a apelor de la nivelul fiecărui județ din bazin; … – rețeaua V.P.N. dintre Administrațiile Bazinale de Apă și Administrația Națională "Apele Române". … Stocarea datelor și informațiilor -se face la nivelurile de decizie (3) – Stații hidrologice și (2) – A.B.A. Prut – Bârlad, aceste informații constituind principala bază de date de lucru a serviciilor P.B.H.H. și A.B.A. Prut – Bârlad.Structurile de intervenție, sunt compuse din:– Sistemele de Gospodărire a Apelor/Sistemele Hidrotehnice Independente, care au fost constituite, la nivel de județe, formații de intervenție operativă (forțe și mijloace de intervenție); … – Inspectoratele pentru Situații de Urgență Județene cu personal specializat în intervenții pe perioada situațiilor de urgență generate de inundații; … – Comitetele Locale pentru Situații de Urgență la nivelul cărora s-au constituit Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență (forțe și mijloace de intervenție din dotarea proprie). … … 2.3.Inundații istoricePrincipalele inundații din perioada 2010÷2016 au fost: 15.07.2012 – spațiul hidrografic Prut – Bârlad, 21.05 – 27.05.2013 – spațiul hidrografic Prut – Bârlad, 05.06.2013, 08.06.2013 – spațiul hidrografic Prut – Bârlad, 24.06 – 28.06.2013 – spațiul hidrografic Prut – Bârlad, 30.06.2013 – spațiul hidrografic Prut – Bârlad, 11.09 – 15.09.2013 – spațiul hidrografic Prut – Bârlad, 28.05 – 31.05.2014 – spațiul hidrografic Prut – Bârlad, 10.07 – 11.07.2014 – spațiul hidrografic Prut – Bârlad, 09.07.2015 – spațiul hidrografic Prut – Bârlad, 02.06 – 03.06.2016 – spațiul hidrografic Prut – Bârlad, 17.06 – 20.06.2016 – spațiul hidrografic Prut – Bârlad, 11.10 – 12.10.2016 – spațiul hidrografic Prut – Bârlad.Evenimentele istorice de inundații ce au avut loc în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut – Bârlad au servit ca bază de analiză în identificarea evenimentelor semnificative de inundații, ca parte a evaluării preliminare a riscului la inundații.Evenimente semnificativeIdentificarea inundațiilor istorice semnificative din România reprezintă o activitate ce răspunde articolului 4 al Directivei Inundații 2007/60/C.E., care "solicită tuturor statelor membre o descriere a inundațiilor care au survenit în trecut și care au avut impact negativ asupra sănătății umane, mediului, patrimoniului cultural și activității economice și pentru care probabilitatea de apariție a unor evenimente viitoare similare este încă relevantă, incluzând informații referitoare la zonele inundate precum și o evaluare a efectelor negative pe care acestea le-au produs".Față de Ciclu I în care au fost identificate inundații istorice semnificative din sursă fluvială, în Ciclul II a fost luată în considerare și analizată și sursa pluvială a inundațiilor, identificând zonele urbane afectate în perioada 20102016 de ploi torențiale cumulate și cu creșteri de debite care au dus la producerea de pagube însemnate în localitățile respective, și ale căror efecte au fost, în general, amplificate de funcționarea deficitară a sistemelor de canalizare.În scopul definirii evenimentelor istorice semnificative s-a aplicat unitar la nivel național Metodologia privind desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații pentru Ciclul II*2, Capitolul 4.2. Aspecte metodologice privind procesul de identificare a evenimentelor istorice semnificative.*2 Metodologia privind desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inndații pentru Ciclul II este prezentată în raportul Evaluarea preliminară a riscului la inundații – Administrația Bazinală de Apă Prut – Bârlad pentru Ciclul II realizat în anul 2019Pentru identificarea și evaluarea evenimentelor istorice semnificative din sursă fluvială și a celor din sursă pluvială, într-o primă etapă, s-a realizat o analiză a inventarului de inundații istorice la nivel de evenimente istorice, prin aplicarea criteriului hidrologic (probabilitatea de depășire a debitului viiturii) și cel privind cele patru categorii de consecințe (stabilite în cadrul Directivei Inundații 2007/60/C.E.: sănătate umană, activitate economică, mediu și patrimoniu cultural), acestea păstrându-și pragurile de valori stabilite în Ciclul I. Se face mențiunea că în cazul râurilor nemonitorizate hidrologic, specialiștii din cadrul A.B.A. au estimat magnitudinea evenimentelor istorice ținând cont de precipitațiile înregistrate și de alte informații avute la dispoziție (radarele meteorologice, avertizări de tip nowcasting).Etapele principale parcurse la nivel național pentru a răspunde cerințelor evaluării preliminare a riscului la inundații din Ciclul II în ceea ce privește stabilirea evenimentelor istorice semnificative (fluvial și pluvial), se prezintă schematic în Figura 8.Directiva Inundații 2007/60/C.E. recomandă și o evaluare a consecințelor negative potențiale ale viitoarelor inundații ("Future floods") pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural și activitatea economică, luând în considerare pe cât posibil probleme ca topografia, poziția cursurilor de apă și caracteristicile lor generale hidrologice și geomorfologice, inclusiv albiile majore ca zone de retenție naturală, eficiența infrastructurilor de apărare pentru protecția împotriva inundațiilor, poziția zonelor populate, zonele cu activitate economică și dezvoltare pe termen lung, inclusiv efectele schimbărilor climatice asupra apariției inundațiilor.Această evaluare a consecințelor directe a evenimentelor extreme nu poate fi considerată decât o abordare generală, simplificată, a vulnerabilității teritoriului, deoarece:– anumite caracteristici de hazard (intensitate, cinetică etc.) nu sunt luate în considerare; … – indicatorii propuși nu iau în considerare nici vulnerabilitatea intrinsecă a celor patru categorii de interese, nici evoluția viitoare a acestora; … – pagubele indirecte nu sunt cuantificate. … +
Tabelul 3. Evenimente istorice semnificative (fluviale) identificate în Ciclul II aferente A.B.A. Prut – Bârlad Dată debut eveniment 11.09.2013 11.10.2016 +
Tabelul 4. Centralizator al sectoarelor de râu afectate în cadrul evenimentelor istorice semnificative (fluviale) în Ciclul II aferente A.B.A. Prut – Bârladcrt. Tip inundație Data debutului inundației Lungime sector de râu inundat (km) Mecanism Consecințe Râul Geru – localitate Valea Mărului – amonte confluență Jepea Fluvială 2 <1% A33 2 istorică 11.10.2016 14,49 A21 B41; B42 Râul Geru – localitate Vameș – localitate Piscu Fluvială 1 <1% A33 4 istorică 12.09.2013 3,58 A21; A24 B11; B12; 5 istorică 12.10.2016 3,58 A21 B41 Râul Suhu – aval localitate Drăgușeni – localitate Izvoarele Fluvială 2 1-5% A33; A38 7 istorică 11.10.2016 22,66 A21 B12; B41; B42 Râul Suhurlui – localitate Drăgușeni Fluvială 1 1-5% A33 9 istorică 11.09.2013 12,30 A21 B23; B41; B42 Râul Valea Satului – localitate Plevna – localitate Rediu Fluvială 2 1-5% A33 11 istorică 12.09.2013 4,04 A21; A24 B11; B23; 12 istorică 12.10.2016 4,19 A21 B41 Râul Negrea – sector localitate Negrea – confluență Lozova Fluvială 2 1-5% A33 14 istorică 11.09.2013 2,81 A21 B43 Râul Oarba – localitate Suceveni Fluvială 2 10% A33 16 istorică 12.09.2013 5,16 A21 B23; B41; B42; B43 Râul Chineja -sector localitate Berești – localitate Tulucești Fluvială 2 10% A33 18 istorică 13.09.2013 4,43 A21 B42 Râul Ijdileni – sector localitate Fântânele – Acumulare Ijdileni Fluvială 2 10% A33

Legendă: A21 – Depășirea capacității de transport a albiei, A23 – Distrugerea infrastructurii de apărare, A24 – Blocare /restricționare, A31 – Viitură rapidă (flash flood), A33 – Viitură cu alt tip de timp de creștere, A34 – Viitură cu timp de creștere mediu, A35 – Viitură cu timp de creștere mic, A38 – Viitură cu niveluri remarcabile, Bll – Consecințe asupra sănătății umane, B12 – Consecințe asupra comunității; B22 – Consecințe asupra zonelor protejate, B23 – Consecințe asupra surselor de poluare, B41 – Consecințe asupra proprietăților, B42 – Consecințe asupra infrastructurilor de orice natură, B43 – Consecințe asupra utilizării terenurilor, B44 – Consecințe asupra activității economiceÎn ceea ce privește inundațiile semnificative potențiale viitoare, a fost desemnată în Ciclul II o inundație semnificativă potențială viitoare la nivelul A.B.A. Prut – Bârlad (Tabelul5) și reprezentată în Anexa 9. +
Tabelul 5. Centralizator inundații semnificative potențiale viitoare la nivelul A.B.A. Prut – Bârlad, Ciclul II Sursă inundație Probabilitate Caracteristici Râul Racova – sector localitate Racova – localitate Hârșoveni 26,83 A21 B11; B41; B42; B43; B44 … … 2.4.Zonele cu risc potențial semnificativ la inundații au fost identificate în cadrul Evaluării preliminare a riscului la inundații (prima etapă de implementare a Directivei Inundații), raportată la Comisia Europeană de către Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor pentru toate cele 11 Administrații Bazinale de Apă și fluviul Dunărea, în august 2019.Pentru zonele A.P.S.F.R. unde nu a existat o evaluare fizică a pagubelor și, în consecință, nici o evaluare monetară a acestora, au fost luate în considerare localitățile, respectiv populația potențial afectată, infrastructura de transport și terenul agricol, evaluate prin metode statistice bazate pe informațiile din CORINE Land Cover, completate cu date referitoare la obiective socio – economice importante.Informațiile disponibile luate în considerare în stabilirea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații în Ciclul II au fost:– sectoarele cursurilor de apă stabilite ca A.P.S.F.R. în Ciclul I al Directivei Inundații 2007/60/C.E.; … – sectoarele cursurilor de apă pe care s-au produs inundații istorice semnificative în perioada 20102016, ale căror consecințe au avut valori ale Ip (criteriul populației) > 0 sau Is-e (criteriul socio-econo- mic) > 200; … – inundații istorice semnificative cu impact mic, Is-e = 50 – 200; … – zone care au fost identificate ca fiind afectate de inundații istorice semnificative după implementarea Ciclului I al Directivei Inundații 2007/60/C.E., respectiv după anul 2012, și care îndeplineau criteriile de hazard și risc luate în considerare în definirea A.P.S.F.R.-urilor la nivel național în Ciclul I; acestea au fost identificate în cadrul etapei de elaborare a P.M.R.I.; … – extinderea spațială a hazardului pentru viituri rapide și scurgeri importante pe versanți, torenți, pâraie, precum și a riscului aferent*4 – Risc FF (flash flood) = 3 – 5 sau Hazard FF (flash flood) = 5*4 Metodologia de determinare a hazardului și a riscului pentru viituri rapide și scurgeri importante pe versanți, torenți, pâraie, a fost dezvoltată în cadrul I.N.H.G.A. – C.N.P.H. (Centrul Național de Prognoze Hidrologice) … – localități afectate de inundații provenite din ploi abundente de scurtă/lungă durată și cu drenaj deficitar; … – zonele susceptibile la inundații, sub forma înfășurătorii inundațiilor rezultate în urma modelării cu sisteme Fuzzy – GIS GRASS și aplicării unor metode de procesare GIS a Modelului Digital al Terenului; … – date spațiale pentru evaluarea impactului potențial al inundației (consecințe potențiale). … Figura 9. Pașii parcurși în identificarea și desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații în Ciclul IIÎn total, numărul de zone A.P.S.F.R raportate în etapa 1 din Ciclul II este de 46 și îi corespunde o lungime de 2042,94 km (din sursă fluvială reprezentați de zonele cu modificări și cei 195,93 km aferenți zonelor noi A.P.F.S.R. identificate în Ciclul II), reprezentând 19,9% din lungimea totală a cursurilor de apă administrate de A.B.A. Prut – Bârlad. +
Tabelul 6. Zonele cu risc potențial semnificativ la inundații în A.B.A. Prut – Bârlad – Ciclul IIcrt. Denumire zonă cu risc potențial semnificativ la inundații Ciclul de raportare Mecanism Consecințe RO11-12.01.078….-01A 12,01 Fluvială A34 2 Râul Bârlad – aval confluență Velna, sector îndiguit Ciclul I A21; A22; A23 B11; B12; B41; B42; B43; B44 RO11-12.01.078.08…- Râul Sacovăț – aval localitate Mădârjac Ciclul I A21 B11; B23; B41; B42; B43 RO11-12.01.078.10…- Râul Stavnic – sector îndiguit Ciclul I A21; A22 B11; B23; B43 RO11-12.01.078.13…- Râul Telejna – aval localitate Bereasa Ciclul I redus A21 B11; B23; B41; B43 RO11-12.01.078.14…- Râul Stemnic – aval localitate Buda Ciclul I A21 B11; B23; B41; B42; B43 RO11-12.01.078.14a…- Râul Racova – localitate Racova – localitate Hârșoveni Ciclul II A21 B11; B41; B42; B43; B44 RO11-12.01.078.16…- Râul Vaslui – aval confluență Coropceni – amonte confluență confl. Delea, sector îndiguit Ciclul I A21; A22 B11; B12; B41; B42; B43; B44 RO11-12.01.078.16…- Râul Vaslui – aval confluență Delea Ciclul I A21; A22 B11; B12; B41; B42; B43; B44 RO11- Râul Dobrovăț – localitate Codăești Ciclul I redus A21 B11; B12; B41; B42; B43 RO11- Râul Rediu – aval localitate Tăcuta Ciclul I A21 B11; B23; B41; B43 RO11-12.01.078.19…- Râul Crasna – sector îndiguit Ciclul I A21; A22 B11; B23; B43 RO11-12.01.078.29…- Râul Simila Ciclul I A21 B11; B23; B41; B42; B43 RO11- Râul Bogdana – aval localitate Verdeș – amonte localitate Cepești Ciclul I redus A21 B11; B23; B41; B42; B43; B44 RO11-12.01.078.34…- Râul Tutova – aval localitate Rușenii Răzești Ciclul I A21 B11; B23; B41; B42; B43; B44 RO11-12.01.078.34…- Râul Tutova – aval localitate Ciocani Ciclul I A21 B11; B12; B41; B43 RO11- Râul Lipova – aval confluență Valea Mărului Ciclul I prelungire A21 B11; B23; B41; B42; B43 RO11- Râul Studineț – aval confluență V. Pietrosul Ciclul I redus A21 B11; B23; B41; B42; B43 RO11-12.01.078.39…- Râul Berheci – aval localitate Oțelești Ciclul I A21 B11; B23; B41; B42; B43; B44 RO11-12.01.078.39…- Râul Berheci – sector îndiguit Ciclul I A21 B11; B23; B43 RO11- Râul Drobotfor – amonte localitate Gura Crăiești Ciclul I A21 B11; B23; B41; B42; B43; B44 RO11-12.01.078.41…- Râul Tecucel – localitate Tecuci, sector îndiguit Ciclul I A21; A23 B11; B23; B41; B42; B43; B44 RO11-12.01.081a….- Râul Geru – aval confluență Gerușița – amonte confluență Vameș Ciclul II A21 B11; B12; B23; B31; B41; B42; B43; B44 RO11-12.01.081a….- Râul Geru – aval localitate Tudor Vladimirescu Ciclul II A21; A22 B11; B22; B41; B42; B43 RO11-12.01.081a.03…- Râul Gologan (Bujorești) – aval Acumulare Cudalbi I Ciclul II A21 B11; B12; B23; B41; B42; B43 RO11-12.01.081a.05…- Râul Suhu – sector îndiguit Ciclul I A21; A22 B11; B12; B31; B41; B42; B43; B44 RO11- Râul Suhurlui – localitate Drăgușeni Ciclul II A21 B42 RO11- Râul Perișani (Milești) – localitate Smulți – localitate Corni Ciclul II A21 B11; B12; B23; B41; B42; B43 RO11- Râul Valea Satului – localitate Plevna – localitate Rediu Ciclul II A21 B11; B12; B23; B41; B42; B43 RO11-12.01.083.04…- Râul Lozova – localitate Cuca Ciclul II A21 B11; B12; B23; B41; B42; B43 RO11-12.01.083.04…- Râul Lozova – aval confluență Negrea Ciclul II A21 B11; B12; B22; B41; B42; B43 RO11- Râul Negrea – aval localitate Negrea Ciclul II A21 B11; B41; B42; B43 RO11-13.01… -01A 69,51 Fluvială A35 34 Râul Prut – aval localitate Crasna- Ieuca – amonte localitate Cucuneștii Vechi Ciclul I A21 B11; B12; B41; B42; B43 RO11-13.01… -03A 27,24 Fluvială A35 36 Râul Prut – aval localitate Zaboloteni, sector îndiguit Ciclul I A21; A22; A23 B11l; B12; B41; B42; B43; B44 RO11-13.01.015….-01A 298,94 Fluvială A35 3801A 22,58 Fluvială A34 3901A 36,59 Fluvială A34 4001A 60,66 Fluvială A34 4102A 43,73 Fluvială A34; A38 4213.01.015.32.12. .-01A 36,58 Fluvială A34 4313.01.015.32.12.03.- Râul Cucuteni – aval localitate Cucuteni Ciclul I A21 B11; B23; B41; B43; B44 RO11- Râul Albești – aval localitate Brăești Ciclul I A21 B11l; B23; B41; B42; B43 RO11-13.01.016….-01A 6,78 Fluvială A34 46 Râul Chineja – aval confluență Slivna Ciclul II A21 B11; B12; B23; B41; B42; B43 … 2.5.IntroducereÎn Ciclul II de implementare a Directivei Inundații 2007/60/CE, în cadrul proiectului RO-FLOODS*6 a fost elaborat un nou cadru metodologic*7 pentru elaborarea hărților de hazard și de risc la inundații pentru România. Acesta a fost elaborat ținând cont de raportul Comisiei UE privind Hărțile de Hazard și de Risc la Inundații*8 (P.M.R.I.), de auditul*9 UE privind implementarea Directivei Inundații în România, dar și de cele mai bune practici din Europa și nu numai.*6 https://rowater.ro/wp-content/uploads/2021/05/RO-FLOODS.pdf*8 EU overview of methodologies used in preparation of Flood Hazard and Flood Risk Maps, Final report, September 2015 https://ec.europa.eu/environment/water/flood_risk/pdf/fhrm_reports/EU%20FHRM%20Overview%20Report.pdfSursele de inundații au fost tratate separat și modelate independent, abordarea privind efectele combinate ale inundațiilor generate din diferite surse fiind complexă , nu a fost luată în considerare în acest ciclu.Suprafața administrată de către A.B.A. Prut – Bârlad este afectată de inundații fluviale. Ca urmare a precipitațiilor maxime înregistrate, s-au produs inundații care au dus la creșteri de debite pe principalele cursuri de apă (Prut, Jijia, Bahlui și Bârlad) și pe afluenții acestora.Modelarea hazarduluiHărțile de hazard la inundații oferă informații despre limita de inundabilitate, adâncimea maximă a apei și viteza maximă a apei.Hărțile de hazard la inundații pentru A.P.S.F.R.-urile din A.B.A. Prut – Bârlad raportate la CE Ciclul II de implementare au fost elaborate în conformitate cu cerințele Directivei Inundații; hărțile reprezentând zonele geografice care pot fi inundate pentru următoarele scenarii:– Scenariul cu probabilitate redusă (p0,1% – inundații care ar putea apărea, în medie, o dată la 1000 de ani); … – Scenariul cu probabilitate medie (p1% – inundații care ar putea apărea, în medie, o dată la 100 de ani); … – Scenariul cu probabilitate medie incluzând efectul schimbărilor climatice (p1% + cc); … – Scenariul cu probabilitate mare (p10% – inundații care ar putea apărea, în medie, o dată la 10 ani). … A.B.A. Prut – Bârlad include un număr de 46 zone A.P.S.F.R. care acoperă 2042,72 km de râu. Un total de 21 A.P.S.F.R.-uri au fost modelate total/parțial în cadrul Ciclului II de implementare al Directivei Inundații, acoperind 542,10 km de râu. Celelalte A.P.S.F.R.-uri și sectoare de A.P.S.F.R. au fost modelate în cadrul Ciclului I al Directivei Inundații și acoperă 1500,62 km de râu.Figura 10 prezintă rezultatul privind modelarea hazardului la inundații în Ciclul II. Liniile portocalii reprezintă A.P.S.F.R.-urile modelate în Ciclul I, liniile colorate în rosu sau albastru reprezentând A.P.S.F.R.-urile modelate în Ciclul II. Liniile albastre reprezintă A.P.S.F.R.-uri modelate de tip fluvial, iar liniile în rosu indică modelele fluviale pentru care au fost realizate scenarii de breșe ale digurilor.În Ciclul II de implementare a Directivei Inundații, noile modele hidraulice au fost dezvoltate folosind în majoritatea cazurilor modelarea 2D în regim nepermanent, în timp ce hărțile de hazard la inundații din Ciclul I au fost obținute în majoritatea cazurilor prin utilizarea modelelor 1D în regim permanent de curgere.Date topografice și batimetriceÎn cazul modelelor hidraulice dezvoltate în cadrul Ciclului II de implementare a Directivei Inundații, informațiile topografice și batimetrice au fost obținute din DTM-ul realizat prin mijloace LIDAR în cadrul ciclului I, având o rezoluție de 0,5 m. În plus, s-a desfășurat o campanie de măsurători topografice și batimetrice de-a lungul râurilor, fiind măsurate inclusiv podurile, podețele, barajele mici și alte lucrări hidrotehnice considerate de interes*10. Aceste două surse de date au fost combinate pentru a obține geometriile care au fost în cele din urmă integrate în modelele hidraulice. În unele cazuri, au fost folosite surse suplimentare, cum ar fi de exemplu DTM-ul utilizat în cadrul Ciclului I.*10 https://rowater.ro/despre-noi/dezvoltare-si-investitii-achiziții/proiecte-implementate-in-curs-de-implementare/proiecte-in-curs-de-implementare/proiectul-rofloods/, Rezultate proiect 3În Ciclul I, DTM-ul utilizat pentru construirea modelelor hidraulice a avut o rezoluție de 1 m atât în albia minoră cât și în albia majoră.*11*11 https://rowater.ro/despre-noi/descrierea-activității/managementul-situațiilor-de-urgenta/directiva-inundații-2007-60-ce/harti-de-hazard-si-risc-la-inundații/ … 2.5.2.2.Calculul hidrologic a fost efectuat în diferite moduri. În cea mai mare parte, au fost luate în considerare metode bazate pe analiza statistică a seriilor istorice, în cazuri particulare fiind aplicate și formule sintetice de transformare a precipitațiilor în scurgere. … 2.5.2.3.Având în vedere faptul că lungimea A.P.S.F.R.-urilor este în unele cazuri foarte mare, cu modele de câteva zeci de km, a fost necesară adaptarea dimensiunilor rețelei de calcul, astfel încât în zonele albiilor minore sau a digurilor, unde se cere precizie, au fost impuse dimensiuni mici ale rețelei de calcul (de ordinul a 5 m, în general), în timp ce în alte zone, precum albiile majore, a fost considerată o rețea de calcul mai grosieră. … 2.5.2.4. … … … 2.6.IntroducereMetodologia de evaluare a pagubelor și pierderilor la inundații și cartografierea riscului, inclusiv dezvoltarea curbelor de pagube pentru România, a fost elaborată, pentru Ciclul II, în cadrul proiectului RO-FLOODS pentru Ciclul II. Această metodă permite realizarea evaluării cantitative a riscului, un element important pentru prio- ritizarea și justificarea investițiilor în managementul riscului la inundații. Aceasta descrie procesul de tip "pas cu pas", pentru a determina pagubele totale pentru diferite tipuri de inundații și pentru diferite probabilități anuale de depășire, pentru a calcula, în final, Pagubele Anuale Preconizate și Pierderile Potențiale Anuale de Vieți Omenești, pe baza hărților de hazard la inundații. Ca și în cazul metodologiei pentru hazardul la inundații, această metodologie oferă o soluție hibridă pentru modelarea pagubelor pentru trei niveluri de detaliu, în funcție de disponibilitatea datelor detaliate privind expunerea la inundații.Costurile privind mediul sunt excluse și nu sunt luate în considerare în evaluarea pagubelor și a riscului, deoarece nu au fost disponibile informații cu privire la calitatea apei care afectează zonele protejate în cazul unei inundații – impactul inundațiilor asupra ariilor protejate ecologic este, prin urmare, necunoscut și evaluarea pagubelor cauzate mediului este foarte incertă și specifică pentru fiecare locație. … 2.6.2.Hărțile de risc la inundații pentru toate cele 46 A.P.S.F.R.-uri din A.B.A. Prut – Bârlad raportate la Europeană în cadrul Ciclului II în cadrul Ciclului II au fost elaborate pentru aceleași scenarii ca și hărțile de hazard la inundații, în conformitate cu cerințele Directivei Inundații 2007/60/CE.Pentru determinarea pagubelor totale, au fost calculate cele patru subcomponente: (1) pagube tangibile directe, (2) pagube tangibile indirecte, (3) pagube intangibile directe și (4) pagube intangibile indirecte care apoi s-au însumat. Pagubele totale nu includ pagubele pentru mediu.Evaluarea impactului descrie consecințele negative ale inundațiilor în termeni non-monetari. Aceasta prezintă câte obiective aparținând principalelor categorii solicitate de implementarea Directivei privind Inundațiile ar putea fi potențial afectate în cazul diferitelor scenarii de inundații:– consecințe referitoare la sănătatea umană: populație și clădiri rezidențiale, infrastructură socială și educațională, infrastructură de agrement; … – consecințe referitoare la mediu: arii protejate NATURA 2000, surse de poluare; … – consecințe referitoare la patrimoniul cultural: infrastructura culturală; … – consecințe referitoare la activități economice: clădiri industriale și comerciale, agricultură, infrastructură de transport, infrastructură de utilități. … Date de intrareAu fost depuse eforturi ample în cadrul proiectului RO-FLOODS pentru a colecta datele tehnice necesare pentru a permite evaluarea cantitativă a riscului la inundații. Hazardul, datele privind expunerea și vulnerabilitatea sunt elemente cheie pentru cartografierea riscului la inundații.A.P.S.F.R.-uri provenite din inundații din viituri rapide sau pluviale.Siturile privind ariile protejate Natura 2000 care au fost utilizate pentru determinarea impactului sunt cele publicate pe site-ul M.M.A.P.*13.*13 http://www.mmediu.ro/articol/date-gis/434Datele privind vulnerabilitatea au fost dezvoltate ca parte a Metodologiei pentru evaluarea pagubelor și pierderilor la inundații și cartografierea riscului. Au fost generate un număr total de 86 de tipologii de vulnerabilitate la nivelul României, cuprinzând curbe de pagube, valori maxime pentru structură și conținut pentru principalele tipologii ale bazei de date privind expunerea. Au fost definite în total 12 categorii de tipologii de vulnerabilitate pentru sectoarele: Rezidențial, Guvernamental și de Utilități, Sănătate, Educație, Recreere și Divertisment, Patrimoniu, Comercial, Industrial, Transport, Infrastructură, Agricultură și General, luând în considerare categoriile din baza de date privind expunerea.Modelarea riscului la inundațiiPentru a evalua pagubele tangibile (atât directe, cât și indirecte), a fost utilizat modelul FLY*14. Instrumentul de calcul efectuează calculele caracteristice la nivel de obiect.*14 https://www.ibarisk.com/flood-services/catastrophe-models/flood-models/global-flood-modeling/Întrucât poligoanele privind expunerea au uneori dimensiuni mai mari, o îmbunătățire importantă a fost realizată într-o etapă de preprocesare, dezagregând poligoanele privind datele de expunere în poligoane mai mici, astfel încât cartografierea riscului/pagubelor se bazează pe o rezoluție spațială mai mare. Pentru clădiri au fost folosite poligoane de 100 mp, pentru drumuri – 50 mp, iar pentru terenurile agricole – 2500 mp.Fiecărui element expus i s-a atribuit o curbă de pagube și o valoare maximă expusă (în euro pe mp). Pagubele tangibile directe s-au calculat ulterior combinând hazardul, expunerea și vulnerabilitatea.Pentru calculul pierderilor de vieți omenești, nu a fost luată în considerare toată populația afectată, deoarece unii dintre rezidenți locuiesc în clădiri unde este posibilă adăpostirea (partea populației care nu este expusă riscului la inundații, care în general, locuiește în clădiri înalte). Se ia în considerare doar "populația la risc" (populația care locuiește la primele 2 niveluri ale unei clădiri), care este expusă la consecințe adverse ale inundațiilor. Toate persoanele care locuiesc deasupra nivelului al doilea al clădirilor au fost considerate ca nefiind expuse riscului de pierdere a vieții. Curbele de vulnerabilitate pentru pagubele intangibile reprezintă funcțiile de pierdere a vieții.*16 SN Jonkman, JK Vrijling. Loss of tife due to floods. Journal of Flood Risk Management 1 (1), 43-56. 2008SN Jonkman. Loss of life estimation in flood risk assessment; theory and applications. PhD thesis Delft University. 2007Pagubele intangibile directe (asociate persoanelor rănite) au fost calculate pe baza numărului de victime – se aplică un raport fix între numărul victimelor și al persoanelor rănite. Acest raport este dependent de sursa de inundație, N = 3 pentru inundații din viituri rapide, N = 2 pentru celelalte surse de inundație, deci Numărul persoanelor rănite = Numărul Victimelor * N. Apoi, se calculează valoarea monetară pentru numărul de victime și al persoanelor rănite.Impactul asupra populației, mediului, patrimoniului cultural și activităților economice în termeni nemonetari a fost calculat prin intersectarea limitei de inundabilitate cu diferitele layere de expunere. … 2.6.2.3.Metodologia de evaluare a pagubelor și a impacturilor pentru scenariul de schimbări climatice este aceeași ca și pentru scenariile de referință descrise în subcapitolul anterior, utilizând rezultatele hazardului la inundații pentru p1%+CC. … … … 2.7.Deoarece în cadrul Ciclului I de implementare a Directivei Inundații, nu a fost realizată o modelare detaliată pentru toate A.P.S.F.R.-urile și au fost elaborate hărți de risc utilizând doar o abordare calitativă, riscul semnificativ la inundații nu a putut fi confirmat. Identificarea unor astfel de A.P.S.F.R.-uri Tranzitorii nu a putut fi efectuată în timpul etapei E.P.R.I. a Ciclului II de implementare a Directivei Inundații, din cauza lipsei de informații.În ceea ce privește identificarea A.P.S.F.R.-urilor Tranzitorii, o analiză mai detaliată va fi realizată în ciclurile următoare, luând în considerare și alte criterii (de exemplu, sursa de inundații, potențialul de dezvoltare a zonei, criteriile de mediu, schimbările climatice, etc.).Figura 11. Prezentare generală a nivelurilor de hazard (zona inundată) și de risc (daune totale) la inundații pentru toate A.P.S.F.R.-urile din A.B.A. Prut – Bârlad +
Tabelul 7. Posibilele A.P.S.F.R.-uri tranzitorii din A.B.A. Prut – Bârladcrt. Codul UE[mii ha][mil. €] r. Stavnic – sect. îndig. 0,10 2 RO11-12.01.078.13…-01A 0,02 r. Dobrovăț – loc. Codăești01A 2,69 r. Rediu – av. loc. Tăcuta01A 0,44 r. Crasna – sect. îndig. 0,02 6 RO11-12.01.078.29…-01A 0,19 r. Bogdana – av. loc. Verdeș – am. loc. Cepești01A 2,34 r. Tutova – av. loc. Ciocani 0,34 9 RO11-12.01.078.39…-02A 0,12 r. Gologan (Bujorești) – av. ac. Cudalbi I 0,28 11 RO11-12.01.081a.05.02..- 0,02 12 RO11- 0,09 13 RO11-12.01.081a.05.03..- 0,10 14 RO11-12.01.083.04…-01A 1,15 r. Negrea – av. loc. Negrea01A 4,73 r. Buhai – av. loc. Văculești – av. loc. Pădureni și afl. Pârâul Întors 0,38 17 RO11-13.01.015.32.12.03.- 0,04 18 RO11-13.01.015.32.12.06.- 0,22

Figura 12 prezintă imaginea de ansamblu a nivelurilor de hazard (zona inundată) și de risc (daune totale) la inundații pentru A.P.S.F.R.-urile din sursă fluvială din A.B.A. Prut – Bârlad.Deoarece la nivel național există doar 17 A.P.S.F.R.-uri pluviale și 3 A.P.S.F.R.-uri din sursă marină, analiza realizată mai sus nu poate fi replicată pentru aceste 2 surse de inundații. În cazul A.B.A. Prut – Bârlad, nu există A.P.S.F.R.-uri pluviale și nici A.P.S.F.R.-uri din sursă marină.Indicatori statisticiPe baza informațiilor obținute din hărțile de hazard și de risc la inundații, au fost generate rezultate statistice la nivelul Unității de Management. Pentru fiecare probabilitate anuală de depășire au fost luate în considerare o serie de rezultate referitoare la amploarea inundațiilor, derivate direct din hărțile de hazard (Tabelele 8 și 9). +
Tabelul 8: Rezultate privind limitele de inundabilitate pentru A.B.A. Prut – Bârlad – toate sursele de inundație Suprafața inundabilă totală (ha) 91.670 141.691 180.565 246.685

+
Tabelul 9: Rezultate privind limitele de inundabilitate pentru A.B.A. Prut – Bârlad – sursa fluvială Suprafața inundabilă totală Lățimea medie a zonei inundabile (ha) (m) 91.670 449 141.691 694 180.565 884 246.685 1.208 +
Tabelul 10. Rezultate privind elementele expuse, pagubele și pierderile potențiale pentru A.B.A. Prut – Bârlad – toate sursele de inundație 10% 1%+CC Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale pentru momentul prezent Populația afectată (număr locuitori) 83.683 212.464 7.686 197,9 2.107,0 97,0 Pagube totale tangibile directe (milioane €) 893,0 3.691,4 97,8 22,8 320,0 15,1 Pagube totale intangibile directe (milioane €) 147,6 807,1 17,5 0,5 10,1 0,5 Pagube totale tangibile directe pe sectoare (milioane €) 25,44 575,86 23,07 Comerț 68,98 309,05 7,55 12,81 452,46 20,81 Patrimoniu cultural 5,64 18,66 0,56 0,12 10,43 0,69 Sănătate 11,77 35,82 1,09 0,06 18,10 0,93 Clădiri ale infrastructurii de transport 2,13 17,17 0,30 23,64 75,40 4,46 Agricultură 142,93 299,30 17,07

+
Tabelul 11. Rezultate privind elementele expuse, pagubele și pierderile potențiale pentru ABA Prut – Bârlad – sursa fluvială 10% 1%+CC Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale pentru momentul prezent Populația afectată (număr locuitori) 83.683 212.464 7.686 197,9 2.107,0 97,0 Pagube totale /km (milione €/km) 0,610 2,642 0,067 153,8 1.465,6 69,2 Pagube totale tangibile indirecte (milioane €) 199,2 879,9 21,4 20,8 311,3 12,2 Pagube totale intangibile indirecte (milioane €) 7,3 18,6 0,7 Rezidențial 309,21 1.349,18 32,95 10,51 109,79 5,31 Industrie 282,64 1.352,90 29,82 0,46 9,46 0,39 Utilități 8,21 72,46 1,03 0,07 19,55 0,77 Educație 12,20 76,88 1,35 0,57 4,11 0,20 Infrastructura de transport 49,28 160,10 6,12 80,16 190,44 12,59

Pagube Anuale Preconizate: costurile medii anuale care pot fi generate de inundații ținând cont de probabilitatea anuală de depășire a tuturor evenimentelor.Pagubele totale: pagube estimate totale provocate de inundații, exprimate în termeni monetariPagube totale tangibile indirecte: Costurile estimate generate de inundații și cauzate de impactul indirect asupra bunurilor exprimate în termeni monetari (de exemplu, întreruperea activității, întreruperea traficului și costuri privind intervențiile de urgență).Pagube totale intangibile indirecte: Costurile estimate generate de inundații și cauzate de impactul indirect asupra locuitorilor exprimate în termeni monetari (de exemplu, persoane afectate de sindromul post-traumatic).Obiectivele și măsurile de management al riscului la inundații din Ciclul I – stadiul implementării3.1.Autoritățile care au propus măsuri concrete de reducere a riscului la inundații în P.M.R.I. A.B.A. Prut-Bârlad aferent Ciclului I și nivelul de aplicare al lucrărilor sunt prezentate în Figura 13 iar în Figura 14 (numărul tipurilor de măsuri ale fiecărei autorități).Figura 14. Tipul*18 și numărul de măsuri propuse de diferite autorități în P.M.R.I. (2016) aferent A.B.A. Prut-Bârlad*18 RO_M04 – măsuri de restaurare a zonelor de retenție (lunci inundabile, zone umede etc.); RO_M07 – măsuri naturale de retenție a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor; RO_M08 – alte măsuri de reducere a nivelului apei; RO_M09 – măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin realizarea de poldere și lacuri de acumulare de mici dimensiuni; RO_M10 – măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin mărirea gradului de siguranță a construcțiilor mari existente/creșterea capacității de atenuare a lacurilor de acumulare față de capacitatea proiectată; RO_M11 – măsuri structurale de protecție (planificare și realizare); RO_M13 – măsuri de supraveghere, urmărirea comportării, expertizare, intervenții de consolidare, reabilitare și întreținere a cursurilor de apă și mentenanța lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare; RO_M14 – măsuri de adaptare a construcțiilor, infrastructurii și structurilor de apărare existente la condițiile schimbărilor climaticeÎn perioada 2016-2022 au fost implementate o serie de proiecte naționale și internaționale, desfășurate și în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut-Bârlad, proiecte a căror obiective conduc și la reducerea riscului la inundații, enumerate și descrise în Capitolul 2.2., pe lângă acestea se menționează și proiectul The prevention and protection against floods in the upper Siret and Prut River Basins, through the implementation of a modern monitoring system with automatic stations – EASTAVERT, proiect implementat de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor. Scopul proiectului a fost de a proteja zonele de frontieră în bazinele superioare Siret și Prut împotriva riscului la inundații și a altor pericole naturale ale ciclului apei și poluării accidentale, precum și reducerea vulnerabilității ecologice, economice și sociale a localităților vizate din regiunea de frontieră împotriva riscului la inundații. Prin proiect a fost dezvoltat un sistem integrat de monitorizare, prognoză și avertizare în caz de inundații pentru bazinele hidrografice Prut și Siret superior, având la bază implementarea unei noi rețele de stații de monitorizare automate în Ucraina și România (32 de stații în Ucraina și 2 stații în România) și implementarea unor aplicații de prognoză integrate, adaptate noului flux informațional. +
Tabelul 12. Numărul de măsuri concrete propuse pentru reducerea riscului la inundații în Ciclul I cu aplicabilitate la nivelul A.B.A. Prut-Bârlad Denumire măsură concretă Cod măsură Extinderea pădurilor în bazinele de recepție ale A.P.S.F.R. – urilor (împăduriri în afara fondului forestier) RO_M07-4 1 +
Tabelul 13 Numărul de măsuri concrete propuse pentru reducerea riscului la inundații în Ciclul I cu aplicabilitate la nivelul zonelor A.P.S.F.R. – A.B.A. Prut-Bârlad Denumire măsură concretă Cod măsură Reconectarea și restaurarea luncii inundabile RO_M04-2 3 Măsuri naturale de retenție a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor – RO_M07 18 Menținerea suprafeței pădurilor în bazinele de recepție ale A.P.S.F.R. – urilor RO_M07-2 1 Alte măsuri de reducere a nivelului apei – RO_M08 3 Creșterea capacității de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare si reprofilare a albiei RO_M08-3 Realizarea de noi poldere; asigurarea funcționalității polderelor existente RO_M09-1 7 Măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin mărirea gradului de siguranță a construcțiilor mari existente/creșterea capacității de atenuare a lacurilor de acumulare față de capacitatea proiectată – RO_M10 19 Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, modernizări, retehnologizări etc.) RO_M10-2 1 Realizarea de derivații de ape mari RO_M11-2 23 Măsuri de protecție de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale RO_M1-4 1 Măsuri de supraveghere, urmărirea comportării, expertizare, intervenții de consolidare, reabilitare și întreținere a cursurilor de apă și mentenanța lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare – RO_M13 58 Adaptarea construcțiilor, infrastructurii și structurilor de apărare existente la condițiile schimbărilor climatice – RO_M14 7 TOTAL

Figura 15. Numărul de măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundații la nivel de zonă A.P.S.F.R. pentru spațiul hidrografic A.B.A. Prut – Bârlad +
Tabelul 14. Măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundații asociate zonelor nou identificate cu risc la inundații în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut – Bârlad Denumire măsură concretă Cod măsură Măsuri de stabilizare a albiei – recalibrări albii, parapeți, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie RO_M11-3 1Pe baza măsurilor concrete propuse, au fost definite proiecte integrate majore (PIM-uri) pe baza unei analize matriciale, la nivelul fiecărei zone A.P.S.F.R. (cu indicarea principalelor localități/grupuri de localități potențial afectate, situate în banda de inundabilitate 1% precum și a principalelor măsuri cu efect semnificativ de reducere a riscului la inundații în localitățile respective) și ținând cont de complexitatea vulnerabilității la inundații a bazinului hidrografic respectiv raportată la insuficiența infrastructurii de apărare împotriva inundațiilor.Mai departe, proiectele integrate majore s-au concretizat în proiecte ce sunt pregătite pentru finanțări cu fonduri europene nerambursabile. La nivelul Administrației Bazinale de Apă Prut-Bârlad aceste proiecte sunt:– Reducerea riscului la inundații a municipiului Tecuci, județul Galați, proiect susținut spre finanțare în cadrul POIM, … – Reconectare și restaurare lunca inundabilă, reamenajare curs de apă Jijia, proiect evaluat de JAPSPERS. … Stadiul de implementare al măsurilor propuse în Ciclul IConform Directivei 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații (Anexa V. – partea A.II.1 a acesteia), Comisia Europeană solicită statelor membre să descrie modul în care progresul implementării măsurilor propuse în Planurile de Management al Riscului la Inundații (P.M.R.I.) este monitorizat. Prin urmare, măsurile propuse în P.M.R.I. – 2016 necesită monitorizare.Monitorizarea progresului de punere în aplicare a Planurilor de Management al Riscului la Inundații (2016), aprobate în cadrul Ciclului I al Directivei Inundații 2007/60/CE s-a realizat anual, prin formatele standard de urmărire a implementării măsurilor*20. Această activitate s-a realizat cu colaborarea Adminstrațiilor Bazinale de Apă, Administrației Naționale "Apele Române"și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, având în vedere că majoritatea informațiilor necesare derulării acestui proces sunt deținute aceste instituții.*20 Formularele standard de urmărire a implementării măsurilor propuse în Planurile de Management al Riscului la Inundații pentru cele 11 Administrații Bazinale de apă și fluviul Dunărea, elaborate în anul 2016, reprezintă tabele în format Microsoft Excel și conțin informații privind stadiul de realizare al măsurilor.În continuare se prezintă stadiul de realizare al tuturor măsurilor propuse în Planul de Management al Riscului la Inundații (2016) al Administrației Bazinale de Apă Prut – Bârlad, indiferent de nivelul de aplicare a măsurilor sau autoritatea responsabilă de implementarea acestora și reprezintă gradul de realizare al lucrărilor atins în perioada 2017-2022 (Tabelul 15 și Figura 16). +
Tabelul 15 – Situația centralizatoare privind stadiul de realizare aI tuturor măsurilor concrete propuse în P.M.R.I. A.B.A. Prut – Bârlad (2016) în perioada 2017-2022 TOTAL Local (zonă A.P.S.F.R.) Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor Gărzile Forestiere Gărzi Forestiere neîncepute finalizate în derulare neîncepute finalizate în derulare neîncepute finalizate 0 0 0 0 0 0 5 0 1 0 0 19 34 0 20 34 0 0 1 0 0 0 12 7 0 0 0 0 0 0 17 0 0 0 8 0 0 0 15 40 0 0 1 0 0 0 48 1 0 0 38 0 0 0 0 20 0 0 0 0 0 0 6 1 0 99 69 0 4 0 48 1 53 274Figura 16. Stadiul de realizare în perioada 2017-2022, autoritățile responsabile de implementare și tipul măsurilor propuse în P.M.R.I. Prut – Bârlad (2016)Dintre acestea, în perioada 2017-2022 au fost realizate și se află în diferite stadii de execuție 54% din măsurile propuse însă acestea sunt în majoritate executate/de executat cu fonduri proprii (măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin mărirea gradului de siguranță a construcțiilor mari existente/creșterea capacității de atenuare a lacurilor de acumulare față de capacitatea proiectată; măsuri de supraveghere, de urmărire a comportării, expertizare, intervenții de consolidare, reabilitare și întreținere a cursurilor de apă și mentenanța lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare; măsuri structurale de protecție (planificare și realizare etc.). Măsurile cu caracter investițional sunt în majoritate neîncepute (măsuri structurale de protecție) și acest lucru se datorează lipsei surselor de finanțare, a situației incerte a terenurilor pe care s-au propus lucrări sau lipsa despăgubirii proprietarilor de terenuri, a faptului că documentele necesare lucrării (studiu de fezabilitate, proiectul tehnic, contractul de proiectare și execuție, autorizația de construire, indicatorii tehnico-economici etc.) pentru care sunt fonduri se află în diverse stadii de elaborare și/sau avizare, iar pentru lucrări propuse a fi finanțate din Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020 au aplicația de finanțare în curs de verificare;– Gărzile Forestiere au propus 20% din măsurile din plan: 63% din măsurile propuse fiind executate; … – Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare a propus 1% din măsurile din plan (reabilitarea lucrărilor de combatere a eroziunii solului, a stațiilor de desecare etc.): lucrările sunt neîncepute; … … 3.3.În procesul complex de evaluarea a Planurilor de Management al Riscului la Inundații (2016) se analizează și modul în care sunt atinse obiectivele de management al riscului la inundații stabilite în Ciclul I a Directivei Inundații, respectiv:– Obiective de management al riscului la inundații definite la nivel național (obiective strategice): … – evitarea/prevenirea unor riscuri noi, … – reducerea riscurilor existente, … – creșterea rezilienței, … – conștientizarea publicului. … – Obiective specifice de management al riscului la inundații (obiective operaționale): … – minimizarea riscului inundațiilor asupra infrastructurii de transport; … – minimizarea riscului inundațiilor asupra activităților economice; … – managementul riscului inundațiilor asupra terenurilor agricole; … – minimizarea riscului inundațiilor asupra vieții; … – minimizarea riscului inundațiilor asupra comunității; … – suport pentru atingerea și conservarea stării ecologice bune (SEB)/potențialului ecologic bun (PEB) în conformitate cu cerințele D.C.A.; … – minimizarea riscului inundațiilor asupra zonelor protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman; … – minimizarea riscului inundațiilor asupra obiectivelor potențial poluatoare; … – minimizarea riscului inundațiilor asupra obiectivelor de patrimoniu cultural. … +
Tabelul 16. Obiectivele, indicatorii și țintele managementului riscului la inundații (cerințele minime și țintele aspiraționale sunt valabile pentru scenariul 1%) Nr. Obiective Cerință minimă 1 I1 Lungimea și importanța infrastructurii de transport (rutier, feroviar, gări, porturi, aeroporturi etc.) expusă riscului la inundații Reducerea numărului căilor de transport supuse riscului la inundații la 0 Minimizarea riscului inundațiilor asupra activităților economice Menținerea la situația actuală a numărului obiectivelor economice supuse riscului la inundații I3 Suprafața terenurilor agricole supuse riscului la inundații Reducerea numărului terenurilor agricole supuse riscului la inundații la 0 Social Minimizarea riscului inundațiilor asupra vieții Menținerea la situația actuală a numărului locuitorilor expuși riscului la inundații I5 Numărul infrastructurilor sociale (spitale, unități de învățământ, biblioteci, primării, unități de poliție) supuse riscului la inundații Reducerea numărului infrastructurilor sociale supuse riscului la inundații la 0 Mediu Suport pentru atingerea și conservarea stării ecologice bune (SEB) / potențialului ecologic bun (PEB) în conformitate cu cerințele D.C.A. Prin măsurile de management al riscului la inundații să nu se îngrădească atingerea obiectivelor de mediu ("starea ecologică bună"/ "potențialul ecologic bun") 3 I7 Numărul captărilor de apă (destinate potabilizării) supuse riscului la inundații Reducerea numărului captărilor de apă supuse riscului la inundații la 0 Minimizarea riscului inundațiilor asupra obiectivelor potențial poluatoare Reducerea sau menținerea la situația actuală a numărului de zone cu poluare potențială expuse riscului la inundații 4 I9 Numărul muzeelor, bisericilor și monumentelor supuse riscului la inundații Reducerea numărului obiectivelor de patrimoniu cultural supuse riscului la inundații la 0La nivel național, obiectivele de management a riscului la inundații au fost atinse prin:– evitarea/prevenirea unor riscuri noi: … – reactualizarea Evaluării Preliminară a Riscului la Inundații la nivel de Administrație Bazinală de Apă … – creșterea rezilienței: … – Planul Național de Redresare și Reziliență (P.N.R.R.), Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, 2021 … – Întărirea capacității publice în implementarea P.M.R.I. – S.N.M.R.I., proiect prin care se constituie fundamentul deciziilor strategice ce vizează reducerea riscurilor de dezastre și, implicit, creșterea siguranței cetățeanului și a mediului de afaceri. Totodată, se urmărește optimizarea cadrului legal și instituțional, identificarea suprapunerilor legislative dar și a lipsurilor legislației din domeniul managementului riscurilor, stabilirea rolurilor și competențelor autorităților publice centrale și locale … – Bridging the gap for innovations in disaster resilience – BRIGAID, proiect internațional prin care s-a urmărit să aducă mai aproape inovatorii de tehnologii din domeniul managementului riscului la inundații, al secetelor și condițiilor meteorologice extreme și utilizatorii finali … – Studii de fundamentare pentru P.U.Z.-uri … – conștientizarea publicului: … – elaborare ghiduri: … – Ghid privind educarea și comportamentul populației în zonele cu risc pentru inundații, Institutul Național de Sănătate Publică, Ministerul Sănătății, 2019; … – Ghid practic pentru autorități publice privind managementul integrat al riscului la inundații și abordarea proiectelor în conexiune cu apa, Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, 2022; … – Manualul prefectului pentru managementul situațiilor de urgență în caz de inundații, … – Manualul primarului pentru managementul situațiilor de urgență în caz de inundații, … În urma analizei datelor disponibile, respectiv perioada 2017-2022 pentru măsurile propuse de A.B.A. Prut-Bârlad și perioada 2017-2021 pentru măsuri propuse de alte autorități, gradul măsurilor finalizate declarate este de 38%. Prin similitudine cu acest grad de realizare, la nivelul A.B.A. Prut- Bârlad se poate considera că obiectivele de management al riscului la inundații din Ciclul I au fost atinse în procent de 38%.● Alte măsuri de reducere a nivelului apei (cod RO_M08) – au fost propuse 17 măsuri, dintre care 7 măsuri sunt finalizate -2 măsuri au fost propuse în P.M.R.I Ciclul II, o măsură este în derulare fiind propusă în P.M.R.I. Ciclul II, și alte 9 măsuri sunt neîncepute. Referitor la măsurile neîncepute, 8 dintre ele nu au fost propuse în P.M.R.I Ciclul II (lipsa sursei de finanțare UAT, zona în afara A.P.S.F.R.??), o măsură fiind propusă în P.M.R.I Ciclul II.● Măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin mărirea gradului de siguranță a construcțiilor mari existente / creșterea capacității de atenuare a lacurilor de acumulare față de capacitatea proiectată (cod RO_M10). Au fost propuse 63 măsuri, dintre care:– 15 măsuri sunt neîncepute – 8 dintre măsuri sunt propuse în P.M.R.I Ciclul II, restul de 7 măsuri nefiind propuse în P.M.R.I. Ciclul II fiind necesară demararea procedurilor de achiziție publică a serviciilor de proiectare faza expertiza tehnică și D.A.L.I. în conformitate cu prevederile HG 907/2016; … – 8 măsuri sunt în derulare – 7 măsuri sunt propuse în P.M.R.I. Ciclul II, 1 măsură referindu-se la lucrări în curs de execuție în procedura de atribuire contract atribuire lucrări de C+M nefiind propusă în P.M.R.I. Ciclul II; … – 40 măsuri finalizate (34 dintre măsuri referindu-se la lucrări de mentenanță prin PT au fost propuse în P.M.R.I. Ciclul II); … ● Măsuri de supraveghere, urmărirea comportării, expertizare, intervenții de consolidare, reabilitare și întreținere a cursurilor de apă și mentenanța lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare, (cod RO_M13) – au fost propuse 58 de măsuri, dintre care 20 de măsuri sunt finalizate, iar 38 măsuri sunt propuse în P.M.R.I. Ciclul II (constând în lucrări de mentenanță prin Planul Tehnic și lucrări executate prin Planul Tehnic).Ciclul II – Obiectivele de management al riscului la Inundații4.1.Prin corelare cu aceste noi obiective, s-a realizat definirea misiunii pentru a oferi îndrumare generală, pentru a descrie contextul aferent și stabili ambițiile generale pentru elaborarea P.M.R.I.Ciclul II. Obiectivele agreate prezintă contextul general al P.M.R.I. Ciclul II, precum și programele de măsuri aferente. +
Definirea misiunii și obiectivele P.M.R.I. Ciclul IIObiectivul general al Planurilor de Management al Riscului la Inundații este de a gestiona și a reduce riscul la inundații pentru populație, economie, mediu și patrimoniul cultural, contribuind în același timp la îmbunătățirea calitativă și cantitativă/conservarea corpurilor de apă și a habitatelor naturale.Măsurile vor fi combinate în mod optim în cadrul unor proiecte integrate la nivelul bazinului hidrografic pentru a asigura managementul eficient al riscului la inundații. Măsurile și proiectele integrate vor aborda toate sursele de inundații, inclusiv inundațiile fluviale și cele produse de mare în zonele costiere, precum și numărul tot mai mare de inundații provenite din viituri rapide, inundațiile urbane cauzate de precipitațiile de mare intensitate sau cele care pot fi produse de breșe ale digurilor.Obiectivele P.M.R.I. Ciclul II:1.Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra populației. … 3.Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra patrimoniului cultural. … 5.Consolidarea gradului de conștientizare și reziliență cu privire la riscurile la inundații, precum și consolidarea capacității de avertizare timpurie, alarmare, intervenție și răspuns în caz de urgență. … 7.Maximizarea eficienței în atingerea obiectivelor legate de riscurile la inundații, luând în considerare costurile și finanțarea disponibilă. … 9.Obiectivele sunt utilizate pentru a contribui la identificarea și evaluarea măsurilor. Pentru elaborarea Programelor de Măsuri aferente acestui P.M.R.I., măsurile au fost clasificate în trei grupe distincte:A.Măsuri de Prevenire și Protecție la nivelul UoM, și anume măsuri structurale și nestructurale, care pot fi implementate de către A.B.A.-uri, precum și măsuri aplicabile fluviului Dunărea; … C.Analizând aceste obiective, obiectivul 1 este legat clar de Măsurile Naționale, iar obiectivul 6 este corelat în mod cert cu Pachetul de Măsuri de Pregătire. Obiectivele 2 – 5, precum și Obiectivele 7 și 8 sunt legate de Măsurile de Prevenire și Protecție, care trebuie definite la nivelul UoM. Obiectivul 9 se aplică întregului proces de realizare a programului de măsuri.Ghidurile de bune practici agricole din domeniu recomandă să adopte tehnici de agricultură regenerativă și să utilizeze pajiști permanente. Pășunatul în bandă sau parcelat, care menține vegetația și previne eroziunea, ar trebui să fie o practică standard. De asemenea, este esențial să se acorde o atenție sporită densității vegetației, care poate juca un rol crucial în reducerea riscului de inundații. Aceste tipuri de masuri sunt implementate orizontal prin promovarea acestora cu sprijinul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale la nivel local.Pentru descrierea suplimentară a obiectivelor P.M.R.I. au fost definite criterii, precum și indicatori pentru fiecare dintre obiectivele respective. Acestea permit corelarea directă a fiecărei măsuri specifice cu un obiectiv și de asemenea determinarea contribuției măsurii la atingerea obiectivului. În Capitolul 5.5. – Descrierea corelării măsurilor propuse cu obiectivele – este oferită o explicație detaliată în acest sens.Procesul de elaborare al obiectivelor de management al riscului la inundațiiCa urmare a evaluării obiectivelor P.M.R.I. din cadrul Ciclului I de implementare și a modului în care acestea au fost utilizate pentru elaborarea Programelor de Măsuri, s-a agreat conceperea unui noi set de obiective pentru P.M.R.I. Ciclul II. În baza obiectivelor Strategiei Naționale de Management al Riscului la Inundații pe termen lung (HG nr. 846/2010), a obiectivelor P.M.R.I. de la nivel internațional pentru fluviul Dunărea, precum și în baza bunelor practici din alte state membre a Uniunii Europene, a fost elaborată o primă propunere pentru eventuale obiective în luna noiembrie 2020. În Figura 17 este redat procesul de stabilire a obiectivelor de management al riscului la inundații.Definirea obiectivelor propuse și a misiunii a fost ulterior prezentată și discutată în cadrul reuniunii Grupului Tehnic Consultativ (TAG) al Proiectului "Asistență Tehnică pentru Elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundații". Grupului Tehnic Consultativ (TAG) este alcătuit din diverse părți interesate, pornind de la Ministere și agenții guvernamentale din diferite sectoare, Administrațiile Bazinale de Apă și până la reprezentanți ai mediului academic. Ca urmare a acestei prime runde de consultări, obiectivele au fost modificate într-o mică măsură.Noul set de obiective, corelat cu nota privind instrucțiunile, a fost utilizat la elaborarea Programelor de Măsuri (PM), după cum va fi explicat în următorul capitol, acesta reprezentând de asemenea baza pentru monitorizarea și evaluarea progresului înregistrat în timpul implementării noilor P.M.R.I..Ciclul II – Programul de Măsuri5.1.Prezentare generalăPentru respectarea obiectivelor României cu privire la managementul riscului la inundații, după cum este prezentat în Capitolul 4, trebuie elaborat un Program de Măsuri complex. Acest program face distincția între diferite categorii de măsuri. Acestea sunt următoarele:A.Măsurile de Prevenire și Protecție la nivelul A.P.S.F.R.-ului și respectiv al UoM, și anume măsuri structurale și nestructurale; … C.Învățând din Ciclul I, pentru Ciclul II a fost dezvoltată o nouă Metodologie de elaborare a Programului de Măsuri care poate fi aplicată în mod consecvent la nivelul tuturor A.B.A.-urilor. Această metodologie a fost elaborată în 2019 și 2020 împreună cu toate părțile interesate relevante, inclusiv M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A. și A.B.A.-urile și în particular A.B.A. Prut – Bârlad, luând de asemenea în considerare comentariile primite pentru metodologiile din cadrul Ciclului I, cele mai bune practici din alte state membre ale Uniunii Europene și ghidurile disponibile pentru implementarea Directivei Inundații.Atât pentru Măsurile Naționale (categoria A), cât și pentru Măsurile de Pregătire (categoria C), elaborarea programului de măsuri s-a concentrat mai puțin pe scările spațiale, precum AFU, A.P.S.F.R.-uri și grupuri de A.P.S.F.R.-uri. Pentru ambele categorii s-a pus accentul pe modificările efectuate la nivelul politicilor și respectiv pe identificarea eventualelor îmbunătățiri cu privire la capacitățile și capabilitățile instituționale ale României pentru a evita generarea de noi riscuri și pentru a reduce riscul (rezidual) la inundații. Acest demers a demarat cu identificarea deficiențelor și nevoilor privind cadrul aferent politicilor, precum și cu definirea capacităților și capabilităților de bază din România. În ambele cazuri, ministerele și agențiile competente au fost implicate în redactarea unei liste lungi de măsuri pentru eliminarea deficiențelor identificate cu privire la politici și capacități. Acestea au fost descrise, permițând astfel estimarea și evaluarea viabilității acestora și respectiv a potențialului de a îndeplini obiectivele României privind Managementul Riscului la Inundații (MRI). Măsurile selectate din categoria A și respectiv categoria C vor face posibilă reducerea riscului la inundații la diferite scări spațiale, și anume de la nivel național la nivel regional și mai mult la scară locală, adică la nivelul A.P.S.F.R.-urilor și la nivel de amplasament. Aceste măsuri sunt așadar prezentate în manieră generală pentru toate A.B.A.-urile și nu sunt corelate cu amplasamente specifice de la nivel național sau din cadrul Unităților de Management. Trebuie subliniat faptul că măsurile identificate pentru categoriile A și C sunt complementare. În diverse cazuri există sinergii între măsurile ambelor categorii. … 5.1.2.Metodologia de elaborare a Programului de Măsuri are ca scop stabilirea Programelor de Măsuri ce cuprind măsuri de prevenire și protecție, viabile și posibil a fi finanțate și implementate. Principalele elemente ale metodologiei, în ordinea aferentă derulării procesului, sunt:1.Etapa de screening. Screeningul eventualelor măsuri de la nivelul A.P.S.F.R. și respectiv de la nivelul Unității de Evaluare pentru Inundații (AFU); … 3.Etapa privind Strategia UoM. O descriere mai detaliată a proiectelor cu prioritate ridicată selectate (proiecte integrate, strategii A.P.S.F.R. sau măsuri unice) în cadrul fiecărui UoM, ce constau în modelare suplimentară, teste de robustețe (identificând implicațiile acestora prin raportare la Directiva Cadru Apă, Directiva Habitate, adaptabilitatea la schimbările climatice și capacitatea de finanțare), precum și evaluări suplimentare, inclusiv o ACB completă și modificarea AMC. …
Figura 18. Etapizarea procesului de elaborare a Programului de Măsuri … 5.1.3.De fapt, Metodologia de elaborare a Programului de Măsuri a fost elaborată punând accent clar asupra identificării și evaluării inerente a oportunităților privind măsurile verzi în cadrul strategiei privind riscul la inundații. Acestea pot fi măsuri de protecție împotriva inundațiilor ce abordează riscurile și hazardurile la inundații identificate, precum și măsuri de reducere a acestora în vederea diminuării impactului asupra mediului a altor măsuri, în special al măsurilor gri. Cu privire la acest aspect, metodologia asigură evaluări complexe ale impactului asupra mediului al tuturor măsurilor relevante de protecție împotriva inundațiilor bazate pe Catalogul de măsuri potențiale asociat P.M.R.I., care este necesar pentru identificarea impactului și măsurilor de reducere a acestora. Acesta este esențial pentru asigurarea unei abordări transparente ce duce la obținerea unor rezultate comparabile între diferite UoM și A.P.S.F.R.-uri. De asemenea, după cum a fost subliniat în secțiunea legată de etapa privind Strategia aferentă UoM, în cadrul acestor evaluări, sunt avute în vedere verificări specifice cu privire la respectarea prevederilor Directivei Cadru Apă și respectiv ale Directivei Habitate. Dincolo de acestea, condițiile hidromorfologice ale corpurilor de apă în acord cu prevederile Directivei Cadru Apă sunt luate în considerare la identificarea corpurilor de apă care au impact semnificativ asupra conectivității laterale (conectarea zonelor inundabile).În completarea Metodologiei de elaborare a Programului de Măsuri, cu scopul susținerii procesului de elaborare a P.M.R.I. Ciclul II din România, au fost derulate activități suplimentare pentru promovarea infrastructurii verzi, pornind de la activitatea analitică specifică, precum cartografierea potențialului zonelor inundabile, elaborarea unor instrucțiuni practice, activități de instruire și conștientizare privind necesitatea schimbului de cunoștințe.Integrarea Schimbărilor Climatice în Programul de MăsuriSchimbările climatice vor avea un impact semnificativ asupra riscului la inundații în România și acest lucru este esențial pentru definirea modului în care acestea vor afecta hazardurile și riscurile la inundații, precum și viitoarele strategii de management al riscului la inundații. Conform cerințelor Directivei Inundații 2007/60/CE, acest aspect este abordat atât în cadrul hărților de hazard și de risc la inundații, cât și în cadrul Programului de Măsuri elaborat, care sunt raportate în planurile de management al riscului la inundații. În această secțiune, se descrie modul de integrare a schimbărilor climatice în "design-ul" și evaluarea Programului de Măsuri.Pentru a asigura o evaluare de înalt nivel a costurilor aferente măsurilor, precum și o evaluare a impactului sunt luate în considerare următoarele aspecte:● Toate strategiile alternative aferente A.P.S.F.R.-urilor vor viza atingerea standardelor de protecție și costurile la data actuală plus includerea toleranțelor necesare în proiectare și o alocare suplimentară privind schimbările climatice. Cea din urmă presupune necesitatea ca măsura respectivă să se conformeze totuși acestui standard țintă de protecție pe o perioadă de 50 de ani de acum înainte.● În etapa privind Strategia aferentă UoM, testele de robustețe privind schimbările climatice sunt utilizate cu scopul de a determina strategia optimă pentru schimbările climatice prin confirmarea caracterului adecvat al conceptului referitor la viitoarele schimbări climatice. Această evaluare a vulnerabilității strategiei cu privire la viitoarele schimbări climatice vizează asigurarea faptului că abordarea selectată este una robustă, flexibilă și adaptabilă. Necesitatea includerii sau nu a măsurilor de adaptare va fi evidențiată în urma realizării acestor teste.Pentru AMC, avem următoarele puncte de pornire:● Metodologia pentru elaborarea strategiilor este concepută astfel încât implementarea Programului de Măsuri pentru P.M.R.I. Ciclul II să fie în concordanță cu țintele și politicile privind Emisiile de Gaze cu efect de seră și să fie rezistente la schimbările climatice. … … 5.2. +
Metodologia de identificare și prioritizareAșadar, pentru elaborarea măsurilor naționale destinate P.M.R.I. Ciclul II, un proces de definire și selectare a celor mai adecvate măsuri prin intermediul grupurilor de lucru ad-hoc cu implicarea activă a reprezentanților din sectoarele relevante a fost gândit, discutat și agreat între M.M.A.P., A.N.A.R. și alte părți interesate relevante pentru a spori rolul de "asumare" a măsurilor de către părțile interesate, concomitent cu sporirea angajamentului de a pune împreună în aplicare aceste măsuri .După cum este specificat în Capitolul 4, obiectivele P.M.R.I. Ciclul II au fost prezentate și explicate celor mai relevante părți interesate în vederea elaborării planului, astfel încât, în cadrul procesului de definire și selectare a măsurilor naționale, să fie acordată o atenție deosebită ideii conform căreia măsurile propuse ar trebui corelate în mod clar cu obiectivele și vice-versa. Măsurile naționale propuse sunt corelate în principal cu Obiectivul 1, iar altele au fost propuse pentru a îmbunătăți cadrul și a crea condițiile necesare pentru ca activitățile să atingă alte Obiective. +
Elaborarea listei lungi de măsuriÎn urma discuțiilor și reuniunilor cu părțile interesate, M.M.A.P. și A.N.A.R. au propus o listă de măsuri potențiale care au fost discutate și evaluate; a fost utilizat un chestionar pentru a oferi astfel posibilitatea reprezentanților diferitelor sectoare de activitate să disemineze lista de măsuri propusă în cadrul instituțiilor de care aparțin, cu scopul de a oferi informații în vederea îmbunătățirii și agreării oficiale a listei lungi de măsuri (Anexa 12).. +
Elaborarea listei scurteChestionarul menționat anterior a fost transmis tuturor autorităților implicate, oferind astfel ocazia sectoarelor de a prioritiza măsurile, ținând cont de eficacitatea acestora și de contribuțiile avute la realizarea obiectivelor P.M.R.I. Ciclul II, implementabilitate și prioritățile sectoriale relevante. Răspunsurile consolidate la chestionar sunt prezentate în Anexa 14. +
Tabelul 17. Prezentarea generală a priorităților pentru Măsurile Naționale Măsuri prioritare Sectorul 1.• Elaborarea metodologiei de integrare• Campanii de informare destinate cetățenilor pentru sporirea gradului de conștientizare cu privire la inundațiile urbane Dezvoltare teritorială și urbanăM.M.A.P.M.F. O1, O5, O6, O9 M.D.L.P.A.M.A.D.R.• Identificarea site-urilor• Monitorizare și evaluare 3.• Revizuirea și adaptarea reglementărilor și normelor tehnice existente• Prioritizarea activelor expuse riscului Transport și gospodărirea apelorM.T.I.M.E.A.T.M.A.D.R. Program de control al eroziunii și torenților• Crearea programului național, inclusiv asigurarea finanțării și constituirea grupului de lucru interinstituțional• Concept și implementare O1, O6, O7 M.A.D.R.A.A.P. Programul Național pentru consolidarea în continuare a capacităților privind managementul riscului la inundații și implementarea prevederilor Directivei Inundații, inclusiv:• Consolidarea colectării și administrării de date• Planificarea elaborării Managementul riscului la inundațiiA.N.A.R.

+
Elaborarea Fișei de ProiectAceste fișe de proiect au fost elaborate ca bază pentru planurile de proiect și pot fi vizualizate accesând link-ul https://inundații.ro/resurse/.● M31-RO17 – Remeandrarea cursului de apă. Restaurarea cursurilor de apă și a luncii inundabile (incl. reîmpădurirea malurilor cursului de apă pentru reducerea fenomenului erozional) (Nivel de aplicare: A.P.S.F.R.);● M35-RO41 – Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente) (Nivel de aplicare: A.P.S.F.R.);● M33-RO29 – Lucrări de regularizare locală a albiei (inclusiv măsuri de stabilizare a albiei), (Nivel de aplicare: A.P.S.F.R.). … 5.3.Analiza preliminară a măsurilor (etapa de screening); … 2.Elaborarea Strategiei la nivelul A.B.A. (UoM) constând în prioritizarea și detalierea suplimentară a celor mai eficiente măsuri; … +
ETAPA DE SCREENING A MĂSURIL0R● Screening la nivel de AFU – Această etapă a constat în identificarea, pentru fiecare AFU, a abordărilor adecvate de management a riscului de inundații (Figura 19) și a măsurilor potențial viabile asociate, așa cum sunt definite în Catalogul de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Ciclul II, parte a metodologiei specifice dedicată P.M.R.I. Ciclul II, menționată anterior (Anexa 11).
Figura 19. Abordări de management al riscului la inundații +
DEZVOLTAREA STRATEGIEI A.P.S.F.R.Fișa descriptivă reprezintă un rezumat al programului de măsuri asociat unui A.P.S.F.R. (sau a unei grupări de A.P.S.F.R.-uri); această fisă permite înțelegerea întregului proces de identificare a strategiei adecvate, a opțiunilor/alternativelor potențiale viabile și, în final, a alternativei preferate/recomandate. Structura unei fise descriptive se regăsește în Figura 20.În Anexa 16 sunt prezentate măsurile ce fac obiectul alternativei preferate.Etapa pregătitoare – presupune parcurgerea următoarelor analize:● Analiza inițială a riscului la inundații și identificarea A.P.S.F.R.-urilor cu risc scăzut. Având în vedere numărul mare de A.P.S.F.R.-uri fluviale din România, în total 505 (din care 46 sunt în A.B.A. Prut – Bârlad), s-a decis realizarea unei evaluări preliminare (inițiale) a riscului la inundații, pentru a clasifica A.P.S.F.R.- urile și a le identifica pe acelea având, potențial, un risc scăzut, cu ajutorul informațiilor disponibile, cât mai devreme în proces, înainte ca noile hărți de risc să fie disponibile. Pentru A.P.S.F.R.-urile identificate ca având risc scăzut la inundații nu este necesar să se elaboreze alternative (opțiuni) sau să se planifice investiții majore, fiind suficiente măsuri curente, cum ar fi întreținerea infrastructurii existente. Pentru evaluarea inițială a riscului la inundații, analiza la scara Uniunii Europene efectuată de JBA pentru Banca Mondială a fost valorificată spațial la nivelul României, pentru a raporta pagubele medii anuale (Average AnnualLoss/ AAL) pentru fiecare unitate administrativă de nivel 3 din România. Aceste informații au fost utilizate pentru a estima pagubele medii anuale în fiecare A.P.S.F.R. Contorizarea proprietăților, utilizând hărțile de hazard disponibile (Ciclul I), precum și noul set de date privind expunerea, a furnizat estimări suplimentare privind riscul de inundații. Această evaluare inițială (grosieră) a permis clasificarea A.P.S.F.R.-urilor cu cel mai mic risc, prin definirea cuantilei de 25%. Rezultatele au fost apoi atent analizate și validate de experți locali. Pentru A.B.A. Prut – Bârlad, 14 din cele 46 A.P.S.F.R.-uri fluviale raportate sunt considerate ca fiind cu risc scăzut. Noile hărți de risc au confirmat, în majoritatea cazurilor, evaluarea inițială a riscului, rezultatul final fiind prezentat în Tabelul 18. +
Tabelul 18. A.P.S.F.R.-uri fluviale identificate cu risc scăzut la nivelul A.B.A. Prut – Bârlad A.P.S.F.R. cu risc scăzut Cod EU A.P.S.F.R. Râul Sacovăț – aval localitate Mădârjac RO11-12.01.078.08…-01A Râul Stavnic – sector îndiguit RO11-12.01.078.10…-01A Râul Telejna – aval localitate Bereasa RO11-12.01.078.13…-01A r. Simila RO11-12.01.078.29…-01A r. Lipova – av. loc. Valea Mărului RO11-12.01.078.34.01..-01A Berheci – av loc Oțelești RO11-12.01.078.39…-01A Drobotfor – am. loc. Gura Crăiești RO11-12.01.078.39.08.03.-01A r. Suhurlui- loc. Drăgușeni RO11-12.01.081a.05.02..-01A r.Perișani (Milești) – loc. Smulți – loc. Corni. RO11-12.01.081a.05.02.01.-01A r. Valea Satului, loc. Plevna – loc. Rediu RO11-12.01.081a.05.03..-01A r. Lozova-loc. Cuca RO11-12.01.083.04…-01A r. Prut av. loc. Crasnaleuca – am. Loc. Cucuneștii Vechi RO11-13.01 -02A r. Prut – sector av. loc. Stânca – am. loc. Românești RO11-13.01…….. -03A r. Bohotin – sect îndiguit RO11-13.01.016….-01A● Identificarea potențialelor clustere (grupări de A.P.S.F.R.) la nivelul A.B.A.: Scara spațială implicită a gestionării riscului de inundații este scara A.P.S.F.R.. Cu toate acestea, există situații în care două sau mai multe A.P.S.F.R. sunt atât de intrinsec legate încât ar trebui să fie considerate o singură unitate spațială de evaluare (cluster). Motivele pentru combinarea A.P.S.F.R.-urilor în clustere includ rațiuni de interacțiune hidrologică sau hidraulică; existența infrastructurii de apărare situată într-un A.P.S.F.R., cu efect asupra unui alt A.P.S.F.R.; hazardul în respectivele A.P.S.F.R.-uri expun aceiași receptori; măsura propusă pe un A.P.S.F.R. generează beneficii pe un alt A.P.S.F.R., etc. Combinațiile de măsuri propuse în aceste A.P.S.F.R.- uri interconectate (clustere) vor oferi o soluție mai eficientă pentru managementul riscului la inundații, în comparație cu măsurile ce ar fi propuse separat pentru fiecare A.P.S.F.R. În A.B.A. Prut – Bârlad au fost identificate un număr de 5 clustere, care acoperă spațial următoarele A.P.S.F.R.-uri (Tabelul 19). +
Tabelul 19. Clustere identificate la nivelul A.B.A. Prut – Bârlad A.P.S.F.R.-uri grupate în Clustere Cod EU A.P.S.F.R. 1 11-A001F 11-X001 r. Bârlad – av. confl. r. Velna sect. îndiguit RO11-12.01.078….-02A 3 11-A004F 11-X001 r. Telejna – av. loc. Rășcani RO11-12.01.078.13…-01A 5 11-A006F 11-X001 r. Vaslui – av. confl. Delea RO11-12.01.078.16…-02A 7 11-A010F 11-X002 r. Rediu – av. loc. Tăcuta RO11-12.01.078.16.05.03.-01A 9 11-A012F 11-X001 r. Tutova – av. loc. Ciocani RO11-12.01.078.34…-02A 11 11-A020F 11-X001 r. Lozova av. confl. Negrea RO11-12.01.083.04…-02A 13 11-A032F 11-X003 r. Bahlui av. ac. Pârcovaci – am. confl. Bahlueț RO11-13.01.015.32…-01A 15 11-A041F 11-X004 r. Bahlueț – aval confluență Pășcănia RO11-13.01.015.32.12..-01A 17 11-A043F 11-X004 r. Jijia – sect. av. confl. Pârâul lui Martin am. confl. Jirinca RO11-13.01.015…-01A 19 11-A038F 11-X005● Determinarea Scorului de Calitate a Datelor (Data Quality Score/DQS). Scorul de Calitate a Datelor a fost determinat pentru fiecare A.P.S.F.R./cluster, acesta definind nivelul de încredere/confidență în alternativele propuse, ținând seama de datele disponibile. Cele două criterii luate în considerare în aprecierea scorului de calitate a datelor sunt asociate:i)datelor/informațiilor privind modelul utilizat. … +
Tabelul 20. Scorul de Calitate a DatelorDatelor Date despreexistentă Semnificație scor (nivelul de încredere rezultat cu privire la strategia A.P.S.F.R.) Incluse în REDIG, REBAR. Regulamente exploatare lacuri de acumulare disponibile. Strategia A.P.S.F.R. include alternative robuste și identifică alternativa preferată. Incluse în REDIG, REBAR. Regulamente exploatare lacuri de acumulare disponibile. Strategia A.P.S.F.R. include alternative descrise suficient pentru a putea identifica o alternativă preferată Localizare cunoscută. Nu sunt disponibile alte informații. Strategia A.P.S.F.R. poate necesita studii adiționale. Alternativele pot fi definite, dar vor avea un grad de confidență mai redus (incertitudine ridicată). Interpretarea rezultatelor AMC și ACB rapide se recomandă să se facă cu mare atenție pentru a fi evitată promovarea unei măsuri neadecvate. Nu sunt disponibile informații suficiente. Vor fi necesare studii suplimentare, nu se pot defini alternative realiste la acest moment. … ii)În cazul A.B.A. Prut – Bârlad, în conformitate cu prevederile P.M.B.H., NU au fost identificate corpuri de apă pentru care evaluarea hidromorfologică din punct de vedere al conectivității laterale a rezultat sub clasa "bună", prin urmare analiza de acest tip (aceea de a suprapune corpurile de apă având indicatorul de conectivitate laterală, încadrat ca fiind mai "puțin bun" (sursa P.M.B.H. Ciclul III) cu potențialul de reconectare a luncii inundabile – clasa "medie, mare și foarte mare") nu este aplicabilă. Au fost în schimb identificate și promovate alte măsuri de reconectare laterală (asociate A.P.S.F.R., dar nu și corpurilor de apă menționate anterior), descrise în fisele descriptive, după caz.În Figura 22 sunt evidențiate principiile de bază luate în considerare în formarea alternativelor pentru definirea Strategiei A.P.S.F.R.● Reducerea impactului negativ al inundațiilor și atingerea/menținerea obiectivelor de mediu în concordanță cu Directiva Cadru Apa (obiectivul 5).Infrastructuri de protecție existente● În cazul infrastructurii de apărare degradate sau care nu atinge parametrii de funcționare, este recomandată luarea în considerare a alternativei de reabilitare a acestora.Utilizarea rezultatelor etapei de screening și a hărților de hazard și de risc (aferente situației de referință/baseline)● Rezultatele screening-ului – folosite ca punct de plecare în combinarea măsuri în alternative.● Analiza de screening nu se reia, rezultatele acesteia fiind preluate și aprofundate/dezvoltate în etapa de formare a alternativelor.Schimbări climatice● Considerarea includerii de alternative cu amprenta de carbon scazută (ref. la ultimul ghid al CE https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_21_3943)Notă: Măsurile (cele propuse în etapa de screening sau cele identificate în timpul analizei noilor hărți de hazard, din Ciclul II) sunt integrate în alternativele/strategiile A.P.S.F.R. doar dacă sunt confirmate de autoritățile relevante (cu indicarea amplasamentului, a capacității/suprafeței acestora etc.); în caz contrar, aceste măsuri sunt promovate în cadrul P.M.R.I. ca măsuri naționale. … iii)Totodată, a fost realizat un instrument de estimare a costurilor bazat pe o foaie de calcul Excel, pentru a îmbina cu usurință costurile măsurilor asociate cu o alternativă strategică A.P.S.F.R.. Costul componentelor pentru a dezvolta capacitatea de adaptare în cadrul măsurilor (de exemplu, fundații mai solide ce permit supraînălțarea unui dig) trebuie să fie incluse în cadrul costurilor de investiție. Costul pentru întreținere este, de asemenea, indicat prin acest instrument Excel, care urmează să fie luat în considerare în etapa următoare – Evaluarea alternativelor (descrisă în continuare). Costurile adaptării viitoare (de exemplu, supraînălțarea digului) nu sunt incluse.Evaluarea alternativelorAlternativele identificate în cadrul strategiilor propuse sunt evaluate pe baza unei Analize Multi-Criteriale (AMC) pentru a asigura o comparare obiectivă a acestora și, de asemenea, printr-o Analiză Cost-Beneficiu (ACB) rapidă pentru a analiza potențiala viabilitate economică. ACB rapidă se bazează pe o bază de date a costurilor unitare medii estimate la nivel național, creată special pentru dezvoltarea P.M.R.I. Ciclul II și pentru pagubele aferente scenariilor de referință (situația existentă) ale hărților de hazard și de risc la inundații (baseline), pagube estimate a fi evitate în cazul în care strategiile propuse ar fi implementate. A fost elaborat Instrumentul Centralizator de Evaluare (Appraisal Summary Tool/AST) pentru a integra și comunica într-un singur document rezultatele evaluării, precum și justificarea deciziei privind identificarea alternativei (opțiunii) preferate/recomandate pentru fiecare A.P.S.F.R./cluster. AMC și ACB utilizează criteriile definite pentru obiectivele de management al riscului la inundații P.M.R.I. Ciclul II pentru a evalua impactul potențial al alternativelor din perspectiva obiectivelor respective. În acest fel, se evaluează efectul/beneficiul fiecărei măsuri propuse și pe baza acestuia, se selectează cea mai bună alternativă la nivelul A.P.S.F.R. +
Tabelul 21. Indicarea alternativei preferate pentru fiecare A.P.S.F.R. la nivelul A.B.A. Prut-Bârladcrt. ID A.P.S.F.R.B Alternativa 1 11-A001F Alternativa 2 r. Bârlad – aval confluenta Velna. sector îndiguit RO11-12.01.078….-02A r. Sacovaț – aval localitate Mâdărjac RO11-12.01.078.08…-01A 4 11-A004F Alternativa 2 r. Telejna – aval localitate Bereasa RO11-12.01.078.13…-01A r. Stemnic – aval localitate Buda RO11-12.01.078.14…-01A r. Racova – localitate Racova- localitate Hârsoveni RO11-12.01.078.14a…-01A 8 11-A008F Alternativa 2 r. Vaslui – aval confluenta Delea RO11-12.01.078.16…-02A 10 11-A010F Alternativa 1 r. Rediu – aval localitate Tăcuta RO11-12.01.078.16.05.03.-01A r. Crasna – sector îndiguit RO11-12.01.078.19…-01A 13 11-A013F A.P.S.F.R. cu risc scăzut r. Bogdana – aval localitate Verdeș – amonte localitate Cepești RO11-12.01.078.29.03..-01A 15 11-A015F Alternativa 2 r. Tutova – aval localitate Ciocani RO11-12.01.078.34…-02A 17 11-A017F A.P.S.F.R. cu risc scăzut r. Studineț – aval confluenta V. Pietrosul RO11-12.01.078.34.08..-01A 19 11-A019F A.P.S.F.R. cu risc scăzut r. Berheci – sector îndiguit RO11-12.01.078.39…-02A 21 11-A021F A.P.S.F.R. cu risc scăzut r. Tecucel – localitate Tecuci. sector îndiguit RO11-12.01.078.41…-01A 23 11-A023F Alternativa 1 r. Geru – aval localitate Tudor Vladimirescu RO11-12.01.081a….-02A 25 11-A025F Alternativa 1 r. Suhu – sector îndiguit RO11-12.01.081a.05…-01A 27 11-A027F A.P.S.F.R. cu risc scăzut r. Perisani (Milesti) – localitate Smulti – localitate Corni RO11-12.01.081a.05.02.01.- A.P.S.F.R. cu risc scăzut r. Valea Satului – localitate Plevna – localitate Rediu RO11-12.01.081a.05.03..-01A 30 11-A030F A.P.S.F.R. cu risc scăzut r. Lozova – aval confluenta Negrea RO11-12.01.083.04…-02A 32 11-A032F 33 11-A033F Alternativa 1 r. Prut – aval localitate Crasnaleuca – amonte localitate Cucunestii Vechi RO11-13.01 -02A 35 11-A035F A.P.S.F.R. cu risc scăzut r. Prut – aval localitate Zaboloteni. sector îndiguit RO11-13.01…….. -04A 37 11-A037F Alternativa 1 r. Buhai – aval localitate Vaculesti – aval localitate Padureni si afluentul Par. Intors RO11-13.01.015.03…-01A r. Miletin – aval confluenta Valea Rea RO11-13.01.015.25…-01A 40 11-A040F Alternativa 2 r. Bahlui – aval confluenta Bahluet sector îndiguit RO11-13.01.015.32…-02A r. Bahluet – aval confluenta Pascania RO11-13.01.015.32.12..-01A r. Cucuteni – aval localitate Cucuteni RO11-13.01.015.32.12.03.-01A r. Albesti – aval localitate Braesti RO11-13.01.015.32.12.06.-01A 45 11-A045F A.P.S.F.R. cu risc scăzut r. Chineja – aval confluenta Slivna RO11-13.01.027….-01A

În cele ce urmează este redat un rezumat al alternativelor identificate (sub forma unei statistici la nivel de A.B.A.), după cum urmează:● 46 A.P.S.F.R.-uri fluviale, dintre care 14 cu risc scăzut; în aceste A.P.S.F.R.-uri, având riscul de inundații mai redus, în general, măsuri curente de întreținere/mentenanță/operare corespunzătoare pot fi suficiente (cu excepția celor incluse în clustere);● pentru cele 20 de strategii A.P.S.F.R. (medium și high) – 5 strategii de tip cluster și 15 strategii de sine stătătoare (individuale) menționate mai sus (fără considerarea acelor strategii asociate A.P.S.F.R.-urilor cu risc redus), avem următoarea situație:() 19 strategii pentru care există informații limitate/insuficiente, respectiv cele pentru care scorul de calitate a datelor (DQS) a rezultat C (19 strategii) sau D (1 strategie);La nivelul A.B.A. Prut – Bârlad, în Tabelul22 se prezintă sintetic numărul total de măsuri propuse per tip (conform Catalogului de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Ciclul II). +
Tabelul 22. Centralizator tipuri de măsuri propuse la nivelul A.B.A. Prut – Bârlad Denumire măsură conform Catalog de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Ciclul IImăsurii Criterii și reglementări de construcție în zona inundabilă M24-RO7 0 Întreținerea albiilor cursurilor de apă M31-RO10 3 Menținerea sau creșterea suprafeței de păduri destinate protecției hidrologice M31-RO13 30 Reducerea locală a scurgerii pe versant prin lucrări terasiere sau utilizarea unor „bariere” ale scurgerii de suprafață (dâmburi/valuri de pământ/construcții din lemn de mici dimensiuni sau din piatră, garduri vii/gărdulețe) M31-RO15 10 Promovarea bunelor practici în agricultura pe versanți (de ex. practici de cultivare pentru conservarea solului) M31-RO17 1 Zone de retenție naturală a apei (realizate prin amplasarea pragurilor din materiale locale sau prin deversarea unui mal cu o cota mai joasa M32-RO21 10 Realizarea de noi acumulări laterale (poldere) M32-RO23 6 Redimensionarea podurilor M32-RO26 41 Lucrări de regularizare locală a albiei M33-RO33 16 Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente M33-RO35 4 Relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială / totala M34-RO37 2 Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente M35-RO42 2 Punerea în siguranță a barajelor, prizelor de apă M41-RO44 3 Îmbunătățirea capabilităților de monitorizare și prognoză a fenomenelor hidrologice periculuoase (scurgeri importante pe versanți, torenți pâraie, viituri rapide în bazine hidrografice mici, creșteri rapide de niveluri etc.) M41-RO46 2 +
Tabelul 23. Centralizator tipuri de măsuri – proiect POIMmăsură Număr Sursa de finanțare Reducerea riscului la inundații a municipiului Tecuci Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice) 1 M32-RO21Realizarea unei acumulări nepermanente pe r. Tecucel -amplasată la cca. 1.3 km amonte de pod DN24, cu un volum de 2.76 mil. mc (în amonte de municipiul Tecuci) M33-RO29Lucrări de creștere a capacității de transport a albiei r. Tecucel în municipiul Tecuci, aval de baraj, pe cca. 5.7 km, regularizare aval pod DN24 pe 1.1 km, decolmatare albie sector DN24- confl. r. Bârlad pe 4.6 km M34-RO371. Reabilitare și reechipare stație de pompare – SP1. Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente 2 +
DEZVOLTAREA STRATEGIEI LA NIVELUL ADMINISTRAȚIEI BAZINALE DE APĂ (A.B.A.)Selectarea proiectelor/strategiilor prioritareObiectivul general al acestei etape este de a dezvolta strategii prioritizate la nivelul spațiului hidrografic Prut – Bârlad. În plus, față de proiectele prioritare deja existente, aflate în implementare sau într-o etapă de planificare avansată (de exemplu, proiectele din cadrul Programului 0perațional Infrastructura Mare sau Programul Național de Redresare și Reziliență al României), pentru P.M.R.I. Ciclul II, proiectele prioritare au fost selectate și evaluate în detaliu. Procesul de prioritizare a fost realizat cu ajutorul Analizei Multi-Criteriale (AMC) și a Analizei Rapide Cost-Beneficiu (ACB), descrise anterior, precum și a altor criterii, redate în cele ce urmează:● Rezultatele evaluării strategiilor propuse, respectiv parametrii cheie, cum ar fi scorurile analizei multicriteriale (AMC), rapoartele cost-beneficiu (BCR) și testele inițiale de robustețe; fiecare dintre acestea oferind o indicație a potențialului succes al strategiei/proiectului respectiv în raport cu reglementările cheie, cum ar fi Directiva Cadru Apă și Directiva Habitate.● Existența măsurilor verzi, care sunt în strânsă legătură cu posibilitatea de finanțare a unui anumit proiect, luând în considerare accentul pe care U.E. îl pune pe prioritizarea măsurilor verzi care au capacitatea de a reabilita și de a îmbunătăți condițiile de mediu, reducând în același timp și riscul la inundații.În cazul A.B.A. Prut – Bârlad, s-au identificat următoarele priorități (pot fi vizualizate accesând link-ul https://inundații.ro/resurse/):– Proiectul integrat Bârlad – Stavnic – Telejna – Stemnic – Vaslui – Crasna – Tutova – Berheci, (https://inundații.ro/wp-content/uploads/2023/04/R0-C2-PoM-U0M-STR-Factsheet P-12 Bârlad-RO-FI-V1.pdf) … – Strategia A.P.S.F.R. Suhu, (https://inundații.ro/wp-content/uploads/2023/Q4/RO-C2-PoM-UOM-STR-FactSheet P-23 Suhu-RO-FI-V1.pdf) … Evaluarea proiectelor prioritareEvaluarea proiectelor prioritare a fost realizată în scopul unei mai bune înțelegeri a viabilității acestora, fiind luate în considerare următoarele etape cheie:● Modelări și analize ulterioare/suplimentare pentru a sprijini o mai bună înțelegere a efectelor hidrodinamice ale alternativelor preferate și a impactului social și economic rezultat. În ordinea preferințelor, această activitate a implicat în general una sau mai multe dintre următoarele abordări, în funcție de circumstanțele specifice fiecărui proiect:() Utilizarea directă a modelelor realizate în Ciclul II, în cadrul cărora măsurile specifice au fost integrate în model, cu scopul de a evalua impactul acestora asupra riscului de inundații.() Realizarea unor calcule analitice suplimentare pentru a sprijini înțelegerea impactului măsurilor.() Odată ce evaluarea hidrodinamică a fost finalizată, a fost efectuată și o analiză detaliată a riscurilor, pentru a oferi o evaluare a modului în care măsurile propuse acționează pentru a reduce impactul social și economic al inundațiilor, la diferite probabilități de depășire a evenimentelor hidrologice.● "Teste de robustețe" detaliate, care se referă la:() Adaptarea la schimbările climatice – În cazul în care un A.P.S.F.R. sau cluster este sensibil la schimbările climatice, se evaluează performanța strategiei propuse în eventualele condiții viitoare de risc la inundații și este descris potențialul său de adaptare;() Conformitatea cu Directiva Habitate – Obiectivul principal este de a evalua dacă există posibilitatea ca măsurile de atenuare propuse pentru evitarea sau reducerea riscului la inundații să nu poată fi realizate și dacă este necesară aplicarea articolul 6 (4).● Analize Cost-Beneficiu (ACB) și Analize Multi-Criteriale (AMC) detaliate. Această activitate a urmat aceeași abordare generală ca și cea aplicată în etapa A.P.S.F.R., utilizând, de asemenea, instrumentul AST. Cu toate acestea, pentru această etapă a proiectului, fiabilitatea datelor de intrare și a indicatorilor cheie a fost rafinată semnificativ pentru a fi utilizată în cadrul AMC și ACB, pe baza unei modelări mai detaliate și a testelor de robustețe descrise mai sus. Combinarea acestor informații rafinate a permis o evaluare mai riguroasă a beneficiilor/costurilor proiectelor, a impactului lor potențial asupra receptorilor și, prin urmare, a contribuției acestora la realizarea obiectivelor P.M.R.I. Ciclul II. De asemenea, această activitate a oferit informații importante cu privire la elementele cheie care ar trebui abordate în etapa de elaborare a Studiilor de Fezabilitate.La nivel național au fost identificate 14 proiecte integrate, 9 strategii A.P.S.F.R. cu prioritate mare și 7 măsuri individuale, rezultatele evaluării acestora la momentul elaborării acestui document sunt prezentate sintetic în fișe descriptive ce pot fi vizualizate accesând link-ul https://inundații.ro/evaluările-proiectelor-integrate-ale-strategiilor-apsfr-și-ale-masurilor-individuale-prioritare/. Acestea vor reprezenta documentații suport pentru a sprijini viitoarele Studii de Fezabilitate. … iii)La nivel național, s-a stabilit următoarea prioritizare:■ Prioritate foarte ridicată – proiectele POIM aprobate sau foarte avansate în procesul de evaluare (provenind din Ciclul I) – Apărarea împotriva inundațiilor a localității Babadag, județul Tulcea; Mărirea gradului de siguranță a acumulării Colibița, județul Bistrița Năsăud; Amenajarea complexă a râului Jiu în vederea apărării împotriva inundațiilor a municipiului Craiova; Reducerea riscului la inundații a municipiului Tecuci; Reducerea riscului la inundații în bazinul hidrografic Ialomița, aval de acumularea Pucioasa – Componenta I BH Ialomița Superioară; Amenajarea complexă a localităților situate în Delta Dunării pentru minimizarea riscului inundațiilor asupra vieții, județul Tulcea – termen:Ciclul II de implementare a Directivei Inundații;■ Prioritate critică – proiectele POIM mature, care nu au fost aprobate până la momentul acesta (altele decât cele respinse de JASPERS – este cazul proiectului Reconectare și restaurare lunca inundabilă, reamenajare curs de apă Jijia) + strategiile care promovează măsuri propuse deja spre finanțare în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență a României (P.N.R.R. – reabilitarea liniilor de apărare în conformitate cu Directiva Inundații și cu Strategia Națională pentru Managementul Riscului la Inundații pe termen mediu și lung), termen: Ciclul II de implementare a Directivei Inundații;■ Prioritate scăzută – strategiile A.P.S.F.R.-urilor cu risc scăzut, termen: Ciclul III de implementare a Directivei Inundații.Rezultatul analizei la nivelul A.B.A. Prut – Bârlad este prezentat în Tabelul 24. +
Tabelul 24. Categoria de prioritate asociată strategiilor A.P.S.F.R.crt. ID A.P.S.F.R.I ID Cluster A.P.S.F.R. 1 11-A001F 11-X001 2 11-A002F 2 r. Sacovaț – aval localitate Mâdărjac RO11-12.01.078.08…-01A 5 r. Stavnic – sector îndiguit RO11-12.01.078.10…-01A 2 r. Telejna – aval localitate Bereasa RO11-12.01.078.13…-01A 6 11-A006F 2 r. Racova – localitate Racova- localitate Hârșoveni RO11-12.01.078.14a…-01A 4 r. Vaslui – aval confluența Coropceni – amonte confluența confl. Delea. sector îndiguit RO11-12.01.078.16…-01A 2 r. Vaslui – aval confluența Delea RO11-12.01.078.16…-02A 2 r. Dobrovaț – localitate Codaești RO11-12.01.078.16.05..-01A 4 r. Rediu – aval localitate Tăcuta RO11-12.01.078.16.05.03.- 4 r. Crasna – sector îndiguit RO11-12.01.078.19…-01A 2 r. Simila RO11-12.01.078.29…-01A 5 r. Bogdana – aval localitate Verdeș – amonte localitate Cepești RO11-12.01.078.29.03..-01A 4 r. Tutova – aval localitate Rusenii Răzești RO11-12.01.078.34…-01A 2 r. Tutova – aval localitate Ciocani RO11-12.01.078.34…-02A 2 r. Lipova – aval confluența Valea Mărului RO11-12.01.078.34.01..-01A 5 r. Studineț – aval confluența V. Pietrosul RO11-12.01.078.34.08..-01A 4 r. Berheci – aval localitate Oțelești RO11-12.01.078.39…-01A 5 r. Berheci – sector îndiguit RO11-12.01.078.39…-02A 2 r. Drobotfor – amonte localitate Gura Crăiești RO11-12.01.078.39.08.03.- 22 11-A022F 23 11-A023F 24 11-A024F 25 11-A025F 26 11-A026F 27 11-A027F 28 11-A028F01A 5 r. Valea Satului – localitate Plevna – localitate Rediu RO11-12.01.081a.05.03..-01A 5 r. Lozova – localitate Cuca RO11-12.01.083.04…-01A 4 r. Lozova – aval confluența Negrea RO11-12.01.083.04…-02A 4 r. Negrea – aval localitate Negrea RO11-12.01.083.04.01..-01A 33 11-A033F 34 11-A034F 35 11-A035F 36 11-A036F 37 11-A037F 11-X005 38 11-A038F 4 r. Miletin – aval confluența Valea Rea RO11-13.01.015.25…-01A 2 r. Bahlui – aval localitate Pârcovaci – amonte confluența Bahlueț RO11-13.01.015.32…-01A 2 r. Bahlui – aval confluența Bahlueț. sector îndiguit RO11-13.01.015.32…-02A 42 11-A042F 2 r. Cucuteni – aval localitate Cucuteni RO11-13.01.015.32.12.03.- 2 r. Albești – aval localitate Brăești RO11-13.01.015.32.12.06.- 45 11-A045F 46 11-A046F

*Semnificația categoriei de prioritate 1 – foarte ridicată, 2 – ridicată, 3 – critică; 4 – moderată; 5 – scazută.Dacă se consideră că o strategie are o anumită categorie de prioritate, toate măsurile alocate strategiei respective vor avea aceeași categorie de prioritate (vor fi atribuite și raportate cu același grad de prioritate). … 2. … … 5.4.Pachetul de măsuri va fi inclus în cadrul prevederilor pentru Managementul Dezastrelor sau Situațiilor de Urgență, stipulate în cadrul hotărârilor de guvern prin care s-a realizat transpunerea Directivelor Uniunii Europene de interes pentru managementul riscului (în special Directiva Inundații). Acest pachet de măsuri este destinat diferitelor organizații active în domeniul managementului dezastrelor și al situațiilor de urgență, cu acoperire națională, regională, precum și locală. Entități importante responsabile cu aplicarea măsurilor de pregătire a intervențiilor pentru prevenirea efectelor inundațiilor includ Administrația Națională "Apele Române" (A.N.A.R.), A.B.A.-urile – Administrațiile Bazinale de Apă, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (I.G.S.U.), precum și numeroase alte părți implicate în activitatea de monitorizare, avertizare timpurie, răspuns, salvare, înlăturarea efectelor negative și refacere la nivel local, precum Administrația Națională de Meteorologie (A.N.M.), Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (I.N.H.G.A.), precum și direcții specifice din cadrul municipalităților și consiliilor județene care participă la reuniunile Comitetelor Locale și Județene pentru Situații de Urgență (C.L.S.U., C.J.S.U.) și organizații de voluntariat pentru situații de urgență.Reducerea pagubelor cu ajutorul Pachetului de Măsuri de Pregătire; … B.Disponibilitatea unor produse de prognoză și avertizare optimizate; … D.Procentul persoanelor situate în A.P.S.F.R.-urile cu risc ridicat, care primesc avertizări la inundații prin diferite canale de comunicare (sistemul RO-Alert, avertizare directă, alarmare cu sirene); … F.Procentul persoanelor vizate de campaniile de sporire a gradului de conștientizare (în principal prin implicarea acestora în realizarea unor exerciții/broșuri/hărți anuale) … H. +
Abordarea etapizată● Evaluarea capabilităților, capacităților și a infrastructurii existente aferente tuturor părților interesate cu privire la Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență;● Evaluarea și justificarea unui pachet de măsuri aplicabile la nivel național, regional și local.Nivelul de apărare actual, precum și cel oferit de măsurile de prevenire și protecție prioritizate (Categoria B), au definit nevoile și deficiențele și astfel măsurile propuse pentru pachetul de măsuri de pregătire și de răspuns în cazul situațiilor de urgență. În scopul justificării Pachetului de măsuri de pregătire și de răspuns în cazul situațiilor de urgență, măsurile incluse în acest pachet vor viza riscul rezidual. Justificarea pachetului a fost realizată la mai multe nivele justificative, inclusiv prin utilizarea analizei cost-beneficiu. Abordarea adoptată respectă cerințele instituțiilor de finanțare ale Uniunii Europene. +
Analiza deficiențelor
Figura 23. Principalele Componente ale Sistemului de Pregătire și Răspuns în situații de urgență conform Cadrului Ready2RespondAnaliza deficiențelor a fost efectuată utilizând următoarele metode:● Analiza documentară – A fost efectuată o analiză a documentelor strategice și legislative adecvate, nominalizate de către principalele părți interesate privind managementul riscului la inundații din România. În cadrul acestor documente au fost identificate unele deficiențe, acestea fiind ulterior verificate prin raportarea la publicațiile din România referitoare la Managementul Riscului la Dezastre (MRD) cu scopul de a vedea dacă problemele respective erau sau nu persistente și dacă instituțiile se confruntau sau nu în mod indirect cu acestea.● Ateliere de lucru/workshopuri – Atelierele de lucru au fost organizate pentru analiza comparativă a constatărilor aferente etapelor anterioare și pentru a oferi experiențe la nivel local și regional cu privire la aplicarea abordărilor legate de managementul riscului la inundații și nivelele actuale de răspuns cu privire la managementul situațiilor de urgență. Acestea au fost concepute pentru a permite părților interesate din cadrul numeroaselor instituții și sectoare de activitate, reprezentând principalele autorități locale și naționale, să analizeze capacitățile și capabilitățile actuale privind principalele evenimente referitoare la inundații, să identifice deficiențele și să propună îmbunătățiri practice și realizabile. Dat fiind faptul că atelierele de lucru au fost organizate în diverse A.P.S.F.R.-uri, obiectivul acestor ateliere a fost acela de a obține rezultate viabile la nivel național. +
De la analiza deficiențelor la pachetul de măsuri consolidateAceastă listă inițială de măsuri a fost ulterior supusă și unei analize aprofundate pe trei nivele diferite:– Analiza intervențiilor în caz de inundații, efectuate în ultimii 10 ani; … – Analiza realizată în baza noilor hărți de hazard și de risc la inundații disponibile pentru toate cele 526 de A.P.S.F.R.-uri; … – Analiza a vizat înțelegerea situației la nivel regional/bazinal. …
Figura 24. Costuri aferente pagubelor provocate de inundații pe an (2010-2022)Noile hărți de hazard și hărți de risc la inundații disponibile pentru toate cele 526 de A.P.S.F.R.-uri au oferit numeroase informații despre riscul rezidual actual care trebuie abordat prin intermediul măsurilor de pregătire. Este esențială înțelegerea conceptului de A.P.S.F.R., de exemplu cu privire la: receptorii expuși riscului, condițiile hidro- meteorologice, precum și proximitatea față de diferite centre de răspuns la care se poate apela pentru diminuarea riscului la inundații, înainte, în timpul și după un astfel de eveniment.Figura 25. Amplasarea și numărul de locații ale A.P.S.F.R.-urilor care nu se încadrează în criteriul aferent intervalului de 20 minute de reacție pentru intervenția subunităților I.G.S.U.Această analiză mai aprofundată și discuțiile ulterioare cu diferitele ministere și instituții au făcut posibilă o îmbunătățire ulterioară a pachetului de măsuri. +
Pachetul de măsuriMăsurile legate de refacere, inclusiv conceptele de reconstruire în condiții optimizate, au fost identificate în timpul procesului de elaborare a pachetului de măsuri, însă nu au fost prioritizate pentru P.M.R.I. Ciclul II.O descriere a măsurilor Pachetului de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență este prezentată în Anexa 18. Fiecare dintre măsuri a fost de asemenea bugetată. Costurile respective nu includ TVA și nici cheltuielile cu personalul din cadrul diverselor instituții. +
Tabelul 25. Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență Nr. Instituția vizată Crearea rezilienței strategice Îmbunătățirea armonizării obiectivelor strategice din domeniul schimbărilor climatice, al planificării urbane, al diminuării sărăciei si al reducerii riscului la dezastre (NEXUS) 120 000 Dezvoltarea abordărilor de management al riscului de dezastre centrate pe oameni la nivel local si județeanM.M.A.P., 155 000 2a M.A.I.,M.D.L.P.A. 2b M.A.I.(I.G.S.U.), 190 000 Înființarea unei scoli naționale de hidrologie și gospodărire a apelorA.N.A.R., 720 000 Îmbunătățirea materialelor de îndrumare pentru evacuarea și autoevacuarea populației 145 000 Îmbunătățirea capacității instituționale de formare si a capacității de răspuns la evenimentele de inundații pentru a sprijini eforturile de dezvoltare a bazei de cunostințe prin crearea unei platforme comune de formare 700 000 3a M.M.A.P.,A.B.A.,A.N.M. 3b M.M.A.P.,A.B.A.,S.T.S. Comunicare publică Furnizarea de informații privind avertizarea viiturilor într-un format usor de înțeles instituțiilor relevante.A.N.A.R.,A.B.A.-urile,I.G.S.U. 4b M.M.A.P., M.D.L.P.A., M.A.I., A.N.A.R./A.B.A./S.G.A. 4c M.A.I., I.G.S.U.,A.N.A.R.,județene siC.L.S.U. 4d M.Edu.,M.A.I. 4e M.A.I., M.M.A.P., A.B.A., I.G.S.U., autoritățile județene și locale 4f M.M.A.P., 80 000 000 5a M.M.A.P., M.D.L.P.A. 5b M.M.A.P., M.A.I., I.G.S.U., A.N.A.R., autoritățile județene și locale, C.J.S.U., C.L.S.U. 5c M.A.I., I.G.S.U.,A.N.A.R.,C.L.S.U. 5d M.A.I. (I.G.S.U.) 5e M.A.I.,M.D.L.P.A,A.N.A.R. 5f M.A.I., I.G.S.U. Răspuns, salvare si ajutor Cresterea capacității de răspuns a IGSU 145 778 250 Integrarea/actualizarea informațiilor privind dotarea cu materiale, mijloace și forțe de intervenție pentru îmbunătățirea capacității de răspuns a autorităților responsabile pe tipuri de risc. 250 000 Îmbunătățirea rețelei de comunicații cu redundanță pentru a permite un răspuns eficient la inundații (Proiectul WATMAN2 – PDD) 50 000 000 Creșterea asigurării resurselor necesare pentru evacuarea eficientă si eficace în caz de inundații 23 208 050 Dotarea centrelor de comandă si control ale Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, conform normelor de dotare (autoritățile responsabile: autoritățile locale), cel puțin, la nivelul cerințelor minimale privind dotarea cu materiale și mijloace de intervenție în situații de urgență 300 000 353 551 850

+
Justificarea pachetului de măsuri● Abordarea II: justificări specifice utilizând literatura de specialitate recunoscută la nivel global, cerințele legale, precum și analizele specifice (e.g., utilizând GIS). Acolo unde există obligații legale, acestea, prin definiție, justifică nevoia adoptării măsurii respective. De asemenea conform experiențelor înregistrate în alte state din Europa și la nivel internațional, literatura de specialitate oferă o bună orientare cu privire la justificarea măsurilor. Acolo unde este relevant și posibil, aceasta a fost aplicată măsurilor incluse în pachet. Ar trebui reținut faptul că fiecare măsură poate fi de asemenea considerată ca fiind promovată în conformitate cu cadrul SENDAI.● Abordarea IV: ACB detaliate pentru elementele din cadrul pachetului de măsuri, aplicate A.P.S.F.R.-urilor reprezentative, utilizând conceptul de beneficii implicate (Benefit Pathway). Au fost analizate în detaliu mai multe A.P.S.F.R.-uri reprezentative, demonstrând faptul că beneficiile pot fi asociate diferitelor măsuri de reducere sau atenuare a riscului la inundații. Acestea au indicat de asemenea un raport favorabil Beneficiu/Cost.În concluzie, fiecare măsură din pachet este justificată în cel puțin două dintre abordările de mai sus, însă, în diferite cazuri, justificarea s-a facut chiar prin intermediul a trei sau patru abordări, dovedindu-se astfel ca pachetul este viabil. Atunci când acest lucru este transpus de asemenea la nivelul indicatorilor menționați la începutul capitolului, pot fi constatate următoarele aspecte pentru scenariul de bază și situația ce "include pachetul de măsuri" (Tabelul 26): Implementarea măsurii poate fi în general realizată în primii doi ani, beneficiile pachetului de măsuri vor spori gradual și acestea ar trebui realizate înainte de următorul ciclu aferent P.M.R.I. +
Tabelul 26. Valorile de referință și valorile țintă per indicator pentru Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență Indicator (A_B)/sub-indicator (C-H) Valoarea țință ce include pachetul de măsuri Reducerea pagubelor cu ajutorul Pachetului de Măsuri de Pregătire Aproximativ 5% din 1,72 Miliarde € Reducerea pierderilor de vieți omenești cu ajutorul Pachetului de Măsuri de Pregătire Aproximativ 5% din 14 (abordare istorică)/70 (evaluarea riscurilor) Disponibilitatea unor produse de prognoză și avertizare optimizate > 72 de ore abordare probabilistă Numărul unităților operative specializate și subunități de intervenție din cadrul I.G.S.U. cu un timp de reacție de 20 de minute pentru localități și respectiv numărul centrelor de intervenție rapidă (CIR) și sisteme de gospodărire a apelor (S.G.A) ale A.B.A.-urilor cu un timp de deplasare de 90 de minute pentru intervenția la infrastructura de apărare împotriva inundațiilor expusă la risc din cadrul A.P.S.F.R.-urilorUnități I.G.S.U.: 51%Unități I.G.S.U.: 75% Procentul persoanelor din A.P.S.F.R.-urile cu risc ridicat care primesc avertizări de inundații prin diferite canale de comunicare (sistemul RO-Alert, avertizare directă, alarmare cu sirene) 95% Procentul persoanelor care acționează atunci când primesc avertizări de inundații >75% Procentul persoanelor vizate de campaniile de sporire a gradului de conștientizare (în principal prin implicarea acestora în realizarea unor exerciții/broșuri/hărți anuale) >50% Procentul campaniilor adresate în mod special comunităților marginalizate >25% … 5.5.Măsuri Naționale, și anume măsuri legate de politici, ghiduri, instrumente, precum și activități de consolidare a capacității. … B.Măsuri de Pregătire, inclusiv de răspuns și redresare, și anume măsuri de avertizare timpurie, răspuns, salvare, ajutor și refacere. …
Figura 26. Corelarea generală a obiectivelor de management al riscului la inundații din România cu categoriile de măsuri +
Referitor la Măsurile Naționale (Categoria A)Procesul de elaborare a măsurilor naționale nu a inclus definirea indicatorilor specifici care stau la baza obiectivelor. Astfel, în această etapă, nu este posibilă corelarea directă și cuantificarea contribuțiilor specifice ale acestor măsuri prin raportare la obiective. Cu toate acestea, tabelul cu prioritățile pentru măsurile naționale prezentat în Capitolul 5.2 indică în general relația măsurilor cu obiectivele. Fisele de proiect întocmite pentru măsurile naționale prioritizate definesc în detaliu obiectivele și eventualele beneficii ale măsurilor. Aceste informații permit o corelare între măsurile naționale specifice și contribuția acestora la atingerea diferitelor obiective.Ulterior etapei de analiză (screening), toate măsurile de prevenire și protecție au fost evaluate sistematic în baza unei AMC și respectiv a unei ACB (rapidă). Atât AMC, cât și ACB (rapidă) permit corelarea și cuantificarea contribuțiilor măsurilor prin raportare la obiectivele specifice. +
Tabelul 27. Prezentarea generală a criteriilor AMC Social Cultural Implementabilitate • Proprietăți cu destinație rezidențială• Captarea apei pentru consum uman• Infrastructura de recreerevulnerabile • Infrastructura de transport• Proprietăți cu destinație nerezidențială• Agricultură• Amenajare teritorială și urbană • Poluare• Piscicultură• Calitatea apei• Vulnerabilitate la schimbările climatice • Implementabilitate

ACB (rapidă) este corelată în mod clar cu obiectivele 7 și 8. În privința schimbărilor climatice, Metodologia de elaborare a Programului de Măsuri.a promovat definirea măsurilor care va duce la optimizarea nivelului de adaptare în două feluri:● Privind definirea măsurilor, a amplasamentelor și dimensiunilor acestora, se aplică următoarele puncte de pornire:– Toate strategiile alternative aferente A.P.S.F.R.-urilor vizează atingerea standardelor de protecție și costurile la data actuală plus includerea toleranțelor necesare în proiectare și o alocare suplimentară privind schimbările climatice. Cea din urmă presupune necesitatea ca măsura respectivă să se conformeze totuși acestui standard țintă de protecție pe o perioadă de 50 de ani de acum înainte. … – Măsurile trebuie a fi concepute pentru a fi de tip no-regret la adaptări ulterioare (și anume au fundații mai solide). Măsurile de adaptare viitoare în sine nu sunt totuși incluse în concept sau costurile acestora pe o perioadă de evaluare de 50 de ani (deoarece această abordare nu este practică sau necesară în această etapă de elaborare a Programului de Măsuri). … Atât AMC, cât și ACB (rapidă) au fost utilizate pentru a estima contribuțiile măsurilor (prioritizate) la atingerea obiectivelor P.M.R.I. Ciclul II. În baza acestora, reprezentanții A.B.A. Prut-Bârlad au putut stabili ținte specifice pentru obiectivele corelate cu măsurile de prevenire și protecție, după cum sunt acestea descrise ulterior în Capitolul 6.Pentru Pachetul de Măsuri de Pregătire, în completarea Obiectivului 9, care este relevant în general pentru toate categoriile, se pune accentul pe Obiectivul 6. După cum a fost indicat în Capitolul 5.4, Pachetul de Măsuri de Pregătire, deși are aplicabilitate la nivel național, regional și local, a fost conceput pentru întreaga Românie, fără a fi neapărat specific A.B.A. Prut-Bârlad.Reducerea pagubelor cu ajutorul Pachetului de Măsuri de Pregătire; … B.Disponibilitatea unor produse de prognoză și avertizare optimizate. … D.Procentul de persoane situate în A.P.S.F.R.-urile cu risc ridicat, care primesc avertizări de inundații prin diferite canale de comunicare (sistemul RO-Alert, avertizare directă, alarmare cu sirene). … F.Procentul de persoane vizate de campaniile de sporire a gradului de conștientizare (în principal prin implicarea acestora în realizarea unor exerciții / broșuri / hărți anuale). … H.Pentru Pachetul de Măsuri de Pregătire, impactul diferitelor măsuri este cuantificat pentru fiecare indicator în parte. Acest lucru a fost realizat prin intermediul unei ACB dedicate întregului pachet de măsuri, precum și în baza analizei GIS și respectiv a opiniei de specialitate. Abordarea cu privire la justificarea pachetului de măsuri este în conformitate cu orientările U.E. (JASPERS). De asemenea, în Capitolul 6 sunt descrise țintele specifice pentru fiecare dintre indicatorii corelați cu Obiectivul 6.Descrierea măsurilor de reducere a riscului la inundații luate în temeiul actelor de reglementare europene5.6.1.Aspecte instituționaleAspecte metodologicecorelarea obiectivelor de management al riscului la inundații cu obiectivele Directivei Cadru Apă, … ii)Obiectivul general al P.M.R.I. Ciclul II. Obiective specifice și legătura cu obiectivul central al Directivei Cadru ApăProcesul de coordonare Directiva Inundații – Directiva Cadru ApăEtapa de Screening, … b)Etapa de Evaluare și Prioritizare a strategiilor la nivelul Unităților de Management (UoM), descrise în cele ce urmează. … a)● Impact potențial asupra corpurilor de apă amonte/aval (Art. 4(8)). Acest aspect se bazează, de asemenea, pe tipul de măsură și pe impactul potențial.● Se pot atinge aceleași beneficii prin măsuri alternative? Prin răspunsul la această întrebare. se verifică dacă, în cadrul etapei de screening, au fost eliminate prea devreme din procesul de dezvoltare al Programului de Măsuri unele măsuri alternative posibile. +
Tabelul 28. Măsuri Corespondența Catalog măsuri Directiva Cadru Apă – Directiva Inundații Catalogul măsurilor potențiale asociat P.M.R.I. Măsuri de atenuare potențiale exemple) Măsuri potențiale de reducere a riscului la inundații Denumire Denumire Denumire Denumire Măsuri de atenuare a alterării condițiilor de habitat amonte de lucrarea de barare (albie minoră, mal, albie majoră) Plantarea și/sau conservarea vegetației ripariene Managementul natural al inundațiilor prin Managementul pădurilor Managementul pădurilor în lunca inundabilă și în zona ripariană, inclusiv perdele protecție diguri Managementul natural al inundațiilor – Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin lucrări de restaurare Remeandrarea cursului de apă, restaurarea cursurilor de apă și a luncii inundabile (incl. reîmpădurirea malurilor cursului de apă pentru reducere a fenomenului erozional) Măsuri de atenuare a alterării regimului hidrologic aval de lucrarea de barare Construcția unor acumulări de compensare Măsuri structurale pentru regularizarea debitelor, prin construirea/modificarea/eliminarea infrastructurii de retenție/acumulare a apei Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale) Realizarea de noi acumulări laterale (poldere) Măsuri de atenuare a alterării regimului sedimentelor aval de lucrarea de barare Îndepărtarea sedimentelor în exces Alte măsuri de îmbunătățire a prevenției riscului la Inundații – Program de întreținere și conservare a cursurilor de apă Întreținerea albiilor cursurilor de apă – aval lucrări de barare (considerate ca măsură P.G.A.,și nu ca măsură de sine stătătoare de reducere a riscului la inundații; se referă la o întreținere adecvată din punct de vedere ecologic (întreținere sezonieră corespunzătoare – decolmatări locale efectuate ținând seama de perioadele de depunere a icrelor; curățarea locală a malurilor de vegetație (nu de pe întregul sector de râu) Măsuri de atenuare pentru îmbunătățirea conectivității laterale și a capacității de retenție a apei în zona inundabilă Restaurarea și reconectarea zonelor umede Managementul natural al inundațiilor- Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin lucrări de restaurare Remeandrarea cursului de apă,restaurarea cursurilor de apă și a luncii inundabile (incl. reîmpădurirea malurilor cursului de apă pentru reducerea fenomenului erozional) Crearea de noi zone umede Managementul natural al inundațiilor- Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin creșterea retenției naturale a apei Zone de retenție naturală a apei (realizate prin amplasarea pragurilor din materiale locale permeabile sau prin deversarea unui mal cu o cotă mai joasă, cu scopul acumulării temporare a apei în lunca inundabilă) Relocarea lucrărilor de îndiguire Măsuri care implică intervenții fizice, zonele de risc la inundații sau în zona costieră M33-RO36 R-M5.4 M31 M31-RO17 R-M6 R-M6.1 M33 M33-RO29 R-M7 R-M7.3 M31 M31-RO17 R-M7.4 L-M3 L-M3.1 M35 M35-RO41 CT-M1 CT-M1.1 M31 M31-RO20 CT-M1.2 CT-M2 CT-M2.1

… b)● Tipurile de măsuri relevante din cadrul Catalogului de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Ciclul II au fost incluse în cadrul uneia dintre următoarele cinci categorii (Tabelul29): măsuri gri (structurale grele), măsuri verzi (soluții bazate pe natură), măsuri gri-verzi (o asociere de componente structurale și verzi), măsuri structurale ușoare și măsuri nestructurale, în scopul de a eficientiza realizarea unei balanțe de măsuri încadrate pe o axă gri-verde, sub forma unei comparații numerice între acestea. +
Tabelul 29. Încadrare măsuri (Axa gri-verde) Categorie măsuri Verzi Structurale Structurale M32-RO23 Supraînălțarea barajelor în vederea cresterii capacității de retenție/atenuare X M32-RO24 Cresterea capacitații descărcătorilor de ape mari în vederea cresterii capacității de evacuare X M34-RO37 Îmbunătățirea/Reabilitarea sistemelor de canalizare, sistemelor de desecare si drenaj, stații pompare X M34-RO38 Elaborarea și/sau adaptarea reglementărilor existente cu privire la sistemele sustenabile de drenaj (SuDS) M34-RO40 Implementarea sistemelor sustenabile de drenaj (SuDS) M35-RO42 Refacerea/Menținerea volumelor de atenuare a lucrărilor de acumulare existente (permanente/nepermanente) prin decolmatare X M32-RO26 Actualizarea/modificarea/optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea cresterii capacității de atenuare; exploatarea coordonata a acumulărilor în cascada M31-RO10 Managementul natural al inundațiilor prin Împădurirea zonelor superioare ale bazinelor hidrografice X M31-RO11 Managementul natural al inundațiilor prin Împădurirea la scara larga a bazinelor hidrografice X M31-RO12 Managementul natural al inundațiilor prin Managementul pădurilor X M31-RO13 Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice) X M31-RO14 Reducerea locală a scurgerii pe versant prin lucrări terasiere sau utilizarea unor „bariere” ale scurgerii de suprafață X M31-RO15 Ameliorarea terenurilor afectate de eroziune de suprafață si/sau în adâncime prin împădurire – necesita lucrări ajutătoare de stabilizare a terenului (de tip terasare, bariere erozionale, etc) X M31-RO16 Promovarea bunelor practici in agricultura pe versanți (de ex. practici de cultivare pentru conservarea solului) X M31-RO17 Managementul albiei râului si a luncii inundabile. Remeandrarea cursului de apă, Restaurarea cursurilor de apa si a luncii inundabile X M31-RO18 Managementul albiei râului si a luncii inundabile. Lucrări de barare permeabile X M31-RO19 Managementul albiei râului si a luncii inundabile. Zone de retenție naturală a apei X M31-RO20 Managementul zonei costiere. Înnisiparea artificială a plajelor X M33-RO30 Inventarierea lucrărilor hidrotehnice de amenajare a albiilor torențiale și evaluarea stării/funcționalității acestora M33-RO31 Reabilitarea sistemelor hidrotehnice utilizate în amenajarea albiilor torențiale X M33-RO32 Consolidarea albiilor torențiale cu lucrări hidrotehnice de mici dimensiuni (până în 5m înălțime) M32-RO21 Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale) M32-RO22 Realizarea de noi acumulări laterale (poldere) M32-RO27 Realizarea de derivații de ape mari interbazinale M24-RO9 Întreținerea albiilor cursurilor de apă M32-RO25 Mărirea capacității de tranzitare a albiei minore prin redimensionarea podurilor X M32-RO28 Analiza eliminării unor structuri de retenție X M33-RO29 Lucrări de regularizare locala a albiei (include masuri de stabilizare a albiei) X (tehnologii mai verzi) M33-RO34 Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente X M33-RO35 Reabilitare diguri în vederea exploatării conform gradului de siguranță proiectat X M35-RO41 Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente X M35-RO43 Punerea în siguranță a barajelor, prizelor de apă X M33-RO33 Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare. X Evaluarea și prioritizarea strategiilor la nivelul A.B.A. (UoM)Elaborarea Strategiei la nivelul A.B.A. (UoM) are ca obiectiv general elaborarea strategiilor prioritare pentru România, pe baza Analizei Multi-Criteriale (AMC) și a Analizei rapide Cost-Beneficiu (ACB) amintite anterior. Scopul principal al acestei etape este de a prioritiza și evalua cel puțin un proiect integrat, o Strategie A.P.S.F.R. și eventual, o măsură individuală (de sine stătătoare), toate având efect semnificativ asupra reducerii riscului la inundații la nivelul A.B.A. Prut – Bârlad. Utilizând "testele de robustețe" (menționate în Capitolul 5.3), strategiile A.P.S.F.R. preferate/recomandate au fost testate din perspectiva impacturilor potențiale din punct de vedere al Directivei Habitate și al Directivei Cadru Apă (obiectivul 5). +
Masuri propuse de tipul win-winÎntre acestea, măsurile cele mai relevante de tip win-win (care susțin atingerea obiectivelor ambelor directive) sunt M31- RO17, M31-RO19 și M33-RO36, acestea fiind acele măsuri de asigurare a conectivității laterale, îmbunătățire a morfologiei malurilor și zonei ripariene, care au și rolul de reducere a riscului la inundații. … … 5.6.2.În prezent, Uniunea Europeană își reevaluează obiectivele și acțiunile în scopul asigurării unui mediu "sănătos, curat", concomitent cu asigurarea unei dezvoltări economice sustenabile în Europa. În acest context, Pactul Verde European (European Green Deal) ilustrează o viziune ambițioasă care reiterează angajamentul Comisiei Europene de a aborda interconectat problematicile actuale cu clima și mediul și totodată, de a propune soluții pentru aceste probleme. De asemenea, pactul își propune să protejeze, să conserve și să consolideze capitalul natural, precum și să protejeze sănătatea și starea de bine a cetățenilor europeni împotriva riscurilor de mediu și a impactului asociat acestora.De asemenea, la nivelul Uniunii Europene, Comisia a aprobat în februarie 2021 o nouă strategie privind adaptarea la schimbările climatice, care prezintă o viziune pe termen lung, în scopul de a transforma societatea europeană într-una rezilientă la schimbările climatice și adaptată pe deplin la efectele inevitabile ale schimbărilor climatice, până în anul 2050. Procesul de adaptare la schimbările climatice va continua să influențeze investițiile publice și private, inclusiv pe cele privitoare la soluțiile bazate pe natură.La nivelul Bazinului Hidrografic Internațional al fluviului Dunărea, sub coordonarea Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea (I.C.P.D.R.), Strategia de Adaptare la Schimbările Climatice pentru bazinul fluviului Dunărea a fost elaborată în anul 2018 și actualizată în anul 2021. Scopul acestei strategii este de a oferi cadrul și principiile directoare pentru integrarea adaptării la schimbările climatice în procesele de planificare la nivelul bazinului Dunării. Într-un context multilateral și transfrontalier, Strategia I.C.P.D.R. privind adaptarea la schimbările climatice descrie abordarea I.C.P.D.R. axată asupra integrării problematicii adaptării la schimbările climatice în activitățile sale, în special în cadrul Planului de Management al Districtului Hidrografic al fluviului Dunărea, dar și în cadrul Planului de Management al Riscului la Inundații la nivelul Districtului Hidrografic Dunărea.Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a elaborat Strategia Națională privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe reducerea emisiilor de carbon pentru 2016-2020 și Planul Național de Acțiune al României 2016-2020 privind schimbările climatice, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 529/2013. În prezent, componenta sa de adaptare este în curs de revizuire sub forma Strategiei Naționale de Adaptare la Schimbările Climatice pentru 2022 – 2030 cu perspectiva anului 2050, împreună cu Planul Național de Acțiune asociat implementării acesteia.Modul în care P.M.R.I. Ciclul II și Programul de Măsuri aferent este coordonat contribuie la Planul Național de Acțiune pentru Implementarea Strategiei Naționale de Adaptare la Schimbările Climatice pentru 2022 – 2030 cu perspectiva 2050 (în curs de aprobare).În etapa elaborării Strategiei la nivelul A.B.A. (UoM), măsurile prioritizate au fost supuse unui așa-numit "test de robustețe" la schimbările climatice pentru a determina modul în care proiectele subsecvente pot fi adaptabile la viitoarele schimbări climatice.Coordonarea și conformarea cu alte directiveUniunea Europeană a adoptat de-a lungul timpului o serie de măsuri legislative prin care să fie asigurată integritatea structurală și funcțională a habitatelor prin cele două directive care au instituit rețeaua ecologică Natura 2000: Directiva Păsări (Directiva 2009/147/CE) și Directiva Habitate (Directiva 92/43/CEE). Cele două directive au fost transpuse în legislația românească prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.Hărțile de risc sunt disponibile pe site-ul inundații.ro, unul din straturile de expunere fiind dedicat Siturilor Natura 2000 (Figura 28).Fiind documente de planificare, Planurile de Management al Riscului la Inundații, se supun cerințelor Directivei privind Evaluarea Strategică de Mediu (Directiva SEA) transpusă în legislația națională prin HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe. Domeniul P.M.R.I. Ciclul II – Sinteza Națională se încadrează în prevederile art.5, al.2, lit.a) din HG.1076/2004. Procedura SEA aplicată pentru P.M.R.I. Ciclul II implică evaluarea strategică a impactului potențial al P.M.R.I. asupra mediului în general, precum și evaluarea adecvată a implicațiilor acestuia având în vedere obiectivele de conservare ale siturilor Natura 2000 (art.6 (3) al Directivei Habitate).Raportul de mediu, Studiul de Evaluare Adecvată, împreună cu variantele de lucru ale P.M.R.I. Ciclul II. Sinteza Națională și cele 12 P.M.R.I.-uri la nivel de A.B.A. sunt puse la dispoziția publicului interesat, spre consultare, pe site-ul Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor (http://www.mmediu.ro/categorie/planul-de-management-al-riscului-la-inundații/376). … 5.6.4.La nivelul I.C.P.D.R., colaborarea se face prin schimbul de informații în cadrul grupurilor de experți ai țărilor dunărene pe probleme de: apărare împotriva inundațiilor (FP-EG), management bazinal (RBM-EG) și management informațional-GIS (IMGIS-EG), experții întâlnindu-se bianual pentru dezbaterea problemelor de la nivelul bazinului Dunărea. Mai multe informații se regăsesc pe http://www.icpdr.org. In cadrul celui de-al doilea Plan de Management al Riscului la Inundații la nivelul Districtului Hidrografic Dunărea, adoptat de I.C.P.D.R. în anul 2021 au fost integrate și rezultatele Planului de Management al Riscului la Inundații elaborat de România.Evitarea noilor riscuri – măsurile trebuie să țină cont de cerințele de prevenire a inundațiilor în planificarea urbană, rurală și industrială. Toate măsurile propuse pentru activitățile din domeniile agricultură, silvicultură, energie, transport, precum și amenajarea și dezvoltarea teritoriului vor fi planificate și realizate fără a avea ca impact creșterea riscului de inundații, cu o atenție deosebită celor planificate în zonele cu risc potențial de inundații.Creșterea rezilienței – pentru a limita efectele negative înregistrate ca urmare a producerii inundațiilor și revenirea la o stare comparabilă sau mai bună decât starea de dinaintea inundațiilor, societatea trebuie să aibă un răspuns de urgență adecvat în timpul și imediat după inundații.Promovarea principiului solidarității – este foarte important în contextul managementului riscului de inundații, prin care țările sunt încurajate să găsească o împărțire echitabilă a responsabilităților, atunci când măsurile sunt decise în comun pentru beneficiul comun, de-a lungul cursului de apă.În acest context se recomandă ca măsurile să includă reținerea naturală a apei în zonele umede, creșterea permeabilității solului, refacerea câmpiilor inundabile și a zonelor de sedimentare, schimbarea utilizării terenurilor (ierbare, împădurire) și planificarea și construirea sistemelor de reținere a viiturilor.Cooperarea între serviciile naționale de monitorizare și avertizare a inundațiilor trebuie să fie eficientă, ea permițând schimbul rapid de date privind evenimentele și avertizările de inundații.România a colaborat și implementat proiecte internaționale desfășurate sub umbrela I.C.P.D.R. cum ar fi: Danube Floodplain, Danube Sediment, Jointisza, DAREFFORT, Coca-Cola – WWF "Partnership for a living Danube" și va colabora la depunerea aplicațiilor pentru proiecte viitoare cum ar fi LAREDAR, Danube Sediment 2 și Jointisza 2.Anual au loc acțiuni de verificare a lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor din zonele de interes comun România-Ungaria, România-Ucraina, România-Serbia atât pe teritoriul românesc cât și pe teritoriul fiecărei țări vecine. Procesele – Verbale încheiate cu ocazia acestor acțiuni sunt prezentate în cadrul întâlnirilor anuale ale Subcomisiilor de apărare împotriva inundațiilor, întâlniri în cadrul cărora au loc și informări cu privire la proiectele comune propuse/aflate în derulare, proiecte ce au legătură cu activitatea subcomisiei.În Tabelele 30 -31 sunt centralizate întâlnirile bilaterale din perioada 2017-2022 (întâlniri ale Comisiilor hidrotehnice, Subcomisiilor pentru apărarea împotriva inundațiilor, Întâlniri ale experților pentru verificarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundațiilor, Subcomisiilor pentru hidrometeorologie și gospodărirea cantitativă a apelor). +
Tabelul 30. Întâlnirile bilaterale din perioada 2017-2022 (întâlniri ale Comisiilor hidrotehnice, Subcomisiilor pentru apărarea împotriva inundațiilor, Întâlniri ale experților pentru verificarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundațiilor, Subcomisiilor pentru hidrometeorologie și gospodărirea cantitativă a apelor) România – Republica Moldova Denumirea Întâlnirii Perioada de desfășurare A II-a Sesiune a Comisiei Hidrotehnice Interguvenamentale, desfășurată în baza Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a apelor Prutului și Dunării 2-3.11.2022

+
Tabelul 31. Întâlnirile bilaterale din perioada 2017-2022 (întâlniri ale Comisiilor hidrotehnice, Subcomisiilor pentru apărarea împotriva inundațiilor, Întâlniri ale experților pentru verificarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundațiilor, Subcomisiilor pentru hidrometeorologie și gospodărirea cantitativă a apelor) România – Ucraina Denumirea întâlnirii Perioada de desfășurare Întâlnirea experților din cadrul Grupului de lucru pentru problemele râurilor Prut și Siret 04.07.2017 Întâlnirea experților pe probleme de calitate și hidrometeorologie din cadrul Grupei de lucru pentru problemele râului Tisa și a afluenților în zona de frontieră 26-28.09.2017 Întâlnirea experților din cadrul Grupului de lucru pentru problemele râurilor Prut și Siret, pentru verificarea în comun a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe râurile Prut și Siret, în zona de frontieră, pe teritoriul Ucrainei 25-26.10.2017 Întâlnirea Grupului de lucru pentru problemele râurilor Prut și Siret și afluenților în zona de frontieră 12-14.12.2017 Sesiunea a IX-a a Împuterniciților celor două părți, pentru aplicarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră (Galați 1997) 11-12.10.2017 Întâlnirea Locțiitorilor Împuterniciților Guvernelor României și Ucrainei pentru desfășurarea activității în vederea finalizării Regulamentelor actualizate și a anexelor la acestea 21-22.05.2018 Întâlnirea experților din cadrul Grupului de lucru pentru problemele fluviului Dunărea, privind verificarea anuală în comun a lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundațiilor 29.08.2018 Întâlnirea Grupei de lucru pentru soluționarea problemelor râului Tisa și discutarea propunerii privind "Schema complexă de stabilizare a albiei râului Tisa în sectorul comun de frontieră româno-ucrainean" 2.10.2018 Întâlnirea experților din cadrul Grupului de lucru pentru problemele râurilor Prut și Siret pentru verificarea în comun a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor, în zona de frontieră 23-24.10.2018 Întâlnirea experților din cadrul Grupului de lucru pentru problemele râurilor Prut și Siret privind verificarea anuală în comun a lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundațiilor pe râurile Prut și Siret, în zona de frontieră, pe teritoriul României. 12-13.12.2018 Întâlnirea Grupei de lucru pentru problemele fluviului Dunărea 30.08.2018 Sesiunea a X-a a Împuterniciților celor două părți, pentru aplicarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră (Galați 1997) 03-04.10.2018 Întâlnirea experților pe probleme de hidrometeorologie din cadrul Grupei de lucru pentru problemele râului Tisa și a afluenților în zona de frontieră, 5.04.2019 Întâlnirea Locțiitorilor Împuterniciților Guvernelor României și Ucrainei pentru finalizarea Regulamentelor actualizate și a anexelor acestora 19.06.2019 Întâlnirea Grupului de lucru pentru soluționarea problemelor legate de râurile Prut și Siret și a afluenților în zona de frontieră 23-25.07.2019 Întâlnirea Grupului de lucru pentru problemele râului Tisa 25-27.09.2019 Întâlnirea Grupului de lucru pentru soluționarea problemelor legate de fluviul Dunărea pe zona de frontieră comună 31.10.2019 Întâlnirea experților din cadrul Grupului de lucru pentru problemele râurilor Prut și Siret, pentru verificarea în comun a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe râurile Prut și Siret, în zona de frontieră, pe teritoriul României 25-26.11.2019 Întâlnirea experților din cadrul Grupului de lucru pentru problemele râurilor Prut și Siret, pentru verificarea în comun a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe râurile Prut și Siret, în zona de frontieră, pe teritoriul Ucrainei 26-29.11.2019 Întâlnirea de verificare a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor din cadrul Grupului de lucru pentru soluționarea problemelor legate de fluviul Dunărea pe zona de frontieră comună 05.12.2019 Sesiunea a XI-a a Împuterniciților celor două părți, pentru aplicarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră (Galați 1997) 11-12.12.2019 Întâlnirea Grupei de lucru pentru soluționarea problemelor legate de fluviul Dunărea pe zona de frontieră comună 9.12.2020 Întâlnirii experților pentru evaluarea calității apelor râurilor Prut și Siret din cadrul Grupei de lucru pentru soluționarea problemelor legate de râurile Prut și Siret și a afluenților în zona de frontieră 25.06.2021 Întâlnirea Grupei de lucru pentru soluționarea problemelor legate de râurile Prut și Siret și a afluenților în zona de frontieră 22-24.09.2021 Întâlnirea experților din cadrul Grupului de lucru pentru problemele râurilor Prut și Siret, pentru verificarea în comun a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe râurile Prut și Siret, în zona de frontieră, pe teritoriul Ucrainei 22-24.11.2021 Întâlnirea experților din cadrul Grupului de lucru pentru problemele râurilor Prut și Siret, pentru verificarea în comun a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe râurile Prut și Siret, în zona de frontieră, pe teritoriul României 24-26.11.2021 Întâlnirea Grupei de lucru pentru soluționarea problemelor legate de râurile Prut și Siret și a afluenților în zona de frontieră 16-17.11.2022 Întâlnirea Grupei de lucru pentru soluționarea problemelor legate de fluviul Dunărea pe zona de frontieră comună 20.12.2022În cursul anului 2022, din cauza situației de război în care se află Ucraina, fiecare parte pe teritoriul său a desfășurat activități pentru ducerea la îndeplinire a Regulamentelor bilaterale în vigoare, întâlnirile la nivelul Coordonatorilor Grupelor de lucru s-au desfășurat în format on-line.Plan de Acțiune pentru ImplementarePlanurile de Management al Riscului la Inundații reprezintă documente de planificare strategică, care, în baza unei evaluări Planurile de Management al Riscului la Inundații reprezintă documente de planificare strategică, care, în baza unei evaluări sistematice a riscurilor la inundații, propun măsuri de reducere a riscului la inundații în fiecare dintre A.P.S.F.R.-urile identificate și la nivel național. Programele de Măsuri reprezintă baza pentru planificarea operațională și investițională mai detaliată cu scopul de a reduce riscul la inundații. România este o țară cu risc semnificativ la inundații, cu Pagube Anuale Estimate de 1,72 miliarde Euro în cadrul celor 526 de A.P.S.F.R.-uri identificate. Având în vedere faptul că resursele financiare, dar și cele tehnice și instituționale sunt limitate, prioritizarea măsurilor de reducere a riscului la inundații, respectiv identificarea celor mai relevante și rentabile măsuri ce urmează a fi implementate cu prioritate are o importanță majoră. Prioritizarea, respectiv estimarea costurilor și beneficiilor aferente măsurilor trebuie să fie sistematice și suficient de detaliate pentru a putea lua decizii informate și întreprinde acțiuni în scopul inițierii și continuării implementării. Pentru implementarea și determinarea impactului preconizat al măsurilor este necesar să se stabilească obiective realiste.În cele ce urmează sunt descrise în detaliu planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din categoria A, B și C.6.1. +
Principalele instituții cu rol decizional în aprobarea (implementarea) și finanțarea Măsurilor NaționalePotențialele mecanisme financiare identificate pentru Măsurile Naționale● Programul de Cooperare Teritorială 2021-2027● Programul de Investiții pentru dezvoltarea infrastructurii de transport 2021-2030● Programul Operațional Transport 2021-2027● Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD – Fondul European de Dezvoltare Regională – FEDR) +
Planul de Acțiune pentru Măsurile Naționale● M.M.A.P. va lansa un apel către toate ministerele responsabile pentru optimizarea ulterioară a fiselor de proiect propuse și împreună, pentru demararea planificării proiectelor și a foii de parcurs respective pentru implementare către finalul anului 2027 – începutul anului 2028. Pentru toate Măsurile Naționale propuse, se aplică următoarea foaie de parcurs orientativă (Tabelul 32): +
Tabelul 32. Măsurile Naționale aferente Planului de Acțiune Termenul de realizare Planul financiar pentru Proiectele – Măsuri Naționale (Planificarea bugetului instituțional pentru anul 2024 (privind măsurile naționale implementate în perioada 2023-2024) și proiecțiile realizate până la finalul anului 2027 M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F. și M.D.L.P.A.-M.F. si M.A.D.R. -M.F. Finalul anului 2023 Elaborarea aplicațiilor de proiecte privind măsurile naționale care vor fi finanțate M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F. și M.D.L.P.A.-M.F. si M.A.D.R. -M.F.Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria B (de prevenire și protecție)Prioritizarea măsurilor a fost realizată utilizând cinci clase de prioritate predefinite (foarte ridicată, ridicată, critică, moderată, scăzută), după cum sunt acestea descrise în detaliu în Capitolul 5.3. S-a stabilit ulterior faptul că măsurile cu prioritate foarte ridicată, ridicată și critică urmează să fie implementate în cadrul Ciclului II (2022-2028), în timp ce măsurile cu prioritate moderată și scăzută urmează să fie evaluate ulterior pentru eventuala implementare a acestora după anul 2028. +
Tabelul 33. Indicatorii și valorile țintă la nivel național pentru Obiectivele aferente P.M.R.I. Ciclul II Indicatorul Valoarea-țintă la nivel național (pentru strategiile propuse cu prioritate foarte ridicată, ridicată și critică) 1. Evitarea/Controlul riscurilor asociate inundațiilor 2. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra populației 663172 182415 263231 96493 Reducerea AED€ 941,388,481 Prezent:Schimbări climatice: € 720,234,372€ 389,594,013 4. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra patrimoniului cultural 417 110 Numărul de strategii propuse cu o schimbare pozitivă a punctajului aferent AMCPunctajele de mediu ale AMC egale cu cel de referință: 32 Punctajele de mediu ale AMC mai mari decât cel de referință: 20 Punctajele de mediu ale AMC mai mici decât cel de referință: 51Punctajele de mediu ale AMC egale cu cel de referință: 25 6. Creșterea gradului de conștientizare și reziliență cu privire la riscurile la inundații, precum și creșterea capacității de avertizare/alarmare și intervenție/răspuns în caz de urgență Consultați Tabelul de mai jos Consultați Tabelul de mai jos Nu au fost definiți indicatori sau ținte specifice. Numărul de strategii propuse cu raportul Cost Beneficiu 118 27 91 100 27 73 31 11 20 36 12 24 Nu au fost definiți indicatori sau ținte specifici/e. Costul total are în vedere investiția inițială, înlocuirea, funcționarea. € 11,950,905,566 € 5,062,240,437La nivelul A.B.A. Prut -Bârlad indicatorii și valorile țintă sunt prezentate în Tabelul 34. +
Tabelul 34. Indicatorii și valorile țintă, la nivelul A.B.A. Prut-Bârlad pentru Obiectivele aferente P.M.R.I. Ciclul II Indicatorul Valoarea-țintă la nivel de A.B.A. (pentru strategiile propuse cu prioritate foarte ridicată, ridicată și critică) 1. Evitarea/Controlul riscurilor asociate inundațiilor 2. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra populației 62414 4608 11676 3118 Reducerea AED€ 54,983,493€ 76,633,121€ 43,918,407€ 61,151,899€ 11,065,086€ 15,481,222 Numărul de componente ale infrastructurii culturale expuse riscului 13 5. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra mediului și atingerea/menținerea obiectivelor de mediu în conformitate cu Directiva Cadru Apă Punctajele de mediu ale AMC mai mari decât cel de referință: 2Punctajele de mediu ale AMC mai mici decât cel de referință: 14Punctajele de mediu ale AMC egale cu cel de referință: 0 Punctajele de mediu ale AMC mai mari decât cel de referință: 1Punctajele de mediu ale AMC mai mici decât cel de referință: 9 Consultați Tabelul de mai jos 7. Creșterea gradului de adaptare la efectele schimbărilor climatice 8. Maximizarea eficienței atingerii obiectivelor privind riscul la inundații, luând în considerare costurile și finanțarea disponibilă <1 <1 <1 1 – 3 1 – 3 1 – 3 3 – 6 3 – 6 3 – 6 > 6 > 6 > 6 9. Îmbunătățirea implicării tuturor părților interesate 10. Costuri totaleÎntreținere, achiziție de terenuri, costuri și venituri de atenuare € 427,754,170

+
Principalele instituții cu rol decizional în aprobarea (implementarea) Măsurilor de Prevenire și Protecție, precum și finanțarea acestoraTrei paliere organizaționale sunt implicate în aprobarea (implementarea) măsurilor din Categoria B. Instituțiile prezentate în cele ce urmează sunt cele mai importante, însă ar putea exista și alte instituții/organizații publice și/sau private care trebuie de asemenea implicate (în funcție de complexitatea măsurilor):● La nivel local/regional: Consiliul Județean, Primărie, Direcția Regională de Drumuri și Poduri, Direcția Județeană de Drumuri și Poduri, Direcția Județeană de Silvicultură, Garda Forestieră, Direcțiile Județene de Agricultură, 0.C.P.I, altele; +
Potențialele mecanisme financiare identificate pentru Măsurile de Prevenire și Protecție● P.N.R.R. – Planul Național de Redresare și Reziliență Plan;● Programul pentru Regiunea Dunării (2021-2027);● Facilitatea "Conectarea Europei";● Programul Strategic Național ulterior anului 2020 – CAP;● Programul-cadru al Uniunii Europene "Orizont Europa" (2021 – 2027) – Cluster 5: Climă, Energie și Mobilitate;● Finanțarea combinată a unui împrumut și cererea de rambursare a acestuia din Fondul de Coeziune (prin PODD), după implementarea măsurilor de Prevenire și Protecție de către autoritățile române;În Anexa 16 sunt prezentate sursele de finanțare pentru fiecare măsură propusă în cadrul Programului de Măsuri la nivelul A.B.A. Prut – Bârlad, iar în fișele descriptive ale strategiilor A.P.S.F.R pentru A.B.A. Prut – Bârlad se regăsesc costurile aferente fiecărei strategii. Aceste fișe pot fi vizualizate accesând link-ul https://inundații.ro/resurse/aba-prut-bârlad-fise-descriptive/. +
Tabelul 35. Centralizare lucrări planificate a fi realizate în cadrul PNNR la nivelul A.B.A. Prut – Bârlad Denumire lucrare 1 Componenta 1 – MANAGEMENTUL APEI – I4 –„Adaptarea la schimbările climatice prin automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare și stocare a apei la acumulări existente pentru asigurarea debitului ecologic și creșterea siguranței alimentării cu apă a populației și reducerea riscului la inundații” Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a acumulării permanente ARONEANU, pe râul Ciric, județul Iași" 3 Componenta 1 – MANAGEMENTUL APEI – I4 –„Adaptarea la schimbările climatice prin automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare si stocare a apei la acumulări existente pentru asigurarea debitului ecologic și creșterea siguranței alimentării cu apă a populației și reducerea riscului la inundații” Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a acumulării permanente Ciurbești, pe râul Locii, județul Iași 5 Componenta 1 – MANAGEMENTUL APEI – I4 –„Adaptarea la schimbările climatice prin automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare și stocare a apei la acumulări existente pentru asigurarea debitului ecologic și creșterea siguranței alimentării cu apă a populației și reducerea riscului la inundații” Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a acumulării Solești, pe râul Vaslui, județul Vaslui 7 Componenta 1 – MANAGEMENTUL APEI – I4 –„Adaptarea la schimbările climatice prin automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare și stocare a apei la acumulări existente pentru asigurarea debitului ecologic și cresterea siguranței alimentării cu apă a populației și reducerea riscului la inundații” Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a acumulării Manjesti, pe râul Crasna, județul Vaslui 9 Componenta 1 – MANAGEMENTUL APEI – I4 –„Adaptarea la schimbările climatice prin automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare și stocare a apei la acumulări existente pentru asigurarea debitului ecologic și creșterea siguranței alimentării cu apă a populației și reducerea riscului la inundații” Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a acumulării (Polder) Vulturești, râul Barlad, județul Vaslui

Nota: valoarea lucrărilor se va încadra în limitele aprobate +
Planul de Acțiune pentru Măsurile de Prevenire și Protecție +
Tabelul 36. Planul de Acțiune pentru Măsurile de Prevenire și Protecție Termenul de realizare Planul financiar pentru măsurile din Categoria B (Planificarea bugetului instituțional pentru anul 2024 (cu privire la măsurile din Categoria B implementate în perioada 2023-2024) și proiecțiile realizate până la finalul anului 2027 M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F. și M.D.L.P.A-M.F. și M.A.D.R. -M.F. și toate ministerele responsabile/competente Finalul anului 2023 Realizarea aplicațiilor pentru proiecte incluzând măsuri din Categoria B (cu prioritate foarte ridicată, ridicată și critică) ce urmează să fie finanțate M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F. și M.D.L.P.A.-M.F. și M.A.D.R. -M.F. și toate ministerele responsabile/competentePlanul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria C (Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență)În baza justificărilor menționate în Capitolul 5.4, Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență, ce include 29 de măsuri și are o valoare financiară de aproximativ 400 de milioane de euro, poate fi considerat viabil. Pachetul va reprezenta o schimbare radicală pentru România cu privire la măsurile de pregătire, răspuns și redresare. Obiectivele pentru scenariul ce "include pachetul de măsuri" pot fi realizate în mare parte până la finalul Ciclului II, și anume până la finalul anului 2027 și sunt specificate în Tabelul37. Pachetul va fi implementat la nivel național.Principalele Mecanisme Financiare pentru implementarea Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență sunt următoarele:● Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD) – Fondul European de Dezvoltare Regională – (FEDR), care sprijină implementarea politicilor de coeziune la nivelul Uniunii Europene;● Combinarea finanțării unui împrumut cu cererea de rambursare a acestuia din Fondul de Coeziune (prin PODD), după implementarea Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență, de către autoritățile române.Posibilitățile privind aceste surse de finanțare trebuie analizate și transpuse într-un plan financiar multianual, de preferat până la finalul trimestrului 3 al anului 2023. +
Tabelul 37. Indicatorii și valorile țintă pentru Obiectivul 6 – Pachetul de Măsuri de Pregătire Indicator (A și B)/sub-indicator (C-H) Valoarea-țintă ce include pachetul de măsuri A Aproximativ 3%*23 reducere din 1,72 Miliarde € 3 Reducerea pierderilor de vieți omenești cu ajutorul implementării Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență Aproximativ 5% reducere din 14 (abordare istorică)/70 (evaluarea riscurilor) C <48 de ore înainte apariția fenomenului (abordare deterministă) 3 Numărul de unități operative specializate și subunități de intervenție din cadrul I.G.S.U. cu un timp de reacție de 20 de minute pentru localități și respectiv numărul centrelor de intervenție rapidă (C.I.R.) din cadrul A.N.A.R. și sistemelor de gospodărire a apelor (S.G.A.) ale A.B.A.-urilor cu un timp de deplasare de 90 de minute pentru intervenția la infrastructura de apărare împotriva inundațiilor expusă la risc din cadrul A.P.S.F.R.-urilorUnități I.G.S.U.: 51%Unități I.G.S.U.: 75% E 75% 2 Procentul de persoane care acționează atunci când primesc avertizări de inundații >75% G 20% 3 Procentul de campanii adresate în mod special comunităților marginalizate >25%

*23 Cifrele se bazează pe bunele practici internaționale pentru măsurile de pregătire, răspuns și redresare existente. Aceeași metodă a fost utilizată pentru reducerea pierderilor de vieți omenești.Pe baza datelor istorice ale pierderilor de vieți omenești și ale celor de risc la inundații, pierderea anuală de vieți omenești este de ordinul a 14 decese/an (Banca Mondială, 2020). Evaluarea riscurilor la inundații efectuată în cadrul proiectului RO Floods a ajuns la un AED (Annual Expected Damages) calculat de 70 de decese. Prin urmare, experții WB[1] au efectuat în paralel, o evaluare în funcție de ambele valori statistice ale pierderilor de vieți omenești (a se vedea metodologia prezentată în anexa 5F la Raportul privind Pachetul de Pregătire).[1] World Bank (2020), 'Stocktaking Report', RAS Agreement on Technical Support for the Preparation of Flood Risk management Plans for România (P170989)Pe baza metodologiei Sistemului de avertizare timpurie pentru multi-hazarde, elaborată de OMM, a fost concepută o abordare sistematică, folosind conceptul de niveluri de maturitate. Acest lucru ne permite să judecăm unde se află România acum și unde va fi România după implementarea pachetului de măsuri. Scara totală a tuturor celor 5 niveluri este considerată a fi echivalentă cu reducerea potențială a riscului, așa cum este definită de Parker, 2015[2], și anume reducerea cu 6,8% a riscului la inundații. Când definim scenariul de bază pentru România pe baza acestor niveluri de maturitate, ajungem la 3%. Cu pachetul se realizează îmbunătățiri substanțiale și vedem că România va atinge 5%.[2] WMO (no date) Sub-series Basic Documents – WMO Library (https://library.wmo.int and http://www.wmo.int/apfm/)Fiecare valoare țintă a fost calculată sau obținută în baza abordărilor aferente justificării prezentate în Capitolul 5.4. Toate cele 29 de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență incluse în Pachetul de Măsuri au fost considerate ca având prioritate foarte ridicată sau ridicată, și anume toate trebuie implementate până la finalul anului 2027.Principalele instituții cu rol decizional în aprobarea (implementarea) Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență, precum și pentru finanțarea acestora sunt:● M.M.A.P., A.N.A.R. și I.N.H.G.A., precum și A.N.M. pentru avertizarea împotriva inundațiilor, managementul riscului la inundații și riscurile asociate (poluări accidentale și alunecări de teren),● Alte structuri suport, precum, M.D.L.P.A., M.T.I., administrația locală și județeană, M.E. și Hidroelectrica S.A., M.A.D.R. și A.N.I.F., Direcțiile Silvice și Romsilva, M.F. etc. Aceste autorități ar trebui să contribuie cu "Know-How"-ul deținut la procesul de implementare a pachetului de măsuri. +
Planul de acțiune +
Tabelul 38. Planul de acțiune pentru Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență Termenul de realizare Planul financiar pentru Pachetul de Măsuri de Pregătire si de Răspuns în cazul situațiilor de urgență (Planificarea bugetului instituțional pentru anul 2024, cu privire la Pachetul de Măsuri 2023-2024) M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F. Realizarea unui acord de parteneriat pentru implementarea Pachetul de Măsuri de Pregătire si de Răspuns în cazul situațiilor de urgență 2023-2024 M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F. Realizarea aplicației pentru proiectele incluzând Pachetul de Măsuri de Pregătire si de Răspuns în cazul situațiilor de urgență 2023-2024 ce urmează să fie finanțate A.N.A.R. și I.G.S.U., M.M.A.P. și M.A.I. Finalul anului 2023 – Aprobarea instituțională si ministerialăSTS Primul trimestru al anului 2024STS Trimestrele I-IV ale anului 2024 si permanent până la finalul anului 2027STS Trimestrele III-IV ale anului 2024 activitate continuă/ permanentăM.A.I./I.G.S.U.-M.F. Recepția oficială a echipamentelor în teren A.N.A.R., I.G.S.U., S.T.S. Permanent, în baza fazelor deTrimestrul IV al anului 2026, A.N.A.R./ A.B.A.-urile, I.N.H.G.A., A.N.M. Trimestrul 3 al anului 2026M.A.I./I.G.S.U.-M.F. Testarea performanțelor noului Sistem de Prognozare, inclusiv Sistemul de Predicție a Ansamblului Meteorologic si Hidrologic A.N.A.R./ A.B.A.-urile, I.N.H.G.A., A.N.M. Recepția oficială finală a investițiilor Pachetului de Măsuri de Pregătire si de Răspuns în cazul situațiilor de urgență Toți partenerii, M.F., reprezentanții programului de finanțare Trimestrul IV al anului 2026

… … 7.Pentru toate măsurile de management al riscului la inundații propuse, conform Catalogului de măsuri potențiale asociat P.M.R.I., indiferent de nivelul de aplicabilitate al măsurii (național/A.B.A./A.P.S.F.R.), s-au identificat indicatorii urmăriți în evaluarea progresului de implementare a măsurilor (Tabelul 39).Monitorizarea măsurilor naționale și coordonarea generală a acestora vor fi elaborate în cadrul ministerelor cu competente specifice în managementul riscurilor la inundații, cu raportare anuală în cadrul Consiliului Ministerial al Apelor. Măsurile aplicabile la nivel de A.B.A./A.P.S.F.R vor fi monitorizate în cadrul A.N.A.R./A.B.A, cu raportare anuală către M.M.A.P. și în cadrul Comitetelor de Bazin. +
Tabelul 39. Indicatori asociați măsurilor conform catalogului de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Cod tip măsură C.E. Măsuri Potențiale Nivel de aplicare Autoritate(i) responsabilă(e) pentru urmărirea implementării măsurilorCoordonarea strategiilor de planificare teritorială (planurilor de amenajare a teritoriului la nivel național, județean și zonal și a planurilor de urbanism – P.U.G., P.U.Z., P.U.D.) cu normele/orientările de utilizare a terenurilor în zonele inundabile M21-RO1 M.M.A.P., M.D.L.P.A., A.N.A.R., M.T.I., M.A.I. (I.G.S.U.), Autorități locale, C.J., I.S.C. Număr U.A.T. cu planuri de urbanism reactualizate M21 Planificare teritorială și planificare urbană, limitări ale utilizării terenurilor în zonele cu adâncimi și viteze mari, criterii pentru identificarea zonelor cu potențial de dezvoltare Național M.D.R.A.P., I.S.C. M21 Criterii și reglementări de construire în zona inundabilă (de ex. reactualizarea nivelurilor de proiectare a construcțiilor din zona inundabilă) Național M.T.I. M22 Analiza posibilităților tehnice și economice de relocare a construcțiilor aflate în zone inundabile cu adâncimi ale apei mai mari de 1 – 1,5 m în zone cu adâncimi mai reduse ale apei (corespunzătoare evenimentului cu probabilitatea de 1%), cu identificarea soluțiilor juridice și a surselor de finanțare Național/BazinNumăr clădiri relocate Diminuare, Măsuri de adaptare a receptorilor pentru reducerea consecințelor adverse provocate de inundații asupra clădirilor, rețelelor publice de utilități, etc. M23-RO5Exemple de măsuri de adaptare a construcțiilor existente în zonele inundabile -Evitarea inundării (avoidance technology) -Inundare controlată/acceptată (wet floodproofing) -Impermeabilizarea construcției (dryfioodproofing) – blocarea intrării apei în subsol și etanșarea clădirii (cu folii impermeabile sau alte materiale prin care să se evite intrarea apei în locuință) și este aplicabilă în zonele caracterizate de adâncime mică și viteză redusă a apei, în caz de inundare Național/Localitate I.S.C., Autorități locale, CJ. Măsuri de prevenție în exteriorul proprietății -Bariere de protecție (Berms/Local Levees and Floodwalls) – structuri inelare de înălțime redusă ce pot fi plasate în jurul unei singure construcții sau a unui grup redus de construcții (trebuie să includă și sisteme de drenaj și evacuare a apei din incinta protejată )-Bariere de protecție permanente -construirea de parapeți ficși, diguri locale/ziduri de protecție împotriva inundațiilor M23-RO6 M.D.L.P.A., I.S.C., Autorități locale, CJ. Număr materiale publicate Alte măsuri de îmbunătățire a prevenției riscului la Inundații – îmbunătățirea cadrului legislativ și instituțional precum și a cunoștințelor cu privire la managementul riscului la inundații M24-RO7 M.M.A.P., M.D.L.P.A., MAI. (I.G.S.U.), A.N.A.R., M.A.D.R., M.T.I., Operatori regionali din sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare, C.J. Număr studii M24 Îmbunătățire politici/strategii/cadru legislativ în managementul inundațiilor Național M.M.A.P. M24 Întreținerea albiilor cursurilor de apă Național/Bazin M.M.A.P. M31 Menținerea sau creșterea proporției de suprafață împădurită în bazinele superioare ale cursurilor de apă (nu numai A.P.S.F.R.); Bazin/A.P.S.F.R.bh (%) Managementul natural al inundațiilor prin împădurirea la scară largă a bazinelor hidrografice M31-RO11și solurilor (categoriile funcționale 1.2.a, 1.2.d, 1.2.e, 1.2.h, 1.2.1) Național /Bazin /A.P.S.F.R. M.M.A.P., Gărzile forestiere M31 Managementul pădurilor în lunca inundabilă și în zona ripariană, inclusiv perdele protecție diguri Bazin/A.P.S.F.R. M.M.A.P., Gărzile forestiere M31 Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice) Bazin/A.P.S.F.R.(ha) M31 Reducerea locală a scurgerii pe versant prin lucrări terasiere sau utilizarea unor „bariere" ale scurgerii de suprafață (dâmburi/valuri de pământ/construcții din lemn de mici dimensiuni sau din piatră, garduri vi/gărdulețe) Bazin/A.P.S.F.R.(ha) Managementul natural al inundațiilor- Managementul scurgerii prin îmbunătățirea structurală a solului M31-RO15 M.A.D.R., M.D.L.P.A., M.M.A.P., A.N.I.F., Autorități locale, CJ. Suprafața de teren ameliorat M.A.D.R., A.N.I.F. M31-RO16 M.A.D.R. Suprafața aferentă practicilor de cultivare pentru conservarea solului (ha) Managementul natural al inundațiilor- Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin lucrări de restaurare M31-RO17 M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., Autorități locale, C.J. Lungimea cursului de apă remeandrat (km) Managementul natural al inundațiilor- Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin creșterea retenției naturale a apei M31-RO18 M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale Număr construcții/grupuri de construcții cu protecție individuală M31 Zone de retenție naturală a apei (realizate prin amplasarea pragurilor din materiale locale permeabile sau prin deversarea unui mal cu o cotă mai joasă, cu scopul acumulării temporare a apei în lunca inundabilă) Bazin/A.P.S.F.R. M.M.A.P. M31 Înnisiparea artificială a plajelor A.P.S.F.R. M.M.A.P. M32 Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale) A.P.S.F.R. M.M.A.P. M32-RO22 M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, CJ. Număr lucrări Volume pentru atenuare asigurate (mc) M32 Supraînălțarea barajelor în vederea creșterii capacității de reten ție/atenua re A.P.S.F.R.Volume suplimentare pentru atenuare asigurate (mc) M32 Creșterea capacitații descărcătorilor de ape mari în vederea creșterii capacității de evacuare Bazin/A.P.S.F.R.Q suplimentar evacuat (mc/s) M32-RO25 M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, CJ. Număr poduri redimensionate/adaptate M32 Actualizarea/modificarea/optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă Național/ Bazin/ A.P.S.F.R. M.M.A.P. M32-RO27 M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., Autorități locale, C.J. Lungime derivații pentru ape mari (km) M.M.A.P. M32-RO28 M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., Autorități locale, CJ. Număr structuri de retenție eliminate Măsuri structurale care implică intervenții fizice în albia râului – Construirea, modificarea sau îndepărtarea lucrărilor longitudinale în albia minoră a râului M33-RO29 M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, CJ. Lungime cursuri de apă cu lucrări de regularizare /stabilizare a albiei (km) Lucrări de corectare a torenților M33-RO30 M.M.A.P., M.A.D.R., R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, A.N.I.F., Autorităti locale Număr de lucrări funcționale/nefuncționale M33 Reabilitarea sistemelor hidrotehnice utilizate în amenajarea albiilor torențiale Bazin/A.P.S.F.R. M.M.A.P., M.A.D.R., A.N.I.F. M33-RO32 M.M.A.P., M.A.D.R., R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, A.N.I.F., Autorităti locale Număr lucrări hidrotehnice realizate Măsuri structural longitudinale care implică intervenții fizice în lunca inundabilă – Construirea, modificarea sau îndepărtarea lucrărilor de îndiguire. M33-RO33 M.M.A.P., A.N.A.R., A.N.I.F., Autorități locale, C.J. Lungime diguri construite (km) M33 Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente A.P.S.F.R.(km) M33 Reabilitare diguri în vederea exploatării în condiții de siguranță A.P.S.F.R. M.M.A.P. M33-RO36 M.M.A.P., A.N.A.R., M.T.I., M.A.D.R., M.D.L.P.A., alți detinători Suprafața de retenție suplimentară posibil a fi obținută prin relocare (ha) Măsuri care implică intervenții fizice pentru reducerea impactului inundațiilor pluviale (tipice mediului urban, dar nu numai), cum ar fi îmbunătățirea capacității sistemelor de drenaj artificiale M34-RO37 M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., A.N.I.F., M.T.I. Autorități locale, CJ. Număr de proiecte Măsuri care implică intervenții fizice pentru reducerea impactului inundațiilor pluviale (tipice mediului urban, dar nu numai), cum ar fi Sistemele Durabile de Drenaj (SuDS) M34-RO38 M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., A.N.I.F., M.D.L.P.A, Autorități locale, CJ. Număr de proiecte M34-RO39 M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., A.N.I.F., M.D.L.P.A, Autorități locale, CJ. Număr de manuale M34 Implementarea sistemelor sustenabile de drenaj (SuDS) A.P.S.F.R. (localitate) M.M.A.P., M.A.D.R. M35 Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.) Național / A.P.S.F.R. M.M.A.P. M35-RO42 M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., Autorități locale, CJ. Număr de acumulări la care s-au executat lucrări de decolmatare Volum rezultat prin decolmatare Alte măsuri de îmbunătățire a protecției la inundații – Punerea în siguranță a barajelor M35-RO43 M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți detinători Număr de construcții hidrotehnice Măsuri privind îmbunătățirea sistemelor de monitorizare, prognoză și avertizare a inundațiilor M41-RO44 M.M.A.P., A.N.M., A.N.A.R.-A.B.A., M.A.I. (I.G.S.U.), I.N.H.G.A., S.T.S., Autorități locale Număr avertizări emise/număr evenimente hidrologice înregistrateavertizate/alarmate/număr de U.A.T.-uri afectate M41 Îmbunătățirea capabilităților de monitorizare și detecție a fenomenelor hidrologice periculoase (scurgeri importante pe versanți, torenți pâraie, viituri rapide în bazine hidrografice mici, creșteri rapide de niveluri etc.)precipitațiilor – stații automate la poduri sau-Cameră video pentru monitorizarea situației-Generații noi de senzori pentru detecție și alarmareprecipitații și de intensitate scurgere torențialămeteorologice-Echipamente pentru supravegherea digurilor și monitorizarea barajelor Național/BazinNumăr de camere video Număr de radare meteorologice modernizate Număr de echipamente pentru supravegherea digurilor și monitorizarea barajelor noi M41 Formarea și perfecționarea resursei umane (prognoză, diseminare) Național/Bazin M.M.A.P. M42 Actualizarea/Aplicarea planurilor de apărare la inundații în corelare cu alte planuri de management al situațiilor de urgență asociate (I.G.S.U.) Național/BazinNumăr de situații/an Pregătirea acțiunilor de răspuns în situații de urgență M42-RO48 M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M. Număr de planuri de protecție actualizate M42-RO49 M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M. Număr de exerciții de simulare Măsuri de îmbunătățire a gradului de conștientizare a publicului în ceea ce privește gradul de pregătire împotriva inundațiilor, de creștere a percepției privind riscurile de inundații și a strategiilor de autoprotecție în rândul populației, al agenților sociali și economici M43-RO50 M.M.A.P., MAL (I.G.S.U.), M.D.L.P.A., A.N.A.R., M.A.D.R., M.S.Bazin/A.P.S.F.R.Număr de materiale realizate/publicate M43 Exerciții de evacuare Național/Bazin M.M.A.P., M.A.I. M43 Activități educaționale privind riscul de inundații Național/BazinNumăr participanți/an M.M.A.P., M.A.I., M.Edu. M43 Încurajarea participării publicului pe subiecte legate de riscul de inundații Național/ Număr acțiuni de implicare a participării publicului Alte măsuri de instruire sau îmbunătățire a pregătirii în vederea gestionării evenimentelor de inundații, în vederea reducerii consecințelor negative- pregătirea resurselor umane, materiale în situații de urgență și stimularea voluntariatului M44-RO54 M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., M.S., C.J., Autorități ale administrației publice localeBazin/A.P.S.F.R. M.M.A.P., M.A.I. M44 Îmbunătățirea gradului de asigurare a locuințelor prin intermediul polițelor PAID și asigurărilor suplimentare, asigurarea bunurilor publice, economice etc Național/ Număr de polițe de asigurare M.M.A.P., M.F. M51 Evacuarea populației din zonele afectate, asistență medicală de urgență Național/ Număr acțiuni de evacuare Număr de servicii de asistență medicală de urgență M51 Relocarea temporară a populației afectate, asistență psihologică, precum și sprijin financiar și juridic Național/ Număr de populație relocată Lucrări de urgență pentru repararea infrastructurii afectate, inclusiv a infrastructurii sanitare de bază și de mediu M52-RO58 M.MAP., A.N.A.R., M.T.I., M.E., M.F. ,C.J.S.U., C.L.S.U.Bazin/A.P.S.F.R. M.MAP. M52-RO59 M.M.A.P., M.A.D.R., M.T.I., M.D.L.P.A., M.Ap.N., M.S.Bazin/A.P.S.F.R.Total costuri alocate pentru re fa ce rea/reabi1itarea infrastructurii M52 Sprijin din partea statului pentru repornirea activității economice în caz de eveniment de inundație deosebit (sistem de creditare cu dobânzi mici) Național/BazinValori creditate Evaluarea și analiza lecțiilor învățate din gestionarea evenimentelor de inundații M53-RO61 M.M.A.P., M.A.I., M.A.D.R., M.T.I. Număr de rapoarte de sinteză post eveniment/număr de evenimente/număr de baze de date M53 Cartografierea urmei inundației/ viiturii Bazin M.MAP. M53-RO63 M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători Număr de expertize tehnice privind evaluarea stării de siguranță/număr regulamente de exploatare M53 Organizarea de conferințe tehnice / dezbateri având ca subiect lecțiile învățate Național/BazinNumăr ore alocate/an M.MAP.Implicarea părților interesate și consultările publice8.1.În plus, strategia a vizat o acoperire teritorială echilibrată a părților interesate de la nivel local și regional, cu o reprezentare cuprinzătoare și diversă și o participare activă a grupurilor influente și a comunităților vulnerabile. Oricât de vastă ar fi aceasta, strategia a menținut un anumit grad de flexibilitate pentru a permite beneficiarilor să se adapteze pe măsură ce s-a dezvoltat PMRI ciclul II și să aleagă abordarea adecvată pentru fiecare fază în parte.● Optimizarea procesului de implicare a părților interesate derulat de către autorități, sub coordonarea M.M.A.P. și A.N.A.R.Figura 29 prezintă corelările realizate în timp între activitățile de implicare a părților interesate, de consultare a acestora și respectiv de comunicare în cadrul procesului de elaborare a P.M.R.I..Informare și comunicarePunctul forte al pilonului de comunicare aferent P.M.R.I. Ciclul II de implementare include o prezență online și digitală mai puternică în comparație cu cele din Ciclul I. Elementul central al comunicării online este reprezentat de site-ul web https://inundații.ro/, dezvoltat pentru a informa publicul larg nu numai cu privire la Ciclul II de implementare a Directivei Inundații, 2007/60/CE, ci și cu privire la toate activitățile de management al riscului la inundații din România, acesta funcționând ca o bază de resurse aferente Managementului Riscului la Inundații.● Impactul schimbărilor climatice asupra riscului la inundații● Activități și proiecte derulate de către autoritățile naționale din RomâniaSite-ul web a fost lansat la începutul anului 2022 și este administrat de către A.N.A.R.. Pentru a completa activitățile de comunicare deja existente ale M.M.A.P. și A.N.A.R., au fost create și utilizate instrumente dedicate, mai exact o pagină de Facebook – Inundații.ro (Figura 31) și respectiv un canal de YouTube – inundatiiro, pentru a susține și mai bine întregul proces de comunicare de la nivelul M.M.A.P.() 14.800 de vizualizări pentru portalul dedicat hărților și respectiv 10.400 de vizualizări pentru pagina de pornire() 1,1 mil. de impresii (afișarea campaniei pe Facebook), cu 56.000 de clicuri
Figura 32. Animația video pentru Proiectul RO-FLOODS și teaser-ul pentru HHRILista activităților de comunicare specifice de la nivel național/de la nivelul A.B.A.-urilor poate fi consultată în Anexa 19.Consultarea și implicarea părților interesate la nivel naționalPentru asigurarea coordonării interinstituționale și a implicării părților interesate din sectoarele relevante în procesul de elaborare a P.M.R.I., au fost stabilite oficial două tipuri de mecanisme pentru consultarea părților interesate, și anume Grupul Tehnic Consultativ (TAG) și respectiv Grupurile Tehnice de Lucru (GTL). TAG a avut în componența sa părțile interesate de la nivel național, acționând ca și grup strategic consultativ pe întreaga durată de derulare a proiectului ROFloods, în timp ce GTL au fost constituite în baza unor criterii tematice specifice și au fost convocate pentru realizarea unui schimb de cunoștințe între părțile interesate și pentru a contribui la elaborarea P.M.R.I. Ciclul II.În plus, au fost organizate mai multe reuniuni dedicate pentru fiecare fază a proiectului, cu implicarea părților interesate relevante de la nivel național și/sau regional. Reuniunile au avut loc atât online, cât și în format fizic (imediat după ridicarea restricțiilor impuse de pandemia de COVID) pentru asigurarea contribuției și a implicării părților interesate în fiecare dintre fazele aferente elaborării Planului de Management, precum și pentru validarea H.H.R.I.. Un număr de peste 600 de părți interesate au fost prezente la reuniunile pentru elaborarea Planului de Management, inclusiv reprezentanți ai primăriilor, agențiilor de mediu, operatorilor din domeniul apei, altor ministere și agenții guvernamentale din diferite sectoare (silvicultură, agricultură, transporturi, energie, amenajare teritorială), ONG-uri și mediul academic. … 8.1.3. … 8.1.4.Pentru toate activitățile de implicare menționate anterior, părțile interesate invitate au fost selectate în baza unui proces minuțios de analiză și identificare realizat în etapele inițiale ale proiectului. Identificarea acestora a fost efectuată atât la nivel național, cât și regional (A.B.A.-uri) și a inclus toate categoriile de părți interesate care urmează a fi informate și/sau implicate, și anume instituțiile publice, sectorul privat, ONG-urile, mediul academic, OSC, grupurile de interese și cetățenii. Baza de date cu informații despre părțile interesate a reprezentat un document evolutiv, care a fost actualizat în permanență de către M.M.A.P. și respectiv A.N.A.R., la nivel național, și de către A.B.A.-uri, la nivel regional și local, pe parcursul elaborării P.M.R.I. Ciclul II.Implicarea comunităților vulnerabile și marginalizate – zone pilot pentru comunitățile romeDezastrele naturale, inclusiv inundațiile, provoacă prejudicii de obicei în mod disproporționat, comunităților sărace și mar- ginalizate, ambele fiind datorate expunerii și totodată vulnerabilității sporite la efectele negative ale acestora. În acest context, Administrația Națională "Apele Române", cu sprijinul Băncii Mondiale, a implementat Pilotul Roma pentru Implicare Comunitară și Managementul Riscurilor Sociale în cadrul Planificării și Răspunsului la Riscul la Inundații.Obiectivele Proiectului Pilot au fost următoarele:1.Evidențierea unei abordări de succes cu privire la implicarea comunităților rome în procesul de management al riscului la inundații, care poate fi utilizată de către A.B.A.-uri drept model (blueprint) pentru implicarea viitoare a acestora. … În cadrul proiectului pilot, este propusă o abordare ce include 3 faze pentru toate cele 3 zone (Figura 33):● Faza 1 – Identificarea părților interesate și a problemelor existente. În această fază, experții sociali din cadrul Băncii Mondiale au vizitat comunitățile rome și părțile interesate relevante din toate cele 3 zone.● Faza 3 – Prezentarea și validarea, împreună cu comunitatea și părțile interesate, a abordării propuse pentru implicare comunitară.
Figura 33. Fazele de implicare a comunităților vulnerabile și marginalizate pentru cele 3 zone pilotA.B.A.-urile corespunzătoare zonelor selectate, împreună cu echipa Băncii Mondiale ce a ținut legătura cu comunitățile rome și cu principalele părți interesate, au utilizat o structură clară pentru pregătire și implicare și au documentat abordarea pentru a oferi autorităților responsabile cu gospodărirea apelor un ghid care poate fi utilizat pentru implicarea altor comunități rome sau comunități marginalizate și sărace. … 8.3.Prin adresa nr. DEICP/117017/20.01.2022, Direcția Evaluare Impact și Controlul Poluării notifică Direcția Managementul Riscului la Inundații și Siguranța Barajelor cu privire la faptul, că P.M.R.I. Ciclul II se încadrează în cele supuse evaluării de mediu, prevăzute în art. 5, alin. 2, lit. a) din HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe.Pentru realizarea procedurii SEA a fost demarată procedura de achiziție publică pentru servicii de consultanță și expertiză pentru elaborarea Studiului de evaluare adecvată și a Raportului de Mediu a "Planului de Management al Riscului la Inundații, Ciclul II" din cadrul proiectului '"Întărirea capacității autorității publice centrale în domeniul apelor în scopul implementării etapelor a 2-a și a 3-a ale Ciclului II al Directivei Inundații – RO-FLOODS".La data de 01.08.2022 a fost aprobat Caietul de sarcini privind achiziționarea serviciilor de consultanță și expertiză pentru elaborarea Studiului de Evaluare Adecvată și a Raportului de Mediu în cadrul procedurii de Evaluare Strategică de Mediu a "Planului de Management al Riscului la Inundații, Ciclul II" din cadrul proiectului '"Întărirea capacității autorității publice centrale în domeniul apelor în scopul implementării etapelor a 2-a și a 3-a ale Ciclului II al Directivei Inundații-RO-FLOODS.Primul grup de lucru format din membrii instituțiilor nominalizate prin adresa de notificare nr. DEICP/117017/20.01.2022, sa întrunit în data de 03.02.2023, unde au fost prezentate primele variante ale Studiului de Evaluare Adecvată și a Raportului de Mediu pentru "Planul de Management al Riscului la Inundații, Ciclul II" .În cadrul ședinței Comitetului de Bazin din 27.03.2023 a fost dezbătut P.M.R.I. Ciclul II A.B.A. Prut- Bârlad și documentele elaborate în cadrul procedurii SEA, Studiul de Evaluare Adecvată și Raportul de Mediu.Avizul de mediu nr. 14 din 8.06.2023 pentru Planul de Management al Riscului la Inundații-Ciclul Il-Sinteza Națională și a Planului de Management al Riscului la Inundații aferent Administrației Bazinale de Apă Prut-Bârlad, corespunzător implementării Ciclului II al Directivei 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscului de inundații poate fi accesat la următorul link http://www.mmediu.ro/categorie/planul-de-management-al-riscului-la-inundații/376.Lista autorităților competente pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea Planului de Management al Riscului la InundațiiAutorități responsabile în domeniul managementului riscului la inundații în România +
CONSILIUL INTERMINISTERIAL AL APELORConsiliul este format din președinte, 18 membri titulari și 18 membri supleanți, reprezentanți cu funcție de demnitate publică și/sau conducere, având următoarea componență instituțională:– președinte – conducătorul autorității publice centrale din domeniul apelor; … – secretarul pentru inundații – secretarul de stat pentru ape din cadrul autorității publice centrale din domeniul apelor; … – un reprezentant al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene; … – un reprezentant al Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului; … – un reprezentant al Ministerului Energiei, … – un reprezentant al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale; … – un reprezentant al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii; … – un reprezentant al Ministerului Sănătății; … – un reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne; … – un reprezentant al Ministerului Educației; … – un reprezentant al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării … – un reprezentant al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației; … – un reprezentant al Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine; … – un reprezentant al Administrației Naționale "Apele Române"; … – un reprezentant al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului; … – un reprezentant al Administrației Fondului pentru Mediu; … – un reprezentant al Gărzii Naționale de Mediu; … – un reprezentant al Regiei Naționale a Pădurilor – ROMSILVA; … – un reprezentant al Administrației Naționale de Îmbunătățiri Funciare; … – un reprezentant al Societății de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A. … coordonează elaborarea și urmărește implementarea programelor de realizare a infrastructurii pentru apa potabilă, pentru apa uzată și pentru protecția împotriva inundațiilor, în conformitate cu angajamentele asumate de România în cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării și în cadrul procesului de integrare europeană; … b)stabilește prioritățile în domeniul gospodăririi resurselor de apă și protecției împotriva inundațiilor și face propuneri în vederea alocării și mobilizării resurselor financiare disponibile pentru realizarea priorităților stabilite; … d)urmărește asigurarea compatibilității și coerenței diferitelor programe și acțiuni guvernamentale în materie de dezvoltare, restructurare și reformă cu obiectivele gospodăririi durabile a resurselor de apă și managementului riscului la inundații; … f)avizează programele și planurile în vederea asigurării corelării și integrării elementelor de strategie din domeniul gospodăririi resurselor de apă și managementului riscului la inundații cu/în politicile și strategiile sectoriale la nivel național și urmărește modul efectiv de aplicare a acestora; … h)analizează acțiunile de colaborare cu statele vecine în probleme de protecție și utilizare durabilă a apelor de frontieră, precum și de management al riscului la inundații, în vederea corelării acestora, și face propuneri pentru îmbunătățirea colaborării; … j)coordonează activitățile legate de implementarea Coridorului verde al Dunării Inferioare și de redimensionarea economică și ecologică a luncii Dunării pe sectorul românesc; … l) +
SISTEMUL NAȚIONAL DE MANAGEMENT AL SITUAȚIILOR DE URGENȚĂSistemul Național are în compunere:a)Departamentul pentru Situații de Urgență; … b)servicii de urgență profesioniste și servicii de urgență voluntare; … d)comandantul acțiunii. … Comitetele pentru situații de urgență sunt:a)comitetele ministeriale și ale altor instituții publice centrale pentru situații de urgență, cu atribuții în managementul riscului la inundații la nivel ministerial; … c)comitetele județene pentru situații de urgență, cu atribuții în managementul riscului la inundații la nivel județean; … e)COMITETUL NAȚIONAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ se compune din:– președinte: prim-ministru; … – 3 vicepreședinți: ministrul cu atribuții în domeniul afacerilor interne, ministrul cu atribuții în domeniul administrației publice, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne … – membri: miniștri sau secretari de stat și conducătorii instituțiilor publice centrale sau persoane cu drept de decizie desemnate de aceștia, Directorul general al Direcției generale management operațional din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și Inspectorul general al Inspectoratului general pentru situații de urgență. … +
COMITETELE DE BAZINÎn conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.270 din 03.04.2012 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a comitetelor de bazin, acestea sunt compuse din:– 2 reprezentanți ai autorității publice centrale din domeniul apelor și protecției mediului, dintre care unul din structura centrală a acesteia și unul numit din cadrul agențiilor pentru protecția mediului din bazinul/spațiul hidrografic respectiv; … – un reprezentant al direcțiilor de sănătate publică ale județelor din bazinul/spațiul hidrografic respectiv, numit de către Institutul Național de Sănătate Publică; … – 2 primari de municipii și un primar de oraș sau comună, aleși de primarii localităților din bazinul/spațiul hidrografic respectiv; … – un reprezentant desemnat de organizațiile neguvernamentale cu sediul în bazinul/spațiul hidrografic respectiv; … – un prefect din bazinul hidrografic respectiv, numit de autoritatea publică centrală din domeniul administrației și internelor; … – președinții tuturor consiliilor județene din bazinul/spațiul hidrografic respectiv; … – 3 reprezentanți ai utilizatorilor de apă din bazinul/spațiul hidrografic respectiv, în funcție de cerința de apă și de impactul apelor uzate evacuate asupra resurselor de apă; … – 2 reprezentanți ai Administrației Naționale "Apele Române", respectiv ai Administrației Bazinale de Apă, recomandați de conducerea acesteia; … – un reprezentant din cadrul comisariatelor județene de protecție a consumatorilor din bazinul/spațiul hidrografic respectiv, recomandat de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor. … Autorități competente în implementarea P.M.R.I. Ciclul II, inclusiv în monitorizarea și evaluarea acestuia în timpAutoritățile competente în monitorizarea și evaluarea în timp a P.M.R.I. sunt evidențiate în Cap.7, pentru fiecare tip de măsură. … +
ANEXEAnexa 2. Rețeaua hidrografică și amplasamentul stațiilor hidrometrice din cadrul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Prut – BârladAnexa 4a. Centralizarea informații privind barajele de categoria A și B cu evidențierea stării acestora și localizarea în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut-BârladAnexa 5a. Centralizarea informații privind barajele de categoria C și D cu evidențierea stării acestora și localizarea în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut-BârladAnexa 6a. Centralizarea informații privind digurile de apărare cu evidențierea stării acestora și localizarea în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut-BârladAnexa 7. Centralizarea informații privind derivațiile de ape mari din spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut-BârladAnexa 9. Localizarea evenimentelor istorice semnificative (pluvial și fluvial) și a inundațiilor semnificative potențiale viitoare identificate în bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Prut-Bârlad, Ciclul IIAnexa 11. Catalog de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Ciclul II Anexa 13. Măsuri naționale – lista scurtăAnexa 15. Principalele provocări de implementare a măsurilor verzi în RomâniaAnexa 17. Versiunile preliminare ale fiselor descriptive aferente proiectelor prioritare la nivelul A.B.A. Prut – BârladAnexa 19. Lista activităților de comunicare specifice de la nivel național / de la nivelul A.B.A.-urilorAnexa 21. Lista activităților de implicare la nivel regional a părților interesate, feedback-ul primit și rezultatele acestei activități +
Anexa nr. 1
administrat de A.B.A. Prut – Bârlad +
Anexa nr. 2
din cadrul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Prut – Bârlad +
Anexa nr. 3
administrat de A.B.A. Prut – Bârlad +
Anexa 4a
de categoria A și B cu evidențierea stării acestora
de A.B.A. Prut-Bârlad

Nr.

Denumire baraj/acumulare

Cod cadastral

Comună/localitate

Tip acumulare (Permanente/Nepermanente)baraj*NNR

Volum total la NME*

Volum atenuare (mil.mc)

Deținător

1

Prut

BOTOȘANI

30

C+G

2065.000

V, P, I

63.2

Pușcași

XII-

Vaslui

15.73

PM

14.271

V, A, P

40.65

Cal Alb

XIII-1

Hudești

Permanentă

4.970

7.160

A.B.A. Prut-Bârlad

4

Sitna

BOTOȘANIDeal

Permanentă

4.403

5.847

A.B.A. Prut-Bârlad

5

Sitna

BOTOȘANI

5.1

PM

22.222

V, P, I

37.85

Ezer

XIII-1

Dorohoi

Nepermanentă

0.000

9.602

A.B.A. Prut-Bârlad

7

Podriga

BOTOȘANI

10.08

PM

8.538

V, P, I

34.6

Negreni

XIII-1

Negreni

Permanentă

9.420

8.479

A.B.A. Prut-Bârlad

9

Bahlui

IAȘI

24.44

PM

6.678

V, A

55.3

Plopi

XIII-1

Belcești

Permanentă

4.296

7.522

A.B.A. Prut-Bârlad

11

Bahlui

IAȘI

14.34

PM

21.451

V, A, P, I

59.45

Podu Iloaiei

XIII-1

Podu Iloaiei

Permanentă

3.699

22.445

A.B.A. Prut-Bârlad

13

Ezăreni

IAȘI

8.6

PM

3.312

V, A, P, I, X

30.2

Aroneanu

XIII-1

Aroneanu

Permanentă

1.118

3.570

A.B.A. Prut-Bârlad

15

Miletin

IAȘI

10.4

PM

29.410

V, A, P, I

65.45

Tungujei

XIII-1

Ți bana

Permanentă

8.627

22.030

A.B.A. Prut-Bârlad

17

Stavnic

Vaslui

14.2

PM

11.521

V, A, P, I

46.65

Cuibul Vulturilor

XIII-1

Ciocani

Permanentă

4.319

23.523

A.B.A. Prut-Bârlad

19

Delea

Vaslui

13.22

PM

1.781

V, P,X

40.4

Mânjești

XIII-1

Crasna

Permanentă

8.389

26.874

A.B.A. Prut-Bârlad

21

Simila

Vaslui

17.8

PA

19.582

V, A, P, I

39.9

Solești

XIII-1

Solești

Permanentă

12.256

33.052

A.B.A. Prut-Bârlad

23

Pereschiv

Vaslui

13.05

PM

11.387

V, P, I

26.15G – Baraj de beton de greutateAA -Baraj din anrocamante etanșat cu argilePO – Baraj de pământ omogenPM – Baraj de pământ etanșat cu masca amonte sau per euSBB – Stăvilar cu baraj de închidere din betonI – irigațiiP – pisciculturăR – agrement (recreere) + Anexa 4b în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut – Bârlad + Anexa 5a cu evidențierea stării acestora și localizareacrt.

Curs de apă

Județlocalitatebaraj

Tip(PermanenteP/ Nepermanente frontale N / Polder)bara

Volum(mil.m

Volumla(mil.m

Volumrec)**

Administrator

1

AVRĂMENI

BT

6.00

PM

0.024

PAVRĂMENIAVRĂMENIdate

ADANC II

XIII.1.10.10

AVRĂMENI

P

0.022

0.008

U.A.T.

U.A.T.

lipsa

3

TRICOVA

BT

4.00

PM

0.114

PV

S.C. SÎSÎ IAC TRANZACȚII S.R.L

4

BODEASA

BT

5.00

PM

0.209

PVAVRĂMENIAVRĂMENIdate

BALINȚI

XIII.1.10.4

Tătărășeni

P

0.195

0.065

U.A.T.

U.A.T.

lipsa

6

MO RIȘCA

BT

2.50

PM

0.020

p

BIRSAN VAS ILEdate

BAȘEU

XIII.1.10

Hudești

P

0.260

0.940

S.C. PIRANIA S.R.L

21.8

BELDIMAN

necodificat

Broscauti

P

0.048

0.028

P.F.MITCU COSTEL

23.05

BLÎNDESTI

XIII.1.15.18.7

Blândești

P

0.562

0.350

S.C. PISCICOLA SA BOTOȘANI

36.3

BOIA

necodificat

Frumușica

P

0.238

0.167

SC SERVICII COMUNALE DRUM

SC SERVICII COMUNALE DRUM

23.3

BOILOR

XIII.1.15.18.5

Stăuceni

P

0.105

0.037

S.C.

S.C.

29.8

BON (ARBORE)

XIII.1.10.3

Arbore

P

0.102

0.050

U.A.T. G. ENESCU

lipsa

13

IBĂNEASA

BT

4.00

PM

0.608

PVUNGURENIUNGURENIdate

BRATESCU

XIII.1.11.1

Durnesti

P

0.140

0.050

BARBACARU

BARBACARU

lipsa

15

BULGARIILOR

BT

3.50

PM

0.204

PVX

SC FORESTFISH CI COSRL

16

BURLA

BT

4.00

PM

0.304

PV

U.A.T. UNTENIdate

BULBOACA

XIII.1.15.18.5.2

Roma

P

0.060

0.016

U.A.T. ROMA

lipsa

18

BULGARIILOR

BT

4.00

PM

0.088

PV

S.C. PISCICOLA SA BOTOȘANI

19

BULGARIILOR

BT

4.00

PM

0.299

PV

S.C. PISCICOLA SA BOTOȘANI

20

MILETIN

BT

12.00

PM

11.00

11.000

A.N. APELE ROMÂNE

23.2

CA NAP IST EA

XIII.1.15.3.2.2

Șendriceni

P

0.236

0.367

U.A.T.

CICALILIE

22.85

CERVICEȘTI 1

XIII.1.15.18

Leorda

P

0.009

0.000

Mihalachi

Mihalachi

23.35

CERVICEȘTI II

XIII.1.15.18

Leorda

P

0.011

0.008

Mihalachi

Mihalachi

23.35

CERVICEȘTI III

XIII.1.15.18

Leorda

P

0.022

0.009

Mihalachi

Mihalachi

23.35

CHIRI LA

XIII.1.5

Păltiniș

P

0.030

0.008

SC DARCOM SRL

lipsa

26

CANAPISTEA

BT

2.00

PM

0.018

PVȘENDRICENIȘENDRICENIdate

CODRENI

XIII.1.10.8

Cod reni

P

0.072

0.009

U.A.T.

PF SPATARU CEZAR

28

PUTREDA

BT

4.00

PM

0.266

PVCORLĂTENICORLĂTENIdate

COȘERULUI(VELNITA)

BT

4.00

PM

0.045

PVRADAUTI-PRUTRADAUTI-PRUTdate

COST EȘTI

XIII.1.15.18.5

Costești

P

0.650

0.205

S.C. IMPEX- DONA S.R.L. BOTOȘANI

21.8

CRAC

XIII.1.15.18.3

M. Eminescu/ Cervicești Deal

P

0.313

0.675

LUCA VLADSI MATEI IONUT

20.2

CRAC

XIII.1.12

Santa Mare

P

0.028

0.010

U.A.T. SANTA MARE

lipsa

33

GHIRENI

BTCrasnaleuca

P

0.060

0.030

JONAS MARIA

lipsa

34

COROGEA

BTCucuteni

P

0.560

0.200

A.B.A.LASEI

A.B.A.LASEI

22.05

CURTESTI

XIII.1.15.8.6

Curtesti

P

0.870

1.300

A.N. APELE ROMÂNE

32.2

DARABANI 1

XIII.1.10.6

Darabani

P

0.152

0.033

S.C. PIRANIA S.R.L.

22.05

DARABANI II

XIII.1.10.6

Darabani

P

0.095

0.080

S.C. PIRANIA S.R.L.

22.05

DOROBANȚI

XIII.1.15.18.5.3

Costești

P

0.030

0.008

U.A.T. NICȘENI

lipsa

39

IBĂNEASA

BT

5.30

PM

2.345

PV

S.C. BARCA S.R.L.

40

BODEASA

BT

6.55

PM

0.760

PVACVACOMPROD

S.C.DRĂGUȘENI

41

PONOARA

BT

3.00

PM

0.160

PV

PETRAȘ FLORIN

42

PONOARA

BT

6.20

PM

0.308

p

SC EXOTIC PARC SRL

43

GURANDA

BT

5.00

PM

0.076

PV

PF NEDELCOV CRISTIDUdate

ESANCA 1

XIII.1.10.6.2

Darabani

P

0.060

0.021

U.A.T.

U.A.T.

lipsa

45

LESMANIȚA

BT

3.00

PM

0.061

PVDARABANIDARABANIdate

FAȚA SATULUI

XIII.1.8

Viișoara

P

0.277

0.731

S.C. ACVA TOUR VIIȘOARA S.R.L.

22.05

FILTREnecodificat de dr. r. PONOARA

BT

6.00

PM

0.076

PIBÂZNOȘANU

P.F.RĂZVANdate

GAINARIA

XIII.1.15.2

Pomârla

P

0.050

0.005

U.A.T.

U.A.T.

lipsa

49

GAINARIA

BTBuhăceni

P

0.800

0.280

AGENȚIASTATULUIDOMENIILOR

lipsa

50

BAȘEU

BTGalbeni

P

0.085

0.025

U.A.T.

U.A.T.

lipsa

51

GARD

BTBuimăceni

P

0.113

0.305

MORTUN

MORTUN

23.3

GAVRIL

XIII.1.15.18.6.2

BOTOȘANI

P

0.028

0.010

S.C.

S.C.

lipsa

53

GHILEA

BT

2.00

PM

0.009

pȘENDRICENIȘENDRICENIdate

GHIDU

XIII.1.15.18.5

RăchiȚi/ Costești

P

0.250

0.142

S.C. IMPEX- DONA S.R.L. BOTOȘANI

21.8

GHILAUCA

XIII.1.15.17.1

Dorohoi

P

0.090

0.032

P.F.DRAGHICI

P.F.DRAGHICI

lipsa

56

GHILAUCA

BT

6.00

PM

0.060

PV

U.A.T. mun Dorohoidate

GHILAUCA III

XIII.1.15.17.1

Dorohoi

P

0.038

0.040

P.F.AMARIEI

P.F.AMARIEI

30.85

GHIRENI

XIII.1.7

Coțușca

P

0.120

0.042

U.A.T.

S.C. CRAS NA – FERM S.R.L.date

GHITALARIA

XIII.1.15.13

Vlasinești

P

0.045

0.085

U.A.T.

U.A.T.

lipsa

60

afl. dr. MORISCA

BT

2.50

PM

0.060

p

PF Ungureanu Petrudate

GRADINA II

necodificat

Roma

P

0.015

0.005

PF NICULICA VASILE

lipsa

62

DRISLEA

BT

8.00

PM

0.152

PV

P.F.CIUCUREAN U MARIAdate

HĂNESTI

XIII.1.10

HĂnesti/

5.00

PM

5.850

PV

S.C. GEMA S.R.L. BOTOȘANI

64

BALINȚI

BT

4.00

PM

0.285

PV

P.F. Arotaritei llie Corneliudate

HAVÂRNA II

XIII.1.10

Havârna

P

0.310

0.730

S.C. PIRANIA S.R.L.

21.85

HAVÂRNA III

XIII.1.10

Havârna

P

0.140

0.300

S.C. PIRANIA S.R.L.

21.85

HOTAR

XIII.1.12

Santa Mare

P

0.112

0.040

U.A.T. SANTA MARE

lipsa

68

IAZUL LUI IANCU

BT

5.00

PM

0.418

PV

BALTAG MIHAIdate

IAZUL MARE

XIII.1.15.18.5

Roma

P

0.890

0.758

ANTON IAC CEZAR

39.6

IAZUL MARE (BĂBICENI)

XIII.1.11.1

Durnești / Băbiceni

P

0.669

0.731

PRICOP DANIEL IULIAN

24.5

IAZUL MARE

XIII.1.7

R. Prut/ Miorcani

P

0.105

0.434

U.A.T. RĂDĂUȚI PRUT

23.1

IBĂNEASA I

XIII.1.15.11

Ungureni

P

0.280

0.098

S.CAGRO ACVA PROD IBĂNEASA S.R.L.

21.85

IBĂNEASA II

XIII.1.15.11

Ungureni

P

0.644

0.062

S.CAGRO ACVA PROD IBĂNEASA S.R.L.

21.85

IBĂNEASA III

XIII.1.15.11

Ungureni

P

0.224

0.080

S.CAGRO ACVA PROD IBĂNEASA S.R.L.

21.85

ISOPESCU JOS (BOJOGA II)

XIII.1.10.3

Hudești

P

0.075

0.027

U.A.T.PUSCASU

U.A.T.PUSCASU

lipsa

76

CIO LAC

BT

2.00

PM

0.760

PV

PUSCASU

lipsa

77

VAR NIT A

BT

3.85

PM

0.718

PVFRUMUȘICA

23.3

IZVOARE

XIII.1.10.3

Suharau/ Izvoare

P

0.070

0.025

U.A.T.

PERS DIN SAT IZVOAREdate

JALBA

XIII.1.15.18.4

BOTOȘANI

P

0.007

0.011

S.C. PISCICOLA SA BOTOȘANI

21.85

JIANU

XIII.1.15.12

Ungureni

P

0.048

0.015

U.A.T

U.A.T

23.3

JOIANU

XIII.1.15.18.5

Roma/Cotargaci

P

0.015

0.005

U.A.T. COM ROMA

20.4

LA STA NI (COTARGACI)

XIII.1.15.18.5.1

Roma

P

0.235

0.082

U.A.T. ROMA

22.85

LADARITA

necodificat

Dorohoi

P

0.057

0.020

U.A.T.

S.C. AQUALAND BOTOȘANIdate

LEORDA

XIII.1.15.18.3

Leorda

P

0.350

0.125

U.A.T. LEORDA

22.5

LICEULUI

necodificat

Șendriceni

P

0.014

0.009

LICEUL

86

MO RIȘCA

BT

6.00

PM

0.285

PVVĂCULEȘTI

lipsa

87

URECHIOIU

BT

4.00

PM

0.040

pMIRCEAMIRCEAdate

LISMAN II

XIII.1.15.18.3

Brăești

P

0.015

0.005

MAGAZIN

MAGAZIN

lipsa

89

LESMANITA

BT

6.93

PM

1.860

PVDARABANIDARABANIdate

LOESTI

XIII.1.15.18.6

M. Eminescu

P

0.157

0.143

ZMAU

ZMAU

21.85

LOTURI ENESCU

necodificat

Dorohoi

P

0.050

0.017

P.F. FOGACS DEJU

lipsa

92

LUIZOAIA

BT

3.70

PM

0.046

PV

S.C. PISCICOLA SA BOTOȘANI

93

URECHIOIU

BT

5.00

PM

0.039

p

U.A.T. BRAESTIdate

LUPENI (AXINTE)

XIII.1.10

Hudești

P

0.294

0.520

S.C. PIRANIA S.R.L.

21.85

MARIN

XIII.1.15.17.1

Dorohoi

P

0.084

0.026

U.A.T. mun Dorohoi

lipsa

96

ISNOVAT

BTCUZLAU

P

0.060

0.021

SC DAVISIL GOLDFISH SRL

lipsa

97

MO RIȘCA

BT

4.50

PM

0.784

p

S.C. IMPEX- DONA S.R.L. BOTOȘANI

98

COROGEA

BT

5.60

PM

0.773

PVDOBIRCENIDOBIRCENIdate

MODRUZ I

XIII.1.15.25.6

Prăjeni/ Luparia

P

0.030

0.010

SC ROKY-MAN SRL

lipsa

100

ROBU

BT

4.00

PM

0.142

PV

SC ROKY-MAN SRLdate

MOLDOVANU

XIII.1.15.6

Dimacheni

P

0.098

0.035

U.A.T.

U.A.T.

lipsa

102

AFL STG JIJIA "LA PI LAT"

BT

3.50

PM

0.141

PV

U.A.T. ALBEȘTIdate

MURGU

XIII.1.10.4

Havârna

P

0.089

0.155

P.F.IOANDOSPINESCU

22.85

MUSCALU

XIII.1.15.4

Broscăuți/

5.50

PM

0.849

PVCONSTRUCT

S.C.ZABRUSS.R.L

105

BAȘEU

BT

4.80

PM

1.100

PV

S.C. FISH-COM S.R.L. HAVÂRNA

106

VOLOVAT

BT

4.50

PM

0.248

PV

S.C. ACVA TOUR VIISOARA S.R.L.date

OCHI

XIII.1.10.3a

Havârna

P

0.090

0.032

S.C. PIRANIA S.R.L.

lipsa

108

Afl. Dr. JIJIA Valea Oicu

BT

2.50

PM

0.030

PXUNGURENIUNGURENIdate

PINTILIOASA

XIII.1.10.4

ă

P

0.065

0.023

U.A.T.

U.A.T.

lipsa

110

MIHAEASA

BT

8.70

PM

0.295

PV

S.C. CEREALS.R.L.

111

JIJIA

BT

8.00

PM

0.027

PVDOROHOIDOROHOI

112

MO RIȘCA

BT

3.00

PM

0.190

PV

21.6

113

IBĂNEASA

BT

5.10

PM

1.800

PV

S.C. BYANCA PLAI S.R.L.

114

BURDUJA

BT

2.50

PM

0.180

PV

P.F.MACCOVICI UC ȘTEFAN

115

BURDUJA

BT

5.00

PM

0.402

PV

P.F.MACCOVICI UC ȘTEFAN

116

BEZERC

BT

5.00

PM

0.075

PVIDOROHOI

lipsa

117

IBĂNEASA

BT

2.20

PM

0.300

pVORNICENI

S.C. ACVACOMS.R.L.

118

BEZERC

BT

4.00

PM

0.285

PV

S.C. BARCA S.R.L.

119

LUIZOAIA

BT

5.00

PM

0.135

PV

S.C. PISCICOLA SA BOTOȘANIdate

PUTRED

XIII.1.15.25.2

Cristesti

P

0.084

0.030

U.A.T. CRISTEȘTI/ TUNSU ȘTEFAN

lipsa

121

PUTUROSU

BT

6.00

PM

0.114

PV

Neculcea Paveldate

RĂCHIȚA

XIII.1.15

Rachiti

P

0.012

0.000

U.A.T.

U.A.T.

lipsa

123

BALINȚI

BT

3.60

PM

0.684

PV

S.C. ECO ACVATIC PRODUCT S.R.L.

124

SĂRATA

BT

5.00

PM

1.230

PV

S.C. GEMA S.R.L. BOTOȘANI

125

BERZA VECHE

BT

5.00

PM

0.057

PV

PFGHIȚUN

20.35

SAT NOU-BUHACENI

XIII.1.15.15

BUHACENI

P

0.038

0.014

ULMAN

ULMAN

22.05

SLOBOZIA

XIII.1.15.11

Cordăreni/

4.90

PM

0.703

PV

I.I. IUREA ION

128

CIO LAC

BT

4.00

PM

0.114

PV

MURARU

20.35

STA ROST EA

XIII.1.15.18.5

Roma/Cota rgaci

P

0.503

0.724

PFTUDOSE

PFTUDOSE

35.6

STĂUCENI

XIII.1.15.18.5

Stăuceni

P

1.700

0.700

S.C. DASSM S.R.L. BOTOȘANI

21.8

STUPINA IPODRIGA'V.

necodificat

Darabani

P

0.010

0.003

U.A.T.

U.A.T.

lipsa

132

AFL. STGLEONTE"

BT

2.00

PM

0.013

PDARABANIDARABANIdate

STUPINA IIIPODRIGA'V.

necodificat

Darabani

P

0.010

0.003

U.A.T.

U.A.T.

lipsa

134

AFL. STGLEONTE"

BT

2.00

PM

0.013

PVDARABANIDARABANIdate

STUPINA VPODRIGA'V.

necodificat

Darabani

P

0.006

0.002

U.A.T.

U.A.T.

lipsa

136

AFL. STGLEONTE"

BT

2.00

PM

0.008

PVDARABANIDARABANIdate

SUHARĂU

XIII.1.10

SuharĂu

P

0.486

0.394

S.C. GORGAN PROD S.R.L.

25.8

SULITOAIA

XIII.1.15.18.7

Sulița/ Dracsani

P

0.690

1.095

S.C. PISCICOLA SA BOTOSANI

22.85

SURUBARU

XIII.1.11.2.1

Albești

P

0.026

0.039

U.A.T. ALBEȘTI

32,55

TĂTĂRĂȘENI

XIII.1.10

Havârna/Tătărăseni

P

1.250

0.950

S.C. FISH-COM S.R.L. HAVÂRNA

22.2

PORCAREASA (TEISOARA)

XIII.1.15.18.5.2

Roma

P

0.301

-0.177

U.A.T. ROMA

22.05

TRESTIANA

XIII.1.15.4

Dorohoi

P

0.042

0.015

S.C.

S.C.

lipsa

143

PONOARA

BTGuranda

P

0.049

0.053

U.A.T.

P.F. ȚIBULEAC NICOLAE

144

SILIȘTEA

BT

6.35

PM

0.403

PV

P.F. CANTEA OVIDIU

145

AVRĂMENI

BT

4.00

PM

0.950

pAVRĂMENIAVRĂMENIdate

UNTENI

XIII.1.15.18.7

Unteni

P

0.472

0.218

S.C.CYPRINUS

S.C.CYPRINUS

lipsa

147

PÎRIUL PUTRED

BT

3.00

PM

0.095

PVCRISTESTICRISTESTIdate

VIIȘOARA

XIII.1.8

Viișoara

P

0.066

0.163

S.C. ACVA TOUR VIIȘOARA S.R.L.

22.05

VLĂDENI I

XII.1.14.1

VlĂdeni

P

0.180

0.065

U.A.T. VLĂDENI /BALAN DUMITRU

21.85

VORNICENI

XIII.1.15.11

Vorniceni

P

0.850

1.050

S.C. ACVACOMS.R.L.VORNICENI

29.45

ZĂI CEȘTI

XIII.1.15.18.6

Baluseni/

5.50

PM

0.888

PV

S.C. TATI S.R.L.

152

URECHIOIU

BT

3.00

PM

0.061

PV

VLAS DANIELAdate

ALEXANDRU CEL BUN 1

XIII.1.15.23

VLĂDENI

P

0.083

1.082

U.A.T. Vladeni – S.C. FISH-IT S.R.L.

22.2

ALEXANDRU CEL BUN 2

XIII.1.15.23

VLĂDENI

P

0.030

0.030

U.A.T. Vladeni

lipsa

155

PAIS

ISCAPREI

P

0.020

0.022

U.A.T.CAPREICOARNELE

lipsa

156

CIRIC

IS

4.64

PM

0.944

PVARONEANUARONEANUdate

BAHLUEȚ – ac. nepermanentă

XIII.1.15.32.12

COSTEȘTI

N

0.000

2.200

A.N. APELE ROMÂNE

25.2

BĂLUS

necodificat

ȘIPOTE

P

0.050

0.050

U.A.T. SIPOTE

lipsa

159

TOTOEȘTI

IS

5.00

PM

0.280

PV

S.C. INTO S.R.L.date

BARCA

XIII.1.15.32.20.1

CIUREA

N

0.050

0.030

A.N. APELE ROMÂNE

19.8

BARCA

XIII.1.15.32.20.1

CIUREA

P

0.242

0.100

P.F DINU SERBAN

lipsa

162

VĂMĂȘOAIA

IS

2.70

PM

0.078

p

FUNDAȚIA SOLIDARITATE SI SPERANȚA IAȘIdate

BÂRNOVA II

XIII.1.15.32.23a

BÂRNOVA

P

0.001

0.014

U.A.T BÂRNOVA

23.95

BÂRNOVA III

XIII.1.15.32.23a

BÂRNOVA

P

0.001

0.014

PERSOANE

PERSOANE

lipsa

165

VĂMĂȘOAIA

IS

6.00

PM

0.015

pFIZICEFIZICEdate

BEJENEASA

XIII.1.15.32.12.7

BALȘ

P

0.001

0.014

S.C. PISCICOLA PODISU S.R.L.

46.2

LA POALELE CODRULUI

necodificat

BÂRNOVA

P

0.030

0.031

S.C IARBA VERDE DE ACASA S.R.L.

21.7

BOGHEAN I

XIII.1.18.1.2

PLUGARI

P

0.015

0.015

PERSOANE

PERSOANE

lipsa

169

BOGONOS

IS

1.00

PM

0.030

VFIZICEFIZICEdate

BOGONOS-TALPALARI

XIII.1.15.32.17a

REDIU

P

0.050

0.036

SC TAL PA LARI SRL

lipsa

171

REBRICEA

IS

2.30

PM

0.186

PV

S.C DOLLY S.R.L.

172

REBRICEA SEACA

IS

4.00

PM

0.070

PVSCANTEIASCANTEIA

173

VALEA OII

IS

4.00

PM

0.090

PV

S.C. PISCICOLA PODISU S.R.L.

174

VALEA BRUMEI afl. Stg. R. Gurguiata

ISBELCEȘTI

P

0.041

0.013

STAVARACHE

STAVARACHE

34.1

BUCSOAIA

XIII.1.15.32.10

ERBICENI

P

0.116

0.129

P. F LUCACI EMANUEL

lipsa

176

SBANT

IS

4.00

PM

0.012

pMOVILENIMOVILENIdate

BULBUCANI

XIII.1.15.27

GROPNITA

P

0.709

1.732

S.C. PESCOM ANDREX S.R.L.

22.05

CAPSA

XIII.1.15.32.10

ERBICENI

P

0.020

0.010

P.F FILIP CĂTĂLIN

lipsa

179

CÂCAINA

IS

8.00

PM

3.100

V

A.B.A. PRUT BÂRLAD

180

CERCHEZOAIA

IS

13.00

PM

1.030

V

A.N.I.F U.A IAȘI

181

CetățuiaNicolina

IS

12.50

PM

0.210

V

A.B.A. PRUT BÂRLAD

182

CetățuiaNicolina

IS

4.00

PM

0.032

V

A.B.A. PRUT BÂRLAD

183

CHIRIȚA

IS

12,2

PM

7.28

AV

APA VITAL S.A IAȘI

184

GURGUIATA

IS

5,0

PM

0.668

PV

S.C ACVACOM S.R.L.

185

CIRIC

IS

4,2

PM

0.570

PVR

D.S.P MUN. IAȘI.

186

CIRIC

IS

6,08

PM

0.245

PVR

D.S.P MUN. IAȘI.

187

CIRIC

IS

11,5

PM

1.600

PVR

A.B.A. PRUT BÂRLAD

188

GURGUIATA

ISCAPREI

P

0.364

0.010

A.N. APELE ROMÂNE

22.2

CIURBEȘTI

XIII.1.15.32.20.1

CIUREA

P

2.6200

PVR

A.B.A. PRUT BÂRLAD

190

NICOLINA

IS

18.00

PM

7.200

V

A.B.A. PRUT BÂRLAD

191

PAIS

ISCAPREI

P

0.192

0.245

S.C. GOLDEN FISH 2.007 S.R.L.

23.2

COASTA MARE

XIII.1.15.32.17a

REDIU

P

0.010

0.010

U.A.T. REDIU

lipsa

193

FRASIN

IS

3.00

PM

0.335

PV

S.C ȘARPELE S.R.L.date

CONT AS

XIII.1.15.32.8

SCOBINTI

P

0.280

0.020

S.C PESTE AURIU Harlau

21.2

CORNESTI

XIII.1.15.32.20.2.1

Ml ROS LAVA

P

0.170

0.020

S.C. PESCARISAB S.R.L

21.95

CORNET

XIII.1.15.32.20.2.1

Ml ROS LAVA

N

0.000

3.900

A.N. APELE ROMÂNE

17.2

COZM EȘTI

XIII.1.17

MOSNA

P

0.014

0.006

S.C VIN IA SA

lipsa

198

CRACALIA

IS

3.00

PM

0.095

pFIZICEFIZICEdate

CRĂCII IAZULUI (RECEA 1)

XIII.1.15.21.2

PLUGARI

P

0.030

0.010

U.A.T. PLUGARI

lipsa

200

VO IN EȘTI

IS

14.00

PM

12.54

10.810

A.N. APELE ROMÂNE

22.05

CUZA VODA

necodificat

POPRICANI

P

0.120

0.030

U.A.T.

U.A.T.

lipsa

202

VALEA OII

IS

4,0

PM

0.617

PV

S.C. MIHPES S.R.L.

203

Paraul lui Vasile

IS

1.80

PM

0.050

p

U.A.T. PLUGARIdate

DOROSCANI

XIII.1.15.32.12.9

POPEȘTI

P

0.147

0.243

S.C.S.R.L.ROMPESCARIS

22.2

DUDAU

XIII.1.15.32.12.9

PODU ILOAIEI

P

0.250

0.025

S.C.S.R.L.ROMPESCARIS

21.95

DUMESTI 1

XIII.1.15.32.15.2

DU M EȘTI

P

0.073

0.119

I. FC-TINMOLDOVANU

21.95

FĂCUȚI (PODISU)

XIII.1.15.32.12.7

BĂLȚAȚI

P

0.350

0.028

S.C.

S.C.

23.7

FÂNTÂNELE (IAZ DOMNESC)

XIII.1.15.27.1

FÂNTÂNELE

P

0.020

0.039

U.A.T.

U.A.T.

48.95

FILIAȘI

XIII.1.15.32.12.7

ION NECULCE

P

0.150

0.013

S.C. PISCICOLA PODISU S.R.L.

23.7

FOCURI

XIII.1.15.27.2

FOCURI

P

0.223

0.717

S.C FAR RO DIEGO S.R.L.

20.7

FO RĂSTI

XIII.1.15.27

GROPNITA

P

0.434

1.262

S.C. PESCOM ANDREX

22.05

FRASIN I (AVAL)

XIII.1.15.31

PRO BOTA

P

0.070

0.289

S.C SMART FISHING S.R.L. IAȘI

22.2

FRASIN II (AMONTE)

XIII.1.15.31

PRO BOTA

P

0.280

0.020

U.A.T. PRO BOTA

lipsa

214

ZOI

IS

5.00

PM

0.255

PV

D.A.D.S IAȘI – B- dul Ștefan cel Mare si Sf, nr. 47-49, IAȘIdate

GURGUI AȚA

XIII.1.15.32.8

DELENI

P

0.005

0.256

S.C. PESTE AURIU S.R.L.

22.05

GURGUIAȚA-PEP

XIII.1.15.32.8

DELENI

P

0.350

0.050

S.C. PESTE AURIU S.R.L.

21.2

HĂR PĂȘEȘTI

XIII.1.15.32.15.2

POPEȘTI

P

0.215

0.269

S.C. FIO GRUP COMPANY S.R.L.

21.8

IAZ NOU

XIII.1.15.32.10

ERBICENI

P

0.090

0.010

P.F LUCACI EMANUEL

lipsa

219

VALEA OII

IS

5.00

PM

0.390

p

S.C. PISCICOLA PODISU S.R.L.

220

CACAINA

IS

4.00

PM

0.107

p

S.C PLUMB COM S.R.L. MOVILENIdate

IZVOARE II

XIII.1.15.32.11

MOVILENI

P

0.020

0.001

S.C PLUM-COM S.R.L. MOVILENI

20.7

IZVOARE III

XIII.1.15.32.11

MOVILENI

P

0.060

0.017

S.C PLUMB S.R.L. MOVILENI

lipsa

223

CACAINA

IS

7.00

PM

0.180

p

P.F.A. EȚCU FLORENTIN- CORNELIU

224

JIJIOARA

IS

4,0

PM

0.343

p

S.C. STRATEGIC S.R.L.date

LA MOARA

XIII.1.15.21.3

ANDRIESENI

P

0.038

0.382

U.A.T.

U.A.T.

lipsa

226

afl. de stanga r. LUPULUI

IS

2.50

PM

0.040

p

U.A.T. REDIUdate

LA VULPI

XIII.1.15.32.17a.1

REDIU

P

0.030

0.010

U.A.T. REDIU

lipsa

228

JIJIOARA

IS

5.23

PM

2.515

PV

S.C. PESCOM ANDREX S.R.L.

229

SCÎNTEIA

IS

6,0

PM

0.588

PV

S.C. PESCARIA DELENI S.R.L.

230

ROȘIOR

IS

4.00

PM

0.200

p

U.A.T. LETCANIdate

LOPATOAIA

necodificat

GROPNITA

P

0.028

0.003

P.FJANUNGUREANU

lipsa

232

afl.nec.Valea

necodificat

Ml ROS LAVA

P

0.012

0.004

U.A.T.

U.A.T.

lipsa

233

LOC II

IS

6.00

PM

0.532

p

P.F DINU SERBANdate

MIC DORNA

XIII.1.15.25.8

PLUGARI

P

0.030

0.016

A.F ROPOTA JAN ETA

22.2

MIHAIL KOGALNICEANU

XIII.1.15.18.7.1

ȚIGĂNAȘI

P

0.150

0.164

U.A.T. ȚIGĂNAȘI

34

MITOC

XIII.1.15.25.5

DELENI

P

0.116

0.080

S.C. PESCARIA DELENI S.R.L.I

20.7

MOIMESTI I (LA LIVADA)

necodificat

POPRICANI

P

0.030

0.020

S.C PROGRES COMPANY S.R.L.

lipsa

238

CACAINA-afl.nec. st.

IS

4.00

PM

0.010

1

S.C PROGRES COMPANY S.R.L.date

MOIMESTI III

necodificat

POPRICANI

P

0.070

0.010

S.C PROGRES COMPANY S.R.L.

lipsa

240

CACAINA-afl.nec. st.

IS

4.00

PM

0.050

p

S.C PROGRES COMPANY S.R.L.date

MOIMESTI SAT

XIII.1.15.32.11

POPRICANI

P

0.080

-0.070

U.A.T.

U.A.T.

lipsa

242

CACAINA

necodificat

POPRICANI

P

0.040

0.010

P.F SERBAN DINU

lipsa

243

SBANT

IS

4.00

PM

0.065

PMOVILENIMOVILENIdate

PARC I

XIII.1.15.32.10

ERBICENI

P

0.052

0.034

P.F. COSTIN ROBERT IONEL

34

PARC II

XIII.1.15.32.10

ERBICENI

P

0.080

0.015

P.F. COSTIN ROBERT IONEL

33.6

PÂRJOLITĂ

necodificat

STRUNGA

P

0.035

0.049

S.C. AGROCOM STRUNGA S.A IAȘI

20.7

PĂULENI

XIII.1.15.3

ERBICENI

P

0.116

0.082

PF DIACONU EDINEL

21.8

PAUSESTI

XIII.1.15.32.15.2

DU M EȘTI

P

0.178

0.408

S.C HCC POLAR S.R.L.

22,2

PIONIER

XIII.1.15.25.9

SIPOTE

P

0.320

0.030

U.A.T. SIPOTE

lipsa

250

BAH LUI

IS

8.60

PM

13.20

13.200

A.N. APELE ROMÂNE

lipsa

251

BAH LUI

IS

5.02

PM

7.800

p

A.B.A. PRUT BÂRLAD

252

PROBOTA

IS

14.48

PM

0.800

V

A.B.A. PRUT BÂRLAD

253

HOISEȘTI

IS

4.00

PM

0.165

PVFIZICEFIZICEdate

RĂDENI

XIII.1.15.3

ROMÂNEȘTI

P

0.210

0.010

U.A.T ROSCANI

31.55

RECEA II

XIII.1.15.25

PLUGARI

P

0.030

0.020

U.A.T. PLUGARI

lipsa

256

MILETIN

IS

5.00

PM

0.190

PV

U.A.T. PLUGARIdate

REDIU

XIII.1.15.32.19

REDIU

P

0.060

-0.047

U.A.T. REDIU

lipsa

258

CH IRITA

IS

2.00

PM

0.014

VARONEANUARONEANUdate

REDIU

XIII.1.15.32.19

REDIU

P

0.369

0.306

A.N. APELE ROMÂNE

30.8

ROȘCAI

necodificat

ROȘANI

P

0.100

0.020

S.C.S.R.L.EUROELMAR

lipsa

261

FRASIN – afl.st. nec.Valea Rostii

IS

3.00

PM

0.060

1EUROELMAR

S.C.S.R.L.date

ROȘCANI

XIII.1.15.3

ROȘCANI

P

0.046

0.006

MANEA

MANEA

lipsa

263

FRASIN

IS

1.50

PM

0.012

PV

U.A.T. ROSCANIdate

ROSCUȚA

necodificat

ROȘCANI

P

0.024

0.030

P.F HUTU VASILE

23.3

SÂNGERI DEAL

necodificat

GROPNITA

P

0.025

0.010

P.F AVADANEI IOAN

30.95

SÂNGERI VALE

necodificat

GROPNITA

P

0.026

0.010

P.F POPA 1 LIE

lipsa

267

VALEA OII

IS

16.50

PM

21.13

17.830

A.N. APELE ROMÂNE

18.8

ȘARJA

XIII.1.15.32.7

BELCEȘTI

P

0.130

0.131

S.C. PISCICOLA LITENI S.R.L.

22.2

SAVIA I

XIII.1.15.32.8

BELCEȘTI

P

0.631

2.269

S.C ACVACOM S.R.L.

22.2

SAVIA II

XIII.1.15.32.8

BELCEȘTI

P

0.281

1.784

S.C ACVACOM S.R.L.

22.2

SCHITU STAVNIC

XII.1.78.10

VO IN EȘTI

P

0.130

-0.088

MANASTIREA

MANASTIREA

23.2

SCÂNTEIA

XII.1.78.11.2

SCÂNTEIA

N

0.000

0.400

U.A.T.

U.A.T.

lipsa

273

HĂR PĂȘEȘTI

IS

6.50

PM

0.410

PVROMPESCARIS

S.C.S.R.L.

274

CIRIC – afl. nec. Sipotel

IS

6.00

PM

0.100

PVPOPRICANIPOPRICANIdate

SOCI

XIII.1.15.21.3

ANDRIESENI

P

0.060

0.005

U.A.T.

U.A.T.

lipsa

276

SOLO NET

IS

7,0

PM

0.350

PV

S.C. JUREX LV S.R.L.date

SOROCANU

XIII.1.22.1

ȘIPOTE

P

0.180

0.020

U.A.T. SIPOTE

lipsa

278

af.necod.st. POP

IS

4.00

PM

0.030

P

P.F IFTODE VASILEdate

STEJARI I

XIII.1.15.30

ȚIGĂNAȘI

P

0.24

0.020

OS IAȘI

lipsa

280

POP

IS

4.00

PM

0.401

VP

U.A.T. ȚIGĂNAȘIdate

STÂNGĂCENI

XIII.1.15.3

ROȘCANI

P

0.270

0.940

S.C ȘARPELE S.R.L.

22.05

HELEȘTEU STÂNGĂCENI

XIII.1.15.3

ROȘCANI

P

0.015

0.006

S.C ȘARPELE S.R.L.

22.05

STRIMBU

XIII.1.15.32.8

DELENI

P

1.400

0.100

S.C. PESTE AURIU S.R.L.

22.05

STRUNGA

XIII.1.15.32.19

STRUNGA

P

0.400

0.100

U.A.T.

U.A.T.

lipsa

285

LUPULUI

IS

3,0

PM

0.407

PV

S.C DUMOP COMPANY S.R.L.- DRAGAN

286

LUPULUI

IS

3,0

PM

0.125

PV

U.A.T. REDIUdate

ȚI BĂNEȘTI

XII.1.78.8.7a

ȚI BĂNEȘTI

P

0.028

0.272

U.A.T.

U.A.T.

lipsa

288

POP

IS

3.00

PM

0.052

VP

U.A.T. ȚIGĂNAȘIdate

ȚIGĂNAȘI I

XIII.1.15

ȚIGĂNAȘI

Polder

0.0000

V

A.B.A. PRUT BÂRLAD

290

JIJIA

IS

4.00

PM

31.43

31.430

A.N. APELE ROMÂNE

28.2

ȚIGĂNAȘI III

XIII.1.15

ȚIGĂNAȘI

Polder

0.0000

V

A.B.A. PRUT BÂRLAD

292

JIJIA

IS

4.00

PM

2.460

V

A.B.A. PRUT BÂRLAD

293

JIJIA

IS

4.00

PM

2.570

V

A.B.A. PRUT BÂRLAD

294

JIJIA

IS

4.00

PM

3.210

V

A.B.A. PRUT BÂRLADdate

TINTEA

XIII.1.15.32.10

ERBICENI

P

0.070

0.026

P.F ZAHARIA GURDUZA

lipsa

296

TOTOEȘTI

IS

3.57

PM

0.604

P

S.C. PISCICOLA COMPANY S.R.L.date

TRAIAN I

XIII.1.14

BIVOLARI

P

0.183

0.345

SC ALBATROS SRL

20.55

TRAIAN III

XIII.1.14

BIVOLARI

P

0.580

-0.080

SC CRAPROM SRL

lipsa

299

SOLO NEȚ

IS

5.65

PM

0.604

P

S.C. NITZACHON S.R.L.date

TUNGUJEI

XII.1.78.8

ȚI BĂNEȘTI

P

0.027

0.030

U.A.T.

U.A.T.

lipsa

301

MOSNISOARA

IS

4.00

PM

0.080

P

DIRECȚIA SILVICA IAȘIdate

URECHE

XIII.1.15.32.8

CEPLENITA

P

0.269

1.062

S.C ACVACOM S.R.L.

22.05

URSOAIA

XIII.1.15.32.17a.1

ROMÂNEȘTI

P

0.008

0.010

U.A.T.

U.A.T.

lipsa

304

SBANT

IS

1.80

PM

0.020

PMOVILENIMOVILENIdate

VALEA LUI DAVID P

XIII.1.15.32

Ml ROS LAVA

P

0.030

0.007

U.A.T.

U.A.T.

lipsa

306

BAH LUI

IS

3,0

PM

0.009

PMOLDOVEIMOLDOVEIdate

VALEA MARE

XIII.1.15.32.8

SCOBINTI

P

0.150

0.250

S.C. PESTE AURIU S.R.L.

22.05

VALEA STEJAREI LOR 1

XIII.1.15.3

ȚIGĂNAȘI

P

0.010

0.005

U.A.T. ȚIGĂNAȘI

lipsa

309

FRASIN

IS

3.00

PM

0.015

VTIGĂNASITIGĂNASIdate

VALEA URSULUI II

XIII.1.15.32.20.2

Ml ROS LAVA

P

0.010

0.005

U.A.T.

SOLTANIUC

23.7

VĂMĂȘOAIA

XIII.1.15.32.23a

MUN. IAȘI

Polder

0.000

0.310

A.N. APELE ROMÂNE

38.2

VATRA SATULUI

XIII.1.22.1

ȘIPOTE

P

0.180

-0.160

U.A.T. SIPOTE

lipsa

313

GURGUIATA

IS

5.00

PM

0.030

I

S.C.P.P.date

VÂNĂTORI

XIII.1.15.32.11

POPRICANI

N

0.0000

V

A.B.A. PRUT BÂRLAD

315

afl. DOI PERI – VĂMĂȘOAIA

IS

2.00

PM

0.010

I

P.F OLTEANU GABRIELdate

VIȘANI II

necodificat

BÂRNOVA

P

0.027

0.010

P.F ARSENE MIRCEA

lipsa

317

NICOLINA

IS

4.00

PM

0.150

P

U.A.T. CIUREAdate

ZUGRAVI

necodificat

SIPOTE

P

0.341

0.100

S.C RABEI S.R.L.

lipsa

319

FRASIN – afl.nec.st.

IS

2,30

PM

0.017

P

S.CSARPELE SRLdate

GRADINA BOTANICA

necodificat

MUN. IAȘI

P

0.011

0.023

U.Al.I.CUZA IAȘI

20.7

HÂRTOPUL CAPITANULUI

XIII.1.15.27.1

CEPLENIȚA

P

0.237

0.065

S.C BOLEMASRL HARLAU

lipsa

322

AFL NEC. CACAINA

IS

3,5

PM

0.210

pINTERNATIONAL SOF SRL IAȘIINTERNATIONAL SOF SRL IAȘI

323

BOROSOAIA

IS

3,5

PM

0.054

p

PF VLAICU GHEORGHE, COM PLUGARI

324

VALEA CHISARULUI , afl. stg. R. Bahluet

IS

4,10

PM

0.082

PDANIEL

PFGIMIGAGABRIEL

325

INTRE VAI

IS

4.00

PM

0.246

P

S.C. FARM BĂLȚAȚI S.R.L. IAȘIdate

ZMEU

XIII.1.15.32.12.2

POPEȘTI

P

0.062

0.150

S.C. FARM BĂLȚAȚI S.R.L. IAȘI

25.8

OBRIJENI

XIII.1.15.32.12.8

POPEȘTI

P

0.075

U.A.T. POPEȘTI

lipsa

328

GAMBOASA

IS

4,0

PM

0.269

P

U.A.T. SINEȘTIdate

VALEA POMILOR

necodificat

Ml ROS LAVA

P

0.016

0.010

SC ALGINAIAȘIELECTRICSRL

22.2

EZARENI I

XIII.1.15.31.12.8.2

CORN EȘTI

P

0.183

0.187

SC EZARENI TURISM SRL

23.45

EZARENI II

XIII.1.15.32.20.2

CORN EȘTI

P

0.183

0.177

SC EZARENI TURISM SRL

23.45

EZARENI III

XIII.1.15.32.20.2

CORN EȘTI

P

0.183

0.207

SC EZARENI TURISM SRL

23.45

POIANA DOAMNEI

necodificat

TOM EȘTI

P

0.020

0.007

S.C. LIFETOMAX S.R.L. IAȘI

22.45

PĂDURENI

XII.1.78.11

GRAJDURI

P

0.009

0.011

S.C. DEEA TEXTIL FASHION S.R.L.

23.45

TRIFEȘTI I

necodificat

TRIFEȘTI

P

0.020

0.021

SOCIETATEA AGRICOLA ASTRA TRIFEȘTI

23.7

TRIFEȘTI II

necodificat

TRIFEȘTI

P

0.017

0.004

SOCIETATEA AGRICOLA ASTRA TRIFEȘTI

23.7

ALEXANDRU VLAHUȚĂ I

XII.1.78.29

Al. Vlahuță

P

0.029

0.050

S.C. PESCARIS 2003 VASLUI

21.4

ALEXANDRU VLAHUȚĂ II

XII.1.78.29

Al. Vlahuță

P

0.072

0.118

S.C. PESCARIS 2003 VASLUI

21.4

ALEXANDRU VLAHUȚĂ III

XII.1.78.29

Al. Vlahuță

P

0.144

0.309

S.C. PESCARIS 2003 VASLUI

21.4

ALEXEȘTI

XII.1.78.9

Negrești

P

0.000

0.090

S.C.

S.C.

21.65

BĂLȚAȚI I

XII.1.78.19.5

Tătărăni/

4.00

PM

0.182

P

ANIF FILIALA DE IF VASLUIdate

BĂLȚAȚI II

XII.1.78.19.5

Tătărăni / BĂLTATI

N

0.000

0.210

ANIF FILIALA DE IF VASLUI

lipsa

343

BĂLȚAȚI

VS

4.00

PM

0.200

P

U.A.T. Tătărănidate

BĂRBOȘI

XIII.1.22.4

Bărboși/ Hoceni

P

0.041

0.068

S.C. OAZA MAGICĂ S.R.L.

19.65

BLĂGEȘTI

XII.1.78.19.4

Botești/Gugesti

P

0.271

0.280

S.C.S.R.L.BEGOPERSIST

20.15

BOTEȘTI I

XII.1.78.19.3

Botești

P

0.000

0.270

U.A.T. Botești

lipsa

347

GĂNEȘTI

VS

5.00

PM

0.095

P

U.A.T. Boteștidate

BOZIA

XIII.1.19.3

Falciu/ Bozia

N

0.000

1.250

A.N. APELE ROMÂNE, preluat de la

A.B.A. PRUT BÂRLAD

349

SIMILA

VS

4.00

PM

0.182

PVXALEXANDRU

U.A.T.VLAHUTAdate

BUDU CANTEMIR

XIII.1.18

Lunca Banului

N

0.000

0.885

ANIF FILIALA DE IF VASLUI

21.65

BUZNOAIA NORD

XII.1.78.13

Zapodeni/

4.80

PM

0.451

P

S.C. PISCICOLA S.R.L. VASLUI

352

CHITOC

VS

6.00

PM

0.085

P

S.C. BAHMABE RAIFISH S.R.L. VASLUIdate

CO ROD EȘTI

XII.1.78.34.8

Gherghești/

10.00

PM

0.880

VP

A.B.A. PRUT BÂRLAD

354

RAS

VS

9.50

PM

1.975

PIV

A.B.A. PRUT BÂRLAD

355

DELEA

VS

3.00

PM

0.120

P

AJVPS Vasluidate

DELENI

XII.1.78.21

Deleni

P

0.039

0.123

S.C. VITAL FRUIT S.R.L. DELENI

36.15

DOCĂNEASA

necodificat

Vind erei/ Docăneasa

P

0.035

U.A.T. VINDEREI

lipsa

358

GARBOVAT

VS

7.00

PM

0.179

P

S.C. RE-DANA S.R.L.

359

GĂURENI

VS

9.00

PM

1.016

VP

A.B.A PRUT- BÂRLAD

360

RECEA

VS

4.70

PM

0.107

PV

PF Moraru V.

361

RECEA

VS

7.40

PM

0.256

p

PF Moisanu Mihai, Asimine Paul

362

FEREȘTI

VS

6.00

PM

1.072

V

A.B.A PRUT- BÂRLAD

363

r.Gadeasa afluent stanga r. SIMILA

VSFloreSti

P

0.053

0.028

Direcția Silvică Vaslui

22.9

FUNDU VUII

XII.1.78.34.8.1

Poienesti/ Fundu Vaii

P

0.000

0.050

U.A.T. Poienesti

lipsa

365

TORENT GRADINA, afluent dreapta r. Burghina

VS

3.50

PM

0.020

PV

U.A.T. TANACUdate

GRADINA II (TANACU II)

necodificat

Tanacu

P

0.000

0.038

U.A.T. TANACU

lipsa

367

GURA VĂII

VSVăii

N

0.000

4.620

A.N. APELE ROMÂNE, preluat de la ANIF

20.6

GUSITEI – IAZ

XIII.1.22

D. Cantemir/ Gusitei

P

0.030

0.020

U.A.T.

U.A.T.

lipsa

369

OȚELENI

VS

2.00

PM

0.004

P

U.A.T. Hocenidate

LIPOVAȚ

XII.1.78.14b

Lipovaț

P

0.169

0.383

S.C. BAHMABE RAIFISH S.R.L.

20.15

LOHAN

XII.1.78.19.7

Duda Epureni

P

0.100

0.040

AJVPS VASLUI

lipsa

372

GUGU

VS

4.80

PM

1.110

PV

Situație juridica neclara

373

BLĂGEȘTI

VS

3.00

PM

0.045

p

Situație juridica neclara

374

BLĂGEȘTI

VS

4.50

PM

0.382

P

Situație juridica neclara

375

BLĂGEȘTI

VS

2.85

PM

0.093

PV

Situație juridica neclara

376

BLĂGEȘTI

VS

3.35

PM

0.187

PV

Situație juridica neclara

377

FEREȘTI

VS

7.00

PM

1.624

VP

A.B.A PRUT- BÂRLAD

378

SIMILA

VS

5.00

PM

0.228

P/V

Mocanu loan

379

MUSATA

VSMusata

N

0.000

2.714

A.N. APELE ROMÂNE, preluat de la ANIF

21.6

NEGREȘTI I

XII.1.78.9

Negrești

P

0.400

0.816

S.C.

S.C.

32.65

NEGREȘTI II

XII.1.78.9

Negrești

P

0.081

0.129

S.C.

S.C.

20.15

NEGREȘTI III

XII.1.78.9

Negrești

P

0.460

0.400

S.C.

S.C.

20.15

ODAIA BURSUCANIBURSUCANI

GriviTa/ Odaia Bursucani

P

0.000

0.005

U.A.T. Grivița

lipsa

384

ELAN

VS

9.50

PM

9.650

AVP

A.B.A PRUT- BÂRLAD

385

GARCENEANCA

VS

11.50

PM

3.037

PV

A.B.A PRUT- BÂRLAD

386

RECEA

VS

4.00

PM

0.012

RX

U.A.T. MUN. HUSIdate

RECEA II

XIII.1.22.1

Huși

P

0.127

0.217

SC EVOLEG- SERESRL

31.55

REDIU GALIAN

XII.1.78.16.5.3

Codăești/ Rediu Galian

P

0.859

2.841

A.N. APELE ROMÂNE, preluat de la ANIF

34.2

ROS IEȘTI

XII.1.78.22

Roșiești

P

0.247

0.853

A.N. APELE ROMÂNE, preluat de la ANIF

34.6

SĂRATA

XII.1.78.16.9.1

Berezeni/

10.40

PM

6.120

V

A.B.A PRUT- BÂRLAD

391

PRUTEȚ

VSȘopârleni

N

0.000

1.120

A.N. APELE ROMÂNE, preluat de la ANIF

21.6

STAN IL EȘTI

XIII.1.18

Stânilești

N

0.000

0.365

ANIF,VASLUISUCURSALA

18.65

STRO IEȘTI

XII.1.78.19.4

Tata ra ni/ Stroiesti

P

0.103

0.193

S.C.DASIMON S.R.L. TĂTĂRĂNI

20.15

SULETEA

XII.1.78.22.9

Gagești/Giurcani

N

0.000

1.015

A.N. APELE ROMÂNE, preluat de la ANIF

20.8

TA.B.A.LAESTI I

XII.1.78.19.3

Bunesti Averesti/ TA.B.A.Iaesti

P

0.100

0.020

U.A.T. Bunești Averesti

lipsa

396

GANESTI

VS

6.00

PM

0.200

PV

U.A.T. Bunești Averestidate

TA. BALA ESTI III

XII.1.78.19.3

Bunești Averești/ TA.B.A.Iaesti

P

0.000

0.105

U.A.T. Bunești Averesti

lipsa

398

GANESTI

VS

2.50

PM

0.240

P

U.A.T. Bunești Averestidate

TĂCUTA

XII.1.78.16.5.3

Tăcuta

P

1.190

1.821

A.N. APELE ROMÂNE, preluat de la ANIF

24.8

TANACU (TOPU )

XII.1.78.19.6

Tanacu/ Benești

P

0.160

0.580

S.C. FILBCOS S.R.L. Vaslui

22.9

TANACU (BAHNA)

XII.1.78.19.6

Tanacu/ Benești

P

0.140

0.470

P.F. CARARE DINU

29.8

TROHAN

XII.1.78.14a

Garceni/ Trohan

P

0.610

1.152

A.N. APELE ROMÂNE

20.8

URLAȚI

XIII.1.22

D. Cantemir/ Urlați

P

0.049

0.148

SC SOFTWARE DISTRIBUTION GROUP SRL Vaslui

lipsa

404

VALEA SEACĂ

VS

17.00

PM

6.050

V

A.B.A PRUT- BÂRLAD

405

torent VOLOȘENI, afluent dreapta r. Gura Văii

VSBogdana

N

0.000

0.488

ANIF FILIALA DE IF VASLUI

21.65

VULTUREȘTI POLDER

XII.1.78

Vulturești

Polder

0.0000

V

A.B.A PRUT- BÂRLAD

407

TELEJNA

VS

6.00

PM

0.100

PXZAPODENIZAPODENIdate

CHIȚOC II

XII.1.78.14b

Lipovat/Chițoc

P

0.005

0.007

Direcția Silvică Vaslui

52.55

F LOR EȘTI I

necodificat

Poienest/

5.10

PM

0.010

p

Direcția Silvică Vaslui

410

r.Gadeasa afluent stanga r. SI Ml LA

VSFloresti

N

0.000

0.040

Direcția Silvică Vaslui

52.55

ROGOAZA I

XIII.1.22.3.1

Hoceni/Oteleni

N

0.000

0.014

Direcția Silvică Vaslui

52.55

ROGOAZA II

XIII.1.22.3.1

Hoceni/Oteleni

N

0.000

0.014

Direcția Silvică Vaslui

52.55

ANTOHESTI

XII.1.78.39

Izvorul

6.95

PM

0.920

PV

A.B.A PRUT- BÂRLAD

414

SUHURLUI

GL

5.00

PM

0.210

PV

U.A.T. BĂLENIdate

BARAJ PRIZAGHIDIGENI

XII.1.78

Ghidigeni

P

0.400

0.060

S.C. SPIRT GHIDIGENI S.A.

lipsa

416

afluent dreapta r. TAPLAOANI

GL

3.00

PM

0.167

PR

Tasca Vasiledate

BLÂNZI II

XII.1.78.42.1

Blânzi

P

0.180

0.020

U.A.T. COROD

lipsa

418

CHINEJA

GL

4.00

PM00

PVBRĂILABRĂILAdate

BUCIUMENI GALAȚI

XII.1.78.41

Buciumeni

P

0.030

0.010

U.A.T.

U.A.T.

lipsa

420

CĂLMĂȚUI

GL

3.40

PM

0.266

PIV

U.A.T. GRIVIȚA

421

afluent dreapta r. TAPLAOANI

GL

7.00

PM

0.170

X

U.A.T. COROD

422

BLĂNEASA

GL

6.05

PM

1.034

PVBLĂNEASAFLORIN

423

CATUȘA

GL

10.00

PM

2.270

V

S.C. LIBERTY GALAȚI SA

424

CATUȘA

GL

8.00

PM

0.260

RVGOSPODĂRIEGalațiGOSPODĂRIEGalați

425

HOBANA

GL

10.00

PM

0.080

VBĂLĂSESTIBĂLĂSESTIdate

COROD

XII.1.78.42.1

Corod

P

0.248

2.012

U.A.T. COROD

24.8

COSTI

necodificat

sat Costi

P

0.019

0.020

PF DIMACHI SORIN MARIUS

23.8

COTOROAIA (Sfanta Maria)

XII.1.78.35

Cotoroaia

P

0.240

0.150

PF RAICIOF ION

25.3

FILESTI

XII.1.86.1

Galați

P

0.310

0.295

PF Huma Mihai

lipsa

430

FRUMUȘIȚA

GL

12.60

PM

0.813

V

A.B.A PRUT- BÂRLAD

431

afluent de stanga r. VALEA LUI MANOLACHE

GL

5.40

PM

0.080

XV

SPJADPP Galațidate

GARBOAVELE 2

necodificat

Tulucești

N

0.033

0.023

SPJADPP Galați

25.4

GARBOVAT

XII.1.78.37

Gârbovaț

P

0.080

0.010

U.A.T.

U.A.T.

lipsa

434

IJDILENI

GL

9.55

PM

3.450

V

A.B.A PRUT- BÂRLAD

435

Cernica, afl n. BERHECI

GL

3.50

PM

0.060

P

U.A.T. Țepudate

LA SOSEA

necodificat

Tulucești

P

0.050

0.020

U.A.T.

U.A.T.

lipsa

437

CĂLMĂTUI

GL

6.00

PM

0.250

IV

U.A.T. LIESTI

438

CĂLMĂȚUI

GL

3.15

PM

0.212

PIV

S.C. NYNOS MIHAI S.R.L. Liesti

439

CĂLMĂȚUI

GL

5.65

PM

0.189

PIV

S.C. NYNOS MIHAI S.R.L. Liești

440

HORINCEA

GL

8.00

PM

0.090

IVCAVADINESTICAVADINESTIdate

LOZOVA

XII.1.83.4

Braniștea

N

0.000

9.513

ANIF-Filiala I.F. Galați

19.65

LUPELE

XII.1.83.4

Pechea

N

0.000

2.622

A.N. APELE ROMÂNE

20.6

MĂLINA

XII.1.85

Sendreni

P

2.350

4.470

A.N. APELE ROMÂNE

36.6

MATCA

XII.1.78.42.1

Matca

P

0.030

0.010

U.A.T. MATCA

lipsa

445

ZELETIN

BC

5.00

PM

1.950

PV

S.C. ESOX. S.R.L.

446

VAMEȘ

GL

4.70

PM

0.756

PV

S.C. CENTRAL GALAȚI S.R.L.

447

afl dreapta r. PERESCHIV

GL

6.00

PM

0.020

PVPriponești

23,8

PRISACA

XII.l.81a4

Frunzeasca

P

0.010

0.010

PF Manea Al.

lipsa

449

LOZOVA

GL

10.92

PM

2.841

V

A.B.A PRUT- BÂRLAD

450

afl. dreapta r. JAROVAT

GL

4.30

PM

0.094

PVBALA. B.A.NESTI

26.5

TALA.B.A.SCA

XII.1.81

Tudor

5.00

PM

5.300

PV

U.A.T. TUDOR VLADIMIRESCUdate

TAMPA

necodificat

Țepu

P

0.100

0.110

U.A.T. Țepu

lipsa

453

SUHURLUI

GL

4.50

PM

0.324

P

PF Panait Sandu

454

GHILAVESTI

BC

6.32

PM

0.330

PVR

A.B.A. PRUT BÂRLAD

455

MĂLINA

GL

lipsa

P

lipsa

lipsa

lipsa

P

neidentificatdateG – Baraj de beton de greutateAA – Baraj din anrocamante etanșat cu argilePO – Baraj de pământ omogenPM – Baraj de pământ etanșat cu masca amonte sau per euSBB – Stăvilar cu baraj de închidere din betonI – irigațiiP – pisciculturăR – agrement (recreere) + Anexa 5b în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut – Bârlad + Anexa 6a de apărare cu evidențierea stării acestora administrat de A.B.A. Prut-Bârlad Nr. Denumire dig Cod cadastral Județ(m)* Înălțime(m)* PIF Condiții normale de exploatareapărate Deținător Incidente/accidentepc%(mc/s) Mecanismul de cedare: deversare/eroziune internă / alunecare ta luz (surpare) 1 Jijia md com.Tutora /Chiperesti 3.90 1 ChiperestiANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD – SGA IAȘI 48 dig contur Polder ȚIGĂNAȘI x ms XI1 l-l. 15 IS 1502.52 1996 500 Patrimoniu public al statului administrat de 3 Stavnic ms com Scheia / Drăgușeni 1 Drăgușeni 4 Miletin ms com Sipote /Sipote, Mitoc 1 Sipote, Mitoc 5 Prut md Prisacani/Moreni, Prisacani, Macaresti, Com Grozesti/ Coltu Corni, Grozesti, Com Gorban /Gorban 4.30 1+0.5 com.Prisacani/Moreni, Prisacani, Macaresti, Com Grozesti/ Coltu Corni, Grozesti, Com Gorban /Gorban, Gura Bohotin, ZberoaiaANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD – SGA IAȘI 59 dig Prut Sculeni-Tutora md XIII-1 IS 37105.92 1987 700 Patrimoniu public al statului administrat de 7 Prut md com Trifesti, com. Probota, com Victoria 2.65 1+0.5 Trifesti, Hermeziu, Vladomira; Sendreni, Frasuleni, Sculeni; Balteni, ProbotaANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD – SGA IAȘI 65 dig Bahlui la Bahlui md IAȘI 3.00 1 mun. IAȘIANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD – SGA IAȘI 57 dig Bahlui Pod Beldiman-Pod Holboca md XI1 l-l. 15.32 IS 1886.46 2016 225 Patrimoniu public al statului administrat de 10 BÂRLAD ms Negrești 1.50 5 oras Negrești 11 BÂRLAD md Negrești 1.50 5 Valea Mare 12 BÂRLAD ms com.Albesti 1.00 5 Crasna 13 torent Sohodol md Negrești 2.50 n/a oras Negrești 14 canal desecare md Negrești 1.50 1 oras Negrești 15 Velna ms Negrești 1.00 1 oras Negrești 16 BÂRLAD md com.Banca 2.50 5 Stramtura Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 45 dig BÂRLAD am. confl. Simila md XI 1-1.78 VS 331.80 1986 280 Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 34 dig BÂRLAD confl. torent Zorleni-confl. Trestiana ms XI 1-1.78 VScom.Zorleni 5 Dealu Mare, 19 BÂRLAD ms com.Grivita 5 Trestiana, Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 48 dig BÂRLAD confl. Hobana- confl. torent Vizureni ms XI 1-1.78 VS 3112.67 1986 305 Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 48 dig BÂRLAD confl. Vizureni- confl. Barzota ms XI 1-1.78 VS 1387.37 1986 305 Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 41 dig rau BAR- LAD aval Negrești (av conf. r. Tutova – am conf r Pereschiv) XI 1-1.78 VS 3286.93 1983 305 Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 43 dig BÂRLAD confl. torent Valea Tarinei- confl. Tutova md XI 1-1.78 VS 13773.71 1988 305Tutova 24 BÂRLAD md mun.BÂRLAD 2.50 1 mun. BÂRLAD 25 BÂRLAD md com. Grivita, mun BÂRLAD 1 mun. BÂRLAD 2007 1 26 BÂRLAD md mun. BÂRLAD, com Grivita 1 mun. BÂRLAD 2007 1 27 BÂRLAD ms com Ghidigeni, com Tutova 5 Gefu 28 BÂRLAD ms com. Grivita; com. Tutova; com. Balasesti 5 Grivita, Tutova, Balasesti 29 Vaslui md com. Solesti; com. Văleni 5 com. Solesti/Solsti; com. Văleni /Văleni 30 Vaslui md Vaslui 5 Vaslui 31 Vaslui md com. Văleni 2.50 5 Moara Domneasca 32 Vaslui md comValeni, com Munteni de Sus 2.50 5 Moara Domneasca; Satu Nou 33 Vaslui ms com. Solesti 2.50 5 Satu Nou 34 Vaslui ms com.Valeni, 1176.03 1975 55 Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 48 dig Vaslui Muntenii de Sus-Vaslui ms XI 1-1.78.16 VS 5492.84 1975 129 Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 46 dig Vaslui av. pod DN 24 Vaslui-confl. torent Munteni de Jos ms XI 1-1.78.16 VS 1904.66 1984 210 Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 52 dig Vaslui confl. torent Munteni de Jos-Secuia ms XI 1-1.78.16 VS 7600.29 1984 210 Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 51 dig Vaslui confl. torent Hartop-Munteni de Sus ms XI 1-1.78.16 VS 8756.61 1975 69 Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 46 dig Vaslui confl. Rac- confl. torent Lozana ms XI 1-1.78.16 VS 1917.51 1975 55 Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 34 dig Dunarea Badalan ms XIV-1 GL 10388.22 1979 n/a Patrimoniu public al statului administrat de ANAR – A.B.A. Prut-BÂRLAD – SGA Galați alunecare taluz, eroziune taluz 63 dig Prut Bratesul de Sus md XIII-1 GL 34633.23 1955 980 Patrimoniu public al statului administrat de ANAR – A.B.A. Prut-BÂRLAD – SGA Galați2008 42 BÂRLAD md com. Negrilesti, com.Munteni, mun Tecuci 3.50 5100Munteni,Tecuci. 2007 43 BÂRLAD ms com.Ghidigen; com.Negrilesti,Blaneasa 3.50 5 Talpigi, Slobozia Corni; Negrilesti, Slobozia Blaneasa 44 BÂRLAD ms com. Negrilesti/Slbozia Blaneasa; com. Munteni/ Ungureni 3.50 5 Slobozia Blaneasa,Ungureni 2007 45 BÂRLAD md Tecuci 3.00 10 Tecuci/ mun. Tecuci 46 BÂRLAD ms com Draganesti 5 Malu Alb, Draganesti 47 BÂRLAD ms com. Draganesti/ Draganesti; com. Barcea/Barcea 5 Draganesti ,Barcea 48 BÂRLAD md com. Draganesti/ Draganesti; com. Barcea/ Podoleni 5555Podoleni 49 Prut md Galați/ mun. Galați 10 mun. Galați, TULUCEȘTI, Vânători, 2006 50 BÂRLAD ms Tecuci 5 Tecuci/ mun. Tecuci 51 Siret md com. Cosmesti 10 com. Cosmesti /Cosmești Vale 2005(breșa) 47 dig mal dreptTalA.B.A.sca XI 1-1.81 GL 2198.48 1973 n/a Patrimoniu public al statului administrat de ANAR – A.B.A. Prut-BÂRLAD – SGA Galați deversare 53acumulare Calmatui ms com.T. Vladimirescu/ T. Vladimirescu n/a T. Vladimirescu 54 BÂRLAD md com. Ghidigeni, com. Gohor 5 Gara Ghidigeni; Gohor 55 Prut md com.TULUCEȘTI 2 TULUCEȘTI, mun. Galați 56 Geru ms com.Piscu, com.Independenta, 5 Piscu; Independenta 57 Siret ms Galați 5 Galați / mun.Galați 58 Geru ms com. Piscu 575,6 Patrimoniu public al statului administrat de ANAR – A.B.A. Prut-BÂRLAD – SGA Galați 52 dig remuu Tecucel ms Xll-l.78.41 GL 485.96 1983 155 Patrimoniu public al statului administrat de ANAR – A.B.A. Prut-BÂRLAD – SGA Galați 45 dig remuu Tecucel md Xll-l.78.41 GL 514.02 1983 155 Patrimoniu public al statului administrat de ANAR – A.B.A. Prut-BÂRLAD – SGA Galați 45 dig BÂRLAD conf. Lupul- conf. Berheci md XI 1-1.78 GL 5488.88 1983 435 Patrimoniu public al statului administrat de ANAR – A.B.A. Prut-BÂRLAD – SGA Galați 55 dig rau BÂRLAD conf. Balaneasa-conf. Garbovat ms XI 1-1.78 GL 4970.81 1983 435 Patrimoniu public al statului administrat de ANAR – A.B.A. Prut-BÂRLAD – SGA Galați 57 dig Berheci la AEI Brahasesti md XI 1-1.78.39 GL 1989.31 1985 98 Patrimoniu public al statului administrat de ANAR – A.B.A. Prut-BÂRLAD – SGA Galați 55 dig remuu Suhu ms Xll-1.81a.5 GLPiscu 5 Independenta, Piscu 2005(breșa) 46 dig Suhu la Piscu md Xll-1.81a.5 GL 2214.39 1973 50 Patrimoniu public al statului administrat de ANAR – A.B.A. Prut-BÂRLAD – SGA Galați 52 dig VĂMĂȘOAIA la Tomesti md XIII-a ISIAȘI 1.70 1 IAȘI/ mun. IAȘI 67 Bahlui md Tomesti, 4771.81 1965 225 Patrimoniu public al statului administrat de ANAR – A.B.A. Prut-BÂRLAD -SGAIASI 53 dig Bahlui la Holboca ms XI1 l-l. 15.32 IS 4896.66 1965 225 Patrimoniu public al statului administrat de ANAR – A.B.A. Prut-BÂRLAD -SGAIASI 54 dig Bahlui la Bahlui ms IAȘI 4.83 1 IAȘI/ mun. IAȘI 70 Jijia ms com.Golaiesti,com.Tutora, 4.00 1 com. Golaiesti/ Medeleni, Petresti; com.Ungheni/ Bosia, Ungheni; com. Tutora/ Tutora, Oprisem 71 Jijia ms com.Popricani, 6109.08 1984 600 Patrimoniu public al statului administrat de ANAR – A.B.A. Prut-BÂRLAD -SGAIASI 53 dig Jijia Fantanele-Vladeni Jijia ms com.Andrieseni, 10348.27 2005 600Brosteni,Borsa 73 Jijia ms com.ȚIGĂNAȘI 1 com.ȚIGANAȘI/ Mihail Kogalniceanu (incinta 4 MS) 74 Jijia md com.Movileni, 7398.44 1996 500 Patrimoniu public al statului administrat de ANAR – A.B.A. Prut-BÂRLAD -SGAIASI 36 dig contur polder ȚIGĂNAȘI 2 md XIII-1.15 IScom.Movileni, 1 Epureni, Tipilesti (incinta 2 MD) 76 Jijia ms com.ȚIGĂNAȘI 1 com. ȚIGĂNAȘI/ȚIGĂNAȘI (incinta 1 MS) 77 Jijia md com.Popricani, 1520.09 1996 500 Patrimoniu public al statului administrat de ANAR – A.B.A. Prut-BÂRLAD -SGAIASI 36 dig Jijia Cotumd XIII-1.15 IScom.Victoria,com.Ungheni, 34321.76 1987 600Coada Stancii, Manzatesti; com. Holboca/ Cristesti, Holboca 79 BÂRLAD Negrești, com. Vulturești 5 Negrești; Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 46 dig compartmentare Mara seni XI 1-1.78 VS 794.21 1980 235 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 44 dig remuu Craciunesti ms XI 1-1.78.11 VS 347.58 1982 108 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 42 dig Șiret Condrea-Salcia ms Xll-l GL 5728.88 1979 2620 Patrimoniu public al statului administrat de ANAR – A.B.A. Prut-BÂRLAD – SGA Galați deversare 56 dig Prut la Dranceni md XIII-1 VS 2330.37 1966 780 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui deversare/eroziune 42 dig BÂRLAD Nod hidrot. BÂRLAD Delea- CET Vaslui ms XI 1-1.78 VS 1561.21 1977 315 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui eroziune 60 dig BÂRLAD CET Vaslui- confl. r. Vaslui ms XI 1-1.78 VS 13141.31 1978 315 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 63 dig BÂRLAD conf. Racova- CET Vaslui md XI 1-1.78 VS 425.16 1977 315 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 59 dig BÂRLAD – Rediu-confl. Racova md XI 1-1.78 VS 1773.34 1977 275 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 46 dig BÂRLAD confl. Bulboaca-confl. Ghilahoi md XI 1-1.78 VS 11318.17 1985 210 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 44 dig BARLAD confl. Albesti- confl. torent Gura Albești ms XI 1-1.78 VS 1157.79 1984 220 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui eroziune 35 dig BÂRLAD la Crasna ms XI 1-1.78 VS 1791.603.20 5 com. Albești/ Crasna 91 torent Bulboaca md md com.Deleni 2.00 n/a com. Delini/ Bulboaca 92 torent Bulboaca ms ms com.Deleni 2.00 n/a com. Delini/ Bulboaca 93ms Xll-l GL 12932.41 1979 2835com. Umbraresti/Torcesti;Ivesti/Bucesti, Ivești;Liesti 2005(breșa) 56 dig remuu Corozel md XI 1-1.78.42 GL 1058.57 1983 555 Patrimoniu public al statului administrat de ANAR – A.B.A. Prut-BÂRLAD – SGA Galați 43 dig remuu Corozel ms XI 1-1.78.42 GL 1035.78 1983 555 Patrimoniu public al statului administrat de ANAR – A.B.A. Prut-BÂRLAD – SGA Galați 49 dig remuu Blaneasa md XI 1-1.78.40 GL 594.03 1983 435 Patrimoniu public al statului administrat de ANAR – A.B.A. Prut-BÂRLAD – SGA Galați 47 dig remuu Blaneasa ms XI 1-1.78.40 GL 583.73 1983 435 Patrimoniu public al statului administrat de ANAR – A.B.A. Prut-BÂRLAD – SGA Galați 37 dig remuu rau Berheci md XI 1-1.78.39 GLcom.Negrilesti, com.Țepu 3.00 5 com. Munteni / Muntenijcom Negrilesti/ Negrilesti; com. Patrimoniu public al statului administrat de ANAR – A.B.A. Prut-BÂRLAD – SGA Galați deversare dis- pre incinta (breșa) 40 dig remuu rau Berheci ms XI 1-1.78.39 GLcom.Țepu/ Gara Berheci 3.00 5 com. Ghidigeni/Slobozia Corni; Gohor/ Posta, Gara Berheci; com.Negrilesti/ Negrilesti, Patrimoniu public al statului administrat de ANAR – A.B.A. Prut-BÂRLAD – SGA Galați deversare dis- pre incinta (breșa) 51 dig remuu Lupul md XI 1-1.78.38 GL 501.14 1983 435 Patrimoniu public al statului administrat de ANAR – A.B.A. Prut-BÂRLAD – SGA Galați 20 dig remuu Lupul ms XI 1-1.78.38 GL 540.51 1983 435 Patrimoniu public al statului administrat de ANAR – A.B.A. Prut-BÂRLAD – SGA Galați 30 dig remuu Garbovat md XI 1-1.78.37 GL 828.12 1983 435 Patrimoniu public al statului administrat de ANAR – A.B.A. Prut-BÂRLAD – SGA Galați 39 dig remuu Garbovat ms XI 1-1.78.37 GL 817.79 1983 435 Patrimoniu public al statului administrat de ANAR – A.B.A. Prut-BÂRLAD – SGA Galați 33 dig remuu Balaneasa md XII- md com.Ghidigeni 1.00 5 com.Ghidigeni/Gefu 105 Balaneasa1.78.36a GL 178.87 1983 435 Patrimoniu public al statului administrat de ANAR – A.B.A. Prut-BÂRLAD – SGA Galați 33 dig remuu Pereschiv md XI 1-1.78.36 GL 1595.83 1983 435Ghidigeni 107 Pereschiv ms com, Priponești 1.60 5 com. Priponești/ Ciorasti 2007 108 Barzota ms com. Tutova 1.00 5 com. Tutova/ Crivesti 109 Barzota md com. Tutova 1.00 5 com. Tutova/ Crivesti 110 Tutova ms com. Tutova 1.80 5 com. Tutova/ Tutova 2007 111 Tutova md com. Tutova 1.80 5 com. Tutova/ Coroiu 2007 112 torent Vizureni ms com. Tutova 1.00 n/a com. Tutova/ Crivesti 113 torent Vizureni md com. Tutova 1.00 n/a com. Tutova/ Ciortolom 114 Hobana ms com.Balasesti, 1387.21 1988 55 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 66 dig remuu Hobana md XI 1-1.78.33 VS 1398.15 1988 55 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 66 dig remuu Jaravat ms XI 1-1.78.32 VS 635.91 1988 70 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 42 dig remuu Jaravat md XI 1-1.78.32 VS 597.89 1988 70 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 70 dig remuu Trestiana ms XI 1-1.78.31 VS 1125.05 1987 48 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 70 dig remuu Trestiana md XI 1-1.78.31 VS 1114.02 1987 48 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 70 dig Valea Seaca am. conf. BÂRLAD msSeaca1.78.31a VS 1900.12 1973 48 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 74 dig Valea Seaca am. conf. BÂRLAD mdSeaca1.78.31a VS 3650.59 1973 48 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 74 dig Simila la Simila ms XI 1-1.78.29 VS 2312.35 1973 52 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 66 dig remuu torent Zorleni ms VS 802.02 1986 n/a Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 58 dig remuu torent Zorleni md VS 757.87 1986 n/a Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 58 dig remuu Zorleni ms XI 1-1.78.28 VS 996.74 1986 44 Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 58 dig remuu Zorleni md XI 1-1.78.28 VS 1290.33 1986 44 Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 58 dig remuu Bujoreni ms XII- ms com. Zorleni 5 com. Zorleni/ Zorleni 128 Bujoreni1.78.27a VS 1140.91 1986 18 Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 58 dig remuu torent Salcuta md VS 108.83 1986 28 Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 62 dig remuu torent Salcuta ms VS 104.93 1986 28 Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 66 dig BÂRLAD confl. torent Gura Albesti- confl. Idrici ms XI 1-1.78 VScom.Costesti, 5 com. Albești/Gura Albești; com. Rosiesti/Gara Rosiesti; com Costesti / Costesti 1985 132 BÂRLAD ms com. Rosiesti; com. Viisoara; com Banca 5 com. Rosiesti/Gura Idrici; com. Viisoara/Văleni; com banca / Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui deversare 54 dig BÂRLAD confl. Valeni- confl. Petrisoara ms XI 1-1.78 VSBanca 5 com. Viisoara /Halta Dodesti; com. Banca /1 Decembrie 1985 134 BÂRLAD ms com.Banca 5 com. Banca /Gara Banca 1985 135 BÂRLAD ms com. Banca; com. Zorleni 5 com. Banca/ Banca; com. Zorleni/ Zorleni 1985 136 BÂRLAD md com.Rosiesti; com. Costesti 5 com.Rosisti; com. Costesti 137 BÂRLAD md com. Costesti; com. Banca 5 com. Costesti/ Chitcani; com. Banca/ Sârbi 138 BÂRLAD md com. Banca 5 com. Banca/ Sârbi 139 BÂRLAD md com. Banca 5 com. Banca/ Stamtura Mitoc, Salcioara 140 BÂRLAD md com.Zorleni 5 com. Zorleni/ Zorleni 141 BÂRLAD ms com. Zorleni 5 com. Zorleni/ Zorleni 1985 142 BÂRLAD md com. Zorleni 5 com. Zorleni/Simila 143 BÂRLAD ms com. Zorleni 5 com. Zorleni/ Zorleni 1985 144 Banca1.78.26a VS 1881.03 1986 11.5 Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 40 dig remuu Banca ms XII- ms com. Banca 5 com. Banca/ Banca 146 Horoiata md Zorleni, 721.44 1986 60 Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 35 dig remuu Horoiata ms XI 1-1.78.27 VSBanca 5 com. Zorleni/ Zorleni; com Banca/ Banca 148 Petrisoara md com.Banca 5 com. Banca/ 1 Decembrie 149 Petrisoara ms com.Banca 5 com. Banca/ Gara Banca 150 Parvesti md com.Banca 5 com. Banca/Mitoc 1999 151 Parvesti ms com.Banca 5 com. Banca/ Mitoc 1999 152 Parvesti ms com.Banca 5 com. Banca/ Mitoc 153 torent Mitoc md com.Banca 5 com. Banca / Mitoc 154 torent Mitoc ms com.Banca 5 com. Banca/ Sârbi 155 Văleni ms com. Văleni 5 com. Văleni/ Văleni 156 Văleni md com. Văleni 5 com. Văleni/ Văleni 157 Chitcani ms com.Costesti, 2257.89 1981 15 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 54 dig remuu Chitcani am. confl. BÂRLAD md XI 1-1.78.23 VScom.Banca 5 com. Costesti/Chitcani; com. Banca/ Sârbi 159 Idrici ms com. Rosiesti 5 com. Rosiesti / Gara Rosiesti 1985 160 Idrici md com. Rosiesti 5 com. Rosiesti /Gara Rosiesti 1985 161 Ghilahoi ms com.Costesti, 2957.59 1984 30com.Albesti/ Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 40 dig Ghilahoi la am. confl. BÂRLAD md XI 1-1.78.21 VScom.Albesti 5 com.Costesti/ Costesti,Albești 163 torent Gura Albești md md com.Albesti 5 com. Albești i/Gura Albești 164 torent Gura Albești ms ms com.Albesti 5 com. Albești i/Gura Albești 165 Albești ms com.Albesti 5 com. Albești 166 Albești md com.Albesti 5 com. Albești 167 Crasna ms com.Oltenești 5 com. Albești/ Crasna; com. Oltenești / Rahna 168 Crasna md com. Albești, com.Oltenesti 5 com. Albești; com. Oltenești 1999 169 Lohan1.78.19.7 VS 1076.07 1982 42 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 31 dig Lohan am. confl. Crasna ms XII- ms com.Oltenesti 5 com. Oltenești/ Rahna 171 Crasna ms com.Oltenesti 5 com. Oltenești 172 Chitoc1.78.14b VS 871.67 1984 25 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 29 dig remuu Chitoc md XII- md com. Lipovat 5 com. Lipovat / Lipovat 174 Racova1.78.14a VS 961.63 1984 310 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 29 dig Racova la Ceramica Vaslui ms XII- ms com. Pușcași, Vaslui 5 Vaslui/ mun. Vaslui 176 Vaslui md Vaslui 5 Vaslui/ mun. Vaslui 177 Vaslui ms com.Muntenii de Jos, Vaslui 5 Vaslui/ mun. Vaslui, com. Muntenii de Jos / Muntenii de jos 178 Racova1.78.14a VS 3482.29 1989 117 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 2 dig Racova am. confl. r. Harsova ms XII- ms com. Poienesti, com. Laza 10 com. Laza/ Laza 180 Racova1.78.14a VS 1136.44 1989 117 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 29 dig remuu Harsova ms XII- ms com. Laza n/a com. Laza/ Laza 182 Harsova1.78.14a.6 VS 96.27 1989 n/a Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 29 dig BÂRLAD confl. Rebricea ms XI 1-1.78 VS 1116.98 1982 235 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui deversare 31 dig BÂRLAD am. confl. Un- cesti ms XI 1-1.78 VS 334.58 1980 235 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 29 dig BÂRLAD Barzesti- am.confl. Stemnic md XI 1-1.78 VS 11104.21 1980 235 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 29 dig BÂRLAD am. torent Ștefan cel Mare ms XI 1-1.78 VS 951.75 1978 235 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui deversare 29 dig BÂRLAD la Buhaiesti md XI 1-1.78 VS 5888.97 1982 235 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 29 dig BÂRLAD Buhaiesti-Barzesti md XI 1-1.78 VS 3901.21 1980 235 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 31 dig BÂRLAD av. conf. Uncesti ms XI 1-1.78 VS 1029.01 1980 235 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 31 dig BÂRLAD av. torent Ștefan cel Mare ms XI 1-1.78 VS 3309.62 1978 235 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui deversare 31 dig BÂRLAD confl. Telejna- confl. torent Maraseni ms XI 1-1.78 VS 808.44 1978 235 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui deversare 31 dig BÂRLAD confl .torent Maraseni- confl. torent Ulmului ms XI 1-1.78 VS 1239.04 1980 235 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 31 dig BÂRLAD dig comp. Maraseni-pod Rediu ms XI 1-1.78 VS 5143.19 1978 235 Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui deversare 43 dig BÂRLAD la Vulturești md XI 1-1.78 VS 5028.93 1982 235 Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 31 dig BÂRLAD Rediu-Nod hidrot. BÂRLAD Delea ms XI 1-1.78 VS 990.89 1977 310 Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui deversare 29 dig BÂRLAD am. torent Pascal md XI 1-1.78 VS 1043.62 1982 196 Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 31 dig Stemnic la Stemnic Balteni md XI 1-1.78.14 VS 2456.27 1982 42 Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 31 dig Stemnic la Balteni ms XI 1-1.78.14 VS 2152.70 1982 42 Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 29 dig Ulmului la Maraseni ms VS 897.99 1980 5 Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui deversare 29 dig Ulmului la Maraseni md VS 893.29 1980 5 Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 31 dig torent Maraseni msMaraseni ms com.Ștefan Cel Mare 5 com. Ștefan cel Mare/ Maraseni 202 torent VS 875.12 1980 14 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 31 digTelejna la Maraseni ms XI 1-1.78.13 VS 876.56 1980 26 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 29 digTelejna la Maraseni md XI 1-1.78.13 VS 857.22 1980 26 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 29 dig remuu torent Ștefan cel Mare ms VS 162.28 1980 n/a Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 29 dig remuu torent Ștefan cel Mare md VS 189.38 1980 n/a Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 29 dig Barzesti la Barzesti ms XII- ms com.Ștefan Cel Mare 5 com. Ștefan cel Mare/ Barzesti 2013 208 Barzesti1.78.12a VS 2211.04 1980 16 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 31 dig Uncesti la Dobroslovesti ms XI 1-1.78.12 VS 167.60 1980 n/aMare/Stefan cel Mare; com. Zapodeni/Dobroslovesti 210 Uncesti md com.Ștefan Cel Mare, com. Zapodeni n/a com. Ștefan cel Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 31 dig canal la Buhaiesti ms VScom.Zapodeni 5 com. Vulturești/ Buhaiesti 212 canal desecare md com.Vulturesti 5 com. Vulturești/ Buhaiesti 213 torent VScom.Zapodeni 5 com. Zapodeni 214 Rebricea ms com.Vulturesti 1.50 5 com. Vulturești/ Podeni 1985/2013 2 215 Rebricea md com.Vulturesti,com. Zapodeni, com.Rebricea 1.50 5 com. Vulturești/Vulturești; com. Rebricea 1985/2013 2 216 Stavnic ms com.Vulturesti, Negrești 5 Negrești/ Parpanita; com. Vulturesti/Voinesti 217 Stavnic md com.Vulturesti 5 Negrești/ Parpanita; com. Vulturesti/Voinesti 218 BÂRLAD md com.Vulturesti, Negrești 2.50 5 Negrești/ oras Negrești, Poiana 1985 219 BÂRLAD ms com.Vulturesti, Negrești 5 Negrești 220 BÂRLAD ms com.Dumesti, com.Todiresti 1.35 10 com. Dumesti/ Dumesti 221 BÂRLAD ms com.Dumesti 1.35 10 com. Dumesti/ Dumesti 222 BÂRLAD md com.Dumesti, com.Todiresti 1.40 10 com. Dumesti/ Dumestii Vechi, Valea Mare 223IAȘI ms XIII- ms IAȘI 0.1 IAȘI/ mun. IAȘIANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD – SGA IAȘI 48 dig remuu Valea Rea ms XII- ms com.Pechea 5 com. Pe chea/ PecheaANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD – SGA Galați 55 dig remuu Valea Rea md XII- md com.Pechea 5 com. Pechea/ Pechea 226 Suhu ms com.Suhurlui 5 com. Suhurlui/Suhurlui; com. Rediu 2013/2016 227 Suhu ms com.Pechea 5 com. Pechea 2013/2016 228 Suhu md com.Suurlui, com. Pechea 5 com. Rediu; com. Pechea/ PecheaANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD – SGA Galați deversare 54 dig Valea Satului la Rediu md XII- md com.Suhurlui, 195.04 1984 23 Patrimoniu public al statului administrat de 230 Valea Satului1.81a.5.4 GL 203.18 1984 23 Patrimoniu public al statului administrat de 231 Horincea ms Suceveni, 5473.84 2005 150 Patrimoniu public al statului administrat de 232 Horincea md com.Suceveni, 5226.84 2005 151 Patrimoniu public al statului administrat de 233 BÂRLAD md Vaslui 5 Vaslui/ mun. Vaslui 234 Delea1.78.16.11 VS 602.75 1977 7 Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 51 dig BÂRLAD confl. Stern nic- Brodoc md XI 1-1.78 VS 2354.24 1980 275 Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 43 dig BÂRLADmd XI 1-1.78 VS 2244.21 1980 275 Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 43 dig BARLAD am. Pod Munteni de Jos- confl. Chitoc md XI 1-1.78 VS 2083.31 1988 210 Patrimoniu Public al Statului, in admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 39 dig BÂRLAD confl. Chitoc- confl. Bulboaca md XI 1-1.78 VSDeleni 5 com. Lipovat; com. Deleni/ Bulboaca 239 BÂRLAD ms com.Albesti 5 com. Albești 240 BÂRLAD md com.Banca 5 com. Banca 241 BÂRLAD md com.Zorleni 5 com. Zorleni/Simila 242 Delea1.78.16.11 VS 1435.05 1977 7 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 40 dig Vaslui confl. r. Delea- confl. r. BÂRLAD XI 1-1.78.17 VSleni,com.Albesti 2.50 5 Vaslui; com. Muntenii de Jos/ Munteni de Jos; com. Lipovat; com. Deleni 244 Delea1.78.16.11 VS 1509.14 1977 7 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 51 dig Vaslui am. confl. BÂRLAD ms XI 1-1.78.16 VScom.Costesti 5 com. Albești 246 torent av. baraj Solesti md com.Solesti n/a com. Solesti 247 torent Lozana md com.Solesti n/a com. Solesti/Solesti 248 torent Lozana ms com.Solesti n/a com. Solesti/Solesti 249 torent VS 164.93 1975 n/a Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 43 dig remuu torent Hartop msHartop ms com.Solesti n/a com. Solești; com. Văleni/ Văleni 251 torentDom VS 277.20 2014 n/a Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 43 dig remuu torent Moara Domneasca mdMoaraneasca md com.Valeni n/a com. Văleni/ Văleni 253 Vaslui ms com. Munteni de Sus n/a com. Munteni de Sus/ Munteni de Sus 254 Vaslui ms com. Munteni de Sus n/a com. Munteni de Sus/ Munteni de Sus 255 Vaslui md Vaslui, com. Munteni de Sus 5 Vaslui/ Moara Grecilor 256 Derivație Derivație ms com. Munteni 5 com. Munteni/ UngureniANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD – SGA Galați 55 dig Derivație Rates mdRatesRates GLcom.Draganesti 5 com. Munteni/ Țigănești; Tecuci/ mun. TecuciANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD – SGA Galați 55 dig BÂRLAD Barcea-Torcesti ms XI 1-1.78 GLcom.Umbraresti 5 com. Barcea/ Barcea; com. Umbraresti/ Umbraresti, TorcestiANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD – SGA Galați deversare 55 dig BÂRLADmd XI 1-1.78 GLcom.Umbraresti 5 com. Barcea/ Podoleni; com. Umbraresti/ Siliștea, Con drea, SalciaANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD – SGA Galați deversare 43 dig Suhu Rediu-Pechea tr.ll ms Xll-1.81a.5 GL 2671.45 1984 50 Patrimoniu public al statului administrat de 2013 261 Șiret ms com. Braniștea, com.Sendreni, com. Independenta, com. Piscu 5 com. Independenta/ Independenta; com. Braniștea/ Vasile Alecsandri, Braniștea; com. Sendreni/ TraianANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD – SGA Galați 43 dig BÂRLAD confl. Tutova- conf. Pereschiv md XI 1-1.78 VS 1112.85 1986 305 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui deversare 43 dig VÂMÂȘOAIAla IAȘI tr. II ms XIII-a IS 376.97 1977 40 Patrimoniu public al statului administrat de 264 VÂMÂȘOAIA1.15.32.23 ms IAȘI 1 IAȘI/ mun. IAȘIANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD – SGA IAȘI 53 dig Geru la Piscu ms 12.1.81a GL 3792.02 1973 75.6 Patrimoniu public al statului administrat de 266 Siret ms com.Bucecea 5 Bucecea/ oras BuceceaANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD – SGA BOTOȘANI 54 dig Siret la Bucecea tr. V ms Xll-l BT 97.59 1979 680 Patrimoniu public al statului administrat de 268 Siret ms com.Bucecea 5 Bucecea/ oras BuceceaANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD – SGA BOTOȘANI 51 dig Siret la Bucecea tr. II ms Xll-l BT 530.43 1979 680 Patrimoniu public al statului administrat de 270 Siret ms com.Bucecea 5 Bucecea/ oras BuceceaANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD – SGA BOTOȘANI 55 dig rau Prut la Gura Bohotin md XIII-1 IS 1003.94 2007 1040 Patrimoniu public al statului administrat de 272 Jijia md com.Andrieseni 1 com. Andrieseni/ BuhaeniANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD – SGA IAȘI 42 dig Jijia lacobeni-Vladeni md XI1 l-l. 15 IS 10132.32 2005 600 Patrimoniu public al statului administrat de 274 Nicolina1.15.32.20 IS 1582.13 1987 80 Patrimoniu public al statului administrat de 2013 275 Bahlui md IAȘI 1 IAȘI/ mun. IAȘIANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD – SGA IAȘI 28 dig Bahlui av. Parapet-conf Nicolina md XI1 l-l. 15.32 IS 939.94 1984 225 Patrimoniu public al statului administrat de 277IAȘI tr.ll md XIII- md IAȘI 0.1 IAȘI/ mun. IAȘIANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD – SGA IAȘI 42 dig Bahlui Parapet beton md XI1 l-l. 15.32 IS 472.68 2016 225 Patrimoniu public al statului administrat de 279 Bahlui ms IAȘI, Hol- boca 1 IAȘI/ mun. IAȘI, Holboca / DancuANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD – SGA IAȘI 53 dig Bahlui la IAȘI tr. I md XI1 l-l. 15.32 IS 2620.70 1981 225 Patrimoniu public al statului administrat de 281IAȘI tr. II ms XI1 l-l. 15.32 IS 2629.93 1982 225 Patrimoniu public al statului administrat de 282IAȘI tr. III ms XI1 l-l. 15.32 IS 2930.30 1983 225 Patrimoniu public al statului administrat de 283IAȘI tr. II md XI1 l-l. 15.32 IS 2964.04 1984 225 Patrimoniu public al statului administrat de 284 BÂRLAD ms Negrești 2.50 5 Negrești/ oras Negrești 285 Racova1.78.14a VS 846.77 1984 310 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 47 dig BARLAD confl. torent Ulmului-dig comp. Maraseni ms XI 1-1.78 VS 877.87 1978 235 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 39 dig Canal derivație BÂRLAD- Delea VS 732.56 1977 7 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 47 dig Canal derivație BÂRLAD- Delea VS 705.51 1978 7 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 47 dig BÂRLAD am. conf. Ho roiata md XI 1-1.78 VS 118.01 1986 220 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 39 dig Simila pod DE-confl. torent Sohodol md XI 1-1.78.29 VS 1227.52 1973 52 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 40 dig Simila conf. torent Sohodol-conf. BÂRLAD md XI 1-1.78.29 VS 1191.47 1973 52 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 47 dig remuu torent Văleni ms VS 636.27 2014 15 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui deversare 39 dig remuu torent Văleni md VS 640.77 2014 15 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui deversare 34 dig Vaslui confl. Glod- confl. torent Văleni md XI 1-1.78.16 VS 2866.16 1975 73 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 44 dig Vaslui confl. torent Valeni-confl. torent Moara Domneasca XI 1-1.78.16 VS 1647.96 1975 73 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 47 dig remuu Ferești la moara Domneasca ms XII- ms com.Valeni n/a com. Văleni/ Moara Domneasca 297 Ferești1.78.16.9 VS 180.45 2014 n/a Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 32 dig Rac la Satu Nou md XII- md com.Solesti n/a com. Solesti/Satu Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 29 dig Rac la Satu Nou ms XII- ms com.Solesti n/a com. Solesti/Satu Nou 300 Prut md com.Dranceni,com.com.Stanilesti 5 com. Dranceni/ Rasesti; com. Duda-Epureni; com. Stanilesti 301 Prut md com. Stanilesti, 17504.45 1968 850 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 52 dig Prut SP Bumbata-SP Berezeni md XIII-1 VS 16982.48 1968 850 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 54 dig Prut SP Berezeni-Falciu Prut md com.Berezeni, 13903.02 1968 850 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 53 dig Elan amonte confl. Prut ms XIII-1.22 GL 1152.02 1973 n/a Patrimoniu public al statului administrat de 305 Prut md com.Cavadinesti,com.Falciu 5 com. Falciu; Murgeni/ Carja; com. Cavadinesti 306 Dunarea ms Galați n/a Galați/ mun. GalațiANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD – SGA Galați 40 dig BÂRLAD la Barcea ms XI 1-1.78 GL 779.74 1979 555 Patrimoniu public al statului administrat de 308 BÂRLAD md Tecuci, com.Draganesti 5 Tecuci/ mun. Tecuci; com. Draganesti/ Malu AlbANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD – SGA Galați 50 dig BÂRLAD aval Negrești XI 1-1.78 GL 4337.73 1983 435,155 Patrimoniu public al statului administrat de 310 BÂRLAD ms Tecuci, com.Munteni 5498 Patrimoniu public al statului administrat de 311 Valea Nemeșului ms com.Pechea n/a com. PecheaANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD – SGA Galați 52 dig remuu Valea Nemeșului md Xll-1.81a.5 GLchea n/a com. PecheaANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD – SGA Galați 52 dig Geru Vames-confl. Șiret md 12.1.81a GLVladimirescu 5 com. Piscu; com. Tudor VladimirescuANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD – SGA Galați 40 dig Siret comp. 1 T.Vladimirecu-Piscu md Xll-l GLcom.Tudorcom.Liesti 5 com. Liesti; com. Fundeni/ Lugnoci, Fundenii Noi; com. Piscu; com. Tudor Vladimirescu/ Tudor VladimirescuANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD – SGA Galați deversare 315 Siret ms com.Piscu, com.Independenta 5 com. Piscu; com.IndependentaANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD – SGA Galați 38 dig Siret închidere la Șen dreni ms Xll-l GL 593.18 2016 2280 Patrimoniu public al statului administrat de 317 Siret ms com.Sendreni 10 com. Sendreni/SendreniANAR-A.B.A. Prut- BÂRLAD – SGA Galați 38 dig inchidere Văleni Xll-l.78.16 VS 563.71 1982 69 Patrimoniu Public al Statului, in admin. ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 44 dig Horincea la Suceveni md XI11-1.23 GL 342.43 2005 150 Patrimoniu public al statului administrat de 2013 320 Horincea ms com.Cavadinesti 2 com. Suceveni/ RogojeniANAR-A.B.A. Prut- BARLAD – SGA Galați 31 dig contur Polder Vulturești am. XII-1.78 VS 337.68 1982 n/a Patrimoniu Public al Statului, în admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 31 dig Vaslui Solești-confl. torent md Xll-l.78.16 VS 751.23 1975 69 Patrimoniu Public al Statului, în admin.ANAR/A.B.A. Prut BÂRLAD/SG A Vaslui 36 + Anexa 6b administrat de A.B.A. Prut – Bârlad + Anexa nr. 7 de ape mari din spațiul hidrografic administratcrt. Județ Curs de apă derivatcadastral Cod Lungime(m) Debit real derivat (mc/s) 1 GL Bârlad Bârlad 12800 362 + Anexa nr. 8 din spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut-Bârlad Nr. Denumire lucrare Cod cadastral Comuna / localitatea Deținător Nod Hidrotehnic Chiperești XI11-1.15 CHIPEREȘTI A.B.A. Prut-BÂRLAD SGA IAȘI Nod Hidrotehnic Munteni Xll-l.78 MUNTENI A.B.A. Prut-BÂRLAD SGA Galați + Anexa nr. 9 și a inundațiilor semnificative potențiale viitoare identificate + Anexa nr. 10 la inundații identificate în bazinul hidrografic + Anexa nr. 11 Cod tip măsură CE. Măsuri Potențiale** Autoritate responsabila*1 PrevenireCoordonarea strategiilor de planificare teritorială (planurilor de amenajare a teritoriului la nivel național, județean și zonal și a planurilor de urbanism – P.U.G., P.U.Z., P.U.D.) cu normele / orientările de utilizare a terenurilor în zonele inundabile M21-RO1 Toate Național M21-RO2 Toate Național M21 Criterii și reglementări de construcție în zona inundabilă (de ex. reactualizarea nivelurilor de proiectare a construcțiilor din zona inundabilă) M.M.A.P., M.D.L.P.A., M.T.I. Îndepărtare sau relocare, Măsuri pentru îndepărtarea receptorilor din zonele inundabile sau relocarea receptori lor în zone cu o probabilitate mai mică de inundații și / sau cu un risc mai mic M22-RO4 Toate Național/ Bazin M23 Creșterea rezilienței construcțiilor și a lucrărilor de infrastructură aflate în zone inundabile, cu identificarea soluțiilor juridice și a surselor de finanțare Măsuri de prevenție în interiorul proprietății() Inundare controlată/acceptată [wetfloodproofing) – materialele de construcții trebuie să fie rezistente la apă și toate utilitățile trebuie să se afle deasupra cotei de proiectare la inundații (măsura nu se aplică în cazul viiturilor caracterizate de adâncimi mari și viteze mari ale apei) Măsuri de prevenție în exteriorul proprietății-Bariere de protecție temporare – construirea de parapeți mobili; Toate Național / Localitate M23 Publicarea unor manuale/elaborare reglementări privind măsuri de adaptare a construcțiilor existente în zonele inundabile / Ghiduri de îmbunătățire a rezilienței populației la inundații M.D.L.P.A., I.S.C., Autorități locale, CJ. Alte măsuri de îmbunătățire a prevenției riscului la Inundații – îmbunătățirea cadrului legislativ și instituțional precum și a cunoștințelor cu privire la managementul riscului la inundații M24-RO7 Toate Național M24-RO8 Toate Național M24 Întreținerea albiilor cursurilor de apăA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA24- Blocare /Restricționare A36-Viituri solide Național / Bazin Managementul natural al inundațiilor prin împădurirea zonelor superioare ale bazinelor hidrografice torențiale M31-RO10 A11 – FluvialăA21 – DepășireaalbieiA24- Blocare /Restricționare A36-Viituri solide Bazin / A.P.S.F.R. M31 Menținerea sau creșterea suprafeței de păduri destinate protecției hidrologice, ia scara întregului bazin hidrografic (subgrupa funcțională 1.1 și categoria funcțională 1.3.d) și destinate protecției terenurilor și solurilor (categoriile funcționale 1.2.a, 1.2.d, 1.2.e, 1.2.h, 1.2.1), vezi NotaA12 – Pluvialăcapacității de transport aA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărare A31 – Viituri rapide M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale Managementul natural al inundațiilor prin Managementul pădurilor M31-RO12 A11 – FluvialăA21 – DepășireaalbieiA24- Blocare /Restricționare A36-Viituri solide Bazin / A.P.S.F.R. M31 Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice)A12 – Pluvialăcapacității de transport aA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărare A31 – Viituri rapide M.A.D.R., M.D.L.P.A., M.M.A.P., A.N.I.F., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva Autorități locale, CJ M31 Reducerea locală a scurgerii pe versant prin lucrări terasiere sau utilizarea unor „bariere" ale scurgerii de suprafață (dâmburi/valuri de pământ/construcții din lemn de mici dimensiuni sau din piatră, garduri vi/gărdulețe)A12 – Pluvialăcapacității de transport aA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărare A31 – Viituri rapide M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități localeA.P.S.F.R. M31 Ameliorarea terenurilor afectate de eroziune de suprafață și/sau în adâncime prin împădurire- necesită lucrări de terasare, bariere erozionale, etc).A12 – Pluvialăcapacității de transport aA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărare A31 – Viituri rapide M.A.D.R., M.D.L.P.A., M.M.A.P., A.N.I.F., Autorități locale, CJ. M31-RO16 A11 – FluvialăA21 – DepășireaalbieiA24- Blocare /Restricționare A36-Viituri solide Național / Bazin/A.P.S.F.R. M31 Remeandrarea cursului de apă, Restaurarea cursurilor de apă și a luncii inundabile (inclusiv reîmpădurirea malurilor cursului de apă pentru reducerea fenomenului erozional)A21 – Depășirea capacității de transport a albieiA24- Blocare /Restricționare A36-Viituri solide A.P.S.F.R. M31 Lucrări de barare (construcții din lemn, praguri din bușteni, structuri din materiale vegetale)A12 – Pluvialăcapacității de transport aA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărare A31 – Viituri rapide M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități localeA.P.S.F.R. M31-RO19 A11 – FluvialăA21 – DepășireaalbieiA24- Blocare /Restricționare A36-Viituri solide Bazin/ Managementul natural al inundațiilor – Managementul zonei costiere M31-RO20 A11 – Fluvială A14 – Sea Water:A22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărare A31 – Viituri rapide A25-Altele M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, CJ. Măsuri structurale pentru regularizarea debitelor, prin construirea/modificarea/eliminarea infrastructurii de re- tenție/acumulare a apei cu funcție exclusivă de protecție la inundații M32-RO21 A11 – Fluvială A22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărare A24- Blocare /Restricționare A36-Viituri solide A.P.S.F.R. M32-RO22 A11 – Fluvială A22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărare A24- Blocare /Restricționare A36-Viituri solide A.P.S.F.R. M32-RO23 A11 – Fluvială A22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărare A24- Blocare /Restricționare A36-Viituri solide A.P.S.F.R. M32 Creșterea capacitații descărcătorilor de ape mari în vederea creșterii capacității de evacuareA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA23 – Distrugerea infrastructurii de apărare A31 – Viituri rapide M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători M32 Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilorA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA23 – Distrugerea infrastructurii de apărare A31 – Viituri rapide M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, CJ..R. M32-RO26 A11 – Fluvială A22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărare A24- Blocare /Restricționare A36-Viituri solide Național/ Bazin/ A.P.S.F.R. M32-RO27 A11 – Fluvială A22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărare A24- Blocare /Restricționare A36-Viituri solide A.P.S.F.R. M32 Analiza eliminării unor structuri de retenție (demolare baraje) – a se studia de la caz laA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA23 – Distrugerea infrastructurii de apărare A31 – Viituri rapide M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., Autorități locale, CJ. Măsuri structurale care implică intervenții fizice în albia râului – Construirea, modificarea sau îndepărtarea lucrărilor longitudinale în albia minoră a râului M33-RO29 A11 – Fluvială A22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărare A24- Blocare /Restricționare A36-Viituri solide A.P.S.F.R. M33 Inventarierea lucrărilor hidrotehnice de amenajare a albiilor torențiale și evaluarea stării/funcționalității acestoraA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA23 – Distrugerea infrastructurii de apărare A31 – Viituri rapide M.M.A.P., M.A.D.R., R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, A.N.I.F., Autorități locale M33 Reabilitarea sistemelor hidrotehnice utilizate în amenajarea albiilor torențialeA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA23 – Distrugerea infrastructurii de apărare A31 – Viituri rapide M.M.A.P., M.A.D.R., R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, A.N.I.F., Autorități locale M33-RO32 A11 – Fluvială A22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărare A24- Blocare /Restricționare A36-Viituri solide Național /Bazin /A.P.S.F.R. M33 Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărareA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA23 – Distrugerea infrastructurii de apărare Blocare/Restricționare A36-Viituri solide A.P.S.F.R. M33-RO34 A11 – Fluvială A22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărare A24- Blocare /Restricționare A36-Viituri solide A.P.S.F.R. M33-RO35 A11 – Fluvială A22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărare A24- Blocare /Restricționare A36-Viituri solide A.P.S.F.R. M33 Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială/totală a acestora (a se studia de la caz la caz)A21 – Depășirea capacității de transport a albieiA23 – Distrugerea infrastructurii de apărare A31 – Viituri rapide M.M.A.P., A.N.A.R., M.T.I., M.A.D.R., M.D.L.P.A., alți deținători Măsuri care implică intervenții fizice pentru reducerea impactului inundațiilor pluviale (tipice mediului urban, dar nu numai), cum ar fi îmbunătățirea capacității sistemelor de drenaj artificiale M34-RO37 A11 – FluvialăA15 – Barare artificială –A21 – DepășireaalbieiA23 – Distrugerea infrastructurii de apărare Blocare/Restricționare A36-Viituri solide A.P.S.F.R. M34 Elaborarea și/sau adaptarea reglementărilor existente (SuDS)A12 – PluvialăInfrastructură de apărarecapacității de transport aA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărare A24- Blocare /Restricționare M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., A.N.I.F., M.D.L.P.A, Autorități locale, CJ. M34 Publicarea unor manuale de bune practici tehnice în implementarea și întreținerea sistemelor sustenabile de ca na liza re/drenaj (SuDS) Național M34- R040 M.D.L.P.A, Autorități locale, CJ.(localitate) M35 Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.) M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți detinători M35-RO42 A15 – Barare artificială – Infrastructură de apărare A22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărare A24- Blocare /Restricționare M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., Autorități locale, CJ. Alte măsuri de îmbunătățire a protecției la inundații – Punerea în siguranță a barajelor M35-RO43 A11 – FluvialăA15 – Barare artificială –A21 – DepășireaalbieiA23 – Distrugerea infrastructurii de apărare Blocare/Restricționare M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători Pregătirea M41 Îmbunătățirea sistemelor de monitorizare, a modelelor de prognoză și a sistemelor de avertizare/alarmare (meteo și hidro) M.M.A.P., A.N.M., A.N.A.R.-A.B.A., M.A.I. (I.G.S.U.), I.N.H.G.A., S.T.S., Autorități locale M41 Îmbunătățirea capabilităților de monitorizare și detecție a fenomenelor hidrologice periculoase (scurgeri importante pe versanți, torenți pâraie, viituri rapide în bazine hidrografice mici, creșteri rapide de niveluri etc.)-Cameră video pentru monitorizarea situației curgerii în secțiuni și a ghețurilor -Modernizarea rețelei naționale de radare meteorologice-Echipamente pentru supravegherea digurilor și monitorizarea barajelor M.M.A.P., A.N.M., I.N.H.G.A., A.N.A.R.- A.B.A., M.A.I. (I.G.S.U.), Autorități localeBazin M41-RO46 Toate Național/ Pregătirea acțiunilor de răspuns în situații de urgență M42-RO47 Toate Național/Bazin M42 Actualizarea Planurilor de evacuare în situații de urgență: analiza modului de evacuare a populației din zonele afectate și căile de acces spre zone sigure, semnalizarea/identificarea rutelor alternative de acces, etc M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M.A.P.S.F.R. M42 Exerciții de simulare anuale cu participarea tuturor instituțiilor județene cu atribuții în managementul riscului la inundații, îmbunătățirea modului de acțiune și conlucrare a autorităților implicate în managementul situațiilor de urgență M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M. Măsuri de îmbunătățire a gradului de conștientizare a publicului în ceea ce privește gradul de pregătire împotriva inundațiilor, de creștere a percepției privind riscurile de inundații și a strategiilor de autoprotecție în rândul populației, al agenților sociali și economici M43-RO50 Toate Național/ Bazin/A. P.S.F.R. M43-RO51 Toate Național/Bazin M43-RO52 Toate Național/Bazin M43-RO53 Toate Național/ Bazin/A. P.S.F.R. M44 Asigurarea pregătirii resurselor umane și materiale necesare gestionării în bune condiții a situațiilor de urgență generate de inundații, inclusiv a grupurilor de voluntari care să participe la acțiunile de salvare – evacuare a populației; dotarea cu materiale și mijloace de intervenție la nivel județean/local pentru I.S.U., A.N.A.R., (C.I.R. – F.I.R.), Autorități județene și locale, precum și pentru toți deținătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundațiilor. Asigurarea resurselor materiale pentru protejarea și supraînălțarea digurilor, pentru controlul calității apei potabile, consultanță privind dezinfecția fântânilor și furnizarea apei din surse alternative M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., M.S., C.J., Autorități ale administrației publice localeBazin/ Alte măsuri de îmbunătățire a pregătirii în vederea gestionării evenimentelor de inundații, în vederea reducerii consecințelor negative – sistem asigurări M44-RO55 Toate Național/A.P.S.F.R. Măsuri de protecție civilă pentru evacuarea și relocarea persoanelor afectate M51-RO56 ToateM.A.I. ( I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., M.S., C.J., Autorități ale administrației publice localeBazin/ M51 Relocarea temporară a populației afectate, asistență psihologică, precum și sprijin financiar și juridic M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. ( I.G.S.U.), M.F., C.J.S.U., C.L.S.U., C.J., Autorități ale administrației publice localeBazin/ Lucrări de urgență pentru repararea infrastructurii afectate, inclusiv a infrastructurii sanitare de bază și de mediu M52-RO58 Toate Național/ Bazin/A. P.S.F.R. M52 Refacerea/Reabilitarea infrastructurii de mediu (stații de tratare și epurare a apelor, rețele de alimentare cu apă și canalizare), a infrastructurii de apărare afectate de inundații, a infrastructurii de bază (drumuri, căi ferate, rețele de alimentare cu energie electrică și gaze naturale etc), precum și a proprietăților afectate de inundații M.M.A.P., M.A.D.R., M.T.I., M.D.L.P.A., M.Ap.N., M.S. M52 Sprijin din partea statului pentru repornirea activității economice în caz de eveniment de inundație deosebit (sistem de creditare cu dobânzi mici) M.M.A.P., M.F. Evaluarea și analiza lecțiilor învățate din gestionarea evenimentelor de inundații M53-RO61 Toate Național/Bazin M53-RO62 Toate Bazin M53-RO63 Toate Bazin M53-RO64 Toate Național/Bazin** Măsurile potențiale pot conduce și la consecințe fizice și în acest caz atunci când o intervenție fizică este planificată, aceasta trebuie evaluată în concordanță cu cerințele Directivei Cadru Apă + Anexa nr. 12Crt. Măsura Națională Grad de prioritizare Suport M21-RO2 M.D.L.P.A.M.A.I. 2. Program național pentru finanțarea elaborării sistematice a hărților de pericol pentru inundații M.M.A.P.M.C.I.D. 3. Crearea cadrului legislativ pentru a permite includerea la bugetul local a unei linii referitoare la elaborarea hărților de pericol pentru inundații M.F. 4. Dezvoltarea unei metodologii pentru elaborarea standardizată a informațiilor spațiale aferente documentațiilor de amenajarea teritoriului și urbanism în sistem GIS 5. Campanii de informare despre necesitatea respectării prevederilor de amenajare a teritoriului și de urbanism în rândul cetățenilor.Webinarii INA – M.D.L.P.A._ M.M.A.P. cu autoritățile locale pentru conștientizarea riscului la inundații M.M.A.P. foarte ridicat M24-RO7 M.D.L.P.A.M.A.D.R. 7. Includerea scenariilor de schimbări climatice în proiectarea infrastructurii de transport- analiza necesității reglementărilor tehnice privind proiectarea pentru a preveni deteriorarea viitoare a infrastructurii de către inundații. M.T.I. foarte ridicat M21-RO3 M.D.L.P.A.M.E.M.A.D.R. 9. Dezvoltarea infrastructurii sistemului de prognoză hidrologică în amonte de acumulări pentru sectoarele de râu lipsite de o astfel de infrastructură. 10. Prioritizarea barajelor care necesită finalizare.M.E. ridicat M32-RO26 M.M.A.P. A.N.A.R., Hidroelectrica S.A. 12. Elaborarea de studii de cercetare pentru elaborarea de Ghiduri de bune practici de utilizare a terenurilor agricole, având în vedere soluții de reducere a riscului de inundații, adaptate contextului din România M.M.A.P. ridicat M31-RO15 M.A.D.R.M.A.I. 14. Studiu de cercetare pentru a evalua impactul dezvoltării asupra creșterii riscului la inundații din ape subterane M.D.L.P.A.M.C.I.D. 15. Proiecte de împădurire care contribuie la reducerea riscului de inundații la nivel regional M.A.D.R. ridicat M24-RO8 M.M.A.P. ridicat M33-RO32 M.A.D.R. A.A.P. 18. Evaluarea națională a capacității podurilor de tranzitare a viiturilor M.M.A.P. 19. Program național pentru reproiectarea și reconstrucția podurilor care obstrucționează curgerea în zonele cu risc potențial semnificativ la inundații. M.D.L.P.A. foarte ridicat M24-RO7 M.M.A.P.M.D.L.P.A.M.A.D.R. foarte ridicat M24-RO8 M.M.A.P.M.E. 22. Evaluarea stării de conservare a depozitelor industriale rezultate din activități specifice industriei extractive și a iazurilor asociate acestora, în vederea reducerii riscului la inundații. M.M.A.P. ridicat M24-RO7 M.C.I.D. ridicat M43-RO52 M.Edu Facultățile de Arhitectură și UrbanismM.D.L.P.A. ridicat M44-RO55 M.M.A.P.M.D.L.P.A. A.S.F. 26. Mentenanța / întreținerea lucrărilor hidrotehnice și a echipamentelor aferente pentru exploatarea în siguranță a acestora (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.) ridicat M24-RO9 M.M.A.P. A.N.A.R., M.E. Hidroelectrica S.A., alți deținătoriA.N.A. R.,A.B.A, M.E., Hidroelectrica S.A., M.E.A.T. alți deținătoriridicat + Anexa nr. 13Crt. Măsura Națională Grad de prioritizare Coordonare 1. Dezvoltarea unei metodologii pentru elaborarea hărții de pericol pentru inundații care să fie utilizată pentru studiile de fundamentare privind protecția mediului, riscuri naturale și antropice și schimbări climatice pentru documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism M.M.A.P. foarte Buget 2. Program național pentru finanțarea elaborării sistematice a hărților de pericol pentru inundații M.M.A.P.M.C.I.D.ridicatM.D.L.P.A. M24-RO8 M.D.L.P.A. foarte Buget 4. Dezvoltarea unei metodologii pentru elaborarea standardizată a informațiilor spațiale aferente documentațiilor de amenajarea teritoriului și urbanism în sistem GIS ridicatM.D.L.P.A. M23-RO6 M.D.L.P.A.M.A.I.ridicatM.D.L.P.A. M24-RO7 M.D.L.P.A.M.A.D.R.ridicatM.D.L.P.A. M21-RO3 M.D.L.P.A.M.M.A.P.ridicatM.D.L.P.A. M21-RO3 M.D.L.P.A.M.E.M.A.D.R. Buget 9. Prioritizarea barajelor care necesită finalizare.M.E. ridicatnațional M31-RO15 M.A.D.R.M.A.I. Buget 11. Amenajarea bazinelor torențiale – proiecte în zone pilotM.M.A.P. foarte Buget 12. Evaluarea națională a capacității podurilor de tranzitare a viiturilor M.M.A.P. Buget 13. Program național pentru reproiectarea și reconstrucția podurilor care obstrucționează curgerea în zonele cu risc potențial semnificativ la inundații. M.D.L.P.A. foarte Buget 14. Program Național vizând producerea de date pentru cel de-al treilea ciclu de implementare al Directivei privind Inundațiile M.C.I.D.M.T.I.M.A.I.ridicatnațional M24-RO9 M.M.A.P. A.N.A.R., M.E. Hidroelectrica S.A., alți deținătoriHidroelectrica S.A., M.E.A.T, alti detinătoriridicatnațional + Anexa nr. 14Scopul principal al acestui exercițiu a fost acela de a obține implicarea părților interesate, înțelegerea și acordul cu privire la lista inițială de măsuri propusă pentru fiecare sector, precum și de a înțelege modul în care acestea vor fi/ar putea fi implicate în etapele următoare pentru planificarea, promovarea și punerea în aplicare a măsurilor. MĂSURILE NAȚIONALE/SECTOR/CHESTIONAR AFERENT SECTORULUI RELEVANT SECTOR INSTITUȚII RELEVANTE/RESPONDENTE 1. Dezvoltarea unei metodologii pentru elaborarea hărții de pericol pentru inundații care să fie utilizată pentru realizarea studiilor preliminare necesare pentru documentele de amenajarea teritoriului și urbanism3. Dezvoltarea unei metodologii pentru elaborarea standardizată a documentelor GIS de amenajarea teritoriului și urbanism5. Campanii de sensibilizare despre necesitatea respectării prevederilor de amenajare a teritoriului și de urbanism în rândul autorităților locale M.D.L.P.A. – reformularea măsurilor s-a realizat în cadrul unei întâlnirii dedicate (februarie 2023) 1. Evaluarea națională a capacității podurilor de tranzitare a viiturilor3. Adaptarea standardelor de proiectare și a procedurilor de planificare pentru infrastructura de transport, pentru a acoperi mai bine riscurile la inundații și pentru a preveni deteriorarea viitoare a infrastructurii de către inundații. Agricultură2. Dezvoltarea de proiecte-pilot de combatere a eroziunii solului pentru a crește gradul de conștientizare în rândul autorităților locale cu privire la beneficiile multiple, inclusiv cele legate de reducerea riscului de inundații4. Amenajarea bazinelor torențiale – proiecte în zone pilot Păduri2. Identificarea și stabilirea unui organism de coordonare care să asigure creșterea cooperării și transparenței între părțile implicate în proiecte de împădurire M.M.A.P. – D.G.P.S.S., ROM- SILVA/M.M.A.P.-D.G.P.S.S., ROMSILVA,GF Ploiești 1. Dezvoltarea infrastructurii sistemului de prognoză hidrologică în amonte de acumulări pentru sectoarele de râu lipsite de o astfel de infrastructură.3. Prioritizarea barajelor care necesită finalizare.5. Adaptarea legislației naționale pentru a permite flexibili- zarea utilizării barajelor și pentru alte scopuri decât pentru cele identificate în etapa de proiectare Ministerul Energiei, Hidroelectrica S.A./ Ministerul Energiei, Hidroelectrica S.A. 1. Evaluarea stării de conservare a depozitelor industriale rezultate din activități specifice industriei extractive și a iazurilor asociate acestora, în vederea reducerii riscului la inundații. Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului/ Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului 1. Geneza și evoluția sistemului tip Râu-Deltă-Mare3. Managementul Adaptativ și Durabil al sistemelor Râu- Deltă-Mare 5. Elaborarea de studii de cercetare pentru elaborarea de Ghiduri de bune practici de utilizare a terenurilor, având în vedere soluții de reducere a riscului de inundații, adaptate contextului din România7. Program național pentru obținerea datelor necesare pentru elaborarea hărților de pericol pentru inundații pentru zonele care nu fac obiectul punerii în aplicare a Directivei privind Inundațiile. Educație Ministerul Educației/nu s-a primit răspuns + SINTEZA ÎNTREBĂRI ȘI RĂSPUNSURI LA CHESTIONARVă rugăm să indicați în numele cărei instituții completați chestionarul de mai jos. Tip instituțierăspunsuri 6 6 4 Domeniu/subsector Planificare Teritorială și dezvoltare Agricultură Dezvoltare rurală Pescuit Industrie alimentară Transport- drumuri Transport – căi ferate Transport – naval Transport- aviație Transport- multimodal, metrou Cercetare, Digitalizare, Inovare Educație Energie – Energie electrică Economie – Resurse minerale neenergetice Păduri … 2. 2 1 3 4 5 1Cunoașteți conținutul primei versiuni a P.M.R.I. Ciclul II? Da Voi verifica 11 3 … 4. Nu 4 Sector Propunere reformulare măsură Măsura 3:Măsurile 1 și 2: Nu implică participarea RNP- ROMSILVA. Ceea ce face ROMSILVA în materie de împăduriri este în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice aprobate și ale Codului Silvic, Legea 46/2008, cu modificările și completările ulterioare. Concret, RNP- ROMSILVA execută lucrări de împădurire pe terenurile pe care le are deja în administrare și pe care a aplicat tratamente silvice din amenajamente. Practic, vorbim de lucrări de reîmpădurire, pe terenuri pe care s-a aplicat ultima tăiere la arboretele existente. RNP – ROMSILVA nu deține terenuri goale pe care să se poată face lucrări de împădurire. EnergieDupă efectuarea unor verificări, recomandarea Hidroelectrica S.A. față de unele dintre măsurile postate pe site-ul INUNDAȚII.RO Managementul Riscului la inundații sunt următoarele:M32 – M32-RO24 Creșterea capacității descărcătorilor de ape mari în vederea creșterii capacității de evacuare – nu este cazul la Hidroelectrica S.A.M35 – M35-RO43 Punerea în siguranță a barajelor, prizelor de apă (de ex. Măsuri de limitare a infiltrațiilor) – nu este cazul la Hidroelectrica S.A.Asigurarea întreținerii albiei cursului de apă pe toată zona amenajată, în aval de baraj și pe zona de influență a acesteia, conform prevederilor 1176/2005 (privind aprobarea Statutului de organizare și funcționare a Administrației Naționale "Apele Române"), precum și conform prevederilor art.34 din Legea Apelor nr.107/1996 cu modificările și completările ulterioare. l.Evaluarea națională a capacității podurilor de tranzitare a viiturilor. Elementele geometrice proiectate pentru un pod pot fi diferite în teren datorită prezenței obstacolelor în albie, debușeu insuficient datorat depunerii de aluviuni, imposibilitatea accesului pentru întreținerea podului 1.Evaluarea națională a capacității podurilor de tranzitare a viiturilor, în funcție de elementele geometrice proiectate și situația din teren5. Program național pentru lucrări de amenajare/consolidare a albiei, dirijare a apei, apărări de maluri, apărări ale infrastructurii, praguri de fund în zona podurilorÎntrucât instituția dumneavoastră joacă rolul principal în punerea în aplicare a măsurilor propuse, care alte instituții ar putea sprijini pentru implementare? Vă rog să justificați. Sector cu rol principal Agricultură PăduriR.N.P. – Romsilva în calitate de administrator al pădurilor proprietate publică a statului și de autoritate care implementează proiecte de perdele forestiere și ameliorarea terenurilor degradate.Pentru măsura 1, toți deținătorii de fond funciar care printr-o utilizare, în timp, necorespunzătoare a ajuns să fie impropriu altor folosințe și poate fi readus în circuitul economic numai prin lucrări de împădurire. TransportToate instituțiile implicate în emiterea de avize și acorduri necesare execuției lucrărilor. A.N.A.R., Gărzile Forestiere , R.N.P. – Romsilva, M.A.D.R.; Mediul privat. Ministerul Finanțelor: Asigurarea finanțării lucrărilor de punere în siguranță și ecologizare a iazurilor de decantare a sterilului provenit din industria extractivă M.M.A.P. – Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Administrația Națională "Apele Române", Garda Națională de Mediu: Acțiuni de control, evaluare și indrumare în domeniul siguranței iazurilor de decantare EnergieLista barajelor care necesită finalizare și sunt în diferite faze de execuție din portofoliul Hidroelectrica S.A.:2. Baraj Siriu din cadrul obiectivului AHE Siriu-Surduc. Este finalizat în proporție de 60%. Nu are rol împotriva inundațiilor.4. Treapta Câineni din cadrul obiectivului AHE a râului Olt defileu pe sectorul Cornetu-Avrig. Este finalizat în proporție de 60%. Nu are rol împotriva inundațiilor.6. Baraj Cornereva din cadrul obiectivului AHE Cerna-Belareca. Este finalizat în proporție de 80%. Nu are rol împotriva inundațiilor. Va fi investiție Hidroelectrica S.A. cu finantare P.N.R.R..8. Baraj Vâja din cadrul obiectivului Complex hidrotehnic și energetic Cerna Motru Tismana Etapa a- Il-a. Are rol de atenuare viituri. Va fi finalizat de Hidroelectrica S.A. cu finanțare P.N.R.R.Referitor la AHE a râului Olt pe sectorul Făgăraș-Hoghiz, au existat tentative de a transfera lacul de acumulare la A.N.A.R., având în vedere că acesta ar fi avut rol de protecție împotriva inundațiilor și preluarea viiturilor. Tentativele au eșuat, momentan se fac demersuri pentru renunțarea la acest obiectiv de investiții.Măsura 4. Elaborarea pentru barajele existente a unor regulamente de exploatare actualizate – nu este în competența Ministerului Energiei Instituțiile care ar putea oferi sprijin pentru punerea în aplicare a măsurii de elaborare a unor regulamente de exploatare actualizate ar fi următoarele: … 6. Tip suport Furnizează date referitoare la volumele evacuate prin sistemele de desecare – drenaj Supravegherea și avizarea tuturor lucrărilor silvice care se execută într-un bazin hidrografic torențial.RNP-ROMSILVA poate oferi sprijin instituțiilor cu rol de coordonare în implementarea măsurii 3, prin resursa umană de care dispune, pentru promovarea, execuția și punerea în funcțiune a proiectelor care vizează atât lucrări de împădurire, cât și lucrări de amenajare a bazinelor hidrografice torențiale – sprijin privind finanțarea din fonduri europene (nerambursabile sau împrumut), unde este cazul, conform documentelor strategice aprobate (Programul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030, Programul Național de Redresare și Reziliență – Componenta 4 Transport Sustenabil, Programul Transport 2021-2027, Mecanismul pentru Interconectarea Europei);– promovarea și aprobarea actelor normative (dacă este cazul)-Starea tehnică a podurilor aflate în administrare Cercetare– de implementare a acțiunilor; Economie EnergieMăsura 2: nu este în competența Ministerului Energiei. Sprijinul pe care îl putem oferi instituțiilor cu rol de coordonare în implementarea acestei măsuri este transmiterea acestor restricții în aval de acumulări care sunt înscrise în regulamentele de exploatare aprobate de A.N.A.R./A.B.A.Măsura 6. Adaptarea normativelor de proiectare pentru a permite reconsiderarea clasei de importanță a construcțiilor hidrotehnice ținând cont de efectele schimbărilor climatice și de regimul folosințelor. Nu este cazul.Care sunt principalele provocări în implementarea măsurilor identificate? Vă rugăm să clasificați provocările în majore / medii și scăzute. Provocări/Scor Mediu Nu este cazulH 10 1 Prevederi legislative 10 2 7 2 Alte resurse necesare (achiziție teren, studii de cercetare etc.) 6 2Vă rugăm să indicați aspectele legislative, dacă acestea sunt o provocare. Alte provocări Cercetare-Dezvoltarea și implementarea soluțiilor inovative, cu sprijinul autorităților publice și private.-identificarea zonelor vulnerabile la inundații de pe teritoriul României; … 8. Nu 13 Sector Păduri-Plantarea arborilor pentru fixarea malurilor Cercetare-pună în valoare rezultatele proiectelor CDI din domeniul "specializării inteligente", energie, mediu și schimbări climatice;-creeze proiecte trans-sectoriale inovative prin care sunt implementate măsuri integratoare. De exemple: sisteme de monitorizare care să utilizeze tehnologii informaționale și de comunicații de tip dronă, comunicații satelit, senzori High Tech cu asigurarea securității cibernetice a rețelelor construite și utilizate la nivelul solului, utilizarea de materiale, "smart" obișnuite în proiectele din domeniul eco-nano tehnologiilor;-Lansarea unor apeluri de proiecte în cadrul PNCDI 2022 – 2027 dedicate exclusiv activităților de cercetare aplicativă și dezvoltare experimentală în parteneriat între operatorii economici și organizații de cercetare cu buget dedicat, având drept obiectiv demonstrarea funcționalității materialelor, metodologiilor și tehnologiilor inovative în condiții reale de funcționare (TRL7) și drept indicatori de rezultat brevetarea rezultate inovative la nivel european. … 9. Nu 6 2 Sector Agricultură1.Implementarea utilizării măsurilor verzi în amenajările de îmbunătățiri funciare3. Utilizarea tehnologiilor și materialelor prietenoase cu mediul – Amenajamentele silvice, împădurirea terenurilor degradate, P.N.R.R. Strategia Energetică a României ( aprobată prin HG) și Planul Național Integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice -niciunul dintre acestea nu au elemente specific privind gestionarea riscului la inundații -Programul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030-Programul Transport 2021-2027 Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2022-2027, aprobată prin HG. nr. 933/2022 care cuprinde măsuri pentru protecția mediului relativ la adaptarea la schimbările climatice.Obiectiv General.1. Dezvoltarea sistemului de cercetare, dezvoltare și inovare AcțiuniDomeniul: Climă, energie și mobilitateObiectiv Strategic 2.2 Susținerea specializării inteligente la nivel de regiuni. Domeniile de specializare inteligentă la nivel național 2. Economie digitală și tehnologii spațiale2.3 Tehnologii pentru economia spațială 5.2 Materiale compozite inteligente6. Mediu și eco-tehnologii6.2 Tehnologii pentru economia circulară Include tehnologiile pentru gestionarea deșeurilor (precum cele pentru colectarea și selectarea optimizată, filtrarea apeiMediu – Nișele identificate sunt: Apă (soluții inovative), Aer (soluții inovative) și Economie circulară. EconomieViziunea Strategiei României pentru Resurse Minerale Neenergetice – orizont 2035 este: „România 2035 – țară cu industrie minieră responsabilă și transparentă, pol de dezvoltare durabilă în economia europeană pentru bunăstarea cetățenilor": Actuala strategie stabilește direcțiile generale de dezvoltare, obiectivele, propunerile de măsuri, standardele internaționale pentru minerit durabil și modul în care activitățile desfășurate în domeniul resurselor minerale neenergetice pot contribui la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă și de protecție a mediului.Pentru măsurile cu prioritate ridicată care vor fi identificate la nivel național, va fi elaborată o fișă de proiect care va deveni anexă la P.M.R.I. Ciclul II pentru a facilita punerea în aplicare a acestora.a) Prioritate 2. Reducerea consumului de energie electrică 1. Împădurirea terenurilor degradate și a suprafețelor din fondul forestier național afectate de calamități în termen cât mai scurt.3. Măsura 3 1. Adaptarea standardelor de proiectare și a procedurilor de planificare pentru infrastructura de transport, pentru a acoperi mai bine riscurile la inundații și pentru a preveni deteriorarea viitoare a infrastructurii de către inundații.3. Mențiunea, pe baza unei clasificări, a gradului de risc la inundații pe sau, cu măsurile tehnice adecvate pentru reducerea riscului de exemplu reabilitarea unui pod, amenajare și protecție maluri, poziția balastierelor din albie. Interzicerea excavațiilor în albiile râurilor5. Interzicerea defrișărilor care ar pune în pericol stabilitatea malurilor (ROMSILVA) Cercetare … b. Da Persoană nominalizată 2, măs.3 Da: M.A.D.R., A.N.I.F. 2 Da: M.M.A.P., R.N.P.-ROMSILVA 2 Da: M.T.I., C.N.A.I.R.-D.R.D.P. Brașov 1 Da: M.C.I.D. 1 Da: Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Serviciu Exploatare, Închideri Mine și EcologizareSunteți informat despre faptul că P.M.R.I. Ciclul II și Programul său de măsuri, inclusiv cele naționale, vor deveni obligatorii odată ce vor fi aprobate de Guvernul României? Da 12 De asemenea, vă rugăm să rețineți că România are obligații legate de monitorizarea periodică și raportarea progreselor înregistrate în implementarea Programului de măsuri.Credeți că este important:a. Nu 1c. Nu 3Să fiți implicat active în dezvoltarea măsurilor naționale? Da 14 … … 13. Recomandare Monitorizarea respectării aplicării măsurilor legale, proiectelor și planurilor în zonele de interes ale P.M.R.I. 1. Existența unui program general de întreținere și curățare a albiei râurilor ce prezintă risc ridicat de inundații/viituri(sectoare)3. Program Național de clasificare a zonelor cu potențial navigabil aferent marilor râuri (Prut, Siret, Argeș, Olt, Mureș etc.)Specific pentru sectorul economie: Având în vedere cedările/instabilitățile depozitelor industriale/iazuri de decantare, chiar și cu caracter local, care pot produce obturarea cursurilor de apă /inundarea zonelor învecinate, care sunt măsurile pentru asigurarea stabilității și siguranței acestora ?Răspuns: Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului derulează un program anual de închidere, ecologizare și monitorizare post închidere a obiectivelor miniere aprobate la închidere prin hotărâri de guvern, program în cadrul căruia se realizează lucrări de punere în siguranță și ecologizare a iazurilor de decantare aferente perimetrelor miniere.Specific pentru sectorul energie: : Având în vedere cedările/instabilitățile depozitelor de zgură și cenușă, chiar și cu caracter local, care pot produce obturarea cursurilor de apă/inundarea zonelor învecinate, care sunt măsurile pentru asigurarea stabilității și siguranței acestora?Răspuns: Considerăm necesar ca structurile de control/monitorizare cu atribuții privind protecția mediului să aibă o mai mare implicare la nivelul operatorilor economici. De asemenea, considerăm că este necesar ca autoritățile cu responsabilități în domeniul protecției mediului să monitorizeze implementarea măsurilor dispuse, de remediere/corectare, cu mai mare implicare.Notă sector transport aerian: Pentru infrastructura de transport aerian nu există o măsură cu prioritate ridicată privind obiectivele de management al riscului la inundații care ar trebui implementată imediat sau menționată în P.M.R.I. Ciclul II. … + Anexa nr. 15 și ipotezele implicite de proiectare recomandate în etapa de evaluare efectelor adverse asupra mediuluiLa nivelul României există anumite provocări/dificultăți tehnice legate de viabilitatea măsurilor verzi menite să restaureze sau să mențină funcționalitatea cursurilor de apă. Este de precizat că doar alternativele viabile fac subiectul evaluării AMC și ACB. Aceste situații tehnice problematice se referă la:● Nivelul de protecție la inundații poate fi atins pe baza managementului bazinului hidrografic din amonte și prin măsuri de tipul împăduririlor. Asemenea măsuri vor avea doar un efect limitat asupra reducerii debitelor maxime în timpul viiturilor și vor oferi în situații rare un grad de protecție adecvat în cazul probabilității de depășire a debitelor maxime de 1%.● Suportul instituțional și legislativ pentru implementarea acestor măsuri de către alte autorități și în afara patrimoniului gestionat de A.B.A.-uri. + Ipoteze implicite de proiectare în vederea evitării/atenuării efectelor adverse asupra mediuluiIpoteza implicită considerată în etapa de evaluare a strategiei și a opțiunilor este că, toate măsurile structurale vor deveni măsuri mai verzi sau măsuri gri-verzi. În etapa Studiului de Fezabilitate, aceste măsuri mai verzi vor fi detaliate. Acest lucru include integrarea unor măsuri de evitare, atenuare sau compensare a impactului, specificate în orice Evaluare a Impactului asupra Mediului, Evaluare Adecvată sau procedură SEICA. Figura 1. Reprezentare schematică a potențialelor abordări verzi, gri-verzi, griAceastă secțiune prezintă exemple ale unora dintre provocările și soluțiile disponibile în România pentru a "înverzi" măsurile gri, cu alte cuvinte pentru a transforma măsurile gri în măsuri mai verzi. Sunt descrise ipotezele/abordările implicite de proiectare pentru măsurile selectate. Aceste ipoteze implicite de proiectare sunt necesare pentru a ne asigura că abordarea cea mai verde a acestor măsuri este luată în considerare de la bun început.Un model tip de acumulări nepermanente este redat în figura 2 . Pantele în lungul albiei majore dictează, în general, înălțimea (cota) digurilor de contur sau dispunerea acumulărilor în cascadă. În cazul albiilor puternic incizate/erodate, ambele tipuri de acumulări ar necesita excavații în albia majoră pentru a crea suficientă capacitate. La acestea se adaugă canale de drenaj pentru evacuarea apei după trecerea viiturii, dar și pentru drenarea apelor din precipitații. În unele situații este necesară pomparea apei pentru evacuare. Acumulările laterale pot fi amenajate ca simple zone de retenție, fără diguri de contur (unde configurația terenului permite acest lucru) sau ca poldere unde retenția se face între diguri de contur. În acest din urmă caz, cel mai probabil este necesară dimensionarea cotei digurilor peste nivelul maxim în regim natural.Pentru a fi considerate măsuri verzi, acumulările nepermanente frontale sau laterale ar trebui să îndeplinească următoarele cerințe.1.să aibă o pantă longitudinală cât mai apropiată de panta talvegului; … b)să permită migrația peștilor. … … 2.Nu orice masură care necesită măsuri de atenuare sau de compensare poate fi considerată ca masură verde. În general, proiectul poate fi considerat verde dacă măsurile de atenuare sau de compensare pentru un impact care duce la deteriorarea stării corpului de apă conform DCA, sunt incluse în descrierea proiectului (inbuilt design, de exemplu includerea unei măsuri de remeandrare sau restaurare a râului în aval de zona (naturală) de stocare a inundației). In contextul Directivelor Habitate și Păsări, măsurile de atenuare și de compensare vor fi identificate în cadrul procesului de evaluare adecvată, conform cerințelor.Acest tip de derivații sunt asemănătoare cu acumulările nepermanente prin felul în care are loc admisia și evacuarea debitelor, cu diferența că debitele sunt tranzitate în aval de zona de risc în loc să fie reținute, în scopul reducerii debitului și nivelurilor pe cursul principal în zona de risc. Se aplică aceleași principii ca pentru acumulările nepermanente.Multe măsuri pot fi "înverzite" printr-o proiectare adaptată. Chiar dacă limitează în continuare conectivitatea laterală ori longitudinală, la scară locală efectele negative sunt suficient atenuate. Soluția albiei etajate (figura 3) este un astfel de exemplu, care păstrează albia minoră nealterată, apele mari fiind tranzitate de "etajul" superior. Procesele fluviatile (hidromorfologice) și habitatele la scară locală nu vor fi afectate. + Anexa nr. 16 identificate la nivelul A.B.A. Prut-Bârlad Nr. A.P.S.F.R. /Subbazin Nume măsură Autoritate Sursa de finanțare Bazin Măsuri prevăzute în cadrul Proiectului POIM „Reducerea riscului la inundații a municipiului Tecuci, județul Galați” (include și măsuri de cod M31, M32 și M34) M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad 2 M31-RO10Suprafața propusă este de aproximativ 40 ha, distribuită la nivelul comunei Pechea. M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorităti locale 3 M31-RO10Creșterea suprafeței împădurite în bazinul superior al râului Albești M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim Menținerea sau creșterea proporției de suprafață împădurită în bazinele superioare ale cursurilor de apă (nu numai A.P.S.F.R.)RidicatM.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale Suprafața propusă pentru împădurire este de aproximativ 1494 ha, distribuită la nivelul următoarelor A.P.S.F.R.-uri: Bârlad – av. loc. Băcești – am. loc. Viișoara, sect. îndig (loc. Dagâța 172 ha), Bârlad – av. confl. r. Velna sect. îndiguit (loc. Munteni 430 ha,loc. Roșiești 200 ha, loc. Scânteia 116 ha), Vaslui – av. confl. Delea (loc. Vaslui 350 ha), Tutova – av. loc. Ciocani (loc. Ivești 226 ha) 1 Râul Bârlad – aval localitate Băcești – amonte localitate Viișoara, sector îndiguit M31-RO13Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV): Acumulare Crăiești – râul Râs afluent de stânga al râului Bârlad. M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale M31-RO14Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV): Acumulare Crăiești – râul Râs afluent de stânga al râului Bârlad. M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale M31-RO15 Ridicat Buget național M31-RO16Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV): Acumulare Crăiești – râul Râs afluent de stânga al râului Bârlad. M.A.D.R. M31-RO17Remeandrarea cursului de apă. Conectare braț vechi r Bârlad -loc Dumesti M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M.A.D.R., Autorități locale, C.J. M32-RO26 Ridicat Buget național Acumularea Dumești situată pe râul Găureni A.P.S.F.R. Bârlad av. loc. Băcești – am. loc. Viișoara. M32-RO26Acumularea Crăiești situată pe râul Găureni A.P.S.F.R. Bârlad av. loc. Băcești – am. loc. Viișoara. M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărareRidicatM.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad A.N.I.F. Autorități locale, C.J. M33-RO34Supraînălțare drum de legătură între loc Dumești și Dumeștii Vechi. Supraînălțarea drum 15D cca 0.4 km în localitatea Băcești. M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, alți deținători M33-RO36Îndepărtare dig – mal drept r. Bârlad la Dumești pe o lungime de 2200 m. M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad M.T.I., M.A.D.R.,a M.D.L.P.A. ., alți deținători 2. M31-RO13Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV): -Acumulare Râpa Albastră situată pe râul Simila M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale M31-RO14Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV): Acumulare Râpa Albastră situată pe râul Simila M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale M31-RO15 Ridicat Buget național M31-RO16Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV): Acumulare Râpa Albastră situată pe râul Simila M.A.D.R. M31-RO13Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV): -Acumulare nepermanentă Valea Seacă situată pe râul Valea Seacă M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale M31-RO14 Reducerea locală a scurgerii pe versant prin lucrări terasiere sau utilizarea unor „bariere" ale scurgerii de suprafață (dâmburi/valuri de pământ/construcții din lemn de mici dimensiuni sau din piatră, garduri vii/gărdulețe)Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale M31-RO15Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV): Acumulare nepermanentă Valea Seacă situată pe râul Valea Seacă M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale M31-RO16Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV ) Acumulare nepermanentă Valea Seacă situată pe râul Valea Seacă M.A.D.R. M31-RO13 Ridicat Buget național M31-RO14Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV): – Acumulare Pereschiv pe râul Pereschiv M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale M31-RO15 Ridicat Buget național M31-RO16Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV – Acumulare Pereschiv pe râul Pereschiv M.A.D.R. M32-RO22Realizarea de noi acumulări laterale (10 poldere)- 1. Polderul natural 1 Crasna situat în zona de confluență cu r. Crasna, între versant și dig mal drept r. Bârlad. Volum maxim – 2.8 mii.mc M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, C.J. M32-RO22Realizarea de noi acumulări laterale (10 poldere)- II. Polder 2 Ghilăhoiu – situat între CF și digul mal drept r. Bârlad. Volum maxim – 4 mii.mc M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, C.J. M32-RO22Realizarea de noi acumulări laterale (10 poldere)- III. Polder 4 Idrici – situat între digurile de remuu ale pr. Idrici și pr. Văleni; CF și digul mal stâng r. Bârlad. Volum maxim – 2 mii.mc M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, C.J. M32-RO22Realizarea de noi acumulări laterale (10 poldere)- IV. Polder 7 Banca – situat între loc. Banca și r. Banca; CF și digul mal stâng r. Bârlad. Volum maxim 2.1 mii.mc M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, C.J. M32-RO22Realizarea de noi acumulări laterale (10 poldere)- V. Polder 8 Bujoreni – situat între digurile de remuu a r. Banca și r. Bujoreni; CF și digul mal stâng r. Bârlad. Volum maxim – 1.7 mii. mc M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, C.J. M32-RO22Realizarea de noi acumulări laterale (10 poldere)- VI. Polder 12 – este situat între digul de remuu al r. Pereschiv, CF și digul mal drept r. Bârlad. Volum maxim 5 mii. mc M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, C.J. M32-RO22Realizarea de noi acumulări laterale (10 poldere)- VII. Polder 12 – este situat între digul de remuu al r. Pereschiv, CF și digul mal drept r. Bârlad. Volum maxim 5 mii.mc M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, C.J. M32-R022Realizarea de noi acumulări laterale (10 poldere)- VIII. Polder 12 – este situat între digul de remuu al r. Pereschiv, CF și digul mal drept r. Bârlad. Volum maxim 5 mii.mc M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, C.J. M32-RO22Realizarea de noi acumulări laterale (10 poldere)- IX. Polder 15 Berheci – situat între digul de remuu al r. Berheci și digul de închidere al localității Munteni; C.F. și digul mal drept r. Bârlad. Volum maxim 4 mii.mc M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, C.J. M32-RO22Realizarea de noi acumulări laterale (10 poldere)- X. Polder 17 Tecuci – este limitat de digurile derivațiilor r. Bârlad în zona localității Tecuci. Volum maxim 7 mii.mc M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, C.J. M32-RO23Mărirea capacității de atenuare a acumulării nepermanente Valea Seacă situată pe afluentul Valea Seacă pentru a proteja municipiul Bârlad la probabilitatea de 0,5%. M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M32-RO26Acumularea Pereschiv pe râul Pereschiv. M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M32-RO26Acumularea Râpa Albastră situată pe râul Simila. M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M32-RO26Acumularea Rosiesti pe râul Idrici M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M33-RO33 Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărareA.B.A. Prut-Bârlad, A.N.I.F. Autorități locale, C.J. M33-RO34Supraînălțare diguri pe r. Bârlad – 131.8 km aval Crasna, supraînaltare diguri pe afluenți 34.695 km. Măsură prevăzută pentru protecția localităților la standardul corespunzător. M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M33-RO35Lucrări propuse în cadrul obiectivului de investiție "îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranța a digurilor ce constituie linia de apărare râu Bârlad, sector aval confluența râu Crasna – confluența râu Simila, județul Vaslui" L= 67.645 km total, finanțare P.N.R.R.. M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M35-RO41Polder Vulturești -Volum total atenuare 24 mii. mc, situat pe A.P.S.F.R. Bârlad aval confluența r. Velna, finanțare prin P.N.R.R M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M35-RO43Polder Vulturești .Măsură propusă în P.N.R.R.. M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, 3. M31-RO13 Scăzut Buget național M31-RO14 Reducerea locală a scurgerii pe versant prin lucrări terasiere sau utilizarea unor „bariere" ale scurgerii de suprafață (dâmburi/valuri de pământ/construcții din lemn de mici dimensiuni sau din piatră, garduri vii/gărdulețe)) M31-RO15 Scăzut Buget național M31-RO16Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare – Acumulare Tungujei M.A.D.R. M32-RO25Poduri/podețe : a) loc. Mâdarjac pod pe drumul 282E; b) loc Țibana – pod/podeț peste Sacovăț pe drumul (Gârbești -Țibana)248A M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J. M33-RO33 Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărareA.B.A. Prut-Bârlad, A.N.I.F. Autorități locale, C.J. M33-RO34Supraînălțarea drumului la Moara Ciornei pentru a proteja localitățile pe malul stângîn dreptul acumulării Tungujei pe o lungime de cca 1 km. M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, alți deținători 4 M31-RO13 Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice) Buget național Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV): – Acumulare Căzănești situată amonte A.P.S.F.R. Stavnic-sect. îndiguit Reducerea locală a scurgerii pe versant prin lucrări terasiere sau utilizarea unor „bariere" ale scurgerii de suprafață (dâmburi/valuri de pământ/construcții din lemn de mici dimensiuni sau din piatră, garduri vii/gărdulețe)) Ridicat Buget național Ameliorarea terenurilor afectate de eroziune de suprafață și/sau în adâncime prin împădurire – necesită lucrări de terasare, bariere erozionale, etc. M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV): Acumulare Căzănești situată amonte A.P.S.F.R. Stavnic-sect. îndiguit Promovarea bunelor practici în agricultura pe versanți (de ex. practici de cultivare pentru conservarea solului) Ridicat Buget național Actualizarea/modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă Ridicat Buget național Actualizarea/modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă Ridicat Buget național Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.) Ridicat Buget național Punerea în siguranță a barajelor, prizelor de apă (de ex. măsuri de limitare a infiltrațiilor) Ridicat P.N.R.R. Râul Telejna – aval localitate Bereasa Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente Supraînălțarea digurilor de remuu M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, 6. M32-RO21Acumularea nepermanentă Delești pentru atenuarea undelor de viitură și reținerea aluviunilor, măsura realizează protecția localităților de pe A.P.S.F.R. Stemnic și reduce volumul viiturii pe râul Bârlad. Volumul acumulării este de 2.9 mii mc. M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, C.J. 7. M31-RO13Propunere de proiect pe axa IV – Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare – acumulare Pungești M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale M31-RO13Propunere de proiect pe axa IV – Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare – acumulare Trohan. M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale M31-RO13Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV): – Acumulare Pușcași aval A.P.S.F.R. Racova, loc. Racova-loc. Harsoveni M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale M31-RO14Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV): Acumulare Pușcași aval A.P.S.F.R. Racova, loc. Racova-loc. Harsoveni M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale M31-RO15 Ridicat Buget național M31-RO16 Promovarea bunelor practici în agricultura pe versanți (de ex. practici de cultivare pentru conservarea solului) M32-RO25Poduri în loc. Pungești : 2 poduri (loc. Pungești – 1 pod pe DJ 159 – 1 pod la 400 m aval de podul anterior) M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J. M32-RO26Acumularea Pușcași situată aval A.P.S.F.R. Racova, loc. Racova – loc. Hâr- soveni. M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M32-RO26Acumularea Pungești pe râul Gârceneanca. M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M32-RO26Acumularea Trohan M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M32-RO26Acumularea Pungești. M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, 8. Râul Vaslui – aval confluență Coropceni – amonte confluență confl. Delea, sector îndiguit Ridicat M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale M31-RO13 Ridicat Buget naționalRefacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV): – Acumularea Moara Domnească Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor Ridicat Buget național Actualizarea/modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Acumularea Solesti Actualizarea/modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă Ridicat Buget național Lucrări de regularizare locală a albiei (inel. măsuri de stabilizare a albiei) Ridicat Buget național Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare Ridicat Buget național Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente Ridicat Buget național Punerea în siguranță a barajelor, prizelor de apă (de ex. măsuri de limitare a infiltrațiilor) Ridicat P.N.R.R. Râul Vaslui – aval confluență Delea Realizarea de noi acumulări laterale (poldere) Ridicat Buget național Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente Ridicat Buget național Râul Dobrovăț- localitate Codăești Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale) Moderat Buget național Râul Rediu – aval localitate Tăcuta Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice) Moderat Buget național Reducerea locală a scurgerii pe versant prin lucrări terasiere sau utilizarea unor „bariere" ale scurgerii de suprafață (dâmburi/valuri de pământ/construcții din lemn de mici dimensiuni sau din piatră, garduri vii/gărdulețe)) Moderat Buget național Ameliorarea terenurilor afectate de eroziune de suprafață și/sau în adâncime prin împădurire – necesită lucrări de terasare, bariere erozionale, etc. M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV): Acumulare Tăcuta și Acumulare Rediu Galian Promovarea bunelor practici în agricultura pe versanți (de ex. practici de cultivare pentru conservarea solului) Moderat Buget național Supraînălțarea barajelor în vederea creșterii capacității de retenție / atenuare Moderat Buget național Supraînălțarea barajelor în vederea creșterii capacității de retenție / atenuare Moderat Buget național Actualizarea/modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă Moderat Buget național Actualizarea/modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă Moderat Buget național Râul Crasna – sector îndiguit Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice) Ridicat Buget național Reducerea locală a scurgerii pe versant prin lucrări terasiere sau utilizarea unor „bariere" ale scurgerii de suprafață (dâmburi/valuri de pământ/construcții din lemn de mici dimensiuni sau din piatră, garduri vii/gărdulețe)) Ridicat Buget național Ameliorarea terenurilor afectate de eroziune de suprafață și/sau în adâncime prin împădurire – necesită lucrări de terasare, bariere erozionale, etc. M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV): Acumulare Mânjești – amonte A.P.S.F.R. Crasna sect. îndiguit Promovarea bunelor practici în agricultura pe versanți (de ex. practici de cultivare pentru conservarea solului) Ridicat Buget național Actualizarea/modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă Ridicat Buget național Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.) Ridicat Buget națio- nal/P.N.R.R. Punerea în siguranță a barajelor, prizelor de apă (de ex. măsuri de limitare a infiltrațiilor) Ridicat P.N.R.R. Râul Simila Întreținerea albiilor cursurilor de apă Scăzut Buget național Râul Bogdana – aval localitate Verdeș – amonte localitate Cepești Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale) Moderat Buget național Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare Moderat Buget național Îmbunătățirea sistemelor de monitorizare, a modelelor de prognoză și a sistemelor de avertizare/alarmare (meteo și hidro) Moderat Buget național Îmbunătățirea capabilităților de monitorizare și prognoză a fenomenelor hidrologice periculuoase (scurgeri importante pe versanți, torenți pâraie, viituri rapide în bazine hidrografice mici, creșteri rapide de niveluri etc.) Moderat Buget național Moderat M.M.A.P., A.N.M., Buget național Pentru monitorizarea vârfului de bazin se propune amplasarea unei stații pluvio automate în loc. Verdeș. Râul Tutova – aval localitate Rușenii Răzești Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor Ridicat Buget național Râul Tutova – aval localitate Ciocani Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice) Ridicat Buget național Reducerea locală a scurgerii pe versant prin lucrări terasiere sau utilizarea unor „bariere" ale scurgerii de suprafață (dâmburi/valuri de pământ/construcții din lemn de mici dimensiuni sau din piatră, garduri vii/gărdulețe)) Ridicat Buget național Ameliorarea terenurilor afectate de eroziune de suprafață și/sau în adâncime prin împădurire – necesită lucrări de terasare, bariere erozionale, etc. M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare ( proiect axa IV): Acumulare Cuibul Vulturilor amonte A.P.S.F.R.Tutova – av. loc. Ciocani Promovarea bunelor practici în agricultura pe versanți (de ex. practici de cultivare pentru conservarea solului) Ridicat Buget național Actualizarea/modificarea/ optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă Ridicat Buget național Ridicat M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, A.N.I.F. Autorități locale, C.J. Buget național Diguri noi. In localitatea Ciocani dig protecție locuințe/proprietăți mal stâng L=1200 m Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.) Ridicat P.N.R.R. Punerea în siguranță a barajelor, prizelor de apă (de ex. măsuri de limitare a infiltrațiilor) Ridicat P.N.R.R. Râul Lipova – aval confluență Valea Mărului Întreținerea albiilor cursurilor de apă Scăzut Buget național Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor Scăzut Buget național Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare Scăzut Buget național Râul Studineț – aval confluență V. Pietrosul Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor Moderat Buget național Actualizarea/modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă Moderat Buget național Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii M.M.A.P., A.N.A.R., Lucrări de îndiguire (în zona localităților) – loc. Lunca, Siliștea și Hălărești mal stâng A.B.A. Prut-Bârlad, A.N.I.F. Autorități locale, C.J. 19. M24-RO9Lucrări periodice de întreținere a albiei – înlăturarea și prevenirea blocajelor, refacerea capacității naturale de evacuare a apelor în zona loc. (Negulești, Tăvădărești, Oncești, Barboasa, Satu Nou, Tarnița, Corcio veni) și la traversări poduri/podețe M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, alți deținători M32-RO25Redimensionarea podurilor pentru 2 poduri ( loc. Satul Nou și loc. Tăvădărești) M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J. 20. M32-RO26Acumularea Motoșeni pe râul Zeletin M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, alți deținători 21. Râul Drobotfor – amonte localitate Gura Crăiești M24-RO9Lucrări periodice de întreținere a albiei -înlăturarea și prevenirea blocajelor în special la traversări (poduri/ podețe) M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, alți deținători M32-RO25 Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor Scăzut M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J. Buget național M41-RO45Se propune amplasarea unei stații meteo automateîn loc. Slobozia Nouă A.N.M., A.N.A.R.- A.B.A. Prut-Bârlad, M.A.I. (I.G.S.U.), I.N.H.G.A., Autorități locale M41-RO45Se propune amplasarea unei stații meteo automate în loc. Motoșeni A.N.M., A.N.A.R.- A.B.A. Prut-Bârlad, M.A.I. (I.G.S.U.), I.N.H.G.A., Autorități locale 22. M33 Foarte ridicat Buget național/credite externe Mărirea capacității de tranzitare a albieiprin redimensionarea podurilor Moderat Buget național Îmbunătățirea sistemelor de monitorizare, a modelelor de prognoză și a sistemelor de avertizare / alarmare (meteo și hidro) Moderat Buget național Îmbunătățirea capabiiităților de monitorizare și prognoză a fenomenelor hidrologice periculuoase (scurgeri importante pe versanți, torenți pâraie, viituri rapide în bazine hidrografice mici, creșteri rapide de niveluri etc.) Moderat Buget național Moderat M.M.A.P., A.N.M., A.N.A.R.- A.B.A. Prut-Bârlad, M.A.I. (I.G.S.U.), I.N.H.G.A., Autorități locale 24. M33-RO29Lucrări de regularizare locală a albiei inclusiv măsuri de stabilizare a albiei în dreptul localității Vameș și în dreptul localității Piscu M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, CJ M33-RO35Reabilitare dig de protecție a localității Piscu: readucere la cota proiectată a coronamentului pe o lungime de cca. 1 km și extindere a sectorului de dig din amonte pe o distanță de cca. 130 m până la terasamentul CF M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, 25. Râul Gologan (Bujorești) – aval Acumulare Cudalbi M32-RO25Redimensionarea podurilor: Pod rutier pe DJ 251; Pod rutier în A.P.S.F.R. Gologan pe DJ 251D amonte de localitatea Costache Negri . M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J. M32-RO25 Moderat Buget național Lucrări de regularizare locală a albiei (inel. măsuri de stabilizare a albiei) Moderat Buget național Moderat M.M.A.P., A.N.A.R., Buget național Lucrări de îndiguire L= 1.64 km în intravilanul localității Costache Negri. Râul Suhu – sector îndiguit Menținerea sau creșterea proporției de suprafață împădurită în bazinele superioare ale cursurilor de apă (nu numai A.P.S.F.R.) Ridicat Buget național Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor Ridicat Buget național Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor Ridicat Buget național Lucrări de regularizare locală a albiei (inel. măsuri de stabilizare a albiei) Ridicat Buget național Reabilitare diguri în vederea exploatării în condiții de siguranță Ridicat Buget național Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială / totală a acestora (a se studia de la caz la caz) Ridicat Buget național Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială/totală a acestora (a se studia de la caz la caz) Ridicat Buget național Întreținerea albiilor cursurilor de apă Scăzut Buget național Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor Scăzut Buget național28. Întreținerea albiilor cursurilor de apă Scăzut Buget național Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor Scăzut Buget național Îmbunătățirea capabilităților de monitorizare și prognoză a fenomenelor hidrologice periculuoase (scurgeri importante pe versanți, torenți pâraie, viituri rapide în bazine hidrografice mici, creșteri rapide de niveluri etc.) Scăzut Buget național Râul Valea Satului – localitate Plevna – localitate Rediu Întreținerea albiilor cursurilor de apă Scăzut Buget național Scăzut M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J. Buget național Redimensionarea podurilor de pe raza loc. Plevna și Rediu, Pod pe DJ 255 loc. Valea Satului Lucrări de regularizare locală a albiei (inel. măsuri de stabilizare a albiei) Scăzut Buget național Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.) Scăzut Buget național Râul Lozova – localitate Cuca Întreținerea albiilor cursurilor de apă Moderat Buget național Îmbunătățirea capabilităților de monitorizare și prognoză a fenomenelor hidrologice periculuoase (scurgeri importante pe versanți, torenți pâraie, viituri rapide în bazine hidrografice mici, creșteri rapide de niveluri etc.) Moderat Buget național Râul Lozova – aval confluență Negrea Actualizarea/modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă Moderat Buget național Actualizarea/modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă Moderat Buget național Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.) Moderat Buget național Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.) Moderat Buget național Râul Negrea – aval localitate Negrea Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale) Moderat Buget național Râul Prut – aval localitate Oroftiana – amonte localitate Miorcani Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice) M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale Pentru diminuarea aportului de debit solid, inclusiv diminuarea aportului aluvionar datorat practicilor agricole și protecția solurilor Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare Moderat Buget național Îmbunătățirea capabilităților de monitorizare și prognoză a fenomenelor hidrologice periculuoase (scurgeri importante pe versanți, torenți pâraie, viituri rapide în bazine hidrografice mici, creșteri rapide de niveluri etc.) Moderat Buget național Râul Prut – aval localitate Crasnaleuca – amonte localitate Cucuneștii Vechi Lucrări de regularizare locală a albiei (incl. măsuri de stabilizare a albiei) Scăzut Buget național Scăzut M.M.A.P., A.N.A.R., Buget național Realizarea unor îndiguiri locale pe cca. 1.2 km în zona localităților Crasnaleuca, Liveni, Manoleasa-Prut și Mitoc Scăzut M.M.A.P., A.N.A.R., Buget național Realizarea unei îndiguiri locale pe cca. 1 km în zona localității Stânca Râul Prut – aval localitate Stânca – amonte localitate Românești Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.) Scăzut Buget național Scăzut M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Buget național Acumularea Stânca – CostestiZaboloteni, sector îndiguit M33-RO35Reabilitare dig r. Prut mal drept pe o lungime de 13.2 km în zona Ungheni – Tutora – Oprișeni M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M35-RO41Dig r. Prut M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M35-RO41Acumulare Șopârleni M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M35-RO41Acumulare Gura Văii M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M35-RO41Acumulare Poșta Elan M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M35-RO41Acumulare Sărata M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, alți deținători M35-RO41Acumulare Mușata M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M35-RO41Acumulare Suletea M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M35-RO41Acumulare Bozia M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M35-RO42Refacerea / menținerea volumelor de atenuare ale lacurilor de acumulare existente (permanente sau nepermanente) prin decolmatare M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, C.J. 37. Râul Jijia – aval confluență Pârâul lui Martin – amonte confluență Jirinca M31-RO13 Moderat Buget național M31-RO13Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți a lacului de acumulare Curtești. M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale M31-RO13Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți a lacului de acumulare Ezer. M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale M32-RO21Finalizarea acumulării Ibăneasa. M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, C.J. M32-RO22 Realizarea de noi acumulări laterale (poldere) M32-RO23Acumularea Cătămărăsti în b.h. Sitna M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M32-RO23Acumularea Dracsani în b.h. Sitna M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M32-RO23Acumulare Curtești în b.h. Sitna M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M32-RO25Redimensionare 2 poduri loc. Carasa M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J. M32-RO26Acumularea Cătămărăsti în b.h. Sitna M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M32-RO26Acumularea Dracsani în b.h. Sitna M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M32-RO26 Actualizarea/modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă M33-RO29Recalibrare albie râu Jijia, stabilizări de mal, stabilizarea patului albiei în loc. Dorohoi, Broscăuți, Slobozia, Carasa, Corlățeni, Vlădeni, Calugăreni, Mândrești, Borzești M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, CJ M33-RO33 Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărareA.B.A. Prut-Bârlad, A.N.I.F. Autorități locale, C.J. M35-RO41Lucrări de investitie – Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, modernizări ,etc) pentru barajul Ezer. M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M35-RO41Lucrări de investiție – pentru barajul Cătămărăști. M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M35-RO41Lucrări de investiție – pentru barajul Drăcșani. M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M35-RO41Lucrări de investiție – pentru barajul Curtești. M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M35-RO43Acumularea Drăcșani. M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M35-RO43Acumularea Curtești. M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, 38. M32-RO21Realizarea acumulării nepermanente Buhai. M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, C.J. 39. Râul Miletin – aval confluență Valea Rea M32-RO21Realizarea unei acumulări nepermanente cu un volum de atenuare de cca. 2 mii. mc pe r. Horoghiuca loc. Pădureni M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, C.J. M31-RO13Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți a lacului de acumulare Hălceni M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale M32-RO26Acumularea Câmpeni M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M32-RO26Acumularea Hălceni. M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M35-RO43Acumularea Hălceni. Măsura propusă în P.N.R.R. M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M33-RO29Creșterea capacității de transport a albiei pe raza localității Șipote L = 1.5 km M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, CJ M33-RO36Îndepărtare parțială sau totală a digului mal stâng r. Miletin amonte Hălceni M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M.T.I., M.A.D.R.,a M.D.L.P.A., alți deținători M34-RO37Reabilitare SP Hălceni polder amonte M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M.A.D.R., A.N.I.F., M.T.I. Autorități locale, C.J. M35-RO41Acumularea Hălceni. M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, 40 Râul Bahlui – aval localitate Pârcovaci – amonte confluență Băhlueț M31-RO13 Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice)Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale M31-RO13Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți a lacului de acumulare Ezăreni M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale M31-RO13Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți a lacului de acumulare Pârcovaci M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale M31-RO13Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcția lacului de acumulare Plopi M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale M32-RO25Redimensionarea podurilor/ podețelor care obstrucționează scurgerea (3 obiective) în loc. Bădeni – pod rutier DJ 281, loc. Ceplenița – pod rutier DJ 281, subtraversare CF loc. Hodora M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J. M32-RO26Acumulare Pârcovaci M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M32-RO26 Actualizarea/modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă M33-RO33 Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărareA.B.A. Prut-Bârlad, A.N.I.F. Autorități locale, C.J. M41-RO44Modernizarea și adaptarea DSS (Sistemului Suport Decizional) în bazinul hidrografic Bahlui M.M.A.P., A.N.M., A.N.A.R.- A.B.A. Prut- Bârlad, M.A.I. (I.G.S.U.), I.N.H.G.A., S.T.S., Autorități locale 41. Râul Bahlui – aval confluență Băhlueț, sector îndiguit M31-RO13Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți a lacului de acumulare Ciurbesti M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale M31-RO13Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți a lacului de acumulare Aroneanu M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale M32-RO26Acumulare Cucuteni. M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M32-RO26 Actualizarea/modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă M32-RO26Acumulare Ciurbesti. M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M32-RO26Acumulare Ezăreni. M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M32-RO26Acumulare Aroneanu. M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M32-RO26Acumulare Ciric III. M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M32-RO26Acumulare nepermanentă Vânători. M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M32-RO26 Actualizarea/modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă M32-RO26Acumulare nepermanentă Ciurea. M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M33-RO29Lucrări de regularizare locală a albiei, inclusiv măsuri de stabilizare a albiei – r. Nicolina L=10 km M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, CJ M35-RO41Acumularea Cucuteni M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M35-RO41Acumularea Aroneanu M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M35-RO41Acumulare Ciric III M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M35-RO41Acumulare Ciurbesti M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M35-RO43Acumulare Cucuteni. Măsură propusă în P.N.R.R. M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M35-RO43Acumulare Aroneanu. Măsură propusă în P.N.R.R. M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M35-RO43Acumulare Ciric III. Măsură propusă în P.N.R.R. M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M35-RO43Acumulare Ciurbești. Măsură propusă în P.N.R.R. M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, 42. Râul Bahlueț – aval confluență Pășcănia M31-RO13Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți a lacului de acumulare Podu lloaiei M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale M31-RO13Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți a lacului de acumulare Sârca M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale M32-RO26Acumulare Sârca M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M32-RO26Acumulare Podu lloaiei M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M32-RO26Acumulare nepermanentă Bahlueț M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, alți deținători M32-RO26Acumulare nepermanentă Probota. M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, 43. M31-RO13Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți a lacului de acumulare Cucuteni M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale M31-RO19Zone de retenție naturală a apei prin amplasarea de praguri din materiale locale care să permită revărsarea apei în zone extravilane cu folosință agricolă între loc. Cucuteni și Dădești M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, C.J. M32-RO21Realizarea unei acumulări nepermanente cu un volum de atenuare de cca. 0.8 mii. mc pe r. Cucuteni M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, C.J. M31-RO11Creșterea suprafeței de păduri destinate protecției hidrologice M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale 44 Râul Albești – aval localitate Brăești M31-RO13Măsură aplicabilă în zona amonte de localitatea Brăești M.A.D.R., M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale M32-RO21Realizarea unei acumulări nepermanente cu un volum de atenuare de cca. 0.2 mii. mc amonte de localitatea Brăești M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, C.J M33-RO33 Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărareA.B.A. Prut-Bârlad, A.N.I.F. Autorități locale, C.J. 45. Râul Bohotin – sector îndiguit M24-RO9Lucrări periodice de întreținere a albiei -înlăturarea și prevenirea blocajelor în special la traversări (poduri/podețe) din intravilanul localităților Zberoaia și Gura Bohotin. M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, alți deținători M32-RO21Realizarea unei acumulări nepermanente în sectorul amonte de A.P.S.F.R.. M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, C.J M32-RO22Realizarea unui polder amplasat între localitățile Raducăneni și Zberoaia M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, C.J. 46. M32-RO25Redimensionarea podurilor care obstrucționează curgerea: pod/podeț în loc. Moscu și poduri rutiere pe DJ 242 în Târgu Bujor, pe DJ 255 în loc. Fârtănești, pe DJ 255 între loc. Chiraftei și loc. Măstăcani, pe DC 23 în loc. Foltești, podeț metalic CF în zona de nord a Gării Tg. Bujor M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J. M33-RO33 Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărareA.B.A. Prut-Bârlad, A.N.I.F. Autorități locale, C.J. M34-RO37Îmbunătățirea / Reabilitarea sistemelor de canalizare, sistemelor de desecare și drenaj, stații pompare M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, M.A.D.R., A.N.I.F., M.T.I. Autorități locale, C.J. M35-RO42Se propune readucerea la capacitate a polderului Foltești M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Prut-Bârlad, Autorități locale, C.J. + Anexa nr. 17 prioritare la nivelul A.B.A. Prut-Bârlad + P-12-Bârlad (Proiect integrat)Introducere și justificarea propunerii1.1. Prut -Bârlad Râul Bârlad, inclusiv afluenții Stavnic, Telejna, Stemnic, Vaslui, Crasna, Tutova și Berheci APSFR11-A001F- râu Bârlad – av. loc. Băcești – am. loc. Viișoara, sect. îndiguit (12,03 km}APSFR 11-A004F- râu Stavnic – sect. îndiguit (6,59 km)APSFR 11-A006F- râu Stemnic – av. loc. Buda (20,51 km)APSFR 11-A012F- râu Crasna sect. îndiguit (10,42 km)APSFR 11-A020F- râu Berheci sector îndiguit (5,15 km) Băcești, Dumești, Negrești, Ștefan cel Mare, Ciocani, Mărășeni, Brodoc, Rediu, Vaslui, Muntenii de Jos, Gara Banca, Bârlad, Trestiana, Ivești, Tutova, Ghidigeni, Slobozia Corni, Munteni, Țigănești, Tecuci, Siliștea, Salcia, Cozmești, Albești, Belcești.Loclaizarea proiectului Figura 1-1: Zona de studiu a proiectului – Zona amonte Figura 1-2: Zona de studiu a proiectului – Zona avalPentru o mai bună înțelegere a modului de funcționare a lucrărilor propuse și a integrării lor în schema actuală de amenajare, se prezintă schema sinoptică a bazinului hidrografic Bârlad.Justificarea proiectului Oportunitate implementare măsuri verziExistă oportunități de aplicare a măsurilor verzi pentru creșterea gradului de apărare împotriva inundațiilor atât In lungul râului cât și în bazin:• îndepărtare diguri Rezumatul justificăriiExistă condiții optime pentru aplicarea măsurilor verzi atât pe râul Bârlad cât și în bazin ceea ce recomandă această zonă ca proiect integrat.Descrierea măsurilor propuse2.1.Tabelul de mai jos prezintă probabilitatea asociată standardului de protecție pentru fiecare localitate din cadrul proiectului de față. + Table 1: Standard pe protecție adoptat în proiect Lista localităților asociate cu standardul de protecție Băcești, Dumești, Negrești, Ștefan cel Mare, Ciocani, Mărășeni, Brodoc, Rediu, Muntenii de Jos, Gara Banca, Trestiana, Ivești, Tutova, Ghidigeni, Slobozia Corni, Munteni, Țigănești, Siliștea, Salcia, Cozmești, Albești, Belcești. VASLUI, BÂRLAD și TECUCI Prezentarea alternativelor Alternativa 1 Alternativa 2Și in această alternativă vor fi necesare măsuri de supraînălțare a digurilor/realizarea de diguri noi pentru ca infrastructura de apărare să funcționeze la clasele de importanță necesare pentru apărarea obiectivelor.Alternativa selectată. Evidențierea măsurilor verzi Alternativa Alternativa 2 Justificare• asigură apărarea localităților cu risc la inundații;• riscul la inundații se reduce semnificativ și se mărește garda lucrărilor existente; Lista măsurilor aferente alternativei preferate (Figura 2-1, 2-3) Tip măsură M32-RO26Au fost selectate 12 acumulări din b.h. Bârlad pentru care se propune mărirea volumului de atenuare prin modificarea nivelului normal de retenție.• Acumularea Dumești pe râul Râș• Acumularea Căzăneștii pe râul Stavnic• Acumularea Cuibul Vulturilor pe râul Tutova• Acumularea Pungești pe râul Gârceneanca• Acumularea Râpa Albastra pe râul Simila• Acumularea Motoșeni pe râul Zeletin GăureniVelnaRacovaTutovaIdriciPereschiv M31-RO17Conectare braț vechi r. Bârlad – loc. Dumești (mal stâng) (M33RO36)Îndepărtare dig – mal drept Bârlad la Dumești pe o lungime de 2200m. (M31-RO13- Managementul scurgerii – Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare – S-a propus realizarea de perdele de protecție (împăduriri) în jurul a 8 acumulări din b.h. Bârlad• Acumularea Căzănești pe râul Stavnic• Acumularea Cubul Vulturilor pe râul Tutova• Acumulare Râpa Albastră situată pe râul Simila• Acumularea Pereschiv pe râul Pereschiv RâșRacovaCrasnaValea Seaca M32-RO22• 10 poldere pe r. Bârlad in incintele îndiguite existente care protejează teren agricol. Se va realiza câte un deversor la fiecare polder.• Polder mal drept, Ghilahoiu (S= 297, V1%= 4 milioane mc, Hmax = 6 m, deversor L= 50 m);• Polder mal stâng, Banca(S= 332, V1%= 2.5 milioane mc, Hmax = 4.2 m, deversor L= 50 m);• Polder mal drept, Ghidigeni 1 (S= 254 , V1% = 1.3 milioane mc, Hmax = 5 m, deversor L= 50 m);• Polder mal drept, Ghidigeni 3 (S= 247, V1%= 0.7 milioane mc, Hmax = 3.4 m, deversor L= 50 m);• Polder mal stâng. Tecuci (S= 1482, V1%= 5.8 milioane mc, Hmax = 11.8 m, deversor L= 50 m). Bârlad M33-RO34• Dig mal stâng r. Bârlad în zona localității Albești, amonte de confluenta cu r. Albești, L=600m, Hmed = 0.5;• Supraînălțare dig mal drept r. Bârlad, aval de confluența cu r. Ghilahoiu, L=2km, Hmed=0.5;• Supraînălțare dig de remuu mal drept r. Iridici, L=1.5km, Hmed =0.5;• Supraînălțare dig de remuu mal stânga r. Bujoreni + dig mal stâng r. Bârlad, L=2km, Hmed=0.5;• Supraînălțare mal stâng și mal drept pe r. Bârlad aval de confluența cu Tutova până la confluența cu r. Pereschiv + diuri remuu r. Barzonta mal stâng și mal drept, L= 12km, Hmed = 0.5;• Supraînălțare mal stâng r. Bârlad în zona polderului Berheci, L = 0.5, Hmed = 0.5;• Supraînălțare dig mal stâng pe râul Bârlad 1 km loc. Negrești, Hmed = 0.5 m;• Supraînălțare dig mal drept pe r. Bârlad la confluența cu r. Racova 1,52 km (cuprinde și digul de remuu pe r. Racova), Hmed = 0.5 m;• Supraînălțare dig mal drept r. Bârlad în dreptul localității Simila L = 5.4 km, Hmed = 1 m;• Supraînălțare dig mal stâng, confluența r. Jaravaț – r. Bârlad L = 1.3 km, Hmed = 1 m;• Supraînălțare dig mal stâng r. Bârlad + mal drept r. Trestiana în dreptul localității Bârlad L = 8.3 km, Hmed = 1.2 m; • Supraînălțare dig mal drept r. Bârlad în dreptul localității Trestiana L = 2.1 km, Hmed – 0.9 km;• Supraînălțare dig mal drept r. Bârlad + mal drept av. r. Simila între localitatea Simila și Bârlad L=7.8 km, Hmed = 1 m;• Supraînălțare dig mal stâng r. Bâtlad amonte de confluența cu r. Zorleni + dig mal drept r. Zorleni L = 5.4 km, Hmed = 1 m;• Supraînălțare dig mal drept r. Bârlad, aval de localitatea Tecuci L= 22 km, Hmed = 1.1 m;• Supraînălțare dig mal stâng derivație din dreptul localității Tecuci până la deversare în r. Bârlad L=3.5 km, Hmed = 1.4 m;Vaslui • Supraînălțare dig mal stâng r. Bârlad în dreptul localității Drăgănești L=8 km, Hmed = 1.1 m;• Supraînălțare dig mal drept r. Bârlad, aval de localitatea Slobozia Blăneasa L=7.7 km, Hmed =1.1 m;• Supraînălțare dig mal stâng r. Bârlad intre localitatea Slobozia Blăneasa cu continuare pe dig mal stâng derivație aval de localitatea Ungureni L=6.5 km, Hmed =1 m. Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente:• Supraînălțarea drum 15D cca 0,4km în localitatea Băcești M33-RO33• râul Fundătura (Baisca), L = 520 m;– 360m, Hmed = 0.5m;– 450m, Hmed = 1.5m.– 670m, Hmed = 1m;• mal stâng Garboveta 222m, Hmed = 2m;– mal stâng râu Bârlad 380m, Hmed= 1.5m (mal drept r. Hăușei);• În localitatea Ciocani dig mal stâng 1200m BârladGârbovetaTutova Diguri noi – diguri pentru protecția localităților și diguri de închidere:• Vis-a-vis de Crasna 0,5 km, Hmed = 1m;• La Gara Ghidigeni 1,5 km, Hmed = 1m;• Dig nou în localitatea Munteni, pe malul drept al r. Bârlad L=1.5 km, Hmed =3 m;• Dig nou în dreptul localității Tecuci, pe malul stâng al derivației Rateș L=0.6 km; Bârlad și afluenți Realizarea de noi acumulări nepermanente• Acumularea Stemnic, loc. Delești (S1% = 114 ha, V1% = 3.8 milioane mc, Hmax = 10.5, golire = 2×2.2, deversor L= 50m). M35-RO41• Punerea în siguranță a acumulărilor Căzănești, Cuibul Vulturilor, Mânjești și a polderului Vulturești. BârladTutova M32-RO23• Se propune supraînălțarea barajului acumulării nepermanente Valea Seacă (amonte municipiul Bârlad) pentru protecția municipiului Bârlad. Propunerea este pentru protecția municipiului Bârlad (care trebuie aparat la probabilitatea de 0,5%) în ipoteza: viitura cu probabilitatea de 0,5% pe r. Valea Seacă și/sau în caz de coincidență de viituri pe r. Valea Seacă și r. Bârlad. M31-RO10• Suprafață teoretică maximală propusă pentru împădurire: 54294ha (orizont de timp cca 35 de ani);NOTĂ: Suprafeței de teren teoretice/potențiale mai sus menționate i s-au aplicat doi factori de corecție:• Un factor de reducere de 20% aplicat pentru a reflecta ceea ce este posibil, din punct de vedere tehnic, a se implementa în următorii 10 ani.Costurile pentru măsurile de împădurire (după aplicarea factorilor mai sus menționați) sunt prezentate în Secțiunea 4.2 ca interval minim și maxim având la bază un cost unitar (per hectar) (valoarea maximă acoperă împădurirea în sine la care se adaugă lucrările de completare și mentenanță din primul ciclu de viață de circa 6 ani). Furnizarea costului sub formă de interval (minim-maxim) se justifică și prin faptul că mecanismul de implementare a măsurii de împădurire nu poate fi determinat in această etapă, având astfel o influență semnificativă asupra costului măsurii. De exemplu, mecanismul de implementare ar putea fi de tipul subvenții pentru proprietarii de terenuri ca parte a programului PNNR (COMPONENTA 2: PĂDURI Șl PROTECȚIA BIODIVERSITĂȚII. Investiția 1. Campania națională de împădurire și reîmpădurire, inclusiv păduri urbane Schemă de ajutor de stat. Subinvestiția l.1.A. "SPRIJIN PENTRU INVESTIȚII ÎN NOI SUPRAFEȚE OCUPATE DE PĂDURI) sau de tipul plantărilor forestiere active (plantații de lemn sau alte schimbări permanente ale utilizării terenului forestier) sau de tipul investiții în infrastructură Verde (care poate include regenerarea naturală a vegetației, schimbarea și refacerea clasei de utilizare a terenului solului). Figura 2-1: Localizarea măsurilor aferente alternativei preferate și limita de inundabilitate pentru probabilitatea de 1% în situația actuală – Zona amonte … … 3.Teste de robustețe Directiva Cadru ApăPropunerile includ 10 x poldere pe râul Bârlad și 1 x poledr pe Delea, optimizarea funcționării acumulărilor și supraînălțarea digurilor de-a lungul cursurilor de apă. Aceste măsuri au potențialul de a avea un impact asupra Elementelor de Calitate ale corpului de apă din DCA din următoarele motive:-Conectarea la corpurile de apă subterană: Este puțin probabil ca lucrările propuse să modifice schimbul de apă între albia inoră, zona hipodermică și apele subterane mai adânci și este puțin probabil să modifice ratele de reîncărcare a apelor subterane din lunca inundabilă (în acele locații în care acestea este considerat un mecanism semnificativ de reîncărcare).-Variația adâncimii și lățimii râului: Este posibil ca lucrările propuse să modifice dimensiunile albiei râului. Acest lucru va fi de așteptat în acele zone în care urmează să fie optimizate acumulările de retenție. Reținerea sedimentelor în poldere/acumulări poate duce la o lipsă de diversitate a sedimentelor și la modificări asociate ale adâncimii/lățimii râului.-Structura zonei riverane: Este probabil ca lucrările propuse să ducă la o pierdere directă sau indirectă de vegetație în zona riverană prin măsurile extinse propuse, deși acest lucru poate fi atenuat la scara corpului de apă prin propunerea de creștere a proporției de zonă împădurită în bazinul superior al cursului de apă. Suprafața propusă pentru împădurire este de aproximativ 1629 ha, ceea ce ar putea avea, de asemenea, beneficii în ceea ce privește retenția sedimentelor în zonele înclinate ale bazinului hidrografic. Directiva HabitateSe consideră că punctul forte pentru elementele de mediu sunt crearea de noi zone umede și reducerea scurgerii pe versanți. Aceste acțiuni au posibilitatea ca pe termen lung să creeze habitate și conexiuni noi intre ariile protejate. Există și măsuri structurale de îndiguire care se vor efectua pe mulți km. De aceea, necesar să ne construim o imagine de ansamblu din mai mult puncte de vedere. îndiguirea poate avea consecințe negative dacă nu sunt luate în considerare habitatele și ecologia speciilor pentru care au fost desemnate srturile respective. Totodată o îndiguire amenajată cu o viziune ecologică poate aduce beneficii asupra biodiversității. în concluzie, este important ca toți actorii implicați în proiect să fie conștientizați de la bun început cu privire la viziunea și tipul de abordare a proiectului pentru a diminua cât mai mult efectele negative asupra mediului. Considerăm că prin prisma acestui proiect există potențial de renaturare și îmbunătățire a condițiilor de mediu pe termen lung. În urma modelării măsurilor propuse în acest proiect, s a constatat că rămân doar câteva zone cu risc rezidual la inundații față de scenariul de bază pentru probabilitatea de depășire 1%.Astfel, măsurile propuse nu pot fi evaluate în mod integrat in cadrul prezentului proiect și sunt necesare studii suplimentare detaliate.Prin măsura principală, inundarea albiei majore (inundarea incintelor existente ce apară teren agricol începând cu probabilitatea de 10%), incintele se vor transform In poldere permițând stocarea apei în albia majoră in caz de ape mari, astfel se va reduce vârful viiturii, reducând presiunea de pe unele sisteme de apărare. Modelarea hidraulică este necesară pentru a confirma acest lucru.Modelarea măsurilor propuse în cadrul prezentului proiect este necesară pentru a reduce riscul la inundații pentru probabilitatea de depășite de 1% dar și pentru scenariul viitor de schimbări climatice pentru a ne asigura că nu există localități cu risc rezidual la inundații. Modelarea va confirma dacă proiectul este o investiție cu vulnerabilitate redusă, în sensul că orice costuri suplimentare ale măsurilor de rezistență la schimbările climatice încorporate sau suplimentare sunt justificabile în raport cu beneficiile economice oferite in prezent Modelarea va confirma dacă există noi zone cu risc la inundații ca urmare a schemei propuse în scenariul schimbărilor climatice, care nu sunt în scenariul actual al proiectului propus.Implicarea părților interesateCa parte a Planului de Management al Riscului la Inundații, strategia preliminară a proiectului a fost publicată spre consultare publică. în timpul perioadei de consultare, nu a fost primit niciun feedback. … … 4.Evaluarea eficienței măsurilor din punct de vedere hidraulic *) Figura 4-1***) Figura 4-3 – Graficul de atenuare pentru polderul Crasna la 1%*****) Figura 4-5 – Graficul de atenuare pentru poledrul Idirici 1%*******) Figura 4-7 – Graficul de atenuare pentru polderul Bujoreni la 1%*********) Figura 4-9 – Graficul de atenuare pentru polderul Berheci la 1% Abordarea utilizată în modelarea/ evaluarea hidraulică a măsurilorAbordarea principală constă in inundarea albiei majore prin crearea de poldere ce vor permite stocarea apei. Totodată, se propun supraînălțări de diguri/realizarea de diguri noi pentru ca infrastructura de apărare să funcționeze la clasele de importanță ți standardul de protecție necesare pentru apărarea obiectivelor. Astfel, pentru zonele rurale, incintele indiguite urmează a fi dimensionate la debite de viitură pentru probabilitatea de 1% iar în zonele municipiilor Vaslui, Bârlad și Tecuci vor fi apărate la viituri cu probabilitatea de 0,5%.Pentru testarea eficienței măsurilor au fost utilizate modelele 1D/1D+ construite in cadrul ciclului 1 pe râul Bârlad din zona de amonte, zona localității Băcești și până în zona de aval, localitatea Negrești. Mike 11 clasic este softul ce a fost folosit pentru aceste modele, utilizând un model digital al terenului cu o rezoluție de 0,5m și date hidrologice furnizate în cidul 1. Local, pe râul Bârlad au mai fost folosite trei modele 2D din ciclul 2 în zonele municipiilor Vaslui, Bârlad și Tecuci. Pentru aceste trei modele 2D, s-a folosit softul Mike 21 FM, având la bază date cu precizie ridicată (D.T.M. rezoluție 0,5m și date hidrologice furnizate de INHGA în 2022).Pe râul Stemnic s-a realizat o acumulare nepermanentă, amplasată aval de localitatea Delești, plecând de la ipoteza reținerii unui volum de aproximativ 5,5 mii. mc necesar pentru a reduce substanțial volumul viiturii pe râul Bârlad.Pentru a ține cont de efectul atenuării viiturii de pe râul Stemnic și pe modelul 1D+ din ciclul 1, s-a preluat debitul de pe răul Stemnic din ciclul 1 și a fost introdus în modelul creat pentru acumulare.Datorită faptului că pe râul Bârlad sunt modele ce au fost modelate în Ciclul 1 și Ciclul 2, cu abordări diferite de modelare hidrologică, la suprapunerea modelelor sunt diferențe de debite. Astfel, măsurile propuse nu pot fi evaluate într-un mod integrat în cadrul acestui proiect. Se propune modelarea măsurilor pentru evaluarea impactului polderelor ca efect cumulat în modelele existente din Ciclul 1 iar măsurile propuse pe sectoarele modelate din Cidul 2 vor fi evaluate in cadrul acelor modele. Polderele propuse ce sunt localizate în modelele din ciclul 1, au fost testate și introduse în model în mod iterativ, unul câte unul, din amonte spre aval, astfel încât efectul unei acumulări și potențiala locație pentru următoarea acumulare să fie determinată din aproape în aproape. Ca urmare a faptului că nu putem avea o abordare unitară, integrarea în ceea ce privește modelarea hidrologică din Gelul 1 și Ciclul 2 pentru a putea transfera condițiile la limită (debitele), se recomandă ca în Studiul de Fezabilitate care se va realiza ulterior finalizării prezentului proiect să se realizeze un singur model pe întreg râul Bârlad, având la bază date hidrologice unitare pentru tot râul Bârlad, pentru a testa efectul măsurilor integrat. Măsurile complementare care nu fac parte din activitatea de modelare sau care au un impact redus asupra râului principal Bârlad și nu vor fi modelate: – M33-RO35 Reabilitare diguri în vederea exploatării în condiții de siguranță. Având în vedere că este o măsură care nu vizează supraînălțarea sau suplimentarea standardului de protecție, s-a considerat că nu trebuie inclusă în modelare; – M32-RO23 Supraînălțarea barajelor în vederea creșterii capacității de retenție / atenuare – râul Valea Seacă. Această măsură a fost propusă cu scopul de a proteja municipiul Bârlad la probabilitatea de 0,5%. În zona de confluență cu râul Bârlad, din rezultatele obținute în cadrul ciclului 2, se poate observa că viitura de pe râul Bârlad, nu inundă zona municipiului Bârlad, implicit nu este necesară a se implementa în modelare deoarece debitele atenuate de pe râul Valea Seacă nu au un impact semnificativ asupra reducerii undei de viitură de pe râul Bârlad; Propunerea este pentru protecția municipiului Bârlad (care trebuie aparat la probabilitatea de 0,5%) in ipoteza: viitura cu probabilitatea de 0,5% pe r. Valea Seaca și/sau în caz de coincidenta de viituri pe r Valea Seaca și r. Bârlad. – M35-RO41 Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente. Este o măsură complementară ce nu s-a modelat; – M31-RO13-16 Managementul scurgerii – Refacerea habitatelor forestiere situate pe versanții direcți ai lacurilor de acumulare (în curs de elaborare Propunere de proiect pe axa IV). Această măsură se referă la transportul de sedimente, nefiind evaluată în cadrul acestui proiect dar care poate fi implementată într-o etapă viitoare a studiului de fezabilitate; — Supraînălțare drum 150 cca 400m în localitatea Băcești. Datorită faptului că drumul 150 intră in jurisdicția C.NAI.R., această măsură nu a fost implementată în modelare. Se recomandă implementarea măsurii într-un viitor studiu de fezabilitate după ce se va obține acordul C.N.A.I.R. pentru a proteja localitățile afectate de viitură; – Dig nou în localitatea Oocani, dig de protecție locuințe/proprietăți mal stâng. Nu a fost implementat în modelarea hidraulică datorită faptului că nu a fost identificată harta din studiul de bază pentru a putea face o analiză cost beneficiu în urma implementării măsurii. Se recomandă a se include într-o etapă viitoare a studiului de fezabilitate. – M31-RO17 Remeandrarea cursului de apă. Nu are efect în caz de ape mari dar este menținută pentru debitele mici datorită faptului că renaturează cursul de apă; – Actualizarea/ modificarea /optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare, exploatarea coordonată a acumulărilor pentru următoarele lacuri: Velna, Căzănești, Pușcași, Cuibul Vulturilor, Pungești, Roșiești, Râpa Albastră, Pereschiv și Motoșeni. A fost făcută o analiză pe volume, rezultând că volumele de pe afluenții unde sunt amplasate acumulările, sunt mici comparativ cu cele de pe râul Bârlad, astfel că efectul de atenuare nu este semnificativ. Râul Stemnic*) Figura 4-1. Grafice de atenuare pentru acumularea Stemnic pentru 1% și 0,5% Având în vedere hărțile de hazard din scenariul de bază, dimensionarea acumulării s-a realizat considerând debitele de la care s-a produs inundarea obiectivelor din aval. Astfel, se obține o atenuare importantă a debitelor. Acumularea având un efect considerabil și asupra râului Bârlad, în urma simulării modelului hidraulic rezultând că debitul la confluența cu râul Bârlad scade de la valoarea de 200 mc/s la valoarea de 75 mc/s.În zona de amonte a râului Bârlad, în zona localității Dumești, prin îndepărtarea digurlui de pe malul drept al râului Bârlad pe o lungime de 2200 m și prin supraînălțarea drumului ce unește localitatea Dumeștii Noi de Dumeștii Vechi, în imaginea de mai jos se poate observa efectul atenuării în zona localității Dumeștii Noi și aval de drumul local (cu culoare roșie este reprezentată extinderea zonei inundabile în scenriul de bază, iar cu culoare albastră este reprezentată zona inundabilă post implementare măsuri).Primul polder propus este pârâul Delea. Ploderul este situat între pârâul Delea și râul Bârlad, în zona municipiului Vaslui. Acesta a fost delimitat între zona digului malului drept al canalului derivației Delea-Bârlad și digul malului stâng al râului Bârlad.Realizarea de noi acumulări laterale (poldere) pe râul Bârlad, vor avea un efect considerabil de reducere a volumului viiturii pe râul Bârlad. Pe zona de aval a municipiului Vaslui s-au propus 10 noi poldere care au rolul de a stoca și de atenua debitele. Se face precizarea că hidrografele în regim atenuat prezentate mai jos pentru fiecare polder includ și atenuarea produsă de polderele/acumularea aflate în amonte de el.***) Figura 4-3 – Graficul de atenuare pentru polderul Crasna la 1% Următorul polder propus se află imediat aval de polderul nou propus Crasna. Polderul 2 Ghilahoiu este situat între CF și digul de pe malul drept al râului Bârlad. În aval este limitat de digul de remuu al râului Ghilohoi. În imaginea de mai jos este prezentată comparația între hidrograful de debit din situația existentă, versus hidrograful în regimul atenuat aferent poledrului nou propus, Ghilahoiu.*****) Figura 4-5 – Graficul de atenuare pentru poledrul Idirici 1%Polderul 4 Banca este situat între localitatea Banca și râul Banca, CF și digul de pe malul stâng al râului Bârlad. În imaginea de mai jos este prezentată comparația între hidrograful de debit din situația existentă, versus hidrograful în regimul atenuat aferent polderului nou propus, Banca.*******) Figura 4-7 – Graficul de atenuare pentru polderul Bujoreni la 1%Urmaătorul polder de la Ghidigeni (1-3) a fost fragmentat în trei părți datorită celor două drumuri care îl traversează. Este situat între digul de remuu a râului Pereschiv, CF și digul mal drept al râului Bârlad. În imaginile ce urmează, sunt prezentate comparațiile între hidrograful de debit din situația existentă, versus hidrograful în regimul atenuat aferent polderului nou propus, Ghidigeni care este împărțit în trei părți.*********) Figura 4-9 – Graficul de atenuare pentru polderul Berheci la 1%Cele 9 poldere au avut la bază modele și hidrologia din ciclul 1. Ultimul polder are la bază hidrologia și modelul din ciclul 2.**********) Figura 4-10 – Graficul de atenuare pentru polderul Tecuci la 1%Cele 10 poldere propuse pot acumula un volum de cca 26.6 milioane mc. Figura 4-11: Limita de inundabilitate pre și post implementare proiect Q1% – Zona 1 Figura 4-12: Limita de inundabilitate pre și post implementare proiect Q1% – Zona 2 Figura 4-13: Limita de inundabilitate pre și post implementare proiect Q1% – Zona 3 Figura 4-14: limita de Inundabilitate pre și post implementare proiect Q1% – Zona 4 … 4.2.Notă: valorile prezentate în tabel reprezintă diferența dintre pagubele potențiale din scenariul de referință și valoarea pagubelor potențiale post implementare măsură € 145,983,485 7193 Obiective culturale protejate (1%) Costul estimat al măsurilorMentenanță (anuală):1.753.115€ Sursa de finanțare RezumatUrmătoarele considerente cheie sunt necesare în etapa de Studiu de fezabilitate:• Ca urmare a faptului că nu putem avea o abordare unitară, integrarea în ceea ce privește modelarea hidrologică din Ciclul 1 și Ciclul 2 pentru a putea transfera condițiile la limită (debitele), se recomandă ca în Studiul de Fezabilitate care se va realiza să se elaboreze un singur model pe întreg râul Bârlad, având la bază date hidrologice unitare (reactualizate pentru tot râul Bârlad), pentru a testa efectul măsurilor integrat. NOTĂ: Valorile prezentate în Secțiunea 4.2 sunt orientative și ar putea face obiectul unor ajustări suplimentare în etapele viitoare de planificare. … … + P-23-Suhu (Strategie APSFR)Introducere și justificarea propunerii1.1. PRUT-BÂRLAD Râul Suhu, amonte de localitatea Suhurlui până la confluența cu râul Geru. 11A-026F Suhurlui, Pechea, Cuza Voda, Slobozia Conachi, Izvoarele, PiscuLocalizarea proiectului Figura 1: Zona de studiu a proiectului, localități afectate … 1.3. Datorită existenței zonelor de albie majoră cu potențial de stocare și atenuare există oportunitatea de a rezolva problema inundabilității folosind măsuri verzi:Schema actuală de amenajare a râului Suhu permite o adaptare a lucrărilor existente prin măsuri verzi sau gri-verzi în vederea atingerii standardelor de apărare împotriva inundațiilor si totodată de conservare și îmbunătățire a condițiilor ecologice și de mediu prin creșterea conectivității laterale. Acest APSFR este o zonă cu risc ridicat la inundații.Zona prezintă un potențial ridicat de aplicare a măsurilor verzi prin îndepărtarea parțială a unor diguri (în zonele care protejează teren agricol) și inundarea albiei majore.Descrierea măsurilor propuse2.1.Tabelul de mai jos prezintă probabilitatea asociată standardului de protecție pentru fiecare localitate din cadrul proiectului de față. + Tabel 1: Standard pe protecție adoptat în proiect Lista localităților asociate cu standardul de protecție Suhurlui, Pechea, Cuza Voda, Slobozia Conachi, Izvoarele, Piscu – – –Prezentarea alternativelor Alternativa 1 Alternativa 2 NOTĂ: Acest proiect a beneficiat de modelare hidraulică. Alternativa preferată (alternativa 2) a fost modelată. Modelarea a permis evaluarea hidrodinamică a fiecărei măsuri în parte, indicând astfel eficiența măsurilor și/sau necesitatea ajustării sau schimbării măsurilor, ceea ce a făcut posibilă identificarea unei alterative noi, optimizate, ca alternativă preferată Alternativa 3Supraînălțarea sau aducerea la cotă a digurilor existente se va considera local, pe sectoare reduse acolo unde există tasări și deteriorări evidente apărute de-a lungul timpului și care fac ca digurile să fie local deversate. Această abordare poate avea un potențial hidraulic foarte mare care să permită atenuarea debitelor și reducerea debitelor și reducerea acestora la capacitatea maximă a digurilor.Alternativa selectată. Evidențierea măsurilor verzi Alternativa preferatăAlternativa 3 este fundamentată principial pe o abordare de management al riscului la inundații, bazată pe stocarea apei în acumulare. Măsurile cuprinse în alternativa preferată prezintă următoarele beneficii:• măsura este rezilientă la schimbările climatice;• datorită atenuării debitelor de viitură, se produce o reducere a transportului aluvionar în aval cu efecte de diminuare a volumelor de lucrări necesare pentru mentenanța albiei râului în zona localităților. Cod măsură Râu Realizarea unei acumulări nepermanente în amonte de localitatea Pechea și confluența râurilor Suhu și Valea Rea (Sl%= 149.86ha, V1%= 3.62mil.mc; Hmax= 7.3m; golire = 2xDn 1.5m; deversor L=20m); Acumularea include 2.6km dig de contur (Hmed=2.5m). M33-RO35 Suhu Lucrări de regularizare locală a albiei inclusiv măsuri de stabilizare a albiei pe sectorul de APSFR dintre localitățile Cuza Vodă și Piscu în intravilan pe o lungime de cca. 8,3 km. M33-RO25 Suhu Mărirea capacitații de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor / podețelor CF amplasate in dreptul localității Piscu. M31-RO10• Suprafață teoretică maximală propusă pentru împădurire: 10848ha (orizont de timp cca 35 de ani).NOTĂ: Suprafeței de teren teoretice/potențiale mai sus menționate i s-au aplicat doi factori de corecție:• Un factor de reducere de 20% aplicat pentru a reflecta ceea ce este posibil, din punct de vedere tehnic, a se implementa în următorii 10 ani.Costurile pentru măsurile de împădurire (după aplicarea factorilor mai sus menționați) sunt prezentate în Secțiunea 4.2 ca interval minim și maxim având la bază un cost unitar (per hectar) (valoarea maximă acoperă împădurirea în sine la care se adaugă lucrările de completare și mentenanță din primul ciclu de viață de circa 6 ani). B.h. Figura 2: Localizarea măsurilor aferente alternativei preferate și limita de Inundabilltate pentru probabilitatea de 1% în situația actuală … … 3.Teste de robustețe Directiva Cadru ApăÎn etapele viitoare de elaborare a studiilor de fezabilitate mai detaliate, este necesar să se efectueze o evaluare detaliată a impactului asupra corpurilor de apă, în cazul în care au fost identificate potențiale efecte ale DCA. Aceasta ar presupune colectarea de date și observații hidromorfologice de bază pentru fiecare sit, pentru a facilita deciziile viitoare de proiectare. Ar trebui să se ia în considerare posibilitatea de a se realiza atenuări la nivel local pentru a compensa impactul.• Cantitatea și dinamica debitului: Lucrările propuse sunt susceptibile de a modifica evacuarea în timp și sunt susceptibile de a modifica regimul hidrologic în timp precum și viteza apei. Amplasarea unei acumulări nepermanente amonte de Pechea și confluența Suhu cu Valea Rea are un impact asupra debitelor aval. Măsurile suplimentare de regularizare a albiei râului în opt locații vor implica îndepărtarea excesului de sedimente, ceea ce va fi, de asemenea, benefic pentru debit, dar poate avea impact asupra altro Elemente de Calitate ale DCA.• Continuitatea râului: Este puțin probabil ca lucrările propuse să aibă un impact asupra conectivității laterale existente (conectivitatea luncii inundabile cu cursulu de apă). Regularizarea albiei râului, care implică îndepărtarea sedimenmtelor, va avea un impact puțin probabil asupra conectivității longitudinale existente (capacitatea apei și a sedimentelor de a fi transportate în aval pe toată lungimea râului). Îndepărtarea excesului de sedimente va permite îmbunătățirea continuității, dar poate limita disponibilitatea sedimentelor în aval pentru crearea de caracteristici morofologice ale albiei râului.• Structura și substratul albiei râului: Lucrările propuse sunt susceptibile de a avea un potențial impact asupra dimensiunii, distribuției și structurii sedimentelor din interiorul albiei râului. Lucrările propuse sunt susceptibile să ducă la o pierdere a caracteristicilor morofologice și a formei patului albiei minore, ceea ce este considerat esențial pentru condiții de habitat diverse. Îndepărtarea sedimentelor de pe cursurile de râu în 8 locații va limita disponibilitatea granulometrică pentru a forma caracteristici morfologice și forma patului albiei minore Structura zonei riverane: Lucrările propuse sunt susceptibile de a duce la o pierdere directă sau indirectă de vegetație în zona riverană, deși acest lucru poate fi atenuat la scara corpului de apă prin propunerea de creștere a proporției de zonă împădurită în bazinul superior al cursului de apă. Suprafața propusă pentru împădurire este de aproximativ 40 ha, ceea ce ar putea avea, de asemenea, beneficii în ceea ce privește retenția sedimentelor în zonele în pantă ale bazinului hidrografic. Proiectul se intersectează sau se află în zona de influentă cu 2 arii protejate N2000. Una SCI și una SPA. Nu sunt observate habitate de interes conservativ pe traseul evaluat însă pe termen lung, in urma implementării măsurilor verzi putem lua în considerare o îmbunătățire a calității habitatelor din aval de măsuri. Totodată, oportunității de restaurare și conservare a habitatelor se pot produce prin împădurire cu specii riverane. Schimbări climaticeMăsurile de stocare a apei la inundații reduc presiunea pe unele sisteme de apărare existente (diguri) și, prin urmare, vor oferi un anumit grad de siguranță. Modelarea este necesară pentru a confirma modul Tn care această reducere se referă la factorul de siguranță necesar (nivel) al infrastructurii de apărare existente.Măsurile care implică regularizarea albiilor, reprofilarea albiilor și dragarea pot răspunde diferit la schimbările viitoare ale regimului sedimentelor și debitelor. 0 evaluare geomorfologică ca parte a studiului de fezabilitate va confirma dacă aceste măsuri sunt sustenabile intr-o serie de posibile condiții viitoare.O modelare mai detaliată va confirma dacă proiectul este o investiție cu regret scăzut, în sensul că orice costuri suplimentare ale măsurilor integrate sau suplimentare de reziliență la schimbările climatice sunt justificabile în ceea ce privește beneficiile economice oferite.A fost elaborata o schema decizionala pentru a analiza abordările de gestionare a riscului de inundații care rămân disponibile in cazul în care apare o varianta extremă a schimbărilor dimatke. Acest lucru confirmă faptul că investiția propusă poate fi adaptată cu ușurință, in special pentru disponibilitatea terenurilor ce este un factor-cheie de limitare a puterii de adaptare.Implicarea părților interesateCa parte a Planului de Management al Riscului la Inundații, strategia preliminară a proiectului a fost publicată spre consultare publică. în timpul perioadei de consultare, nu a fost primit niciun feedback. … … 4.Evaluarea eficienței măsurilor din punct de vedere hidraulic *) Figura 3 – Grafic de atenuare Q1% pentru acumularea Suhu***) Figura 5: Diferența de adâncimi între scenariul post-proiect și scenariul de bazăAnaliza multi-criterială și analiza cost-beneficiu Abordarea utilizată în modelarea/evaluarea hidraulică a măsurilorPentru a implementa acumularea nepermanentă s-a utilizat modelul 1D existent din Ciclul 1 de implementare a Directivei Inundații.Reabilitarea digurilor și mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor sunt măsuri ce nu sunt incluse în procesul de modelare.Eficiența măsurilor propuse a fost evaluată cu ajutorul modelului hidraulic construit în cadrul Ciclului 1 al Directivei Inundații, atât datele de batimetrie cât și cele hidrologice fiind utilizate ca atare. Modelul digital al terenului este unul de calitate bună având o rezoluție de O.Sm, însă modelul hidraulic construit în Ciclul 1 nu are o calitate suficient de bună pentru a surprinde în mod corect dinamica zonei. Măsurile propuse pentru Suhu au fost analizate utilizând modelul existent construit în cadrul Ciclului 1 de implementare a Directivei Inundații și a Directivei Cadru Apă. Rezultatele astfel obținute au la bază calitatea atât a modelului construit cât și a datelor disponibile.Din analiza realizată a rezultat că înălțarea digurilor în localitatea Suhurlui reprezintă o măsură importantă deoarece reușește să reducă hazardul la inundații în totalitate în localitatea Suhurlui în scenariul de 1% și parțial pentru scenariul de schimbări climatice.În urma implementării măsurii de recalibrare a albiei a rezultat că aceasta este eficientă dar nu este fezabilă din punct de vedere tehnic, rezultând adâncimi mult prea mari ale albiei, cu un necesar de adâncire de aproximativ 2 m pentru a putea tranzita debitele în siguranță prin localitățile din aval.Astfel, s-a implementat o acumulare nepermanentă cu un volum de aproximativ 4.5 mil. mc și o înălțime a barajului de 7.3 m care să reducă debitele maxime la aproximativ 80% din valoarea inițială.Conform rezultatele obținute în urma rulării modelului 1D construit în C1, prin implementarea măsurilor propuse pentru râul Suhu se obține o reducere a hazardului în localitatea Suhurlui și o reducere parțială în localitățile din aval de Valea Rea, dar pentru o protecție completă este necesară implementarea unor măsuri suplimentare precum recalibrarea albiei în aval. Această măsură trebuie însă confirmată prin implementarea ei într-un model actualizat pentru a putea obține magnitudinea intervenției necesare sau analiza unui alt tip de măsură, dacă se pretează.**) Figura 4: Limita de inundabilitate pre și post implementare proiect Q1%În imaginea de mai jos se poate observa de asemenea, un fișier ce indică diferențele de adâncime a apei între scenariul post-proiect și scenariul de bază. Se observă că în general diferențele de adâncime sunt negative, ceea ce înseamnă că implementarea măsurilor are un efect de reducere a nivelului apei. Cu toate acestea există și zone cu diferențe pozitive evidențiate cu galben în imaginea de mai jos. Trebuie meționat că diferențele au fost realizate prin scăderea valorilor de adâncime din rasterul obținut în sceanriul de bază din cel obținut în scenariul post-proiect, iar diferențele sunt realizate doar pe celulele pe care există date în ambele seturi de informații. Aceste zone cu diferențe pozitive pot fi atribuite incertitudinilor legate de modul de obținere a hărții de hazard în Ciclul 1 Al Directivei Inundații și metoda de interpolare a nivelurilor folosită, comparativ cu abordarea de obținere a hazardului în scenariul post-proiect. Din acest motiv este necesară analizarea zonei cu ajutorul unui model 2D care să nu inudcă incertitudini cu privire la modalitatea de extragere a rezultatelor sub formă de hartă, acest tip de rezultat fiind unul nativ în această abordare. Pagube evitate prin măsurile propuse Pagube totale evitate (1%) Populație protejată (1%) Pagube evitate pentru obiectivele culturale 2 Investiția inițială (capital):19.114.499€ Mentenanță (anuală):222.701€ Sursa de finanțare RezumatPrin urmare rezultatele modelării și ale analizei de risc indică faptul că este posibil ca acest proiect să fie viabil, cu următoarele considerente cheie necesare in etapa de Studiu de fezabilitate:• Pentru eliminarea incertitudinilor existente (modelare C1, date hidrologice C1) se recomandă :() Utilizarea unor date hidrologice actualizate atât pentru Suhu cât și pentru afluenții din sectorul analizat;• Analizarea și optimizarea suplimentară a măsurilor pentru a maximiza Raport Cost Beneficiu și a beneficiilor aduse mediului. … … + Anexa nr. 18și de Răspuns în cazul situațiilor de urgențăCrearea unei reziliențe strategice Articol Nume Cod Obiectiv Descriere funcțională• Studiu pentru descrierea foii de parcurs pentru grupul de lucru. Beneficii• Beneficiu colateral: implementarea politicii Strategiei pentru Reducerea Riscului de Dezastre (SRRD). Această măsură va ajuta România să fie conformă cu Planul de acțiune al CE privind Cadrul Sendai pentru Reducerea Riscului de Dezastre, care promovează integrarea managementului riscului la dezastre în politicile UE și utilizarea unei abordări informate asupra riscului de dezastre în elaborarea politicilor locale. Prin urmare, măsura va contribui la atingerea obiectivelor strategice pentru reducerea riscului de dezastre și de sărăcie. Articol Nume Cod Obiectiv Descriere funcțională– elaborarea de materiale de îndrumare și instruire adaptate condițiilor locale (sub formă de broșuri) pentru introducerea unei abordări centrate pe oameni pentru reducerea riscului de dezastre, pentru personalul de la nivel județean și local de gestionare a riscului la inundații, menit să încorporeze comunitățile locale în managementul riscului la inundații și să încurajeze spiritul civic prin creșterea conștientizării, asumării, responsabilității și participării; Beneficii• Astfel de acțiuni individuale și la nivel de gospodărie se dovedesc a fi în mare măsură un succes în reducerea pierderilor umane și economice cauzate de inundații, datorită unei mai bune înțelegeri și participării active. Kull, D. (2008), în India, a arătat că abordarea de management al riscului de dezastre centrată pe oameni, are o rată Beneficiu-Cost peste pragul economic de 1.Consolidarea cunoștințelor instituționale pentru managementul situațiilor de urgență Articol Nume Cod Obiectiv Descriere funcțională• Vor fi realizate materialele de îndrumare și instruire adaptate condițiilor locale. Beneficii• O mai bună cunoaștere a reglementării legislative existente pentru utilizarea terenurilor din zona albiilor cursurile de apă (cu elemente specifice legate de crearea planurilor de management al riscului de inundații) – prin implementarea materialelor de îndrumare și instruire. Articol Nume Cod Obiectiv Descriere funcționalăAplicația va fi dezvoltată de către IGSU în perioada 2023-2024 și va cuprinde:– Furnizarea de sesiuni de training regulate pentru a îmbunătăți gradul de acceptare și sustenabilitatea pe termen lung a platformei naționale de către IGSU împreună cu ABA, sub coordonarea MMAP. Furnizarea de rapoarte integrate spațiale pentru evenimente va accelera faza de refacere după un eveniment de inundație. 2c Școala națională de hidrologie și gospodărire a apelor M43- RO52, M41 – RO46 Înființarea unei școli naționale de hidrologie și gospodărire a apelor • O școală dedicată activităților de hidrologie și management al apei este necesară pentru dezvoltarea abilităților de pregătire, management, administrare și implementare a măsurilor de pregătire. MMAP, INHGA, ANAR și universitățile vor lucra împreună pentru a educa o nouă generație de ingineri pentru managementul apelor și pentru alte abilități tehnice necesare (matematicieni, fizicieni, geografi, economiști și specialiști din domenii conexe etc.) cu un număr minim de cursanți pregătiți, în funcție de capacitatea de angajare după absolvire. Este necesar un nivel suplimentar de pregătire la locul de muncă (specializare continuă) pentru personalul permanent al MMAP, INHGA, ANAR, dar și pentru personalul implicat în managementul riscului la inundații al altor instituții relevante (de ex. Hidroelectrica S.A., ANIF, Direcția Silvică, ROMSILVA, IGSU, etc). Școala ar trebui să se axeze pe hidrologie și managementul apei și să includă facilitățile necesare, echipamentele și software-ul speciaizat pentru aplicații de hidrologie și managementul apei. Beneficii• Creșterea gradului de comunicare și de cooperare cu părțile interesate relevante pentru managementul riscului la inundații, ca urmare a aceluiași nivel de înțelegere a problemelor și a capacității îmbunătățite de intervenție. 2d Îndrumare pentru procedurile de evacuare M43 – RO50, M43-RO51, M42-RO48 Îmbunătățirea materialelor de îndrumare pentru evacuarea și autoevacuarea populației • Actualizarea ghidurilor pentru procedurile de evacuare, pe baza Planurilor de evacuare în cazul apariției riscului de inundații, hărți, trasee și raioane de evacuare actualizate în funcție de evoluția socio – economică a zonei• Monitorizarea rezultatelor obținute, inclusiv registrul lecțiilor învățate. • Actualizarea periodică a procedurilor de evacuare poate sprijini reducerea pierderilor de vieți omenești prin creșterea eficienței acestora, permițând IGSU să ajungă la un număr mai mare de rezidenți expuși la inundații într-o perioadă mai scurtă de timpi, stimulând o acțiune mai eficientă în rândul rezidenților.• Această măsură va ajuta România să respecte îndrumările europene CFPA (2012)*28 care detaliază necesitatea creării de planuri de evacuare, planuri de urgență și exerciții care să fie adaptate la condițiile locale și formulate în procesele de consultare publică, precum și să includă luarea în considerare a persoanelor vulnerabile. 2e Capacitatea instituțională de formare profesională M44- RO54, M42-RO49, M43-RO52 Îmbunătățirea capacității instituționale de formare și a capacității de răspuns la evenimentele de inundații pentru a sprijini eforturile de dezvoltare a bazei de cunoștințe prin crearea unei platforme comune de formare • Îmbunătățirea resurselor centrelor zonale de instruire ale IGSU, prin creșterea capacității personalului; echipamente de lucru și comunicații (calculatoare și dispozitive de comunicații), în vederea consolidării capacității de răspuns la nivel local. • Creșterea bazei de cunoștințe a înstituției și îmbunătățirea înțelegerii vor sprijini creșterea capacității și a eficienței răspunsului, precum și eficacitatea în funcționarea apărării active împotriva inundațiilor, ca măsuri la nivel comunitar, gestionarea cursurilor de apă, operațiuni de căutare și salvare și evacuare etc., rezultând într- o reducere a pagubelor și a deceselor cauzate de inundații. *28 Ghidurile europene CFPA (2012)Monitoring, managementul datelor și prognoză Articol Nume Cod Obiectiv – Creșterea numărului de stații meteorologice și de stații hidrometrice în amonte de acumulări, diguri și derivații și pentru monitorizarea barajelor și derivațiilor;– Generarea de date in format grid/raster pentru parametrii meteorologici, folosind stații meteorologice și date radar, satelitare;– Calcularea hidrografelor continue (date istorice) pentru calibrare și validare; Descriere funcționalăAr trebui proiectat și implementat un sistem informatic hidro-meteorologic care să fie capabil să stocheze, să verifice, să corecteze, să completeze datele care lipsesc și să pună la dispoziție seturi de date istorice și în timp real cu date meteorologice și hidrologice necesare pentru a furniza prognoze deterministe și probabilistice pentru a îmbunătăți precizia și timpul de anticipare. Datele ar trebui să includă informații de la stațiile de la sol, precum și un set combinat de date meteorologice spațiale tip grid (de exemplu, stații de la sol+radar+date sateliți).Sistemul ar trebui să ruleze ca o aplicație de tip client-server, prin care INHGA are acces la toate datele, ANM are acces la datele meteorologice și fiecare Centru de Prognoză ABA are acces doar la datele din administrarea lor (date hidrologice, date de la stațiile meteorologice,de la stațiile pluviale din bazinul acestora) și la avertizările meteorologice și hidrologice de la centrele naționale de prognoză (incluzând rezultate de prognoză meteorologice și hidrologice/hidrodinamice).O altă ipoteză este aceea că vor fi asigurate suficiente stații hidrometrice și va fi posibilă disponibilitatea datelor (în timp real) pentru a alimenta modelele și componentele care rulează în cadrul sistemului de prognoză hidrologică. 650 de stații automate hidrometrice existente vor fi disponibile cu date de intrare pentru modelarea hidrologică prin asigurarea unei întrețineri corespunzătoare. Capacitate și întreținereCerințe hardware BeneficiiCapacitatea sporită de monitorizare, gestionare a datelor (3a), prognoză (componenta 3b) și împreună cu diseminarea, comunicarea și avertizarea (4a) au un beneficiu estimat de aproximativ 25% (EAD diminuat). 3b Elaborarea prognozelor – platforme, modele, sisteme de suport decizional, interfețe (inclusiv componente hardware și software) – componentă a proiectului WATMAN II M41-RO44 Furnizarea de produse îmbunătățite de prognoză și avertizare, instrumente de suport decizional (DSS) pentru gestionarea inundațiilor în timp real, avertizare suficient de precisă și în timp util pentru a atenua impactul inundațiilor în România. Această măsură face parte din Proiectul WATMAN II. • Platforma Națională de Prognoză Hidrologică (PNPH) care urmează să fie dezvoltată va genera prognoze utilizând modelele deterministe și, de asemenea, un ansamblu de produse de prognoză hidrologică probabilistică, pentru a sprijini estimarea incertitudinii asociate, pentru 20-25 de sisteme hidrografice de pe cursurile interioare ale râurilor și pentru Dunăre în aval de Porțile de Fier II până la Tulcea.– importe, stocheze și proceseze mai multe prognoze meteorologice (pe baza disponibilității și oferind capabilități de import pentru cele mai comune formate) și rezultatele din modelele nowcasting (de prognoză imediată) ca date punctuale și grid;– modelele trebuie să fie rapide si robuste (stabile),– hărțile relevante de hazard și de risc C1/C2 ar trebui să fie conectate de prognoze luând în considerare impactul. Dacă este necesar, ar putea fi dezvoltate si incluse hărți suplimentare pre-simulate (a se vedea măsura 4b).– Sistemul național RO-FFGS existent va fi îmbunătățit în cadrul sistemului regional SEE-FFGS, implementat sub coordonarea OMM. De asemenea datele și produsele de monitorizare meteorologice îmbunătățite, precum și a prognozei meteorologice nowcasting (imediată) ar trebui valorificate.– gestionarea și exploatarea acumulărilor: platforma ar trebui să permită includerea datelor privind gestionarea și exploatarea acumulărilor în timp real. Aceasta înseamnă că modelele hidrologice si/sau hidraulice ar trebui să poată simula efectul modului de exploatarea al acumulării. PNPH ar trebui să includă funcționalitatea de optimizare a exploatării acumulărilor prin (de exemplu) instrumente RTC.– analiza scenariilor (scenarii de tip What If?, analiza sensibilității si evaluarea performanței): funcționalitate pentru optimizarea/modificarea parametrilor modelului, evaluarea performanței modelului, (de exemplu: calibrare, sensibilitate, evaluare a performanței).– PNPH ar trebui să aibă un sistem de rezervă, care rulează în paralel cu sistemul principal. Cei care elaborează prognozele ar trebui să poată opera (sub)sistemele 24/7. Beneficii• Capacitatea sporită de monitorizare, management al datelor (componenta 3a) prognoză (3b) împreună cu diseminarea, comunicarea și avertizarea (4a) au un beneficiu estimat de aproximativ 25% (EAD diminuat).Comunicarea publică Articol Nume Cod Obiectiv Descriere funcționalăEMP (Platforma de Management al Urgențelor) va fi proiectată și dezvoltată și ar trebui să prezinte într-un mod simplist avertizările, și nivelul și impactul acestora. IGSU, CLSU și alte autorități responsabile ar trebui să poată înțelege și să răspundă imediat pe baza informațiilor incluse în platforma web. Aceste informații ar trebui să fie ușor de conectat cu planurile de răspuns și de apărare. EMP va fi conectat la RO-ALERT, sistemul de avertizare al IGSU care este capabil să trimită automat mesaje pe telefoanele mobile către cea mai mare parte a populației în situații excepționale.Aceste avertizări/comunicări vor fi conforme cu CAP (Common Alterting Protocol). Conținutul standard al mesajelor va fi proiectat cu contribuții din partea celoe care elaborează prognoze și a IGSU. • Pierderile umane evitate și pagubele economice de inundații evitate Articol Nume Cod Obiectiv Descriere funcțională• Diseminarea acestor hărți de hazard și risc să fie realizată prin afișări fizice pe site-urile primăriilor, la sediile acestora, pe site-urile ABA, ANAR, IJSU IGSU și MMAP, precum și să fie disponibile online prin intermediul vizualizatorul de tip web. Diseminarea suplimentară va fi furnizată de site-ul web RO-Risk și prezentate în școli, alături de informații non-tehnice adecvate vârstei. Beneficii Articol Nume Cod Obiectiv Descriere funcțională– producerea și difuzarea sporită de broșuri și fișe informative care explică contextele locale de risc la inundații, planurile de urgență pentru zona lor specifică și strategiile de protecție pentru comunitățile locale în timpul și după inundații;– Comunicare țintită și strategii adaptate pentru școli, vârstnici și populație vulnerabilă care urmează să fie livrate în școli, în case sau în grupuri comunitare asociate. • Creșterea nivelului de acțiune al persoanelor care, cel mai probabil, vor suferi pagube economice semnificative sau decese umane ca urmare a inundațiilor, ceea ce duce la o reducere generală a pagubele economice și a pierderilor de vieți omenești în timpul unei inundații. Articol Nume Cod Obiectiv Descriere funcționalăAceasta are ca scop crearea de programe și materiale didactice școlare pentru toate vârstele pentru minim 3 ore pe an. Formarea profesorilor prin seminarii online oferite de IGSU conform Planurilor de pregătire în domeniul Situațiilor de Urgență, întocmite la nivel județean și aprobate prin ordin al prefectului. Furnizarea de materiale didactice, cum ar fi cursuri de e-learning adecvate vârstei sau jocuri interactive, broșuri și fișe informative. • Conștientizarea este mai crescută în cadrul unor sisteme comunitare mai largi, acționând ca niște centre de transfer de cunoștințe pentru populație. Articol Nume Cod Obiectiv Descriere funcțională• Desemnarea unor promotori specializați în vulnerabilități este necesară pentru a permite reprezentanților instituționali să dezvolte încrederea în aceste comunități și să stabilească canale de comunicare puternice care să fie utilizate în timpul unei situații de urgență la inundații. Comunicarea deschisă, fracventă, poate permite instituțiilor să își îmbunătățească înțelegerea provocărilor cu care se confruntă aceste grupuri în răspunsurile lor la inundații și să încorporeze strategiile tradiționale de adaptare utilizate de grupurile vulnerabile în planurile lor de răspuns la inundații. Beneficii• Beneficii suplimentare sunt oferite de stabilirea acestor canale de comunicare pentru activitățile de pregătire și reziliență pentru mai multe hazarduri. Articol Nume Cod Obiectiv Descriere funcțională• Multe zone se bazează în prezent pe funcționarea sirenelor mecanice, IGSU confirmând în 2019 că majoritatea sirenelor nu erau conectate electronic la structuri de comandă centralizate, necesitând operarea manuală în teren. Acest lucru are potențialul de a duce la întârzieri critice pentru activitățile de pregătire și de răspuns la inundații.• Instalarea de noi sirene (1612 sirene în conformitate cu Studiul de Fezabilitate existent) în zone cu risc mare/sectoare de râuri, în aval de baraje și 33 de centre de comandă bidirecționale (pentru SGA/ Sisteme Hidrotehnice și IJSU/administrație locală). Beneficii• Îmbunătățirea procentului persoanelor situate în zonele de risc la inundații, aval de barajele din administrarea AN Apele Române care sunt avertizate / alarmate într-o situație de urgență … 5. 5a Baze de date pentru cunoștințe instituționale și consolidarea informațiilor M42-RO47 • Crearea de baze de date pentru îmbunătățirea schimbului de informații și cunoștințe între instituțiile relevante legate de managementul riscului la inundații; Descriere funcțională• Prin urmare, este nevoie de îmbunătățirea integrării informațiilor și de a le face ușor accesibile de către toate părțile interesate implicate în gestionarea riscului la inundații.• Stabilirea de protocoale standard pentru încărcarea informațiilor într-un format consistent, rezumate în manuale de utilizare și seminarii de formare online asociate pentru tot personalul implicat. • Sunt necesare baze de date îmbunătățite pentru a sprijini cunoștințele instituționale și integrarea informațiilor între diversele sectoare de activitate și niveluri de guvernare. Articol Nume Obiectiv Descriere funcțională Beneficii Articol Nume Cod Obiectiv Descriere funcțională• Asigurarea unor puteri sporite pentru șeful serviciului de voluntariat pentru situații de urgență în cadrul comunității locale, pentru a se asigura o concentrare unică asupra sarcinii în cauză. Beneficii– răspuns instituțional sub formă de operațiuni de apărare activă împotriva inundațiilor, măsuri la nivel comunitar și gestionarea de bază a cursurilor de apă, operațiuni de căutare și salvare și de evacuare;• Acțiunea timpurie a comunităților individuale și locale este consolidată, iar pagubele economice și decesele sunt reduse. 5d Creșterea eficienței serviciului de voluntariat M44-RO54, M24-RO8, M42-RO48 Definirea clară a rolurilor și responsabilităților serviciului voluntar pentru situații de urgență de la nivelul primăriilor Implementarea prevederilor Planurilor de Pregătire în domeniul Situațiilor de Urgență cu privire la Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență. Beneficiilocal, inclusiv:• colaborarea cu locuitorii și comunitățile locale pentru diseminarea mesajelor de avertizare și pentru a sprijini evacuarea bunurilor în locuri sigure și punerea în aplicare a măsurilor de rezistență activă. Articol Nume Cod Obiectiv Descriere funcțională• Principalele grupuri identificate ca având o vulnerabilitate crescută în România sunt persoanele sărace, copiii și tinerii lipsiți de îngrijirea și sprijinul părintesc, vârstnicii singuri sau dependenți, populațiile de romi, persoanele cu dizabilități și persoanele care trăiesc în comunități sărace și marginalizate. Elaborarea Planurilor de Evacuare și Planurilor de Apărare Împotriva Inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă (pe scurt Planul de Apărare împotriva Inundațiilor) la toate nivelurile, pentru a include o secțiune dedicată grupurilor vulnerabile și adaptarea asociată a intervențiilor necesare. Acest lucru va ajuta la intervenții mai reușite.• Elaborarea listelor consolidate și a locațiilor persoanelor vulnerabile în cadrul unei unități administrativ teritoriale de către CLSU, care urmează să fie furnizate serviciilor de urgență pentru a le permite acestora să își planifice operațiunile în mod corespunzător în perioadele ex-ante anterioare unui eveniment de inundație. Beneficii• Această măsură întărește, de asemenea, capacitățile individuale de adaptare prin sprijinirea celor mai vulnerabili, prin sprijinirea mutării bunurilor și implementarea măsurilor de rezistență activă care reduc pagubele economice și decesele în rândul populației în cadrul căreia sunt cele mai probabile aceste efecte. 5f Definirea și marcarea principalelor rute de evacuare M42-RO48, M42-RO49, M43-RO51 Îmbunătățirea planurilor de evacuare în timpul unei inundații În prezent, nu există cerințe ca rutele de evacuare să fie semnalizate clar, în teren, în ciuda faptului că astfel de rute au fost identificate în Planul de Evacuare și în Planul de Apărare împotriva inundațiilor, iar evacuarea se bazează în principal pe capacitatea indivizilor de autoevacuare, sub coordonarea reprezentanților autorităților locale. Fără Săi de evacuare semnalizate clar, luând în considerare rezultatele modelării inundațiilor, există riscul ca persoanele care nu sunt familiarizate cu o zonă locală să se evacueze pe rute nesigure sau să ajungă în zone predispuse la inundații în timpul unei situații de urgență. Beneficii … 6. 6a Creșterea capacității operative a Serviciilor Situații de Urgență ale ANAR-ABA-SGA și ale Formațiilor de intervenție operativă din cadrul AN Apele Române M44-RO54, M41-RO45, M41-RO44 Creșterea capacității și eficienței Serviciilor Situații de Urgență, Dispecerate și ale formațiilor de intervenție rapidă din cadrul ANAR • În prezent, ANAR se confruntă cu provocări în ceea ce privește asigurarea necesarului de personal în cadrul serviciilor Situații de Urgență, Dispecerat precum și a formațiilor de intervenție operativa• Serviciul Dispecerat asigură, prin tehnica din dotare, fluxul informațional operativ decizional, colectarea informațiilor, validarea și centralizarea acestora, ce caracterizează starea Sistemului Național de Gospodărire a Apelor, răspunde de informarea zilnică și operativă a conducerii Administrației Naționale „Apele Române"- ABA – SGA/SHI și a autorităților publice centrale și locale și dispune măsurile necesare pentru diminuarea efectelelor negative a evenimentelor înregistrate.• Serviciile Situații de Urgență, Dispeceratele existente de la ABA/SGA precum și formațiile de intervenție operativă trebuie consolidate cu echipamente moderne și resurse umane:– Dotarea serviciilor situații de urgență, dispecerat cu echipamente IT moderne, performante pentru accesul independent, operarea și backup-ul tuturor sistemelor create conform 3a și 3b la nivel ANAR- ABA -SGA.– Revizuirea legislației în vederea reglementării activității desfășurate de personalul operativ din cadrul AN Apele Române. • Creșterea capacității serviciilor situații de urgență, dispecerate și a echipelor de intervenție conduce la un management al riscului la inundații decizional operativ și eficient, asigură un răspuns eficient din partea formațiilor de intervenție operative din cadrul AN Apele Române și a Unităților operative specializate (detașamente, formații etc.) din cadrul IGSU. Articol Nume Cod Obiectiv Descriere funcționalăPentru creșterea eficienței este necesară o capacitate sporită în ceea ce privește mijloacele și forțele de intervenție pentru a asigura o intervenție optimă, eficientă în primă fază asupra lucrărilor hidrotehnice din administrare, parte a Sistemului Național de Gospodărire a Apelor, precum și ulterior, la solicitarea CLSU și CJSU, dacă forțele de intervenție ale acestora sunt depășite.– Dotarea cu autoutilitare, autovehicule pentru transportul materialelor, mijloacelor și forțelor de intervenție, echipamente portabile de monitorizare (drone echipate cu senzori adecvați utilizați pentru managementul riscului la inundații, echipamente electrorezistive/georadar pentru monitorizarea comportării construcțiilor hidrotehnice, piese de schimb pentru repararea stațiilor hidrometrice etc.), echipamente de comunicație prin satelit, generatoare electrice, pompe și unități de potabilizare a apei, etc. Beneficii• Reducerea constantă a pagubelor potențiale identificate în zonele cu risc semnificativ la inundații (creșterea populației apărate, locuințe, obiective socio-economice, terenuri agricole, etc) 6c Extinderea capacității de intervenție a IGSU M44-RO54, M42-RO49 Creșterea capacității de răspuns a IGSU Răspunsul operativ în caz de dezastre este furnizat la nivel teritorial, în principal, de către structurile /instituțiile aflate în coordonarea/ coordonarea operațională a Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul MAI: IGSU prin unitățile subordonate, IGAv, UPU-SMURD din cadrul spitalelor de urgență, serviciile județene de ambulanță și salvamont.Aceste structuri operative sunt distribuite spațial și ar trebui să permită timpi de reacție pentru intervenții în 20 de minute pentru protecția populației din întreaga țară. Cu toate acestea, în locații îndepărtate, acest lucru nu se întâmplă în prezent din cauza lipsei unui număr suficient de Unitați Operative (detașamente și formații pentru situațiile de urgență). În plus, unitățile existente au o dezvoltare insuficientă a sistemelor de comandă și control. Beneficii• Astfel de îmbunătățiri pentru pregătirea intervenției în cazul inundațiilor au, de asemenea, beneficii asociate pentru rezistența la hazarduri multiple. 6d Îmbunătățirea capacității de răspuns la inundații a autorităților responsabile M44-RO54, M42-RO47, M42-RO49 Integrarea/actualizarea informațiilor privind dotarea cu materiale, mijloace și forțe de intervenție pentru îmbunătățirea capacității de răspuns a autorităților responsabile pe tipuri de risc. La nivel județean/Municipiul Bucuresti, Inspectoratul pentru Situații de Urgență actualizează anual Registrul de Capabilități al autorităților cu responsabilități în managementul tipurilor de risc, așa cum au fost definite în HG nr.557/2016.Este necesară crearea și întreținerea continuă a bazei de date care să permită furnizarea informațiilor aupra echipamentelor din stocurile existente (de exemplu, IGSU, ANAR), completarea stocului de materiale post eveniment conform Normativului cadru de dotare prevăzut în Ordinul comun MAP/MAI nr.459/78/2019, informații referitor la personalului instruit cu privire la utilizarea echipamentelor din dotare. Beneficii Articol Nume Cod Obiectiv Descriere funcționalăÎn prezent, principiul redundanței nu este acoperit pe deplin si este necesar să se planifice, să se definească si să se implementeze un sistem de comunicare rezistent care să asigure livrarea, stocarea si utilizarea datelor si comunicarea si coordonarea autorităților pentru a lua decizii în timpul unei inundații. • Este necesară o rețea de comunicații îmbunătățită pentru a sprijini capacitățile instituționale de răspuns în urma emiterii unor avertismente de inundații, cu coordonare la nivelul întregului domeniu al actorilor care activează în domeniu și furnizarea unui răspuns integrat și cuprinzător. Articol Nume Cod Obiectiv Descriere funcțională• Crearea unui inventar al clădirilor capabile să acționeze ca centre de adăpost pentru evacuați în fiecare regiune sau locații în care pot fi amplasate adăposturi temporare. Locația acestor amplasamente potențiale ar trebui identificată pentru a permite analiza spațială si testarea scenariilor pentru a identifica timpul necesar pentru evacuarea populației din zonele predispuse la inundații după emiterea unui avertizări.• Furnizarea de echipamente pentru evacuarea în siguranță. Sunt necesare resurse îmbunătățite pentru a sprijini o evacuare eficace si eficientă în urma emiterii unui avertizări pentru inundații severe, prevenind astfel pierderea de vieți omenesti si asigurând siguranța populației. 6g Creșterea capabilității Unităților Operative Județene M44-RO54 Dotarea centrelor de comandă și control ale Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, conform normelor de dotare (autoritățile responsabile: autoritățile locale), cel puțin, la nivelul cerințelor minimale privind dotarea cu materiale și mijloace de intervenție în situații de urgență În cazul unei situații de urgență generate de producerea unor inundații, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență se întrunește în regim de urgență, fie la sediul Prefecturii , fie în spații special amenajate pentru Centrul de Conducere și Coordonare a Intervențiilor la nivel Judetean. Condițiile nu sunt uniforme la nivelul tuturor județelor și există diferențe care limitează coordonarea eficientă a activității de răspuns la inundații. Beneficii• Sunt obținute beneficii în funcționarea apărării active împotriva inundațiilor, măsurilor la nivel comunitar, gestionării cursurilor de apă, operațiunilor de căutare și salvare și evacuare. Dezvoltarea acestor dotări poate spori acțiunea publică prin difuzarea îmbunătățită a avertizărilor și sprijinul pentru evacuarea populației și bunurilor către zone de siguranță, operarea măsurilor de rezistență activă și consolidarea rezilienței pe termen lung la hazarduri multiple. + Anexa nr. 19 național/de la nivelul A.B.A.-urilor Nr. Tip activitate (se selectează mecanismul utilizat pentru informarea publicului; pot fi selectate mai multe opțiuni)categoria Data/Perioada la care a avut loc informarea Categorii de stake-holderi informați 1 – Metodologia de elaborare; – martie 2022 Toate – Elaborarea H.H.R.I. – septembrie 2022 Toate – Conținutul P.M.R.I.; – Corespondeță directă noiembrie 2021 Toate Obiectivele și misiunea M.R.I.; – august 2022 Toate – Elaborarea H.H.R.I. – decembrie 2022 Toate 3 Comunicat de Presă – Obiectivele și misiunea P.M.R.I.; – august 2022 Toate + Anexa nr. 20 la nivel național a părților interesate,Crt. Perioada consultării Tipuri de stake- holderi consultați și incluși la categoria "Altele" Tipuri de metode utilizate pentru consultare și incluse la categoria "Altele" Metode prin care s-au informat stakeholderii despre consultarea publică incluse la categoria "Altele" Modul în care a fost transmis feedbackui (selectați din listă) Schimbările realizate asupra P.M.R.I. ca urmare a feedbac- kului primiț/ participării publicului (selectați din listă) A fost informat stakeholderul cu privire la rezultat? Metodologia de elaborare; Toate categoriile Internet Mass-media (ziare, TV, radio) Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate – Serviciul Teritorial Vaslui recomandări: în ceea ce privește adoptarea de diverse măsuri verzi, așa cum le-ați denumit în prezentarea dumneavoastră, în vederea analizării în viitoarele întâlniri și chiar implementării: – factori geomorfologici (altitudine, pantă, expoziția versanți lor, lungimea versanșilor, gradul de fragmentare a reliefului etc.);– factorul pedologic;– Factorul climatic (regimul bioclimatic local -termic, pluviometric, frecvența vânturilor, gradul de însorire);– Factorul biologic (biodiversitatea zonei), fără a afecta starea de conservare a speciilor și habitatelor) etc.Vin cu această recomandare, deoarece principala activitate din zona rurală, zonă grav afectată de fenomenele de eroziune și implicit inundații, este agricultura, în majoritatea arealelor fiind una de subzistență.– Aplicarea arăturii după curbele de nivel și renunțarea la cea de tip deal-vale;– Diminuarea suprapășunatului și desțelenirii versanților;– Aplicarea sistemului de culturi în fâșii;– Utilizarea îngrășămintelor verzi; Email Angajamentul de a continua cercetările Alte măsuri foarte importante ar fi:– Împădurirea părții superioare a zonelor de coastă;– Reîmpădurirea suprefețelor puternic degradate; Elaborarea – – – –Urmarea prezentării d-stra privind inundațiile, îmi permit să creionez câteva probleme cu care m-am întâlnit în activitatea profesională :– ar trebui conștientizată populația de OBLIGAȚIILE care le au în calitate de proprietari de pământ tranzitat de un curs de apă. În prezent, în unele cazuri, nu numai că nu despotmolesc albia cursului de apă dar nu ne lasă nici pe noi să o facem pretextând că le încălcăm pământurile. Email Angajamentul de a continua cercetările – – –directă Bună ziua și felicitări pentru implicarea atâtor de mulți factori cu responsabilități în domeniu.Vă doresc o zi reușită, Email – – – – Prin autorități locale Rețele sociale Felicitări pentru prezentare.Cu stimă, ONG Ecomondia – – 2 MARTIE 2022 COMITET BAZIN – – – – – – Autorități Responsabile Cu Avertizarea/Apărarea împotriva Inundațiilor Invitații către părțile interesate Corespondeță – – – – – Alimentare Cu Apă Și Canalizare –scrisă – – – – Consultare scrisă – – – – – – – – – – – – – – – – –H.H.R.I. Toate categoriile Internet Mass-media (ziare, TV, radio) – – – – – – – – – – 4 Elaborarea SEPTEMBRIE 2022 COMITET BAZIN – – – – – – – –directă – – – – – Prin autorități locale Invitații către părțile interesate – – – – – – – – 5P.M.R.I.; Toate categoriile Internet Internet Vă aducem la cunoștințăa faptul că , în urma studierii, analizei și verificării fișelor descriptive pentru zonele cu risc potențial semnificativ la inundații (A.P.S.F.R.), precum și a broșurilor și a listei de verificare, A.N.A.N.P. – ST Galați nu a identificat alte potențiale zone de risc la inundații în ariile naturale protejate din județul Galați care să nu fi fost evidențiate în documentația prezentată I Nu avem observații pentru măsurile și alternativele de proiecte prezentate. – – – – Email – – – – Corespondeță directă Corespondeță – Email – – – – – – AGENȚIA NAȚIONALA DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE FILIALA TERITORIALĂ DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE IAȘI Polderele propuse la Trifești-Hermeziu, Vladomira-Șendreni se suprapun cu lucrări de desecare prin pompare și irigații. La pagina 5 corect este SPE Gorban, nu SPA. în zona localității Răducăneni-Zberoaia în cadrul polderelor, se suprapun cu lucrări de desecare prin pompare și irigații. – – – – – – Email – – – – – – A.N.I.F.- Filiala Teritoriala de I.F. Iași Vă rugăm să luați în considerare următoarele observații : l.Aval de loc. CHIPEREȘTI, JUD IAȘI, respectiv NOD HIDROTEHNIC CHIPEREȘTI, începe CANAL JIJIA VECHE, care este canal aflat în administrarea A.N.I.F. – Filiala Teritoriala de2. Polderul este o lucrare în administrarea A.N.I.F.- Filiala Teritoriala de I.F. Iași care asigura funcționarea normala pe Canalul Jijia veche și a stației de pomparea SPE Gorban.4. Valea Cozia, Valea Corbului și Valea Bohotin NU se descarcă în CANAL JIJIA VECHE , se descarcă în CANALUL DE COASTĂ prin CANAL V. COZIA, respectiv CANAL V.CORBULUI, CANAL V.BOHOTIN, lucrări administrate de A.N.I.F. Filiala Teritoriala de I.F. Iași . Email – – – – – – APM -Vaslui-nu sunt observații la fisele descriptive – – – – – – Email – – – – – – I.S.U.J. Iasi – Apreciem efortul tuturor celor care au participat la elaborarea fișelor descriptive și considerăm oportuna prezentarea muncii dumneavoastră într-o sedina C.J.S.U.. Ținem legătură pentru orice este nevoie. Email – – – – – – Prefectura Iași -Materialele prezentate sunt foarte importante și utile pentru autoritatile publice pentru realizarea de planuri urbanistice și în ceea privește implementarea de măsuri pentru prevenirea problemelor care pot să apară în zona cursurilor de apă. – – – – – – UAT Dorohoi – Măsurile care au fost propuse sunt cunoscute de foarte mulți ani, polderul de pe pârâul Buhai confluența cu pârâul întors este proiect care trebuia să fie realizat în 1989 și care și acum este doar la faza de SF. Email – – – – – – Primăria Galați – Având în vedere lipsa experienței în ceea ce privește riscul la inundații, aceste evenimente având o frecvență redusă, nu putem exprima nicio recomandare sau sugestie. Suntem de acord cu planul de măsuri pentru dezvoltarea strategiei A.P.S.F.R. și interesați de feed-back-ul participanților cu un istoric în acest sens. – – + Anexa nr. 21 a părților interesate, feedback-ul primit șiCrt. Perioada/Data Stakeholder implicat (selectați din listă) Metode utilizate pentru implicare Feedback primit de la stakeholderi (comentarii, sugestii, întrebări etc) Cod UE A.P.S.F.R. pentru care s-a primit feedbackul Tipuri de moduri în care a fost transmis fe edback-ul și incluse la categoria "Altele" Tipuri de schimbări realizate asupra PoM si incluse la categoria "Altele" 1 noiembrie 2021-decembrie 2022 – Cont în WebViewer – Email Angajamentul de a continua cercetările 2A.P.S.F.R. Toate categoriile Alte activitați de informare cu oportunități de discuție și dialog – – – – 3 martie 2022 – decembrie 2022 – – – Email – Da 14 proiecte integrate, 9 strategii A.P.S.F.R. (Zone cu Risc Potențial noiembrie 2021-decembrie 2022 – – – Email – Da – – – – – – – Elaborare H.H.R.I.2021-2022 – Cont în WebViewer GIS – Email – Da – – – – – – Da Redacția Lex24 Drept la Sursa! Articole Urmărește Categorii: Monitorul Oficial Partea I Abonati-va Conectat cu Log in Permit crearea unui cont Când vă conectați pentru prima dată folosind un buton de conectare socială, colectăm informațiile de profil public ale contului dvs. partajate de furnizorul de conectare socială, pe baza setărilor dvs. de confidențialitate. De asemenea, primim adresa dvs. de e-mail pentru a vă crea automat un cont pe site-ul nostru web. Odată ce contul dvs. este creat, veți fi conectat la acest cont. DezacordDe acord Anunțați despre noi comentarii ulterioare noi răspunsuri la comentariile mele Autorizez utilizarea adresei mele de e-mail și trimiterea de notificări despre noile comentarii și răspunsuri (vă puteți dezabona în orice moment). Conectat cu Permit crearea unui cont Când vă conectați pentru prima dată folosind un buton de conectare socială, colectăm informațiile de profil public ale contului dvs. partajate de furnizorul de conectare socială, pe baza setărilor dvs. de confidențialitate. De asemenea, primim adresa dvs. de e-mail pentru a vă crea automat un cont pe site-ul nostru web. Odată ce contul dvs. este creat, veți fi conectat la acest cont. DezacordDe acord Vă rugăm să vă autentificați pentru a comenta 0 Discuții Cel mai vechi Cel mai nou Cele mai votate Feedback-uri inline Vezi toate comentariile Manage Consent Pentru a oferi cea mai buna experiența, utilizăm tehnologii cookie. Neacordarea sau retragerea consimțământului poate afecta în mod negativ anumite caracteristici și funcții ale siteului. Functional Functional Mereu activ Stocarea sau accesul tehnic este strict necesar în scopul legitim de a permite utilizarea unui serviciu specific solicitat în mod explicit de abonat sau utilizator sau în scopul unic de a efectua transmiterea unei comunicări prin intermediul unei rețele de comunicații electronice. Preferences Preferences The technical storage or access is necessary for the legitimate purpose of storing preferences that are not requested by the subscriber or user. Statistii Statistii The technical storage or access that is used exclusively for statistical purposes. Stocarea sau accesul tehnic care este utilizat exclusiv în scopuri statistice anonime. În lipsa unei citații, a unei conformări voluntare din partea furnizorului dvs. de servicii de internet sau a unor înregistrări suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau recuperate doar în acest scop nu pot fi utilizate, de obicei, pentru a vă identifica. Marketing Marketing Stocarea sau accesul tehnic care este utilizat exclusiv în scopuri statistice anonime. În lipsa unei citații, a unei conformări voluntare din partea furnizorului dvs. de servicii de internet sau a unor înregistrări suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau recuperate doar în acest scop nu pot fi utilizate, de obicei, pentru a vă identifica. Administrează opțiunile Administrează serviciile Administrează vânzătorii {vendor_count} Citește mai multe despre aceste scopuri Accept Respinge View preferences Save preferences View preferences {title} {title} {title} Acord cookies Raport A apărut o problemă la raportarea acestei postări. Dezinformare Conține informații înșelătoare sau false Hărțuire Hărțuire sau comportament de intimidare Inadecvat Conține materiale pentru adulți sau sensibile Ofensiv Conține conținut abuziv sau disprețuitor Suspect Conține spam, conținut fals sau potențial malware Alte Notă de raportare Blocare membru? Vă rugăm să confirmați că doriți să blocați acest membru. Nu vei mai putea: Vedeți postările membrilor blocați Menționați acest membru în postări Invitați acest membru în grupuri Trimite mesaj acestui membru Adăugați acest membru ca conexiune Vă rugăm să rețineți: Această acțiune va elimina și acest membru din conexiunile dvs. și va trimite un raport administratorului site-ului. Vă rugăm să acordați câteva minute pentru finalizarea acestui proces. Raport Ai raportat deja acest lucru . Post Post Filter Apply Filters Close wpDiscuz Insert