PRINCIPII ȘI PARTICULARITĂȚI din 18 ianuarie 2023

Redacția Lex24
Publicat in Repertoriu legislativ, 17/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Emitent: AUTORITATEA NATIONALA DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 67 din 26 ianuarie 2023
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAORDIN 2 18/01/2023
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulCONTINUT DEORDIN 2 18/01/2023





Notă
Conținute de ORDINUL nr. 2 din 18 ianuarie 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 67 din 26 ianuarie 2023.
+
Capitolul IEtapa de identificare a riscului pentru conductele din oțel +
Articolul 1Pentru mediul extern, care este mediul din afara conductei de distribuție a gazelor naturale din oțel, sursele de risc, fără a fi o listă exhaustivă, pot fi:a)<!–>coroziunea exterioară, ca urmare a deteriorării izolației sau a izolației realizate necorespunzător – montaj subteran/ suprateran;b)–>acțiunea electrică, respectiv curenții de dispersie – montaj subteran;c)<!–>acțiunea mecanică, respectiv vibrațiile sau tasările, ca urmare a traficului rutier – montaj subteran;d)–>acțiunile naturale ale terenului în care este pozată conducta de distribuție a gazelor naturale, precum alunecări de teren, erodări datorate apelor, mișcări seismice – montaj subteran/suprateran;e)<!–>acțiunea asupra conductei de distribuție a gazelor naturale din oțel, ca urmare a unor lucrări autorizate/neautorizate efectuate de alți deținători de utilități care au echipamente/ instalații/sisteme de canalizare/conducte în apropierea conductei de distribuție a gazelor naturale – montaj subteran;f)–>acțiunea asupra conductei de distribuție a gazelor naturale realizate fără respectarea procedurilor de exploatare și întreținere, care ulterior conduc la pierderi de gaze naturale, și anume:(i)<!–>izolarea necorespunzătoare a sudurilor;(ii)–>pozarea defectuoasă a conductei de distribuție a gazelor naturale în șanț;(iii)<!–>umplerea șanțului conductei de distribuție a gazelor naturale cu pietre care au margini ascuțite;(iv)–>facilitarea pătrunderii apei la operațiile de cuplare;(v)<!–>operații de purjare impurități neefectuate sau efectuate necorespunzător etc. – montaj subteran;g)–>gradientul de temperatură, ca urmare a pozării conductei de distribuție a gazelor naturale la o adâncime mai mică de 0,9 m – montaj subteran.
+
Articolul 2Pentru mediul intern, care este mediul din interiorul conductei de distribuție a gazelor naturale din oțel, sursele de risc, fără a fi o listă exhaustivă, pot fi:a)<!–>coroziunea internă, ca urmare a:(i)–>acțiunii apei infiltrate la execuție, respectiv la cuplare – montaj subteran;(ii)<!–>formării de criohidrați (se produc atunci când temperatura gazelor naturale din conducta de distribuție este egală sau mai mică decât temperatura punctului de rouă al gazelor naturale/amestecului de gaze naturale);b)–>subțierea grosimii conductei de distribuție a gazelor naturale, ca urmare a antrenării particulelor de praf/pietre, respectiv efectul de „sablare“ la presiuni și viteze mari ale gazelor naturale;c)<!–>defectele de material, respectiv microfisurile – montaj subteran.–>
+
Capitolul IIEtapa de identificare a riscului pentru conductele din PE +
Articolul 3Pentru mediul extern, care este mediul din afara conductei de distribuție a gazelor naturale din PE, sursele de risc, fără a fi o listă exhaustivă, pot fi:a)<!–>acțiunea mecanică, respectiv vibrațiile/tasările, ca urmare a traficului rutier;b)–>acțiunile naturale ale terenului în care este pozată conducta de distribuție a gazelor naturale, precum alunecări de teren, mișcări seismice etc.;c)<!–>acțiunea asupra conductei de distribuție a gazelor naturale ca urmare a unor lucrări autorizate/neautorizate efectuate de alți deținători de utilități care au echipamente/instalații/sisteme de canalizare/conducte în apropierea conductei de gaze naturale;d)–>acțiunea asupra conductei de distribuție a gazelor naturale din PE fără respectarea procedurilor de exploatare și întreținere, care ulterior conduc la pierderi de gaze naturale, și anume:(i)<!–>pozarea defectuoasă a conductei de distribuție a gazelor naturale în șanț;(ii)–>umplerea șanțului conductei de distribuție a gazelor naturale cu pietre care au margini ascuțite;(iii)<!–>facilitarea pătrunderii apei la operațiile de cuplare;(iv)–>operații de purjare impurități neefectuate/efectuate necorespunzător etc.;e)<!–>gradientul de temperatură, ca urmare a pozării conductei de distribuție a gazelor naturale la o adâncime mai mică de 0,9 m, materialul devenind friabil/casant.–>
+
Articolul 4Pentru mediul intern, care este mediul din interiorul conductei de distribuție a gazelor naturale din PE, sursele de risc, fără a fi o listă exhaustivă, pot fi:a)<!–>coroziunea internă ca urmare a formării de criohidrați, atunci când temperatura gazelor naturale din conducta de distribuție este egală sau mai mică decât temperatura punctului de rouă al gazelor naturale sau a amestecului de gaze naturale;b)–>defectele de material, respectiv microfisurile.
+
Capitolul IIIProcesul de evaluare a riscului pentru conducta de distribuție a gazelor naturale din oțel/PE +
Articolul 5(1)<!–>Procesul de evaluare a riscului cuprinde următoarele etape:a)–>identificarea riscului, care constă în:(i)<!–>precizarea surselor de risc;(ii)–>aprecierea probabilității producerii evenimentelor nedorite;(iii)<!–>formularea unor scenarii privind circumstanțele materializării evenimentelor nedorite;(iv)–>estimarea consecințelor potențiale ale evenimentelor nedorite;b)<!–>analiza riscului, care se referă la înțelegerea riscului în sensul precizării unui anumit nivel de încredere a acestuia; analiza riscului poate fi calitativă, semicantitativă, cantitativă sau o combinație a acestor variante;c)–>estimarea riscului, care constă în interpretarea nivelului riscului prin prisma unor criterii prestabilite și încadrarea acestuia în:(i)<!–>categoria riscului acceptabil, care necesită numai precizarea unor eventuale măsuri de menținere a riscului la nivelul estimat;(ii)–>categoria riscului neacceptabil, care impune luarea unor măsuri eficiente și eficace de diminuare/ atenuare a nivelului acestuia;(2)<!–>Evaluarea riscului este urmată de un proces de tratare a riscului, care constă în precizarea metodelor și mijloacelor de reducere sau de menținere a riscului la un nivel acceptabil; acest proces de tratare poate fi conceput și într-o desfășurare ciclică, care presupune inițial estimarea unui risc rezidual (care este acceptat după aplicarea măsurilor de tratare a riscului), urmată de stabilirea nivelului de risc, caracterizarea acestui risc ca acceptabil sau inacceptabil și, pe această bază, luarea ulterior a deciziilor privind continuarea acțiunilor de tratare a riscului sau de monitorizare a menținerii riscului la nivelul obținut în urma etapei anterioare de tratament.(3)–>Tratarea riscului include:a)<!–>evitarea demarării sau continuării activităților sau acțiunilor care ar putea conduce la creșterea nivelului riscului;b)–>fructificarea oportunităților care mențin riscul la un nivel acceptabil;c)<!–>aplicarea unor măsuri care modifică probabilitatea producerii evenimentelor nedorite;d)–>aplicarea unor măsuri care modifică consecințele producerii evenimentelor nedorite;e)împărțirea riscului cu una sau mai multe părți interesate.
+
Articolul 6În cazul conductei de distribuție a gazelor naturale din oțel/PE, procesul de evaluare a riscului pornește de la următoarele aprecieri privind periculozitatea gazelor naturale distribuite:a)<!–>gazele naturale aparțin categoriei substanțelor cu inflamabilitate ridicată (F+);b)–>gazele naturale se pot considera substanțe netoxice, dar cu potențial asfixiant.
+
Articolul 7(1)<!–>Principalul pericol care trebuie considerat la evaluarea riscului asociat unei conducte de distribuție gaze naturale din oțel/PE corespunde materializării parțiale sau complete a următoarei succesiuni de evenimente:a)–>tubulatura din oțel/PE sau componentele amplasate pe aceasta cedează, conducta de distribuție a gazelor naturale își pierde etanșeitatea și se produce scăparea unui volum din gazele naturale;b)<!–>scăpările de gaze naturale produse datorită cedării conductei de distribuție a gazelor naturale nu sunt depistate și stopate rapid, iar acumulările de gaze naturale din zona în care s-a produs cedarea devin importante, depășind limita inferioară de explozie definită ca fiind raportul de volum de gaze naturale în aer sub care nu se va forma o atmosferă explozivă gazoasă;c)–>în zona cu acumulări de gaze naturale există o sursă de aprindere sau elemente care pot aduce la temperatura de autoaprindere amestecul de aer și gaze naturale scăpate din conducta de distribuție gaze naturale.(2)<!–>Cauzele care determină cedarea conductei de distribuție a gazelor naturale din oțel/PE se pot clasifica estimativ în următoarele clase și categorii:a)–>clasa A – defecte generate de factori dependenți de timp:(i)<!–>defecte produse de coroziunea exterioară;(ii)–>defecte produse de coroziunea interioară;(iii)<!–>defecte produse de coroziunea sub tensiune (vibrații/tasări);b)–>clasa B – defecte produse de factori stabili:(i)<!–>defecte de fabricare (ale țevilor din oțel/PE, ale îmbinărilor sudate ale țevilor oțel/PE etc.);(ii)–>defecte de construcție (ale îmbinărilor sudate dintre țevile tubulaturii, ale curbelor realizate din țeavă în șantier etc.);(iii)<!–>defecte ale componentelor amplasate pe tubulatură (flanșe, fitinguri, robinete etc.);c)–>clasa C – defecte generate de factori independenți de timp:(i)<!–>defecte produse prin intervenții de terță parte;(ii)–>defecte produse prin operarea incorectă a SD;(iii)<!–>defecte produse prin solicitări climatice sau mișcări de teren (temperaturi scăzute, intemperii, alunecări de teren, inundații, eroziuni naturale, mișcări seismice etc.);(3)–>Cedările/Neetanșeitățile conductei de distribuție a gazelor naturale din oțel/PE se pot clasifica în funcție de mărimea/aria deschiderii prin care se produc scăpările de gaze A_sg sau de diametrul orificiului echivalent deschiderii^1 d_oe, în următoarele tipuri:a)<!–>cedări/neetanșeități de mică amploare, având în mod obișnuit d_oe <2 mm, determinate de defectele locale tip „lipsă material“ (produse prin procese coroziune sau eroziune);b)–>cedări/neetanșeități de amploare moderată, având dimensiuni cuprinse între 2 mm ≤ d_oe <D_e sau D_n, unde D_e este diametrul exterior al conductei de distribuție din oțel, iar D_n este diametrul nominal al conductei de distribuție din PE, produse prin plesnirea locală limitată a tubulaturii pe direcție axială, respectiv:(i)<!–>defecte de tip fisură produse de solicitările de încovoiere accidentale, datorate, de exemplu, alunecărilor de teren sau mișcărilor seismice;(ii)–>defecte cu „perforare“ produse, de exemplu, prin intervenții de terță parte;c)<!–>cedări de mare amploare, prin fracturarea/ruperea completă a tubulaturii, cu d_oe ≥ D_e sau D_n, determinate de o combinație de cauze, cum ar fi:(i)–>zone extinse de tubulatură cu defecte locale de tip „lipsă de material";(ii)<!–>suprasolicitarea conductei de distribuție a gazelor naturale datorită operării incorecte sau acțiunii unor încărcări mecanice accidentale, respectiv alunecări de teren, mișcări seismice etc;(iii)–>extinderea unor defecte de tip fisură existente pe țevile tubulaturii sau pe îmbinările sudate ale acesteia, datorită lipsei de tenacitate a țevilor sau îmbinărilor sudate sau datorită unor fenomene de oboseală generate de fluctuațiile presiunii de operare a gazelor naturale etc.^1 Se poate calcula folosind metoda celor mai mici pătrate.<!–>(4)–>Pentru analiza riscului tehnic atașat funcționării SD, constând din estimarea probabilităților de cedare a conductei de distribuție gaze naturale din oțel/PE și aprecierea mărimii consecințelor cedării, se utilizează schema prevăzută în figura nr. 1 (Riscul tehnic).Figura nr. 1*) – Riscul tehnic*) Figura nr. 1 este reprodusă în facsimil.<!–>–>NOTE:^1) Datele se pot corela cu informațiile deținute din activitatea de „depistări pierderi gaze“ (DPG); ponderea este, spre exemplu, procentul de pierderi de gaze naturale datorate coroziunii din totalul de pierderi de gaze naturale depistate și raportate (conform ordinelor de serviciu, centralizate pe lună/an, respectiv pe SD analizat).<!–>^2) Ponderea indică aici, spre exemplu, numărul de evenimente (incendii/explozii) care au avut la origine coroziuni raportate la totalul de evenimente înregistrate într-un anumit interval de timp (lună/an).–><!–>(5)–>La modelarea proceselor de aprindere a acumulărilor de gaze naturale scăpate dintr-o conductă de distribuție a gazelor naturale din oțel/PE care a cedat (montată subteran) în cursul exploatării trebuie luate în considerare toate efectele generării exploziilor însoțite/urmate de incendii:a)<!–>efectul distructiv al degajării de căldură (efectul termic);b)–>efectul distructiv, de natură mecanică, produs de unda de șoc;c)<!–>efectul distructiv datorat antrenării și expulzării de fragmente solide;d)–>efectul distructiv asupra oamenilor. +
Articolul 8(1)<!–>Pentru evaluarea efectului termic al unei explozii urmate de un incendiu a unei conducte de distribuție a gazelor naturale din oțel/PE se poate utiliza orice model adecvat, cel mai simplu dintre acestea fiind modelul cu sursă punctuală (unică) de radiație termică, pentru care schema de calcul este prevăzută în figura nr. 2.Figura nr. 2*) – Schematizarea zonei cu efecte termice cauzate de explozia urmată de un incendiu a unei conducte de distribuție a gazelor naturale din oțel/PE–>*) Figura nr. 2 este reprodusă în facsimil.<!–>(2)–>Folosind formule de calcul potrivite se determină intensitatea expunerii oricărui obiectiv amplasat la o distanță „r“ față de locul în care s-a produs o explozie urmată de un incendiu; considerând efectele diferitelor niveluri ale expunerii q_ps asupra diverselor tipuri de obiective, respectiv oameni, animale, clădiri, hale, arbori, vegetație de talie mică etc., din vecinătatea locului în care s-a produs o explozie urmată de un incendiu, se definește zona de influență a exploziei, stabilind valoarea minimă a razei „r“ pentru care intensitatea expunerii obiectivelor este acceptabilă, nu are efecte distructive sau de degradare inadmisibile.(3)<!–>Dacă se prescrie o valoare admisibilă a intensității expunerii q_psa, se poate determina mărimea r a razei zonei de influență a exploziei urmate de un incendiu, luând în considerare:a)–>presiunea p a gazelor naturale din conducta de distribuție din oțel/PE la momentul în care s-a produs explozia;b)<!–>aria A_sg a deschiderii produse prin cedarea conductei de distribuție a gazelor naturale din oțel/PE (prin care au scăpat gazele naturale care s-au aprins); acest mod de lucru se recomandă pentru analizele de la locurile evenimentelor tehnice și care se efectuează după producerea acestora (când se cunosc tipul cedării și valoarea A_sg, care se poate măsura/ estima, după caz).(4)–>Pentru analizele de risc care se efectuează în vederea stabilirii distanței de siguranță aferente conductei de distribuție a gazelor naturale din oțel/PE se recomandă utilizarea următoarei relații de determinare a razei r_ie a zonei de influență a exploziei urmate de un incendiu, respectiv a distanței de siguranță L_sg:unde:r_ie – raza zonei de influență a exploziei urmate de incendiu [m];L_sg – distanța de siguranță aferentă conductei de distribuție a gazelor naturale din oțel/PE [m];D_e – diametrul exterior al conductei de distribuție a gazelor naturale din oțel sau D_n – diametrul nominal al conductei de distribuție a gazelor naturale din PE [mm];p – presiunea gazelor naturale din conducta de distribuție a gazelor naturale din oțel/PE [MPa];q_psa – intensitate expunere [kW/m^2].<!–>–>(5)<!–>Formula prevăzută la alin. (4) este obținută considerând următorul scenariu acoperitor de evaluare a riscului:a)–>se produce cedarea conductei de distribuție a gazelor naturale din oțel/PE prin fracturarea completă a tubulaturii; aria deschiderii prin care se produc scăpările de gaze naturale A_sg corespunde unui orificiu cu diametrul echivalent d_oe > D_e pentru conducta de distribuție a gazelor naturale din oțel sau d_oe > D_n pentru conducta de distribuție a gazelor naturale din PE;b)<!–>gazele naturale scăpate se aprind în cel mult 60 de secunde de la cedarea conductei de distribuție a gazelor naturale din oțel/PE;c)–>este cunoscut nivelul admisibil q_psa al intensității expunerii pentru obiectivele din vecinătatea locului de producere a cedării conductei de distribuție a gazelor naturale.(6)<!–>Efectele termice ale exploziilor urmate de incendiu sunt dependente și de durata expunerii τ_e, ponderea cu care intensitatea expunerii admisibile q_psa și durata expunerii τ_e influențează nivelul acestor efecte fiind descris de mărimea numită sarcină/doză termică Sto, care se poate defini astfel:a)–>pentru evaluarea efectelor radiației termice asupra sănătății și vieții oamenilor, sarcina/doza termică se calculează cu formula:unde:S_to – sarcina/doza termică, [unități de doză termică – t_du];τ_e – durata expunerii [s];q_psa – intensitatea expunerii admisibile [kW/m^2];<!–>b)–>pentru evaluarea efectelor radiației termice asupra clădirilor de locuit și diverselor obiective din vecinătatea conductei de distribuție a gazelor naturale din oțel/PE, sarcina/doza termică se calculează cu formula:unde:S_to – sarcina/doza termică [unități de doză termică – t_du];τ_e- durata expunerii [s];n – exponent determinat experimental;q_psa – intensitatea expunerii admisibile [kW/m^2];q_li – intensitatea-limită a expunerii pentru care nu se produce aprinderea [kW/m^2].<!–>(7)–>În analizele de risc se aplică cu precădere criterii bazate pe nivelul sarcinii/dozei termice și corelațiile q_psa = f(τ_e), efectele produse de unda de presiune generată de cedarea conductei de distribuție a gazelor naturale din oțel/PE și de lovirea cu fragmentele solide, desprinse din conducta care a cedat și/sau din materialele expulzate la formarea craterului în locul de cedare (în cazul conductelor montate subteran), luându-se în considerare numai în cazuri speciale.
+
Articolul 9(1)<!–>Evaluările de risc utilizate pentru determinarea distanțelor de siguranță L_sg aferente conductei de distribuție a gazelor naturale din oțel/PE se bazează, de regulă, pe construirea profilului riscului individual, respectiv:unde:p_ri – riscul individual, definit prin probabilitatea ca un eveniment tehnic, produs ca urmare a cedării unei conducte de distribuție a gazelor naturale din oțel/PE, să aibă anumite efecte, precizate în fișa cu datele inițiale ale analizei de risc, asupra unei persoane aflate în vecinătatea acesteia, la o anumită distanță y_dc;y_dc – distanța măsurată pe direcția normală la axa longitudinală a conductei de distribuție a gazelor naturale din oțel/PE.–>(2)<!–>Pentru construirea profilului riscului individual – p_ri se consideră, de obicei, probabilitatea de producere și efectele asupra factorului uman ale evenimentelor tehnice constând din cedarea conductei de distribuție a gazelor naturale din oțel/PE urmată de incendiu; datele inițiale necesare construirii p_ri atașat unei conducte de distribuție a gazelor naturale din oțel/PE sunt:a)–>caracteristicile constructive – funcționale ale conductei de distribuție a gazelor naturale: diametrul exterior De pentru conducta de oțel sau diametrul nominal Dn pentru conducta de distribuție din PE și presiunea gazelor naturale, măsurată manometric, din conducta de distribuție a gazelor naturale, p – presiunea de operare a gazelor naturale din conducta de distribuție din oțel/PE din momentul producerii evenimentului tehnic;b)<!–>durata τ_e a expunerii persoanelor la acțiunea radiației termice generate de un eveniment tehnic constând din cedarea conductei de distribuție a gazelor naturale din oțel/PE urmată de un incendiu;c)–>sarcina/doza termică admisibilă S_toa, reprezentând nivelul sarcinii, respectiv al dozei termice S_to, pentru care se consideră că efectele evenimentului tehnic asupra factorului uman sunt neglijabile;d)<!–>dependența p_el = g(S_to), dintre probabilitatea producerii diverselor efecte p_el și nivelul sarcinii, respectiv al dozei termice S_to;e)–>frecvența f_cc, a cedărilor produse pe conductele de distribuție ale SD din care face parte conducta de distribuție a gazelor naturale și ponderea p_ci a cedărilor urmate de incendiu; pentru conducta de distribuție a gazelor naturale din oțel/PE aparținând SD se poate considera (acoperitor) f_cc = 7,7 x 10^-3 cedări/(km x an) și valorile p_ci.(3)<!–>Procedura de construire a riscului individual p_ri pentru o conductă de distribuție a gazelor naturale din oțel/PE cuprinde următoarele etape:a)–>se întocmește schema de calcul al riscului individual p_ri, corespunzător unei persoane situate la o distanță y_dc față de o conductă de distribuție a gazelor naturale din oțel/PE cu datele inițiale cunoscute; schema de calcul are aspectul prevăzut în figura nr. 3;Figura nr. 3*) – Schema de calcul al riscului individual atașat unei conducte de distribuție; De pentru conducta de distribuție din oțel sau Dn pentru conducta de distribuție din PE*) Figura nr. 3 este reprodusă în facsimil.<!–>–>b)<!–>se calculează valorile razei de influență r_ie, aplicând formula prevăzută la art. 8 alin. (4), și ale distanței de influență d_ie, folosind următoarea formulă:unde:d_ie – distanța de influență unde poate avea loc cedarea conductei de distribuție a gazelor naturale din oțel/PE în orice loc situat între punctele A și B; cedarea conductei determină un efect periculos asupra unei persoane aflate în punctul P;r_ie – raza de influență dintre locul în care a cedat conducta de distribuție a gazelor naturale și punctul P (y_dc ≤ rie,j <r_ie);y_dc – distanța dintre persoanele situate în punctul P și o conductă de distribuție a gazelor naturale din oțel/PE;–>c)<!–>se divide segmentul AB- într-un număr 2n de segmente cu lungimea –>se calculează valorile razelor de <!–>influență r_ie,j, j = 1…n, folosind următoarea formulă:–>d)<!–>se calculează, pentru fiecare rază r_ie, j, cu j =1…n, valoarea intensității expunerii q_ps,j, cu j = 1…n, folosind următoarea formulă:e)–>pentru fiecare valoare q_ps,j, cu j = 1…n, se calculează doza termică S_to,j, cu j = 1…n, și apoi, din dependența p_el = g(S_to), se determină valorile probabilităților de producere a diverselor efecte p_el,j, cu j = 1…n; dependența p_el = g(S_to) se calculează folosind următoarea formulă:<!–>în care S_tm = 1940 t_du, iar σ_p = 445 t_du;–>f)<!–>se determină riscul individual p_ri corespunzător distanței y_dc, folosind următoarea formulă:unde:p_ri – numărul anual de cazuri în care evenimentele tehnice pot avea efectele precizate în fișa cu datele inițiale ale analizei de risc asupra persoanelor situate la distanța y_dc față de conducta de distribuție a gazelor naturale analizată.–>(4)<!–>Pentru evaluările curente (acoperitoare) privind determinarea distanțelor de siguranță aferente conductei de distribuție a gazelor naturale din oțel/PE aparținând SD se pot utiliza valorile: f_cc = 7,7 x 10^-3 cedări/(km x an) și p_ci = 1,75 x 10^-3, iar pentru evaluările mai precise: f_cc = 7,7 x 10^-4 cedări/(km x an) și p_ci = p_cb-c x p_ign, în care p_cb-c = 1,8 x 10^-2 este probabilitatea producerii unei cedări de amploare prevăzute la art. 7 alin. (3) lit. b) sau c), iar p_ign este probabilitatea de aprindere a gazelor naturale scăpate din conducta de distribuție care se calculează folosind următoarea formulă:unde:p_ign – probabilitatea de aprindere a gazelor naturale scăpate din conducta de distribuție;p – presiunea gazelor naturale distribuite prin conducta de distribuție a gazelor naturale [bar];D_e – diametrul exterior al conductei de distribuție a gazelor naturale din oțel, respectiv Dn – diametrul nominal al conductei de distribuție a gazelor naturale din PE [m].–>
+
Articolul 10(1)<!–>Criteriul care trebuie aplicat pentru interpretarea rezultatelor obținute prin construirea p_ri pentru o conductă de distribuție a gazelor naturale din oțel/PE este următorul: riscul individual atașat conductei de distribuție a gazelor naturale este acceptabil dacă, pentru toate distanțele y_dc corespunzătoare unor obiective cu prezență umană (clădiri civile/industriale) din jurul conductei de distribuție a gazelor naturale, valoarea p_ri a riscului individual este situată sub un nivel maxim acceptabil p_rad (p_ri <p_rad); de regulă, se consideră p_rad = 10^-5, iar pentru zonele de pe traseul conductei de distribuție a gazelor naturale având în vecinătate obiective cu densități umane importante se poate utiliza p_rad = 10^-6.(2)–>Cea mai mică distanță y_dc (a unui obiectiv cu prezență umană fața de o conductă de distribuție a gazelor naturale dată) pentru care este îndeplinită condiția p_ri <p_rad are semnificația distanței de siguranță L_sg.(3)<!–>Dacă la proiectarea unei conducte de distribuție a gazelor naturale se constată că nu este posibilă ajustarea de traseu necesară pentru a asigura că un obiectiv din vecinătatea acesteia este situat la o distanță y_dc > L_sg, trebuie prevăzute măsuri de diminuare a riscului p_ri.(4)–>Metodele prin care riscul atașat unei conducte de distribuție a gazelor naturale din oțel/PE poate fi menținut în domeniul acceptabil sau diminuat se pot clasifica în două categorii:a)<!–>categoria metodelor fizice care includ, fără a fi o listă exhaustivă, următoarele:(i)–>metoda dimensionării convenabile a conductei de distribuție a gazelor naturale, acționând asupra alegerii convenabile a gradului de rezistență al oțelului/a densității PE din care sunt fabricate țevile tubulaturii și/sau asupra adoptării raționale a grosimii de perete a acestor țevi;(ii)<!–>metoda alegerii convenabile a tipului și dimensiunilor învelișului de protecție anticorozivă a conductei de distribuție a gazelor naturale, fabricate din oțel; utilizarea unui sistem adecvat de protecție anticorozivă pasivă a conductei de distribuție a gazelor naturale conduce la evitarea apariției defectelor superficiale locale pe tubulatura acesteia, menținerea grosimii de perete efective a tubulaturii la nivelul grosimii de proiectare și asigurarea unui nivel scăzut al riscului de producere a evenimentelor tehnice;(iii)–>metoda alegerii convenabile a adâncimii de pozare a conductei de distribuție a gazelor naturale; creșterea adâncimii de pozare determină diminuarea sensibilă a probabilității de cedare a conductei de distribuție a gazelor naturale, în cursul exploatării, mai ales datorită micșorării vulnerabilității acesteia la intervențiile de terță parte;b)<!–>categoria metodelor aferente activității de exploatare, care includ, fără a fi o listă exhaustivă, următoarele:(i)–>metoda realizării tuturor lucrărilor de montare și sudare a conductei de distribuție a gazelor naturale din oțel/PE, cu respectarea prevederilor Normelor tehnice pentru proiectarea, executarea și exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, aprobate prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 89/2018;(ii)<!–>metoda supravegherii conductei de distribuție a gazelor naturale, pentru depistarea eventualelor scăpări de gaze naturale în cursul exploatării, la intervale de cel puțin 72 de ore;(iii)–>metoda marcării vizibile a traseului conductei de distribuție a gazelor naturale, pentru facilitarea supravegherii acesteia și evitarea degradărilor datorită interferențelor externe (intervențiilor de terță parte), cu bandă avertizoare, marcaje specifice pe elemente de construcție etc.(5)<!–>Efectele aplicării oricărei metode de diminuare a riscului atașat unei conductei de distribuție a gazelor naturale din oțel/PE se pot exprima sintetic cu ajutorul unor factori de multiplicare F_ir, pentru frecvența f_cc sau ponderea p_ci, care intervin în formula de calcul al riscului individual p_ri, astfel:a)–>factorul de multiplicare care ține seama de valoarea factorului de proiectare F considerat la dimensionarea conductei de distribuție a gazelor naturale se determină cu formula:b)<!–>factorul de multiplicare care ține seama de modul în care s-a adoptat grosimea de perete s_n a tubulaturii conductei de distribuție a gazelor naturale din oțel/PE se poate determina cu formula:în care s_n se introduce în milimetri [mm], iar coeficientul α_F poate fi:(i)–>α_F = 0,24, dacă dimensionarea conductei de distribuție a gazelor naturale s-a făcut considerând F = 0,72;(ii)<!–>α_F = 0,28, dacă dimensionarea conductei de distribuție a gazelor naturale s-a făcut considerând F = 0,60;(iii)–>α_F = 0,31, dacă dimensionarea conductei de distribuție a gazelor naturale s-a făcut considerând F = 0,50;(iv)<!–>α_F = 0,35, dacă dimensionarea conductei de distribuție a gazelor naturale s-a făcut considerând F = 0,40;–>c)<!–>factorul de multiplicare care ține seama de adâncimea de pozare subterană a conductei de distribuție a gazelor naturale se poate determina cu formula:în care adâncimea de pozare H_p se introduce în metri [m];–>d)<!–>factorul de multiplicare care ține seama de intervalul de timp la care sunt programate activitățile de supraveghere și întreținere a conductei de distribuție a gazelor naturale se determină cu formula:în care intervalul de timp τSI dintre activitățile de supraveghere și întreținere se introduce în zile.–>(6)Fiecare măsură de diminuare a riscului trebuie validată prin analiza economică a valorii, pentru a constata dacă există un raport convenabil (rațional) între mărimea cheltuielilor implicate de aplicarea ei și efectele de reducere a riscului pe care le produce.
+
Articolul 11(1)<!–>Evaluările de risc utilizate pentru determinarea distanțelor de siguranță L_sg se încheie cu redactarea unui raport final care trebuie să cuprindă cel puțin următoarele:a)–>datele inițiale necesare efectuării analizei de risc, respectiv:(i)<!–>caracteristicile constructive-funcționale ale conductei de distribuție a gazelor naturale din oțel/PE, (D_e pentru oțel sau Dn pentru PE și p);(ii)–>scenariul de cedare a conductei de distribuție a gazelor naturale din oțel/PE și efectele materializării acestuia;(iii)<!–>frecvența f_cc a cedărilor produse pe conductele SD din care face parte conducta de distribuție a gazelor naturale din oțel/PE;(iv)–>ponderea p_ci a cedărilor corespunzătoare scenariului considerat la analiza de risc;b)<!–>procedura de construire a profilului riscului individual – p_ri și rezultatul aplicării acesteia;c)–>criteriul aplicat pentru interpretarea rezultatelor obținute prin construirea p_ri și rezultatele aplicării acestuia (valorile determinate ale distanțelor de siguranță L_sg);d)<!–>caracterizarea riscului (acceptabil sau neacceptabil), precizarea eventualelor măsuri de diminuare/tratare a riscului și evaluarea efectelor acestora;e)–>concluziile analizei, adică precizarea condițiilor în care riscul atașat utilizării conductei de distribuție a gazelor naturale considerate se poate încadra și se poate menține în domeniul acceptabil.(2)<!–>Printre măsurile de diminuare, prevăzute la alin. (1) lit. d), se regăsesc:a)–>montarea conductelor de distribuție a gazelor naturale din oțel/PE în tub de protecție;b)<!–>montarea răsuflătorilor pentru evacuarea în atmosferă a eventualelor scăpări de gaze naturale, la capetele tubului de protecție.
–>

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
Post
Filter
Apply Filters