PROGRAM NAŢIONAL din 30 mai 2003

Redacția Lex24
Publicat in Repertoriu legislativ, 17/11/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Emitent: MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PADURILOR
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 150 bis din 20 februarie 2004
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE INDIRECTA LAOG 42 29/01/2004 ART. 62
ActulARE LEGATURA CUORDIN 365 30/05/2003
ActulREFERIRE LAORDIN 83 03/02/2003
ActulREFERIRE LAORDIN 71 03/02/2003
ActulREFERIRE LAORDIN 69 31/01/2003
ActulREFERIRE LAORDIN 47 24/01/2003
ActulREFERIRE LAORDIN 42 24/01/2003
ActulREFERIRE LALEGE 25 13/01/2003
ActulREFERIRE LAORDIN 21 15/01/2003
ActulREFERIRE LAORDIN 20 15/01/2003
ActulREFERIRE LAORDIN 19 15/01/2003
ActulREFERIRE LANORMA 03/02/2003
ActulREFERIRE LANORMA 31/01/2003
ActulREFERIRE LANORMA 03/02/2003
ActulREFERIRE LANORMA 15/01/2003
ActulREFERIRE LANORMA 15/01/2003
ActulREFERIRE LANORMA 24/01/2003
ActulREFERIRE LAHG 1247 07/11/2002
ActulREFERIRE LAHG 856 16/08/2002
ActulREFERIRE LAORDIN 640 23/12/2002
ActulREFERIRE LAORDIN 615 17/12/2002
ActulREFERIRE LAORDIN 580 10/12/2002
ActulREFERIRE LAORDIN 544 22/11/2002
ActulREFERIRE LAORDIN 540 20/11/2002
ActulREFERIRE LAORDIN 535 13/11/2002
ActulREFERIRE LAORDIN 484 18/10/2002
ActulREFERIRE LAORDIN 482 17/10/2002
ActulREFERIRE LAORDIN 425 19/09/2002
ActulREFERIRE LAORDIN 401 05/09/2002
ActulREFERIRE LALEGE 381 13/06/2002
ActulREFERIRE LALEGE 381 13/06/2002 ART. 2
ActulREFERIRE LALEGE 381 13/06/2002 ART. 4
ActulREFERIRE LALEGE 381 13/06/2002 ART. 5
ActulREFERIRE LALEGE 381 13/06/2002 ART. 8
ActulREFERIRE LALEGE 381 13/06/2002 ART. 9
ActulREFERIRE LAHG 362 15/04/2002
ActulREFERIRE LAORDIN 345 01/08/2002
ActulREFERIRE LAORDIN 325 22/07/2002
ActulREFERIRE LAORDIN 320 19/07/2002
ActulREFERIRE LAORDIN 242 11/06/2002
ActulREFERIRE LAORDIN 236 05/06/2002
ActulREFERIRE LAORDIN 189 29/04/2002
ActulREFERIRE LAORDIN 188 29/04/2002
ActulREFERIRE LAORDIN 168 17/04/2002
ActulREFERIRE LALEGE 166 10/04/2002
ActulREFERIRE LAHG 162 20/02/2002
ActulREFERIRE LAORDIN 159 12/04/2002
ActulREFERIRE LAORDIN 147 10/04/2002
ActulREFERIRE LAHG 128 14/02/2002
ActulREFERIRE LAOUG 113 10/09/2002
ActulREFERIRE LAORDIN 106 11/03/2002
ActulREFERIRE LAORDIN 105 11/03/2002
ActulREFERIRE LAORDIN 88 26/02/2002
ActulREFERIRE LAORDIN 74 18/02/2002
ActulREFERIRE LAORDIN 66 13/02/2002
ActulREFERIRE LAORDIN 24 17/01/2002
ActulREFERIRE LANORMA 17/01/2002
ActulREFERIRE LANORMA 18/02/2002
ActulREFERIRE LANORMA 13/02/2002
ActulREFERIRE LANORMA 26/02/2002
ActulREFERIRE LANORMA 11/03/2002
ActulREFERIRE LANORMA 22/07/2002
ActulREFERIRE LANORMA 11/03/2002
ActulREFERIRE LANORMA 10/04/2002
ActulREFERIRE LANORMA 12/04/2002
ActulREFERIRE LANORMA 11/06/2002
ActulREFERIRE LANORMA 29/04/2002
ActulREFERIRE LANORMA 05/06/2002
ActulREFERIRE LANORMA 17/10/2002
ActulREFERIRE LANORMA 18/10/2002
ActulREFERIRE LANORMA 13/11/2002
ActulREFERIRE LANORMA 05/09/2002
ActulREFERIRE LANORMA 10/12/2002
ActulREFERIRE LANORMA 17/12/2002
ActulREFERIRE LAORDIN 95136 21/03/2001
ActulREFERIRE LAHG 1004 04/10/2001
ActulREFERIRE LAORDIN 712 23/04/2001
ActulREFERIRE LAORDIN 483 12/12/2001
ActulREFERIRE LAORDIN 477 05/12/2001
ActulREFERIRE LAORDIN 373 26/09/2001
ActulREFERIRE LAORDIN 353 12/09/2001
ActulREFERIRE LAORDIN 282 30/03/2001
ActulREFERIRE LAHG 269 22/02/2001
ActulREFERIRE LAORDIN 234 13/07/2001
ActulREFERIRE LAOUG 108 27/06/2001
ActulREFERIRE LAORDIN 10 27/04/2001
ActulREFERIRE LANORMA 12/09/2001
ActulREFERIRE LANORMA 05/12/2001
ActulREFERIRE LAHG 1004 26/10/2000
ActulREFERIRE LAORDIN 172 26/06/2000
ActulREFERIRE LAORDIN 98 14/06/2000
ActulREFERIRE LAORDIN 156 27/12/1999
ActulREFERIRE LANORMA 27/12/1999
ActulREFERIRE LAORDIN 70 11/08/1998
ActulREFERIRE LAHG 19 17/01/1996
ActulREFERIRE LAHG (R) 614 09/08/1995
ActulREFERIRE LAOG 47 12/08/1994
ActulREFERIRE LAOG 47 12/08/1994 ART. 11
ActulREFERIRE LAOG 47 12/08/1994 ART. 16
ActulREFERIRE LAOG 47 12/08/1994 ART. 17
ActulREFERIRE LAORDIN 35 07/01/1994
ActulREFERIRE LAHG 614 12/11/1993
ActulREFERIRE LALEGE 117 15/12/1992
ActulREFERIRE LAHG 92 04/02/1991
ActulREFERIRE LALEGE (R) 60 29/10/1974
ActulREFERIRE LALEGE (R) 60 29/10/1974 ART. 15
ActulREFERIRE LALEGE (R) 60 29/10/1974 ART. 31
ActulREFERIRE LALEGE (R) 60 29/10/1974 CAP. 2
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulAPROBAT DEORDIN 365 30/05/2003
ActulCONTINUT DEORDIN 365 30/05/2003

de alertă şi intervenţie în caz de necesitate pentru febra aftoasă (ROMVETPLAN)



<!–>
–>Notă *) Aprobat de Ordinul nr. 365/30.05.2003, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 150/20.02.2004.

*)Ordinulnr.365/2003afostpublicatînMonitorulOficialalRomâniei,ParteaI,nr.150din20februarie2004şiestereprodusşiînacestnumărbis.

MINISTERULAGRICULTURII,ALIMENTAŢIEIŞIPĂDURILOR

AGENŢIANAŢIONALĂSANITARĂVETERINARĂ

PROGRAMULNAŢIONALDEALERTĂŞIINTERVENŢIEÎNCAZDENECESITATEPENTRUFEBRAAFTOASĂ

(ROMVETPLAN)

image

image

*)Anexaestereprodusăînfacsimil.

ANEXĂ")

OBIECTIVELE

Planului Naţional de Alertă şi Intervenţie in Caz de Necesitate

pentru Febra Aftoasă

  1. 1. Date fiind caracteristicile epidemiologice ale febrei aftoase pentru o ţară neprotejată prin vaccinare – precum România – în caz de apariţie a unui focar de febră aftoasă, rapiditatea de a acţiona, a tuturor celor implicaţi în

    eliminarea acestuia, conditionează în totalitate succesul luptei de focalizare şi era' dicare a unui focar iniţial şi

    prevenirea apariţiei de focare secundare.

  2. 2. Acest plan are drept scop:

    1. a) eradicarea cât mai rapid posibil a unui focar iniţial (primar) de febră aftoasă

    2. b) blocarea propagării bolii dintr-un focar primar, înainte ca acesta să devină necontrolabil

    3. c) împiedicarea declanşării unei epizootii

  3. 3. Prezentul plan de luptă contra febrei aftoase trebuie să ţină cont de imperativele următoare:

    1. a) rapiditatea punerii în aplicare a măsurilor

    2. b) organizarea raţională a comandamentului naţional şi a lanţului de comandă

    3. c) implicarea de mijloace suficiente şi adaptate la situaţie, privind resursele umane şi materiale

    4. d) coordonarea în ceea ce priveşte punerea în aplicare a acestor mijloace.

  4. 4. Faţă de un plan de combatere obişnuit pentru febra aftoasă, boala necesită o confirmare sigură şi rapidă şi conjugarea eforturilor crescătorilor, a medicilor veterinari, a numeroase instituţii şi autorităţi guvernamentale.

SPECIFICARE

I. Planul de luptă contra febrei aftoase – denumirea pe care o vom adopta în locul celei de „Plan Naţional de Alertă şi Intervenţie de Necesitate în Caz de febră Aftoasă" pentru raţiuni de simplificare, comportă trei etape operaţionale:

  1. 1) PREALERTA (suspiciunea de boală)

  2. 2) ALERTA (confirmarea)

  3. 3) INTERVENŢIA (punerea în aplicare a măsurilor specifice)

    Pentru fiecare din cele trei faze figurează:

    1. a) o planificare a diferitelor intervenţii, cu menţionarea, pentru fiecare dintre acestea, a celor care intervin

    2. b) fişe tehnice pentru majoritatea intervenţiilor, cuprinzând:

      1. i) descrierea intervenţiei

      2. ii) mijloacele materiale şi umane necesare. Acestea sunt cifrate pentru a face faţă la 5 focare de febră aftoasă în acelaşi timp şi spaţiu. În faţa unui număr crescut de focare şi/sau cu o localizare diferită, mijloacele judeţene riscă rapid să fie insuficiente.

      3. iii) responsabilităţile pentru fiecare dintre cei care intervin în focar.

li. Punerea în aplicare a acestui plan necesită importante mijloace materiale, financiare şi de personal.

I

III. Diferitele acţiuni ce trebuie asigurate trebuie să se instaleze în totalitate în cel mult 30 de zile, cu mentinerea acestora la acelaşi nivel în funcţie de evoluţia focarului.

IV. Prezentul „Plan Naţional de Alertă şi Intervenţie în Caz de Necesitate pentru Febra Aftoasă" a fost elaborat aplicând prevederile „Normei sanitare veterinare stabilind cerinţele ce trebuie aplicate la elaborarea planului de contingenţă pentru febra aftoasă" aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 482/17.10.2002 – publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr 857/27.11.2002 .

INTRODUCERE

„Planul Naţional de Alertă şi Intervenţie în Caz de Necesitate pentru Febra Aftoasă" este elaborat în concordantă cu:

  1. a) ,,N'orma sanitară veterinară ce coordonează regulile pentru aplicarea art. 6 al „Normei sanitare veterinare ce introduce măsuri pentru controlul febrei aftoase”.

  2. b) ,,Norma sanitară veterinară stabilind criteriile ce trebuie aplicate la elaborarea planului de contingenţă pentru febra aftoasă”, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 482/2002 .

  3. c) ,,Norma sanitară veterinară privind buna practică de laborator” aprobată prin Ordin ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 146/2000.

  4. d) ,,Norma sanitară veterinară privind stabilirea principiilor care reglementează organizarea controalelor veterinare pentru animalele care intră în România din ţări terţe”, aprobata prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr.83/2003 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I nr 159 si 159 bis/12.03.2003.

  5. e) ,,Norma sanitară veterinară privind măsurile generale pentru controlul unor boli ale animalelor şi măsuri specifice referitoare la boala veziculoasă a porcului” aprobată prin Ordin ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 188/2002, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei Partea I nr. 783/28.10.2002.

  6. f) ,,Norma sanitară veterinară privind controalele veterinare pentru comerţul României cu statele membre cu produse animaliere şi de origine animală” aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii,alimentatiei si padurilor nr. 21/2003 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I nr.155 si 155 bis/11.03.2003.

  7. g) ,,Norma sanitară veterinară privind problemele de

    sănătate a animalelor ce afectează comertul României cu statele membre ale Uniunii Europene c'u animale din

    speciile bovine şi porcine" aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 236/2002, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei,Partea I nr.835/20.11.2002.

  8. h) ,,Norma sanitară veterinară privind identificarea şi înregistrarea animalelor”.

  9. i) ,,Norma sanitară veterinară referitoare la controalele veterinare şi zootehnice aplicabile comerţului României cu statele membre ale ale Uniunii Europene cu animale vii şi produse de origine animală" aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 580/10.12.2002.

  10. j) Norma sanitară veterinară referitoare la transportul produselor de origine animală dintr-o ţară terţă către altă ţară terţă, pe uscat, via România” – aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 19/15.01.2003, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei,

    Partea I nr.155 si 155 bis/11.03.2003

  11. k) ,,Norma sanitară veterinară privind conditiile sanitare veterinare pentru producerea, comertul cu statele membre ale Uniunii Europene si importul din tari terte a unor alimente pentru animalele de companie si a unor produse comestibile neprelucrate pentru animalele de companie. – aprobată prin Ordinul ministerului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 88/2002 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei Partea I nr. 537/23.07.2002.

I) ,,Norma sanitară veterinară privind problemele de sănătate ce afectează comerţul dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene cu carne proaspătă" , aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 535/2002 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei,Partea I nr. 891/10.12.2002.

  1. m) ,,Norma sanitara veterinara privind conditiile sanitare veterinare pentru recoltarea, importul, exportul si comercializarea materialului seminal bovin” aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 353/2001 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr.111/11.02.2002 şi „Norma sanitară veterinară cu privire la condiţiile de sănătate a animalelor şi certificarea veterinară pentru importul din ţări terţe de material seminal provenit de la bovine” aprobat prin Ordinul ministrului

    agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 105/2002, publicat in Monitorul Oficial al Romanie Partea I nr. 556/30.07.2002.

  2. n) ,,Norma sanitară veterinară stabilind lista ţărilor terţe şi a centrelor de colectare a materialului seminal din care se autorizează importul de material seminal de bovine în România” aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 24/17.01.2002 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 82/1.02.2002.

  3. o) ,,Norma sanitară veterinară privind condiţiile de

    sănătate a animalelor şi certificarea veterinară pentru importul de material seminal de porcine din ţări terţe" .

  4. p) ,,Norma sanitară veterinară privind condiţiile de sănătate a animalelor şi certificarea veterinară pentru comerţul României cu statele membre şi importul din ţări terte de material seminal de bovine din Uniunea Eur' opeana”

  5. q) ,,Norma sanitară veterinară stabilind condiţiile de sănătate a animalelor ce reglementează comerţul României cu statele membre ale Uniunii Europene şi importul din ţări terţe de animale, material seminal, ovule şi embrioni de la specii ce nu sunt reglementate prin legislaţie specifică (balai animale)” aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 159/2002 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 692/20.09.2002

  6. r) ,,Norma sanitară veterinară privind condiţiile de

    sănătate a animalelor ce reglementează comerţul României cu statele membre ale Uniunii Europene şi importul din ţări terţe de embrioni proveniţi de la animale domestice din specia bovine" aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 74/2002 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 206/27.03.2002.

  7. s) ,,Norma sanitară veterinară ce stabileşte forma codificată şi codurile de notificare pentru bolile animalelor” aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 156/.1999

    ş) ,,Norma sanitară veterinară care stabileşte procedurile de diagnostic, metodele de prelevare de probe şi criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laboratoare pentru confirmarea şi diagnosticul diferenţial al

    bolii veziculoase a porcului" aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei nr. 484/2002, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 878/5.12.2002

  8. t) ,,Norma sanitară veterinară care stabileste constituirea rezervelor de vaccinuri contra febrei aftoase din Romania” aprobata prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr.42/24.01.2003 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr.155 si 155 bis/11.03.2003

– u) ,,Norma sanitară veterinară privind condiţiile de

sănătate şi certificarea veterinară pentru comerţul României cu statele membre ale Uniunii Europene cu ovine şi caprine" aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 66/2002 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 306/09.05.2002

v) ,,Norma sanitară veterinară privind condiţiile de sănătate ale animalelor şi certificarea veterinară pentru comerţul României cu statele membre ale Uniunii Europene şi importul din ţări terţe de material seminal de la porcine domestice" aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 477/2001 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 186/19.03.2002

  1. x) ,,Norma sanitară veterinară privind condiţiile de sănătate şi certificare veterinară ce reglementează importul de ovine şi caprine din ţările terţe”, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 106/2002 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 583/06.08.2002

  2. y) ,,Norma sanitară veterinară privind lista ţărilor terţe şi a centrelor de colectare a embrionilor proveniţi de la animale domestice din specia bovine”, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 189/29.04.2002 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei,

    Partea I nr. 377/4.06.2002

  3. „) ,,Norma sanitară veterinară privind condiţiile de sănătate pentru producerea şi comercializarea cărnii proaspete” aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr.401/2002, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr.32/22.01.2003

  1. a) ,,Norma sanitară veterinară ce stabileşte reguli detaliate pentru înregistrarea exploataţiilor în baza de date natională”

'P) ,,Norma sanitară veterinară ce desemnează laboratorul de referinţă pentru identificarea virusului febrei aftoase şi determină funcţiile acestui laborator" aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 47/7.01.2003

) ,,Norma sanitară veterinară stabilind principiile ce reglementează organizarea controalelor veterinare privind produsele ce intră în România din ţări terţe", aprobata prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 71/03.02.2003 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr.157 si 157 bis/12.03.2003.

f.J) ,,Norma sanitară veterinară privind stabilirea listei ţărilor terţe din care România autorizează importul de bovine, porcine ovine, caprine, ecvine precum şi produse din carne" aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 242/2002 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 750/15.10.02

  1. c) ,,Norma sanitară veterinară privind stabilirea protocoalelor de testare şi condiţiile de autorizare a târgurilor de animale, fermelor de carantină sau centrelor de colectare în cazul importurilor de animale vii din speciile bovine şi porcine provenite din ţări terţe” aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 147/2002 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 659/5.09.2002

    ) ,,Norma sanitară veterinară ce aprobă lista ţărilor terţe şi a centrelor de colectare a materialului seminal porcin aprobate pentru import în România" aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 168/2002 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 332/20.05.2002

    1. A) ,,Norma sanitară veterinară privind condiţiile de sănătate animală şi certificarea veterinară pentru membranele destinate importului în România” aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr.

      image

      LISTA ABREVIERILOR

      MAAP – Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor

      MT – Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei

      MAN – Ministerul Apărării Naţionale

      Ml Ministerul de Interne

      ANSV – Agenţia Naţională Sanitară Veterinară

      DSA – Direcţia de Sănătate a Animalelor (din ANSV)

      DISP – Direcţia de Igienă şi Sănătate Publică (din ANSV)

      DPSV – Directia de Politie Sanitară Veterinară

      IDSA – Institut'ul de Diag' nostic şi Sănătate Animală

      ICMPBUV – Institutul pentru Controlul Medicamentelor şi Produselor de Uz Veterinar

      DSV – Directia Sanitară Veterinară

      CAC – Coma' ndamentul Antiepizootic Central

      CAJ – Comandament Antiepizootic Judeţean

      CAL – Comandamentul Antiepizootic Local (municipal, orăşenesc, comunal)

      MAIA – Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare

      MAA – Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei

      AVC – Autoritatea veterinară centrală sau Administratia

      Veterinară Centrală a României '

      CNLCFA – Centrul Naţional de Luptă contra Febrei Aftoase CLLCFA- Centrul Local de Luptă contra Febrei Aftoase GNE – Grupul Naţional de Experţi

      CNC – Celula Natională de Criză

      CNPD – Comite'tul National de Prevenirea Dezastrelor,

      Epizootiilor, Epid' emiilor şi Supravegherea

      Contaminării Radioactive, Chimice şi Biologice a Produselor Vegetale şi Animale

      CCESCRCB – Comisia Centrală pentru Epizootii ş1 Supravegherea Contaminării Radioactive, Chimice şi Biologice a Produselor Vegetale ş1 Animale

      CJPD – Comitetul Judetean de Prevenire a Dezastrelor

      '

      CJESCRCB – Comisia Judeţeană pentru Epizootii şi Supravegherea Contaminării Radioactive, Chimice şi Biologice a Produselor Vegetale şi Animale

      OIE Oficiul Internaţional de Epizootii OMC Organizaţia Mondială a Comerţului GLP Buna Practică de Laborator

      SECT.IUNEA I -PREVEDERI LEGISLATIVE

      Prezentul plan detaliază procedurile privind intervenţiile în caz de suspiciune sau de confirmare a febrei aftoase, specificând atribuţiile, responsabilităţile şi puterile serviciilor veterinare din România pentru aplicarea imediată a măsurilor care să conducă la realizarea obiectivelor acestui plan. Acesta cuprinde prevederi privind:

      1. 1. Supravegherea veterinară şi diagnosticul pentru febră aftoasă;

      2. 2. Certificarea veterinară;

      3. 3. Măsurile de protecţie;

      4. 4. Notificarea internă şi internaţională;

      5. 5. Ancheta epidemiologică la suspiciune;

      6. 6. Prelevarea de probe şi examinarea de

        laborator;

      7. 7. Curăţenia şi dezinfecţia;

      8. 8. Măsurile de prevenire a febrei aftoase;

      9. 9. Măsurile de combatere a febrei aftoase;

        1O. Vaccinarea de necesitate;

        1. 11. Tăierea şi uciderea animalelor;

        2. 12. Responsabilităţile referitoare la febra aftoasă;

        3. 13. Ecarisarea teritoriului şi procesarea carcaselor de animale;

        4. 14. Sistemul naţional de compensare;

        5. 15. Înregistrarea exploataţiilor de animale;

        6. 16. Identificarea şi înregistrarea animalelor;

        7. 17. Sancţiunile aplicate în relaţie cu febra aftoasă.

        1. 1. Supravegherea veterinară pentru febra aftoasă este reglementata de:

          1. a) Legea sanitară veterinară nr. 60/1974 republicată cu modificarile si completarile ulterioare, care prevede la cap. li – art.5, lit. a) că „medicii veterinari au răspunderea să organizeze efectuarea la timp şi în bune condiţii a operaţiunilor sanitare veterinare de depistare şi prevenire a bolilor infecţioase şi parazitare la animale”;

          2. b) Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 640/2002, publicat în Monitorul Oficial al Romaniei Partea I nr. 35/22.01.2003 pentru aprobarea „Normei sanitare veterinare privind „Programul acţiunilor strategice de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om şi de protecţie a mediului – pentru anul 2003″ prevede la secţiunea I -Acţiuni de supraveghere sanitare veterinare obligatorii: a. ,,Acţiuni de supraveghere sanitară veterinară

            a bolilor din lista A a O.1.E." modalitătile de realizare a

            supravegherii pentru febra aftoasă '

            Nr. crt

            BOALA

            (Cod. OIE)

            STRATEGIA ŞI CONDUITA DE

            EXECUŢIE

            PRECIZĂRI TEHNICE

            PERSOANE JURIDICE

            PERSOANE FIZICE

            1

            2

            3

            4

            5

            1

            FEBRA

            Supravegherea este 1. Notificarea se face obligatorie şi se realizează conform ordinului MAA pnn: nr. 156/27.12.1999

            I. Monitorizarea pentru aprob trea documentelor ce pot normei sarn are

            t .

            furniza date pentru ve ennare privind

            supraveghere pasivă. anunţarea, declararea

            , şi notificarea unor boli

            li. Supraveghere activă, transmisibile ale constând din: animalelor.

            AFTOAS

            Ă

            A-010

            ,

            1. Inspecţia vizuală

            2. Actiunile de

            planificată

            a

            animalelor

            inspecţievizuală

            din speciile domestice sau

            planificată şi cele de

            sălbatice receptive la

            evaluare rurală rapidă

            virusul febrei aftoase,

            vor fi efectuate '

            aflate

            pe

            teritoriul

            certificate şI

            României:

            cuantificate de către

            medici veterinari de stat conform

            – în localitătile tintă din instructiunilor din judeţele ce' a' u fost „Ghidul' de

            nominalizate ca zone cu supraveghere a risc major sau minim de sănătăţii animalelor", contaminare elaborat de ANSV din

            transfrontalieră; MAAP.

            – în unităţile desemnate a 3. Probele pentru efectua carantină pentru examenele serologice animale importate, pe de supraveghere se perioada duratei maxime trimit la IDSA ,ar de incubaţie a bolii, la pentru examene intervale de timp ma, virusologice de scurte decât durata diagnostic se trimit de minimă a perioadei de IDSA cu aprobarea incubaţie (doua zile); ANSV la laboratoare

            2. Inspecţia obligatorie în de referintă nationale

            şi/sau inter'naţion' ale, şi abatoare s, puncte de sunt plătite de către

            tăiere a animalelor din DSV judeţeană. IDSA

            spec11 susceptibile va transmite toate

            efectuată de personal rezultatele obtinute la veterinar instruit pentru DSV judeţeană' care a

            recunoaşterea trimis probele, ,ar in

            manifestărilor clinice şi a caz de rezultat pozitiv

            leziunilor produse de şi la ANSV.

            evolutia febra aftoase.

            '

            3. Organizarea de acţiuni de evaluare rurală rapidă (epizootologie participativă) în special în

            zone cu risc major, pentru

            obtinerea de informatii priv' ind sănătate'a

            animalelor sălbatice susceptibile s1 a celor domestice nomade sau din zone greu accesibile.

            4. Supravegherea serologică:

            4. Probele serologic pozitive sau dubioase pnn ELISA vor fi imediat retestate prin 3 ABC ELISA şt dacă vor fi pozitive, vor fi expediate pentru seroneutralizare pe culturi celulare la laboratoare de

            referintă.

            '

            Pentru detectia unor 5. Desemnarea eventuale co' ntaminări judeţelor situate în transfrontaliere, pe probe zonele de risc I şi li, ce recoltate de la spec11 urmează a efectua receptive din localităţi supravegherea pentru desemnate de către nsc de contaminare serviciile epizootologice transfrontalieră, va fi ca fiind tinte de făcută de· ANSV.

            supraveghere si'tuate în: Localităţile ţintă, sunt

            image

            . . . stabilite de DSV Judeţ cu nsc maJor de judetene cu avizul

            contaminare IDSĂ

            tr ncfrnnt licr::i citi , te în

            transfrontalieră, situate în " zona I – a de supraveghere" unde se prelevează lunar probe de sânge la 2°/o din bovine, porcine şi 3% din ovine si caprine din localităţile ţintă;

            – judeţe cu risc minim de contaminare transfrontalieră, situate în "zona II-a de supraveghere" unde se prelevează lunar 0,5% din animalele speciilor

            susmentionate, din localitătil' e tintă.

            ' '

            5. Realizarea

            supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de apariţie a bolH, conform legislaţiei în vigoare;

            6. în caz de suspIcIune sau apariţie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de urgenţă, conform legislaţiei veterinare în vigoare.

          3. c) Ordinul ministrului agriculturii si industriei alimentare nr. 114/1975 privind aprobarea „Normelor şi măsurilor

            sanitare veterinare" de aplicare a „Legii sanitare veterinare nr. 60/1974, republicata, cu modificările si completarile ulterioare, prevede la Partea a li-a Capitolul li „Măsuri pentru supravegherea şi controlul sanitar veterinar al circulaţiei animalelor şi produselor de origine animală".

        2. 2. Certificarea veterinară este reglementata de:

          1. a) Ordinul ministrului agriculturii si industriei alimentare nr. 114/1975 privind aprobarea „Normelor şi măsurilor sanitare veterinare” de aplicare a Legii sanitare veterinare nr. 60/1974 care prevede la Partea a II-a, cap. 11

            „Supravegherea şi controlul sanitar veterinar al circulaţiei

            animalelor şi produselor de origine animală" reguli privind emiterea şi utilizarea certificatelor sanitare veterinare de transport pentru animale şi produse animaliere şi de origine animală

          2. b) Codul Internaţional de Sănătate a Animalelor la Titlul

            1.3 „Etica veterinară şi certificarea în schimburile internaţionale", cap.1.3.1, art.1.3.1.1, prevede că

            „schimburile internaţionale cu animale vii şi produse animaliere şi de origine animală se efectuează în baza certificării veterinare" şi menţionează elementele de care trebuie să se tină cont în acest sens, elemente ce sunt furnizate de ţar'a exportatoare. La cap. 1.3.2, art.1.3.2.1 se prevăd criteriile privind etica certificării, iar la Partea V – modele de certificate internaţionale aprobate de O.1.E.

          3. c) ,,Acordul pentru Aplicarea Măsurilor Sanitare şi Fitosanitare” al Organizatia Mondiala a Comertului condiţionează comerţul internaţional cu animale vii şi produse animaliere şi de origine animală de existenţa certificării veterinare.

          4. d) Legea sanitara veterinara nr. 60/74, republicata cu modificarile si completarile ulterioare, prevede la art. 31 alin. (5) că „în cadrul acţiunilor de supraveghere a sănătăţii animalelor şi a sănătăţii publice, autoritatea sanitară veterinară de stat emite (….) certificate sanitare veterinare de transport pentru animale şi certificate sanitare veterinare pentru exportul produselor, al subproduselor comestibile şi necomestibile de origine animală( )”.

          5. e) Ordinul minstrului agriculturii si alimentatiei nr. 133 din 19.07.2000 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la certificarea animalelor şi produselor de origine animală destinate exportului defineşte criteriile de elaborare a certificatelor sanitare veterinare, emiterea şi gestionarea acestora.

          6. f) Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 177/14.09.2000 stabileşte metodologia de tipărire, emitere şi gestionare a certificatelor de sănătate pentru exportul de animale vii şi produse de origine animală.

        3. 3. Pentru măsurile de protecţie, există in aplicare, legislaţie referitoare la:

          1. i) măsuri de protecţie privind importul de animale vii, produse animaliere şi de origine animală, precum şi alte materii şi materiale ce pot influenţa starea de sănătate a animalelor;

            măsuri de protecţie privind importul de animale, produse animaliere şi de origine animală şi alte materii şi materiale ce pot influenţa starea de sănătate a animalelor sunt reglementate de:

            1. a) Legea sanitară veterinară nr. 60/1974, republicata cu modificările si completarile ulterioare, cap. IV „Prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile la animale”, art. 24 – 28 stabileşte procedurile vizând importul, tranzitul şi exportul în, prin şi din România

            2. b) Ordinul MAIA nr. 114/1975 privind aprobarea

              „Normelor şi măsurilor sanitare veterinare" pentru aplicarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974, prevede la Partea a li a, cap. li „Supravegherea şi controlul sanitar veterinar al circulaţiei animalelor şi produselor de origine animală”, măsuri privind „controlul sanitar veterinar asupra importului, exportului şi tranzitului de animale, produse de origine animală şi furaje”

            3. c) Ordinul minsitrului agriculturii si alimentatiei nr.70/1998 privind condiţiile şi procedura de avizare sanitară veterinară a importului, exportului şi tranzitului de animale, produse şi subproduse de origine animală, furaje şi alte produse şi materii ce pot influenţa sănătatea animalelor şi sănătatea publică, cu modificarile si completarile ulterioare, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.499/23, 12,1998 ,

            4. d) Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 119/5.07.2000 ce aprobă „Norma sanitară veterinară pentru admiterea la import a produselor de origine animală”

            5. e) Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 234/10.08.2001 pentru aprobarea „Normei sanitare veterinare privind admiterea la import a produselor de origine animală”, cu modificarile si completarile ulterioare publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr 456/10.08.2001 .

            6. f) Actele normative menţionate la INTRODUCERE, punctele g,k, I, m, n, o, p, q, r,u, v, x, y, a, /1, E, cp, /, r,, 0,L

            7. g) Codul Internaţional de Sănătate a Animalelor al Oficiului lnternational de Epizootii prevede la Partea I, Titlul 1.5, cap. 1.5.1. – dispoziţii privind transporturile de animale la cap. 1.5.2.- ,,Măsuri zoosanitare aplicabile înainte de plecare şi la plecarea animalelor, iar la capi/.c:,: 1.5.5.

              ,,Măsuri zoosanitare la sosire"

            8. h) ,,Acordul pentru Aplicarea Măsurilor Sanitare şi Fitosanitare” al Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) prevede liniile generale de desfăşurare a comerţului internaţional cu animale, produse animaliere şi de origine animală

          2. ii) măsuri de protecţie privind tranzitul de animale vii, produse animaliere şi de origine animală, precum şi alte materii şi materiale ce pot influenţa starea de sănătate a animalelor;

            1. a) Legea sanitară veterinară nr. 60/1974, republicată, cu modificarile si completarile ulterioare prevede la cap. IV

              ,,Prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile la animale" – art.24-28 măsuri referitoare la tranzitul de animale vii, produse de origine animală şi furaje pe teritoriul României.

            2. b) Codul lnternational de Sanatate a Animalelor al OIE prevede la Partea I, Titlul 1.5 „Proceduri de Import si de Export”, cap.1.5.3 – ,,Masuri zoosanitare aplicabile tranzitului intre locul de plecare din tara exportatoare si locul de sosire in tara importatoare”.

            3. c) Ordinul ministrului agriculturii si industriei alimentare nr.114/1975 pentru aprobarea de „Norme si masuri sanitare veterinare de aplicare a legii sanitare veterinare nr.60/1974″ prevede la Partea alll-a cap li ,,febra aftoasa”, masuri de aparare contra patrunderii bolii pe teritoriul tarii.

          3. iii) măsuri de protecţie privind monitorizarea mişcărilor interne de animale reglementate de:

            1. a) Legea sanitară veterinară nr. 60/1974, republicata, cu modificarile şi completarile ulterioare, prevede la cap. 11

              ,,Prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile la animale" reguli pentru circulaţia animalelor şi produselor de origine animală în interiorul tării.

            2. b) Ordinul 114/'1975 ce aprobă „Norme şi măsuri

              sanitare veterinare" prevede la Partea a 11 -a, Cap. 11

              „Supravegherea şi controlul sanitar veterinar al circulaţiei animalelor şi produselor de origine animală" detalii privind circulaţia animalelor pe jos, pe cale ferată, rutier, cu avionul şi aspecte de reglementare a transhumanţei ovinelor şi caprinelor

          4. iv) măsuri de protecţie privind supravegherea aglomerărilor temporare de animale (târguri, expoziţii, baze de livrare, ferme de carantină) sunt reglementate de :

            1. a) Ordinul ministrului agriculturii si industriei alimentare nr.114/1975 ce aprobă „Norme şi măsuri sanitare veterinare” de aplicare a Legii sanitar veterinare nr. 60/1974 prevede la Partea a li-a, cap. li, reguli pentru organizarea şi funcţionarea locurilor cu aglomerări temporare de animale (târguri, oboare, expoziţii), organizarea bazelor de tranzit pentru export de animale, iar la Cap. III „măsuri generale pentru prevenirea bolilor infectocontagioase la animale”

            2. b) Hotărârea Guvernului nr. 19/17.01.1996 aprobă

              ,,Regulamentul cadru de organizare şi funcţionare a pieţelor, târgurilor şi oboarelor"

            3. c) ,Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 147/10.04.2002 pentru aprobarea „Normei sanitare veterinare privind stabilirea protocoalelor de testare şi

              conditiile de autorizare a târgurilor de animale, fermelor de carantină sau centrelor de colectare în cazul transporturilor

              de animale din speciile bovine şi porcine provenite din ţări terţe" publicat in Monitorul Oficial al Romaniei Partea I nr. 659/5.09.2002.

            4. d) Codul Internaţional de Sănătate a Animalelor al Oficiului lnternational de Epizootii prevede la Partea I, Titlul

              1.5 „Proceduri de Import şi de Export", Cap. 1.5.3 – ,,Măsuri zoosanitare aplicabile tranzitului între locul de plecare din ţara exportatoare şi locul de sosire în ţara importatoare"

            5. e) Ordinul ministrului agriculturii si industriei alimentare nr. 114/1975 pentru aprobarea de „Norme şi măsuri sanitare veterinare” de aplicare a Legii sanitare veterinare nr. 60/1974 prevede la Partea a III- a, cap. 11 ,,febra aftoasă”, măsuri de apărare contra pătrunderii bolii pe

              teritoriul tării

              '

        4. 4. Notificarea internă şi internaţională este reglementata de:

          1. a) Legea sanitară veterinară nr. 60/1974 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede la cap. li, art. 5,lit. c, ,,atribuţiile şi răspunderile medicilor veterinari privind notificarea veterinară”, la cap. III, art. 9, ,,obligaţiile deţinătorilor de animale şi ale unităţilor care prelevează, depozitează, transportă şi valorifică produse de origine animală privind” ,,anunţarea fără întârziere, asupra apariţiei ori suspiciunii unei boli transmisibile la animale” iar la, art. 10„12, – obligaţiile persoanelor fizice, ale oricărei persoane care vine în contact cu animalele şi ale serviciilor veterinare din celelalte ministere privind notificarea îmbolnăvirilor la animale

          2. b) Ordinul ministrului agriculturii si industriei alimentare nr. 114/1975 ce aprobă „Norme şi măsuri sanitare veterinare” prevede la Partea a li, cap. IV „măsuri generale pentru combaterea bolilor transmisibile la animale” şi „reguli

            pentru anunţarea cazurilor de boală" la animale iar la Partea III, cap. li ,,febra aftoasă", ,,măsuri pentru prevenirea difuzării bolii din focar".

          3. c) Codul internaţional de Sănătate al Animalelor al Oficiului Internaţional de Epizootii prevede la Partea I, Titlul 1.2, proceduri pentru „notificări şi informaţii epizootologice”.

          4. d) ,,Acordul pentru Aplicarea Măsurilor Sanitare şi Fitosanitare” al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, prevede obligativitatea notificării bolilor animalelor şi a tuturor măsurilor aplicate ca urmare a acestei notificări ce vizează comerţul cu animale şi produse animaliere şi de origine animală.

          5. e) Ordinul minstrului agriculturii si alimentatiei nr. 156/27.12.1999 precizează regulile generale privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor

          6. f) Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei sI padurilor nr. 236/5.06.2002 care aproba „Norma sanitară veterinară privind condiţiile de sănătate şi certificarea veterinară pentru comerţul României cu statele membre ale Uniunii Europene cu bovine şi porcine”, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 835/20.11.2002 precizeaza bolile obligatoriu notificabile pentru bovine şi porcine, printre care şi febra aftoasă

          7. g) Ordinul minsitrului agriculturii, alimenatiei si padurilor nr. 66/13.02.2002 care aproba „Norma sanitară veterinară privind condiţiile de sănătate şi certificarea veterinară pentru comerţul României cu statele membre cu ovine şi caprine” precizeaza bolile obligatoriu notificabile ale acestor specii, printre care şi febra aftoasă.

        5. 5. Ancheta epidemiologică privind febra aftoasă, este reglementata prin Ordinul nr. 114/1975 ce aprobă „Norme şi măsuri sanitare veterinare", de aplicare a Legii sanitare veterinare nr. 60/1974 Partea a V-a, unde sunt menţionate

          „indicaţii pentru efectuarea anchetei epizootologice", în general.

        6. 6. Prelevarea de probe şi examinarea de laborator, este reglementata de:

          1. a) Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr 114/1975 de aprobare de „Norme şi măsuri sanitare veterinare” Partea a li-a cap. III „Măsuri generale pentru prevenirea bolilor infectocontagioase şi parazitare la animale” ce prevede la art. 11O efectuarea de către serviciile veterinare a operaţiunilor de depistare a acestor boli; la Partea III cap. li a; art 5 este precizată responsabilitatea medicului veterinar de a „recolta şi expedia prin delegat probe pentru examen de laborator”

          2. b) Ordinul minstrului agriculturii alimentatiei si padurilor nr 640/2002 aprobă „Programul acţiunilor strategice de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om şi de protecţia mediului pentru anul 2003″, ce prevede metodele utilizate pentru supravegherea şi diagnosticul febrei aftoase.

          3. c) ,,Manualul de Standarde pentru Teste de diagnostic

            şi Vaccinuri" prevede la secţiunea I 1.1 – metode standardizate de prelevare de probe, la cap. 1.2 elementele de management de calitate pentru laboratoarele de diagnostic veterinar, la cap. 1.3 – principiile de validare ale metodelor de diagnostic pentru bolile infecţioase, la cap. 5.1

            – transferul internaţional şi transportul materialelor patologice de la animale iar la partea 2 Secţiunea 2.11. metodele de supraveghere şi de diagnostic pentru febra aftoasă.

          4. d) Prin norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr 98/2000 au fost precizate condiţiile sanitare veterinare de securitate pentru laboratoarele de febră aftoasă

          5. e) Prin Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr 53/17.07.1997 au fost stabilite criteriile pentru autorizarea laboratoarelor sanitare veterinare din România

          6. f) Prin Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 25/28.04.1995 s-a constituit „Comitetul Tehnic şi al Subcomitetelor pentru Omologarea Metodelor şi Metodologiilor de Diagnostic Medical Veterinar” a căror

            componenţă a fost modificată prin Ordinul ministrului agriculturii si industriei alimentare nr 26/17.04.1997 şi Ordinul ministrului agriculturii sI alimentatiei nr. 148/9.12.1999

          7. g) Prin Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr 146/17.08.2000 a fost aprobată „Norma sanitară veterinară privind Buna Practică de Laborator” (GLP).

          8. h) Prin Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 109/12.08.1999 s-a aprobat „Regulamentul de organizare şi funcţionare al Comisiei pentru avizarea testarea, înregistrarea şi supravegherea produselor farmaceutice veterinare şi a altor produse de uz veterinar”.

          9. i) Prin Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei si padurilor nr 475/11.2002 s-a definit „Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Febra Aftoasă” în cadrul Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală. _

          10. j) ,,Codul Internaţional de Sănătate a Animalelor” precizează la Partea 4 -a Titlul 4.1 „testele de diagnostic pentru certificarea animalelor pentru _ schimburi

            internationale"

          11. k) Prin Ordinul ministrului agriculturii si industriei

            alimentare nr 114/1975 pentru aprobarea de „Nome şi măsuri sanitare veterinare" se stabilesc, la Partea a II-a

            „Norme privind recoltarea, ambalarea şi expedierea organelor, produselor patologice şi probelor de sânge în vederea diagnosticului de laborator"

        7. 7. Lucrările de curăţenie şi dezinfecţie specifice febrei aftoase, sunt reglementate de

          1. a) Legea sanitară veterinară 60/1974, republicata cu modificarile si completarile ulterioare, care prevede la cap. IV art. 21 că „unităţile care deţin mijloace pentru transportul animalelor şi produselor de origine animală sunt obligate să organizeze staţii sau puncte de spălare şi dezinfecţie, cu respectarea condiţiilor tehnice stabilite de Ministerul Agriculturii Alimentaţiei şi Pădurilor.

          2. b) Ordinul ministrului agriculturii si industriei alimentare nr. 114/1975 pentru aprobarea de „Norme şi măsuri sanitare veterinare” prevede la Partea a V – ,,Instrucţiuni

            pentru efectuarea dezinfecţiei, dezinsecţiei şi deratizării" iar la cap. IV Partea a II-a – prevederi privind dezinfecţia de necesitate şi dezinsecţia în locurile contaminate

          3. c) ,,Codul Internaţional de Sănătate al Animalelor” al

            O.1.E prevede la partea a 4 – a Titlul 4., măsuri pentru

            ,,distrugerea agenţilor patogeni şi a insectelor vectori"

        8. 8. Măsurile de prevenire a febrei aftoase, sunt în aplicarea

          1. a) pe de o parte a măsurilor de protecţie menţionate la Secţiunea I pct. 3

          2. b) măsurilor de prevenire a difuzării din focar menţionate la pct. 9, 1O, 11, 12 ale Secţiunii I

        9. 9. Măsurile de combatere a febrei aftoase, sunt reglementate de:

          1. a) Legea sanitară veterinară nr. 60/1974 republicată cu modificarile si completarile ulterioare, prevede la cap. IV

            – măsuri pentru „prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile ale animalelor"

          2. b) Ordinul ministrului agriculturii si industriei alimentare nr.114/75 pentru aprobarea de „norme şi măsuri sanitare veterinare” prevede la Partea li, Cap. IV „măsuri generale pentru combaterea bolilor transmisibile ale animalelor (anunţarea cazurilor de boală, obligaţia deţinătorilor de animale, ale administraţiei publice şi ale medicului veterinar în caz de boli transmisibile ale animalelor, izolarea, observat,ia sanitară veterinară, carantina de necesitate, zona epizootică, stingerea bolii şi ridicarea măsurilor de carantină) iar la Partea III Cap. li A1 – febra aftoasă – măsurile specifice pentru combaterea acestei boli.

          3. c) Legea 117/1992 privind acceptarea de către România a „Actului Constitutiv al Comisiei Europene de Luptă împotriva Febrei Aftoase” se stipulează strategiile majore de control al febrei aftoase ce trebuie aplicate de membrii (România).

          4. d) Ordinul minstrului agriculturii,alimentatie si padurilor nr. 482 din 17 octombrie 2002 care aprobă „Norma sanitară veterinară privind criteriile ce trebuie aplicate la elaborarea

            planului de urgenţă pentru febra aftoasă", publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 857/27.11.2002

          5. e) Ordinul minstrului agriculturii,alimentatie si padurilor 540/20.11.2002 se aprobă „Norma sanitară veterinară privind condiţiile de tratare a laptelui şi produselor lactate destinate consumului uman, provenite din ţări sau regiuni unde există riscul de apariţie a febrei aftoase”

          6. f) Norma sanitară veterinară care se detaliază regulile stabilite pentru aplicarea art. 6 al „Normei sanitare veterinare ce introduce măsuri pentru controlul febrei aftoase”

        1O. Vaccinarea de necesitate este reglementata prin:

        Legea nr.117/1992 privind acceptarea de către România a „Actului Constitutiv al Comisiei Europene de Luptă împotriva Febrei Aftoase", care prevede la art. 2 strategii de abordare a vaccinării antiaftoase

        1. 11. Tăierea şi uciderea animalelor,este reglementata de:

          1. a) Legea nr. 117/1992 pentru acceptarea de către România a „Actului constitutiv al Comisiei Europene de Luptă împotriva Febrei Aftoase”, care prevede la art. 2 strategii privind tăierea de necesitate în regim de stamping-out.

          2. b) Legea sanitară veterinară nr. 60/1974 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede la art. 19, cap. IV- posibilitatea tăierii animalelor în regim de stamping-out.

          3. c) Ordinul minstrului agriculturii si industriei alimentare nr. 114/1975 pentru aprobarea de „Norme şi măsuri sanitare veterinare”, prevede la Partea 'a 111, cap. li, A1

            „Febra aftoasă", art. 7 posibilitatea „uciderii sau tăierii în condiţii speciale a tuturor animalelor receptive din focarele respective"

          4. d) Acţiunea de stamping-out se efectuează respectând prevederile „Normei sanitare veterinare privind protecţia animalelor în timpul tăierii sau uciderii”

            aprobată prin Ordinul minstrului agriculturii si alimentatiei nr. 172/13.09.2000 – amendat de ordinul minstrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 425/19.09.2002, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 887/9.12.2002

        2. 12. Responsabilităţile privind febra aftoasă, sunt reglementate in legislaţia veterinară prin:

          1. a) Structura de comandă pentru activarea şi punerea în aplicare a „Planului Naţional de Alertă şi Intervenţie în Caz de Necesitate pentru Febra Aftoasă” apartine Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor organizat prin Hotărârea Guvernului nr. 362/2002 cu modificarile si completarile ulterioare, în structura căruia este organizată şi functionează autoritatea veterinară centrală a României, repre' zentată de Agenţia Naţională Sanitară Veterinară.

          2. b) Organizarea şi funcţionarea serviciilor veterinare de stat care au responsabilitatea directă pentru febra aftoasă – Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 125/16.12.1998, pentru aprobarea „Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea serviciilor sanitare veterinare de stat”, cu modificarile si completarile ulterioare.

          3. c) Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr.

            63/11.09.1997 stabileşte „atribuţiile serviciilor sanitare veterinare" din cadrul altor ministere decât Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, inclusiv în domeniul supravegherii, prevenirii şi combaterii bolilor transmisibile ale animalelor.

          4. d) Hotărârea Guvernului nr. 1004/4.10.2001 prin care se constituie şi se stabileşte componenţa Comandamentului Antiepizootic Central, a comandamentelor antiepizootice judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale.

          5. e) Legea sanitară veterinară nr. 60/1974 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede la Capitolul IV „Prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile ale animalelor”, la art. 15 atribuţiile Comandamentului Antiepizootic Central, ale celor judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale pentru controlul bolilor transmisibile_

            ale animalelor şi la art. 16 responsabilităţile administraţiei publice teritoriale în acest domeniu.

          6. f) Ordonanţa Guvernului României nr. 47/12.08.1994, art. 5 precizeaza ca se organizează „apărarea împotriva dezastrelor” şi se constituie „Comisia Guvernamentală de apărare împotriva dezastrelor” condusă de Primul ministru, cu atribuţii prevăzute la art. 14, iar în subordinea acesteia

            „Comisia centrală pentru epizootii şi supraveghere a contaminării radioactive chimice şi biologice a produselor vegetale şi animale", a cărei componenţă a fost stabilită şi reactualizată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 72/16.03.2001 (art. 7 lit. g) cu atribuţii

            stabilite la art. 15 al ordonantei mentionate. În conformitate cu art. 11 al aceleiaşi ordonanţe ,,în teritoriu se organizează

            comisii judeţene şi a municipiului Bucureşti de apărare împotriva dezastrelor" , cu atribuţii stabilite la art. 16 al ordonanţei menţionate. La cap.I si III al aceleiaşi ordonanţe se stabilesc atribuţiile specifice ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale pentru apărarea împotriva dezastrelor (Ministerul Administraţiei Publice, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de tnterne, Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, Ministerul

            _Comunicaţiilor, Ministerul Transporturilor şi al Lucrărilor Publice, Ministerul Sănătăţii) precum şi ale autorităţilor administraţiei publice locale şi a prefecţilor.

          7. g) Legea sanitară veterinară nr. 60/1974, republicată cu modificarile si completarile ulterioare, la cap. li se stabilesc „atribuţiile şi răspunderile medicilor veterinari inclusiv pentru prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile ale animalelor”; la cap. III se stabilesc

            „obligaţiile deţinătorilor de animale şi ale unităţilor care colectează, prelucrează, depozitează, transportă şi valorifică produse de origine animală", iar la cap. IV atribuţiile administraţiei publice centrale şi locale privind

            „prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile ale animalelor".

          8. h) Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 19/1.04.1991 privind aprobarea „Regulamentului de organizare şi desfăşurare a activităţilor medicale veterinare

            particulare" amendat prin „Regulamentul privind atribuţiile şi competenţele medicilor veterinari liber profesionişti", precum şi îndeplinirea unor îndatoriri publice (nr. 04/22.12.98 /85130/23.12.98) prevede la capitolele IV şi V aceste atribuţii şi responsabilităţi ale structurilor implicate pentru supravegherea, prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile ale animalelor.

          9. i) Contractul de concesionare încheiat între medicii veterinari concesionari şi Ministerului agriculturii, alimentatiei si padurilor prin Agentia Domeniilor Statului , prevede atribuţiile şi responsabilităţile acestora.

          10. j) Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei si padurilor nr. 475/15. 1O. 2002 stabileşte regulamentul de organizare şi functionare a Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală în privinţa supravegherii bolilor transmisibile ale animalelor.

          11. k) Ordinul ministrului agriculturii si industriei alimentare nr. 114/1975 pentru aprobarea de „Norme şi măsuri sanitare veterinare” prevede la Partea III, cap. li „Măsuri speciale pentru prevenirea şi combaterea bolilor infectocontagioase şi parazitare”, ,,boli supuse declarării oficiale şi măsurilor de carantină”, responsabilităţile specifice ale medicilor veterinari ale organelor administraţiei publice centrale şi teritoriale şi ale persoanelor fizice şi juridice privind febra aftoasă.

            I) ,,Codul Internaţional de Sănătate a Animalelor" al

            O.1.E. Partea a-2-a „Boli din lista A a O.1.E." prevede la Capitolul 2.1.1. ,,Febra aftoasă", responsabilităţile administraţiilor veterinare centrale în comerţul cu animale şi produse animaliere şi de origine animală şi alte materii .şi materiale ce pot influenţa starea de sănătate a animalelor;

            m) Legea 117/15.12.1992 privind acceptarea de către România a „Actului Constitutiv al Comisiei Europene de Luptă împotriva Febrei Aftoase" stabileşte „obligaţiile membrilor (n.a. României) în domeniul politicii naţionale şi de cooperare internaţională privind lupta împotriva febrei aftoase".

        3. 13. Pentru ecarisarea teritoriului şi procesarea carcaselor de animale, legislaţia veterinară este reprezentată de:

          1. a) Hotărârea Guvernului nr. 92/4.02.1991 – prin care se înfiintează societatea comercială „Protan” S.A. care are respo' nsabilitatea ecarisării teritoriului, colectării şi procesării deşeurilor animaliere

          2. b) Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei si padurilor nr. 114/1975 – privind aprobarea de „Norme şi măsuri sanitare veterinare”, prevede la cap. 111 măsuri pentru „distrugerea şi valorificarea cadavrelor de animale, a confiscatelor şi deşeurilor de abator „, ,,reglementarea folosirii în hrana animalelor a resturilor de la abatoare şi de la unităţile de alimentaţie publică”, măsuri privind

            „prevenirea difuzării bolilor prin furajarea animalelor cu deşeuri alimentare menajere", măsuri pentru „prevenirea difuzării germenilor patogeni din unităţile care efectuează lucrări cu astfel de germeni", precum şi „reglementări privind folosirea produselor provenite de la animalele utilizate în industria de biopreparate".

          3. c) prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 373/26.09.2001 care aproba „Norma sanitară veterinară privind gestionarea deşeurilor toxice şi de risc din laboratoarele sanitare veterinare”, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 703/6.11.2001 modificat şi completat prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 483/12.12.2001, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 22/16.01.2002

          4. d) Hotărârea Guvernului nr. 856/16.08.2002 stabileşte

            modalităţile privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile inclusiv deşeurile periculoase ;

          5. e) Hotărârea Guvernului nr. 162/20.02.2002 stabileşte principiile şi condiţiile de depozitare a deşeurilor;

          6. f) Hotărârea Guvernului nr. 128/14.02.2002 stabileşte condiţiile şi organizarea incinerării deşeurilor ;

        4. 14. Sistemul naţional de compensare a pierderilor suferite de proprietarii sau deţinătorii de animale prin

          tăierea sau uciderea animalelor sau aplicarea altor măsuri din planul de combatere a bolii, este reglementata in legislaţia veterinară prin:

          1. a) Legea nr. 381/2002 privind „acordarea despăgubirilor în caz de calamităţi naturale în agricultură” prevede „constituirea sumei destinate despăgubirii producătorilor agricoli”, ,,constatarea şi evaluarea pagubelor produse de calamităţile naturale”, precum şi „drepturile şi obligaţiile producătorilor agricoli”.

          2. b) Hotărârea Guvernului nr.614/1995, art. 1.2 – aprobă

            „Programul de ecarisare a efectivelor de animale purtătoare de boli transmisibile la om şi refacerea şeptelului" pus în aplicare prin „Normele metodologice privind finanţarea cheltuielilor pentru combaterea bolilor la animale", nr. 5415/3.09.1993 si respectiv nr.41540/4.08.1993 elaborate de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, cu modificarile si completarile ulterioare.

          3. c) Hotărârea Guvernului nr. 614/1.08.1995, aprobă

            „Programul de supraveghere, prevenire şi combatere a bolilor la animale şi a celor transmisibile de la animale la om, precum şi de refacere a şeptelului",

          4. d) Ordinul comun al ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 35/20.09.1994 si al MF / nr. 1238/20.09.1994 se stabileşte „Comisia de apreciere a valorii de înlocuire a

            animalelor în cadrul actiunilor de asanare a bolilor la animale

          5. e) Legea sanitara veterinara nr. 60/74, republicata cu modificarile si completarile ulterioare – art. 19 care statuează „acordarea de compensări în cazul uciderii sau tăierii animalelor în cadrul unor programe de asanare sau de combatere a unor boli”. •

        15 lnregistrarea exploataţiilor de animale este reglementata in legislatia veterinara prin:

        1. a) Ordonanţa de urgenţă nr. 108/27.06.2001 aprobată prin Legea 166/10.04. 2002 privind exploataţiile agricole, care stabileşte la art. 4 – ,,dimensionarea exploataţiilor agricole comerciale”

          image

          SECTIUNEA li

          A. STRUCTURI SPECIFICE PERMANENTE CE AU REPONSABILITĂT.I ÎN RELAT.IE CU FEBRA AFTOASĂ

          I. LA NIVEL GUVERNAMENTAL

          1. 1. Comisia Guvernamentală de Apă_rare împotriva Dezastrelor instituită prin Ordonanţa Guvernului nr.47/12.08.1994, Cap. li art 16

          2. 2. Comandamentul Antiepizootic Central – instituit prin Hotărârea Guvernului nr. 1004/4.10.2001 cu atributiuni stabilite de art. 15 al Legii sanitare veterinare nr. 60/1'974 republicata cu modificarile si completarile ulterioare .

            li. LA NIVELUL ALIMENTAŢIEI ŞI

            MINISTERULUI AGRICULTURII,

            PĂDURILOR

            1. 1. ,,Comisia Centrală pentru Epizootii ş, Supravegherea Contaminării Radioactive, Chimice şi Biologice a Produselor Vegetale şi Animale” instituită prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 72/16.03.2001 şi Ordonanţa Guvernului nr. 47/12.08.1994, Cap. li art 17 lit.g

            2. 2. Agenţia Naţională Sanitară Veterinară din structura Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor ce reprezintă autoritatea veterinară centrală (AVC), a cărei organizare şi funcţionare este prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 362/2002 cu modificarile si completarile ulterioare si Ordinul nr.125/16.12.1998 pentru aprobarea

              „Regulamentului de organizare şi funcţionare a serviciilor sanitare veterinare de stat", cu modificarile si completarile ulterioare.

            3. 3. Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală, organizat conform Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 475/10.11.2002

          III. LA NIVEL JUDET.EAN

          1. 1. ,,Comisia Judeţeană pentru Prevenirea Dezastrelor” constituită în fiecare judeţ în baza Ordonanţei Guvernului nr 47/12.08.1994, art. 11

          2. 2. Comandamentul Antiepizootic Judeţean – instituit în fiecare judeţ prin Hotărârea Guvernului nr. 1004/4.10.2001 cu atribuţii stabilite de art.15 al Legii sanitare veterinare nr. 60/1974, republicată cu modificările si completarile ulterioare,

          3. 3. Direcţia sanitară veterinară judeţeană si respectiv a Municipiului Bucuresti – organizată conform Ordinului ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr.125/16.12.1998 pentru aprobarea „Regulamentului de organizare şi functionare a serviciilor sanitare veterinare de stat”, cu modi'ficarile si completarile ulterioare

          IV. LA NIVEL LOCAL (municipii, oraşe comune)

          Comandamentul Antiepizootic Local (municipal, orăşenesc şi comunal) instituit în baza art. 15 al Legii sanitare veterinare nr. 60/1974 republicată cu modificarile si completarile ulterioare, cap. li,

          1. 8. ÎN CAZ DE NECESITATE activează structuri specifice acestei situaţii ce sunt activate împreună cu structurile permanente şi care sunt:

            1. 1. CELULA NAŢIONALĂ DE CRIZĂ – pentru febra aftoasă ce se constituie în baza prezentului program, compusă din:

              1. a) Ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi numai în caz de forţă majoră (lipsa din ţară, incapacitate cauzată de boală) înlocuitorul de drept al acestuia

              2. b) directorul general al „Direcţiei Generale de Patrimoniu Public şi de Gestiunea Mijloacelor Financiare” din Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor

              3. c) subsecretarul de stat care coordonează activitatea Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare din structura Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor

              4. d) Directorul General al Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare

              5. e) Ministrul finanţelor publice

              6. f) Ministrul Transporturilor şi Lucrărilor Publice

              7. g) Ministrul de Interne

              8. h) Ministrul Administraţiei Publice

              _i) Preşedintele „Comisiei Guvernamentale de Apărare împotriva Dezastrelor"

              La lucrările celulei de criză pot participa ca invitaţi şi fără drept de vot şi alţi specialişti, medici veterinari sau nu ce pot fi utili procesului de luare a deciziilor în cadrul celulei.

            2. 2. CENTRUL NATIONAL DE LUPTĂ CONTRA

              FEBREI AFTOASE are s' ediul la Ministerul Agriculturii,

              Alimentaţiei şi Pădurilor – Agentia Nationala Sanitara Veterinara instituit prin prezentul program.

              Centrul National are următoarele coordonate: Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor – Agenţia Naţională Sanitară Veterinară – Centrul Naţional De Luptă Contra Febrei Aftoase – Bulevardul Carol I, No.24, sector 3, Bucureşti, telefon (021) – 315.78.75 , fax 312.49.67, E-mail: ansv.disp@maa.ro

              Centrul National este instituit în baza prezentului ordin s, are următoarea componenţă:

              a). preşedinte – responsabilul activităţii de intervenţie şi supraveghere – medic veterinar – directorul general al Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare

        2. b) vicepreşedinte – directorul general adjunct al

          Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare

        3. c) , secretar – directorul Direcţiei de Sănătate Animală din Agenţia Naţională Sanitară Veterinară

        4. d) membri – directorul general al Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală

        5. e) preşedintele Asociaţiei Naţionale de Creştere a

          Animalelor

        6. f) specialist în diagnosticul febrei aftoase , şeful de secţie „Virusologie” din cadrul Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală

        7. g) directorul Direcţiei de Poliţie Sanitară Veterinară din Agenţia Naţională Sanitară Veterinară

        8. h) specialist epizootolog, un medic din cadrul Direcţiei de Sănătate Animală din Agenţia Naţională Sanitară Veterinară responsabil de legătura cu centrele locale de luptă contra febrei aftoase

        9. i) specialist în diagnosticul de supraveghere, directorul adjunct al Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală responsabil cu aspectele de supraveghere şi de diagnostic al febrei aftoase şi cu legătura cu laboratorul comunitar de referinţă

        10. j) un medic veterinar din cadrul Direcţiei de Sănătate Animală din structura Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală, responsabil cu monitorizarea şi gestionarea materialelor necesare Centrului Naţional şi a centrelor locale de luptă contra febrei aftoase

        Centrul Naţional de Luptă contra Febrei Aftoase este coordonat de subsecretarul de stat din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor care coordonează Agenţia Naţională Sanitară Veterinară

          1. 3. GRUPUL NAŢIONAL DE EXPERŢI compus din

            trei echipe, este organizat central şi are sediul la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală,

            1. a) are coordonatele: Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală, str. Dr. Staicovici nr. 63, sector 5, Bucureşti, telefon (021) – 410.12.99; (021)- 410.15.04;

              (021)- 410.13.90; Fax (021)- 411.33.94 , E -mail:

              office@idah.ro

            2. b) are următoarea componenta :

              • şeful grupului este directorul adjunct al Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală

              • responsabil pentru diagnosticul febrei aftoase

                • specialist în patologia speciei (speciilor) afectate, pentru examinare clinică

                • specialist epidemiolog

                  • specialist culturi celulare

                  • specialist serologie

                • specialist responsabil cu materialele pentru prelevare de probe şi transportul acestora la laboratorul national de referintă

                  • specialist epid' emiologie mole'culară

                • specialist pentru probleme de biosecuritate

                  • meteorolog

                  • responsabilii cu bunăstarea animalelor din cadrul Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare şi Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală

                  În structura grupului de experţi pot fi cooptaţi şi alţi specialişti ce există la nivel naţional şi care pot realiza competenţele de expert al grupului de experţi (experienţă profesională), structuri private ce pot fi atrase în managementul corect al oricărei suspiciuni sau focar de febră aftoasă.

                  Grupul Naţional de Experţi se împarte în două:

                  1. a) subgrupul ce face deplasarea în teren la nivelul Centrului Local de Luptă Contra Febrei Aftoase (specialiştii mentionati la pct. 3, 4, 7 şi 9 de la lit.B, pct IV) şi care va colabora cu grupul de experţi locali

                  2. b) subgrupul care rămâne la nivelul Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală şi al Laboratorului Naţional de Referinţă pentru Febra Aftoasă (specialiştii mentionati la pct. 1, 2, 5, 6 şi 8 de la lit. B, pct IV)

          2. 4. CENTRUL LOCAL DE LUPTĂ CONTRA FEBREI AFTOASE (CLLCFA)

            1. a) se organizează la nivelul direcţiilor sanitare

              veterinare judeţene, prin responsabilitatea conducerilor executive ale acestora (director)

            2. b) pentru fiecare judeţ are coordonatele direcţiei sanitare veterinare judeţene

            3. c) este instituit în baza prezentului program

            4. d) are următoa rea componenţă

          3. 5. GRUPUL LOCAL DE EXPERTI

        '

        1. a) este organizat la nivelul fiecărui judeţ, la sediul direcţiilor sanitare veterinare judeţene;

        2. b) are coordonatele direcţiilor sanitare veterinare

          judeţene

        3. c) are o compoziţie diferită de grupul naţional de experţi, astfel

          • şeful grupului este directorul adjunct al direcţiei

            sanitare veterinare judeţene

            specialist (specialişti) cu patologia spec1e1 respective din cadrul Laboratorului Sanitar Veterinar Judetean

          • responsabil cu ' materialele şi pentru prelevarea de probe

          • specialist epidemiolog din partea serviciului de sănătate animală al directiei sanitare

            veterinare judeţene '

          • specialist responsabil din compartimentul de protecţia şi bunăstarea animalelor din cadrul direcţiei sanitare veterinare judeţene

          • specialist din cadrul serviciului de poliţie sanitară veterinară

          • specialist din partea serviciului de igienă şi sănătate publică veterinară

        LANT.

        SECTIUNEA III

        DE COMANDA- RESPONSABILITĂT.I

        I. LA NIVEL GUVERNAMENTAL: A)COMANDAMENTUL ANTIEPIZOOTIC CENTRAL

        1. 1. Este instituit prin Hotărârea Guvernului nr. 1004/04.10.2000

        2. 2. Este format din:

          1. a. preşedinte ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor

          2. b. secretar – directorul general al Agenţiei

            Nationale Sanitare Veterinare

          3. c. membri: rep' rezentanţi ai conducerilor

            • Ministerului Finantelor Publice

            • Ministerului de Inte' rne

            • Ministerului Apărării Naţionale

            • Ministerului Afacerilor Externe

            • Ministerului Justitiei

            • Ministerului Sănă'tăţii şi Familiei

            • Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei lnformatiilor

            • Mini'sterului Turismului

              • – Ministerului pentru Întreprinderile Mici ş1 Mijlocii

                • Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului

                  Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei

                • Ministerului Administratiei Publice

                • Secretariatul General a'l Guvernului

        3. 3. Stabileşte măsurile ce se impun în toate sectoarele social-economice şi răspunde de aplicarea acestora în condiţiile legii

        4. 4. Coordonatele acestuia sunt: coordonatele Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor

    2. B) COMISIA GUVERNAMENTALĂ DE APĂRARE ÎMPOTRIVA DEZASTRELOR

      1. 1. Este instituită prin Ordonanţa Guvernului nr. 47/12.08.1994, Cap. li, art. 1.5

image

image

  1. 11. LA NIVELUL MINISTERULUI AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PADURILOR

    1. A. AGENT.IA NAT.IONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ

      1. 1. Este organizata în structura Ministerului

        Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, prin Hotărârea Guvernului nr. 362/15.04.2002, cu modificarile st completarile ulterioare

      2. 2. Are în structură trei directii:

        • Directia de Sănătate A'nimală

        • Direcţ'ia de Igienă şi Sănătate Publică

          Veterinară

        • Directia de Politie Sanitară Veterinară

      3. 3. Agenţia' Naţional'ă Sanitară Veterinară este

        condusă . de directorul general – medic veterinar şi coordonat de un subsecretar de stat

        Directorul general adjunct – medic veterinar, organizează, coordonează, avizează şi controlează activitatea privind elaborarea, promovarea şi aplicarea legislaţiei în domeniul sanitar veterinar, precum ş, armonizarea acesteia cu reglementările în materie ale Uniunii Europene

        Directorul general – directorii celor trei direcţii şi şefii serviciilor în coordonarea subsecretarului de stat organizează, coordonează şi controlează întreaga activitate sanitară veterinară

      4. 4. Coordonatele acesteia sunt: Bulevardul Carol I nr. 24, sect. 3, etaj 1, cam. 90, tel. 0040-21-315.78.75, fax 0040-21-312.49.67, e-mail: ansv@maa.rosau ansv.disp@maa.ro

      5. 5. Agenţia Naţională Sanitară Veterinară este condusă de un director general şi coordonată de un subsecretar de stat.

    2. B. COMISIA CENTRALĂ PENTRU EPIZOOTII ŞI SUPRAVEGHEREA CONTAMINĂRII RADIOACTIVE CHIMICE ŞI BIOLOGICE A PRODUSELOR VEGETALE ŞI ANIMALE

      1. 1. Instituită prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 72/16.03.2001

      2. 2. Este organizată în cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor

      3. 3. Are următoarele atributii: conform Ordonantei

        Guvernului 47/94, art. 15') '

        1. a) elaborează regulamente de apărare pentru dezastrele produse în domeniul specific şi participă la elaborarea strategiei naţionale de apărare împotriva dezastrelor

        2. b) elaborează planurile operative de apărare,

          specifice

        3. c) îndrumă, controlează şi activează modul de

          întocmire a planurilor de apărare în teritoriu

        4. d) participă la elaborarea planurilor şI programelor generale de apărare în caz de dezastru

        5. e) supune spre avizare Comisiei guvernamentale regulamente şi reglementări specifice referitoare la prevenirea, intervenţia şi înlăturarea efectelor dezastrelor

        6. f) face anual propuneri Comisiei guvernamentale pentru asigurarea mijloacelor materiale şi financiare necesare organizării apărării în cazuri de dezastru şi înlăturării efectelor dezastrelor

        7. g) prezintă anual rapoarte privind efectele eventualelor dezastre şi stadiul realizării măsurilor de prevenire şi refacere

        8. h) informează operativ Comisia guvernamentală asupra producerii dezastrelor, a efectelor acestora şi a măsurilor întreprinse

        9. i) asigură informarea opiniei publice prin mass­ media asupra zonelor de risc potenţial, iminenţei producerii şi efectelor dezastrelor, precum şi a măsurilor luate

        10. j) propun mecanisme şi instrumente de control social al riscurilor care pot genera dezastre, precum şI metode de identificare şi evaluare a riscurilor

      4. 4. Coordonatele acesteia sunt: Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, Bulevardul Carol I nr. 24, sect. 3, tel. 0040-21-315.78.75, fax 0040-21-

        312.49.67, e-mail: ansv@maa.rosau ansv.disp@maa.ro

      5. 5. Preşedintele Comisiei este ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor

    3. C. INSTITUTUL DE DIAGNOSTIC ŞI SĂNĂTATE ANIMALĂ

      1. 1. Regulamentul de organizare si functionare este prevazut în baza Ordinului ministrului agriculturii, alimentatiei sI padurilor 475/10.11.2002

      2. 2. Are în structură:

        • Directia laboratoarelor centrale sanitare veterinar'e şi de referinţă naţionale

        • Direcţia de Integrare Europeană, Programe şi Relatii lnternationale

        • Dire' cţia de 'Inspecţii Sanitare Veterinare de

          Frontieră

        • Directia Economică – Financiară

      3. 3. Are ur' mătoarele atribuţii şi responsabilităţi specifice în relaţie cu febra aftoasă: (Ord.475/15.10.2002)

        coordonează tehnic, metodologic, controlează şi verifică activitatea tehnică a laboratoarelor sanitare veterinare de diagnostic de stat şi particulare, organizează verificarea capacităţii de diagnostic prin testări intra şi interlaboratoare cu seturi de probe de control, pentru care acordă calificative;

        • elaborează şi difuzează în teritoriu instrucţiuni şi precizări tehnice în domeniul său de activitate

          • verifică respectarea normei pentru buna practică de laborator, Manualul calităţii şi aplicarea Sistemului calităţii pentru analizele de laborator efectuate

            – verifică metodele de diagnostic paraclinic rezultate din cercetarea ştiinţifică şi propune comisiei omologarea şi standardizarea lor pentru introducerea în practica de laborator

          • participă la verificarea calităţii kiturilor de diagnostic şi la testarea clinică a altor produse de uz veterinar în vederea înregistrării lor în România

          • investighează, elaborează şi · asimilează metode noi de diagnostic şi le perfecţionează pe cele existente

          • promovează metode noi de diagnostic în activitatea proprie şi în activitatea celorlalte laboratoare de profil din teritoriu

          • coordonează la scară natională activitatea de omologare şi standardizare a metod' elor de diagnostic paraclinic veterinar

            -organizează instruirea periodică a personalului de specialitate din laboratoarele sanitare veterinare de stat şi particulare, acordă calificative şi eliberează certificate de instruire

          • ţine legătura cu laboratoarele internaţionale de referinţă ale Oficiului Internaţional de Epizootii şi laboratoarele comunitare de referinţă, adoptă şi implementează metodele oficiale de analiză comunicate de acestea şi difuzează în teritoriu informaţiile primite

          • verifică periodic cunoştinţele tehnice ale specialiştilor de profil, şefilor de secţii şi de servicii precum şi ale şefilor laboratoarelor sanitare veterinare de stat, acordă calificative şi eliberează certificate de atestare

            participă la elaborarea şi realizarea prevederilor „Programului acţiunilor de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, prevenirea transmiterii de boli de la animale la om şi protecţia mediului" prin investigaţii de laborator;

          • participă împreună cu alte organisme de specialitate la realizarea activităţilor de protecţie ş1 bunăstare a animalelor

          • execută lucrări de diagnostic care, prin complexitatea lor, nu pot fi efectuate de către laboratoarele sanitare veterinare de stat, precum şi expertize şi contraexpertize de diagnostic dispuse de autorităţi sau la solicitarea altor persoane fizice şi juridice

          • avizează, coordonează şi controlează tehnic amenajarea şi dotarea Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală şi a laboratoarelor sanitare veterinare de stat cu aparatură, reagenţi, kituri şi reactivi necesari pentru realizarea Programului . de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om şi de protecţie a mediului şi face propuneri corespunzătoare la Agenţia Naţională Sanitară Veterinară din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor

          • participă la întocmirea proiectelor de norme şi

            instrucţiuni tehnice specifice domeniului său de activitate

          • participă la întocmirea de programe sanitare veterinare de supraveghere, urgenţă şi asanare a unor boli la animale şi a celor transmisibile de la animale la om

          • participă la acţiunea de armonizare legislativă în domeniul sănătăţii animalelor, sănătăţii publice, igienei, bunăstării, protecţiei animalelor şi a mediului în vederea integrării în Uniunea Europeană

          • înregistrează, prelucrează, interpretează şi transmite la Agenţia Naţională Sanitară Veterinară, datele tehnice primite de la direcţiile sanitare veterinare cuprinzând starea de sănătate a animalelor şi realizarea acţiunilor strategice

          • administrează, coordonează şi controlează

            • activitatea inspectoratelor de poliţie sanitară veterinară de frontieră sub directa îndrumare a Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare. Încadrarea cu personal a punctelor de inspecţie sanitară veterinară de frontieră se va face numai cu aprobarea Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare, care va stabili condiţiile, tematica şi condiţiile de examinare

              realizează amenajarea, întreţinerea şI dotarea punctelor de inspecţie veterinară de frontieră

              • colectează, prelucrează şi stochează pe calculator datele rezultate din domeniul său de activitate prin sisteme de prelucrare automatizată a datelor (PAD)

              • colaborează cu organisme de specialitate interne şi internaţionale şi cu alte organisme abilitate de lege în domeniul său de activitate

              • cercetează, produce şi supune omologării reagenţii utilizaţi în diagnostic, pe care îi foloseşte şi valorifică în condiţiile legii

              • acordă autorizatie sanitară veterinară de funcţionare punctelor şi staţiil'or de decontaminare din cadrul punctelor de inspecţie la frontieră, a căror activitate a fost concesionată de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei

              • participă la testele interlaboratoare organizate de Oficiul Internaţional de Epizootii sau Uniunea Europeană

      4. 4. Coordonatele acestuia sunt: str. Dr. Staicovici nr. 63, sect. 5, tel 0040-21-410 12 99; 0040-

        21-410 13 90; 004-21-410 14 05; fax: 0040-21-

        411 33 94; e-mail: office@idah.ro

      5. 5. Este condus de un director general

  1. III. LA NIVEL JUDET.EAN

    1. A. COMANDAMENTUL ANTIEPIZOOTIC JUDET.EAN

      1. 1. Instituit în baza Legii sanitare veterinare

        60/1974 republicată, cu modificările si completarile ulterioare, cap. IV, art. 15 care precizează că „pentru sprijinirea acţiunilor de luptă împotriva bolilor transmisibile, prin decizia consiliului judeţean sau local (municipal, orăşenesc, comunal) se constituie comandamente epizootice" la aceste nivele

      2. 2. Sunt constituite din „conducători ai unităţilor de pe teritoriul respectiv şi alte persoane cărora le revin sarcini în aplicarea măsurilor transmise de la Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor” prin Comandamentul Antiepizootic

        Central şi Agenţia Naţională Sanitară Veterinară, cu privire la combaterea bolilor. ,,Aceste comandamente răspund de aplicarea tuturor măsurilor pentru prevenirea şi lichidarea epizootiilor". ,,La propunerea comandamentelor antiepizootice locale, consiliile judeţene şi al Municipiului Bucureşti pot suspenda operaţiunile de încărcare şi descărcare a animalelor, a produselor de origine animală şi furajelor, în staţii de cale ferată, locuri de încărcare – descărcare, în mijloace de transport auto, porturi şi aeroporturi situate în zona de carantină sau să condiţioneze aceste operaţiuni de respectarea unor restricţii sanitare veterinare speciale". Aplicarea acestor măsuri „se va face cu anunţarea organelor centrale care coordonează activităţile de transport afectate".

      3. 3. Coordonatele acestuia sunt identice cu ale

        Consiliului Judetean

      4. 4. Pre' şedintele Comandamentului Antiepizootic

        Judeţean este prefectul judeţului

    2. B. COMISIA JUDET.EANĂ PENTRU PREVENIREA DEZASTRELOR

      1. 1. Instituită prin Ordonanţa Guvernului nr. 47/1994, art.11

      2. 2. Este formată din „specialişti din aparatul descentralizat al ministerelor şi din aparatul consiliilor judeţene, respectiv al Municipiului Bucureşti”

      3. 3. Are următoarele atribuţii principale: (Ordonanţa Guvernului 47/94, Cap. li, art. 16)

        1. a) inventariază si supraveghează sursele potenţiale de producere a dezastrelor

        2. b) coordonează pregătirea populaţiei pe localităţi, instituţii, agenţi economici şi cartiere de locuinţe privind prevenirea, protecţia şi intervenţia în caz de dezastru;

        3. c) stabileşte şi asigură funcţionarea sistemului informaţional pe plan local pentru alarmare in caz de dezastru;

        4. d) elaborează planurile judeţene de protecţie şi intervenţie în cazul dezastrelor şi aprobă planurile localităţilor şi ale agenţilor economici ;

        5. e) urmăresc punerea în aplicare a masurilor de apărare împotriva dezastrelor;

        6. f) asigură culegerea de informaţii şI transmiterea fluxului informaţional din teritoriu spre comisiile centrale specializate pe tipuri de dezastre;

        7. g) formulează propuneri cu privire la constituirea si utilizarea rezervelor materiale si a mijloacelor pentru intervenţie, păstrarea şi refacerea lor prin aprovizionare curenta şi, după caz, clasarea sau casarea la depăşirea termenelor de funcţionare sau de valabilitate, în limita fondurilor anuale alocate în acest scop;

        8. h) asigură informarea populaţiei asupra iminenţei producerii unor dezastre, precum şi a măsurilor luate pentru limitarea efectelor acestora;

        9. i) organizează, după producerea dezastrelor, echipe de specialişti pentru inventarierea, expertizarea si evaluarea rapida a efectelor si a pagubelor produse, in vederea comunicării acestora comisiilor centrale specializate pe tipuri de dezastre, si Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor si iau sau propun masuri pentru asigurarea funcţiilor vitale.

          I

      4. 4. Coordonatele acesteia sunt similare cu ale Consiliului Judetean

      5. 5. Preşedintele Comisiei Judeţene pentru

        Prevenirea Dezastrelor este prefectul

    3. C. DIRECT.IA SANITARĂ VETERINARĂ JUDET.EANĂ SI RESPECTIV A MUNICIPIULUI BUCURESTI

      1. 1. Este instituită pnn Ordinul ministrului agriculturii si alimentaţiei nr. 125/16.12.1998, cu modificarile si completarile ulterioare

      2. 2. Are în structură:

        1. a) laboratoarele sanitare veterinare judeţene

        2. b) administraţia veterinară judeţeană, reprezentată prin:

          • serviciul antiepizootic

          • serviciul de igienă şi sănătate publică veterinară

          • serviciul de poliţie sanitară veterinară

          • serviciul financiar – contabil investitii

      3. 3. Are următoarele atribuţii şi responsab' ilităţi: (Ord. 125/98, art. 33)

        1. a) laboratoarele sanitare veterinare judeţene cu responsabilităţi pentru planificarea, monitorizarea şi controlul acţiunilor de supraveghere, prelevarea de probe şi transportul acestora la Laboratorul Naţional de Referinţă din IDSA

        2. b) la nivelul administraţiei se organizează Centrul Local de Luptă contra Febrei Aftoase, dar împreună cu specialişti din laboratorul judeţean constituie Grupul de Experţi Local

        3. c) directorul direcţiei sanitare veterinare judeţene si respectiv a Municipiului Bucuresti este secretarul Comandamentului Antiepizootic Judeţean

  2. IV. LA NIVEL LOCAL

    1. A) COMANDAMENTUL ANTIEPIZOOTIC LOCAL

      1. 1. Instituit prin Legea sanitară veterinară nr. 60/1974, republicată cu modificările sI completa rile ulterioare ulterioare, cap. 111, art. 15

      2. 2. Are componenţa similară cu Comandamentul Antiepizootic Judeţean, la nivel local

      3. 3. Are atribuţii şi responsabilităţi similare cu- ale Comandamentului Antiepizootic Judeţean, la nivel local

      4. 4. Coordonatele acestora sunt similare cu ale consiliului municipal, orăşenesc sau comunal

  3. V. CELULA DE CRIZĂ pentru febra aftoasă

    1. 1. Se activează şi se reuneşte ori de câte ori există o suspiciune de febră aftoasă şi rămâne operaţională până la ridicarea măsurilor de carantină şi repopularea exploataţiilor

    2. 2. Activarea celulei de criză se efectuează de către subsecretarul de stat care coordonează Agenţia Naţională Sanitară Veterinară

    3. 3. Aceasta are ca principală atribuţie stabilirea, la suspiciunea de febră aftoasă şi la confirmarea bolii, împreună cu Centrul Naţional de Luptă contra Febrei Aftoase, a:

      1. a) măsurilor specifice veterinare, pe care le pune în aplicare prin Centrul Naţional de Luptă contra Febrei Aftoase şi centrele locale de luptă contra febrei aftoase

      2. b) măsurilor generale nespecifice, de combatere a bolii în focar şi de prevenire a difuzării din focar, pe care le pune în aplicare prin „Comandamentul Antiepizootic Central” şi comandamentele antiepizootice judeţene şi locale şi prin „Comisia Centrală de Apărare împotriva Dezastrelor”, ,,Comisia Centrală de Apărare împotriva Epizootiilor, Contaminării Radioactive, Chimice şi Biologice a Produselor Vegetale şi Animale” şi comisiile judeţene de apărare împotriva dezastrelor

      3. c) Celula de criză se organizează la nivelul

        Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare

      4. d) Coordonatele acesteia sunt: Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, Bulevardul Carol I nr. 24, sect. 3, etaj 1, tel. 0040-21-315.78.75, fax 0040-21-

    312.49.67, e-mail: ansv@maa.rosau ansv.disp@maa.ro

  4. VI. CENTRUL NAŢIONAL DE LUPTĂ CONTRA FEBREI AFTOASE

    1. 1. Are ca principale responsabilităţi:

      1. a) stabilirea, împreună cu celula de criza, a măsurilor specifice veterinare, pentru elucidarea suspiciunii

        de febră aftoasă şi a celor ce sunt necesare după confirmarea bolii, precum şi a măsurilor nespecifice generale, de combatere a febrei aftoase

      2. b) monitorizează, urmăreşte şi controlează punerea în aplicare a măsurilor specifice veterinare, împreună cu centrele locale de luptă contra febrei aftoase

      3. c) elaborează şi îmbunătăţeşte strategia de intervenţie în caz de necesitate pentru febra aftoasă

      4. d) elaborează şi realizează în practică programul de instruire a centrelor locale de luptă contra febrei aftoase şi a grupelor de experţi de la nivel central şi local privind

        conduita de abordare în cazul unei situatii de necesitate

        create de febra aftoasă '

      5. e) informează celula de criză, conducerea Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare şi celelalte structuri centrale de luptă contra febrei aftoase asupra evoluţiei bolii

      6. f) asigură şi gestionează materialele necesare la nivel central şi la nivelul centrelor locale de luptă contra febrei aftoase

      7. g) stabilirea şi gestionarea necesarului de vaccin în caz că se aplică vaccinarea antiaftoasă de necesitate pentru controlul bolii

      8. h) coordonarea tuturor acţiunilor din prezentul program, pe teritoriul României

    2. 2. La nivelul „Centrului Naţional de Luptă contra Febrei Aftoase”, trebuie să existe:

      1. a) mijloace de comunicare – computere, telefoane fixe şi mobile, fax-uri, ale căror coordonate trebuie cunoscute de centrele locale de luptă contra febrei aftoase, de către celula de criză şi de grupele de experţi centrali şi locali

      2. b) lista cu numele, adresa, numărul de telefon, fax, calificarea şi experienţa în combaterea bolilor din lista A a Oficiul lnternational de Epizootii a persoanelor responsabile de la centrele locale şi toate structurile centrale, judeţene şi locale implicate în controlul febrei aftoase

  5. VII. CENTRELE LOCALE DE LUPTĂ CONTRA FEBREI AFTOASE

    1. 1. Centrele locale de luptă contra febrei aftoase au următoarele responsabilităţi:

      1. a) impun, monitorizează, urmăresc şi controlează punerea în aplicare a:

        – măsurilor specifice veterinare impuse de

        ,,Centrul Naţional de Luptă contra Febrei Aftoase" prin intermediul direcţiei sanitare veterinare judeţene sI respectiv a municipiului Bucuresti;

        – măsurilor generale nespecifice impuse de

        „Comandamentul Antiepizootic Central", pnn comandamentele antiepizootice judeţene şi locale (municipale, orăşeneşti, comunale) şi de „Comisia Centrală de Apărare împotriva Dezastrelor" şi .,,Comisia de Apărare contra Epizootiilor, Contaminării Radioactive, Chimice şi Biologice a Produselor Vegetale şi Animale” prin comisiile judeţene de apărare contra dezastrelor;

      2. b) coordonarea tuturor acţiunilor cuprinse în prezentul program de alertă şi de . intervenţie, pe raza judeţului respectiv;

      3. c) definirea unei exploataţii ca fiind contaminată, după consultarea cu grupurile de experţi centrali şi locali şi cu Centrul Naţional de Luptă contra Febrei Aftoase;

      4. d) autorizarea mişcărilor de animale, oameni şi alte materiale ce pot constitui vectori ai virusului febrei aftoase;

      5. e) organizarea transportului şi tăierea sau uciderea animalelor bolnave, a celor suspecte de îmbolnăvire şi a celor suspecte de contaminare şi ulterior a celorlalte animale din speciile sensibile;

      6. f) impunerea, urmărirea şi controlul efectuării dezinfecţiilor şi dezinsecţiilor, dezinfecţia spaţiilor de cazare şi a incintelor, precum şi a mijloacelor de transport, a ustensilelor şi echipamentelor dintr-o exploataţie

        contaminată cu virusul febrei aftoase ori dezinfectia unor

        subproduse obţinute în focar; '

      7. g) stabilirea zonei de protecţie şi a zonei de supraveghere, nominalizând limitele, căile de acces şi punctele de control din aceste zone, planul deplasărilor de animale în interiorul acestor zone, interzicerea accesului de animale din exteriorul acestor zone, organizarea aglomerărilor temporare de animale, ecarisarea, colectarea şi procesarea animalelor moarte sau ucise si a deşeurilor animaliere;

      8. h) asigurarea legăturii cu autorităţile locale – poliţie, primării, prefecturi – nominalizate pentru impunerea măsurilor de carantină de gradul I;

      9. i) sensibilizarea crescătorilor, medicilor veterinari, celor care intervin în exploataţii din domeniul public sau privat, populaţiei rurale prin exploatarea tuturor suporturilor mediatice, recomandând drumul de parcurs pe lângă organismele din teren (administraţia judeţeană, serviciile veterinare, laboratoarele veterinare, asociaţiile de crescători de animale);

      10. j) evaluarea şi participarea la întocmirea planului judeţean de alertă şi intervenţie de urgenţă în caz de febră aftoasă prin;

        • analiza factorilor şi situaţiilor particulare ce implică un risc de propagare a unei epizootii;

        • adaptarea planului naţional cadru de alertă şi interventie de necesitate în caz de febră aftoasă la

          particula'rităţile judeţene şi locale;

        • aprobarea planului judeţean de alertă şi intervenţie în caz de necesitate pentru febra aftoasă;

      11. k) evaluarea costurilor directe şi indirecte induse de un focar de boală susţinute de bugetul public, a celor suportate de crescători sau de asociaţiile de crescători;

        I) în caz de existenţă a unui focar de boală acesta se reuneşte frecvent pentru a face bilanţul acţiunilor întreprinse şi a emite noi abordări ce trebuie să conducă la eliminarea focarului;

        1. m) după un focar de febră aftoasă, acesta se reuneşte pentru a face bilanţul acţiunilor, al prejudiciilor, al sancţiunilor şi al punctelor slabe ce trebuie corijate (evaluarea şi controlul punctelor critice);

        2. n) instruirea trimestrială a posturilor de comandament fix şi operaţional şi a grupelor de experţi privind febra aftoasă;

    2. 2. La nivelul centrelor locale de luptă contra febrei aftoase, localizate la nivelul direcţiilor sanitare veterinare judeţene si respectiv a municipiului Bucuresti trebuie să existe:

      1. a) mijloace de comunicare: computere, telefoane fixe şi

        mobile, fax cu linie directă cu Centrul National de

        Luptă contra Febrei Aftoase; '

      2. b) mijloace de deplasare în teritoriu;

      3. c) sistem informatizat de colectare, procesare şi stocare a datelor;

      4. d) o hartă a teritoriului, în detaliu;

      5. e) lista unităţilor ce trebuie contactate la o suspiciune de febră aftoasă (abatoare, servicii de însămânţări artificiale, fabrici de lapte, pieţe judeţene, autorităţi locale – poliţie, primărie, vamă, prefecturi, medicii veterinari de liberă practică, reţelele de transport animale şi produse animaliere şi de origine animală, serviciul de recoltare a pieilor, societăţile de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare, fabricile de preparate din carne, unităţi ale M.A.N., unităţile de ecarisare, aglomerările temporare de animale, parcurile şi rezervaţiile naturale de animale);

      6. f) un plan de intervenţie, mijloace de informare mass media;·

      7. g) stoc de materiale şi echipament de intervenţie, conform anexei nr. 1;

    3. 3. La nivelul Centrului Local de Luptă contra Febrei Aftoase se organizează două grupuri:

      1. a) postuldecomandamentfix – localizat la nivelul direcţiei sanitare veterinare judeţene si respectiv a municipiului Bucuresti

      2. b) postul de comandament operaţional – implantat lângă exploataţia contaminată.

    4. 4. La nivelul prefecturii se organizează o celulădeinformare ce are următoarele responsabilităţi:

      1. a) preia toate informaţiile referitoare la situaţia din focar de la serviciile veterinare şi de la postul de comandament fix;

      2. b) răspunde la apelurile populaţiei şi ale mass media;

      3. c) pentru a fi difuzate toate informaţiile furnizate mass media trebuie să aibă girul tehnic al serviciilor veterinare şi aprobarea prefectului;

    POSTUL DE COMANDAMENT FIX

    1. 1. Postul de comandament fix are următoarele responsabilităţi:

      1. a) centralizarea tuturor informaţiilor, în special a celor provenite de la diferite instituţii şi organisme implicate în gestionarea focarului şi din anchetele epizootologice;

      2. b) analizarea datelor şi identificarea punctelor critice;

      3. c) evaluarea situaţiei şi evoluţia focarului;

      4. d) definirea zonelor de protecţie şi de supraveghere, împreună cu posturile de dezinfecţie şi de control;

      5. e) contactarea primăriei situate în zona de supraveghere pentru instituirea măsurilor de către postul de comandament operaţional;

      6. f) pregătirea deciziilor administraţiei locale;

      7. g) asigurarea transmiterii, urmăririi şi execuţiei deciziilor

        „Comandamentului Antiepizootic Judeţean" şi local şi

        ale „Comisiei Judeţene de Apărare împotriva Dezastrelor"·

        raportului

        'h) întocmirea epizootic şi a altor rapoarte;

        i) ţinerea la zi a bilanţului mijloacelor materiale, financiare şi de personal angajate în focarul de boală;

    2. 2. Acest post este localizat la nivelul direcţiei sanitare veterinare judeţene si respectiv a municipiului Bucuresti

    3. 3. Acest post are coordonatele direcţiilor sanitare veterinare judeţene si respectiv a municipiului Bucuresti.

    POSTUL DE COMANDAMENT OPERAT.IONAL

    1. 1. Postul de comandament operational are următoarele responsabiIităţi:

      1. a) colectarea datelor privind importanţa focarului şi evoluţia bolii, evaluarea prejudiciilor produse de prezenţa acesteia, reacţiile vecinilor, starea de spirit a crescătorilor şi a celor care intervin în focar;

        -b) organizarea şi dirijarea operaţiunilor veterinare şi de supraveghere, veghind la efectuarea acestora;

        1. c) asigurarea că echipele specializate (grupele de experţi centrali şi locali) pot, la sfârşitul zilei:

          • să se decontamineze;

          • să evalueze acţiunile întreprinse în timpul zilei;

          • să primească informaţiile necesare pentru a doua zi;

        2. d) angajarea tuturor mijloacelor disponibile pentru eliminarea focarului;

        3. e) ţinerea la zi a tabloului operaţiunilor de pus în aplicare;

        4. f) solicitarea de noi mijloace de intervenţie;

        5. g) contactarea postului de comandament fix pentru a-i furniza informaţiile necesare, pentru a-i transmite solicitările de noi mijloace materiale, financiare şi de personal;

        6. h) punerea în aplicare a dispoziţiilor „Comandamentului Antiepizootic Judeţean” şi local şi ale „Comisiei Judeţene de Apărare împotriva Febrei Aftoase” transmise prin intermediul postului de comandament fix.

    2. 2. Postul de comandament operational este situat în zona de supraveghere a focarului şi conlucrează strâns cu echipele de experţi ce activează în zona de protecţie a focarului

    3. 3. Postul de comandament operaţional trebuie să dispună de:

      1. a) o sală de lucru;

      2. b) o magazie care să se poată închide cu cheie;

      3. c) un local pentru repararea materialelor;

      4. d) un loc de decontaminare cu duş şi maşină de spălat;

      5. e) un loc de odihnă;

      6. f) un loc pentru spălarea şi dezinfecţia vehiculelor;

      7. g) echipamente : post de telefon şi materiale radio pentru legătura cu poliţia şi jandarmeria, cu pompierii, cu primăria şi prefectura;

      8. h) pompe de curăţenie mecanică cu apă sub presiune;

      9. i) substanţe letale şi alte mijloace de ucidere a animalelor;

      10. j) panouri de avertizare;

      11. k) mijloace de deplasare;

        I) materiale de recoltare a probelor (conform anexei);

        1. m) mijloace transport carcase de animale;

        2. n) materiale de birotică;

        3. o) avize speciale pentru măsuri restrictive;

        4. p) avize de afişare şi informare a publicului;

    4. 4. Postul de comandament operational trebuie să aibă în stoc:

      • echipament de protecţie complet, cizme, mănuşi de cauciuc, combinezoane, şosete, chiloţi, bonete, bluze groase în trei exemplare: una pentru focar, una pentru ancheta epizootologică şi una de schimb;

      • materiale de contenţie, pentru prelevare de probe şi pentru abatorizarea animalelor;

      • materiale şi produse pentru spălare şi dezinfecţie;

    5. 5. postul de comandament operaţional ţine un registru unde sunt consemnate sistematic:

      1. a) dispoziţiile transmise de postul de comandament fix;

      2. b) informaţiile furnizate de grupele de experţi;

      3. c) informaţiile transmise postului de comandament fix;

      4. d) dispoziţiile transmise grupelor de experţi;

      5. e) solicitările de resurse materiale şi de personal ale grupelor de experţi.

    Centrele locale de luptă contra febrei aftoase sunt trimestrial instruite la nivelul „Centrului Naţional de Luptă contra Febrei Aftoase" privind:

    1. a) responsabilităţile grupului de experţi centrali

    2. b) responsabilităţile grupului de experţi locali

    3. c) responsabilităţile postului de comandament fix;

    4. d) responsabilităţile postului de comandament operaţional

    5. e) procedurile de anunţare şi notificare a suspiciunii de boală

    6. f) procedurile de stamping-out şi ucidere a animalelor

    7. g) procedurile de ecarisare, colectare şi procesare a cadavrelor animalelor ucise şi a deşeurilor animale

    8. h) procedurile de dezinfecţie, deratizare, dezinsecţie ş, de decontaminare a echipamentelor şi utilajelor

    • i) procedurile de prelevare de probe, prelucrarea şi transmiterea probelor la „Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Febra Aftoasă”

  6. VIII. GRUPELE DE EXPERT.I sunt constituite:

  1. A) la nivel central

  2. B) la nivel local

  1. A) GRUPUL DE EXPERŢI CENTRAL este constituit din:

    1. 1. ECHIPA DE EPIDEMIOLOGI este formata pentru fiecare din speciile receptive din:

      1. a) şeful Secţiei de Epidemiologie, Analiză de Risc, Statistică şi Prognoză Sanitară Veterinară din cadrul Institutului de Diagnostic si Sanatate Animala

      2. b) responsabilul pentru specia respectivă din cadrul

        A.N.S.V.

      3. c) specialist din partea Direcţiei de Poliţie Sanitară Veterinară din A.N.S.V

        Echipadeepidemiologi are următoarele responsabilităţi:

    2. 2. ECHIPA DE SPECIALIŞTI DE SĂNĂTATE

      ANIMALĂ constituită din:

      1. a) responsabilul pentru specia respectivă din cadrul 1.0.S.A.

      2. b) un specialist din cadrul secţiei de „Virusologie” din

        1.0.S.A.

        Echipa de specialişti de sănătate animală se deplasează la nivelul postului de comandament operaţional pentru a evalua:

        1. a) în cazul unui focar primar, să conducă imediat ancheta epizootologică care să realizeze o evaluare detaliată a riscului indus de focar

        2. b) în timpul evoluţiei bolii şi a controlului acesteia, se ocupă de problemele particulare ce apar şi acordă asistenţă directorului general al A.N.S.V. pentru

          evaluarea situatiei

        3. c) permanent efec' tuează expertizarea riscului potenţial

          în relaţie cu febra aftoasă şi dezvoltă noi strategii de control al bolii

        4. d) instruieşte şi asistă structurile locale şi centrale implicate în lichidarea unui focar de febră aftoasă privind măsurile în caz de necesitate

        1. a) situaţia în exploataţia contaminată

        2. b) numărul şi speciile de animale susceptibile şi din alte specii; metodele de creştere

        3. c) numărul animalelor clinic afectate şi estimarea

          „vârstei" celor mai vechi leziuni

        4. d) prelevarea de probe de la animale cu forme clinice, prelucrarea şi trimiterea acestora la „Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Febra Aftoasă” prin grija postului de comandament fix de la direcţia sanitară veterinară judeţeană

        5. e) evaluarea dimensiunii şi localizării exploataţiei contaminate şi relaţiile cu alte exploataţii

        6. f) mişcările recente (de animale din speciile susceptibile şi de personal) către şi din exploataţia în cauză

  2. B) GRUPUL DE EXPERŢI LOCALI

    1. 1. Grupul de experti locali este constituit din specialişti din structura direcţiei sanitare veterinare judeţene si respectiv a muncipiulu Bucuresti, serviciile veterinare private locale şi alte persoane ajutătoare specializate pe diferite domenii

    2. 2. Grupul de experti locali este constituit din cinci echipe de experţi

      1. a) echipa de epidemiologi

      2. b) echipa de screening

      3. c) echipa de trasabilitate

      4. d) echipa de stamping-out şi evaluare

      5. e) echipa de instruire

      6. f) alţi experţi

  1. a) ECHIPA DE EPIDEMIOLOGI ESTE FORMATĂ DIN:

    – şeful serviciului antiepizootic de la nivelul direcţiei sanitare veterinare judeţene si respectiv a municipiull!i Bucuresti;

    un reprezentant al serviciilor private locale; medicul veterinar de stat care are

    responsabilitatea pentru exploataţia respectivă;

    Echipa de epidemiologi lucrează împreună şi sub coordonarea echipei de epidemiologi de la nivel central;

    Echipa de epidemiologi evaluează eficienţa acţiunilor de dezinfecţie şi dezinsecţie;

    Echipa de epidemiologi are urmatoarele responsabilităţi: pe baza informaţiilor furnizate de echipa de specialişti de sănătate animală şi de echipa de trasabilitate, combinate cu informaţiile primite despre exploataţiile din jur

    • asistă postul de comandament operaţional asupra:

      • posibilei origini a infecţiei ;

      • perioadei iniţiale de contaminare a exploataţiei;

      • punctelor de risc din exploataţia contaminată şi riscul pentru exploataţiile din apropiere, ţinând cont de răspândirea agentului etiologic pe calea aerului sau prin mişcări de animale infectate;

      • determinarii limitelor de posibilă răspândire a agentului febrei aftoase

  2. b) ECHIPA DE SCREENING este formată din specialişti de la direcţia sanitară veterinară judeţeană si respectiv a municipiului Bucuresti.

    • screening-ul de inventariere – se execută la începutul fazei de prealertă, pentru a avea o evaluare exactă a răspândirii virusului în zona de protecţie, cât de repede posibil şi inventarierea numărului de animale din această zonă;

    • screening-ul în perioada de suspiciune şi control – se efectuează pentru a avea o situaţie exactă a animalelor moarte, ucise, suspecte de boală, suspecte de contaminare şi a animalelor nereceptive din zona de protecţie;

    • screening-ul final: realizarea screening-ului serologic în fermele din zona de protecţie şi zona de supraveghere. Aceasta este obligatorie pentru a motiva ridicarea măsurilor de carantină.

  3. c) ECHIPA DE TRASABILITATE – realizează, în funcţie de mişcările de animale vii, produse animaliere şi de origine animală, persoane, furaje şi alte materii şi materiale ce pot constitui purtatori de virus aftos şi în funcţie de perioada maximă a posibilei contaminări:

    • trasabilitatea „amonte” şi

      • trasabilitatea „aval” de exploataţia contaminată, în timp şi spaţiu, pentru a evalua posibilele contacte ale exploataţiei înainte de perioada de contaminare, în perioada de incubaţie şi după suspiciunea bolii în exploataţie;

      • ţine sub observaţie exploataţiile „de contact” şi toate exploataţiile suspecte până la eliminarea suspiciunii de febră aftoasă;

      • recoltează probele necesare examenului de laborator şi utilizează probele prelevate din exploataţia contaminată pentru a determina originea virusului febrei aftoase prin metode de biotehnologie şi lungimea perioadei între contaminare, suspiciune şi diagnostic;

  4. d) ECHIPA DE STAMPING-OUT ŞI EVALUARE are

    urmatoarele responsabilitati:

    • coordoneaza uciderea animalelor susceptibile din exploataţia contaminată ;

    • determină valoarea animalelor, a furajelor, a ustensilelor şi a altor materiale ce se supun distrugerii ;

    • determină valoarea produselor de origine animală ce se distrug ;

    • supervizează prima dezinfecţie, dezinfecţiile periodice şi controlează eficienţa dezinfecţiei şi a

    dezinsectiei finale .

  5. e) ECHIPA ' DE INSTRUIRE realizează instruirea

personalului din focar privind depistarea şi aplicarea măsurilor de control al bolii

Grupul de experţi locali realizează, de asemenea:

  1. a) întocmirea, împreună cu şeful centrului local de luptă contra febrei aftoase, a raportului epizootic periodic

  2. b) avizarea recoltărilor de probe în zonele de protecţie şi de supraveghere

Raportul epizootic trebuie să conţină:

  1. a) situaţia în zona infectată ;

  2. b) speciile de animale sensibile şi metodele de creştere,

  3. c) numărul de animale cu semne clinice, suspecte de boală, suspecte de contaminare şi numărul de cazuri.

  4. d) detalii privind mărimea şi amplasarea exploataţiei, relaţiile cu alte exploataţii, existenţa şoselelor naţionale ori a drumurilor principale în apropiere

  5. e) situaţia meteorologică locală şi mijloacele de legătură cu cea mai apropiată staţie meteorologică

  6. f) evaluarea necesităţilor materiale şi de personal pentru punerea în aplicare a diferitelor măsuri dispuse de postul de comandament operaţional

Grupul de experţi locali este la dispoziţia postului de comandament operaţional.

În fiecare seară informează postul de comandament operaţional asupra:

  1. a) evoluţiei focarului ;

  2. b) aplicarea dispoziţiilor primite ;

  3. c) aspectelor particulare apărute

  4. d) solicită resursele materiale şi de personal pentru următoarele actiuni ;

  5. e) preia de la p' ostul de comandament operaţional

    dispoziţiile pentru a doua zi

    SECT.IUNEA IV RESURSE DE PERSONAL

    1. A. La nivelul Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare – va exista situaţia la zi nominală şi coordonatele (telefon, fax, e-mail) pentru:

      1. 1. Comandamentul Antiepizootic Central

      2. 2. Comisia Guvernamentală de Apărare împotriva Dezastrelor

      3. 3. Comisia Centrală pentru Epizootii, Contaminare Radioactivă, Chimică şi Biologică a Produselor Vegetale şi Animale

      4. 4. Agenţia Naţională Sanitară Veterinară

        1. a) conducerea de coordonare (Subsecretar de Stat)

        2. b) conducerea executivă – Director General

          • Director General Adjunct

          • directorii celor trei directii

            '

        3. c) toţi specialiştii din A.N.S.V. şi funcţiile acestora

      5. 5. Institutele centrale de profil :

        1. a) conducerea

        2. b) toţi specialiştii din cele trei institute cu functia

      6. 6. Celula' de criză

      7. 7. Centrul Naţional de Luptă contra Febrei Aftoase

      8. 8. Grupul Naţional de Experţi

        1. a) Echipa de epidemiologi

        2. b) Echipa de specialişti de sănătate animală

    2. B. Laniveluldirectiilorsanitareveterinarejudetene s,respectiv a municipiului Bucuresti va exista situaţia la z, nominală şi coordonatele (telefon, fax, e-mail) pentru:

      1. 1. Comandamentul Antiepizootic Judeţean

      2. 2. Comisia Judeţeană pentru Prevenirea Dezastrelor

      3. 3. Direcţia Sanitară Veterinară Judeţeană si respectiv a municipiului Bucuresti

        1. a) conducerea – director

          • director adjunct

        2. b) şefii de servicii – antiepizootic

          • de igienă şi sănătate publică

          • de poliţie sanitară veterinară

        3. c) ceilalţi specialişti cu funcţia

      4. 4. Centrul Local de Luptă contra Febrei Aftoase

      5. 5. Grupul Local de experţi : ·

        1. a) echipa de epidemiologi ;

        2. b) echipa de screening ;

        3. c) echipa de trasabilitate;

        4. d) echipa de stamping-out şi evaluare;

        5. e) echipa de instruire;

        6. f) alţi experţi.

    3. C. ACORDURI DE COLABORARE

      1. 1. Agenţia Naţională Sanitară Veterinară trebuie să elaboreze şi să agreeze cu Colegiul Medicilor Veterinari din România acordul de colaborare ce implică participarea

        directă a medicilor veterinari concesionari la toate actiunile implicate de prezentul program.

      2. 2. Agenţia Naţională Sanitară Veterinară trebuie să efectueze demersurile necesare pentru ca România să aibă în băncile de vaccin din Europa, un stoc de intervenţie ce urmează a fi dimensionat.

      3. 3. Agenţia Naţională Sanitară Veterinară trebuie să elaboreze şi să agreeze cu Colegiul Medicilor Veterinari sau Asociatia Generala a Medicilor Veterinari din România acordul de colaborare în caz de necesitate pentru febra aftoasă ce implică participarea directă a medicilor particulari la toate acţiunile implicate de prezentul program.

      4. 4. Agenţia Naţională Sanitară Veterinară va încheia cu

        conducerile directiilor medicale din ministerele în care sunt organizate servIc11 veterinare protocoale privind

        implementarea particulară a prevederilor prezentului program în unităţile cu animale ce aparţin acestor ministere.

      5. 5. Agenţia Naţională Sanitară Veterinară şi direcţiile sanitare veterinare judeţene si respectiv a municipiului Bucuresti au dreptul să angajeze temporar personal calificat

        şi necalificat pentru punerea în aplicare operativă a măsurilor specifice şi generale de control al bolii.

        SECT.IUNEA V PREVEDERI FINANCIARE

        Prevederile legale financiare trebuie să acopere necesităt,ile de:

        1. A. Personal ;

        2. B. Echipamente şi consumabile ;

        3. C. Tăierea, uciderea, transportul cadavrelor, carcaselor şi deşeurilor, transportul şi distrugerea materialelor contaminate ;

        4. D. Curăţare, sanitaţie, dezinfecţie, dezinsecţie;

        5. E. Plăţi de compensare a deţinătorilor de animale;

        6. F. Identificarea animalelor ; G.Vaccinare de necesitate;

        1. H. Plata orelor suplimentare efectuate de personalul cu competenţe în eradicarea focarului;

        2. I. Plata medicilor veterinari privaţi şI concesionari implicaţi în eradicarea focarului ;

        3. J. Plata personalului ajutător angajat temporar pentru aplicarea măsurilor dispuse.

        Baza legală pentru prevederile financiare a fost precizată la sect,iunea I.

        Prin Legea sanitară veterinară nr. 60/1974, republicată cu modificările si completarile ulterioare, se prevede la art. 19 faptul că: ,,În cazul acţiunilor de importanţă deosebită ce se întreprind pentru lichidarea rapidă a focarelor de boli transmisibile, prin sacrificarea unor animale şi prin alte măsuri ce se impun pentru prevenirea difuzării epizootiilor şi pentru apărarea sănătăţii efectivelor de animale, se acorda despăgubiri, proprietarilor animalelor sacrificate sau altfel

        afectate, indiferent dacă animalele respective sunt asigurate sau nu.

        Sacrificarea unor animale şi alte măsuri ce se impun

        pentru prevenirea epizootiilor şi apărarea sănătăţii efectivelor de animale, în cazul acţiunilor de importanţă deosebită prevăzute la alin.(1), se aprobă în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.

        Proprietarii de animale care nu au anunţat fără întârziere îmbolnăvirea animalelor, nu au izolat animalele bolnave şi cei care nu au respectat măsurile stabilite de autorităţile sanitare veterinare, nu au drept la despăgubiri.

        Plata despăgubirilor se face din fondurile prevăzute pentru combaterea epizootiilor, la valoarea de înlocuire la preţul pieţei a animalului sacrificat, după caz, la suma pierderii suferite de proprietar prin redarea, indisponibilizarea ori afectarea în alt fel a animalului, la data

        când a avut loc actiunea de lichidare a focarelor de boală

        sau de asanare a' acestora, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

        Suma pierderii suferite de proprietar prin sacrificarea,

        redarea, indisponibilizarea ori afectarea în alt fel a animalului la data când a avut loc actiunea de lichidare

        sau de asanarea a focarului de boală s' e stabileşte de o

        comisie de apreciere, constituita din medicul veterinar de stat al circumscripţiei sanitare veterinare teritoriale, un specialist de la Centrul local de consultanţă agricolă, un specialist de la Oficiul de reproducţie şi selecţie a animalelor, agentul agricol, primarul localităţii sau reprezentantul acestuia.

        Valoarea de înlocuire a animalului se stabileşte în funcţie de valoarea genetică, zootehnică, sex, vârstă, greutate, starea fiziologică, categoria de producţie, la preţul pieţei la

        data când a avut loc actiunea de lichidare sau de asanare a

        focarului de boală. '

        Prin Legea nr. 381 din 13 iunie 2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamităţi naturale în agricultură se prevede, la Cap. I art. 1, , că „sunt considerate calamităţi naturale pierderile cantitative şi calitative şi/sau sacrificarea

        de necesitate a animalelor, produse printr-o manifestare distructivă a bolilor".

        La art. 2 al aceleiaşi legi se prevede că „Nominalizarea şi încadrarea în categoria bolilor care generează calamităţi naturale la plante şi animale se realizează de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor", febra aftoasă fiind inclusă în această categorie.

        La art. 4 al legii menţionate se precizează că „Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi, prin bugetul de stat se va aloca Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor o sumă destinată despăgubirii producătorilor agricoli ", ,,ca urmare a efectelor negative ale fenomenelor naturale şi ale bolilor prevăzute la art. 2".

        La art. 5 al Legii 381/2002 se prevede că „Plata despăgubirii producătorilor agricoli, persoane fizice sau juridice, pentru calamităţile naturale produse de fenomenele naturale şi bolile prevăzute la art. 2 se efectuează numai pentru animalelecare au fost asigurate de către societăţile de asigurare şi asigurare-reasigurare".

        Conform art. 8 al aceleiaşi legi, ,,Despăgubirile se acordă producătorilor agricoli pentru animale," şi „despăgubirea reprezintă maximum 80 °/o din valoarea de asigurare”.

        Conform art. 9 al Legii 381/2002, ,,Constatarea pagubelor se face în prezenţa producătorului agricol afectat şi a unei comisii numite de prefectul judeţului".

        Prin Hotărârea de Guvern nr. 614/1993 privind aprobarea

        „Programului de asanare a efectivelor de animale purtătoare de boli transmisibile la om şi refacerea şeptelului", se prevede că „se aprobă acţiunile cuprinse în programul de asanare a afectivelor de animale purtătoare de boli transmisibile la om şi refacerea şeptelului şi modul de utilizare a sumelor prevăzute în acest scop în fondul special pentru agricultură, constituit potrivit Legii bugetului".

        Prin acest act normativ se specifică faptul că „se suportă în totalitate de la bugetul statului cheltuielile pentru acţiunile de combatere a bolilor epizootice la animale, păsări şi albine, boli cu caracter epizootic, precum şi cele care au evoluat sau care au fost eradicate pe teritoriul ţării (…. febra aftoasă produsă de tipuri clasice de virus)"

        „Toate operaţiunile privind asanarea efectivelor de animale de boli transmisibile şi despăgubirea acestora din fondurile special constituite pentru agricultură se face în conformitate cu Legea bugetului şi respectarea prevederilor din Legea sanitară veterinară nr, 60/1974 şi a " ,,Normelor metodologice privind finanţarea cheltuielilor pentru combaterea bolilor la animale" elaborate de ·Ministerul Agriculturii şi alimentaţiei cu nr. 41540/4.08.1993 şi Ministerul Finantelor nr. 5415/3.09.1993 cu modificarile si

        completarile ulter' ioare.

        Hotararea de Guvern 614/1993 privind „Programul de supraveghere, prevenire, combatere şi asanare a bolilor la animale şi a celor transmisibile de la animale la om precum şi de refacere a şeptelului", cu modificarile si completarile ulterioare prevede la pct.I A:

        „ A. Realizarea integrală a acţiunilor de supraveghere şi depistare a vaccinărilor obligatorii şi de necesitate, în cazul apariţiei unor epizootii, se asigură din fonduri bugetare cu respectarea „Normelor metodologice nr. 5.415/1993 privind finanţarea cheltuielilor pentru combaterea bolilor la animale" elaborate de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Agriculturii şi Alimentatiei.

        8. Opera' ţiunile şi acţiunile cuprinse în normele sanitare veterinare privind profilaxia şi combaterea bolilor epizootice şi a zoonozelor de la capitolul ” Cheltuieli materiale pentru combaterea epizootiilor” se realizează cu respectarea normelor metodologice comune ale Ministerului Finanţelor şi Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, prevăzute la lit. A

        C. Acţiunile de asanare se realizează de către proprietarii animalelor şi păsărilor prin tăierea sau uciderea animalelor şi a păsărilor concentrate în ferme, centre de izolare, precum şi a celor din gospodăriile populaţiei, inclusiv prin efectuarea tuturor lucrărilor necesare acestor operaţiuni, potrivit legii, în cazul apariţiei febrei aftoase.

        Aprobarea acţiunilor care se realizează pentru asanarea efectivelor de animale purtătoare de boli transmisibile la om, în cazul apariţiei febrei aftoase, este dată de Agenţia Naţională Sanitară Veterinară din Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, de către direcţiile sanitare veterinare judeţene

        şi a municipiului Bucureşti sau de către medicul veterinar de stat, după caz.

    4. D. Acţiunile de asanare prevăzute la lit. C se realizează sub

supravegherea Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare din Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, a direcţiilor sanitare veterinare judeţene şi a municipiului Bucureşti, a circumscripţiilor sanitare veterinare teritoriale.

li. ,,În vederea refacerii şeptelului, din creditele bugetare alocate prin Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, la capitolul „ Cheltuieli materiale pentru combaterea epizootiilor", se plătesc despăgubiri – în afara celor cuvenite prin asigurări şi a sumelor recuperate prin valorificarea produselor şi subproduselor de la animalele tăiate, moarte sau ucise – celor care înregistrează daune în urma tăierii,

mortii sau uciderii animalelor".

Bene' ficiază de despăgubiri, potrivit legii, persoanele

juridice, indiferent de tipul de proprietate, şi persoanele fizice deţinătoare de animale, care au suferit pagube în cazul aplicării acţiunilor de importanţă deosebită ce se întreprind pentru lichidarea rapidă a focarelor de boli transmisibile, cuprinse la pct. I lit. C din prezenta anexă, şi a celor prevăzute în normele metodologice comune ale Ministerului Finanţelor şi Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, în baza documentaţiei întocmite de autoritatea sanitară veterinară de stat. În cazul lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile, despăgubirile se acordă indiferent dacă animalele sunt asigurate sau nu.

I

III. Prin acţiuni de imporlanţă deosebită se înţelege măsurile care se aplică pentru lichidarea focarelor şi păstrarea teritoriului tării liber de boli cu mare difuzabilitate la animale şi a celor transmisibile de la animale la om (tuberculoză, leucoză enzootică bovină, rabie, trichineloză şi alte boli); prin lichidarea rapidă a focarelor de boli transmisibile se înţelege tăierea sau uciderea animalelor diagnosticate ca fiind bolnave ( abataj sanitar ), operaţiuni de profilaxie zoosanitară efectuate sub supravegherea administraţiei şi autorităţii veterinare de stat, precum şi alte măsuri ce se

impun pentru prevenirea difuzării epizootiilor şi apărarea sănătătii efectivelor de animale.

Pr'in acordurile pe care trebuie să le perfecteze administraţia veterinară centrală a României cu Colegiul Medicilor Veterinari din România şi cu Asociaţia Medicilor Veterinari Privaţi trebuie să fie stipulate:

  1. a) obligativitatea participării medicilor veterinari concesionari şi privaţi (particulari) la implementarea procedurilor „Planului Naţional de Alertă şi Intervenţie de necesitate pentru Febra Aftoasă”

  2. b) modalităţi de plată pentru acţiunile întreprinse de acestea.

Oe asemenea, în contextul temeiului legal privind legislaţia muncii, trebuie prevăzute modalităţile de plată pentru orele suplimentare şi modalităţile de plată pentru personalul necalificat angajat temporar pentru punerea în aplicare a măsurilor planului menţionat.

Trebuie să fie prevăzută decontarea cheltuielilor auxiliare determinate de repararea sau înlocuirea unor utilaje şi echipamente utilizate în focarul de boală.

Autoritatea veterinară centrală a României va cuantifica cheltuielile grevate de dotarea Centrului Naţional de Luptă contra Febrei Aftoase şi a centrelor locale de Luptă împotriva Febrei Aftoase cu toate echipamentele, utilajele şi materialele necesare ce trebuie să existe şi să rămână în permanenţă la aceste nivele.

SECTIUNEA VI

RESURSE DE ECHIPAMENTE ŞI ALTE FACILITĂŢI MATERIALE

  1. A) FACILITĂŢI MATERIALE

    Din moment ce controlul febrei aftoase depinde de disponibilizarea imediată a unui set de echipamente, utilaje şi materiale, la nivelul Centrului Naţional de Luptă contra Febrei Aftoase şi la nivelul centrelor locale de luptă contra febrei aftoase trebuie să existe, suplimentar de cele deja menţionate, următoarele:

    • echipament de protecţie;

    • dezinfectante eficiente fată de virusul febrei aftoase, detergenţi şi săpu' n ;

    • pompe de curăţare şi dezinfecţie, lopeţi, razuri;

    • personal instruit pentru uciderea animalelor şi substanţe letale;

    • echipament de necropsie şi de prelevare de probe;

    • afişe şi pancarte de avertizare ori de interzicere;

    • hăr.ti detaliate;

    • echipament de vaccinare;

  2. B) ACCES

    Medicii veterinari care au responsabilitatea punem In aplicare a măsurilor specifice şi a celor generale trebuie să aibă acces la:

    1. 1. Vehicule;

    2. 2. Combustibili;

    3. 3. Utilaje de dezgropare şi îngropare;

    4. 4. Aruncători cu flăcări (pentru sterilizarea metalelor) ;

    5. 5. Echipament de pulverizare şi alte mijloace

    de sanitatie.

  3. C) MIJLOACE D'E TRANSPORT A CARCASELOR ŞI A DEŞEURILOR

    Dacă nu există posibilitatea ca deşeurile, cadavrele şi carcasele de animale tăiate sau ucise să fie procesate şi distruse pe loc şi trebuie să fie transportate la unităţi de procesare specializate, autoritatea sanitară veterinară trebuie să aibă acces la mijloace de transport specializate pentru acest tip de transport.

  4. D) MIJLOACE DE BIROTICĂ ŞI DE INSTRUIRE

  1. 1. Materiale de birotică

  2. 2. Aparatură de birotică

    SECTIUNEA VII

    ETAPELE PLANULUI NAŢIONAL DE ALERTĂ ŞI INTERVENTIE DE NECESITATE PENTRU FEBRA

    • AFTOASĂ

„Planul Naţional de Alertă şi Intervenţie de Necesitate pentru Febra Aftoasă" are două etape:

  1. A. PREALERTA = suspiciunea de focar de febră

    aftoasă

  2. B. ALERTA = confirmarea prezenţei virusului într-o exploataţie de animale receptive

    A.PREALERTA

    Declanşarea primei etape are loc după anunţarea unor aspecte epidemiologice, clinice sau patologice ce suspicionează prezenţa virusului febrei aftoase într-o exploataţie de animale receptive

    I. ln sensul prezentei sectiuni urmatorii termeni se definesc astfel:

    1. a) unitate – orice întreprindere care produce, transportă, colectează, depozitează, procesează sau comercializează produse supuse controlului veterinar oficial ;

    2. b) autoritate competentă -autoritatea veterinară centrală care are stabilită prin lege competenţa ·de a administra şi controla activitatea sanitară veterinară din România sau orice autoritate căreia i-a fost delegată această competenţă ;

    3. c) medic veterinar oficial – orice medic veterinar inputernicit de autoritatea veterinară centrală a României;

    4. d) exploataţie – o întreprindere agricolă sau clădirile ce aparţine unui angrosist aşa cum sunt definite de legislaţia in vigoare, situate pe teritoriul României şi în care animalele supuse controlului veterinar oficial, cu excepţia equideelor, sunt cazate sau ţinute în mod

      regulat, precum şi exploataţia definită pentru comerţul international cu ecvidee.

    5. e) centru ' sau organizaţie – orice întreprindere care

      produce, depozitează, procesează sau manipulează produse supuse controlului veterinar oficial

    6. f) turmă, lot, cireadă – un animal sau un grup de animale ţinute într-o unitate sau într-o gospodărie a populaţiei ce se constituie ca o unitate epidemiologică: dacă mai multe turme, loturi sau cirezi sunt cazate sau crescute într-o exploataţie, fiecare din acestea va forma o unitate distinctă şi va avea acelaşi status de sănătate.

    7. g) animal de tăiere (sau de măcelărie) – orice animal definit conform lit. r) al art. 2 al Ordinului ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 36/2002 destinat a fi supus tăierii sau pentru un centru de colectare de unde următoarea destinat,ie este abatorul;

    8. h) animale de creştere sau producţie – orice animal definit conform lit.g) al art. 2 al Ordinului minstrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 36/2002 incluzând pe cele destinate pentru înmulţire, pentru producţia de carne ori pentru muncă, prezentări sau expoziţie, cu excepţia animalelor care iau parte la evenimente culturale sau sportive şi care sunt destinate tăierii imediate ;

    9. i) boli cu notificare obligatorie – cele specificate de Norma sanitară veterinară privind anunţarea, declararea, notificarea şi stingerea unor boli transmisibile ale animalelor aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii, alimenatiei si padurilor nr. 159/1999

    10. j) centru de colectare – exploataţiile, centrele de strângere a animalelor şi târgurile de animale, în care animalele definite la lit. rJ al art. 2 al Ordinului ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr.36/2002 în care animalele originare din diferite exploataţii sau gospodării ale populaţiei sunt grupate

      împreună pentru a forma loturi de transport de animale destinate comertului

    11. k) animal din speciile sensib' ile – orice animal rumegător, domestic sau sălbatic ori porcine prezente într-o unitate, exploataţie sau gospodărie a populaţiei ;

      1. I) animal receptiv – orice animal din speciile sensibile care nu este vaccinat sau care este vaccinat dar imunizarea acestuia este considerată, de către autoritatea veterinară competentă, a fi inadecvată

    1. m) animal infectat – orice animal din speciile sensibile:

      la care au fost evaluate simptomele clinice sau leziunile post mortem ca fiind produse de febra aftoasă sau

      la care prezenţa febrei aftoase a fost oficial constatată, urmare a examenelor de laborator;

    2. n) animal suspect a fi infectat – orice animal din speciile de animale sensibile care prezintă simptome clinice sau leziuni post mortem care sunt astfel încât prezenţa febrei aftoase poate fi suspectată în mod rezonabil;

    3. o) animal suspectat de a fi contaminat – orice animal din speciile sensibile care poate – în conformitate cu informaţiile epizootologice colectate – să fie direct sau indirect expus la virusul febrei aftoase

    4. p) abataj sanitar – operaţiunea de profilaxie zoosanitară efectuată sub supravegherea . autorităţii competente pentru confirmarea unei boli, ce constă în sacrificarea tuturor animalelor bolnave şi contaminate dintr-un efectiv şi, dacă este cazul, a tuturor celor care din alte efective au putu fi expuse la contaminare, fie direct, fie prin intermediul unor mijloace susceptibile de a asigura transmiterea. Toate animalele sensibile vaccinate sau nu, trebuie să fie tăiate şi carcasele lor incinerate, îngropate sau distruse prin orice alt mijloc ce permite evitarea propagării bolii prin carcase sau produse ale animalelor tăiate

    5. q) abator – o întreprindere utilizată pentru tăierea

      animalelor destinate alimentatiei umane sau animale şi agreată de autoritatea com' petentă pentru export

      Acest abator trebuie să satisfacă cerintele internaţionale în vigoare, în ceea ce prive'şte amenajarea unei zone de igienă veterinară

    6. r) animal – orice mamifer din specii domestice sau sălbatice

    7. s) aeroport internaţional – un aeroport desemnat de ţara pe teritoriul căreia este situat, ca aeroport de intrare sau de ieşire pentru traficul aerian internaţional de animale, material seminal, ovule, embrioni, larve, albine, produse biologice şi patologice

      ş) caz – animal atins de febra aftoasă, fiind înţeles că trebuie precizat criteriul (clinic, serologic, etc), ce permite a afirma că animalul este bolnav

    8. t) cărnuri proaspete – cărnurile ce nu au fost supuse nici unui tratament care să le modifice ireversibil caracterele organoleptice fizico – chimice, cărnurile simplu refrigerate sau congelate sunt cărnuri proaspete

      ţ) focare de boală – orice exploataţie, unitate, gospodăria populaţiei sau clădire unde sunt prezente animale, ca şi locurile din apropierea lor, unde au apărut cazuri de febră aftoasă

    9. u) târg de animale -un târg care corespunde urmatoarelor conditii:

      • este plasat sub controlul unui medic veterinar oficial

      • nu este situat într-o zonă infectată şi este dezinfectat înainte şi după folosire

      • nu serveşte decât animalelor pentru îngrăşat, de muncă, sau animalelor de măcelărie

    1. v) tipuri de virus aftos exotic – serotipurile şi tulpinile (inclusiv tulpinile noi), prezentând o diferenţă suficientă pentru ca animalele sensibile să nu fie protejate de vaccinările clasice

    x) ţară exportatoare – o ţară din care sunt expediate, cu destinaţie spre o altă ţară, produse agricole supuse controlului veterinar oficial

    1. y) ţară importatoare – o ţară de destinaţie către care sunt făcute expediţii de produse agricole supuse controlului veterinar oficial

    2. „) ţară de tranzit – o ţară care este traversată sau în care fac numai escală la nivelul unui post de frontieră produse agricole, supuse controlului veterinar oficial

    1. w) ţară indemnă de febră aftoasă – unde se practică vaccinarea – o tară care trebuie:

      • să poată fac'e dovada rapidităţii şi regularităţii în declararea bolilor la animale

      • să expedieze o declaraţie la Oficiul lnternational de Epizootii atestând absenţa focarului de febră aftoasă şi a oricărei vaccinări contra acestei boli, timp de cel puţin 12 luni cu o documentaţie care să demonstreze existenţa unui sistem eficace de supraveghere sanitară şi a unui dispozitiv complet de reglementare şi de luptă contra bolii

      • să nu importe nici un animal vaccinat contra febrei aftoase, după oprirea vaccinării

    1. a) ţară indemnă de febră aftoasă unde se practică

      vaccinarea – o tară care trebuie:

      • să poată d' ovedi rapiditate şi regularitate în

        declararea bolii la animale

      • să expedieze o declaraţie la Oficiul lnternational de Epizootii atestând absenţa focarelor de febră aftoasă în ultimii 2 ani cu o documentatie care să demonstreze existenţa unui sistem efica' ce de supraveghere sanitară şi a unui dispozitiv complet de reglementare şi de luptă contra bolii şi conformitatea vaccinului utilizat cu normele Oficiului lntrenational de Epizootii.

    Dacă o tară indemnă de febră aftoasă unde este

    practicată vacc' inarea, doreşte obţinerea statutului de ţară indemnă de febră aftoasă unde nu se practică vaccinarea, o

    perioadă de aşteptare de 12 luni e necesară după oprirea acesteia

    1. 13) zonă indemnă de febră aftoasă unde se practică vaccinarea – este o zonă ce poate fi stabilită într-o ţară indemnă unde este practicată vaccinarea sau într-o ţară indemnă unde nu este practicată vaccinarea, sau într-o ţară ale căror anumite părţi au rămas infectate. Zona infectată este separată de restul ţării şi de ţările vecine infectate printr-o zonă de supraveghere. O ţară

      în care există o zonă indemnă de febră aftoasă unde se practică vaccinarea este necesar să :

      • poată face dovadă de rapiditate şi regularitate în declararea bolii la animale

      • să expedieze o declaraţie la Oficiul lnternational de Epizootii indicând dorinţa sa de a stabili o astfel de zonă şi atestând absenţa în aceasta a oricărui focar de febră aftoasă în ultimii 2 ani şi a oricărei vaccinări

        _contra acestei boli, timp de cel puţin 12 luni şi absenţa introducerii oricărui animal vaccinat în zonă, după oprirea vaccinării

      • să furnizeze o documentatie care să demonstreze existenţa unui sistem efic' ace de supraveghere sanitară în zona indemnă de febra aftoasă şi în zona

        de supraveghere

      • să descrie în detaliu limitele acestor două zone, demonstrând eficacitatea supravegherii ce se exercită şi existenţa unui dispozitiv de reglementare complet de protecţie şi de luptă contra febrei aftoase. Zona de supraveghere trebuie să aibă cel puţin 1O km în profunzime.

    y) ţară infectată – ţara în care nu sunt respectate condiţiile pentru a putea fi considerată ca indemnă de febra aftoasă

    o) zonă infectată de febra aftoasă – o zonă în care boala este prezentă, într-o ţară până atunci indemnă. Zona infectată trebuie să aibă o rază de cel puţin 1O km în jurul focarelor de febră aftoasă

    Ea este separată de restul ţării printr-o zonă de supraveghere, având cel puţin 1O km în profunzime. În cele două zone, deplasările de animale trebuie să fie controlate. În zona infectată de febra aftoasă animalele vii aparţinând speciilor sensibile la febra aftoasă nu pot părăsi zona infectată decât cu un mijloc de transport şi dirijate către un abator desemnat, situat într-o zonă de supraveghere, unde vor fi tăiate imediat.

    s) suspiciunea de febră aftoasă – starea patologică a unui animal aparţinând artiodactilelor (animalelor biongulate sau cu copita despicată) ce permite să se suspicioneze că

    virusul aftos este la originea exprimărilor epidemiologice, clinice şi patologice

    11 Etapa de prealertă are următoarele faze:

    A) Faza de anunţare a suspiciunii de febră aftoasă

    8) Faza de notificare internă a suspiciunii de febră aftoasă

    1. A). ANUNŢAREA – unei suspiciuni de febră aftoasă este elementul esenţial pentru declanşarea primei etape a

      „Planului Naţional de Alertă şi Intervenţie de Necesitate pentru Febra Aftoasă"

      1. 1. Legea sanitară veterinară nr. 60/1974 republicată, cu modificările si completarile ulterioare prevede la cap. li

        ,,Atribuţiile şi răspunderile medicilor veterinari", art. 5 lit. c) că „în cazul semnalării unor boli epizootice sau al suspiciunii acestor boli, medicii veterinari au obligaţia să precizeze diagnosticul, să stabilească şi să controleze aplicarea măsurilor de combatere şi să informeze asupra bolii şi măsurilor luate, în cel mult 12 ore de la constatare, autorităţile sanitare veterinare ierarhic superioare sI

        celelalte unităti interesate";

      2. 2. La ca' p. III al aceleiaşi legi, privind „Obligaţiile

        deţinătorilor de animale şi ale unitătilor care prelucrează,depozitează,transportăşi valorifică produsede origineanimală" se prevede că ,,în vederea desfăşurării activităţii în condiţiile stabilite prin normele sanitare veterinare, unităţile de stat, publice şi orice alte unităţi deţinătoare de animale precum şi cele care prelucrează, depozitează, transportă şi valorifică produse de origine animală, au după caz, următoarele obligaţii”: să anunţe, fără întârziere, circumscripţiei sanitare veterinareşi consiliului local apariţia ori suspiciunea unei boli transmisibile la animale, iar până la sosirea medicului veterinar, sa izoleze animalele bolnave, moarte sau tăiate din necesitate, fiind interzisa folosirea sau vânzarea cârnii si a altor produse de la aceste animale, fără aprobarea medicului veterinar de stat. Se exceptează de la obligaţia anunţării cazurile de îmbolnăviri provocate in scopul producţiei de biopreparate sau pentru efectuarea de cercetări ştiinţifice.

      3. 3. La art. 1O al cap. li al aceleiaşi legi, se prevede ca, pentru prevenirea apariţiei şi difuzării bolilor epizootice, persoanele fizice deţinătoare de animale au următoarele obligaţii:

        1. a) să anunţe in maximum 24 de ore autorităţile sanitare veterinare locale atunci când dobândesc animale provenite din alte localităţi, aparţinând speciilor bovină, ovină, caprină sau porcină şi să nu introducă in turme sau cirezi timp de cel puţin 15 zile aceste animale;

        2. b) sa anunţe fără întârziere circumscripţiei sanitare veterinare ori consiliului local apariţia cazurilor de boala la animale, moartea sau tăierea din necesitate a acestora, iar pana la sosirea personalului sanitar veterinar, sa izoleze animalele bolnave, cadavrele, carnea, organele si alte produse rezultate din taiere, fiind interzisa folosirea sau vânzarea cărnii si a altor produse de la aceste animale fără aprobarea medicului veterinar de stat.

      4. 4. La art. 11 al cap. li, al aceleiaşi legi, se prevede că

        „orice persoană care prin activitatea pe care o desfăşoară vine in contact cu animale, are obligaţia să

        anunte fără întârziere autoritătii sanitare veterinare sau consil'iului local, despre apariţia c' azurilor de boli la animale”

      5. 5. La art. 12 al cap. li al aceleiaşi legi, se prevede că

        „unităţile Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne sunt obligate să anunţe fără întârziere medicului veterinar de stat local, cazurile de boli transmisibile apărute la animalele pe care le posedă, să-l informeze despre

        evolutia acestor boli"

        A'nunţarea se face de către cei menţionaţi la pct 1-5,

        la:

        1. a) autoritatea veterinară locală (medic veterinar concesionar sau medic veterinar zonal)

        2. b) Consiliul local (comunal, orăşenesc, municipal) În cazuri deosebite anunţarea se poate face:

          1. a) la direcţia sanitară veterinară judeţeană sI respectiv a municipiului Bucuresti

          2. b) la Consiliul Judeţean

    Procedura de anunţare a suspiciunii sau a evoluţiei febrei aftoase se realizează conform prevederilor Ordinului ministrului agriculturii si alimentatiei nr.156/27.12.1999 pentru aprobarea „Normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor" .

    1. 1. Acest act normativ prevede că: ,,anunţarea suspiciunii ori a apariţiei unei boli transmisibile la animale sau de la animale la om, precum şi a cazurilor de tăieri de necesitate sau de moarte a animalelor constituie o obligaţie legală pentru toţi deţinătorii de animale (persoane fizice sau juridice), pentru orice persoană care, prin activitatea pe care o desfăşoară, vine în contact cu animalele sau cu produsele de origine animală, pentru unităţile care prelucrează, colectează, depozitează, transportă, valorifică ori comercializează produse de origine animală, pentru personalul care activează la punctele de control pentru trecerea frontierei de stat, precum şi pentru administraţia publică locală şi personalul sanitar veterinar”.

    2. 2. Febra aftoasă face parte din bolile transmisibile ale animalelor care fac obiectul anunţării, declarării şi notificării interne, conform prevederilor Ordinului ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 156/1999 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

    3. 3. Apariţia sau suspicionarea unor boli transmisibile ale animalelor ori transmiterea acestora de la animale la om, precum şi cazurile de tăieri de necesitate sau de moarte a animalelor se anunt,ă imediat autorităt,ii sanitare veterinare şi administraţiei publice locale, pentru efectuarea investigaţiilor de specialitate, stabilirea diagnosticului- şi aplicarea operativă a măsurilor adecvate.

    4. 4. Anunţarea suspiciunii de boală sau a unor îmbolnăviri ale animalelor se face de către det,inătorii sau proprietarii de animale, de conducătorii sau reprezentanţii firmelor, societăţilor, asociaţiilor, unităţilor şi ai fermelor zootehnice, de însoţitorii şi îngrijitorii de animale, de responsabilii stânelor şi taberelor de vară, de conducătorii unităţilor care colectează, prelucrează, depozitează

      transportă şi comercializează produse de origine animală, de personalul care are în supraveghere rezervaţiile naturale, parcurile zootehnice, fondurile silvice şi de vânătoare, precum şi de către orice alte persoane care pot da relaţii privind starea de sănătate a animalelor sau apariţia eventualelor îmbolnăviri la om prin contact cu animalele bolnave ori prin consumul unor alimente de origine animală.

    5. 5. Serviciile medicale veterinare particulare, precum şi form.aţiunile de asistenţă sanitară veterinară ale regiilor autonome, societăţilor şi asociaţiilor agricole anunţă în mod obligatoriu orice situaţie în care se suspicionează febra aftoasă, la circumscripţia sanitară veterinară zonală şi la administraţia publică locală pe teritoriul căreia se află.

    6. 6. Anunţarea cazurilor de suspiciune de boală sau de îmbolnăvire a animalelor aflate sub controlul sanitar veterinar al serviciilor sanitare veterinare proprii din alte ministere decât Ministerul agriculturii, alimentaţiei si padurilor se face de către aceste servicii sau de comandanţii ori conducerile acestora la circumscripţia sanitară veterinară zonală pe teritoriul căreia se află şi la direcţia sanitară veterinară a judeţului respectiv sau a municipiului Bucureşti.

    7. 7. Fac excepţie de la anunţare îmbolnăvirile provocate şi cazurile de tăiere sau de moarte a animalelor, înregistrate în activitatea de cercetare, tăierile de animale pentru producţia de biopreparate sau în scop de diagnostic, care se efectuează în instituţiile şi unităţile autorizate.

    8. 8. Anunţarea imbolnăvirii sau a suspiciunii de febră aftoasă, precum şi a cazurilor de tăiere de necesitate şi de moarte a animalelor se face prin telefon, telex, fax sau prin comunicare directă, precizându-se: specia, categoria şi numărul de animale bolnave sau suspecte, tăiate de necesitate sau moarte, numele şi adresa proprietarului, locul, data şi factorii favorizanţi, simptomele şi intervenţiile efectuate.

    8). NOTIFICAREA INTERNĂ A FEBREI AFTOASE

    1. 1. Notificarea internă constă în anuntarea oficială făcută de medicul veterinar al circumscrip' ţiei sanitare veterinare zonale, de serviciile veterinare aparţinând altor ministere decât Ministerului Agriculturii , Alimentaţiei si

      Padurilor sau de conducerile acestora ori de serviciile medicale veterinare particulare, prin telefon, telex, fax ori prin comunicare scrisă directă către autoritatea veterinară competentă, reprezentată de direcţia sanitară veterinară judeţeană si respectiv a municipiului Bucureşti.

    2. 2. În toate cazurile în care se suspicionează febra aftoasă şi care este suspicionată sau apare pentru prima dată pe teritoriul României, autoritatea sanitară veterinară locală sau celelalte servicii sanitare veterinare mentionate

      la pct. 2 anunţă imediat prin telefon (notă telefonică'), fax,

      telex, email etc. direcţia sanitară veterinară judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală şi Agenţia Naţională Sanitară Veterinară.

    3. 3. Pentru apariţia de focare noi de febră aftoasă, notificarea internă se face periodic (lunar, trimestrial, anual), în scris, conform dispoziţiilor Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare sau ale Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală.

    4. 4. Notificarea internă a febrei aftoase se efectuează atât la suspiciunea de boală, cât şi după ce boala a fost confirmată şi declarată oficial, în acest ultim caz, notificarea făcându-se şi la circumscripţiile sanitare veterinare învecinate.

    III. Măsuri aplicate la suspiciunea de febră aftoasă

    Febra aftoasă este boală supusă declarării oficiale obligatorii şi carantinei de gradul I.

    Dacă într-o exploataţie există unul sau mai multe animale suspecte de a fi infectate sau de a fi contaminate cu virusul febrei aftoase, autoritatea veterinară locală va pune imediat în aplicare mijloacele oficiale de investigaţie

    pentru confirmarea sau infirmarea prezenţei bolii, incluzând iniţial prelevarea de probe, conform instrucţiunilor specifice, pe care le va expedia în regim de urgenţă prin delegat cu cel mai rapid mijloc de transport la laboratorul naţional de referinţă pentru febra aftoasă.

    1. 1. Până la sosirea medicului veterinar al circumscripţiei sanitare veterinare zonale persoanele fizice şi juridice au următoarele obligaţii:

      1. a) să izoleze animalele bolnave sau suspecte de boală;

      2. b) să păstreze cadavrele animalelor moarte, carnea ori produsele obţinute prin tăierea de necesitate, fără a le înstrăina ori valorifica;

      3. c) să nu permită circulaţia animalelor şi a persoanelor în locurile predispuse a fi contaminate;

      4. d) să păstreze furajele care au venit în contact cu animalele bolnave sau care sunt suspecte de contaminare, fără a le administra altor animale;

      5. e) să păstreze în locul respectiv ustensilele degrajd, aşternutul, mijloacele de transport folosite şi orice alte obiecte care pot fi purtătoare de contagiu.

    2. 2. În cazul exploataţiilor care aparţin regiilor autonome, societăţilor şi asociaţiilor agricole ori care se află sub controlul sanitar veterinar al serviciilor sanitare veterinare proprii din alte ministere decât Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, obligaţiile privind aplicarea şi respectarea acestor măsuri până la sosirea medicului veterinar revin conducerilor, respectiv comandanţilor

      acestor unităti.

    3. 3. Admi' nistraţia publică locală, imediat ce a fost anunţată despre apariţia sau suspiciunea de febră aftoasă,

      verifică dacă a fost anunţat reprezentantul autorităţii sanitare veterinare teritoriale – medicul veterinar al circumscripţiei sanitare veterinare zonale – şi până la sosirea acestuia controlează dacă detinătorul sau

      proprietarul animalelor în cauză a luat măsurile' prevăzute la pct. 1.

      Din moment ce este alertat de către serviciile veterinare, Prefectul realizează:

      1. a) activarea structurilor permanente şi de necesitate cu rol în lupta contra febrei aftoase

      2. b) evaluarea situaţiei în legătură cu febra aftoasă, împreună cu Centrul Local de Luptă contra Febrei Aftoase

      3. c) preaIertarea structurilor centrale permanente şi de necesitate ce au rol în lupta contra febrei aftoase

      4. d) declanşarea acţiunilor de prealertă

      5. e) avertizarea deţinătorului şi proprietarului privind măsurile ce trebuie aplicate ;

      6. f) interzicerea circulaţiei animalelor, a produselor de origine animală şi a altor materii şi produse care pot fi purtătoare de contagiu, precum şi a persoanelor în zona suspectată de a fi contaminată şi, de asemenea, ieşirea din locurile contaminate a animalelor, produselor de origine animală şi a obiectelor care ar putea răspândi boala;

      7. g) interzicerea eliberării biletelor de adeverire a proprietăţii animalelor şi retragerea celor eliberate anterior, dacă animalele nu au fost vândute;

      8. h) oprirea în localitate şi sechestrarea într-un loc izolat a turmelor de animale aflate în tranzit sau în transhumantă.

    4. 4. Imediat ce suspiciunea de febră aftoasă e'ste

      notificată, autoritatea veterinară competentă locală, zonală şi judeţeană anunţă structurile judeţene implicate în lupta contra febrei aftoase, se deplasează în exploataţia în cauză; pune exploataţia suspectă de boală sub supraveghere şi restricţii oficiale, impune şi controlează luarea în particular a următoarelor măsuri:

      1. a) înregistrarea oficială a evaluării tuturor categoriilor de animale din speciile sensibile la virusul febrei aftoase şi care, corelată cu fiecare din aceste categorii, se va specifica numărul de animale care pot fi infectate sau suspecte de a fi infectate sau contaminate;

      2. b) evaluarea trebuie înregistrată oficial, la zi, luându-se în considerare animalele nou născute în perioada de suspiciune: aceasta trebuie efectuată la cerere şi trebuie

        controlată la fiecare deplasare a persoanelor acreditate să activeze în exploataţia suspectă de febră aftoasă;

      3. c) toate animalele din speciile sensibile la virusul febrei aftoase din exploataţia suspectă trebuie ţinute (sechestrate) la locurile lor de cazare sau în alte locuri în care acestea pot fi izolate.

      4. d) nici un animal din speciile sensibile la boală nu va intra şi nu va părăsi unitatea suspectă.

      5. e) nici un animal din alte specii decât cele sensibile nu va intra şi nu va părăsi exploataţia suspectă, fără autorizare oficială a autorităţii veterinare competente;

      6. f) toate mişcările din exploataţia suspectă, de carne sau produse de origine animală, carcase provenite de la animale sensibile la febra aftoasă, furaje, ustensile, obiecte sau alte materii precum lâna, deşeurile, rebuturile, ori alte materii şi produse prin care se poate transmite boala, se interzic dacă nu sunt autorizate de autoritatea veterinară competentă;

      7. g) livrarea laptelui din exploataţia. suspectă se interzice: în eventualitatea existenţei unor dificultăţi privind stocarea laptelui în această exploataţie, autoritatea veterinară competentă poate autoriza ca laptele să poată fi livrat din exploataţie, sub supraveghere veterinară, către o unitate de prelucrare pentru a fi supus unui tratament termic care să asigure distrugerea virusului febrei aftoase;

      8. h) mişcarea persoanelor în şi din exploataţia suspectă de febră aftoasă va face subiectul autorizării de către autoritatea veterinară competentă ;

      9. i) intrarea şi ieşirea vehiculelor şi a persoanelor în şi din exploataţia suspectă va face subiectul autorizării de către Comandamentul Antiepizootic Local şi autoritatea veterinară competentă care vor stabili condiţiile necesare pentru prevenirea difuzării virusului febrei aftoase, incluzând aplicarea unor măsuri deosebite de dezinfecţie;

      10. j) mijloace adecvate de dezinfecţie vor fi folosite la intrările şi ieşirile din adăposturile care găzduiesc animale din speciile sensibile şi în aceeaşi manieră pentru exploataţia suspectă;

      11. k) efectuarea anchetei epizootologice care va urmări stabilirea ;

        • duratei de timp de când febra aftoasă este suspicionată că există în exploataţia suspectă, înainte de suspectarea ei sau notificarea oficială a acesteia;

        • originii posibile a bolii în unitate şi identificarea altor exploataţii în care se află animale din speciile sensibile ce ar putea fi contaminate ori infectate din aceeaşi sursă

        • mişcărilor de persoane, vehicule, sau ale oricărui produs sau materii prin care s-ar fi putut vehicula virusul febrei aftoase sau din exploataţiile menţionate anterior”

        I) anunţarea oficială a tuturor structurilor locale, judeţene şi centrale ce au competenţă pentru lupta contra febrei aftoase

        1. m) prelevarea de probe, prelucrarea acestora şi trimiterea la Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Febra Aftoasă, prin grija postului de comandament fix din structura Centrului Local de Luptă contra Febrei Aftoase

        2. n) autoritatea veterinară competentă poate extinde măsurile faţă de exploataţiile vecine cu exploataţia suspectă, dacă prin localizarea şi configuraţia lor ori prin contactele cu animalele din exploataţia unde boala este suspectă, pot fi suspectate de o posibilă contaminare.

        3. o) măsurile menţionate anterior nu vor fi ridicate până ce suspiciunea de febră aftoasă nu este oficial infirmată.

    5. 5. Medicul veterinar al circumscripţiei veterinare zonale, imediat după ce a fost anunţat sau după ce a aflat despre apariţia sau suspiciunea de febră aftoasă, se deplasează la locul menţionat şi:

      1. a) controlează măsurile luate de proprietarii sau deţinătorii de animale şi de administraţia publică locală- şi, după caz, le completează;

      2. b) examinează animalele bolnave ori suspecte de boală, carnea şi produsele rezultate de la animalele tăiate de necesitate;

      3. c) execută necropsia animalelor moarte, recoltează probe şi le trimite pentru efectuarea examenelor de laborator, în vederea confirmării sau infirmării diagnosticuIui.

    6. 6. În situaţia în care nu se confirmă apariţia febrei aftoase, medicul veterinar al circumscripţiei sanitare veterinare zonale dispune ridicarea restricţiilor impuse la anunţarea suspiciunii.

      În situaţia în care, prin examenul de laborator, se confirmă apariţia febrei aftoase, autoritatea veterinară locală:

      1. a) stabileşte măsurile ce se impun pentru combaterea şi prev_enirea răspândirii bolii în teritoriu;

      2. b) efectuează ancheta epizootologică, prin care se stabileşte data prezumtivă a apariţiei bolii, originea, sursele de contaminare şi extinderea acesteia;

      3. c) controlează starea de sănătate a animalelor din speciile receptive din localitatea contaminată.

    ETAPA DE ALERTĂ cuprinde următoarele faze:

    I. Declararea oficială a febrei aftoase

    li. Notificarea internatională a febrei aftoase

    1. III. Notificarea febrei a' ftoase la Comisia Europeană

    2. IV. Notificarea febrei aftoase la Oficiul lnternational de

      Epizootii '

    3. V. Combaterea febrei aftoase

    4. VI. Stingerea febrei aftoase şi ridicarea restricţiilor sanitare veterinare

    1. I. Declararea oficială a febrei aftoase

    1. 1. Declararea oficială a febrei aftoase se face de către medicul veterinar al circumscripţiei locale, pe baza diagnosticului prezumtiv stabilit în urma investigaţiilor şi confirmat prin examene de laborator.

    2. 2. Declararea constă în întocmirea unui act sanitar veterinar la primăria localităţii pe teritoriul căreia a apărut febra aftoasă ce cuprinde următoarele:

      1. a) denumirea bolii;

      2. b) speciile de animale afectate;

      3. c) data apariţiei bolii;

      4. d) localitatea şi judeţul ;

      5. e) numărul de curţi sau de exploataţii de animale contaminate şi efectivele de animale existente în acestea;

      6. f) numărul de animale bolnave, tăiate de necesitate sau moarte;

      7. g) originea bolii, sursele şi modul de contaminare;

      8. h) măsurile şi restricţiile sanitare veterinare stabilite în focare şi în localitate;

    3. 3. Actul sanitar veterinar de declarare a febrei aftoase se înregistrează în evidenţa primăriei, sub semnătura primarului de luare la cunoştinţă.

    4. 4. În baza actului sanitar veterinar de declarare a febrei aftoase, administraţia publică locală emite o decizie pentru instituirea restricţiilor sanitare veterinare în teritoriu, anunţuri şi publicaţii pentru înştiinţarea populaţiei.

    li. Notificarea internatională a febrei aftoase

    1. 1. Notificarea oficială internatională a febrei aftoase se

      efectuează numai de către Age' nţia Naţională Sanitară Veterinară.

    2. 2. Notificarea internatională a febrei aftoase este prevăzută de legislaţia veteri'nară naţională şi este precizată

      în convenţiile ori în acordurile bilaterale privind colaborarea în domeniul sanitar veterinar, semnate de Guvernul României şi guvernele statelor cu care ţara noastră face comerţ cu animale vii şi cu produse supuse controlului sanitar veterinar oficial.

    3. 3. Notificarea internatională a febrei aftoase trebuie sa

      se efectueze: '

      1. a) la serviciile sanitare veterinare ale Comisiei Europene, din cadrul direcţiilor generale XXIV şi VI, şi la administratiile veterinare centrale ale statelor membre;

      2. b) la Biroul central al Oficiului Internaţional de Epizootii ( Paris, Franţa);

      3. c) la Comitetul Veterinar al Organizaţiei Mondiale a Comerţului de la Geneva, Elveţia;

      4. d) la Comisia Europeană de Luptă împotriva Febrei Aftoase, în cazul bolilor veziculoase ale animalelor (Roma, Italia);

      5. e) la autorităţile veterinare centrale ale ţărilor vecine şi după caz, ale ţărilor cu care România a efectuat schimburi comerciale cu animale vii şi cu produse supuse controlului

        sanitar veterinar oficial într-o perioadă ce nu depăşeşte perioada maximă de incubaţie specifică febrei aftoase.

    4. 4. Notificarea internatională a bolilor transmisibile se face în termen de 24 de or'e de la declararea oficială a bolii, prin fax, telex, e-mail sau prin alte sisteme electronice de comunicaţie rapidă, cu referire la apariţia unui focar primar de boală declarat, precum şi cu privire la ridicarea măsurilor restrictive de carantină din teritoriul tării noastre, referitor la

    un focar al uneia dintre bolile mention' ate.

    '

    1. III Notificarea febrei aftoase la Comisia Europeană

      1. 1. Autoritatea veterinară centrală a României va notifica direct serviciilor sanitare veterinare ale Comisiei Europene din cadrul direcţiilor generale XXIV şi VI orice focar primar de febră aftoasă şi, cel puţin în prima zi lucrătoare a fiecărei săptămâni, focarele secundare de febră aftoasă confirmate pe teritoriul său.

      2. 2. Notificarea menţionată la pct. 1 va acoperi perioada săptămânii care se încheie la ora 24,00 a zilei de duminică, anterioară notificării.

      3. 3. Neprimirea nici unei informaţii de către serviciile sanitare veterinare ale Comisiei Europene din cadrul direcţiilor generale XXIV şi VI, este considerată ca însemnând că nici un focar secundar nu a apărut în cursul perioadei la care se face referire la pct. 3

      4. 4. Notificarea la serviciile sanitare veterinare ale Comisiei Europene din cadrul direcţiilor generale XXIV şi VI şi la autorităţile veterinare centrale ale statelor membre ale Uniunii Europene a febrei aftoase, se face conform sistemului codificat ADNS (Animal Disease Notification System – Sistemul de notificare a bolilor la animale)

    2. IV Notificarea febrei aftoase la Oficiul lnternat.ional de Epizootii

      1. 1. În baza prevederilor Statutului Oficiului Internaţional de Epizootii, România, ca ţară fondatoare, recunoaşte dreptul Biroului Central al Oficiului Internaţional de Epizootii de a comunica direct cu autoritatea veterinară centrală a unei ţări membre a acestui organism.

      2. 2. Toate notificările şi informaţiile transmise la Oficiul Internaţional de Epizootii de Agenţia Naţională Sanitară Veterinară sunt evaluate ca fiind transmise de ţara noastră, iar toate notificările şi informaţiile transmise de Oficiul Internaţional deEpizootii Agenţiei Naţionale Sanitare

        Veterinare sunt evaluate ca fiind transmise tării noastre.

        '

      3. 3. România, ca ţară membră a Oficiului Internaţional

        de Epizootii, pune la dispoziţie altor ţări membre, prin intermediul Oficiului Internaţional de Epizootii, once informaţie necesară pentru a reduce pe cât posibil riscul răspândirii febrei aftoase şi acordă sprijin pentru lupta împotriva acestei boli la nivel mondial.

      4. 4. Agenţia Naţională Sanitară Veterinară trimite Oficiului Internaţional de Epizootii:

        1. 4.1. notificare prin telex, telegramă, fax ori prin alte mijloace electronice, în termen de 24 de ore, a oricăruia dintre următoarele evenimente:

          1. a) prima apariţie sau reapariţie a febrei aftoase deoarece România este considerată liberă de febră aftoasă care nu practică vaccinarea;

          2. b) apariţia un r aspecte importante noi care au semnificaţie epidemiologică pentru alte ţări;

          3. c) stabilirea diagnosticului bolii, dacă acesta reprezintă o informaţie nouă şi importantă cu semnificaţie epidemiologică pentru alte ţări;

        2. 4.2. rapoarte săptămânale prin telex, telegrame sau fax ori prin poştă electronică, suplimentar faţă de informaţiile menţionate la pct. 4.1, pentru a preciza informaţiile suplimentare asupra unui aspect care justifică o notificare urgentă. Aceste rapoarte continuă până la eradicarea febrei aftoase sau până când situaţia este suficient de stabilă, astfel încât raportul lunar să satisfacă obligaţiile României către Oficiul Internaţional de Epizootii;

  3. C. Combaterea febrei aftoase

    1. I. Măsuri aplicate in focarul de boală exploataţii de animale la confirmarea febrei aftoase

      1. 1. Autoritatea veterinara centrală a Romaniei trebuie sa ia in consideraţie, în vederea aplicării de măsuri specifice şi adecvate pentru fiecare situaţie, faptul că febra aftoasă poate fi suspectată şi diagnosticată:

        a) în exploataţii – colectivităţi de animale, ferme zootehnice sau anexe;

        b) în exploataţii – gospodării ale populaţiei;

        1. c) la animale aflate la păşune;

        2. d) la animale aduse în târguri, baze de achiziţii, expoziţii sau alte locuri ce constituie aglomerări temporare de animale;

        3. e) în abatoare;

        4. f) în timpul transportului animalelor din speciile sensibile la febra aftoasă

      2. 2. Din moment ce febra aftoasă a fost confirmată la unul sau mai multe animale din speciile sensibile, animale receptive, animale infectate, suspecte de a fi infectate ori contaminate prezente în exploataţia suspectă. Comandamentul Antiepizootic Central şi cel judeţean şi autoritatea veterinară competentă vor pune în aplicare următoarele masuri:

        1. 2.1 Oaca în timpul perioadei de suspiciune nu au fost prelevate astfel de probe şi examinări, medicul veterinar

          oficial sau autoritatea veterinară locală prelevează probe adecvate in vederea examinarii de către laboratorul national

          de referintă. '

          '

        2. 2.2 Dacă febra aftoasă a fost confirmată, notificată şi declarată oficial, comandamentele antiepizootice din zonele indemne stabilesc măsuri de apărare bazate pe acţiuni de depistare, dezinfecţie, restricţii în circulaţia animalelor şi a produselor de origine animală de la speciile sensibile. Aceste măsuri vor fi gradate ca aspect restrictiv, în funcţie de distanţa faţă de focarul de boală şi legăturile ce au existat sau există în zona contaminată. Unităţile, exploataţiile, localitatea sau curtea infectată cu febră aftoasă se supun măsurilor de carantină de gradul I.

        3. 2.3 Pentru combaterea şi lichidarea febrei aftoase, comandamente antiepizootice, prin autoritatea veterinară locală vor pune în aplicare fără întârziere planuri complexe de măsuri stabilite în corelatie cu situatia concreta din

          fiecare focar şi instituirea zo'nelor epizoo' tice, precum şi

          instituirea măsurilor de carantină de gradul I, indiferent de forma de proprietate a exploataţiei (gospodărie a populaţiei, fermă zootehnică sau fermă anexă, etc.);

          1. 2.3.1 La propunerea comandamentelor antiepizootice judeţene şi a Comandamentului Antiepizootic Central, autoritatea veterinară centrală a României poate dispune ca toate animalele din speciile sensibile din exploataţia suspectă să fie tăiate pe loc, sub supraveghere veterinară oficială, în aşa fel încât să se evite orice risc de difuzare a virusului febrei aftoase din focar;

          2. 2.3.2 În cazul unor colectivităţi mari de porcine, autoritatea veterinară centrală a României poate lua decizii de derogare de la prevederile paragrafului anterior, solicitând urgent sprijinul Comisiei Europene de Lupta contra Febrei Aftoase, Oficiului Internaţional de Epizootii şi Comisiei Europene pentru adoptarea celei mai adecvate strategii în aceste condiţii speciale, incluzând practicarea vaccinării de necesitate

          3. 2.3.3 După tăierea animalelor sensibile din exploataţie, aceste animale precuni şi cele moarte vor fi distruse sub supraveghere veterinară oficială, în asemenea manieră încât să nu existe nici un risc de difuzare a virusului febrei aftoase din exploataţia contaminata. Procedurile pot consta în îngropare adâncă cu substanţe dezinfectante în incinta exploataţiei vizate, sau acolo unde există instalaţiile necesare, animalele ucise şi moarte se ard în crematorii;.

          4. 2.3.4 Carnea animalelor din speciile sensibile la febra aftoasă ce provin din exploataţia contaminată şi tăiate într­ o perioadă cuprinsă între introducerea probabilă a bolii în exploataţie şi implementarea măsurilor oficiale va fi, dacă este posibil, supusă procesului de trasabilitate. pentru stabilirea originii ei şi distrusă, sub supraveghere veterinară oficială, de aşa manieră încât să se prevină orice risc al diseminării virusului febrei aftoase. Carcasele animalelor

            din speciile sensibile care au murit în exploataţie, unitate sau gospodărie a populaţiei vor fi distruse sub supraveghere sanitară veterinară oficială, în aşa fel încât să se prevină orice risc de răspândire virusului aftos.

          5. 2.3.5 Carnea şi organele de la alte specii decât speciile de animale sensibile la febra aftoasă ori carnea provenită de la alte specii dar tăiate înainte de perioada menţionată la paragraful anterior va putea, prin decizia autorităţii veterinare competente, sa fie dirijată pentru prelucrare în exploataţia contaminată sub formă de preparate fierte sau conserve ori gătită prin fierbere, prelucrare în cuptoare ori uscare după sărare conform instrucţiunilor speciale, după confiscarea şi distrugerea prin procedeele menţionate a capului, limbii, ugerului, masei intestinale, coarnelor şi extremităţilor picioarelor, în condiţii care să evite difuzarea virusului aftos şi sub supravegherea veterinară oficială;

          6. 2.3.6 Oasele provenite de la animalele din speciile sensibile tăiate de necesitate, se vor steriliza prin fierbere timp de 2 – 3 ore;

          7. 2.3.7 Produsele de origine animală destinate uzului industrial ce provin de la animalele din speciile sensibile tăiate de necesitate, se vor prelucra conform prevederilor specifice;

          8. 2.3.8 Orice produs, materie sau substanţă, va fi distrus sau tratat astfel încât să se asigure distrugerea oricărei particule de virus aftos; toate tratamentele trebuie puse în practică în conformitate cu instrucţiunile autorităţii veterinare locale;

          9. 2.3.9 Laptele şi produsele din lapte vor fi distruse în aşa fel încât să se prevină orice risc de diseminare a virusului febrei aftoase;

          10. 2.3.10 Este interzisă scoaterea din exploataţia contaminată a animalelor din orice specie, a produselor provenite de la acestea, a furajelor, dejecţiilor ori a oricăror produse sau materiale prin care se poate disemina virusul febrei aftoase, fără autorizarea autorităţii veterinare competente;

          11. 2.3.11 Este interzisă ieşirea din exploataţie, până la eliminarea oricărui risc de diseminare a virusului aftos, a personalului implicat în activităţile de combatere a bolii în focar;

          12. 2.3.12 Nici un animal din speciile sensibile la febra aftoasă nu va fi introdus în exploataţia contaminată decât după cel puţin 21 de zile după terminarea operaţiunilor de curăţenie şi dezinfecţie care trebuie să respecte

            următoarele conditii:

            substan' ţele dezinfectante folosite şt

            concentraţiile lor să fie aprobate oficial de către autoritatea veterinară competentă

            operaţiunile de curăţenie şi dezinfecţie sunt

            efectuate sub supraveghere veterinară oficială, în concordantă cu instructiunile date de medicul

            veterinar ofici'al '

          13. 2.3.13 Se continuă ancheta epizootologică. _

          14. 2.3.14 Aprovizionarea cu toate cele necesare din afară se va face prin transbordare, sub supraveghere veterinară oficială, prin grija conducerii exploataţiei contaminate.

          15. 2.3.15 Animalele neproductive (câini, pisici, porumbei) vor fi sechestrate la locurile lor de cazare, luându-se in acelaşi timp măsuri de distrugere a păsărilor sălbatice (vrăbii, ciori etc.) şi rozătoarelor, iar cele din speciile productive vor fi supuse masurilor prevăzute la paragraful

            2.1 al părţii a li-a.

          16. 2.3.16 După eliminarea animalelor din speciile receptive faţă de virusul febrei aftoase şi a substanţelor, produselor şi materiilor cum ar fi furajele, ustensilele, obiectele, lîna, deşeurile, rebuturile ori alte materii şi produse prin care se poate transmite boala, toate adăposturile din exploataţia contaminată în care au fast cazate aceste animale, curtea, împrejurimile şi vehiculele utilizate pentru transportul lor şi tot echipamentul, obiectele. ustensilele, padocurile, instalaţiile, etc., considerate a fi contaminate vor fi curăţate şi dezinfectate în concordanţă cu prevederile paragrafului 2.3.12, de către personal îngrijitor instruit special în acest scop:

          17. 2.3.17 Se interzice efectuarea oricăror actiuni sanitare veterinare ce ar putea facilita diseminarea virusului aftos

            (tratamente, vaccman, serum,zan, etc), cu excepţia intervenţiilor ce privesc febra aftoasă. Tratamentele cu antiseptice şi dezinfecţiile în adăposturile contaminate se vor efectua numai de către personalul îngrijitor blocat in aceste adăposturi, instruit special in acest scop.

          18. 2.3.18 Activitatea de reproducţie se suspendă pe toată perioada de suspiciune şi până la eliminarea animalelor din exploataţia contaminată.

          19. 2.3.19 .Se interzice scoaterea din exploataţia sau curtea contaminată a produselor agricole cultivate în incinta acesteia; acestea pot fi consumate numai în exploataţie;

          20. 2.3.20 Pentru prevenirea difuzării virusului aftos de la adăposturile contaminate la celelalte adăposturi necontaminate şi incinta exploataţiei contaminate, acestea vor fi:

            • izolate de restul exploataţiei

            • acţiunile ce se efectuează în aceste adăposturi vor fi efectuate de personal propriu ce va fi blocat în aceste adăposturi şi va fi dotat cu două rânduri de echipament de protecţie, dezinfectat zilnic alternativ şi care va evita contactul cu restul personalului din exploataţie

            • animalele bolnave dintr-un adăpost sau curte vor fi grupate separat

            • amenajarea la fiecare adăpost a dezinfectoarelor pentru picioare şi mâini

            • dezinfectaţia zilnică a grajdurilor, ustensilelor şi a incintei exploataţiei, unităţii sau gospodăriei populaţiei contaminate

            • amenajarea de dezinfectoare pentru dezinfecţia autovehiculelor şi încălţămintei personalului administrativ sau a oricărei persoane

          21. 2.3.21 în cazul în care autoritatea veterinară centrală a României şi Comandamentul Antiepizootic Central decid ca unele animale sa nu fie ucise (animale de rasă de mare valoare zootehnică ori alte cazuri speciale) aceste animale vor fi cazate separat şi după ce au trecut prin boală vor fi marcate în aşa fel încât să poată fi uşor identificate după ridicarea măsurilor de carantină.

          22. 2.3.22 În cazul exploataţiilor sau unităţilor care constau în 2 sau mai multe unităţi de producţie separate, autoritatea competentă poate acorda derogări de la prevederilor punctelor 2.3.1 şi 2.3.3, cu referire la unităţile de producţie cu animale sănătoase ale unei exploataţii infectate, prevăzându-se ca un medic veterinar oficial să confirme că structura şi mărimea acestor unităţi, precum şi operaţiile care au loc sunt astfel organizate astfel încât

            sunt complet separate de unitatea .contaminată, cu referire la cazare, adăpostire, furajare şi adăpare şi că virusul nu se poate răspândi de la una la alta. Aceleaşi măsuri şi posibilitatea de derogare de la cerinţele punctului 2.3.9 se pot extinde la exploataţiile ce produc lapte, prevăzându-se ca, în plus, laptele din fiecare unitate de producţie să fie colectat separat.

          23. 2.3.23 Prevederile de la punctul 2.1 nu se vor aplica în cazul apariţiei unei surse secundare de virus care este legată epidemiologic cu o sursă primară, pentru care deja au fost prelevate probe.

          24. 2.3.24 Autoritatea competentă poate extinde măsurile prevăzute la punctul 2.1 la exploataţiile învecinate dacă localizarea lor, configuraţia acestora sau contactele cu animalele din exploataţia unde s-a înregistrat oficial febra aftoasă oferă motive de a suspecta posibila contaminare –

          25. 2.3.25 Autoritatea veterinară centrală a României poate amenda prevederile prezentului program pentru o mai bună coordonare a acţiunilor în scopul eliminării în cel mai scurt timp posibil a febrei aftoase.

            Măsuri aplicate la confirmarea febrei aftoase În alte locuri decât exploataţiile de animale

            1. 1. În cazul apariţiei febrei aftoase la animale aflate pe păşune, acestea vor fi supuse măsurilor de carantină pe păşunea respectivă sau în situaţii speciale, cu avizul Comandamentului Antiepizootic Judeţean şi sub supraveghere veterinară oficială, animalele vor putea fi evac;uate de pe păşune şi aduse în adăposturi, în condiţii de transport care să evite diseminarea virusului.

            2. 2. în cazul apariţiei febrei aftoase la animale aduse în târguri, baze de achiziţii, expoziţii sau alte locuri de aglomerare temporară de animale, se aplică măsurile prevăzute la partea I, adaptate la condiţiile existente.

              1. 2.1 Animalele bolnave sau suspecte de îmbolnăvire se scot imediat în vecinătatea imediată a târgului, se ucid şi se îngroapă sub supraveghere sanitară veterinară, zona unde au loc aceste acţiuni fiind protejată de târg şi de împrejurimi şi riguros dezinfectată.

                Restul animalelor din speciile receptive existente în

                târgul contaminat se consideră suspecte de contaminare; conduita fată de aceste animale se va stabili de către Comandame' ntul Antiepizootic Judeţean, în funcţie de numărul şi specia animalelor şi alte criterii.

              2. 2.2 Animalele din speciile nereceptive, existente în locul de aglomerare temporară de animale, vor fi ţinute în acest foc până fa eliminarea celor din speciile sensibile şi efectuarea acţiunilor de curăţenie şi dezinfecţie menţionate la pct. 2.3.12. după care se va efectua dezinfecţia corporala şi generală a acestora şi vor putea fi scoase din târg după o perioadă de 21 zile, în localitatea contaminată, în exploataţii în care nu există specii sensibile la febra aftoasă.

              3. 2.3 Aglomerarea temporară de animale contaminate se închide, iar după evacuare se supune curăţeniei mecanice, se distruge gunoiul şi oricare deşeu, prin ardere şi se efectuează dezinfecţia riguroasa şi repetată a întregului teritoriu.

              4. 2.4 Prin grija Comandamentului Antiepizootic Judeţean se vor anunţa comandamentele antiepizootice ale

                localităţilor de pe raza cărora au fost aduse în aglomerarea temporară animale suspecte de boală sau bolnave ori suspecte de contaminare, pentru organizarea de depistări şi instituirea preventivă a măsurilor de carantină.

            3. 3. în cazul suspectării sau apariţiei febrei aftoase în abator, se vor aplica măsurile prevăzute la partea I adaptate specific, iar comandamentele antiepizootice judeţene vor elabora şi pune în aplicare măsuri specifice privind tăierea animalelor, dirijarea cărnii, produselor şi subproduselor rezultate din aceste tăieri, a celor rezultate din tăierile de animale efectuate anterior suspicionării bolii precum şi a celor provenite de la speciile nereceptive la febra aftoasă, tăiate în acelaşi abator, înainte şi după instituirea suspiciunii de boală până la asanarea abatorului contaminat se interzice orice transport de animale către acest abator.

            4. 4. În cazul apariţiei suspiciunii de febră aftoasă sau a bolii în timpul transportului, Comandamentul Antiepizootic Judeţean poate hotărî, în raport cu situaţia concretă, dirijarea animalelor la un abator şi aplicarea prevederilor de la pct. 3, returnarea lor la locul de origine sau dirijarea lor dintr-un loc din localitatea pe raza căreia a apărut suspIcIunea sau boala, cu aplicarea măsurilor stipulate la partea I.

            Măsuri de trasabilitate

            1. 1. Dacă medicul veterinar oficial consideră, pe baza unor date confirmate, că febra aftoasă ar fi putut fi introdusă din alte exploataţii în exploataţia suspectă a fi contaminată sau din aceasta în alte exploataţii, ca rezultat al mişcării- de persoane, animale sau vehicule pe orice altă cale sau mijloc, acele alte exploataţii vor fi plasate sub supraveghere sanitară veterinară oficială şi acţiunile de supraveghere nu vor fi ridicate până când suspiciunea prezenţei febrei aftoase în exploataţia suspectă de contaminare nu este oficial eliminată.

            2. 2. Daca medicul veterinar oficial consideră, pe baza unor date confirmate, că febra aftoasă ar fi putut fi introdusă

              în exploataţia contaminata din alte exploataţii ca rezultat al mişcării de persoane, animale sau vehicule ori pe orice altă cale sau mijloc, acele alte exploataţii vor fi plasate sub supraveghere veterinară oficială.

      3. 3. Daca medicul veterinar oficial găseşte sau consideră, pe baza unor date confirmate, că febra aftoasă ar fi putut fi introdusă din exploataţia contaminata în alte exploataţii ca rezultat al mişcării de persoane, animale sau vehicule ori pe orice altă cale sau mijloc, acele alte expioataţii vor fi plasate sub supraveghere veterinară oficială.

      4. 4. Când o exploataţie a fost supusă prevederilor pct. 1,

        2 şi 3, autoritatea veterinară competentă va interzice mişcarea animalelor din această exploataţie cu altă destinaţie decât pentru transport direct la un abator, sub supraveghere veterinară oficială, cu scopul tăierii de necesitate. Înainte de a se acorda o astfel de autorizare, medicul veterinar oficial trebuie să efectueze o examinare a întregului efectiv din exploataţia respectivă şi să confirme că nici un animal nu este suspect de a fi infectat.

      5. 5. Dacă se consideră că, condiţiile permit, autoritatea veterinară competentă poate limita masurile prevăzute la pct. 1 şi 2 pentru o parte a exploataţiei incriminate şi a animalelor existente acolo, cu condiţia ca animalele existente să fi fost cazate, ţinute şi furajate complet separat de cele care fac obiectul celor specificate la pct. 1 şi 2.

      6. 6. Când animalele din speciile sensibile la febra aftoasă sunt livrate sau scoase din exploataţia în care sunt ţinute, ele trebuie sa fie identificate în aşa fel incat, pentru a fi posibilă' stabilirea exploataţiilor de origine sau exploataţia de unde provin şi toate mişcările lor să poată fi repede identificate (trasabilitate).

      7. 7. Totuşi, pentru unele categorii de animale, autoritatea veterinară competentă poate, în unele circumstanţe şi având în vedere starea de sănătate a animalelor, să autorizeze alte proceduri de trasabilitate rapidă a exploataţiilor de origine sau exploataţia de unde provin acestea şi toate mişcările lor.

      8. 8. Aranjamentele pentru identificarea animalelor sau pentru identificarea exploataţiei de origine vor fi determinate de către autoritatea veterinară competentă.

Măsuri aplicate în zona de protecţie

  1. 1. Se efectuează o evaluare a tuturor exploataţiilor din zonă cu animale din speciile sensibile.

  2. 2. Exploataţiile care sunt suprinse în această evaluare trebuie să fie supuse periodic unor inspecţii veterinare.

  3. 3. Animalele din speciile sensibile la febra aftoasă nu pot fi scoase din exploataţiile sau locurile (păşuni, etc.) în care sunt ţinute, situate în zona de protecţie în primele 15 zile de la confirmarea bolii în exploataţia infectată, cu excepţia dacă sunt transportate direct la un abator localizat în această zonă, pentru tăiere de necesitate şi sub supravegehre veterinară oficială.

  4. 4. Dacă această zonă nu are nici un abator aflat sub supraveghere veterinară oficială, animalele la care se face referire la pct. 3 vor fi transportate la un abator stabilit de către autoritatea veterinară competentă.

  5. 5. Asemenea mişcări de animale stipulate la pct. 3 şi 4 pot fi autorizate de autoritatea veterinară competentă, numai după ce examinarea de către un medic veterinar oficial a tuturor animalelor din speciile sensibile din exploataţie elimină prezenţa de animale suspecte de boală.

  6. 6. Se interzice activitatea de reproducţie pentru animalele din speciile sensibile la febra aftoasă iar însămânţările artificiale se interzic în primele 15 zile, cu excepţia dacă ele sunt efectuate de către fermier cu material seminal ce provine din aceeaşi exploataţie s·au care provine direct de la un centru de însămânţare agreat oficial.

  7. 7. Se interzic toate aglomerările temporare de animale din speciile sensibile (târguri, bâlciuri, expoziţii, mori, baze de colectare şi recepţie, etc), incluzând colectarea şi distribuirea lor, precum şi locurile comune de adăpare.

  8. 8. Animalele din speciile receptive la virusul febrej aftoase vor fi sechestrate la grajd sau pe păşune şi vor fi

    inspectate zilnic. Exploataţiile şi unităţile constituite în colectivităţi de animale din specii receptive la virusul aftos, din localităţile afalate în zone de protecţie, se supun unor măsuri de carantină preventivă, implicând înăsprirea regimului de filtru sanitar veterinar, respectare măsurilor stabilite de Comandamentul Antiepizootic Judeţean privind livrările de produse şi aprovizionarea cu furaje, produse şi materiale prin transbordare.

  9. 9. Se interzice preluarea animalelor contractate, până la ridicarea măsurilor de carantină precum şi introducerea în zona de protecţie de animale din speciile receptive, provenind din alte localităţi

1O. Se interzice colectarea laptelui, acesta va fi prelucrat în exploataţiile în care a fost produs.

  1. 11. Carnea rezultată din tăieri de animale, din speciile receptive în exploataţii situate în zona de protecţie, poate fi consumată în aceste exploataţii ori în consum colectiv din această zonă, sau transformată în preparate din carne supuse procesului termic, comercializate în zona menţionată, sub supraveghere sanitară veterinară.

  2. 12. Cadavrele animalelor din speciile sensibile la febra aftoasă se distrug prin ardere şi îngropare adâncă cu var cloros, iar cele de alte specii pot fi ecarisate şi prin puţ sec sau prelucrare în întreprinderi specializate situate în zone de protecţie şi utilizarea produselor obţinute în această zonă.

  3. 13. Circulaţia în zona de protecţie este permisă numai autovehiculelor şi utilajelor hipo, acestea trebuie să fie parcate şi respectiv adăpostite în locuri fără animale din speciile sensibile la febra aftoasă; este obligatorie, de asemenea, legarea câinilor, închiderea păsărilor şi a pisicilor.

  4. 14. Ieşirea persoanelor din zona de protecţie se admite numai cu aprobarea Comandamentului Antiepizootic Local şi cu respectarea unor măsuri de dezinfecţie, sub supraveghere veterinară oficială.

  5. 15. Se interzice practicarea navetei, persoanele în cauză vor rămâne în localităt,ile de domiciliu, eliberându-li- se dovezi oficiale justificative.

  6. 16. Se interzic orice actiuni sanitare veterinare ce ar putea facilita răspândirea viru' sului aftos, cu excepţia celor

    corelate cu combaterea bolii (deratizări, dezinfecţii, etc).

  7. 17. Cerealele, furajele fibroase şi suculente înmagazinate în zona de protecţie, dar în afara focarului de boală (exploataţia infectată, etc) vor putea fi transportate la bazele de colectare după 21 de zile de la terminarea măsurilor de curăţenie şi dezinfecţie în focarul de febră aftoasă. Cele în curs de recoltare vor fi depozitate astfel încât să se evite contaminarea lor sau vor fi dirijate direct de la locul de recoltare la bazele de colectare, fara a traversa focarul de boală.

  8. 18. Până la stabilizarea focarului de boală, hotărâtă de către Comandamentul Antiepizootic Judeţean, se interzice în zona de protecţie orice aglomerare temporară de animale, activitate obştească şi care ar putea contribui la diseminarea virusului, precum şi expedierea de colete din această zonă. Efectuarea muncilor agricole în zone de protecţie se face cu persoane, atelaje hipo sau autovehicule din această zonă, din curţi şi exploataţii indemne.

  9. 19. În situaţii deosebite, Comandamentul Antiepizootic Judeţean poate suspenda temporar oprirea trenurilor în staţiile localităţilor din zona de protecţie şi poate devia traseul curselor auto.

  10. 20. Fabricile de nutreturi combinate din zona de protecţie vor putea livra pro' dusele lor la unităţile şi în

    condiţiile stabilite de Comandamentul Antiepizootic Judeţean iar abatoarele şi întreprinderile de producere a făinurilor proteice din această zonă vor putea funcţiona sub supraveghere veterinară specială, în condiţiile stabilite de acelaşi comandament.

  11. 21. La intrarea şi ieşirea din zona de protecţie se vor organiza puncte permanente de control pentru supravegherea respectării restricţiilor de circulaţie între această zonă şi zona de supraveghere. În acest sens, în

    baza conventiei bilaterale, autoritatea veterinară centrală a

    României poa' te face apel la ajutorul Ministerului Apărării

    Naţionale şi Ministerului de Interne.

  12. 22. Fără a se aduce atingere prevederilor pct. 3 al părţii a V-a, transportul animalelor din speciile sensibile prin zona de protecţie este interzis, cu excepţia tranzitului pe autostrăzi sau principalele rute de cale ferată.

  13. 23. Măsurile aplicate în zona de protecţie vor fi menţinute cel puţin 15 zile după eliminarea tuturor animalelor din exploataţia sau locurile în care s-a declarat oficial boala şi efectuarea operaţiunilor de curăţire şi dezinfecţie cu respectarea prevederilor paragrafului 2.3.12 al părţii I (C).

  14. 24. Totuşi, măsurile descrise pentru zona de supraveghere va rămâne în aplicare în zona de protecţie pentru o perioadă de 15 zile.

Măsuri aplicate in zona de supraveghere

  1. 1. Înregistrarea oficială a evaluării tuturor exploataţiilor care au cazate animale din speciile sensibile la febra aftoasă.

  2. 2. Mişcarea de animale din speciile sensibile, pe drumurile publice, va fi interzisă, cu excepţia celor care sunt duse la păşunat. Aceste animale se sechestrează la grajd. Cu aprobarea Comandamentului Antiepizootic Judeţean, animalele din speciile receptive aflate la păşune vor putea fi carantinate pe păşunile respective.

  3. 3. Transportul animalelor din speciile sensibile în zona de supraveghere va fi supus autorizării autorităţii veterinare competente.

  4. 4. Animalele nu pot fi mişcate din zona de supraveghere în primele 15 zile. Între a 15-a şi a 30-a zi animalele nu pot fi mişcate din zona menţionată, cu excepţia transportului lor, sub supraveghere veterinară directă, la un abator cu scopul de a fi tăiate de necesitate.

  5. 5. Astfel de activităţi de transport pot fi autorizate de autoritatea veterinară competentă, numai după ce medicul veterinar oficial a efectuat o examinare a tuturor animalelor la care se face referire la pct. 4 şi a confirmat că nici un animal nu este suspectat a fi infectat.

  6. 6. în zona de supraveghere se interzice activitatea de reproducţie pentru animalele din speciile sensibile la febra aftoasă.

  7. 7. Se interzice ţinerea târgurilor, expoziţiilor, activităţii

    bazelor de achiziţii sau a altor locuri de aglomerare temporară de animale din speciile sensibile la febră aftoasă.

  8. 8. Se execută controlul zilnic al stării de sănătate al animalelor sensibile din exploataţiile – ferme – sub raportul febrei aftoase şi la interval de două zile în gospodăriile populaţiei.

  9. 9. Se interzice introducerea de animale din speciile receptive din afara zonei de supraveghere în această zonă.

1O. Se interzic achiziţiile de animale şi a produselor de origine animală precum şi scoaterea din zonă de către producători a produselor de origine animală, pentru a fi comercializate sau expediate.

  1. 11. Turmele de ovine aflate în transhumantă în

    momentul instituirii zonelor epizootice (de protecţie 'şi de

    supraveghere) vor fi sechestrate pe loc. După identificarea lor exactă, individuală se va stabili trasabilitatea mişcării acestora.

  2. 12. Aceste turme de ovine vor fi supuse examinării zilnice, efectuată de către autoritatea veterinară locală şi în funcţie de rezultatul acestor examene(animale bolnave, animale suspecte, animale fără manifestări clinice de boală) se vor institui măsurile stabilite de Comandamentul Antiepizootic Judeţean.

  3. 13. Se sechestrează şi se ţin sub măsuri de carantină profilactică timp de 14 zile, turmele de ovine în transhumanţă, clinic sănătoase dar care au trecut prin

    localităti contaminate.

  4. 14. Tăierea de necesitate a animalelor şi valorificarea

    cărnii rezultate se vor efectua în aceleaşi condiţii ca şi în cazul zonei de protecţie.

  5. 15. În raport cu răspândirea focarelor de febră aftoasă

    şi pericolul de difuzare a bolii, Comandamentul Antiepizootic Judeţean va stabili modalitatea preluării laptelui din zona de supraveghere şi destinaţia lui,.

    întreprinderile de industrializare a laptelui adaptându-şi activitatea de preluare în acest sens.

  6. 16. Când boala este confirmată într-o exploataţie din care s-a preluat lapte într-o perioadă anterioară de zile egală cu perioada de incubaţie a bolii, întreprinderea de prelucrare a laptelui se consideră contaminată şi se aplică măsurile pentru un focar de boală.

  7. 17. Întreprinderile de producere a nutreţurilor combinate şi abatoarele din zonele epizootice vor funcţiona cu · aprobarea şi în condiţiile stabilite de către Comandamentul Antiepizootic Judeţean respectiv al Municipiului Bucureşti.

  8. 18. Întreprinderile de producere a făinii proteice furajere situate în zonele epizootice pot prelua cadavre sau deşeuri animaliere numai din localităţi libere de boală, în condiţiile stabilite de Comandamentul Antiepizootic Judeţean, cu excepţia celor care sunt destinate special pentru distrugerea animalelor tăiate sau moarte în zone de protecţie.

  9. 19. Personalul silvic şi de vânătoare are obligaţia să anunţe imediat comandamentele antiepizootice locale ori de câte ori găsesc cadavre ori depistează animale sălbatice din specii receptive la febră aftoasă bolnave sau suspecte de boală. Dacă este posibil, acestea. vor fi capturate şi examinate de autoritatea veterinară locală.

  10. 20. În zonele epizootice se interzice vânătoarea.

  11. 21. Măsurile în zona de supraveghere vor fi menţinute în aplicare cel puţin 30 de zile după eliminarea tuturor animalelor la care se face referire la paragraful 2 al părţii I lit.c) din exploataţiile sau locul contaminat şi efectuarea în această exploataţie a curăţirii preliminare şi operaţiunile de dezinfecţie, în concordanţă cu prevederile paragrafului

2.3.12 al părţii I (C).

Dispoziţii privind vaccinarea antiaftoasă

  1. 1. Utilizarea vaccinurilor contra febrei aftoase este interzisă pe teritoriul României, cu excepţia unor strategii extreme de combatere a bolii dispuse de autoritatea

    veterinară centrală, după consultarea Comisiei Europene de Luptă contra Febrei Aftoase şi a Comisiei Europene.

  2. 2. Se interzice producerea, stocarea, comercializarea şi distribuţia pe teritoriul României de vaccinuri antiaftoase, ce trebuie să fie sub control oficial.

  3. 3. Se interzice importul pe teritoriul României de animale vaccinate antiaftos, din ţări, zone sau exploataţii în care se practică vaccinarea antiaftoasă.

  4. 4. Manipularea virusului aftos pentru probleme de cercetare, diagnostic ori producerea de vaccinuri pentru cazuri de criză extremă, când se dispune aplicarea strategiei de vaccinare, se efectuează în clădiri speciale şi laboratoare oficial aprobate de autoritatea veterinară centrală a României, oficial recunoscute de Oficiul lnternational de Epizootii , Laboratorul comunitar de referinţă pentru febra aftoasă şi Comisia Europeană de Luptă contra Febrei Aftoase.

  5. 5. Clădirile şi laboratoarele la care se referă pct. 4 vor fi aprobate numai dacă ele îndeplinesc standardele minime recomandate de Organizatia Natiunilor Unite pentru Agricultura si Alimentatie pentru laboratoarele care lucrează cu virusul febrei aftoase in vitro şi in vivo.

  6. 6. Experţii veterinari de la Comisia Europeană în colaborare cu autoritatea veterinară centrală a României pot efectua controale ad-hoc pentru a evalua dacă sistemele de securitate aplicate în aceste clădiri şi laboratoare corespund cu standardele minime ale Organizatia Natiunilor Unite pentru Agricultura s1 Alimentatie.

  7. 7. Comisia Europeană va efectua aceste controale cel puţin o dată pe an şi va trimite un raport în acest sens· la Comitetul Veterinar Permanent.

  8. 8. Lista clădirilor şi laboratoarelor autorizate oficial poate fi modificată ţinând cont de rezultatul acestor controale iar lista lor actualizată de fiecare dată.

  9. 9. În concordanţă cu aceeaşi procedură, trebuie luată o decizie pentru adoptarea unui cod de bună practică pentru sistemele de securitate aplicate în clădirile şi laboratoarele oficial agreate pentru a manipula virusul aftos.

1O. Fără a aduce atingere prevederile paragrafelor 1 – 5 referitoare la utilizarea vaccinurilor antiaftoase, se poate decide, când febra aftoasă a fost confirmată şi tinde să devină extensivă, să poată fi introdusă vaccinarea antiaftoasă de necesitate, utilizând procedurile tehnice care să garanteze imunitatea totală la animalele vaccinate.

  1. 11. În cazul precizat la pct. 1O măsurile care se vor lua

    vor tine cont de:

    ' – mărimea zonei geografice în care vaccinarea de

    necesitate trebuie efectuată;

    • speciile şi vârsta animalelor de vaccinat;

    • durata campaniei de vaccinare;

      interdicţiile specifice animalelor vaccinate şI produselor acestora;

    • identificarea specială şi înregistrarea specială a animalelor vaccinate;

    • alte activităţi necesare pentru situaţia de necesitate;

  2. 12. Decizia de introducere a vaccinării de necesitate va fi luată de autoritatea veterinară centrală a României cu acordul conducerii Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, după expunerea tuturor consecinţelor imediate şi de durată de natură sanitară şi economică şi consultarea forurilor menţionate la pct. 4.

  3. 13. Decizia de vaccinare va ţine, în particular, seama de concentraţia de animale din speciile sensibile din unele regiuni şi necesitatea de a proteja loturile de animale speciale.

  4. 14. Totuşi, prin derogare de la prevederile pct. 1O decizia de a introduce vaccinarea de necesitate în jurul focarelor poate fi luată de autoritatea veterinară centrală după notificarea oficială la Comisia Europeana, ca prin aceasta, interesele de bază ale Comunităţii Europene şi României să nu fie periclitate, decizie care va fi imediat revăzută de Comitetul Veterinar Permanent.

  5. 15. Pendinte instituirea rezervelor comunitare de

    vaccinuri antiaftoase, autoritatea veterinară centrală a României solicită oficial anual la Oficiul lnternational de Epizootii, Comisia de Luptă contra Febrei Aftoase şi Comisia Europeană constituirea la Laboratorul Naţional de

    referinţă a unei rezerve de material brut vaccinal, produs din subtipurile care au evoluat în România şi în zona balcanică.

  6. 16. În scopul precizat la pct. 15 se vor încheia contracte între aceste organizaţii şi instituţii şi autoritatea veterinară centrală a României, contracte care vor specifica, în particular, cantitatea necesară de doze de vaccin, ţinând cont de cerinţele estimate prin programele de vaccinare, pentru un maxim de 1O serotipuri.

  7. 17. După această perioadă tranziţională, autoritatea veterinară centrală a României va fi autorizată, sub supravegherea Comunităţii Europene, a Oficiul lnternational de Epizootii şi a Comisiei Europene de Luptă contra Febrei Aftoase să stabilească clădirile pentru prelucrarea şi stocarea vaccinurilor gata de a fi utilizate pentru vaccinarea de necesitate.

  8. 18. Decizii asupra solicitărilor autorităţii veterinare centrale a Romaniei privind utilizarea în cazuri de necesitate a vaccinării antiaftoase şi a instituirii rezervelor

nat'ionale de material vaccinal brut se solut.ionează în cadrul sistemului decizional comunitar.

Laboratoare de referinţă pentru febra aftoasă

  1. 1. Autoritatea veterinară centrală a României se va asigura că:

    1. a) examenele de laborator pentru depistarea prezenţei febrei aftoase sunt efectuate de un laborator naţional ;

    2. b) aceste examene de laborator trebuie să precizeze dacă este necesar şi în special după prima apariţie a bolii, tipul, subtipul şi eventual varianta de virus în cauză; dacă este necesar, acestea pot fi confirmate de un laborator de referinţă desemnat de Comunitatea Europeana .

    3. c) unul din laboratoarele naţionale este responsabil pentru coordonarea metodelor de diagnostic şi aplicarea

      standardelor în românia. Laboratoarele nat'ionale vor .tine

      legătura cu laboratorul de referinţă desemnat de Comunitatea Europeana .

  2. 2. Sarcinile şi responsabilităţile laboratorului naţional de referintă vor fi următoarele:

    1. a) a' sigurarea legăturii cu laboratoarele statelor membre, cu referire la standardele şi metodele de diagnostic pentru febra aftoasă şi diagnosticul diferenţial, dacă este necesar, în special prin:

      • recepţia probelor din teren în vederea stabilirii identităţii lor ;

      • tipizarea şi caracterizarea tulpinilor de virus aftos din probele primite şi comunicarea rezultatelor acestor investigaţii autorităţii veterinare centrale a României;

      • constituirea şi ţinerea la zi a unei colecţii de tulpini ale virusului aftos ;

      • constituirea şi ţinerea la zi a unei colecţii de seruri contra tulpinilor virusului aftos ;

    2. b) sprijinirea activităţii laboratoarelor naţionale, în special prin:

      • stocarea şi furnizarea către celelalte laboratoare naţionale a liniilor celulare folosite în diagnostic împreună cu virusul şi/sau serurile antigenice inactivate standardizate şi a celorlalţi agenţi de referintă

      • organiz' area şi executarea testelor comparative periodice de diagnostic al febrei aftoase şi transmiterea periodică a rezultatelor acestor teste la autoritatea veterinară centrală a României .

    3. c) furnizarea informaţiilor şi efectuarea de instruiri ulterioare, în special prin:

  • colectarea datelor şi a informaţiilor despre metodele de diagnostic şi de diagnostic diferenţial utilizate şi

    transmiterea acestor informatii la autoritatea

    veterinară centrală a României ; '

  • elaborarea şi implementarea planurilor necesare pentru instruirea ulterioară a experţilor în diagnostic de laborator în vederea armonizării tehnicilor de diagnostic;

  • organizarea unei întâlniri anuale unde reprezentanţii laboratoarelor naţionale pot analiza tehnicile de diagnostic şi progresele făcute ;

  1. 3. Laboratorul national de referintă va functiona în conformitate cu conditiil'e recunoscute d'e strictă se' curitate aşa cum sunt indica' te în Standardele minime pentru

    laboratoarele care lucrează cu virusul aftos, elaborate de

    Comisia Europeană de Luptă contra Febrei aftoase, la a 26- a sa sesiune de la Roma, din aprilie 1985.

  2. 4. Laboratorul de referinţă va formula şi va recomanda măsurile de securitate ce trebuie luate de laboratoarele naţionale cu privire la diagnosticul febrei aftoase, în conformitate cu standardele minime la care se face referire în pct. 3.

  3. 5. Fondurile necesare acoperirii cheltuielilor implicate

de activităţile la care se face referire la pct. 2-4 vor fi incluse în bugetul general al Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor.

Stingerea unui focar de febră aftoasă şi ridicarea restrictiilor sanitare veterinare

  1. 1. Stingerea unui focar de febră aftoasă reprezintă

    momentul ridicării tuturor măsurilor şi restricţiilor, când se constată că:

    1. 1.1 pe teritoriul localităţii nu mai există animale bolnave sau ţinute sub observaţie pentru febră aftoasă ;

    2. 1.2 de la ultima vindecare, tăiere de necesitate sau moarte a animalelor au trecut 21 de zile;

    3. 1.3 rezultatele examenelor de laborator efectuate pe probele recoltate din focar, zona de protecţie ori de supraveghere sunt negative ;

    4. 1.4 s-au realizat integral măsurile de profilaxie şi combatere stabilite ;

  2. 2. În acest sens medicul veterinar al circumscripţiei sanitare veterinare zonale întocmeşte un act sanitar veterinar de stingere a epizootiei. Actul sanitar veterinar de stingere a epizootiei se înregistrează în evidenţa primăriei localităţii pe teritoriul căreia a evoluat epizootia, sub semnătura primarului de luare la cunoştinţă.

image

SECT.IUNEA VIII PROGRAME DE INSTRUIRE

Instruirea privind diferite aspecte corelate cu febra aftoasă se adresează:

  1. 1. CENTRULUI NATIONAL DE LUPTĂ CONTRA

    FEBREI AFTOASE '

  2. 2. GRUPELOR DE EXPERT! LA NIVEL NATIONAL

  3. 3. ECHIPELOR DE EXPERT' I NATIONALI '

  4. 4. LABORATORULUI NATIONAL ,DE REFERINTĂ

  5. 5. CENTRELOR LOCALE DE LUPTĂ CONTRA FEBREI AFTOASE

    I

  6. 6. GRUPELOR DE EXPERT! LOCALI

  7. 7. ECHIPELOR DE EXPERT! LOCALI

'

Fiecare din aceste structuri trebuie să fie instruită în sistem piramidal de către structura direct ierarhică pentru subiecte vizând responsabilităţile specifice în controlul febrei aftoase.

Structurile centrale se vor instrui lunar.

Structurile teritoriale mentionate sunt instruite de către

structurile centrale trimestrial. '

La nivelul CNLCFA se ţine un registru în care se înregistrează fiecare instruire, tematica, participanţii, lectorii, evaluarea.

Semestrial, şeful CNLCFA trebuie să se instruiască la Laboratorul Comunitar de Referinţă al Uniunii Europene.

image

ANEXA

la Programul National de Alerta contra Febrei Aftoase

ECHIPAMENTUL DE PROTECTIE NECESAR INTERVENTIEI

IN TERITORIU A ECHIPELOR DE EXPERTI

  • Salopete sau combinezoane (cover-all);

  • Halate;

  • Bonete;

  • Manusi lungime ½ de examinare (cauciuc rezistent);

  • Manusi pentru prelevare probe (latex);

  • Galosi sau cizme de cauciuc;

  • Complet masca -ochelari.

    Pentru personalul tehnic instruit, desemnat sa efectueze la locul de interventie operatiuni de decontaminare, in plus:

  • Combinezon sau sort cauciucat;

  • Ochelari de protectie;

  • Masca de protectie

  • Manusi de dezinfectie (lungime ½, rezistente la substantele decontaminate uzual folosite).

Dimensiunile echipamentului destinat acestor actiuni vor fi potrivite fiecarui membru al echipelor de experti locali sau nationali si se vor pastra sub forma de set individual, in saci de plastic etichetati cu numele utilizatorilor, alaturi de trusele destinate recoltarii de probe, in locuri special destinate si închise, la care vor putea avea acces permanent persoanele desemnate sau, in afara orelor de program, ofiterii de serviciu.

Este interzis a se da echipamentului de interventie alte utilizari.

Dupa utilizare, echipamentul folosit este, dupa caz, fie sterilizat prin fierbere si ramane in incinta cu animale afectate in vederea utilizarii in actiuni de interventie in presupusul focar de boala, fie se ambaleaza in saci de plastic dubli ce sunt supusi separat dezinfectiei chimice exterioare si se supun ulterior decontaminarii pnn autoclavare in laborator.

Modul de recoltare, ambalare si expediere a probelor

Proba ideala de la orice specie afectata este cea de epiteliu a aftelor recent sparte sau lichid din afte nesparte, extras cu seringa si ulterior, epiteliul respectivei afte recoltate cu forfecuta, cel putin 1 gram de epiteliu pentru fiecare proba. Astfel de probe se pot recolta in tuburi sterile daca au sanse de a ajunge in laboratorul examinator in cateva ore sau se mixeaza in tuburi cu 2 ml mediu de transport si glicerol (aa) si se mentin la temperaturi de congelare, daca se apreciaza ca transportul poate dura mai mult. Astfel de fragmente de epiteliu sau vezicale trebuie cautate pe picioare, in orificiul bucal si zonele invecinate ale acestuia, iar la femele si pe mamele. Gasirea unor leziuni

„tipice" si deci a unor probe de acest fel este mai dificila la

ovine si chiar la porcine. Este preferabil ca recoltarea sa se faca de la animale in prealabil sedate.

Probe de sange si lapte se pot recolta relativ steril

direct in seringi de unica folosinta, dupa care acestea se astupa cu ceara la nivelul orificiului din care se scoate acul. Probele astfel recoltate se pot expedia laboratorului in seringa, ca atare.

De la animalele moarte se poate recolta, in placi Petri, sange coagulat, fragmente de cord sau alte organe din care virusul se poate izola.

Acolo unde nu se gasesc probede epiteliu vezicular, la animale deja trecute prin aceasta etapa a afectiunii sau care sunt suspecte a avea o evolutie subclinica, este de preferat a se recolta o proba de lichid esofage-faringian de la bovine si ovine sau tampoane faringe-esofagiene de la porcine.

Este de mentionat ca virusul poate persista in faringele bovinelor trecute prin boala o perioada lunga, chiar pana la 2 ani.

ln lipsa unor cupe pentru „probang" (cum este denumita aceasta modalitate de recoltare), ce arat ca niste mici „polonice" de supa cu diametrul de 5 cm pentru bovine si 2,5 cm pentru ovine, avand marginile taioase, se vor putea recolta probe de lichid esofago-faringian cu lingurile (la bovine) sau linguritele (la ovine), incluse in trusa de recoltare a probelor. Acestea, avand marginile usor poizate, vor putea actiona ca niste chiurete.

Cel ce recolteaza proba, introduce lingura pana la nivel faringo-esofagian si efectueaza 2-3 miscari laterale, pentru a recolta lichid si celule epiteliale printr-o raclare blanda (probele recoltate violent, ce contin sange nu sunt acceptate de laborator). Se scoate lingura plina cu lichid si se descarca intr-un flacon steril cu gura larga. ln acest flacon se apreciaza calitatea materialului recoltat (sa nu cantina continut ruminal si sa aibă turbiditatea datorata existentei materialului celular) si se determina pH-ul acestuia, cu banda de hartie indicatoare. Daca proba este acida, datorita eventualului continut ruminal, se arunca si

se rec.oltea.za din nou, dupa ce se spala gura animalului cu apa s1 apoi se usuca.

Din continutul flaconului, se recolteaza 2 ml si se amesteca într-un tub cu 2 ml mediu de transport (fara glicerol), se agita usor si se determina pH-ul ce nu trebuie sa depaseasca 7,6.

Tampoanele faringiene recoltate de la porci se introduc in tuburi sterile, cu cate 2 ml mediu de transport.

Aceste probe se recolteaza in criotuburi, sunt imediat congelate si expediate pe gheata carbonica sau in mici containere cu azot lichid.

Se va suplini lipsa facilitatilor pentru transportul probelor in conditii de congelare prin rapiditatea cu care se transporta probele spre laborator.

Ambalarea, transportul si asigurarea securitatii probelor

pe timpul transportului

Probele ce contin material cu mare potential infectant (lichid, perete vezicular sau lichid faringe-esofagian), se protejeaza prin inchidere in cutiile de plastic cu închidere etansa, in vata îmbibata cu solutie decontaminata.

  • Probele astfel recoltate se ambaleaza dupa individualizarea vizibila cu creionul de scris pe sticla, in cel putin doua pungi de plastic. Ambalajul exterior este stropit si apoi acoperit cu vata îmbibata cu solutie 4% acid citric. Totul se introduce in alte doua pungi de plastic in care se introduce o eticheta scrisa vizibil cu urmatorul continut:

    PERICOL Prezentul pachet se poate deschide doar de persoane autorizate. Pe acest ambalaj exterior se aplica primele sigilii. Se efectueaza o a doua dezinfectie a ambalajului extern. Pachetul astfel ambalat si sigilat se introduce in lada izoterma (pentru care in aceasta perioada este bine sa existe in permanenta refrigeratoarele puse la congelator) sau pe cuburi de gheata in termos.

    Lada izoterma sau termosurile se închid si se sigileaza si ele, efectuandu-se dezinfectia exterioara a acestora prin stergerea energica cu watt îmbibata cu acid citric 4°/o.

    Nota de insotire va avea mentiunea URGENTA – solicitare de examene de diagnostic pentru A01O.

    ln afara datelor curente, pe nota se va mentiona obligatoriu numele medicului care a recoltat probele, data si ora la care s-au recoltat, numele persoanei care a efectuat ambalarea si dezinfectia ambalajelor ce contin probe, precum si numele persoanei raspunzatoare de securitatea probelor pe timpul transportului. Nu este lipsit de importanta ca pe delegatia celor ce insotesc probele sa se mentioneze data si ora la care acestea au fost predate.

    Echipamentul folosit de catre cel care a examinat animalele si au recoltat probe, precum si restul materialelor nefolosite din trusa de recoltare, se imbiba cu acid citric 4% si se introduc in sacii de plastic ce vor fi si ei dezinfectati la

    exterior si sigilati. Acesti saci se deschid doar in camera de autoclavare din laboratorul judetean. Continutul refolosibil se dezinfecteaza prin autoclavare sau fierbere.

    Probele astfel recoltate si ambalate, se transporta in cel mai scurt timp posibil la Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala.

    Pana la asigurarea unei incinte de lucru adecvate efectuarii de examene virusologice in tara, probele destinate diagnosticului prin aceste teste vor fi ambalate si conservate in zapada carbonica la I.D.S.A., in recipientii de transport standardizat asigurati de laboratorul international de referinta ce va primi probele pe calea aerului, in conformitate cu exigentele celor ce preiau probele si normele internationale in vigoare.

    Elemente constitutive ale truselor pentru recoltare de probe:

    La nivelul fiecarei directii sanitare veterinare trebuie sa existe 3-5 astfel de truse pregatite, ambalate si stocate intr­ un dulap sau fiset a carui cheie se va gasi in permanenta la dispozitia persoanelor autorizate sau a ofiterului de serviciu. ln aceste truse trebuie sa fie incluse urmatoarele

    materiale:

    • 20 de tuburi criorezistente sau tuburi conice de centrifugare sterile, de 5-1O ml, cu dop înfiletat;

    • 20 de tuburi cu tampoane sterile;

    • 1O flacoane de 20, 50 sau 100 ml, cu gat larg si dop înfiletat (spalate si sterilizate);

    • 1O flacoane sterile de 5 ml cu gat larg si dop înfiletat;

    • 10 placi Petri, 9-12 cm diametru;

    • 1O pipete sterile de 2 sau 5 ml;

    • 20 de seringi de 1+ ml (unica folosinta);

    • 1O seringi de 2 ml (unica folosinta)

    • sedative adecvate speciilor receptive de la care se poate recolta material virulent din afte;

    • 20 de dispozitive cu vacuum pentru recoltare. sterila de sange;

    • 20 de dispozitive cu vacuum pentru recoltare de sange pe anticoagulant;

    • un mic bulgare de ceara galbena, de lumanare;

    • 2 foarfeci chirurgicale (sterile si ambalate);

    • 2 forfecute de tip trichineloscopic (sterile sI ambalate);

    • 5 linguri de supa cu marginea adanciturii usor polizata (invelite in hartie si sterilizate in pupinel);

    • 5 lingurite cu marginea adanciturii usor polizata, preparate in acelasi mod;

    • 3 perechi manusi chirurgicale;

    • 2 pachete de vata hidrofila;

    • 1 creion de scris pe sticla;

    • 2 flacoane x 200 ml cu mediu de transport cu glicerol aa (cu pH verificat, 7,2-7,6);

    • 112kg acid citric;

    • banda de hartie pentru indicarea pH-ului;

    • 20 de pungi de plastic de marime medie;

    • 5 saci din material plastic;

    • 1O foi de hartie de împachetat;

    • 2 containere dreptunghiulare sau patrate de material plastic, dezinfectabil, cu posibilitati de închidere etansa. Se pot folosi cutiile de congelat alimente din comert;

    • sfoara de impachetat;

    • benzi de hartie cu sigiliu si pasta de lipit;

    • lada frigorifica sau doua termosuri.

      Ca mediu de transport, se poate utiliza tampon fosfat salin cu pH 7,2-7,4 cu antibiotice (1.000.000 Ul penicilina si 1 gram streptomicina/litru) posibil si O,1 g /litru albumina serica bovina. ln final, se verifica si se ajusteaza pH-ul la 7,2.

      Mediul de transport cu antibiotice si glicerol in parti egale va avea, de asemenea, un pH verificat si stabilizat intre valorile 7,2-7,4.

      Suportul financiar necesar pentru :

      1. Actiuni de instruire:

    • Pentru instruirea preliminara a unui expert local 5.000.000/ persoana

    • Pentru instruirea preliminara a unui politist veterinar 3.000.000/persoana

    • Pentru instruirea unui tehnician de interventie in actiuni de decontaminare

      2.000.000 /persoana

      Procurarea si reconditionarea echipamentului, instrumentarului si materialelor componente ale truselor de interventie

  • Aproximativ 7.000.000 lei/trusa pentru procurarea initiala a componentelor;

  • Aproximativ 300.000 lei/trusa pentru reconditionarea si completarea consumabilelor in vederea refolosirii. Se pot lua in calcul 2-3 actiuni de reconditionare – completare pe an pentru fiecare trusa.

image

PREŢURILE

publicaţiilorlegislativepentruanul2004

pesuporttradiţional

image

ValoareaValoarea

crt.anual lei

Nr.Denumireapublicaţieiabonamentuluiabonamentuluitrimestrial

lei

Trim.I

Trim.II

Trim.III

Trim.IV

1.MonitorulOficial,ParteaI,înlimbaromână

9.875.000

2.468.750

2.715.750

2.987.500

3.286.000

2.MonitorulOficial,ParteaI,înlimbaromână,numerebis*)

1.780.000

3.MonitorulOficial,ParteaI,înlimbamaghiară

7.900.000

1.975.000

1.975.000

1.975.000

1.975.000

4.MonitorulOficial,ParteaaII-a

12.500.000

3.125.000

3.125.000

3.125.000

3.125.000

5.MonitorulOficial,ParteaaIII-a

2.530.000

632.500

632.500

632.500

632.500

6.MonitorulOficial,ParteaaIV-a

10.680.000

2.670.000

2.670.000

2.670.000

2.670.000

7.MonitorulOficial,ParteaaVI-a

9.850.000

2.462.500

2.462.500

2.462.500

2.462.500

8.ColecţiaLegislaţiaRomâniei

2.500.000

625.000

687.500

756.500

832.500

9.ColecţiadehotărârialeGuvernuluişialteactenormative

4.150.000

1.038.000

1.141.500

1.255.500

1.381.500

10.Repertoriulactelornormative

625.000

11.DeciziialeCurţiiConstituţionale

470.000

12.Ediţiitrilingve

2.500.000

*)Cuexcepţianumerelorbisîncaresepublicăactecuunvolumextinsşicareintereseazădoarunnumărrestrânsdeutilizatori.

ToatepublicaţiileRegieiAutonome„MonitorulOficial”suntpurtătoaredeT.V.A.încotăde9%,aceastafiindinclusăînpreţuldeabonament.

Pentrusiguranţaclienţilor,abonamentelelapublicaţiileRegieiAutonome„MonitorulOficial”sepotefectuaprinurmătoriidifuzori:

  • COMPANIANAŢIONALĂ„POŞTAROMÂNĂ”S.A.prinoficiilesalepoştale

  • RODIPETS.A.printoatefilialele

  • INTERPRESSSPORTS.R.L.Bucureşti,str.HristoBotevnr.6

    (telefon/fax:313.85.07;313.85.08;313.85.09)

  • PRESSEXPRESS.R.L.Otopeni,str.FlorideCâmpnr.9(telefon/fax:221.05.37;0745.133.712)

  • M.T.PRESSIMPEXS.R.L.Bucureşti,bd.Basarabianr.256(telefon/fax:255.48.15;255.48.16)

  • INFOEUROTRADINGS.A.Bucureşti,SplaiulIndependenţeinr.202A(telefon/fax:212.73.54)

  • ACTALEGISS.R.L.Bucureşti,str.BanulUdreanr.10,(telefon/fax:411.91.79)

  • CURIERPRESSS.A.Braşov,str.TraianGrozăvescunr.7(telefon/fax:0268/47.05.96)

  • MIMPEXS.R.L.Hunedoara,str.IonCreangănr.2,bl.2,ap.1(telefon/fax:0254/71.92.43)

  • CALLIOPES.R.L.Ploieşti,str.CandianoPopescunr.36(telefon/fax:0244/51.40.52,0244/51.48.01)

  • ASTOR-MEDS.R.L.Iaşi,str.Sucidavanr.2,bl.U2,sc.C,ap.2(telefon/fax:0232/27.91.76,0232/25.84.27)

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
Post
Filter
Apply Filters