PROGRAMA din 29 august 2001

PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE CAPACITATE 2002



GEOGRAFIA ROMÂNIEII. STATUTUL DISCIPLINEIGeografia României are, în cadrul examenului de capacitate, pentru anul şcolar 2001-2002, statutul de disciplina opţională, la alegere cu Istoria românilor.Examenul consta într-o proba scrisă cu durata de 2 ore.Ponderea notei obţinute la Geografia României în media generală a examenului de capacitate este de 1/3, respectiv 1/4 pentru elevii care susţin 4 probe (absolvenţii studiilor gimnaziale care au urmat studiile într-o limbă a minorităţilor naţionale).II. OBIECTIVEPrin susţinerea probei de Geografia României din cadrul examenului de capacitate, elevii trebuie să demonstreze ca satisfac următoarele obiective:1. Situarea corecta, în spaţiu şi timp, a principalelor fapte specifice (elemente, fenomene, procese) ce definesc geografia României.1.1 – sa localizeze corect elementele de baza ale geografiei României (unităţile majore de relief, elemente legate de hidrografie, clima, vegetaţie şi principalele oraşe).1.2 – să aplice criterii de ordonare (cantitative, calitative, cronologice şi teritoriale).1.3 – sa identifice sistemele spatiale şi functionale principale (sisteme urbane, de transport etc.)2. Cunoaşterea elementelor de baza ale geografiei tarii noastre.2.1 cunoaşterea continuturilor din programa de examen.2.2 elaborarea raspunsurilor, conforme cu cerinţa stabilită, utilizând cunoştinţele de baza ale geografiei din programa de examen.2.3 cunoaşterea caracteristicilor de baza ale mediului geografic al tarii noastre.3. Înţelegerea şi utilizarea adecvată a terminologiei specifice.3.1 – sa identifice numele proprii de baza şi termenii geografici specifici în texte şi pe suporturi cartografice.3.2 – sa definească principalii termeni geografici specifici.3.3 – sa utilizeze terminologia specifică de baza (nume proprii şi notiuni) referitoare la geografia României, în contexte variate.4. Înţelegerea relaţiilor majore între componentele geografice de baza ale teritoriului tarii noastre.4.1 – sa sesizeze caracterul reciproc al relaţiilor dintre componentele geografice ale unui teritoriu.4.2 – sa explice relaţii existente între grupuri de componente (de exemplu: între relief şi clima, relief şi vegetaţie, clima şi vegetaţie, relief şi reţeaua hidrografica etc).5. Analiza şi interpretarea unor suporturi grafice şi cartografice.5.1 – sa identifice principalele elemente naturale şi socio-economice ale tarii noastre.5.2 – sa interpreteze suporturi grafice şi cartografice.6. Analiza elementelor geografice caracteristice ale unor unităţi teritoriale reprezentative.6.1 – să aplice algoritmi/structuri de prezentare a informaţiilor referitoare la unităţile de relief ale României.6.2 – sa sintetizeze elementele semnificative referitoare la unităţi teritoriale majore.

III. CONTINUTURI● România – poziţia geografică● Relieful● Clima● Hidrografia● Vegetatia, fauna şi solurile● Populaţia● Asezarile omeneşti● Organizarea administrativ teritorială● Agricultura● Industria● Căile de comunicaţie (feroviare, rutiere şi pe apa)● România în Europa şi în lume● Probleme ale mediului înconjurător.NOTĂ: Nu sunt obligatorii:● Conţinutul hartilor de la capitolele AGRICULTURA şi INDUSTRIA.● Repartiţia geografică a industriei.● Sectorul tertiar (comerţul interior şi turismul)Este recomandat unul dintre următoarele manuale:● Geografie, manual pentru clasa a VIII-a, Editura AII, editia 2000, autor: Grigore Posea,● Geografia României, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Corint, editia 2000, autor: Octavian Mandrut,● Geografie, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Humanitas, editia 2000, autori: Silviu Negut, Gabriela Apostol, Mihai IeleniczIV. SCHEMA DE NOTAREA. Matricea de specificăţiiÎn cadrul probei de examen, itemii vor concretiza conţinuturile şi obiectivele programei în aproximativ următoarele procente:

B. Sistemul de corectare şi acordare a punctajuluiPunctajul total acordat pentru proba de Geografia României este de 100 puncte, din care fiecare candidat primeşte 10 puncte din oficiu. În dreptul fiecărui item sau grupe de itemi este înscris punctajul maxim acordat.În cazul itemilor obiectivi, punctajul maxim se obţine doar dacă răspunsul oferit de candidat este corect, în conformitate cu baremul de corectare şi notare. În cazul în care răspunsul este greşit se obţin O puncte.Pentru itemii subiectivi, punctajul acordat este repartizat pe elemente ale răspunsului oferit, în conformitate cu baremul de corectare şi notare.Nu se acordă fracţiuni de punct.Nota finala se obţine prin împărţirea punctajului total obţinut la 10.C. Structura probei de examenProba de examen va fi alcătuită din mai multe tipuri de itemi cum ar fi:– itemi obiectivi (cu alegere duala, alegere multipla etc.);– itemi semiobiectivi (cu răspuns scurt, de completare etc.);– itemi subiectivi (de tip eseu structurat sau liber).Aceşti itemi sunt concretizati într-o gama larga de forme, inclusiv itemi care se bazează pe suporturi grafice şi cartografice.STRUCTURA TESTULUII. Itemi de completare şi/sau itemi cu alegere multiplaII. Itemi de grupare/selecţie după un criteriu sau de ordonare a elementelor naturale şi socio-economice● itemi de tip perecheIII. Elaborarea unui text pe o anumită tema, pe baza unei structuri date sau a unor termeni şi denumiriSAU● Itemi de completare a unui text lacunarIV. Compararea a doua unităţi de relief având în vedere anumite componente● Itemi de tipul ADEVĂRAT/FALS cu găsirea unor argumente pentru susţinerea unei afirmaţii date● Analiza şi explicarea unei situaţii geograficeV. Eseu structurat – caracterizarea unei regiuni geografice, la alegere din două unităţi sugerate (A/B), cu privire la anumite elemente fizico-geografice;● Eseu structurat – caracterizarea unei regiuni geografice, la alegere din două unităţi sugerate (C/D), cu privire la anumite elemente legate de populaţie, aşezări, resurse şi activităţi economice.VI. Citirea şi identificarea elementelor geografice reprezentate prin semne convenţionale şi simboluri● Interpretarea/Explicarea semnificatiei elementelor geografice înscrise pe suporturi grafice şi cartograficeTipurile de capacităţi vizate prin itemi:1. Localizarea/Identificarea principalelor fapte specifice care definesc geografia României.2. Cunoaşterea principalelor elemente naturale şi socio-economice ale tarii noastre.3. Înţelegerea şi utilizarea adecvată a terminologiei specifice.4. Înţelegerea relaţiilor majore între componentele geografice de baza ale teritoriului tarii noastre şi cunoaşterea caracteristicilor de baza ale mediului geografic al tarii noastre.5. Analiza elementelor geografice caracteristice unităţilor teritoriale.6. Analiza şi interpretarea elementelor înscrise pe suporturi grafice şi cartografice.LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ – MATERNĂAbschluâprufung der gymnasialen StufeLiteratur1. Anforderungen● Leseverstandnis unter Beweis stellen als Ausgangspunkt fur die Arbeit am Text;● Texte aufgrund von Fragen erschlieâen;● Texte fortsetzen oder umformen;● gattungsspezifische Merkmale identifizieren: (Epik: Marchen, Sage, Erzahlung, Ballade, Kurzgeschichte, Fabel, Novelle, Lyrik);● die Angehorigkeit eines Textes zu einer bestimmten Gattung beweisen;● Inhaltsangabe, Erzahlung, Bericht, Beschreibung, Schilderung, Charakteristik verfassen;● die sprachliche Gestaltung eines literarischen Textes erkennen;● personliche Meinungen auâern und begrunden;● einige schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen beherrschen (z.B. Gesuch, Brief, Anzeige);● sprachliche Richtigkeit beachten (Morphologie, Syntax, Orthographie und Zeichensetzung);2. Inhalte● Grundkenntnisse uber das literarische Werk (epische, lyrische und dramatische Texte. Volksliteratur. Kunstliteratur, Grundkenntnisse zur Stilkunde, gattungsspezifische Merk-male).● schriftliche Umgangs- und Kommunikationsfornien (z.B.Gesuch, Brief, Anzeige);● Literarische Texte:● V. Klasse: A. Lindgren Die Mutprobe; J.Haltrich: Die Konigstochter în der Flammenburg;● VI. Klasse: H. Hesse: Das Nachtpfauenauge; J. W. Goethe: Der Schatzgraber; G.A. Burger: Die Schatzgraber; G. Schwab: Dadalus und Ikarus;● VII. Klasse: H. Boll: Die Waage der Baleks; J. W. Goethe Erlkonig; W. Borchert: Nachts schlafen die Ratten doch;● VIII. Klasse: H. Liebhardt: Dort oben bei den Kirschen; G. E. Lessing: Fabeln; J.W. Goethe: Meeresstille; Gluckliche Fahrt; Fr. Schiller: Die Burgschaft; G. Keller: Kleider machen Leute; B. Brecht: Der Augsburger Kreidekreis, E. Junge: Der Sieger.Die Texte dienen der exemplarischen Behandlung. În der Prufung sollen die Pruflinge ihre Fahigkeiten unter Beweis stellen mit literarischen Texten umzugehen und einige schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen zu beherrschen. Zwecks exemplarischer Behandlung konnen auch Texte aus den neuen Lehrbuchern der Klassen V und VI behandelt werden.Sprache1. Anforderungen● Fahigkeit în einem gegebenen Kontext mit Begriffen der Phonetik, des Wortschatzes, der Morphologie und der Syntax umzugehen und Beispiele anzufuhren;● Wortarten und deren grammatikalische Kathegorien zu identifizieren und zu bestimmen;● Identifizierung der Korrelate und Bestimmung der Verhaltnisse în der Satzverbindung und im Satzgefuge;● Erkennen der Bezuge zwischen Satzgliedern und Gliedsatzen;● Fahigkeit die Rolle der Satzzeichen und der Topik zu erklaren; Berucksichtigung der Orthographie und Interpunktion; Durchfluhrung von Erganzungsubungen, Transformations-ubungen usw.2. Inhalte● Phonetik: Laute. Buchstaben. Alphabet. Einteilung der Laute. Der Lautwechsel (Umlaut, Ablaut).● Wortschatz: Wort und Kontext. Eigentlicher und ubertragener Sinn der Worter. Mehrdeutigkeit. Homonyme, Synonyme, Antonyme. Redensarten und Redewendungen. Wortbildung durch Ableitung, durch Zusammensetzung. Die Wortfamilie. Bereicherung des Wortschatzes. Erbworter. Lehnworter. Fremdworter. Wortfelder. Wortschatzubungen zu allen Wortarten.● Morphologie: flektierbare und unflektierbare Wortarten● Syntax: Der Satz. Die Satzarten. Die Satzformen. Die Satzglieder. Die Gliedsatze. Die Wortfolge im einfachen und im zusammengesetzten Satz.● Orthographie: Die Schreibung der Substantive, der Verben, der Adjektive usw.Wichtige Hinweise● Die Schuler, die eine Abteilung oder Schule mit Deutsch muttersprachlichem Unterricht abgeschlossen haben, legen auch im Fach Deutsch die Abschluâprufung ab.● Die schriftliche Abschluâprufung der gymnasialen Stufe dauert zwei Stunden, nachdem die Themen an die Tafel geschrieben oder bereits vervielfaltigt, den Pruflingen verteilt worden sind.● Alle Themen sind verbindlich. Die Gesamtpunkteanzahl pro Thema wird angegeben.● Die Bewertungskriterien werden nach abgelaufener Prufung bekanntgegeben.● Die Benotung erfolgt în der Punkteskala von 10 bis 100 und geht von 10 Punkten aus.● Die Punkte entsprechen der Notenskala von 1 bis 10.● Die Pruflinge werden angehalten, die Aufgabenstellung aufmerksam durchzulesen und genau zu befolgen. So z. B.wird bei Aufgabenstellungen mit vielfacher Wahl (Fachterminologie aus dem Englischen: multiple choice) nur die richtige Antwort eingekreist oder aufgeschrieben.ISTORIA ROMANILORI. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMENIstoria românilor are, în cadrul examenului de capacitate, pentru anul şcolar 2001/2002, statut de disciplina opţională.Proba de examen la Istoria românilor este o proba scrisă cu durata de 2 ore.II. OBIECTIVELE DE EVALUARECandidaţii trebuie să demonstreze capacitatea de:1. a utiliza, în contexte noi, notiuni istorice invatate;2. a selecta şi utiliza informaţii oferite de o sursa istorica, la prima vedere sau cunoscută;3. a plasa în timp şi spaţiu evenimentele istorice;4. a interpreta din punct de vedere istoric relaţii de tip cauza-efect;5. a prezenta o perioadă istorica în funcţie de anumite repere;6. a compara evenimente şi procese istorice, stabilind asemanari şi deosebiri.III. CONTINUTURI (TEME)CLASA A VIII-A1. Civilizatii preistorice şi antice.2. Statul medieval şi instituţiile sale.3. Ţările Române şi statele vecine între diplomatie şi confruntare.4. Constituirea României Moderne.5. România între democratie şi totalitarism.6. România după al Doilea război mondial.7. Studii/lecţii de sinteza:– România şi sistemul de la VersaillesNotă:Abordarea fiecărei teme, din programa de examen, se realizează conform curriculum-lui (termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins; continuturi; studiu de caz).Este recomandat unul dintre următoarele manuale:● Istoria Românilor, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Teora, editia 2000, autori: Liviu Lazar, Viorel Lupu● Istoria Românilor, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Sigma, editia 2000, autori: Alexandru Vulpe, Radu G. Paun, Radu Bajenaru, Ioan Grosu● Istorie, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Humanitas, editia 2000, autori: Sorin Oane, Maria Ochescu.IV. PROBA DE EXAMENProba de examen este alcătuită din trei părţi.Prima parte conţine itemi obiectivi (cu raspunsuri la alegere; de completare). La fiecare dintre aceştia elevul este solicitat sa aleagă răspunsul corect sau sa scrie în spaţiul punctat răspunsul corect, în funcţie de cerinţa respectiva.Partea a II-a din proba de examen conţine itemi semiobiectivi (cu răspuns scurt întrebări structurate). La fiecare dintre aceştia elevul este solicitat sa redacteze răspunsul.Partea a III-a din proba de examen este reprezentată de itemii subiectivi (eseu pe baza unei structuri de idei).Pentru examenul de capacitate 2002, itemii de tip intrebare structurată, eseu structurat pot avea ca suport surse istorice scrise la prima vedere, harti, grafice, imagini etc.Următoarele exemple de itemi au ca scop familiarizarea elevilor cu cerinţele probei scrise la Istoria Românilor:I. Scrieti pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmatia de mai jos:1. Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Principatelor Unite în anul:a. 1848 b. 1857 c. 1859 d. 1866II. Scrieti pe foaia de examen răspunsul corect care completează propozitia de mai jos:1. Domnitorul care a condus Moldova între anii 1457-1504, se numeşte …………..III. 1. Definiţi următoarele notiuni istorice: "cenzura"; "colectivizare".2. Construiti, cu fiecare dintre notiunile istorice menţionate, câte o propozitie/fraza, referitoare la un fapt din istoria românilor.IV. Cititi cu atenţie textul de mai jos:"În planul politicii interne, regele Carol a fost iscusit, a ştiut sa păstreze echilibrul între cele doua mari partide care s-au creat, Partidul Liberal şi Partidul Conservator (…). Votul nu era universal, ci cenzitar – numai cei ce plateau impozit erau admişi sa aleagă."(N. Djuvara, despre domnia lui Carol I)Pornind de la acest text, raspundeti următoarelor cerinţe:1. Transcrieti definitia data de autor votului cenzitar.2. Numiţi câte un reprezentant al fiecărui partid menţionat în text.3. Menţionaţi o confruntare militară, la care a participat Carol, înainte de proclamarea sa ca rege în 1881.4. Explicaţi un motiv al instaurării dinastiei străine în anul 1866.V. Menţionaţi doua cauze care au determinat întoarcerea armelor împotriva Germaniei în vara anului 1944 şi explicaţi doua urmări ale acestui eveniment istoric.VI. Prezentaţi, în aproximativ doua pagini, Marea Unire din 1918, având în vedere:– doi factori care au favorizat acest proces istoric;– data (zi, luna) şi instituţia/cadrul în care s-a hotărât unirea fiecărei provincii – Basarabia, Bucovina şi Transilvania – cu România;– contextul internaţional în care este recunoscută Marea Unire şi un stat care semnează un tratat de pace cu România.Nota!Se punctează şi structurarea compoziţiei (introducere – cuprins – concluzii), prezentarea în ordine cronologică a evenimentelor/a proceselor istorice, utilizarea limbajului istoric.Punctajul maxim al probei scrise la Istoria Românilor este de 100 de puncte. Se acorda 10 puncte din oficiu. Nu se acordă fracţiuni de punct. Nota finala se calculează prin împărţirea punctajului obţinut la 10.PROGRAMA DE LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARA – MATERNĂI. MAGYAR NYELVTAN1. Altalanos kovetelmenyek:Az anyanyelvi ismeretek kereteben a funkcionalis nyevvizsgalo kepessegre helyezzuk a hangsulyt. A vizsgara valo felkeszitesnek, akarcsak a negy ev anyaganak a tudatos felhasznalast es a kifejezokeszseg fejleszteset kell szolgalnia, tovabba arra kell felkesziteni a tanulot, hogy a rendelkezesere allo nyelvi eszkozoket, informaciomennyiseget tudatos es kreatfv modon alkalmazza.2. Szamonkent muveltseganyag:A hangok vilaga:–––––-A beszedhangok ismerete. A beszeloszervek es mukodesuk. A beszeloszervek szerepe a maganhangzok es massalhangzok kepzeseben. A hangok es a betuk. A beturend. A maganhangzok. A maganhangzok stilushatasa. A hangrend es illeszkedes. A massalhangzok. A massalhangzok stilushatasa. A massalhangzok kapcsolodasa. A helyes kiejtes. A szotag. A hangsuly es a hanglejtes.Szintek es egysegek a nyelvben:––––––––––-A szoveg. A mondat. A szoszerkezet. A szo. A szoelem. A beszedhang.Viszonyok a nyelvben:–––––––A mellerendelo viszony (kapcsolatos, ellentetes, valaszto, kovetkezteto, magyarazo). Az alarendelo viszony (targyas, hatarozos, jelzos, hasonlitott es hasonlo, megvalosulas es feltetel, megengedes).A nyelvi jelek erteke:–––––––-Alaki ertek, jelolesi ertek, szofaji ertek, helyi ertek, jelentesertek, tettertek.A nyelv es a nyelvi jelek funkcioja:––––––––––––A szofaji ertek es a mondatbeli funkcio kapcsolata. Az ige tomorito ereje. A nyelv szerepe a kozlesben. A nyelv szerepe a tarsadalomban.A valtozo nyelv:–––––-Regi nyelv – mai nyelv. A szavak hangalakja es jelentese. A jelentesvaltozas.A mukodo nyelv:–––––-Kombinalas, varialas, szabad szorend, mozgekony jelentes, kevesbol vegtelen, ugyanaz – sokfelekeppen.Kulonbozo tipusu szovegek alkotasa (pl. elbeszelo, leiro, parbeszedes, meggyozo).A kommunikacio folyamata, tenyezoi, a szobeli kozles mufajai (monolog, parbeszed, alkalmi beszed, erveles, vita), az irott szoveg jellemzoi, stilusa, a vazlatkeszites.II. IRODALOMOLVASASAltalanos kovetelmenyek:Az irodalmi mu uzenete. Szerzo-szoveg-olvaso viszonya. A befogadoi magatartas. Az irodalmi szoveg szervezodese; az irodalmi mu mint komplex modell. Az epikus muvek cselekmenye. A cselekmeny fobb mozzanatai. A narrativ szovegek szervezodese. Elbeszeloi nezopont, elbeszelo es tortenet viszonya, ter-ido viszonya, a szereplok jellemzese. Vazlatkeszites. Az elbeszelo (kotott es szabad-) fogalmazas.Szovegelemzes, szovegertes kepessege, az irodalmi level, verses epikai alkotasok (a ballada, az elbeszelo koltemeny), prozai epikai alkotasok (novella, kisregeny, elbeszeles, karcolat, regeny) es lirai alkotasok (dai, koltoi level, leiro koltemeny, eletkep, oda, elegia, rapszodia) elemzese alapjan.A negy ev soran tanult irodalomelmeleti, stilisztikai, retorikai es verstani alapfogalmak, lirai, dramai es epikai muvekhez kapcsolodo kerdeskorok ismerete. Onallo irodalmi elemzes, a (korosztalyi es a tantervi) kovetelmenyeknek megfelelo nehezsegi fokkal rendelkezo – adott – szoveg alapjan.MATEMATICAINTRODUCEREa) Funcţii … –––-Examenul care finalizează studiile gimnaziale, indeplinind funcţia de certificare a nivelului de cultura generală a absolvenţilor învăţământului obligatoriu este examenul de Capacitate.Examenul de capacitate este conceput ca examen naţional, realizandu-se potrivit normelor Regulamentului de organizare şi de desfăşurare, pe bază de programe unice pentru toate şcolile din ţara.Complementar funcţiei de certificare a pregătirii elevilor, examenul de capacitate are funcţii de selecţie şi de orientare privind accesul absolvenţilor de gimnaziu spre rute profesionale diversificate şi de niveluri diferite – învăţământ liceal sau învăţământ profesional sau de ucenici.b) Conţinut … ––––Disciplinele la care se susţin probele în cadrul examenului de capacitate sunt următoarele:● Limba şi literatura română – scris;● Matematica – scris;● Limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile gimnaziale într-o limbă a minorităţilor naţionale – scris;● disciplina la alegere dintre Istoria românilor şi Geografia României – scris.c) Programa de examen pentru capacitate … –––––––––––––-Programa de examen pentru capacitate este un concept introdus în teoria şi practica evaluării educaţionale, odată cu organizarea primului examen de acest fel la noi în ţara, în anul 1999. Este un instrument care amelioreaza calitatea şi eficienta actului evaluării rezultatelor şcolare, orienteaza într-un mod mai concret procesul evaluării, informează toţi factorii interesaţi cu privire la natura şi modul de realizare a examinării elevilor.Prin structura şi funcţiile ei esenţiale, programa de examen se adresează următoarelor categorii de subiecti:– elevilor şi părinţilor acestora;– profesorilor care predau disciplinele prevăzute pentru examenul de capacitate;– autorilor care proiectează şi elaborează probele pentru acest examen;– factorilor responsabili de organizarea şi desfăşurarea examenului (inspectoratele şcolare, conducerile unităţilor şcolare);– altor parteneri institutionali şi persoane interesate de calitatea efectelor educaţiei (sindicate, asociaţii profesionale, instituţii implicate în recunoaşterea şi echivalarea studiilor s.a.).Valoarea specifică a acestui instrument rezida în funcţiile pe care şi le asuma.Acestea pot fi rezumate astfel:– informează beneficiarii potenţiali cu privire la obiectivele, conţinuturile, modurile şi instrumentele de evaluare ale performantelor şcolare;– defineste coordonatele activităţii de pregătire a elevilor şi susţine eforturile pe care le implica reusita acestora la examen; permite elevilor sa cunoască cu claritate ce se asteapta de la ei şi care este sistemul de evaluare a rezultatelor muncii lor;– orienteaza profesorii în conceperea procesului de instruire şi a practicilor de evaluare relevante pentru sistemul de evaluare propriu examenului de capacitate, şi compatibile cu acesta;– asigura ridicarea calităţii tehnice a probelor de evaluare – validitatea, fidelitatea, obiectivitatea;– facilitează compararea valorii probelor şi a rezultatelor obţinute la examenul de capacitate de către serii diferite de absolvenţi, reflectand în acest fel dinamica performantelor şcolare, oferind sugestii utile pentru revizuirea curriculumului;– conferă mai multă transparenta privind principiile, criteriile, tehnicile şi procedurile utilizate în realizarea examenului de capacitate.Programa de matematica pentru examenul de capacitate este concepută din punct de vedere metodologic astfel:I. Statutul disciplinei de examen.II. Standardele curriculare de performanţă.III. Conţinutul tematic.IV. Matricea de specificăţii.V. Structura probei.I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMENMatematica are, în cadrul examenului de capacitate pentru anul şcolar 2001/2002, statut de disciplina obligatorie.Proba de examen la matematica este o proba scrisă cu durata desfăşurării de 2 ore.Ponderea notei de la matematica în media generală a examenului de capacitate este de 1/3 respectiv 1/4 pentru elevii care susţin 4 probe (cei care au urmat studiile gimnaziale într-o limbă a minorităţilor naţionale).II. OBIECTIVELE CADRU ŞI STANDARDELE CURRICULARE DE PERFORMANTA1. Cunoaşterea şi înţelegerea conceptelor, a terminologiei şi a procedurilor de calcul specifice matematicii.S(1) Scrierea, citirea, compararea şi reprezentarea pe axa a numerelor reale.S(2) Efectuarea corecta a operaţiilor cu numere reale (eventual reprezentate prin litere).S(3) Utilizarea estimarilor şi a aproximarilor de numere şi de măsuri (lungimi, unghiuri, arii şi volume) pentru a aprecia validitatea unor rezultate.S(4) Utilizarea unor elemente de logica şi de teoria multimilor, precum şi a unor relaţii, funcţii, siruri în rezolvarea problemelor.S(5) Rezolvarea de ecuatii şi de inecuatii şi efectuarea de calcule algebrice utilizând algoritmi, formule şi metode specifice.S(6) Stabilirea şi utilizarea proprietăţilor calitative şi metrice ale figurilor şi corpurilor geometrice, în probleme de demonstratie şi de calcul.S(7) Utilizarea localizarii figurilor geometrice şi a unor elemente de transformări geometrice.S(8) Reprezentarea în plan a configuratiilor spatiale.S(9) Înregistrarea, prelucrarea şi prezentarea datelor pe baza unor elemente de statistica şi probabilitati.2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de probleme.S(10) Identificarea unei situaţii-problema şi organizarea eficienta a modului de rezolvare a acesteia.S(11) Utilizarea unor reprezentari şi metode variate pentru calificarea şi justificarea (demonstrarea) unor enunturi.S(12) Construirea unor generalizari şi verificarea validităţii lor.3. Dezvoltarea capacităţii de a comunică utilizând limbajul matematic.S(13) Înţelegerea semnificatiei globale a informaţiilor cu caracter matematic extrase din diferite surse documentare.S(14) Expunerea coerenta, în scris, a propriilor demersuri de rezolvare a unei probleme.III. CONŢINUTUL TEMATIC(Obiectivele evaluării şi conţinutul tematic sunt stabilite în concordanta cu prevederile programelor şcolare).ARITMETICA şi ALGEBRA–––––––MultimiMultimi: relaţii (apartenenţa, egalitate, incluziune); submultime; operaţii cu multimi (reuniunea, intersectia, diferenţa, produsul cartezian). Multimi finite, multimi infinite.Multimile N, Z, Q, R, R-Q. N inclus Z inclus Q inclus R.Scrierea numerelor naturale în baza zece.Propozitii adevărate şi propozitii false.Împărţirea cu rest a numerelor naturale. Divizibilitatea în N: definiţie, divizor, multiplu; proprietăţi ale relatiei de divizibilitate; criteriile de divizibilitate cu 10, 2, 5, 3; numere prime şi numere compuse; numere pare şi numere impare; numere prime între ele; descompunerea unui număr natural în produs de puteri de numere prime; cel mai mare divizor comun şi cel mai mic multiplu comun.Divizibilitatea în Z : definiţie, divizor, multiplu.Fractie; fractii subunitare, echiunitare, supraunitare; fractii egale; reprezentari echivalente ale fractiilor; fractii ireductibile.Scrierea unui număr raţional sub forma zecimala sau fractionara.Reprezentarea pe axa a numerelor reale. Compararea şi ordonarea numerelor reale.Valoare absolută (modul), opus, invers, parte întreaga, parte zecimala, aproximari în multimea numerelor reale.Intervale în R: definiţie, reprezentare pe axa.Operaţii cu numere reale: adunarea, scăderea, înmulţirea, ridicarea la putere cu exponent număr întreg. Radacina patrata a unui număr natural patrat perfect; extragerea radacinii patrate dintr-un număr raţional pozitiv; algoritmul de extragere a radacinii patrate; scrierea unui număr real pozitiv ca radical din patratul sau. Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor. Factorul comun.Reguli de calcul cu radicali. Introducerea factorilor sub radical. Scoaterea factorilor de sub radical. Rationalizarea numitorului de forma a√'76b, a±√'76b cu a, b f2 Ş N.Media aritmetica şi media aritmetica ponderată. Media geometrica a doua numere reale pozitive.Rapoarte şi proporţii: raport; proprietatea fundamentală a proportiilor; proporţii derivate; aflarea unui termen necunoscut; şir de rapoarte egale; marimi direct proporţionale şi marimi invers proporţionale; regula de trei simpla.Procente: p% dintr-un număr; aflarea unui număr raţional când cunoastem p% din el; aflarea raportului procentual. Rezolvarea problemelor în care intervin procente.Calculul probabilitatii de realizare a unui eveniment utilizând raportul: numărul cazurilor favorabile/numărul cazurilor posibile.Calcul algebricCalculul cu numere reprezentate prin litere: adunarea, scăderea, înmulţirea, împărţirea, ridicarea la putere cu exponent număr întreg.Formulele de calcul prescurtat:(a ± b)^2 = a^2 ± 2ab + b^2;(a + b)(a-b)=a^2 – b^2;(a + b + c)^2 = a^2 + b^2 + c^2 + 2ab + 2ac + 2bc.Descompunerea în factori: metoda factorului comun; utilizarea formulelor de calcul prescurtat; gruparea termenilor şi metode combinate.Rapoarte de numere reale reprezentate prin litere. Operaţii cu acestea (adunare, scădere, înmulţire, împărţire, ridicare la putere cu exponent număr întreg).FuncţiiSistem de axe ortogonale; reprezentarea punctelor în plan; rezolvarea unor probleme de geometrie plana pornind de la reprezentarea punctelor într-un sistem de axe ortogonale.Noţiunea de funcţie; funcţii de tipul f:A->R, f(x)=ax+b, unde a,b f2 Ş R şi A multime finita sau A = R; reprezentarea grafica a acestor funcţii. Aflarea multimii valorilor unei funcţii de tipul f:A->R, f(x)=ax+b, unde a,b f2 Ş R şi A multime finita. Determinarea unei funcţii de tipul f:R->R, f(x)=ax+b, unde a,b f2 Ş R, al carei grafic conţine doua puncte. Exercitii de investigare a coliniaritatii unor puncte cunoscând coordonatele acestora.Ecuatii şi inecuatiiRezolvarea în R a ecuatiilor de forma ax+b=0, a f2 Ş R*, b Ş R. Ecuatii echivalente.Rezolvarea în R a ecuatiilor de forma ax^2+bx+c=0, a,b,c f2 Ş R, a diferit 0.Reprezentarea grafica, prin puncte, a dreptei soluţiilor unei ecuatii de forma:ax + by + c = 0, a,b,c f2 Ş R, a diferit 0 sau b diferit 0.Rezolvarea în R x R a sistemelor de ecuatii de forma:(a(1)x + b(1)y + c(1) = 0( ,a(1),a(2),b(1),b(2),c(1),c(2) f2 Ş R.(a(2)x + b(2)y + c(2) = 0Interpretare geometrica. Sisteme reductibile la acestea.Probleme cu caracter aplicativ care se rezolva cu ajutorul ecuatiilor şi al sistemelor de ecuatii. Utilizarea metodelor aritmetica şi algebrica pentru rezolvarea unei probleme.Rezolvarea în R a inecuatiilor de forma ax+b≤0 (), af2 ŞR*, bŞR. Scrierea multimii soluţiilor.GEOMETRIE–––Măsurare şi măsuri (lungime, masa, timp, arie, volum):– transformări (inclusiv 1 dmc = 1 litru).Figuri şi corpuri geometrice:a) punctul, dreapta, planul, semiplanul, semidreapta, segmentul de dreapta, unghiul … b) poligonul … c) cercul … d) corpuri geometrice … a) – poziţii relative, clasificare; … – paralelism şi perpendicularitate în plan şi în spaţiu; axioma paralelelor; unghiuri cu laturile respectiv paralele; unghiul a doua drepte în spaţiu; drepte perpendiculare; dreapta perpendiculara pe un plan; distanta de la un punct la un plan; plane paralele; distanta dintre doua plane paralele;– teorema celor trei perpendiculare; distanta de la un punct la o dreapta;– proiectii ortogonale ale unui punct, segment sau ale unei drepte pe un plan;– unghiul unei drepte cu un plan; lungimea proiectiei unui segment;– unghi diedru; unghiul plan corespunzător unui unghi diedru; măsura unghiului a doua plane;– identificarea axei (centrului) de simetrie al unei figuri geometrice.b) Triunghiul: … – perimetrul şi aria;– suma măsurilor unghiurilor unui triunghi;– unghi exterior unui triunghi;– linii importante în triunghi şi concurenta lor;– linia mijlocie în triunghi;– triunghiul isoscel şi triunghiul echilateral – proprietăţi;– criteriile de congruenta a triunghiurilor;– triunghiul dreptunghic – teorema inaltimii; teorema catetei; teorema lui Pitagora şi reciprocă ei; rapoarte constante în triunghiul dreptunghic (sin, cos, tg, ctg); întocmirea tabelului pentru unghiurile de 30°, 45°, 60°; rezolvarea triunghiului dreptunghic;– teorema lui Thales şi reciprocă ei;– teorema fundamentală a asemanarii;– triunghiuri asemenea – criteriile de asemănare a triunghiurilor.Patrulaterul convex:– perimetrul şi aria (paralelogramul, dreptunghiul, rombul, patratul, trapezul)– suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex;– paralelogramul – proprietăţi referitoare la laturi, unghiuri, diagonale;– paralelograme particulare (dreptunghi, romb, patrat) – proprietăţi;– trapezul; linia mijlocie în trapez;– trapeze particulare (isoscel şi dreptunghic) – proprietăţi.Poligonul regulat (triunghiul echilateral, patratul, hexagonul regulat):– latura, apotema, perimetrul şi aria.c) Cercul: … – centru, raza, diametru;– unghi la centru;– coarde şi arce în cerc (la arce congruente corespund coarde congruente, şi reciproc; proprietatea diametrului perpendicular pe o coarda; proprietatea arcelor cuprinse între doua coarde paralele; proprietatea coardelor egal depărtate de centru);– unghi înscris în cerc;– poziţiile relative ale unei drepte faţă de un cerc;– triunghi circumscris unui cerc;– triunghi înscris în cerc;– lungimea cercului;– aria discului;– lungimea arcului de cerc;– aria sectorului de cerc.d) Corpuri geometrice: … Prisma dreapta cu baza triunghi echilateral, dreptunghi sau patrat; cubul; piramida regulată şi trunchiul de piramida regulată (baza triunghi echilateral sau patrat); cilindrul circular drept; conul circular drept; trunchiul de con circular drept; sfera:– reprezentarea lor prin desen;– elementele lor (vârfuri, muchii, fete laterale, baze, diagonale, înălţimi, generatoare, apoteme, raze);– identificarea unor figuri plane pe corpuri geometrice;– desfăşurări;– secţiuni paralele cu baza;– secţiuni axiale;– aria laterala, aria totală, volumul.Notă …
*) Manualele valabile sunt numai cele care au aprobarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării.IV. MATRICEA DE SPECIFICAŢIIÎn conţinutul subiectului de examen cele trei discipline matematice studiate în gimnaziu: aritmetica, algebra şi geometrie, se regăsesc aproximativ în următoarele procente:

V. STRUCTURA PROBEIProba de examen este alcătuită din două părţi.Prima parte conţine itemi de completare. La fiecare dintre cerinţe elevul este solicitat sa scrie pe foaia de examen rezultatul care completează enuntul dat. Răspunsul scris va consta doar în menţionarea rezultatului obţinut în urma efectuării unui calcul, a unui rationament, sau în precizarea denumirii unei notiuni matematice studiate.Partea a doua conţine probleme cu răspuns deschis. La fiecare dintre acestea elevul este solicitat sa redacteze rezolvarea completa şi să justifice pe foaia de examen rezultatele obţinute.Fiecăreia dintre cele doua părţi i se acordă acelaşi punctaj.Limba şi literatura românăI. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMENLimba şi literatura română are, în cadrul examenului de Capacitate, statut de disciplina obligatorie de examen, la care se susţine o proba scrisă cu o durată de 2 ore.Ponderea notei obţinute la limba şi literatura română în media generală a examenului de capacitate este de 1/3, respectiv 1/4 pentru elevii care susţin 4 probe (cei care au urmat studiile gimnaziale într-o limbă a minorităţilor naţionale).II. OBIECTIVEPrin susţinerea examenului de Capacitate la aceasta disciplina, elevul va trebui să facă dovada capacităţilor, a abilităţilor şi deprinderilor specifice, dobândite pe parcursul celei de a doua părţi a ciclului de dezvoltare (clasele a V-a şi a VI-a), precum şi pe parcursul ciclului de observare şi orientare (clasele a VII-a şi a VIII-a), reflectate în următoarele sarcini de lucru:A. Capacitatea de receptare a mesajului scris (C I)● sa identifice tipurile de text (literar, nonliterar), trăsăturile specifice ale respectivelor texte, precum şi modurile de expunere, momentele subiectului, ideile principale şi secundare;● sa opereze cu sensul propriu şi figurat al cuvantului, prin raportare la contextul mesajului scris;● sa recunoască figurile de stil/procedeele de expresivitate artistică şi celelalte notiuni de teorie literară invatate, prin aplicarea pe un text studiat sau la prima vedere;● sa recunoască elementele de fonetica, de vocabular, de morfologie, de sintaxa şi sa opereze cu acestea, având ca suport un text studiat sau la prima vedere;● sa recunoască şi sa opereze cu valorile expresive ale categoriilor lexical-semantice, morfologice şi sintactice, prin aplicarea pe un text literar dat;● sa interpreteze valorile expresive ale topicii şi ale punctuatiei;● sa recepteze mesajul unui text literar sau nonliterar.B. Capacitatea de exprimare scrisă (C II)● sa rezume un text literar dat;● sa caracterizeze un personaj dintr-un text studiat sau la prima vedere;● sa redacteze un text în care să se evidentieze caracteristicile fundamentale ale unei opere literare/ale unui fragment de text literar dat (sa motiveze într-o compunere, conform unor cerinţe specificate, apartenenţa unui text la un gen sau la o specie literară: basmul, schita, nuvela, romanul, balada, fabula, doina, pastelul, imnul, comedia; sa analizeze un text, valorificand structura acestuia şi resursele expresive ale limbii);● sa redacteze diferitele texte cu destinaţie funcţională: cerere, invitaţie, scrisoare, telegrama;● să aplice, în redactarea unui text, normele ortografice, de punctuatie şi de exprimare corecta;● sa exprime, în scris, într-un mod corect, logic, convingator şi coerent, diferitele idei, opinii, atitudini, prin utilizarea unui vocabular, a unui registru de comunicare şi a unui stil, adecvate contextului şi în conformitate cu normele de redactare.III. CONTINUTURIA. Lectura. Teoria literară. Textul● Autorul. Eul liric şi naratorul.● Structura operei literare. Modurile de expunere. Naratiunea (autorul, naratorul; naratiunea la persoana a III-a şi la persoana I, subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în naratiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). Personajul: caracterizarea – portretul fizic şi portretul moral● Personificarea. Comparatia. Enumeratia. Repetitia. Epitetul (tipuri de epitete). Hiperbola. Antiteza. Metafora. Alegoria. Inversiunea.● Strofa şi versul. Rima (monorima, rima imperecheata, incrucisata, imbratisata). Măsura. Piciorul metric (bisilabic). Ritmul (troheul şi iambul).● Textele literare – populare şi culte. Caracteristicile operei folclorice (orala, anonima, colectivă, sincretica).● Genuri literare. Genurile epic, liric şi dramatic.● Specii literare: basmul, schita, nuvela, romanul, balada, fabula, doina, pastelul, imnul, comedia.B. Practica raţională şi funcţională a limbii: tipuri de comunicare1. Comunicarea scrisă. Procesul scrierii. Contexte de realizare–––––––––––––––––––––● Părţile componente ale unei compuneri (introducerea, cuprinsul, încheierea).● Aşezarea corecta în pagina.● Punctuatia. Semnele de punctuatie şi ortografice. Valoarea funcţională şi expresiva a semnelor de punctuatie.● Scrierea funcţională. Telegrama, invitaţia, cererea.● Scrierea reflexiva. Scrisoarea familială. Scrisoarea de felicitare. Exprimarea şi argumentarea unui punct de vedere.● Textul literar. Transformarea textului dialogat în text narativ. Rezumatul. Comentarea unor secvente din operele studiate. Semnificatia titlului. Personajul literar (caracterizare). Analiza de text literar.2. Elemente de construcţie a comunicării–––––––––––––-1. Lexicul● Vocabularul limbii române. Vocabularul fundamental. Masa vocabularului.● Cuvântul. Forma şi conţinutul. Cuvântul de baza. Sensul cuvintelor în context.Sensul propriu (de baza şi secundar) şi sensul figurat.● Mijloace interne de imbogatire a vocabularului. Derivarea. Compunerea. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea). Familia lexicala.● Mijloacele externe de imbogatire a vocabularului, împrumuturile. Neologismele.● Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Paronimele.● Regionalismele. Arhaismele.● Cuvintele polisemantice.● Unităţile frazeologice (locutiuni, expresii).● Pleonasmul.2. Notiuni de fonetica● Vocalele. Consoanele. Semivocalele. Diftongul. Triftongul. Hiatul.● Silaba. Despărţirea cuvintelor în silabe.● Folosirea corecta a accentului în limba română.3. Morfosintaxa● Părţile de vorbire flexibile. Clasificare/felul (verb, substantiv, articol, pronume, numeral, adjectiv). Locutiunile. Categorii morfologice (diateza, conjugare, mod, timp, persoana, gen, număr, caz, grad de comparatie). Funcţii sintactice.● Părţile de vorbire neflexibile. Clasificare/felul (adverb, prepozitie, conjunctie, interjectie). Locutiunile. Funcţii sintactice (adverb, interjectie).4. Notiuni de sintaxa● Relaţia text, fraza, propozitie, cuvânt.● Cuvintele şi construcţiile incidente. Punctuatia lor.● Relaţiile sintactice în propozitie şi în fraza (interdependenta, coordonare şi subordonare). Mijloacele de realizare a relaţiilor sintactice în propozitie şi în fraza: flexiunea, jonctiunea, juxtapunerea, topica, intonatia şi pauza.● Fraza. Propozitia principala şi secundară/subordonata. Elementele de relaţie în fraza. Propozitia regenta şi propozitia subordonata. Elementul regent.● Propozitia şi părţile de propozitie. Tipurile de propozitie.5. Sintaxa propozitiei şi a frazei● Predicatul şi propozitia subordonata predicativa.● Subiectul şi propozitia subordonata subiectiva.● Atributul şi propozitia subordonata atributiva.● Complementul. Complementele circumstantiale şi necircumstantiale. Complementele circumstantiale de loc, de timp, de mod. Complementul circumstantial de cauza şi de scop. Complementul direct şi indirect.● Propozitia subordonata completiva directa. Propozitia subordonata completiva indirecta. Propozitiile subordonate circumstantiale de loc, de timp, de mod, de cauza, de scop. Propozitiile subordonate circumstantiale condiţionale, concesive, consecutive.● Expansiunea şi contragerea.● Acordul.IV. MATRICEA DE SPECIFICAŢIE A PROBEI SCRISE

V. STRUCTURA PROBEIProba de examen conţine trei părţi, fiecăreia fiindu-i alocat un punctaj global, menţionat pe foaia de examen, pe care o primeşte candidatul, şi detaliat apoi în baremul de corectare şi de notare.Formularea subiectelor din proba de examen se face pe baza obiectivelor programei de examen şi în conformitate cu abilitatile, deprinderile, capacitatile, cunoştinţele şi conţinuturile selectate din Curriculum Naţional, Programe şcolare pentru clasele a V-a – a VIII-a, Aria curriculara: Limba şi comunicare, Limba şi literatura română (Ordin al Ministrului nr. 4237, din 23.08.1999).Prin Curriculum Naţional se stabileşte principiul studierii limbii şi literaturii române în ciclul gimnazial din perspectiva comunicativ-funcţională. Drept urmare, programa pentru examenul de Capacitate pune accentul pe evaluarea unor capacităţi de receptare a mesajului scris şi de exprimare scrisă, pe care trebuie să le aibă un absolvent al clasei a VIII-a, în condiţiile în care în procesul de predare-invatare se utilizează manualele alternative, textul literar fiind folosit ca suport pentru recunoaşterea şi operarea cu notiuni de teorie literară, cu elemente de fonetica, de vocabular, de morfologie, de sintaxa, de ortografie şi de punctuatie, studiate în anii de şcoala.Partea I a probei este destinată înţelegerii şi operarii cu textul. Pe baza acestuia, se vor formula un număr de cerinţe care să vizeze atât înţelegerea şi analiza, pe diferite niveluri de receptare, a mesajului scris (A. înţelegerea textului), cat şi operarea cu diferitele elemente ale textului, din perspectiva comunicativ-funcţională (B. Limba română – fonetica, vocabular, morfologie şi sintaxa aplicată).Partea a II-a conţine redactarea unui text funcţional (cerere, invitaţie, scrisoare, telegrama), în conformitate cu anumite cerinţe, formulate prin itemi.Partea a III-a are în vedere elaborarea unei compuneri pe baza unor repere date: rezumatul unui text literar dat; caracterizarea unui personaj dintr-un text literar studiat sau la prima vedere; motivarea apartenentei unei opere/a unui fragment la gen şi specie; comentarea unor secvente din operele studiate; analiza de text literar.VI. EXEMPLE DE CERINŢE/ITEMI (conform Ghidului de evaluare – Limba şi literatura română, S.N.E.E., 2001, Editura Aramis)Partea I (46 de puncte):A. Înţelegerea textului (text la prima vedere) conţine 5 cerinţe a câte 2 puncte fiecare, prin care se evalueaza abilitaţi, deprinderi, elemente de competenţa etc., vizând capacităţi de receptare a mesajului scris, prevăzute de programa pentru examen.În funcţie de specificul fragmentului oferit candidatului, sunt formulate cerinţe care se referă strict la înţelegerea textului citat, dar şi cerinţe care să implice valorificarea noţiunilor de teorie literară studiate în şcoala.Spre exemplu, pot fi propuse cerinţe de tipul:1. Indica modul/modurile de expunere prezent(e) în text.2. Stabileşte tipul de text şi n trasaturi ale acestuia.3. Motiveaza, într-un text de cel mult n randuri, apartenenţa fragmentului reprodus la un gen literar (epic, liric sau dramatic).4. Transforma dialogul de mai sus în vorbire indirecta.5. Scrie o continuare, de n replici, a dialogului dintre personajele A şi B.6. Redactează un rezumat, de maximum n randuri, al textului de mai sus.7. Stabileşte n argumente, care să demonstreze ca fragmentul reprodus aparţine unei descrieri (sau unei naratiuni).8. Transcrie un fragment, de cel mult n cuvinte, care conţine o enumeratie/o alta figura de stil.9. Explica, în maximum n randuri, care sunt raporturile dintre autor, narator şi personaj în textul dat.10. Precizează măsura, ritmul şi rima strofei de mai sus.11. Selecteaza un fragment, de cel mult n versuri, care să indice prezenta eului liric în textul dat.12. Numeşte specia literară în care pot fi incluse versurile de mai sus.13. Explica semnificatia urmatorului vers…/următoarelor versuri…(sau a unor cuvinte/sintagme/locutiuni/expresii…).14. Motiveaza întrebuinţarea semnelor de ortografie/de punctuatie din textul dat.15. Selecteaza cuvântul/sintagma care exprima/sugereaza următoarea idee [….].16. Explica, în n randuri, semnificatia titlului operei literare, ţinând seama şi de textul reprodus mai sus.17. Prezintă tema discuţiei dintre personajele A şi B, din textul de mai sus.18. Realizează, numai pe baza informaţiilor furnizate de fragmentul reprodus, o schita de portret (fizic şi moral) al personajului A.19. Numeşte momentul subiectului prezent în fragmentul de mai sus.20. Scrie ideile principale şi ideile secundare din textul de mai sus.21. Exprima-ti punctul de vedere asupra următoarei idei din textul dat […].22. Transcrie n cuvinte folosite cu sens figurat/sens propriu, în textul de mai sus.B. Limba română (9 cerinţe a câte 4 puncte fiecare) presupune recunoaşterea şi operarea cu elemente de fonetica, de vocabular, de morfologie, de sintaxa a propozitiei şi a frazei, având ca suport acelaşi text oferit candidatului.Cerinţele formulate sunt cele de tipul cunoscut din examenele de Capacitate 2001, vizând selectarea, aplicarea, construcţia, analiza, compararea şi interpretarea unor fapte de limba, redactarea unor enunturi.Operarea cu elemente de vocabular şi de sintaxa apare, direct sau indirect, şi la partea a II-a şi a III-a a subiectelor propuse mai jos, conform principiului abordarii limbii din perspectiva comunicativ-funcţională,Partea a II-a (10 puncte) este destinată evaluării capacităţii de exprimare scrisă, în situaţia redactarii unor texte cu destinaţie funcţională: cerere, invitaţie, scrisoare, telegrama. Punctajul acestei probe este acordat pentru:a) respectarea convenţiilor specifice textului funcţional (3-4 puncte); … b) structurarea conţinutului, în conformitate cu tipul de text şi cu cerinţele formulate (3-4 puncte); … c) corectitudinii limbii utilizate (2-3 puncte). … Partea a III-a (34 de puncte) implica tot evaluarea capacităţii de exprimare scrisă, dar cu un grad ridicat de relevanta. Cerinţa de baza consta în redactarea unei compozitii de 1-2 pagini, cu cerinţe prestabilite (4 repere/cerinţe specifice fiecărui tip de subiect şi un reper general, vizând respectarea normelor de ortografie, de punctuatie şi de exprimare corecta), avându-se în vedere:a) rezumarea unui text prezentat candidatului; … b) caracterizarea unui personaj dintr-un text literar studiat – basm, balada, schita, nuvela, român, comedie (cerinţele pot fi axate pe sublinierea doar a unei/a unor trasaturi sau a unor mijloace/ procedee de portretizare) – sau la prima vedere; … c) argumentarea apartenentei unui text la un gen şi/sau la o specie literară (basmul, schita, nuvela, romanul, balada, fabula, doina, pastelul, imnul, comedia); … d) analiza sumară a unui text literar, prezentat candidatului, valorificand structura acestuia şi resursele expresive ale limbii; … e) exprimarea, într-un mod corect, logic, convingator şi coerent, a unor idei şi opinii despre textul selectat; … f) aplicarea normelor de ortografie şi de punctuatie. … Nota!În situaţia în care ilustrarea unei sarcini de lucru are ca suport un text literar studiat, acesta va fi selectat de către candidat dintre operele literare/dintre fragmentele studiate la clasa.Cerinţele vor fi astfel formulate, încât sa nu permită reproducerea unor caracterizari de personaje şi a unor "comentarii" literare memorate, deoarece se urmăreşte evaluarea capacităţii candidatului de a opera cu notiunile de teorie literară, dobândite pe parcursul ciclului gimnazial.În realizarea unor compozitii cu cerinţe prestabilite, au fost propuse următoarele repere pentru organizarea conţinutului:A. Rezumarea unui text literar:a) stabilirea secventelor narative, pe baza ideilor principale; … b) precizarea personajelor implicate în acţiune; … c) respectarea succesiunii intamplarilor la care participa personajele; … d) respectarea altor convenţii specifice rezumatului (relatarea la persoana a III-a; utilizarea modurilor şi a timpurilor verbale potrivite; trecerea de la vorbirea directa la vorbirea indirecta, fără dialog inserat; relatarea obiectivă, fără intervenţii emotional-subiective şi fără citate). … B. Caracterizarea unui personaj (text literar studiat sau la prima vedere):a) stabilirea tipului de personaj (principal, secundar etc.) şi a mijloacelor/a procedeelor de portretizare; … b) precizarea, în textul selectat, a n trasaturi ale personajului şi a semnificatiei acestora; … c) ilustrarea trasaturilor, prin raportarea la n secvente/situaţii din text; … d) relevarea a n mijloace artistice folosite de narator în portretizare (la alegerea candidatului, pe diverse niveluri: figuri de stil, procedee artistice, moduri de expunere, expresivitatea unor cuvinte sau a unor structuri gramaticale) sau precizarea relaţiilor dintre personajul indicat prin cerinţa şi alt personaj/alte personaje din opera/din text. … C. Argumentarea apartenentei unui text la o specie literară (I):a) ipostaza în opera a autorului (narator; eu liric); … a) precizarea, în textul ales de către candidat, a n caracteristici ale speciei literare; … b) ilustrarea caracteristicilor pe textul indicat; … c) evidentierea rolului mijloacelor artistice. … D. Argumentarea apartenentei unui text la o specie literară (II):a) prezentarea a n caracteristici ale speciei literare; … b) exemplificarea caracteristicilor pe baza operei alese/a fragmentelor studiate; … c) prezentarea, pe scurt, a subiectului operei selectate/a fragmentelor indicate (referire la momente ale subiectului sau la secvente/la situaţii semnificative); … d) prezentarea unui personaj, prin raportare la n întâmplări/situaţii semnificative. … E. Analiza de text:a) relevarea modului de expunere dominant şi a trasaturilor acestuia, identificabile în textul dat; … b) prezentarea mijloacelor artistice folosite de autor; … c) încadrarea textului în gen şi/sau în specie literară; … d) susţinerea unui punct de vedere, referitor la semnificatiile textului, prin n argumente specifice. … Prin baremul subiectelor propuse la partea a III-a au fost acordate 16 puncte pentru conţinut (câte 4 puncte pentru rezolvarea fiecărui reper/a fiecărei cerinţe, detaliată prin criterii de performanţă) şi 18 puncte pentru redactare – numai dacă s-a realizat compunerea pe minimum de spaţiu indicat, distribuite astfel:● unitatea compoziţiei (introducere – 1 p.; cuprins – 1 p.; încheiere -1 p.; pentru rezumarea unui text: prezentarea esentializata – 1 p.; succesiunea logica a ideilor din text – 1 p.; conexiunea secventelor compunerii – 1 p.); 3 puncte● coerenta textului (claritatea enunturilor- 1 p.; proprietatea termenilor utilizaţi – 1 p.; sintaxa adecvată – 1 p.); 3 puncte● registrul de comunicare, stilul şi limbajul adecvate conţinutului compunerii; (1 p. + 1 p. + 1 p.) 3 puncte● ortografia (0-1 greşeli – 3 p.; 2 greşeli – 2 p.; 3 greşeli – 1 p.); 3 puncte● punctuatia (0-1 greşeli- 3 p.; 2-3 greşeli- 2 p.; 4-5 greşeli – 1 p.); 3 puncte● aşezarea corecta a textului în pagina; încadrarea în spaţiul acordat; lizibilitate. (1 p. + 1 p. +1 p.) 3 puncteNOTA!Se acorda 10 puncte din oficiu. Nota finala se obţine prin împărţirea la 10 a punctajului obţinut de candidat.VII. MODELE DE SUBIECTEProba scrisă de limba şi literatura românăSesiunea iunie 2001● Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu.● Timpul efectiv de lucru este de doua ore.Partea I (46 de puncte)Citeşte cu atenţie textul dat. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare cerinţa."În pajistea ce marginea drumul, cativa rari cosasi sau greieri taraiau a arsita. Tot incotro mergeam eu, curgea şi Sabasa cu unde repezi şi clare; privind-o numai cum se strecoara iute şi murmuratoare pe sub umbra deasa şi tainuita a pădurilor, imi pricinuia o simtire de dulce racoare sub arsita caniculara a verii. Ma asezai pe un bolovan la umbra şi, dus pe ganduri, priveam nemiscat apa care fugea. Pe cursul ei neoprit, mi se părea ca fuge şi sufletul meu; şi o melancolie*) neasteptata ma cuprinse."(Calistrat Hogas – Pe drumuri de munte)Explicaţie: *) melancolie = tristete.A. Înţelegerea textului1. Numeşte anotimpul a cărui imagine este surprinsa în fragmentul de mai sus. 2 puncte2. Rescrie, din text, o structura/un grup de cuvinte care conţine o inversiune. 2 puncte3. Transcrie, din fragmentul citat, o structura/un grup de cuvinte care sugereaza o senzatie opusă celei de "arsita caniculara". 2 puncte4. Precizează cauza care produce privitorului "o melancolie neasteptata". 2 puncte5. Menţionează doua trasaturi care să justifice faptul ca textul este o descriere. 2 puncteB. Limba română6. Transcrie, din prima fraza, un cuvânt care conţine un diftong şi unul care conţine un triftong. 4 puncte7. Stabileşte câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: "iute", "clare". 4 puncte8. Transcrie, din text, doua cuvinte derivate cu prefixe. 4 puncte9. Scrie câte un enunt în care cuvântul "tot" să aibă valoare de pronume, respectiv, de adjectiv pronominal. 4 puncte10. Precizează cazul celor două cuvinte subliniate: "…priveam nemiscat apa care fugea…". 4 puncte11. Transcrie părţile secundare de propozitie, din enuntul "o melancolie neasteptata ma cuprinse" 4 puncte12. Precizează funcţiile sintactice ale cuvintelor subliniate: "…pajistea ce marginea drumul…". 4 puncte13. Transcrie, din text, o propozitie subordonata atributiva.4 puncte14. Alcătuieşte o fraza care să conţină o propozitie subordonata circumstantiala de loc, având ca termen regent verbul "a (se) aseza".4 punctePartea a II-a (10 puncte)Te numesti Lucian/Lucia Serbanescu şi te afli în vacanta de vara, la bunici, în comuna Padureni. Redactează, pe o pagina distinctă a foii de examen, o scrisoare de 10 – 20 de randuri, în care să le dai părinţilor vesti despre tine.În scrisoare, trebuie:● sa ai formulele de introducere şi de încheiere potrivite relatiei cu destinatarul, precum şi celelalte convenţii ale acestui tip de compunere (data, locul, semnatura); 4 puncte● sa folosesti un conţinut şi un stil adecvate situaţiei imaginate;4 puncte● sa respecti normele de exprimare corecta, de ortografie şi de punctuatie. 2 puncteAtenţie!Nu folosi alte nume decât cele indicate în cerinţa! Data redactarii scrisorii este 18.06.2001.Partea a III-a (34 de puncte)Scrie o compunere de 1-2 pagini, în care să caracterizezi un personaj dintr-un român, pe baza fragmentelor studiate la clasa.În redactarea compunerii, vei avea în vedere:● prezentarea a patru mijloace/procedee de caracterizare existente în text;● numirea a patru trasaturi ale personajului;● ilustrarea celor patru trasaturi ale personajului, cu ajutorul textului ales/al fragmentelor studiate;● evidentierea unor mijloace artistice folosite în caracterizare (procedee artistice, moduri de expunere, expresivitatea unor cuvinte sau structuri gramaticale etc.).Nota!Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie. Vei primi 16 puncte pentru conţinut (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţa rezolvată) şi 18 puncte pentru redactare (unitatea compoziţiei – 3 p.; coerenta textului – 3 p.; ortografia – 3 p.; punctuatia – 3 p.; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 3 p.; aşezarea corecta a textului în pagina, încadrarea în spaţiul acordat, lizibilitatea – 3 p.). În vederea acordării punctajului pentru redactare, compunerea trebuie să aibă cel puţin o pagina.BAREM DE CORECTARE ŞI DE NOTARENOTA!Se acorda acelaşi punctaj pentru răspunsurile date în spiritul soluţiilor din barem.Partea I (46 de puncte)A. înţelegerea textului1. Anotimpul – vara. 2 puncte2. Exemplu de răspuns: "rari cosasi", "dulce racoare" etc. 2 puncte3. Exemplu de răspuns: "umbra deasa (şi tainuita)", "dulce racoare" etc. 2 puncte4. Exemplu de răspuns: cauza care produce privitorului "o melancolie neasteptata" este contemplarea apei care curge, parand ca poarta cu ea şi sufletul acestuia etc.; răspuns corect (nuantat, corect redactat): 2 p.; răspuns parţial corect (ezitant sau cu unele greşeli de exprimare, de ortografie, de punctuatie): 1 p. 2 puncte5. Exemplu de răspuns: prezenta unor elemente de cadru temporal sau spatial, surprins, cu detalii, din perspectiva privitorului; prezenta imaginilor vizuale şi auditive; în ansamblu, textul urmăreşte sa provoace o anumită impresie în sufletul cititorului etc. (1 p. + 1 p.) 2 puncteB. Limba română6. Oricare dintre următoarele raspunsuri: diftongi – "pajistea", "marginea", "sau", "greieri"; triftong – "taraiau". (2p. + 2p.) 4 puncte7. Exemple de răspuns: "iute" – vioaie, rapida, sprintena etc.; "clare" – pure, limpezi, transparente, curate, stravezii, cristaline etc.(2p. + 2p.) 4 puncte8. Oricare doua dintre următoarele raspunsuri: "nemiscat", "neoprit", "neasteptat". (2p. + 2p.) 4 puncte9. Exemple de răspuns: A văzut tot ce trebuia (pronume nehotarat). Tot drumul a tacut (adjectiv pronominal nehotarat). (2p. + 2p.) 4 puncte10. "Apa"- acuzativ; "care"- nominativ. (2p. + 2p.) 4 puncte11. "Neasteptata", "ma". (2p. + 2p.) 4 puncte12. "Ce"- subiect; "drumul" – complement direct.(2p. + 2p.) 4 puncte13. Oricare dintre următoarele raspunsuri: "ce marginea drumul", "care fugea". 4 puncte14. Exemplu de răspuns: M-am aşezat*1)/unde am vrut.*2) 4 punctePartea a II-a (10 puncte)1. Respectarea convenţiilor specifice scrisorii (formula de introducere: 1 p.; formula de încheiere: 1 p.; data, locul, semnatura numai dacă toate elementele apar în compunere: 2 p.; pentru 1-2 elemente care apar în compunere: 1 p.). 4 puncte2. Redactarea scrisorii (conţinutul adecvat cerinței: în totalitate: 2 p./parţial: 1 p.; folosirea unui registru stilistic potrivit: în totalitate: 2 p./parţial: 1 p.). 4 puncte3. Corectitudinea limbii utilizate (punctele se acordă numai dacă scrisoarea se încadrează în limita minima de randuri cerută):● corectitudinea exprimarii: 1 p. (0 p. pentru doua sau mai multe greşeli de lexic sau de sintaxa);● ortografie şi punctuatie: 1 p. (0 p. pentru trei sau mai multe greşeli cumulate). 2 punctePartea a III-a (34 de puncte)A. Conţinut1. Prezentarea mijloacelor/procedeelor de caracterizare existente în text: caracterizare directa – de către autor, de către alte personaje, autocaracterizare; caracterizare indirecta – prin limbaj, prin comportament, prin aspectul fizic, prin vestimentatie etc. (identificarea a patru mijloace/procedee de caracterizare; alegerea potrivita a exemplelor pentru fiecare mijloc/procedeu luat în discuţie; explicaţii logice, în acord cu exemplele alese: 4 p.; identificarea a doua – trei mijloace/procedee de caracterizare; exemple nu în totalitate relevante, însoţite sporadic de explicaţii: 2 p.; identificarea a unu – doua mijloace/procedee, fără exemple, fără explicaţii: 1 p.). 4 puncte2. Numirea celor patru trasaturi. (1p. + 1p. + 1p. + 1p.) 4 puncte3. Ilustrarea celor patru trasaturi ale personajului: (alegerea potrivita a exemplelor, în acord cu trasatura selectata, pentru fiecare dintre cele patru trasaturi ale personajului, luate în discuţie: 4 p.; alegerea potrivita a exemplelor, pentru trei dintre trăsăturile personajului, luate în discuţie: 3 p.; alegerea potrivita a exemplelor, pentru doua dintre trăsăturile personajului, luate în discuţie: 2 p.; alegerea potrivita a exemplelor, pentru o trasatura a personajului, luată în discuţie: 1 p.). 4 puncte4. Evidentierea mijloacelor artistice folosite în caracterizare: (identificarea unor mijloace artistice, alegerea potrivita a exemplelor pentru mijloacele artistice luate în discuţie, explicaţii logice, în acord cu exemplele alese: 4 p.; identificarea unui mijloc artistic, exemple nu în totalitate relevante, însoţite sporadic de explicaţii: 2 p.; identificarea unui mijloc artistic, fără exemple, fără explicaţii: 1 p.). 4 puncteB. Redactare (pentru acordarea punctajului, compunerea trebuie să aibă cel puţin o pagina)5. Unitatea compoziţiei (introducerea: 1 p; cuprinsul: 1 p.; încheierea: 1 p.). 3 puncte6. Coerenta textului (claritatea enuntului: 1 p.; varietatea lexicului: 1 p.; sintaxa adecvată: 1 p.). 3 puncte7. Registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului compunerii. (1p. + 1p. + 1p.) 3 puncte8. Ortografia (0-1 greşeli: 3 p.; 2 greşeli: 2 p.; 3 greşeli: 1 p.; 4 şi mai multe greşeli: 0 p.). 3 puncte9. Punctuatia (0-1 greşeli: 3 p.; 2-3 greşeli: 2 p.; 4-5 greşeli: 1 p.; 6 şi mai multe greşeli: 0 p). 3 puncte10. Aşezarea corecta a textului în pagina, lizibilitatea, încadrarea în spaţiu. (1p. + 1p. + 1p.) 3 puncteNOTA!Se acorda 10 puncte din oficiu. Nota finala se obţine prin împărţirea la 10 a punctajului obţinut de candidat.LIMBA ŞI LITERATURA SARBAI. Sadrzaj programa: Srpski jezik1. Fonetika: Jednacenje suglasnika po zvucnosti i mestu tvorbe; Palatalizacija; Jotovanje; Prelaz suglasnika luo;2. Recnik: Porodica reci; Antonimi; Sinonimi; Hominimi; Sufiksacija i prefiksacija; Slozenice; Arhaizmi; Neologizmi; Varvarizmi; Profesionalizmi; Provincijalizmi;3. Morfologija: Znacenje i upotreba padeza; Neodredeni i odredeni pridevski oblici; Poredenje prideva; Imenicke i pridevske zamenice; Podela brojeva; Brojne imenice; Glagolska vremena;4. Sintaksa: Slozene recenice nezavisnog odnosa; Slozene recenice zavisnog odnosa.Cilievi i zadaci nastave sprskog jezika:–––––––––––––-● raspoznavanje glavnih pojmova iz fonetike, recnika, morfologije i sintakse;● njihovo primenjivanje u datom kontekstu;● morfosintakticka analiza odredenih gramatickih kategorija u datom tekstu;● motivisanje uloge interpunkcije i reda reci u slozenim recenicama;● odredivanje korespondencije izmedu delova recenice i slozene recenice zavisnog odnosa;● postovanje normi knizevnog jezika prilikom pismenog izrazavanja.II. Sadrzaj programa : knjizevna lektira5. razred: Starac prevario divove; U cara Trojana kozje uşi; Osnovna skola od B. Nusica;6. razred: Car Lazar a carica Milica; Veletovci od I.Andrica; Geografija od B.Nusica;7. razred: Analfabeta od B. Nusica; Hajduk Veljko od V.St.Karadzica;8. razred: Kad mlidijah umreti od B. Radicevica; Pocetak bune protiv dahija; Sve, sve, ali zanat; Hasanaginica; Sve ce to narod pozlatiti od L. Lazarevica; Pop Cira i pop Spira od S.Sremca; O klasje moje od A. Santica; Pokondirena tikva od J.St.Popovica; Kosa od I. Andrica.Ciljevi i zadaci nastave sprske knjizevnosti:–––––––––––––––● raspoznavanje etapa u izradi pismenih sastava i rezimeja knjizevnih tekstova;● pismeno izlaganje sizea i momenata narativnog tkiva date knjizevne lektire;● raspoznavanje razlika izmedu usmene i pisane knjizevnosti;● elaboracija knjizevnog komentara; karakterizacija knjizevnih likova;● postovanje normi knjizevnog jezika prilikom pismenog i usmenog izrazavanja.Literatura:––––Knjizevna lektira i gramatika za 5.razred. (1993)Knjizevna lektira i gramatika za 6.razred. (1993)Knjizevna lektira i gramatika za 7.razred. (1994)Knjizevna lektira i gramatika za 8.razred. (1994)Napomene : Ministartsvo vaspitanja organizuje godisnje ispit sposobnosti za sve apsolvente osmog razreda osnovnih skola sa srpskim nastavnim jezikom. Ispit iz srpskog jezika je pismeni, traje 2 sata i ocenjuje se od deset do sto poena.LIMBA ŞI LITERATURA SLOVACASLOVENSKY JAZYKA. HLASKOSLOVIEHlasky (samohlasky, spoluhlasky, dvojhlasky). Spodobovanie. Slabika: rozdel'ovanie slov na slabiky. Rytmicky zakon. Vybrane slova.B. NAUKA O SLOVESlovo. Vecny a gramaticky vyznam slova. Obohacovanie slovnej zasoby (tvorenie slov, pozicky, rozsirovanie vyznamov). Diferenciacia slovnej zasoby podl'a roznych kriterii (zakladny slovny fond, masa slovnika, neologizmy, archaizmy, synonyma, antonyma, homonyma, viacvyznamove slova atd'.)C. MORFOLOGIASlovne druhy: ohybne (podstatne mena, pridavne mena, zamena, cislovky, slovesa), neohybne (prislovky, predlozky, spojky, castice, citoslovcia). Gramaticke kategorie slovnych druhov (podl'a ucebnych osnov).D. SYNTAXJednoducha a zlozena veta. Vetne cleny. Suvetie: prirad'ovacie a podrad'ovacie. Druhy viet v podrad'ovacom a prirad'ovacom suveti. Spojovacie vyrazy. Slovosled, vetosled a interpunkcia.Poziadavky:– spoznat' jednotlive uvedene kategorie javov– aplikovat' vedomosti v slovach, kratkych vetach,– uviest' priklady: slova, kratke vety, zostavit' kratke texty, v ktorych sa vyskytne pozadovany jav,– morfologicky rozbor slovnych druhov a prislusnych kategorii na zaklade vychodiskoveho textu,– tvorenie viet s danymi slovnymi druhmi,– urcit' prisudky, spojovacie vyrazy, segmentacia suvetia na vety, urcit' druhy viet, graficky znazornit' vetu, suvetie a oznadit' vzt'ahy medzi vetnymi clenmi/vetami,– urcit' syntakticku funkciu oznacenych slov,– aplikovat' vedomosti zo syntaxe vo vetach, tvorit' jednoduche vety a suvetia.LITERARNE CLANKY5. rocnik: Pet'ko (Rudo Moric), Medicina (Janko Jesensky), Syn moj mileny (L'udo Ondrejov), Pod starou slivkou (Pavol Bujtar), Cakanka (L'udmila Podjavorinska), Bajky: Tulipan a fialka, Pes a vici.6. rocnik: Sitniansky vatrar (Jozef Horak), Na chlieb (Jozef Gregor Tajovsky), Branko (Samo Chalupka), Katarina – l'udova balada, Uhliarovci dostali host'a (J.C. Hronsky), Vel'kou lyzicou (Martin Kukucin).7. rocnik: Martin (Andrej Sladkovic), Prve hodinky (Jozef Gregor Tajovsky), Isli hudci horou (l'udova balada), Doktor (Janko Jesensky), Smrt'Janosikova (Jan Botto), Zuzanka Hraskovie (P.O.Hviezdoslav).8. rocnik: Mor ho! (Samo Chalupka); Tapakovci (Bozena Slancikova Timrava), Statky – zmatk; (J.G.Tajovsky), Aneta (Pavol Bujtar), Rysava jalovica (Martin Kukucin), Marina (Andrej Sladkovic), Matka (Martin Razus).POJMY Z LITERARNEJ TEORIELiterarne dielo. Epika. Lyrika. Bajka, oda, elegia, poema. Poviedka, crta, novela, român. L'udova slovesnost', rozpravka, piesen.Literarny sujet. Fazy sujetu. Literarna postava.Umelecke prostriedky a postupy: epiteton, personifikacia, metafora, hyperbola, opis, rozpravanie, dialog, monolog.Prvky versa: vers, sloha, rym, rytmus (trochej, jamb).SLOHOVE CVICENIAReprodukcia obsahu. Zostavenie osnovy z hlavnych myslienok.Reprodukcia sujetu s urcenim jednotlivych faz. Charakteristika postavy.Premena priamej reci na nepriamu. Prakticke pisomnosti.Poziadavky:– urobit' rozbor a interpretovat' texty rozneho typu, vystihnut' obsah a vyznam celeho textu,– interpretovat' zname basnicke prostriedky,– identifikovat' niektore umelecke prostriedky pouzite v danom texte (epiteton, metafora, hyperbola atd'.),– identifikovat' charakteristicke crty osoby (osob) z daneho uryvku,– suvislo vyjadrit' svoje myslienky,– identifikovat' strukturu literarneho diela.STUDIJNA LITERATURAUcebnice podl'a ktorych sa vyucovalo v 5. – 8. rocniku.Skuska sposobilosti zo slovesnkeho jazyka a literatury je povinna pre absolventov zakladnych osemrocnych skol s vyucovacim jazykom slovenskym. Skuska je pisomna a obsahuje otazky z literarnych textov a z jazyka. Praca je ohodnotena bodmi od 10 do 100. Otazky su vypracovane na zaklade suvisleho textu na danu temu a v danom rozsahu, pozaduju identifikovanie roznych slovnych druhov (ako napriklad: Podciarknite v danom uryvku pridavne mena zenskeho rodu ) atd'. Cas na vypracovanie : 2 hodiny.–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește