PROIECT DE LEGE nr. 133 din 28 februarie 2018

+
EXPUNERE DE MOTIVEImportanța deosebit de mare a relațiilor sociale care privesc alegerea prin vot a autorităților locale, deputaților, senatorilor, Președintelui României și europarlamentarilor, precum și incidența lor în procesul de instaurare, menținere și exercitare a puterii de stat reprezintă principalele motive pentru care acestea sunt reglementate atât prin Constituție, legea fundamentală a statului român, cât și prin legile electorale, în număr de patru. Dintre toate categoriile de norme juridice, trăsătura esențială a normelor electorale este aceea că indică în modul cel mai direct și mai eficient caracterul democratic sau, dimpotrivă, nedemocratic al unui sistem constituțional.Suplimentar față de aceste condiții sunt prevăzute și limite minime de vârstă pentru a candida, care diferă în funcție de tipul demnității pentru care se depune candidatura, astfel că pentru a putea fi ales în Camera Deputaților vârsta minimă este de 23 de ani, pentru a putea fi ales în Senat vârsta minimă este de 33 de ani, iar pentru a putea fi ales Președinte al României vârsta minimă este de 35 de ani, în toate situațiile fiind necesar ca vârsta să fie împlinită până cel târziu în ziua alegerilor, inclusiv.–>Prima condiție, deținerea cetățeniei române, exclude străinii și apatrizii, despre care se consideră că nu au o legătură permanentă și stabilă cu statul și nu fac parte din comunitatea socială care stă la baza uniunii politice statale. Spre deosebire însă de versiunea inițială a Constituției, care impunea condiția deținerii numai a cetățeniei române, versiunea actuală rezultată în urma revizuirii din anul 2003 recunoaște dreptul de a fi ales inclusiv cetățenilor români cu dublă sau multiplă cetățenie.Astfel, potrivit art. 2 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, „Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară, se bucură de exercițiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale și nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute în cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare.“–>Coroborând art. 37 și art. 105 din Constituție cu art. 2 din Legea nr. 90/2001, se poate observa că îndeplinirea cumulativă a primelor trei condiții, respectiv cetățenia română, domiciliul în țară și dreptul de vot, este necesară atât pentru a fi votat în organele reprezentative ale statului, cât și pentru a fi propus și confirmat în funcția de membru al Guvernului, în timp ce condiția deținerii dreptului de asociere în partide politice rămâne valabilă doar în prima situație, deoarece în cea de-a doua restricția omoloagă este chiar mai severă, existând incompatibilitate cu orice funcție publică de autoritate, precum și cu funcțiile de reprezentare profesională salarizate din cadrul organizațiilor cu scop comercial.lipsa de coerență legislativă în stabilirea unor criterii de integritate clare, obiective și general valabile pentru ocuparea funcțiilor aparținând celor trei puteri organizate în cadrul democrației constituționale.–>În expunerea de motive a excepției au fost trecute în revistă situațiile parlamentarilor, magistraților și Președintelui României, care au fost comparate cu situația membrilor Guvernului, pentru evidențierea caracterului eterogen al condițiilor care trebuie întrunite pentru dobândirea calităților respective. Fără a contesta faptul că o persoană care urmează să ocupe o funcție ce implică exercițiul autorității de stat trebuie să îndeplinească anumite cerințe de integritate, legalitate și corectitudine, menite să consolideze încrederea cetățenilor în autoritățile statului, Avocatul Poporului a explicat că legislația care guvernează condițiile de accedere la o funcție sau demnitate publică trebuie să fie una coerentă, predictibilă și unitară, aplicabilă tuturor reprezentanților puterilor legislativă, executivă și judecătorească.<!–>Curtea Constituțională a respins excepția prin Decizia nr. 304/2017, însă nu pentru motive de fond, ca neîntemeiată, ci pentru motive de formă, ca inadmisibilă, reținând printre altele faptul că „examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției“. Din acest motiv, instanța de contencios constituțional a concluzionat că „nu ține nici de rolul și nici de competența Curții Constituționale asigurarea coerenței legislative invocate de Avocatul Poporului, revenind astfel Parlamentului și Consiliului Legislativ obligația de a elimina o eventuală lipsă de coerență și de a unifica legislația în materia antereferită“. –>Prin prezenta inițiativă ne propunem să remediem problemele semnalate de Avocatul Poporului prin consacrarea la nivel constituțional a unei condiții de integritate unitare, similară celei privind membrii Guvernului, ce ar urma să se aplice persoanelor care candidează pentru a fi alese în organele administrației publice locale, în Camera Deputaților, în Senat și în funcția de Președinte al României.<!–>Considerăm că este imperios necesar ca legislația care guvernează condițiile de accedere la o funcție sau demnitate publică să fie coerentă, predictibilă și unitară, aplicabilă tuturor reprezentanților puterilor statului, astfel încât persoanele care urmează să ocupe o funcție ce implică exercițiul autorității de stat să îndeplinească anumite cerințe de integritate, legalitate și corectitudine, menite să consolideze încrederea cetățenilor în autoritățile publice și să preîntâmpine derapajele de la principiile democrației prin drept.–>În elaborarea acestui proiect de lege s-a avut permanent în vedere faptul că dreptul de a fi ales trebuie să fie, conform art. 20 din Constituție, interpretat și aplicat în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate internaționale la care România este parte, dintre care cităm următoarele:– Declarația Universală a Drepturilor Omului – Art. 21: „(1) Orice persoană are dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice ale țării sale, fie direct, fie prin reprezentanți liber aleși. (2) Orice persoană are dreptul de acces egal la funcțiile publice din țara sa. (3) Voința poporului trebuie să constituie baza puterii de stat; această voință trebuie să fie exprimată prin alegeri nefalsificate, care să aibă loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal și exprimat prin vot secret sau urmând o procedură echivalentă care să asigure libertatea votului.“; … – Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice – Art. 25: „Orice cetățean are dreptul și posibilitatea, fără niciuna din discriminările la care se referă art. 2 și fără restricții nerezonabile: a) de a lua parte la conducerea treburilor publice, fie direct, fie prin intermediul unor reprezentanți liber aleși; b) de a alege și de a fi ales în cadrul unor alegeri periodice, oneste, cu sufragiu universal și egal și cu scrutin secret, asigurând libera exprimare a voinței alegătorilor; c) de a avea acces, în condițiile generale de egalitate, la funcțiile publice din țara sa.“ … – Convenția Europeană a Drepturilor Omului – Primul Protocol Adițional – Art. 3: „Înaltele Părți Contractante se angajează să organizeze, la intervale rezonabile, alegeri libere cu vot secret, în condiții care să asigure libera exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ.“ … Majoritatea constituțiilor statelor membre ale Consiliului Europei nu conțin prevederi exprese în legătură cu condițiile de eligibilitate ale candidaților la alegerile parlamentare. Unele dintre acestea, precum cele ale Spaniei, Italiei, Irlandei, Elveției, Portugaliei, Slovaciei, Sloveniei, Statului Monaco, Moldovei și Georgiei, statuează că situațiile de ineligibilitate vor fi reglementate prin lege. Cu toate acestea, aproximativ o treime dintre constituțiile avute în vedere de Comisia de la Veneția la elaborarea <!–>Raportului preliminar asupra excluderii infractorilor din Parlament conțin diverse prevederi care împiedică persoanele condamnate penal să candideze.–>După criteriul motivului ridicării dreptului de a fi ales există sisteme de drept care prevăd această măsură în funcție de natura infracțiunii (de exemplu, pentru infracțiunile electorale, de corupție etc.) și sisteme de drept care o prevăd în funcție de natura condamnării (de exemplu, pentru pedeapsa închisorii). După criteriul modului de aplicare a aceleiași măsuri se disting sisteme de drept în care aceasta rezultă direct din lege, ce stabilește tipul de condamnare și/sau tipul de pedeapsă ori de infracțiune care produce la o atare consecință, respectiv sisteme de drept în care aceasta poate fi dispusă de către instanțele judecătorești, de la caz la caz, ca pedeapsă complementară.<!–>Dintre legile fundamentale europene care limitează într-un fel sau altul dreptul persoanelor condamnate penal să candideze pentru ocuparea unor funcții și demnități publice menționăm următoarele:– Constituția Poloniei – art. 99 alin. (3): „Nicio persoană condamnată la pedeapsa cu închisoarea printr-o hotărâre judecătorească definitivă pentru o infracțiune săvârșită cu intenție nu poate fi aleasă în Camera Deputaților sau în Senat.“; … – Constituția Greciei – art. 51 alin. (3): „Legea nu poate ridica dreptul la vot, cu excepția situațiilor în care o vârstă minimă nu a fost împlinită, sau în cazul unei incapacități legale, ori ca rezultat al unei condamnări penale irevocabile pentru anumite infracțiuni.“ ; … – Constituția Danemarcei – art. 30 alin. (1): „Orice persoană care are dreptul să voteze la alegerile parlamentare trebuie să fie eligibilă pentru a deveni membru al Parlamentului, exceptând situația în care a fost condamnată pentru o faptă care, în opinia publicului, o face nedemnă să fie membru al Parlamentului.“; … – Constituția Islandei – art. 34: „Orice cetățean care are dreptul să voteze la alegerile parlamentare și o reputație neștirbită este eligibil pentru a deveni membru al Parlamentului.“ Conform art. 5 al Legii nr. 24/2000 privind alegerile parlamentare nu mai poate fi considerată ca având o reputație neștirbită persoana condamnată de o instanță judecătorească pentru comiterea unei fapte considerate odioasă de opinia, prin această noțiune înțelegându-se orice infracțiune pedepsită de instanța judecătorească cu închisoarea de cel puțin 4 ani cu executare; … – Constituția Ucrainei – art. 76: „Un cetățean care are cazier judiciar pentru săvârșirea unei infracțiuni cu intenție nu poate fi ales în Parlamentul Ucrainei dacă interdicția nu este consumată și ridicată conform procedurii stabilite prin lege.“; … – Constituția Luxemburgului – Art. 53: „Nu pot fi alegători și nici eligibili: 1. condamnații la pedepse penale; 2. cei care, într-o cauză corecțională, sunt privați de dreptul la vot prin sentință; 3. majorii aflați sub curatelă. Niciun alt caz de excludere nu poate fi prevăzut. Dreptul la vot poate fi restabilit prin grațierea persoanelor care l-au pierdut prin sentință penală.“; … – Constituția Estoniei – art. 58: „Participarea la vot poate fi restrânsă prin lege pentru cetățenii estonieni care au fost condamnați de o instanță judecătorească și execută sentințe în instituții penale.“ … –>În cadrul unui sistem electoral ideal, mecanismele democratice ar trebui să garanteze că persoanele considerate nedemne să decidă asupra legislației nu ajung decât cel mult în opoziție, iar alegătorii ar trebui să poată împiedica infractorii să ajungă la guvernare. Comisia de la Veneția observă însă că, în realitate, alegerea votanților poate fi alterată, în special dacă aceasta ignoră faptul că un candidat a fost condamnat penal, sau poate fi supusă unor presiuni, mai ales în prezența unor fenomene precum corupția sau crima organizată.<!–>În țările care utilizează scrutinul cu liste închise, printre care se numără și România, este practic imposibil ca alegătorii să lase infractorii pe dinafară, împrejurare care justifică implementarea unor restricții ceva mai severe în privința drepturilor electorale pasive. Comisia de la Veneția susține că în cazurile mai grave este perfect admisibil ca aceste drepturi să fie limitate, inclusiv după eliberarea unui deținut, cu condiția ca măsura respectivă să nu fie aplicată pe întreaga durată a vieții acestuia. Mai mult decât atât, s-a considerat că ridicarea dreptului de a fi ales poate fi dispusă chiar și atunci când o persoană este condamnată la pedeapsa închisorii cu suspendare sau după ce a fost grațiată.–>Având în vedere că aceste probleme sunt legate de restricția unor drepturi fundamentale și de organizarea puterii publice, care sunt domenii constituționale prin excelență, Comisia de la Veneția arată că este justificat să fie reglementate prin prevederi constituționale, ceea ce nu exclude însă posibilitatea reglementării (și) prin legislația ordinară, de preferință cea electorală, nu neapărat cea penală.<!–>În acord cu toate principiile generale și speciale enunțate mai sus propunem revizuirea Constituției în sensul completării art. 27 cu un nou alineat, alineatul (3), prin care cetățenii condamnați definitiv la o pedeapsă privativă de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție să nu mai poată fi aleși în organele administrației publice locale, în Camera Deputaților, în Senat și în funcția de Președinte al României, până la intervenirea unei situații care înlătură această consecință extrapenală a condamnării (n.r. reabilitarea, amnistia, dezincriminarea), reglementată prin lege organică.–>Considerăm că textul propus respectă în totalitate Declarația Universală a Drepturilor Omului, pactele și tratatele internaționale la care România este parte, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, recomandările Comisiei de la Veneția și concordă cu prevederile similare care se regăsesc în constituțiile unor state europene cu îndelungate tradiții democratice, cel puțin în virtutea următoarelor considerente principale:– măsura nu se aplică decât persoanelor condamnate definitiv la o pedeapsă privativă de libertate, fiind exonerate cele care primesc pedepse penale mai ușoare (de exemplu, amenda penală), pentru respectarea principiului proporționalității, potrivit căruia ridicarea dreptului de a fi ales trebuie aplicată numai pentru infracțiunile cu gravitate sporită; … – măsura nu se aplică decât condamnaților care au săvârșit fapte penale cu intenție, fiind exonerați cei care au comis infracțiuni din culpă, deoarece acestea prezintă un grad de pericol social mai redus și nu pot fi apreciate ca fiind de natură să pună sub semnul îndoielii onestitatea și moralitatea făptuitorului; … – măsura nu privește doar candidaturile pentru Camera Deputaților, Senat și Președinția României, ci și cele pentru organele administrației publice locale, ca o recunoaștere a importanței semnificative a acestor funcții publice și pentru asigurarea egalității de tratament la nivelul întregii administrații, printr-o reglementare unitară și coerentă sub acest aspect; … – măsura nu se aplică pentru întreaga durată a vieții condamnaților, fiind în mod expres limitată până la intervenirea unei situații care, potrivit legii organice, înlătură această consecință extrapenală a condamnării; aceste situații sunt în prezent dezincriminarea faptei, amnistia postcondamnatorie și reabilitarea, aceasta din urmă putând fi de drept (care operează în temeiul legii, dacă persoana condamnată la pedeapsa amenzii sau a închisorii de până la 2 ani nu săvârșește o altă infracțiune în decurs de 3 ani de la data executării pedepsei) și judecătorească (care se dispune la cerere, prin hotărâre judecătorească, dacă persoana condamnată la pedeapsa închisorii cuprinse între 2 ani și 25 de ani nu săvârșește o altă infracțiune în decurs de 4 până la 10 ani de la data executării pedepsei). … prin Badea Mihai-Alexandru – președinte +

LEGE<!–>
de revizuire a Constituției României–>
Parlamentul României adoptă prezenta lege.<!–>–> +
Articolul IDupă alineatul (2) al articolului 37 din Constituția României, revizuită prin Legea nr. 429/2003, aprobată prin referendumul național organizat în zilele de 18-19 octombrie 2003 și republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:(3)–>Nu pot fi aleși în organele administrației publice locale, în Camera Deputaților, în Senat și în funcția de Președinte al României cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării. +
Articolul IIRevizuirea Constituției se supune aprobării prin referendum, organizat potrivit dispozițiilor art. 151 alin. (3) din Constituția României, republicată.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR<!–>
NICOLAE-LIVIU DRAGNEA–>
PREȘEDINTELE SENATULUI<!–>
CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU–> +

AVIZ<!–>
referitor la inițiativa legislativă a cetățenilor privind revizuirea Constituției României–>CONSILIUL LEGISLATIV,<!–>în temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, și art. 46 (2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ, precum și al art. 3 alin. (2) din Legea nr. 189/1999, republicată, cu modificările ulterioare,–>avizează favorabil inițiativa legislativă, cu următoarele observații și propuneri:1.<!–>Prezenta inițiativă legislativă a cetățenilor are ca obiect revizuirea Constituției României, republicată, în sensul completării art. 37 – Dreptul de a fi ales – cu un nou alineat, potrivit căruia cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție să nu mai poată fi aleși în organele administrației publice locale, în Camera Deputaților, în Senat și în funcția de Președinte al României, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării.În Expunerea de motive, pentru justificarea măsurii propuse, sunt prezentate, ca exemplu, mai multe texte din constituțiile unor state europene care limitează, într-un fel sau altul, dreptul persoanelor condamnate penal să candideze pentru ocuparea unor funcții și demnități publice, cum ar fi Polonia, Grecia, Luxemburg, Danemarca, Islanda, Estonia sau Ucraina.–>Se mai precizează însă și faptul că majoritatea constituțiilor statelor membre ale Consiliului Europei nu conțin prevederi exprese în legătură cu condițiile de eligibilitate ale candidaților la alegerile parlamentare, iar, în unele state, cum ar fi Spania, Italia, Irlanda, Elveția, Portugalia și altele, se statuează că situațiile de ineligibilitate vor fi reglementate prin lege.<!–>Prin obiectul său de reglementare, inițiativa legislativă se încadrează în categoria legilor constituționale, fiind incidente prevederile art. 151 din Legea fundamentală.–>Relevăm faptul că prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se poate pronunța asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.<!–> … 2.–>Pentru corectitudinea redactării, în finalul Expunerii de motive, expresia „propunem revizuirea Constituției în sensul completării art. 27 cu un nou alineat, alineatul (3)“ trebuie redată sub forma „propunem revizuirea Constituției în sensul completării art. 37 cu un nou alineat, alineatul (3)“. … 3.<!–>La partea dispozitivă a art. I nu este necesar a se face precizări referitoare la Legea nr. 429/2003, prin care Constituția a fost revizuită, fiind suficiente informațiile referitoare la republicarea Legii fundamentale. Prin urmare, expresia „revizuită prin Legea nr. 429/2003, aprobată prin referendumul național organizat în zilele de 18-19 octombrie 2003 și“ trebuie eliminată. … –>
PREȘEDINTE<!–>
dr. DRAGOȘ ILIESCU–>București, 28 februarie 2018.<!–>Nr. 133.–> +

Declarația de constituire a Comitetului de inițiativă pentru promovarea propunerii legislative<!–>
a cetățenilor de revizuire a Constituției României–>în temeiul art. 2 alin. (1)-(3) din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni, republicată, și art. 150 din Constituția României, republicată, declarăm următoarele:– suntem cetățeni români cu calitatea de alegător, titulari ai dreptului de vot prevăzut la art. 36 din Constituția României; … – nu suntem persoane alese în funcție prin vot universal, membri ai Guvernului, persoane numite în funcția de prim-ministru sau persoane care nu pot face parte, potrivit legii, din partide politice; … – suntem de acord să ne constituim în Comitetul de inițiativă pentru promovarea propunerii legislative a cetățenilor de revizuire a Constituției României; … – scopul inițiativei este revizuirea Constituției României prin completarea art. 37 cu un nou alineat, alineatul (3), prin care să fie limitat temporar dreptul de a fi ales în organele administrației publice locale, în Camera Deputaților, în Senat și în funcția de … –>Președinte al României, în cazul cetățenilor condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării, în condițiile legii organice (n.r. reabilitare, amnistie, dezincriminare).<!–>În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (6) din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni, republicată, cu unanimitate de voturi desemnăm ca președinte pe membrul Badea Mihai-Alexandru, cetățean român, domiciliat în municipiul București, str. Știrbei Vodă nr. 95, bl. 25B, sc. A, et. 5, ap. 20, sectorul 1, posesor al cărții de identitate seria RX numărul 573716, emisă de S.P.C.E.P. Sector 1 la data de 15.09.2014, identificat prin codul numeric personal 1850925284559, pentru rezolvarea problemelor operative și pentru reprezentarea comitetului atât în raporturile sale cu autoritățile publice centrale și locale, inclusiv dar fără a se limita la Consiliul Legislativ, Regia Autonomă Monitorul Oficial, Camera Deputaților, Senatul, Curtea Constituțională și primăriile tuturor localităților din România, cât și în raporturile sale cu persoanele fizice și juridice private.–>În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (5) din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni, republicată, împuternicim pe membrul Badea Mihai-Alexandru, cetățean român, domiciliat în municipiul București, str. Știrbei Vodă nr. 95, bl. 25B, sc. A, et. 5, ap. 20, sectorul 1, posesor al cărții de identitate seria RX numărul 573716, emisă de S.P.C.E.P. Sector 1 la data de 15.09.2014, identificat prin codul numeric personal 1850925284559, pentru sesizarea Consiliului Legislativ în vederea avizării propunerii legislative și ulterior pentru publicarea propunerii legislative în Monitorul Oficial.Redactată conform cererii exprese a părților și autentificată în 1 (un) exemplar original și 10 (zece) duplicate.<!–>
Declaranți–>
BADEA MIHAI-ALEXANDRU<!–>
S.s. indescifrabil–>
BOGDAN ADRIAN<!–>
S.s. indescifrabil–>
CHIVU LILIANA<!–>
S.s. indescifrabil–>
CLOPOTARI ADRIAN-ȘTEFAN<!–>
S.s. indescifrabil–>
CUPCEA ANTON-NICOLAE<!–>
S.s. indescifrabil–>
DOBRESCU OVIDIU-COSTIN<!–>
S.s. indescifrabil–>
GRIGORE DAN-NICOLAE<!–>
S.s. indescifrabil–>
LIICEANU GABRIEL<!–>
S.s. indescifrabil–>
NEGRU OANA-LILIANA<!–>
S.s. indescifrabil–>
OANCEA GEORGE-ADRIAN<!–>
S.s. indescifrabil–>
PETCU MARIUS-PETRIȘOR<!–>
S.s. indescifrabil–>
PUNGA DIANA<!–>
S.s. indescifrabil–>
ȘORA MIHAI<!–>
S.s. indescifrabil–>
TIMOFICIUC DANIELA<!–>
S.s. indescifrabil–>
TUDORICĂ MIHAI NICOLAE<!–>
S.s. indescifrabil–>
VASILIU EUGEN<!–>
S.s. indescifrabil–>
NICOLAE VALERIU CIOLAN<!–>
S.s. indescifrabil–>
FABRITIUS KLAUS<!–>
S.s. indescifrabil–>
IANCU EUGEN-CĂTĂLIN<!–>
S.s. indescifrabil–>
ROMÂNIA<!–>
Uniunea Națională a Notarilor Publici–>
Societatea Profesională Notarială Manciu Paraschiva și Moțatu Simona +
Sediul: str. Știrbei Vodă nr. 154, bl. 26A, sc. 1, et. 1, ap. 1, sectorul 1, București<!–>

–>Licența de funcționare nr. 2140/1884/05.11.2013<!–>E-mail: bnp_manciu@yahoo.com; simona_motatu@yahoo.com–>
ÎNCHEIERE DE AUTENTIFICARE Nr. 193<!–>
anul 2018, luna februarie, ziua 12–>care, în nume propriu, după ce au citit actul, au declarat că i-au înțeles conținutul, că cele cuprinse în act reprezintă voința lor, au consimțit la autentificarea prezentului înscris și au semnat unicul exemplar.–>În temeiul art. 12 lit. b) din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările ulterioare, se declară autentic prezentul înscris.

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește