PROIECT DE LEGE nr. 580 din 8 iulie 2019

+
EXPUNERE DE MOTIVE<!–>Dorința suverană a poporului român pentru reducerea numărului de parlamentari, exprimată în mod ferm prin votul majoritar la referendumul din 22 noiembrie 2009 a fost încă o dată nesocotită de clasa politică.–>Deși confirmat de Curtea Constituțională prin hotărârea nr. 37/2009, rezultatul a fost ignorat de Parlament ale cărui interese erau vizate în mod direct.<!–>Cu un maxim aberant de 588 de aleși atins în legislatura 2012-2016, în general Parlamentul nu a depășit 500 de parlamentari în ambele camere.–>Dezbaterile privind dimensiunea Parlamentului României au avut până în prezent o încărcătură, asumat politică, fără referiri la standardele teoretice și comparative care să elimine extremele și să asigure reprezentativitatea și calitatea optimă activității parlamentare.<!–>Asumându-ne că norma de reprezentare trebuie să se încadreze între limite rezonabile am putea înclina să luăm în considerare atât media globală de 146.000 de locuitori per parlamentar oferită de Uniunea Interparlamentară, cât și studiile lui Rein Taagepera și să ne apropiem de un total de până la 300 de parlamentari ca rezultat al rădăcinii cubice calculat din numărul populației reprezentate, conform studiilor sociologice și statistice în general acceptate. Desigur propunerile lui Andrew Rehfeld, motivate de o interacțiune și astfel de o reprezentare mult mai calificată, bazată pe o rată de reprezentare teritorială ideală estimată la 10.000 de cetățeni, ar duce evident la o supradimensionare a legislativului cu un buget care ar contrabalansa negativ bunele sale intenții.–>Alternând între asigurarea reprezentativității și o dimensiune rațională a Parlamentului, s-a optat pentru redimensionarea legislativului la circa 300 de parlamentari prin consultarea populară din 2009. Participarea masivă la vot și rezultatul covârșitor în favoarea propunerii de reducere a numărului de parlamentari a arătat că, de multe ori, suveranitatea poporului este încălcată de interesele politicienilor. Necesitatea unor schimbări constituționale și obligativitatea implicării altor organisme pentru aplicarea rezultatului a deschis larg calea sfidării de către parlamentari a hotărârii suverane a poporului, sfidare ca o exprimare a intereselor personale în desconsiderarea intereselor naționale.<!–>Pentru evitarea dificultăților unor proceduri de revizuire Constituțională supunem atenției dumneavoastră demersul nostru de reducere a numărului de parlamentari la 302 printr-o Inițiativă Legislativă Cetățenească de amendare a actualei legi electorale nr. 208/2015.–>Calculele pentru prezenta „Inițiativă Legislativă Cetățenească“ au fost făcute pe baza ultimelor date publicate de Institutul Național de Statistică privind populația după domiciliu a României la 1 ianuarie 2019, an preelectoral. Pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate (circumscripția nr. 43) au fost folosite datele guvernamentale furnizate de Ministerul Afacerilor Interne prin Direcția Generală de Pașapoarte pentru românii posesori de pașapoarte „CRDS“, la 1 ianuarie 2019, pe aceleași norme de reprezentare, considerând că ceilalți cetățeni care și-au păstrat domiciliul în țară sunt reprezentanți în cadrul circumscripțiilor electorale unde au domiciliul declarat.<!–>De asemenea au fost luate în considerare și lucrările Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării din cadrul Parlamentului. Rezultatele se regăsesc calculate în anexa la prezenta „Expunere de Motive“ având un număr de 110 senatori și 192 deputați cu un total de 302 parlamentari pentru un număr de 43 de circumscripții electorale, cu excepția deputaților minorităților naționale, altele decât maghiare, numiți în afara procesului electoral.–>Menționăm că numărul de parlamentari trebuie să fie recalculat de fiecare dată când sunt programate alegeri la termen pe baza datelor statistice ale numărului populației, după domiciliu, din circumscripțiile electorale 1-42, date oferite de Institutul Național de Statistică și similar Ministerului de Interne prin Direcția Generală de Pașapoarte pentru cetățenii posesori de pașapoarte „CRDS“ arondați circumscripției nr. 43, corespunzătoare datei de 1 ianuarie a anului preelectoral. De asemenea, menționăm că numărul de 302 parlamentari este corelat cu datele de la 1 ianuarie 2019.<!–>Norma de reprezentare folosită pentru un deputat a fost de 125.000 de locuitori, iar pentru un senator de 225.000 de locuitori.–>În ce privește diferențele dintre aplicarea directă a normei de reprezentativitate și alocarea unui număr minim de parlamentari circumscripțiilor cu un număr mic de locuitori domiciliați, ținem să semnalăm că în acest caz am optat pentru asigurarea unui număr funcțional de reprezentanți, așa cum s-a luat în considerare și la reprezentarea cu 17 deputați a minorităților naționale, permițându-le astfel să se exprime în Parlamentul României, deși nicio normă de reprezentare nu le-ar oferi acest prilej, cu excepția aplicării corecte a drepturilor minorităților (nu neapărat naționale), concept democratic modern pe care l-am luat în considerare în demersul nostru.<!–>Sperăm în acest mod că cele peste 100.000 de semnături în favoarea inițiativei noastre să constituie un argument viabil pentru reconsiderarea voinței poporului român și a suveranității sale.–>Redactată și editată la Societatea Profesională Notarială „Tomescu și Asociații“, azi, data legalizării, în 4 exemplare, eliberându-se 3 exemplare.<!–>
În numele inițiatorilor,–>
C.-A.-M. C.<!–>
LEGE–>
pentru modificarea Legii 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților,<!–>
precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente–><!–>Parlamentul României adoptă prezenta lege.–> +
Articolul UNICLegea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 24 iulie 2015, se modifică după cum urmează:1.<!–>Alineatele (2), (3), (4) și (5) ale articolului 5 vor avea următorul cuprins:(2)–>Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților este de un deputat la 125.000 de locuitori.(3)<!–>Norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 225.000 locuitori.(4)–>Numărul locuitorilor care se iau în calcul pentru circumscripțiile 1-42 este conform populației după domiciliu, raportat de Institutul Național de Statistică la data de 1 ianuarie a anului precedent anului în care au loc alegeri la termen. Pentru calculul numărului de reprezentanți ai cetățenilor cu domiciliul în afara țării (circumscripția nr. 43) se folosesc datele furnizate de Ministerul Afacerilor Interne, Direcția Generală de Pașapoarte pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate, posesori de pașapoarte CRDS (cetățeni români cu domiciliul în străinătate) la data de 1 ianuarie a anului precedent anului în care au loc alegeri la termen.(5)<!–>Numărul de mandate pentru Senat, respectiv pentru Camera Deputaților se determină prin raportarea numărului de locuitori al fiecărei circumscripții electorale, conform alineatului (4) la normele de reprezentare prevăzute la alineatele (2) și (3), la care se adaugă un mandat de senator, respectiv de deputat, pentru ceea ce depășește jumătatea normei de reprezentare, fără ca numărul mandatelor de senator dintr-o circumscripție să fie mai mic de 2, iar cel de deputat, mai mic de 3. … 2.–>Anexa nr. 1 se înlocuiește cu anexa la prezenta lege. … <!–>
Comitetul de inițiativă–>
J. I. B.<!–>
S.S.–>
E. C.<!–>
S.S.–>
C. F.<!–>
S.S.–>
V. C.<!–>
S.S.–>
C.-A.-M. C.<!–>
S.S.–>
N. A.<!–>
S.S.–>
L.-M. C.<!–>
S.S.–>
D. M.<!–>
S.S.–>
M. A.<!–>
S.S.–>
S. F.<!–>
S.S.–> +
ANEXĂ <!–>(Anexa nr. 1 la Legea nr. 208/2015) –>

<!–>–><!–>
AVIZ–>
referitor la inițiativa legislativă cetățenească pentru modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului<!–>
și Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente–><!–>Analizând inițiativa legislativă cetățenească pentru modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, formulată de un comitet de inițiativă în baza prevederilor Legii nr. 189/1999 privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni, republicată, și transmisă de împuternicitul comitetului de inițiativă, cu Adresa înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr. R1044 din 11.06.2019 și înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr. D540/19.06.2019,–>
CONSILIUL LEGISLATIV,<!–>–>în temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, și art. 46 alin. (2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ, precum și al art. 3 alin. (2) din Legea nr. 189/1999, republicată,<!–>avizează favorabil inițiativa legislativă a cetățenilor, cu următoarele observații și propuneri:–>1.<!–>Inițiativa legislativă cetățenească are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare, în sensul reducerii numărului de senatori și deputați în acord cu rezultatele referendumului național din anul 2009.Prin conținutul său normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituția României, republicată, iar în aplicarea dispozițiilor art. 75 alin. (1) din Legea fundamentală, prima Cameră sesizată este Senatul.–> … 2.<!–>Menționăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se poate pronunța asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate. … 3.–>Precizăm că inițiativa legislativă cetățenească are un conținut asemănător cu două propuneri legislative avizate favorabil, cu observații și propuneri de Consiliul Legislativ prin avizele nr. 1.325/2015 și nr. 194/2018, prima propunere fiind respinsă la data de 14.02.2017 de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, iar cea de-a doua fiind adoptată de Senat, în condițiile art. 75 alin. (2) teza a treia din Constituție, ca primă Cameră sesizată și trimisă Camerei Deputaților spre dezbatere, unde se află pe ordinea de zi pentru dezbatere.De asemenea, în anul 2019, Consiliul Legislativ a mai avizat o inițiativă legislativă cetățenească referitoare la reducerea numărului de parlamentari, care prevedea o altă normă de reprezentare pentru Camera Deputaților și Senat decât cea din prezentul proiect, pentru care a fost emis Avizul nr. 80/13.02.2019.<!–>Totodată, semnalăm că recent, prin Avizul nr. 353/2.05.2019, Consiliul Legislativ s-a pronunțat asupra unei inițiative legislative similare, formulată de un comitet de inițiativă. De altfel, în adresa de înaintare se precizează că forma inițială a fost reanalizată și reformulată conform recomandărilor din avizul Consiliului Legislativ și s-a procedat la o nouă solicitare de avizare.–> … 4.<!–>Potrivit Expunerii de motive, soluțiile legislative propuse au ca scop aplicarea rezultatului referendumului național din data de 22 noiembrie 2009 privind reducerea numărului de parlamentari la 300.Așa cum a reținut Curtea Constituțională prin Decizia nr. 682/2012, „ceea ce distinge un referendum consultativ de unul decizional nu este, în principal, chestiunea privitoare la respectarea sau nu a voinței populare… ci caracterul efectului referendumului (direct sau indirect). Spre deosebire de referendumul decizional, referendumul consultativ produce un efect indirect, în sensul că necesită intervenția altor organe, de cele mai multe ori a celor legislative, pentru a pune în operă voința exprimată de corpul electoral.–>Această interpretare se întemeiază și pe principiul loialității constituționale … principiu care, în această materie, impune ca autoritățile cu competențe decizionale în domeniile vizate de problematica supusă referendumului (în cazul de față Parlamentul) să ia în considerare, să analizeze și să identifice modalități de punere în practică a voinței exprimate de popor“.<!–> … 5.–>Referitor la soluțiile legislative preconizate, constatăm că aceasta determină diferențe mari între ponderea voturilor cetățenilor cu domiciliul în circumscripții electorale diferite, diferențe care rezultă atât din creșterea normelor de reprezentare propuse prin modificarea alin. (2) și (3) ale art. 5, cât și din aplicarea condiției propuse prin modificarea alin. (5) al aceluiași articol, potrivit căreia numărul mandatelor de senator dintr-o circumscripție electorală să nu fie mai mic de 2, iar cel de deputat, mai mic de 3.Astfel, referitor la normele de reprezentare propuse pentru alin. (2) și (3) ale art. 5, constatăm că aplicarea acestora pentru stabilirea numărului de mandate alocate fiecărei circumscripții electorale determină diferențe semnificative între gradul de reprezentare al cetățenilor din circumscripții electorale diferite. De exemplu, raportând numărul 521.520, reprezentând populația județului Maramureș, la 225.000, cât este norma de reprezentare propusă pentru Senat, rezultă că acestei circumscripții electorale i se vor aloca 2 mandate de senator. Efectuând aceeași operațiune prin raportarea numărului 568.565, cât reprezintă populația județului Neamț, la norma de reprezentare propusă pentru Senat, rezultă că circumscripției electorale aferente acestui județ i se vor aloca 3 mandate de senator. Raportând populația fiecăruia dintre cele două județe la numărul de mandate alocat potrivit soluțiilor legislative preconizate, rezultă că, în fapt, populația din județul Maramureș este reprezentată în Senat de un senator la 260.760 locuitori, în timp ce populația județului Neamț este reprezentată de 1 senator la 189.522 locuitori. Prin urmare, votul unui cetățean cu domiciliul în județul Neamț are o pondere mult mai mare decât votul unui cetățean din județul Maramureș, județ cu o populație aproximativ egală. Având în vedere această disproporție, soluțiile legislative preconizate trebuie reanalizate pentru a nu fi susceptibile de încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor. De asemenea, opinăm că există riscul ca soluțiile legislative preconizate să încalce și prevederile art. 62 alin. (3) din Legea fundamentală, potrivit cărora numărul de mandate se stabilește în raport cu populația țării.<!–>La textul propus pentru alin. (5), norma trebuie revăzută în ceea ce privește condiția potrivit căreia numărul mandatelor de senator dintr-o circumscripție electorală să nu fie mai mic de 2, iar cel de deputat, mai mic de 3, deoarece, în condițiile creșterii normelor de reprezentare, această regulă ar determina diferențe foarte mari între gradul de reprezentare al cetățenilor din județele cu un număr de locuitori redus și cei din județele cu un număr mare de locuitori. De exemplu, populația județului Sălaj este de 244.546 la data de 1 ianuarie 2019. Raportând acest număr la normele de reprezentare propuse la alin. (2) și (3), ar rezulta că circumscripției electorale aferente acestui județ i-ar fi alocate un număr de 2 mandate de deputat și unul de senator, însă, având în vedere condiția impusă de alin. (5), trebuie alocate 3 mandate de deputat și 2 de senator, așa cum, de altfel, s-a prevăzut și în anexa propusă pentru a înlocui anexa la lege, ceea ce ar însemna că, în fapt, în acest județ, cetățenii vor fi reprezentați de un deputat la 81.515 locuitori, față de 125.000, cât este norma de reprezentare, respectiv de un senator la 122.273 locuitori, față de 225.000, cât este norma de reprezentare propusă. Prin comparație, în județul Ilfov, cu o populație de 437.192 locuitori, județ căruia, potrivit anexei, urmează să i se aloce, de asemenea, un număr de 3 deputați și 2 senatori, cetățenii vor fi reprezentați, în fapt, de un deputat la 145.730 locuitori, respectiv de un senator la 218.596 locuitori.–> … 6.<!–>Constatăm că numărul de parlamentari alocați fiecărui județ potrivit anexei la proiect nu este stabilit conform calculelor atașate proiectului, prin raportare la normele de reprezentare propuse.A se vedea în acest sens, ca exemplu, situația județelor Maramureș și Olt, care, potrivit calculelor atașate proiectului, ar avea alocate 4, respectiv 3 mandate de deputați, însă, în cadrul anexei la proiect, figurează în mod greșit 5, respectiv 4 mandate.–> … 7.<!–>În subsidiar, din punctul de vedere al redactării și al respectării normelor de tehnică legislativă, la actuala formă a proiectului, se rețin următoarele:7.1.–>La partea introductivă a articolului unic, deoarece intervențiile legislative propuse sunt doar de natura modificării, nu și a completării, expresia „și se completează“ se va elimina. … 7.2.<!–>La partea dispozitivă a pct. 1, deoarece se dorește modificarea mai multor alineate succesive, iar intervențiile aduse prin prezentul proiect sunt doar de natura modificării, operațiune exprimată deja în partea introductivă a articolului unic, este necesară reformularea textului astfel:1.–>Alineatele (2)-(5) ale articolului 5 vor avea următorul cuprins: … La textul propus pentru alin. (4), pentru precizia normei, este necesar ca acronimul CRDS să fie redat detaliat.<!–>La norma propusă pentru alin. (5), din considerente de redactare, termenul «aliniatul/aliniatele» trebuie scris corect, respectiv «alineatul/alineatele–> … …
PREȘEDINTE<!–>
dr. DRAGOȘ ILIESCU–>București, 8 iulie 2019.<!–>Nr. 580.–>SNP „Tomescu și Asociații“<!–>DUPLICAT–>S-a cerut autentificarea prezentului înscris:<!–>
DECLARAȚIE–>
de constituire a Comitetului de inițiativă pentru susținerea propunerii legislative a cetățenilor<!–>
privind amendarea Legii nr. 208/2015 care reglementează alegerea Senatului, a Camerei Deputaților,–>
precum și organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente<!–>–>Subsemnații:Notă …

Din cauza conținutului mare de date cu caracter personal din cadrul acestui act, fapt care depășește scopul prezentei aplicații legislative în contextul legislației aplicabile, acesta nu este prezent în baza de date legislativă disponibilă aici. Pentru a accesa acest conținut vă puteți adresa Monitorului Oficial sau emitentului actului.Am hotărât următoarele:În temeiul art. 2 din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni, republicată, și art. 74 din Constituția României, republicată, declarăm că suntem de acord să ne constituim în Comitetul de inițiativă pentru susținerea propunerii legislative a cetățenilor privind amendarea Legii nr. 208/2015 care reglementează alegerea Senatului și Camerei Deputaților, precum și organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente.<!–>În conformitate cu prevederile alin. (3) din art. 2, Legea nr. 189/1999 privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni, republicată, declarăm pe propria răspundere că nu facem parte dintre persoanele prevăzute la alin. (2) al art. 2 din legea sus-menționată, respectiv dintre persoanele alese în funcție prin vot universal, membrii Guvernului, persoanele numite în funcție de primul-ministru sau care nu pot face parte, potrivit legii, din partide politice.–>Având în vedere că:a.<!–>Dorința suverană a poporului român pentru reducerea numărului de parlamentari, exprimată în mod ferm prin votul majoritar la referendumul din 22 noiembrie 2009, a fost încă o dată nesocotită de clasa politică. … b.–>Rezultatul referendumului, deși confirmat de Curtea Constituțională prin Hotărârea nr. 37/2009, a fost ignorat de Parlament ale cărui interese erau vizate în mod direct. … <!–>Comitetul de inițiativă, susținând asigurarea optimă a reprezentativității și o dimensiune rațională a Parlamentului, militează pentru redimensionarea legislativului la 302 parlamentari în ambele Camere, cu excepția deputaților minorităților naționale, alta decât maghiară, numiți în afara procesului electoral.–>Ne asumăm întru totul amendamentele propuse la Legea 208/2015 și expunerea de motive anexată prezentei declarații și o împuternicim pe domnișoara C. C. să reprezinte prezentul Comitet de inițiativă cetățenească în vederea sesizării Consiliului Legislativ pentru avizarea proiectului de lege anexat și, ulterior, să acționeze pentru publicarea proiectului legislativ în Monitorul Oficial al României, Partea I.<!–>Comitetul de inițiativă o desemnează, de asemenea, pe domnișoara C. C. în calitate de președinte, fiind mandatată să rezolve problemele operative și să reprezinte Comitetul în raporturile sale cu autoritățile publice centrale și locale, precum și cu persoanele împuternicite pentru întocmirea listelor de susținători și strângerea semnăturilor cetățenilor care susțin proiectul de lege anexat.–><!–>Autentificată de Societatea Profesională Notarială „Tomescu și Asociații“, azi, data autentificării, în 1 (un) exemplar original și 5 (cinci) exemplare duplicat.–>
Comitetul de inițiativă<!–>
J. I. B.–>
S.S.<!–>
E. C.–>
S.S.<!–>
C. F.–>
S.S.<!–>
V. C.–>
S.S.<!–>
C.-A.-M. C.–>
S.S.<!–>
N. A.–>
S.S.<!–>
L.-M. C.–>
S.S.<!–>
D. M.–>
S.S.<!–>
M. A.–>
S.S.<!–>
S. F.–>
S.S.<!–>
ROMÂNIA–>
Uniunea Națională a Notarilor Publici<!–>
SOCIETATE PROFESIONALĂ NOTARIALĂ–>
"TOMESCU ȘI ASOCIAȚII"<!–>Licența de funcționare nr. 48/3264/10.01.2014–>Sediul: București, bd. Burebista nr. 3, bl. D16, sc. 4, parter, ap. 108, sector 3<!–>Operator de date cu caracter personal nr. 10614–>e-mail: bnpitomescu@yahoo.com<!–>tel./fax: 021.321.04.90–>
ÎNCHEIERE DE AUTENTIFICARE NR. 305<!–>
Anul 2019, luna iunie, ziua 04–>Eu, ILEANA TOMESCU, notar public, la cererea părților, m-am deplasat în municipiul București, str. Leonida nr. 16, etaj 1, sector 2, unde am găsit pe:Notă …

Din cauza conținutului mare de date cu caracter personal din cadrul acestui act, fapt care depășește scopul prezentei aplicații legislative în contextul legislației aplicabile, acesta nu este prezent în baza de date legislativă disponibilă aici. Pentru a accesa acest conținut vă puteți adresa Monitorului Oficial sau emitentului actului.care, după ce au citit actul, au declarat că au înțeles conținutul, că cele cuprinse în act reprezintă voința lor, au consimțit la autentificarea prezentului înscris și au semnat originalul actului și anexele.În temeiul art. 12 lit. b) din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările ulterioare, se declară autentic prezentul înscris.<!–>S-a încasat onorariul în sumă de 100 lei, plus 19 lei TVA, cu bon fiscal.–>
NOTAR PUBLIC,<!–>
I. T.–>
S.S.<!–>"Prezentul duplicat s-a întocmit în 5 (cinci) exemplare, de ILEANA TOMESCU, notar public, astăzi, data autentificării actului, și are aceeași forță probantă ca originalul".–>
NOTAR PUBLIC,<!–>
I. T.–><!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește