REGLEMENTARE TEHNICĂ din 1 noiembrie 2011

Notă …

Aprobată prin ORDINUL nr. 2.741 din 1 noiembrie 2011, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 802 din 14 noiembrie 2011.Notă …

Articolul II din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023 prevede:
Articolul IIPrezentul ordin nu se aplică obiectivelor/proiectelor de investiții:a) ale căror lucrări sunt în curs de execuție la data intrării în vigoare a prezentului ordin;b) pentru ale căror proiecte tehnice/studii de fezabilitate/ documentații de avizare a lucrărilor de intervenții au fost inițiate procedurile de achiziție publică până la data intrării în vigoare a prezentului ordin, prin transmiterea spre publicare a anunțului de participare/emiterea invitației de participare, respectiv ale căror proiecte tehnice/studii de fezabilitate/documentații de avizare a lucrărilor de intervenții au fost recepționate de investitor/beneficiar ori au fost depuse spre aprobare/avizare;d) ale căror proiecte tehnice/studii de fezabilitate/ documentații de avizare a lucrărilor de intervenții necesită actualizare, în conformitate cu actele normative în vigoare, dacă au fost elaborate și recepționate de investitor/beneficiar până la data intrării în vigoare a prezentului ordin, ori sunt depuse spre reaprobare/reavizare; +
CUPRINSCAP. 2 TERMINOLOGIE, ABREVIERIGeneralități3.0.1.Condiții generale comune pentru echipamente … 3.0.3.Alimentare3.1.1.Tensiunea … 3.1.3.Curentul de scurtcircuit prezumat … 3.1.5.Puterea absorbită (cerută)3.2.1.Determinarea puterii absorbite … … 3.3.Generalități … 3.3.2.Legarea la pământ a rețelelor de tensiune continuă … … 3.4.Separarea instalațiilor … 3.6.Mentenabilitate … Protecția împotriva șocurilor electrice4.1.1.Măsuri tehnice și organizatorice pentru protecția de bază (protecția împotriva atingerilor directe) … 4.1.3.Măsuri de protecție … 4.1.5.Clasificarea echipamentelor electrice din punctul de vedere al șocului electric … … 4.2.Generalități … 4.2.2.Protecția împotriva incendiului în amplasamentele cu risc mare de incendiu – BE2 … 4.2.4.Protecția împotriva supraîncălzirilor … … 4.3.Generalități … 4.3.2.Protecția împotriva scurtcircuitelor … 4.3.4.Caracteristicile dispozitivului de protecție la scurtcircuit … 4.3.6.Selectivitatea protecției … … 4.4.Generalități … 4.4.2.Dispozitive de protecție la supratensiuni (SPD) … 4.4.4.Legarea la pământ și echipotențializare … 4.4.6.Protecția împotriva supratensiunilor de frecvență industrială … … Reguli generale5.1.1.Influențe externe și condiții de instalare … 5.1.3.Identificarea … 5.1.5.Montarea instalațiilor electrice … 5.1.7.Sisteme de pozare, alegerea secțiunii conductoarelor5.2.1.Alegerea și montarea în funcție de influențele externe … 5.2.3.Alegerea secțiunii conductoarelor izolate și neizolate rigide … 5.2.5.Conexiuni electrice … 5.2.7.Apropieri de alte trasee … 5.2.9.Pozarea conductoarelor electrice montate pe izolatoare în interiorul clădirilor … 5.2.11.Pozarea conductoarelor electrice protejate în sisteme de tuburi, țevi, sisteme de jgheaburi, de tuburi profilate pentru instalații electrice și goluri ale elementelor de construcții … 5.2.13.Instalații electrice de putere5.3.1.Receptoare electrice … 5.3.3.Dispozitive de protecție, separare (secționare), întrerupere și comandă … … 5.4.Sisteme de legare la pământ5.5.1.Borna/bară principală de legare la pământ … 5.5.3.Conductoare PEN … 5.5.5.Conductoare de legare la pământ … 5.5.7.Dimensionarea prizelor de pământ … … 5.6.Prescripții generale … 5.6.2.Sisteme de alimentare … 5.6.4.CAP. 6. PROTECȚIA STRUCTURILOR ÎMPOTRIVA TRĂSNETULUI6.1.Domeniu de aplicare … 6.1.2.Parametrii caracteristici ai curentului de trăsnet … … 6.2.Stabilirea necesității prevederii unei IPT pentru o construcție și alegerea nivelului de protecție împotriva trăsnetului. Evaluarea riscului … 6.2.2.Instalații exterioare de protecție împotriva trăsnetului … 6.2.4.Măsuri de protecție împotriva vătămării ființelor vii datorate tensiunilor de atingere și de pas … … 6.3.Generalități … 6.3.2.Conductoare de coborâre … 6.3.4.Reguli particulare … 6.3.6.CAP. 7. INSTALAȚII ELECTRICE SPECIALE7.1.Instalații electrice pentru piscine și alte bazine … 7.3.Instalații electrice pentru șantiere de construcții și de demolare … 7.5.Instalații electrice pentru incinte electroconductoare înguste … 7.7.Instalații electrice pentru porturi mici și ambarcațiuni de agrement … 7.9.Instalații electrice pentru sălile pentru expoziții, spectacole și standuri … 7.11.Instalații electrice pentru mobilier … 7.13.Instalații electrice temporare pentru structuri, dispozitive pentru agrement și barăci din bâlciuri, parcuri de distracție și circuri … 7.15.Instalații electrice pentru rulote sau autorulote … 7.17.Instalații electrice pentru alimentarea cu energie electrică a echipamentelor ascensoarelor, mașinilor de ridicat și transportat … 7.19.Instalații electrice în construcții din lemn … 7.21.Instalații electrice pentru alimentarea receptoarelor cu rol de securitate la incendiu … 7.23.Instalații de balizaj … Verificări și punerea în funcțiune8.1.1.Verificări periodice8.2.1.Frecvența verificărilor periodice … 8.2.3.Întreținerea și verificări pentru iluminatul de siguranță … 8.4.Verificarea și întreținerea sistemului de protecție împotriva trăsnetului (SPT)8.5.1.Ordinea verificărilor … 8.5.3.CAP. 9. PREVEDERI GENERALE PENTRU EXPLOATAREA INSTALAȚIILOR ELECTRICE9.1.Securitatea în exploatare … 9.1.2.Organizarea … 9.1.4.Zona de lucru … 9.1.6.Planuri și înregistrări … 9.1.8.Proceduri de exploatare curentă9.2.1.Manevrări … 9.2.3.Proceduri de lucru9.3.1.Lucru fără tensiune … 9.3.3.Lucru în vecinătatea pieselor sub tensiune … … 9.4.Generalități … 9.4.2.Lucrări de reparație … 9.4.4.CAP. 10. BIBLIOGRAFIE10.1.Acte normative … Lista de abrevieri ale influențelor externe … 5.2.Gradele de protecție asigurate prin carcase pentru echipamentul electric (cod IP) … 5.4.Moduri de pozare de referință … 5.6.Sisteme de tuburi de protecție pentru instalații electrice … 5.8.Paturi de cabluri: Sisteme de suporturi tip scară … 5.10.Curenți admisibili, în amperi, pentru modurile de pozare de referință E, F și G. din anexa 5.5. Cabluri cu izolație din PVC, cu conductoare din cupru … 5.12.Curenți admisibili, în amperi, pentru modurile de pozare de referință din anexa 5.5. Conductoare și cabluri izolate cu XLPE, două și trei conductoare încărcate, cupru sau aluminiu … 5.14.Curenți admisibili, în amperi, pentru modurile de pozare de referință E, F și G. din anexa 5.5. Cabluri cu izolație din XLPE, cu conductoare din aluminiu … 5.16.Curenți admisibili, în amperi modul de pozare de referință E, F și G. din anexa 5.5. Cabluri cu izolație minerală, cu conductoare și ecran din cupru … 5.18.Factorii de corecție pentru grupări de mai multe circuite sau mai multe cabluri multiconductoare aplicabili valorilor curenților admisibili din anexele 5.10 până la 5.17 … 5.20.Factorii de corecție ai grupării pentru mai multe cabluri monoconductoare pozate în aer liber … 5.22.Factorii de corecție f1 … 5.24.Factorii de corecție f2. Cabluri cu trei conductoare trifazate … 5.26.Factorii de corecție f2. Cabluri cu un conductor în sisteme trifazate grupate în treflă la 25 cm distantă … 5.28.Exemplu de alegere a secțiunii conductoarelor de fază și neutru în funcție de prezența armonicilor de ordinul 3 și multiplu de 3 … 5.30.Exemple de calcul pentru determinarea curenților admisibili ai conductoarelor și cablurilor în funcție de modul de pozare în pământ … 5.32.Clasificarea cablurilor.A.Clasificarea și simbolizarea cablurilor … … 5.34.Evaluarea numărului anual de evenimente periculoase N … 6.2.Evaluarea volumului pierderilor LX într-o structură … 6.4.Evaluarea volumului pierderilor L'_X într-un serviciu … 6.6.Evaluarea costurilor pierderilor … 6.8.Evaluarea riscului. Studiu de caz pentru structuriI.Clădire de birouri … III.Imobil de apartamente … … 6.10.Harta keraunică … 8.1.Măsurarea rezistenței prizei de pământ (electrodului de pământ). … 8.3. +
Capitolul 1DOMENIUL DE APLICARE1.1.clădirilor civile (pentru locuit, administrație, comerț, sănătate, cultură, învățământ, sport, turism etc.); … b)clădirilor mixte (civile și industriale – de producție și/sau depozitare, înglobate în același volum construit); … d)clădirilor prefabricate; … f)instalațiilor electrice pentru iluminatul exterior și similare aferente clădirilor; … h)instalațiilor fotovoltaice aferente clădirilor; … j)instalațiilor consumatorului situate în exteriorul clădirii; … l)schimbare a destinației clădirii. … (la 12-07-2023,
Punctul 1.1. , Capitolul 1 a fost modificat de Punctul 1. , Articolul I din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023
)
… 1.2.Prevederile prezentului normativ nu se aplică:a)instalațiilor electrice din mine și cariere; … c)depozitelor de materiale pirotehnice și/sau explozive; … e)împrejmuirilor electrice; … g)echipamentelor electrice de tracțiune (inclusiv echipamentul rulant și de semnalizare); … i)branșamentelor și racordurilor electrice, de la rețeaua furnizorului de energie electrică până la punctul de contorizare. … (la 12-07-2023,
Punctul 1.2. , Capitolul 1 a fost modificat de Punctul 2. , Articolul I din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023
)
… 1.3.La proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice trebuie să se respecte prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la cerințele fundamentale de calitate:a)securitate la incendiu; … c)siguranță și accesibilitate în exploatare; … e)economie de energie și izolare termică; … g)utilizare sustenabilă a resurselor naturale. … (la 12-07-2023,
Punctul 1.3. , Capitolul 1 a fost modificat de Punctul 3. , Articolul I din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023
)
… 1.4.La proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice trebuie să se respecte prevederile Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, cu modificările și completările ulterioare, și ale Hotărârii Guvernului nr. 1.146/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă, astfel încât echipamentele electrice de muncă care se procură și/sau se utilizează trebuie să îndeplinească:a)cerințele minime prevăzute în anexa 1 (pct. 3.3), în cazurile în care nu se aplică sau se aplică parțial reglementări tehnice române care transpun legislația comunitară.Prin echipamentul electric de muncă, în sensul Hotărârii Guvernului nr. 1.146/2006, se înțelege orice mașină, aparat, unealtă sau instalație folosite la locul de muncă.De asemenea, trebuie să se respecte instrucțiunile producătorilor pentru alegerea și montarea echipamentelor utilizate. … (la 12-07-2023,
Punctul 1.4. , Capitolul 1 a fost modificat de Punctul 4. , Articolul I din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023
)
… 1.5.Reglementarea tehnică se referă numai la alegerea și condițiile de instalare a echipamentelor electrice. … 1.6.În cazul în care există și alte reglementări tehnice în vigoare se vor aplica prescripțiile cele mai severe. … 1.8.În capitolul 10 sunt prezentate actele normative, standardele și reglementările tehnice conexe, menționate în prezenta reglementare tehnică. … +
Capitolul 2TERMINOLOGIE ȘI ABREVIERIA.alimentare de rezervă – alimentare prevăzută pentru a menține, pentru alte scopuri decât cele de securitate, funcționarea unei instalații electrice sau a unor părți ale acesteia, în cazul întreruperii alimentării normale (UPS, generator).arc electric – descărcare luminoasă de electricitate printr-un mediu izolant, în general însoțită de o volatilizare parțială a electrozilor;(la 12-07-2023,
Litera A. , Capitolul 2 a fost completată de Punctul 5. , Articolul I din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023
)
arsuri electrice – arsura pielii sau a unui organ, provocată prin trecerea de-a lungul suprafeței sau în profunzime a curentului electric.atingere indirectă – contact electric al persoanelor sau al animalelor cu părțile conductoare accesibile puse sub tensiune ca urmare a unui defect.barieră – element care asigură protecția împotriva atingerilor directe din toate direcțiile obișnuite de acces.bară de echipotențializare – bară metalică colectoare care face parte dintr-o rețea echipotențială și care asigură legătura electrică a unui număr de conductoare electrice pentru scopuri de echipotențializare.bornă principală de legare la pământ – bornă sau bară care face parte dintr-o instalație de legare la pământ a unei instalații și care asigură conectarea electrică a unui anumit număr de conductoare pentru scopuri de legare la pământ.cablu cu fibre optice – cablu dielectric compus din una sau mai multe fibre optice ca mediu de propagare, ce transportă energie sub formă de lumină;(la 12-07-2023,
Litera C. , Capitolul 2 a fost completată de Punctul 5. , Articolul I din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023
)
cablu hibrid – cablu compus din una sau mai multe fibre optice și unul sau mai multe conductoare electrice, utilizat atât pentru transportul energiei electrice, cât și al energiei luminoase utilizate pentru comunicații electronice prin fibre optice;(la 12-07-2023,
Litera C. , Capitolul 2 a fost completată de Punctul 5. , Articolul I din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023
)
canal de cabluri – element de pozare situat pe sau în sol sau planșeu, ventilat sau închis, având dimensiuni care nu permit persoanelor să circule, dar în care conductoarele și cablurile sunt accesibile pe toată lungimea lor, în timpul și după instalare.circuit electric de securitate – circuit electric prevăzut pentru a fi utilizat ca parte într-un sistem de alimentare electric pentru servicii de securitate.coloană electrică – circuit electric care alimentează unul sau mai multe tablouri de distribuție.conductor – parte conductoare destinată să conducă un curent electric specificat.conductor de legare la pământ – conductor care asigură o cale conductoare sau o parte a unei căi conductoare, între un punct dat al unei rețele, al unei instalații sau al unui echipament și o priză de pământ sau o rețea de prize de pământ.conductor de linie – conductor sub tensiune în funcționarea normală și capabil să participe la transportul sau la distribuția energiei electrice, dar care nu este nici conductor neutru nici conductor de punct median.conductor PEN – conductor care asigură atât funcțiile de conductor de protecție cât și de conductor neutru.conductor PEL – conductor care asigură atât funcțiile de conductor de protecție cât și de conductor de linie.conductor de punct median (PEM) – conductor electric conectat la punctul median și capabil să participe la distribuția energiei electrice.curent admisibil (Iz)- valoarea maximă a curentului electric care poate parcurge în permanență un conductor, un dispozitiv sau un aparat, fără ca temperatura sa în regim permanent, în condiții date, să fie superioară valorii specificate.curent în conductorul de protecție – curent electric care apare într-un conductor de protecție, cum sunt curentul de fugă sau curentul electric rezultat dintr-un defect de izolație.curent de defect – curent electric care circulă ca urmare a unui defect de izolație.curent de fugă – curent electric care, în condiții normale de funcționare, parcurge o cale electrică nedorită.curent de scurtcircuit – curent electric într-un scurtcircuit determinat.curent de suprasarcină – supracurent care se produce într-un circuit electric, care nu se datorează curentului de scurtcircuit sau unui defect de punere la pământ. … D.disjunctor (întreruptor automat) – aparat de comutație apt de a stabili, de a suporta și de a întrerupe curenții în condiții normale ale circuitului, precum și de a stabili, de a suporta pe o perioadă specificată și de a întrerupe curenții în condiții anormale ale circuitului (cum ar fi cele de scurtcircuit etc.).dispozitiv de detectare a defectului de arc electric – dispozitiv destinat să limiteze efectele defectelor de arc electric prin deconectarea circuitului atunci când un defect de arc este detectat;(la 12-07-2023,
Litera D. , Capitolul 2 a fost completată de Punctul 5. , Articolul I din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023
)
defect de arc – arc electric în serie sau în paralel, neintenționat și periculos între conductoare;(la 12-07-2023,
Litera C. , Capitolul 2 a fost completată de Punctul 5. , Articolul I din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023
)
defect de arc în paralel – defect de arc unde curentul circulă între conductoarele active în paralel cu sarcina circuitului;(la 12-07-2023,
Litera D. , Capitolul 2 a fost completată de Punctul 5. , Articolul I din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023
)
defect de arc la pământ – defect de arc unde curentul circulă prin conductorul activ la pământ;(la 12-07-2023,
Litera D. , Capitolul 2 a fost completată de Punctul 5. , Articolul I din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023
)
defect de arc în serie – defect de arc unde curentul circulă prin sarcina sau sarcinile circuitului final protejat printr-un dispozitiv de detectare a defectului de arc electric;(la 12-07-2023,
Litera D. , Capitolul 2 a fost completată de Punctul 5. , Articolul I din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023
)
dispozitiv de protecție împotriva supracurenților – dispozitiv destinat să întrerupă un circuit electric în cazul în care curentul în conductorul sau conductoarele circuitului electric depășește o valoare predeterminată în timpul unei durate prevăzute.echipament electric – echipament utilizat pentru producerea, transportul, transformarea sau utilizarea energiei electrice, cum sunt mașini, transformatoare, aparataj, aparate de măsurare, dispozitive de protecție, sisteme de pozare electrice, echipament de utilizare curentă.echipament mobil – echipament electric care este deplasat în timpul funcționării sau poate fi ușor deplasat rămânând conectat la circuitul electric de alimentare.echipament staționar – echipament instalat într-un loc stabilit sau echipament electric care nu este prevăzut cu un mâner pentru a fi transportat și care are o astfel de masă încât nu poate fi deplasat ușor în timpul funcționării.echipotențialitate – stare a părților conductoare având un potențial electric sensibil egal.electrocutare – șoc electric mortal. … F.fibrilație ventriculară – fibrilație cardiacă limitată la ventricule și care provoacă o deficiență circulatorie și apoi oprirea inimii.galerie – culoar cu dimensiuni care permit ca persoanele să circule liber pe toată lungimea, prevăzut cu suporturi pentru cabluri și joncțiunile lor cu alte elemente ale sistemului de pozare electrică.impedanță de legare la pământ -impedanță la o frecvență dată între un punct specificat al unei rețele, al unei instalații sau al unui echipament și pământul de referință.instalație electrică – ansamblu de echipamente electrice asociate care au caracteristicile coordonate pentru a îndeplini un scop dat.izolație de bază – izolația părților active periculoase care asigură protecția de bazăizolație întărită – izolația părților active periculoase care asigură un grad de protecție împotriva șocurilor electrice, echivalent celui unei izolații duble.încercare – aplicarea de solicitări specificate într-o instalație electrică prin intermediul cărora este probată funcționalitatea acesteia.întrerupere de scurtă durată a funcționării – întrerupere de scurtă durată în timpul funcționării pentru scopuri, cum sunt: conexiune, comandă, reglare sau observarea echipamentelor electrice.întrerupere de urgență – deschiderea unui dispozitiv de întrerupere destinat întreruperii alimentării electrice a unei instalații electrice pentru evitarea sau reducerea unui pericol.întreruptor – simplu – dispozitiv destinat să închidă sau întrerupă curentul într-unul sau mai multe circuite … L.legătură de echipotențializare de protecție – legătură de echipotențializare realizată pentru scopuri de securitate.legare la pământ – realizarea unei legături electrice între un punct dat al unei rețele, al unei instalații electrice sau al unui echipament și un pământ local.legare la pământ de protecție – acțiune de legare la pământ a unui punct sau a mai multor puncte dintr-o rețea, a unei instalații sau a unui echipament, în scopuri de securitate.lucrare sub tensiune – orice lucrare în cursul căreia lucrătorul intră deliberat în atingere cu părțile active sau pătrunde deliberat în zona de lucru sub tensiune, fie cu o parte a corpului său, fie cu unelte, echipamente sau dispozitive pe care le manevrează.masă – parte conductoare accesibilă a unui echipament, care poate fi atinsă și care în mod normal nu se află sub tensiune, dar care poate fi pusă sub tensiune în urma unui defect a zolației de bază.● pardoseala (amplasamentul) izolantă.● pardoseală cu proprietăți conductoare (de exemplu beton, pământ);● prezență de pulberi conductoare (de exemplu pilitură de metal, grafit etc.);Este sinonim cu loc de muncă periculos.mediu foarte periculos – spațiu caracterizat prin cel puțin una din următoarele condiții:● umiditatea relativă a aerului peste 97% la temperatura aerului peste 35°C;● prezență de agenți corozivi.mentenanță – combinația tuturor acțiunilor tehnice și administrative, inclusiv acțiunilor de supraveghere cu scopul de a menține un element într-o stare sau a readuce un element la o stare în care acesta poate să realizeze o funcție cerută.modul de detectare a defectului de arc electric – parte a dispozitivului de detectare a defectului de arc electric care asigură funcția de detectare și recunoaștere a defectelor de arc la pământ periculoase, în serie sau în paralel și inițierea funcționării dispozitivului care întrerupe curentul.(la 12-07-2023,
Litera M. , Capitolul 2 a fost completată de Punctul 5. , Articolul I din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023
)
… O.oprire de urgență – acțiune destinată să oprească pe cât de repede posibil o funcționare devenită periculoasă. … P.parte conductoare accesibilă – parte conductoare a unui echipament, care poate fi atinsă, și care nu este în mod normal sub tensiune, dar care poate ajunge sub tensiune în cazul unui defect al izolației de bază.pământ – parte a Pământului în contact electric cu o priză de pământ și al cărui potențial electric nu este în mod necesar egal cu zero.părți simultan accesibile – conductoare sau părți conductoare care pot fi atinse simultan de către o persoană sau un animal.persoană calificată – persoană care are o pregătire și o experiență corespunzătoare care să îi permită să prevadă riscurile și să evite pericolele pe care le poate produce energia electrică.persoană (obișnuită) – persoană care nu este nici persoană calificată, nici persoană instruită.prag de percepție a curentului – valoare minimă a curentului electric prin corpul unui om sau al unui animal care provoacă o senzație specifică pentru acel om sau acel animal.priză de pământ – parte conductoare care poate fi încorporată în pământ sau într-un mediu conductor specific, de exemplu beton sau cărbune, în contact cu pământul.priză de pământ în fundație – priză de pământ încorporată în pământ sub fundația unei clădiri, sau de preferință, în betonul fundației unei clădiri, în general în formă de buclă.protecție de bază – protecția împotriva șocurilor electrice în absența defectului. Protecția de bază corespunde protecției împotriva atingerilor directe.protecție împotriva șocului electric – ansamblu de măsuri care reduc riscul de șoc electricpunct median – punct comun între două elemente simetrice ale unui circuit, ale cărui extremități sunt conectate electric la conductoarele de linie diferite ale aceluiași circuit. … R.rețea de echipotențializare – interconectarea părților conductoare, care permite asigurarea unei legături de echipotențializare între aceste părți.rețea de prize de pământ – parte a unei instalații de legare la pământ care cuprinde numai prizele de pământ și interconexiunile lor. … S.rețea TFJS – rețea electrică a cărei tensiune nu depășește valoarea tensiunii foarte joase:– în condiții normale și … – în condiții de defect, inclusiv defectul de punere la pământ în alte circuite electrice … secționare – funcție destinată să asigure scoaterea de sub tensiune a unei instalații electrice sau a unei părți a acesteia, separând instalația electrică față de orice sursă de energie electrică pentru scopuri de securitate.separare de protecție – separare între două circuite electrice prin intermediul:– unei izolații duble … – unei izolații de bază și a unei protecții electrice printr-un ecran, sau … – unei izolații întărite … separator – aparat de comutație care satisface în poziția deschis prescripțiile specifice pentru funcția de separare.sistem de tuburi – ansamblu de protecție închis, cu secțiunea circulară sau nu, pentru conductoare izolate, cabluri și cordoane, permițând ca acestea să fie instalate și înlocuite prin tragere, utilizat în instalații electrice.sistem de pozare – ansamblu constituit din mai multe conductoare electrice izolate, cabluri sau bare colectoare și elementele care asigură fixarea lor și, dacă este necesar, protecția lor mecanică. … T.tensiune de atingere – tensiune între părți conductoare atinse simultan de o persoană sau de un animal.tensiune de defect – tensiune între un punct de defect și pământul de referință, ca urmare a unui defect de izolație.tensiune nominală – valoare nominală a tensiunii prin care instalația electrică sau o parte a instalației electrice este numită și identificată. … V. … Z.zonă de accesibilitate la atingere – spațiu cuprins între orice punct al unei suprafețe unde stau sau circulă în mod obișnuit persoane și limita pe care o persoană o poate atinge cu mâna, în toate direcțiile, fără mijloace auxiliare.zonă de lucru sub tensiune – spațiu în jurul pieselor sub tensiune la care nivelul izolației pentru prevenirea șocului electric nu este asigurat când se pătrunde acolo fără măsuri de protecție. … +
ABREVIERIAFDD – dispozitiv de detectare a defectului de arc electric;(la 12-07-2023,
Secțiunea Abrevieri din Capitolul 2 a fost completată de Punctul 5. , Articolul I din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023
)
AFD – modul de detectare a defectului de arc electric;(la 12-07-2023,
Secțiunea Abrevieri din Capitolul 2 a fost completată de Punctul 5. , Articolul I din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023
)
DDR – dispozitiv de protecție la curent diferențial rezidual;IT – rețea cu punctul neutru al transformatorului izolat față de pământ (sau printr-o impendanță de valoare foarte mare) și masele legate la pământ;PDA – protecție împotriva trăsnetului cu dispozitiv de amorsare;PEN – conductor comun de protecție și neutru;SPT – sistem de protecție la trăsnet;TFJS – tensiune foarte joasă de securitate;TN-S – rețea cu punctul neutru al transformatorului legat la pământ și conductoare distincte pentru funcțiile de protecție și neutru;TT – rețea cu punctul neutru al transformatorului legat la pământ și masele legate la prize de pământ independente. +
Capitolul 3DETERMINAREA CARACTERISTICILOR GENERALE ALE INSTALAȚIILOR3.0.Condiții generale de bază3.0.1.1.Proiectele de instalații electrice se verifică de către verificatori de proiecte atestați conform Legii nr. 10/1995, cu modificările ulterioare. … 3.0.1.3.Este interzisă începerea lucrărilor de instalații electrice fără proiecte verificate în condițiile art. 3.0.1.2. … 3.0.1.5.Instalațiile electrice la consumator trebuie astfel realizate încât să nu afecteze siguranța utilizatorilor, a bunurilor și a mediului.Utilizatorul are obligația să nu efectueze modificări față de proiect în timpul exploatării, întreținerii sau repunerii în funcțiune fără acordul scris al proiectantului inițial al instalației electrice sau a unui expert tehnic atestat, potrivit legislației în vigoare.Instalațiile electrice trebuie realizate astfel încât să se evite riscul de aprindere a unor materiale combustibile datorită temperaturilor ridicate sau a arcurilor electrice, iar utilizatorii să nu fie în pericol de a suferi arsuri. … 3.0.1.8.Toate echipamentele electrice trebuie să aibă, prin construcție, caracteristicile cerute pentru influențele externe din încăperea sau spațiul respectiv.Caracteristicile generale ale echipamentelor electrice și modul lor de instalare trebuie alese astfel încât să fie asigurată funcționarea în bune condiții a instalației electrice și protecția utilizatorilor, bunurilor și a mediului în condițiile de utilizare solicitate de beneficiar (tehnolog) și ținându-se seama de influențele externe.Toate străpungerile/trecerile de cabluri și tuburi de protecție ale acestora prin pereții și planșeele exterioare (care fac parte din anvelopa termică a clădirii) se vor etanșa pentru a se asigura un nivel de permeabilitate la aer a anvelopei clădirii cât mai redus.(la 12-07-2023,
Punctul 3.0.1. , Punctul 3.0. , Capitolul 3 a fost completat de Punctul 6. , Articolul I din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023
)
… … 3.0.2.Condiții generale comune pentru echipamente3.0.2.1.Toate echipamentele folosite pentru protecție, izolare, mascare, suporturi, trebuie să fie în concordanță cu clasa de influențe externe în care se montează.Încadrarea în clasele de reacție la foc și rezistență la foc a materialelor se face în conformitate cu prevederile reglementărilor specifice.Echipamentele electrice se aleg ținându-se seama de tensiune, curent, frecvență, curentul de scurtcircuit, factorul de putere, regimul de lucru (continuu, intermitent) precum și alte caracteristici particulare, care trebuie luate în considerație la alegerea echipamentelor electrice, conform indicațiilor producătorilor. … 3.0.2.4.Dacă într-un amplasament se exercită mai multe influențe externe, caracteristicile echipamentelor electrice se aleg astfel încât să fie satisfăcute condițiile cele mai dezavantajoase. … 3.0.2.6.Condiții de amplasare și montare a instalațiilor electrice. Distanțe minime3.0.3.1.Conductoarele, barele, tuburile etc. se pot dispune pe trasee comune cu traseele altor instalații cu condiția ca instalația electrică să fie dispusă:● deasupra conductelor de apă, de canalizare și de gaze petroliere lichefiate; … 3.0.3.3.

(la 12-07-2023,
Tabelul 3.1 din Capitolul 3 a fost modificat de Punctul 7. , Articolul I din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023
)
Tabelul 3.2Distanțe minime permise pentru cablurile electrice față de instalațiile tehnologice (conform NTE 007/08/00)crt. Distanța minimă, cm Intersecții 1 incombustibile 5 combustibile 100 Conducte sau instalații cu suprafețe calde (t_izolație > + 40°C) 100 3 20 Distanțele nu se normează în cazul conductelor cu presiunea aerului sub 12 daN/cmp care deservesc instalațiile electrice Instalații care prelucrează materiale combustibile solide, inclusiv depozitarea materialelor respective 100 Distanțele indicate la pct. 4 nu se aplică pe porțiunea de intrare a cablurilor pentru alimentarea instalațiilor respective. … 3.0.3.4.(la 12-07-2023,
Punctul 3.0.3.4. , Punctul 3.0.3. , Punctul 3.0. , Capitolul 3 a fost modificat de Punctul 8. , Articolul I din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023
)
… 3.0.3.5.Nu se admite amplasarea instalațiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care poate să apară condens. Fac excepție instalațiile electrice în execuție închisă cu grad de protecție minim IP 33, realizate din materiale rezistente la astfel de condiții. … 3.0.3.6.Montarea în contact direct cu materiale combustibile se admite numai pentru cabluri rezistente la foc și cu întârziere la propagarea flăcării (definite conform NTE 007/08/00), tuburi și plinte metalice sau din materiale plastice (omologate pentru montare pe materiale combustibile) și echipamente electrice cu grad de protecție minim IP 54. Se vor respecta și condițiile prevăzute la subcap. 4.2 și 7.20. … 3.0.3.8. … … … 3.1.Natura curentului3.1.1.1.Dacă este necesară o alimentare la tensiune continuă și sursa disponibilă este numai de tensiune alternativă, trebuie prevăzută o sursa de conversie (redresor) și locul ei de amplasare. Același lucru trebuie prevăzut când este necesară o sursă de tensiune alternativă de frecvență diferită. Pentru determinarea puterii necesare a sursei se va tine seama de randamentul sursei de conversie. … … 3.1.2.În România tensiunea nominală de joasă tensiune asigurată de rețeaua de distribuție publică este monofazată 230 V și trifazată 400/230 V în sistem TN-C. Această valoare de tensiune este armonizată internațional (SR HD 472S1). … 3.1.2.2.Dacă instalațiile sunt alimentate dintr-un post de transformare sau dintr-o sursă autonomă proprie tensiunile pot fi în sistem trifazat:– 400/230 V; … – 400/690 V; … – 690/1000 V. … Ultimele 2 valori sunt în general folosite în instalațiile industriale din considerente tehnologice.Frecvența3.1.3.1.Limitele admisibile de variație ale frecvenței, dacă nu se stabilește altfel prin contractul de furnizare, vor fi:– pentru 99.5% din an ±1%; … – pentru restul din an +4%/-6%. … … … 3.1.4.Valoarea curentului de scurtcircuit prezumat la originea instalațiilor luat în considerare la alegerea echipamentului din instalațiile de distribuție și utilizare trebuie determinat în conformitate cu normativul NTE 006/06/00. … … 3.1.5.Branșamentele electrice se proiectează și se execută respectându-se condițiile prevăzute în SR 234, normativul PE 106, pentru branșamentele electrice aeriene și pentru branșamentele electrice subterane respectându-se și condițiile prevăzute în normativul NTE 007/08/00. … 3.1.5.2.Consumatorii alimentați direct din rețeaua furnizorului de energie electrică, pot fi (dacă nu se stabilește altfel prin contractul de furnizare):– cu branșament monofazat pentru puteri de până la 11 kVA sau … – cu branșament trifazat pentru puteri peste 11 kVA și sub 30 kVA … … 3.1.5.4.Pentru instalațiile electrice de iluminat și putere (forță) se prevede tablou electric de distribuție comun, cu următoarele excepții:– dacă se aplică tarife diferențiate pentru consumul de energie electrică; … – dacă funcționarea receptoarelor de putere (forță) provoacă fenomene supărătoare în instalațiile de lumină (de ex. pâlpâiri, scăderea fluxului luminos); … – dacă este necesară separarea instalațiilor tehnologice din considerente de siguranță sau din considerente economice. … … 3.1.5.6.Amplasarea contoarelor de energie electrică la blocurile de locuințe trebuie să permită înregistrarea și citirea consumului, fără ca acestea să fie condiționate de prezența sau acceptul abonatului. … 3.1.5.8.Puterea absorbită (cerută)3.2.1.Determinarea puterii absorbite (cerută) este esențială pentru o soluție economică și sigură în funcționare a instalațiilor electrice, în limitele corecte de încălzire și cădere de tensiune. … 3.2.1.2.k_u – este valoarea raportului dintre puterea reală și puterea instalată a unui consumator. … … 3.2.2.Pentru consumatorii casnici puterea absorbită se determină cu relația
Pa = Pi . k_u . k_sunde:Pi – este puterea instalată iar atunci când k_u și k_s nu se cunosc se pot lua orientativ din tabelele 3.3 și 3.4. … 3.2.2.2.

Legarea la pământ a rețelelor de tensiune continuă (TN, TT și IT)3.3.3.1.Rețeaua TN-SUn conductor activ (de exemplu L-) sau conductorul median, este legat la pământ și separat de conductorul de protecție (PE) în întreaga instalație (fig. 3.7).
L – legat la pământ separat de conductorul de protecție PE. … 3.3.3.3.
Fig. 3.8. Schema rețelei TN-C în tensiune continuă. Conductorul activ (L-)Rețeaua TN-C-SFuncțiile de conductor activ legat la pământ (de exemplu L-) și de conductor de protecție PE sunt reunite într-un singur conductor PEL în prima parte a instalației (fig. 3.9.).
și cel de protecție PE sunt uniți într-un singur conductor PEL în prima parte a instalației. … 3.3.3.5.
Fig. 3.10. Schema TT intensiune continuă … 3.3.3.6.1)Instalații de securitate3.4.1. … 3.4.2.Trecerea la alimentarea de securitate se face în funcție de durata de comutare.Comanda se poate face:– manual, comutarea fiind făcută de un operator sau; … – automat, fără intervenția unui operator. … Alimentarea de securitate cu comutare automată, după durata de comutare poate fi:– fără întrerupere, alimentare automată care poate fi asigurată în mod continuu, în condiții specifice privind perioada de tranziție (de ex. variații de tensiune și frecvență); … – cu o întrerupere foarte scurtă, durata de comutare fiind mai mică de 0,15 s; … – cu o întrerupere scurtă, durata de comutare fiind mai mică de 0,5 s; … – cu o întrerupere medie, durata de comutare fiind mai mică de 15 s; … – cu o întrerupere lungă, durata de comutare fiind mai mare de 15 s. … … 3.4.5.Alegerea caracteristicilor alimentării de securitate cu energie electrică (sursă, comutarea, durata de comutare) se face de către proiectant împreună cu tehnologul și investitorul astfel încât să fie respectate condițiile de siguranță impuse. … … 3.5.Toate instalațiile trebuie să fie separate în mai multe circuite, după necesități, în scopul:– evitării tuturor pericolelor și limitării consecințelor în eventualitatea unui defect; … – facilitării verificărilor, încercărilor și întreținerii; … – evitarea pericolelor care pot rezulta din defectarea unui singur circuit. … … 3.5.2.Compatibilitatea3.6.1.● goluri de tensiune;● întreruperi de tensiune de lungă durată;● supratensiuni tranzitorii între faze și pământ;● tensiuni și curenți electrici armonici. … … 3.7.Trebuie realizată o frecvență și o calitate a întreținerii instalației care sunt necesare pe toată durata de viață normată, conform cap. 8 și 9 Trebuie luate în considerație acele caracteristici ale instalației ce țin seama de frecvența și de calitatea întreținerii:– să poată fi efectuată orice verificare periodică, încercare, întreținere și reparație necesare pe durata de viață normată; … – să se respecte măsurile de protecție pentru asigurarea securității și sănătății în muncă (conform Legii nr. 319/2006); … – să se utilizeze echipamente cu agremente tehnice care să permită funcționarea corectă a instalației pe toată durata de viață normată. … … … +
Capitolul 4PROTECȚII PENTRU ASIGURAREA SECURITĂȚII4.1.Generalități4.1.1.1.părțile active periculoase nu trebuie să fie accesibile în condiții normale de funcționare. Aceasta se realizează prin protecția de bază (vechea denumire era "protecție la atingere directă") și … b.O măsură de protecție trebuie să se realizeze astfel:1.O izolație dublă sau întărită – clasa II de izolație – întrucât asigură atât protecția de bază (la atingere directă) cât și protecția în caz de defect (la atingere indirectă). … … … 4.1.2.A. … B.Măsurile organizatorice sunt:– scoaterea de sub tensiune a instalației la care se lucrează; … – executarea intervențiilor la instalațiile electrice numai de către persoane calificate; … – executarea intervențiilor în baza uneia dintre formele de lucru, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1146/2006; … – elaborarea unor instrucțiuni de lucru; … – alte măsuri organizatorice care sunt prevăzute în cap. 9. … … … +
Măsuri tehnice de protecție pentru protecția de bazăIzolație de bază pentru părțile activePărțile active trebuie să fie acoperite complet cu o izolație care se poate îndepărta numai prin distrugere. Pentru echipament izolația trebuie să îndeplinească prescripțiile din standardele relevante pentru echipamentul electric.Bariere sau carcase4.1.2.3.1. … 4.1.2.3.2. … 4.1.2.3.3.ObstacoleAcestea sunt destinate protejării persoanelor calificate sau instruite. Nu sunt destinate protejării persoanelor obișnuite.Obstacolele trebuie să prevină:– atingerea neintenționată a corpului de părțile active; … – atingerea neintenționată cu părțile active pe durata funcționării echipamentului sub tensiune în funcționare normală. … … 4.1.2.4.2.Amplasarea în afara zonei de accesibilitate la atingere4.1.2.5.1. … 4.1.2.5.2.În locurile în care, în mod normal, sunt manevrate obiecte bune conductoare lungi și voluminoase, distanțele de la art. 4.1.2.5.1 și 4.1.2.5.2 trebuie mărite ținând seama de dimensiunile acestor obiecte. … … … 4.1.3.Protecția la defect (împotriva atingerii indirecte) se realizează printr-o măsură de protecție principală, care să asigure protecția în orice condiții și o măsură de protecție suplimentară, care să asigure protecția în cazul defectării protecției principale. Cele două măsuri de protecție trebuie alese astfel încât să nu se anuleze una pe cealaltă. … 4.1.3.2.Protecția în caz de defect poate fi omisă pentru un echipament cu părți conductoare accesibile de dimensiuni sub 50 x 50 mmp sau dacă sunt amplasate astfel încât nu pot veni în contact semnificativ cu o parte a corpului uman și dacă racordarea cu un conductor de protecție se realizează cu dificultate sau este nesigură.Măsurile de protecție diferite aplicate în aceeași instalație pentru protecție la defect (la atingere indirectă) nu trebuie să se influențeze sau să se anuleze reciproc. … 4.1.3.4.Măsură de protecțieSe admit, în general, următoarele măsuri:1 – întreruperea automată a alimentării;3 – utilizarea tensiunilor foarte joase – TFJS și TFJP;Întreruperea automată a alimentării4.1.4.1.1.Un dispozitiv de protecție trebuie să întrerupă automat alimentarea conductorului de linie a circuitului sau a echipamentului în cazul unui defect cu impedanța neglijabilă între conductorul de linie și o parte conductoare accesibilă sau un conductor de protecție din circuit sau un echipament în timpul maxim de întrerupere indicat la 4.1.4.1.3., 4.1.4.1.4. sau 4.1.4.1.5.Valori ale timpului de întrerupere mai mari decât cele indicate în aceste articole, pot fi admise în rețelele publice de distribuție a energiei electrice pentru producerea și transportul energiei electrice. … 4.1.4.1.3.Timpul maxim de întrerupere stabilit în tabelul 4.1 trebuie aplicat circuitelor finale din clădiri care nu depășesc:– 63 A, cu una sau mai multe prize; … – 32 A, alimentând doar echipamente conectate prin racord fix. … (la 12-07-2023,
Punctul 4.1.4.1.3. , Punctul 4.1.4.1. , Punctul 4.1.4. , Punctul 4.1. , Capitolul 4 a fost modificat de Punctul 9. , Articolul I din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023
)
… Tabel 4.1 Timpul maxim de întrerupere^1)

(la 12-07-2023,
Tabelul 4.1 din Capitolul 4 a fost modificat de Punctul 10. , Articolul I din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023
)
4.1.4.1.4.În rețeaua TT un timp de întrerupere care nu depășește 1 s este permis pentru circuite de distribuție și pentru circuitele neacoperite de 4.1.4.1.3. … 4.1.4.1.6.Dacă întreruperea automată conform 4.1.4.1.2. nu poate fi realizată în timpul indicat aplicabil la 4.1.4.1.3., 4.1.4.1.4. sau 4.1.4.1.5., trebuie prevăzută o legătură de echipotențializare de protecție suplimentară conf. 4.1.3.2. … +
Măsuri ce se iau în rețelele TNPunctul neutru sau punctul median al sistemului de alimentare trebuie legat la pământ. Dacă punctul neutru sau median nu este disponibil sau accesibil, un conductor de linie trebuie legat la pământ.Părțile conductoare accesibile ale instalației trebuie conectate printr-un conductor la bara principală de legare la pământ a instalației (PEN, PE) care trebuie conectată la punctul de legare la pământ a sistemului electric de alimentare.În clădirile înalte și clădirile foarte înalte, definite potrivit reglementărilor tehnice în vigoare, legarea la pământ suplimentara a conductoarelor de protecție nu este practic posibila din motive practice. În astfel de clădiri legătura de protecție de echipotențializare între conductoarele de protecție și părțile conductoare accesibile are o funcție similară. … 4.1.4.1.9.Caracteristicile dispozitivului de protecție și impedanțele circuitului trebuie să îndeplinească următoarea condiție:
Z_s . Ia ≤ Uounde:Zs – impedanța, în ohmi, a buclei de defect care include:– sursa; … – conductorul de fază până la punctul de defect și … – conductorul de protecție între punctul de defect și sursă. … Uo – este tensiunea nominala în tensiune continuă sau alternativă între fază și pământ, în volți.Acolo unde conformitatea cu acest articol se realizează printr-un DDR, timpii de întrerupere în conformitate cu tabelul 4.1 se referă la curenții diferențiali reziduali de defect prezumați, semnificativ mai mari decât curentul nominal diferențial rezidual de funcționare al DDR (de regulă 5 . I_delta n).În rețelele TN pot fi utilizate următoarele dispozitive de protecție pentru protecția la defect (protecție împotriva atingerii indirecte):– dispozitive de protecție la supracurent; … – dispozitive de protecție la curent diferențial rezidual (DDR); … – dispozitive de protecție împotriva defectelor cu arc electric (AFDD). … Dacă se utilizează un DDR pentru protecție în caz de defect, circuitul trebuie protejat printr-un dispozitiv de protecție la supracurent conform pct. 4.3.Dacă se utilizează un DDR într-o rețea TN-C-S, montarea DDR se face numai pe partea rețelei TN-S.(la 12-07-2023,
Punctul 4.1.4.1.11. , Punctul 4.1.4.1. , Punctul 4.1.4. , Punctul 4.1. , Capitolul 4 a fost modificat de Punctul 11. , Articolul I din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023
)
… +
Măsuri ce se iau în rețelele TTToate părțile conductoare accesibile protejate împreună prin același dispozitiv de protecție trebuie conectate prin conductoarele de protecție la o priză de pământ comună tuturor acestor părți. Dacă sunt utilizate mai multe dispozitive de protecție în serie, aceasta prescripție se aplică separat la toate părțile conductoare accesibile protejate prin fiecare dispozitiv.Punctul neutru sau punctul median al sistemului de alimentare cu energie electrică trebuie legat la pământ. Dacă un punct neutru sau un punct median nu este disponibil sau accesibil, trebuie legat la pământ un conductor de fază.În general în rețelele TT, echipamentele DDR trebuie utilizate pentru protecția la defect (protecția împotriva atingerii indirecte). Ca alternativă, pot fi utilizate dispozitive de protecție la supracurent pentru protecția la defect (protecția împotriva atingerii indirecte), numai dacă este asigurată o valoare a impedanței Zs conform art. 4.1.4.1.15.Dacă este utilizat un DDR pentru protecția la defect (protecția împotriva atingerii indirecte) circuitul trebuie protejat de asemenea printr-un dispozitiv de protecție la supracurent conform subcap. 4.3.Dacă este utilizat un dispozitiv de protecție la curent diferențial rezidual (DDR) pentru protecția la defect (protecția împotriva atingerii indirecte) trebuie îndeplinite următoarele condiții:– timpul de întrerupere cerut la 4.1.4.1.3. sau 4.1.4.1.4, și …
Ra . I_delta n ≤ 50 Vunde:Ra – este suma rezistenței (în Ω) a prizei de pământ și a conductorului de protecție pentru părțile conductoare accesibile,Acolo unde rezistența electrică Ra nu este cunoscută poate fi înlocuită prin impedanță Zs. … 4.1.4.1.15.Ia – curentul (în A) care produce funcționarea dispozitivului de întrerupere automată în timpul specificat la 4.1.4.1.3 sau 4.1.4.1.4; … +
Măsuri ce se iau în rețelele ITÎn rețelele IT părțile active trebuie izolate față de pământ sau legate la pământ printr-o impedanță suficient de mare. Această conectare poate fi realizată fie la punctul neutru sau median al sistemului sau la un punct neutru artificial. Acesta din urmă poate fi conectat direct la pământ dacă impedanța rezultantă față de pământ este suficient de mare la frecvența sistemului. Acolo unde nu există nici un punct neutru sau punct median, conductorul de linie poate fi conectat la pământ printr-o impedanță mare.Curentul electric de defect este mic în cazul unui defect simplu la o parte conductoare accesibilă sau la pământ și întreruperea automată conform 4.1.4.1 nu este imperativă dacă este îndeplinită condiția de la 4.1.4.1.17. Trebuie luate măsuri de înlăturare (cât mai curând posibil) a primului defect pentru a preveni posibilitatea de șoc electric la apariția celui de al doilea defect. … 4.1.4.1.17.Id – este curentul de defect (în A) al unui prim defect cu impedanța neglijabilă între un conductor de fază și o parte conductoare accesibilă. Valoarea curentului electric Id ține seama de curenții electrici de scurgere de suprafață și de impedanța totală a instalației electrice. … 4.1.4.1.18. … 4.1.4.1.19.Se recomandă ca primul defect să fie eliminat cât mai curând posibil.Cu excepția cazului în care este instalat un dispozitiv de protecție pentru întreruperea alimentării în cazul unui prim defect de punere la pământ, poate fi prevăzut un MDR sau un sistem de localizare a defectului izolației pentru a indica apariția unui prim defect de la o parte activă la părțile conductoare accesibile sau la pământ. Acest dispozitiv trebuie să producă un semnal acustic și/sau optic, care trebuie să se mențină atât timp cât defectul persistă.Se recomandă ca primul defect să fie eliminat cât mai curând posibil.După apariția unui prim defect, condițiile pentru o întrerupere automată a alimentării în cazul unui al doilea defect apărut la un conductor activ trebuie să fie următoarele:a)unde:U – este tensiunea nominală alternativă sau continuă (în V) între conductoarele de linie;Zs – impedanța (în Ω) a buclei de defect care cuprinde conductorul de linie și conductorul de protecție al circuitului;Ia – curentul (în A) care produce funcționarea dispozitivului de protecție în intervalul de timp prescris la 4.1.4.1.3. sau 4.1.4.1.4. pentru rețelele TN.Timpul stabilit în tabelul 4.1 de la 4.1.3.1.3 pentru rețelele TN se aplică la rețelele IT cu conductorul neutru sau median distribuit sau nedistribuit.Pentru impedanța buclei de defect trebuie luat în considerare cazul cel mai defavorabil, de exemplu un defect la conductorul de fază la sursă și simultan un alt defect la conductorul neutru al unui echipament de utilizare curentă al circuitului considerat.dacă părțile conducătoare sunt legate la pământ în grup sau individual se aplică următoarea condiție:
Ra . Ia ≤ 50 Vunde:Ra – este suma rezistențelor (în Ω) prizei de pământ și a conductorului de protecție la părțile conductoare accesibile; … … … 4.1.4.2.Generalități4.1.4.2.1.1. … 4.1.4.2.1.2.Prevederi pentru echipamentul electric4.1.4.2.2.1.Echipamentul electric trebuie să fie dintre tipurile următoare și încercat și marcat conform standardelor relevante:– echipament electric având o izolație dublă sau întărită (clasa II); … – echipament electric declarat ca produs echivalent clasei II, precum și ansamblurile de echipamente electrice având o izolație totală (vezi SR EN 60439-1). … … 4.1.4.2.2.3.Echipamentul electric având părțile active neizolate trebuie să aibă o izolație întărită aplicată în timpul procesului de montare a instalației electrice, asigurând un grad de protecție echivalent echipamentului electric conform 4.1.4.2.2.2. și respectând 4.1.4.2.3.1. până la 4.1.4.2.3.3. O astfel de izolație se aplică numai unde caracteristicile constructive împiedică aplicarea izolației duble. … … 4.1.4.2.3.Echipamentul electric fiind pregătit pentru punerea în funcțiune, având toate părțile active separate numai printr-o izolație de bază, acestea trebuie să fie instalate în interiorul unei carcase electroizolante care asigură cel puțin un grad de protecție IPXXB sau IP 2X. … 4.1.4.2.3.2.Acolo unde capacele sau ușile carcasei electroizolante pot fi deschise fără utilizarea unei scule sau a unei chei, toate părțile conductoare accesibile trebuie să fie în spatele unei bariere izolante (cu un grad de protecție cel puțin IPXXB sau IP 2X). Această barieră poate fi îndepărtată numai prin utilizarea unei scule sau a unei chei. … 4.1.4.2.3.4.Carcasa nu trebuie să afecteze funcționarea echipamentului protejat în acest fel. … … 4.1.4.2.4.Sistemul de pozare trebuie să îndeplinească următoarele condiții:– tensiunea nominală a sistemului de pozare nu este mai mică decât tensiunea nominală a sistemului, dar cel puțin 300/500V; … – protecția mecanică adecvată a izolației de bază este asigurată prin una sau mai multe dintre următoarele metode:a)jgheaburi închise și tuburi profilate nemetalice conform standardelor pe părți CEI 61084 sau tuburi nemetalice conform SR EN 61386. … … … … … 4.1.4.3.Generalități4.1.4.3.1.1. … 4.1.4.3.1.2. … … 4.1.4.3.2.Tensiunile continui pentru circuitele TFJ generate de un convertor cu semiconductoare necesită un circuit intern de tensiune alternativă care depășește tensiunea continuă din motive fizice. Acest circuit intern de tensiune alternativă nu este considerat ca un circuit cu tensiune mai mare în sensul acestui articol. Între circuitele interne și circuitele externe este necesară separarea de protecție. … 4.1.4.3.3.● sursă de tensiune care asigură un grad de securitate echivalent cu cel al transformatorului de securitate (de exemplu motor generator cu înfășurări asigurând o separare echivalentă).● unele dispozitive electronice unde au fost stabilite măsuri de prevedere pentru a se asigura că, și în cazul unui defect intern, tensiunea la bornele de ieșire nu poate depăși valorile de la 4.1.4.3.1.1.Exemple de astfel de dispozitive includ echipamentul de încercarea izolației și dispozitivele de monitorizare.Prevederi pentru circuitele TFJS și TFJP4.1.4.3.4.1.Circuitele TFJP și/sau părțile conductoare accesibile ale echipamentului alimentat prin circuite TFJP pot fi legate la pământ. … 4.1.4.3.4.2.Prizele și fișele în rețelele TFJS și TFJP trebuie să îndeplinească următoarele condiții:– fișele să nu permită introducerea în prize pentru alte sisteme de tensiune; … – prizele nu trebuie să permită introducerea fișelor pentru alte sisteme de tensiune; … – fișele și prizele în sistem TFJS nu trebuie să aibă contact pentru conductor de protecție. … … 4.1.4.3.4.4.Dacă tensiunea nominală depășește 25 V tensiune alternativă sau 60 V tensiune continuă sau dacă echipamentul este imersat, protecția de bază (protecția împotriva atingerii directe) pentru circuite TFJS sau TFJP trebuie asigurat prin:– izolație de bază a părților active; … – bariere sau carcase. … Protecția de bază (împotriva atingerii directe) nu este necesară, în general, în condiții de mediu uscat (AD1) pentru:– circuite TFJS unde tensiunea nominală nu depășește 25 V tensiune alternativă sau 60 V tensiune continuă; … – circuite TFJP unde tensiunea nominală nu depășește 25 V tensiune alternativă sau 60 V tensiune continuă și părțile conductoare accesibile și/sau părțile active sunt conectate prin conductor de protecție la borna principală de legare la pământ. … … … … 4.1.4.4.Generalități4.1.4.4.1.1.Această măsură de protecție trebuie limitată la alimentarea unui singur echipament de utilizare curentă, de la o sursă nelegată la pământ cu separare simplă.Atunci când este utilizată această măsură de protecție, este necesar să existe conformitatea izolației de bază cu standardul de produs.Dacă mai multe echipamente de utilizare curentă sunt alimentate dintr-o sursă de separare trebuiesc îndeplinite condițiile de la art. 4.1.4.4.1.4. până la 4.1.4.4.1.11. … 4.1.4.4.1.4.Protecția prin separarea electrică a alimentării pentru mai multe echipamente (receptoare) trebuie să fie asigurată de îndeplinirea condițiilor din art. 4.1.4.4.1.1. … 4.1.4.4.1.6.Părțile conductoare accesibile ale circuitelor separate trebuie conectate prin legături de echipotențializare nelegate la pământ. Acestea nu trebuie conectate la conductoare de protecție sau părți conductoare accesibile ale altor circuite. … 4.1.4.4.1.8.Toate cablurile utilizate trebuie să conțină un conductor de protecție pentru a fi utilizat drept conductor de echipotențializare conform art. 4.1.4.4.1.7. Această condiție nu este necesară când se alimentează un echipament cu izolație dublă sau întărită. … 4.1.4.4.1.10.Se recomandă ca produsul dintre tensiunea nominală a circuitului (în V) și lungimea (în m) a unui sistem de separare să nu depășească 100.000 Vm și ca lungimea rețelei să nu fie mai mare de 500 m. … … 4.1.4.4.2. … 4.1.4.4.3.Circuitul separat trebuie alimentat de la o sursă cu cel puțin separare simplă și tensiunea circuitului separat să nu depășească 500 V. … 4.1.4.4.3.2.Cablurile flexibile sau cordoanele folosite vor fi vizibile pe tot traseul pentru prevenirea deteriorărilor mecanice sau de orice altă natură. … 4.1.4.4.3.4.Părțile conductoare accesibile ale circuitelor de separare nu trebuie conectate la nici una din părțile conductoarele accesibile ale altui circuit, la pământ sau la un conductor de protecție. … … … … 4.1.5.Generalități4.1.5.1.1.O măsură suplimentară de protecție nu trebuie să împiedice nici una din măsurile de protecție menționate la 4.1.2. și 4.1.3. … … 4.1.5.2.În sistemele de tensiune alternativă trebuie prevăzută o protecție suplimentară printr-un dispozitiv de protecție la curent diferențial rezidual (DDR) care nu depășește 30 mA pentru (conform cu recomandările din SR HD 60364-4-41):– prize de utilizare generală și/sau receptoare electrice cu un curent nominal care nu depășește 32 A; … – echipamente mobile pentru utilizări în exterior cu un curent nominal care nu depășește 32 A; … – pentru circuitele de iluminat, în locuințele unifamiliale. … (la 12-07-2023,
Punctul 4.1.5.2.1. , Punctul 4.1.5.2. , Punctul 4.1.5. , Punctul 4.1. , Capitolul 4 a fost modificat de Punctul 12. , Articolul I din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023
)
… 4.1.5.2.2.Utilizarea DDR având un curent diferențial rezidual nominal care nu depășește 30 mA, este recunoscută ca protecție suplimentară în cazul protecției de bază și/sau a protecției la defect sau din neatenția utilizatorilor. … 4.1.5.2.3.Curenții electrici nominali ai dispozitivului de protecție la curent diferențial rezidual S pentru utilizări casnice și similare conform recomandărilor din SR EN 61008-1 și SR EN 61009-1 sunt: 6-10-30-100-300-500 mA și 1 A. … 4.1.5.2.5.Clasificarea dispozitivelor DDR pentru utilizări industriale, conform recomandărilor din SR EN 60947-2, este:– de tip "AC" și "A" și suplimentar … – de tip "B" pentru care declanșarea este dată de: … – curenți reziduali sinusoidali; … – curenți reziduali pulsatorii; … – curenți reziduali pulsatorii cu o componentă continuă de 6 mA; … – pentru curenți reziduali care pot proveni de la circuite redresoare cum ar fi:● redresor simplă alternanță cu sarcina capacitivă care produce un curent continuu neted;● punte redresoare dublă alternanță. … 4.1.5.2.7.Dacă se montează dispozitive diferențiale reziduale, selectivitatea, conform recomandărilor din SR CEI 61200-53, se realizează ca în fig. 4.1 sau fig. 4.2.(la 12-07-2023,
Punctul 4.1.5.2.8. , Punctul 4.1.5.2. , Punctul 4.1.5. , Punctul 4.1. , Capitolul 4 a fost modificat de Punctul 13. , Articolul I din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023
)
… – în fig. 4.1. se prezintă o schemă unde sunt realizate 2 niveluri de selectivitate utilizând dispozitive diferențiale reziduale de tip general, conform recomandărilor din SR EN 61008- 1, cu curent nominal ≤ 100 mA și de tip "S" având un curent diferențial rezidual nominal ≥ 300 mA; … – în fig. 4.2. se prezintă o schemă unde sunt realizate 3 niveluri de selectivitate utilizând un dispozitiv diferențial rezidual de tip general cu un curent nominal de 30 mA. În amonte este instalat un dispozitiv diferențial rezidual de tip "S" cu un curent nominal de 300 mA, iar în amonte de aceasta un dispozitiv diferențial rezidual cu temporizare definită conform recomandărilor din SR EN 60947-2, cu un curent nominal de 1A; … – selectivitatea între un dispozitiv de tip "S" și un altul de tip general în serie poate fi considerată ca realizată dacă raportul între curenții diferențiali reziduali nominali respectivi este de cel puțin 3; … – în rețeaua TT, rezistența prizei de pământ trebuie să fie conform cu prevederea art. 4.1.4.1.14. …
Fig. 4.1. Exemplu de circuite cu două niveluri de selectivitateProtecția suplimentară folosind legătura de echipotențializare de protecție suplimentară4.1.5.3.1.Utilizarea legăturii de echipotențializare de protecție suplimentară nu trebuie să excludă necesitatea întreruperii alimentării din alte motive (de exemplu, protecția împotriva focului, solicitării termice a echipamentului etc.). … 4.1.5.3.3.Legătura de echipotențializare de protecție suplimentară trebuie să includă toate părțile conducătoare simultan accesibile ale echipamentului fix și părțile conductoare străine inclusiv dacă se utilizează armătura metalică a betonului armat. Sistemul trebuie conectat la conductoarele de protecție ale întregului echipament inclusiv cele ale prizelor. … 4.1.5.3.5.R ≤ 120 V/Ia în sisteme de tensiune continuăConductorul pentru legături principale de egalizare a potențialelor trebuie să aibă secțiuni cel puțin egale cu jumătate din secțiunea cea mai mare a conductorului de protecție din instalație, dar minim 10 mmp Cu; secțiunea lui se poate limita la maximum 25 mmp Cu sau o secțiune echivalentă pentru alt material.Conductorul pentru legături suplimentare de egalizare a potențialelor între două mase trebuie să aibă secțiunea cel puțin egală cu cea mai mică secțiune a conductoarelor de protecție legate la acele mase. … 4.1.5.3.7.continuitatea lor electrică este asigurată fie prin construcție fie prin mijloace adecvate realizându-se astfel încât să fie protejată împotriva deteriorărilor mecanice, chimice, electrochimice, termice sau de altă natură; … b)demontarea lor nu se poate face decât dacă au fost prevăzute măsuri de compensare. … … 4.1.5.3.8.continuitatea lor electrică este asigurată și menținută în timp prin măsuri de protecție corespunzătoare împotriva solicitărilor mecanice, chimice, electrochimice, termice sau de altă natură; … b)permit racordarea pe traseul lor a altor conductoare de protecție. … … 4.1.5.3.9.Protecția suplimentară folosind legătura locală de echipotențializare nelegată la pământ.4.1.5.4.1.Toate echipamentele electrice trebuie să corespundă prevederilor de protecție de baza (împotriva atingerilor directe) descrise la subcapitolul 4.1.2. … 4.1.5.4.3.Sistemul local de legături de echipotențializare nu trebuie să fie în contact electric cu pământul, nici direct, nici prin părțile conductoare simultan accesibile ori prin părți conductoare străine. Dacă această condiție nu poate fi îndeplinită se aplică protecția prin întreruperea automată a alimentării. … 4.1.5.4.5.Protecția suplimentară prin izolarea zonei de manipulare a omului (izolarea amplasamentului)4.1.5.5.1.Orice echipament electric trebuie să corespundă unei prevederi privind protecția de bază (împotriva atingerii directe) descrisă la cap. 4.1.2. … 4.1.5.5.3.În amplasamente neconductoare nu trebuie să existe nici un conductor de protecție. … 4.1.5.5.5.distanțarea relativă a părților conductoare accesibile și a părților conductoare străine. Condiția este îndeplinită dacă distanța între două părți este mai mare de 2.5 m. Această distantă poate fi redusă la 1,25 m în afara zonei de accesibilitate la atingere; … b)izolarea și măsurile de izolare a părților conductoare străine. Izolația trebuie să aibă suficientă rezistență mecanică și să reziste la o tensiune de încercare de cel puțin 2000 V. Curentul electric de fugă nu trebuie să depășească 1 mA, în condiții normale de utilizare. … … 4.1.5.5.6. … 4.1.5.5.7.Se vor respecta condițiile de la art. 4.1.5.4.4. și art. 4.1.5.4.5. … … 4.1.5.6.Se vor utiliza numai echipamente agrementate pentru ca deconectarea alimentării să se producă în timpi mai mici decât timpii maximi indicați în tabelul 4.1 pentru tensiuni de atingere de 50 V. Aceste echipamente vor fi prevăzute cu sisteme de simulare a defectului, obligatorii de a fi puse în funcțiune la începutul fiecărui serviciu. … 4.1.5.6.2.Protecția suplimentară prin folosirea mijloacelor individuale de protecție4.1.5.7.1.Protecție suplimentară prin deconectare automată la apariția unui defect de arc electric (AFDD)4.1.5.8.1.Protecția împotriva efectelor apărute ca urmare a defectelor de arc electric din circuitele finale s-a prevăzut conform recomandărilor din SR EN 62606 și SR HD 60364-4-42/A1 pentru a limita riscurile de incendiu în aval de dispozitiv.Defecte de arc electric în serie sau în paralela) … b) … … 4.1.5.8.3.Conform recomandărilor din SR EN 62606, un dispozitiv AFDD este conceput de către producător ca:a)un dispozitiv unic care integrează un dispozitiv de protecție; … c)Dispozitivul de protecție integrat la pct. b) poate fi un întreruptor automat pentru protecție la supracurenți, conform recomandărilor din SR EN 60898-1, sau un întreruptor automat pentru protecție la curenții diferențiali reziduali DDR, conform recomandărilor din SR EN 61008-1, SR EN 61009-1, SR EN 62423.Caracteristicile tehnice principale ale unui AFDD sunt:– curent nominal I_n (gama valori preferențiale: 6, 8, 10, 13, 16, 20, 25, 32, 40, 50, 63 A); … – tensiune nominală U_n = 230 V c.a. (220 – 240 V); … – frecvență nominală 50 Hz. … … (la 12-07-2023,
Punctul 4.1.5. , Punctul 4.1. , Capitolul 4 a fost completat de Punctul 14. , Articolul I din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023
)
… … … 4.1.6.Clasificarea echipamentelor electrice din punctul de vedere al șocului electric4.1.6.1. … 4.1.6.2.Tensiunile maxime și măsurile specifice de protecție împotriva șocurilor electrice pentru corpuri de iluminat fixe, mobile și portabile, utilizate trebuie să fie cele din tabelul 4.3.În locuri puțin periculoase, valoarea maximă a tensiunii de lucru admisă pentru corpuri de iluminat, amplasate în afara zonei de accesibilitate, este 230 V.Tabelul 4.2Clasele de protecție ale echipamentelor electrice Clasa de protecție a echipamentelor 0*1) II*3) Fără întreruperea alimentării – folosirea materialelor și echipamentelor de clasa II sau echivalente; – A – amplasamente neconductoare (izolante) A(a) – – separarea de protecție; A(b) – – distanțarea sau intercalarea de obstacole; A(a) – – legături locale de egalizare a potențialelor fără legarea la pământ A(a) – Cu întreruperea automată a alimentării – dispozitive automate de protecție A – Alimentarea la tensiune foarte joasă de securitate (TFJS, TFJP) – A

A – admis, numai în condițiile precizate la articolele respective;A(b) – dacă sursa alimentează un singur echipament, masa nu trebuie legată nici la pământ, nici la un conductor de protecție.*2) Echipamentele de clasa I pot fi utilizate în condițiile aplicării de măsuri de protecție cu deconectare automată a alimentării.

(la 12-07-2023,
Tabelul 4.3 din Capitolul 4 a fost modificat de Punctul 15. , Articolul I din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023
)
… 4.1.6.4.Tensiunile maxime admise de alimentare și măsurile specifice de protecție la șoc electric care se iau la folosirea utilajelor mobile pentru sudare cu arc electric (conform STAS 2612), trebuie să fie cele din tabelul 4.4.Tabelul 4.4Tensiunile maxim admise de alimentare și măsurile specifice de protecție la șoc electric care se iau la folosirea utilajelor mobile pentru sudare cu arc electric (conform recomandărilor din STAS 2612) Măsuri de protecție500 V, pentru alimentarea înfășurării primare a transformatorului de sudare 75 V, pentru înfășurarea secundară a transformatorului de sudare, la mers în gol (la bornele de sudare)100 V, la suprafață; Protecție împotriva atingerilor directe și indirecte. … … … 4.2.GeneralitățiPersoanele, echipamentele fixe și obiectele fixe din apropierea echipamentelor electrice, trebuie protejate împotriva efectelor termice periculoase datorate funcționarii echipamentelor electrice sau împotriva efectelor radiațiilor termice și anume:– arderea, aprinderea sau degradarea materialelor; … – riscul de arsuri; … – reducerea siguranței funcționarii echipamentelor electrice instalate. … Protecția împotriva producerii incendiului de către echipamentele electrice.4.2.2.1. … 4.2.2.2.Echipamentele conectate permanent, care pot produce arc electric sau scântei în funcționare normală trebuie:– complet închise în materiale rezistente la arcul electric; … – separate de elemente constructive, asupra cărora arcul electric poate avea efecte distructive, prin ecrane din material rezistent la arcul electric; … – instalate la o distanță suficient de mare de elementele constructive asupra cărora arcul electric ar avea efecte distructive, permițând o stingere sigură a arcului electric și al scânteilor. … În cazul arcului electric, materialele rezistente la efectele acestuia, trebuie să fie necombustibile și cu o conductivitate termică redusă și o grosime corespunzătoare, pentru stabilitatea mecanică.Echipamentele fixe care prezintă efect de focalizare sau de concentrare a căldurii trebuie să fie suficient de departe de orice obiect fix și de orice element de construcție, astfel încât aceste elemente sau obiecte să nu poată fi supuse, în condiții normale, la o temperatură periculoasă. … 4.2.2.5.Exemple de astfel de măsuri sunt:– prevederea unei cuve de colectare în care să se strângă lichidul (uleiul) scurs și care să asigure stingerea lui în caz de incendiu; … – instalarea echipamentului într-o încăpere cu pereți și planșee din clasa de reacție la foc A1, A2 s1 do, rezistente la foc (EI), corespunzător nivelului densității sarcinii termice prevăzut de reglementările specifice referitoare la securitatea la incendiu a construcțiilor, prevăzută cu praguri sau alte mijloace care să prevină propagarea lichidului (uleiului) aprins în alte părți ale construcției, având o instalație de ventilație proprie, direct la exterior. … … 2.Pentru cantități mai mici de 25 litri este suficient să se ia masuri de prevenire a scurgerii lichidului. … 4.Materialele carcaselor care acoperă echipamentele electrice, în timpul punerii în funcțiune, trebuie să poată suporta temperaturile cele mai ridicate susceptibile să fie produse de echipamentele electrice.Materialele combustibile nu pot fi utilizate pentru construcția acestor carcase, în afara cazului când sunt luate măsuri de prevenire a incendiilor, cum ar fi acoperirea cu material incombustibil și de conductivitate termică redusă.Dispozitivele de protecție, în caz de incendiu, trebuie să se găsească la nivelul echipamentelor de protejat, iar organul de manevră trebuie să fie ușor de recunoscut și ușor accesibil. … 4.2.2.8.(la 12-07-2023,
Punctul 4.2.2.8. , Punctul 4.2.2. , Punctul 4.2. , Capitolul 4 a fost modificat de Punctul 16. , Articolul I din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023
)
… 4.2.2.9.Se prevăd obligatoriu cu protecție diferențială circuitele destinate alimentării receptoarelor electronice care trebuie să funcționeze nesupravegheate (telefax, computere, televiziune cu circuit închis, instalații antiefracție etc.). … 4.2.2.10.(la 12-07-2023,
Punctul 4.2.2. , Punctul 4.2. , Capitolul 4 a fost completat de Punctul 17. , Articolul I din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023
)
… 4.2.2.11.Nu se vor prevedea dispozitive pentru detectarea defectelor de arc electric (AFDD) pentru:– circuitele care alimentează receptori cu rol de securitate la incendiu; … – circuitele de alimentare pentru sistemul IT medical din amplasamentele pentru utilizări medicale din grupa 2. … (la 12-07-2023,
Punctul 4.2.2. , Punctul 4.2. , Capitolul 4 a fost completat de Punctul 17. , Articolul I din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023
)
… 4.2.2.12.Dispozitivul pentru detectarea defectului de arc electric (AFDD) trebuie amplasat la originea circuitului pe care îl protejează.(la 12-07-2023,
Punctul 4.2.2. , Punctul 4.2. , Capitolul 4 a fost completat de Punctul 17. , Articolul I din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023
)
… … 4.2.3.Protecția împotriva incendiului în amplasamentele cu risc mare de incendiu -BE2 (din SR HD 384.4.42 S1)4.2.3.1.Prescripțiile acestei părți trebuie respectate suplimentar față de cele de la 4.2.2. … 4.2.3.1.2.(la 12-07-2023,
Punctul 4.2.3.1.2. , Punctul 4.2.3.1. , Punctul 4.2.3. , Punctul 4.2. , Capitolul 4 a fost modificat de Punctul 18. , Articolul I din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023
)
… 4.2.3.1.3.Echipamentele electrice trebuie alese și montate astfel încât în funcționare normală, temperaturile lor și încălzirile previzibile în caz de defect să nu poată produce un incendiu, ținând seama de influentele externe.Acestea se pot realiza prin masuri constructive corespunzătoare sau prin măsuri suplimentare la montarea lor. … … 4.2.3.2.În amplasamente unde în vecinătatea echipamentelor electrice pot exista cantități periculoase de materiale combustibile, instalațiile trebuie limitate, pe cât posibil, numai la cele strict necesare pentru aceste amplasamente. … 4.2.3.2.2.Echipamentele electrice trebuie să fie corespunzătoare pentru aceste amplasamente. În cazul prezenței prafului, carcasele lor trebuie să prezinte un grad de protecție de cel puțin IP5X. … 4.2.3.2.4.(la 12-07-2023,
Punctul 4.2.3.2.4. , Punctul 4.2.3.2. , Punctul 4.2.3. , Punctul 4.2. , Capitolul 4 a fost modificat de Punctul 19. , Articolul I din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023
)
… 4.2.3.2.5.Sistemele de pozare electrică care traversează aceste amplasamente, dar care nu sunt destinate alimentarii acestor amplasamente, trebuie să îndeplinească următoarele condiții:– să nu aibă nici o conexiune pe traseul lor în interiorul acestor amplasamente, cu excepția cazului în care … – aceste conexiuni sunt amplasate într-o carcasă care corespunde la încercări la foc pentru cofrete definite în SR EN 60670. … … 4.2.3.2.6. … 4.2.3.2.7.în rețelele TN sau TT, prin dispozitive de curent diferențial rezidual mai mic sau egal cu 300 mA.Dacă un defect rezistiv poate constitui un risc de incendiu, de exemplu încălzirea în plafon cu plăci încălzitoare, curentul diferențial rezidual nominal trebuie să fie mai mic sau egal cu 30 mA.în rețelele IT, trebuie prevăzute dispozitive de control permanent al izolației echipate cu alarme sonore și vizuale. În cazul unui al doilea defect, timpul de întrerupere a dispozitivului de protecție împotriva supracurenților nu trebuie să fie mai mare de 5 s. Trebuiesc prevăzute instrucțiuni prin care să se prevadă o întrerupere manuală cât se poate de repede după producerea primului defect.Se recomandă utilizarea cablurilor cu manta metalică. Aceste mantale trebuie conectate la conductorul de protecție.Nu sunt admise conductoare PEN, cu excepția celor care aparțin sistemelor de pozare care traversează aceste amplasamente și a celor care nu au nicio conexiune între conductorul PEN și alte părți conductoare din încăperea traversată.(la 12-07-2023,
Punctul 4.2.3.2.8. , Punctul 4.2.3.2. , Punctul 4.2.3. , Punctul 4.2. , Capitolul 4 a fost modificat de Punctul 20. , Articolul I din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023
)
… 4.2.3.2.9.Fiecare conductor neutru trebuie să poată fi secționat printr-un dispozitiv asociat conform cu 5.3.4.5.1. … 4.2.3.2.10.Pentru cablurile flexibile trebuie alese cabluri și cordoane conform recomandărilor din SR HD 516. … 4.2.3.2.12.Motoarele comandate automat sau de la distanță, sau care nu sunt supravegheate în permanență, trebuie protejate împotriva temperaturilor excesive prin dispozitive de protecție împotriva supracurenților cu rearmarea manuală a releului termic sau prin dispozitive similare.Motoarele cu pornire stea-triunghi trebuie protejate împotriva temperaturilor excesive în înfășurarea stea.În amplasamente cu risc de incendiu din cauza prafului și/sau fibrelor, corpurile de iluminat trebuie montate astfel încât fibrele sau praful să nu se poată acumula într-o cantitate periculoasă.Corpurile de iluminat trebuie să îndeplinească următoarele condiții:– să fie corespunzătoare spațiului în care se amplasează; … – să fie prevăzute cu o carcasă care să asigure un grad de protecție de cel puțin IP4X în prezența scamelor sau, în prezența prafului, IP5X sau, în prezența prafului conductiv, IP6X; … – au o temperatură limitată la suprafață în conformitate cu SR EN 60598-2-24: … – în condiții normale: 90°C; … – în caz de defect: 115°C. … (la 12-07-2023,
Punctul 4.2.3.2.14. , Punctul 4.2.3.2. , Punctul 4.2.3. , Punctul 4.2. , Capitolul 4 a fost modificat de Punctul 21. , Articolul I din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023
)
… 4.2.3.2.15.Lămpile și elementele corpurilor de iluminat trebuie protejate împotriva deteriorărilor mecanice care se pot produce.Componentele integrate, de exemplu lămpile și elementele calde ale lămpilor, nu trebuie să cadă din corpul de iluminat.Dacă într-un amplasament se utilizează sisteme electrice de încălzit sau de ventilație, prezența prafului și temperatura aerului nu trebuie să creeze risc de incendiu. Dispozitivele de limitare a temperaturii trebuie să fie cu rearmare manuală. … 4.2.3.2.17.Aparatele de încălzit situate în vecinătatea materialelor combustibile trebuie prevăzute cu bariere corespunzătoare care să împiedice aprinderea acestor materiale.Aparatele de încălzit cu acumulare trebuie să fie astfel realizate încât să împiedice ca aerul să transporte praf sau fibre către elementele rezistive încălzitoare.Carcasele și rezistențele aparatelor de încălzit nu trebuie să aibă temperaturi mai mari decât cele specificate la art.4.2.3.2.14. Carcasele trebuie proiectate pentru acest scop sau instalate astfel încât să se evite depunerea de materiale care pot afecta disiparea căldurii. … … 4.2.3.4.Pentru ca echipamentele electrice să nu poată provoca aprinderea unei părți a clădirii trebuie luate măsuri de prevedere. Aceasta poate fi realizată prin:– prevenirea incendiului provocat de defecte de izolație; … – proiectare, alegere și montare corespunzătoare a echipamentelor electrice. … … 4.2.3.4.2.Echipamentele electrice, de exemplu cofrete sau tablouri de distribuție, instalate în pereți cu alveole care sunt combustibili, trebuie să fie conform prevederilor standardelor corespunzătoare. … 4.2.3.4.2.2. … 4.2.3.4.2.3.Cablurile și cordoanele trebuie să îndeplinească prevederile din SR EN 50266. … 4.2.3.4.2.5.Protecția împotriva arsurilor4.2.4.1.Tabelul 4.5Temperaturile maxime admise pentru părțile accesibile ale echipamentelor electrice Materialul părților accesibile[°C] Metalic Nemetalic Părți destinate pentru a fi atinse dar care nu sunt destinate să fie manevrate manual 70 80 Metalic Nemetalic

Protecția împotriva supraîncălzirilor4.2.5.1.Instalațiile de încălzire prin ventilare artificială, cu excepția încălzitoarelor cu acumulare, trebuie concepute astfel încât elementul de încălzire să nu poată fi pus sub tensiune decât după stabilirea debitului de aer și să fie deconectat când debitul de aer este oprit. În plus ele trebuie prevăzute cu două limitatoare de temperatură independente, unul de altul, care să împiedice orice depășire a temperaturilor admisibile în conductele de aer. … 4.2.5.1.2.Aparate producătoare de apa caldă sau vapori4.2.5.2.1. … … … … 4.3.Generalități4.3.1.1.Protecția împotriva suprasarcinilor.Un circuit electric trebuie să fie protejat prin dispozitive care să întrerupă curentul în circuit dacă unul sau mai multe dintre conductoarele sale sunt parcurse de un curent ce depășește valoarea curentului maxim admisibil și care, în cazul unei durate prea lungi, ar putea produce deteriorarea izolației conductoarelor.Protecția împotriva scurtcircuitelor.Un circuit trebuie să fie protejat prin dispozitive care să întrerupă curentul în acest circuit dacă unul sau mai multe dintre conductoarele lui sunt parcurse de un curent de scurtcircuit. Întreruperea trebuie să se producă într-un timp destul de scurt pentru a fi evitată deteriorarea conductoarelor. … … 4.3.1.2.Protecția împotriva curenților electrici de suprasarcină4.3.2.1.Dispozitivul care asigură protecția la suprasarcină trebuie să fie amplasat în locul unde o schimbare antrenează o reducere a valorii curentului admisibil în conductoare, de exemplu o schimbare de secțiune, un mod de pozare sau de alcătuire, cu excepția cazurilor de la art. 4.3.2.1.2 și 4.3.2.2. … 4.3.2.1.2.circuitul este protejat împotriva curentului de scurtcircuit conform prevederilor de la art. 4.3.3. … b)Caracteristica de funcționare a unui dispozitiv pentru protecția unei distribuții împotriva suprasarcinilor și caracteristicile de funcționare a distribuției respective trebuie să fie coordonate astfel încât să fie îndeplinite condițiile exprimate prin relațiile următoare:– pentru disjunctoare:1)I_2 ≤ 1,45 . I_adm … în care:Ic – curentul de calcul al distribuției (circuitului), în A;I_adm – curentul admisibil în conductorul distribuției, ținând cont de coeficienții de corecție.k . I_N ≤ I_admk = 1,1 pentru siguranțe fuzibile cu I_N ≤ 16AÎn cazurile în care suprasarcinile sunt de lungă durată și valorile curenților de suprasarcină sunt superioare valorii curentului convențional al dispozitivului de protecție, este asigurată protecția completă.Exceptarea de la protecția de suprasarcină4.3.2.2.1.pe un circuit electric situat în aval de o schimbare de secțiune, de natura materialului, de modul de pozare și de alcătuire și care este protejat împotriva suprasarcinilor printr-un dispozitiv de protecție amplasat în amonte; … b)în instalațiile de telecomunicații, comanda, semnalizare și similare. … Prevederea sau lipsa protecției împotriva suprasarcinilor în rețelele IT4.3.2.3.1.Renunțarea la protecția de suprasarcină4.3.2.4.1.În astfel de cazuri se recomandă să se prevadă un dispozitiv de avertizare la apariția suprasarcinii.Protecția împotriva scurtcircuitelor4.3.3.1.Un dispozitiv de protecție împotriva scurtcircuitelor trebuie să fie amplasat în locul unde o reducere a secțiunii conductoarelor sau o altă schimbare antrenează o modificare a caracteristicilor definite la 4.3.2.1.1 cu excepția cazului de la 4.3.3.1.2. … 4.3.3.1.2.Cazurile menționate în acest paragraf nu trebuie aplicate în locurile (sau amplasamentele) care prezintă un risc de incendiu sau de explozie și acolo unde se aplică reglementări speciale sau unde sunt menționate condiții diferite.Se admite să fie amplasate dispozitive de protecție împotriva scurtcircuitelor în alte locuri decât cele indicate la art. 4.3.3.1.1, în condițiile de la art. 4.3.3.1.2.2.Partea de circuit electric cuprinsă, pe de o parte, între reducerea de secțiune sau o altă schimbare și dispozitivul de protecție, pe de altă parte, trebuie să îndeplinească simultan următoarele condiții:a)să fie realizată astfel încât să se reducă la minim riscul de scurtcircuit;Această condiție poate fi obținută, de exemplu, printr-o întărire a protecției circuitelor împotriva influențelor externe.să fie instalată astfel încât să se reducă la minimum riscul de foc sau pericol pentru persoane. … … 4.3.3.1.2.3.Renunțare la protecția la scurtcircuit4.3.3.1.3.1.circuitul electric este realizat astfel încât să se reducă la minimum riscul de scurtcircuit; … b)Prevederi referitoare la natura circuitelor4.3.4.1.Protecția împotriva supracurenților electrici trebuie prevăzută pe toate conductoarele de fază. Aceasta trebuie să producă deconectarea conductorului în care este detectat supracurentul, fără a provoca neapărat deconectarea celorlalte conductoare active, cu excepția cazului menționat la art. 4.3.4.1.2. și 4.3.4.2. … 4.3.4.1.2.există, pe același circuit sau în amonte, o protecție diferențială prevăzută să producă deconectarea tuturor conductoarelor de fază; … b) … … 4.3.4.2.Rețelele TT sau TNa)Atunci când secțiunea conductorului neutru este mai mica decât cea a conductoarelor de fază, este necesar să se prevadă o protecție de supracurent pe conductorul neutru, corespunzătoare secțiunii acestui conductor. Această protecție trebuie să producă deconectarea conductoarelor de fază și a conductorului neutru.Totuși este admis să nu se prevadă protecție de supracurent pe conductorul neutru dacă sunt îndeplinite simultan următoarele condiții:– conductorul neutru este protejat împotriva scurtcircuitelor de un dispozitiv de protecție pentru conductoarele de faza din circuit; … – curentul maxim care ar putea să parcurgă conductorul neutru este, în funcționare normală, net inferior valorii curentului admisibil prin acest conductor. … În rețelele TN-C, conductorul PEN nu trebuie niciodată deconectat.Deconectarea conductorului neutru este în conformitate și cu recomandările SR EN 60898-1b privind separarea circuitelor și cu prevederile art. 5.3.4.0.3 al. 2. din prezentul normativ. … … 4.3.4.2.2.Totuși, acolo unde conductorul neutru este distribuit, este cazul să se prevadă un dispozitiv de protecție de supracurent pe conductorul neutru al întregului circuit, protecție care trebuie să producă deconectarea conductoarelor active din acest circuit, inclusiv a conductorului neutru. Această măsură nu este necesară dacă:– conductorul neutru considerat este efectiv protejat împotriva scurtcircuitelor printr-un dispozitiv de protecție amplasat în amonte, de exemplu la tabloul de alimentare, conform regulilor enunțate la art. 4.3.3. … – sau dacă circuitul considerat este protejat printr-un dispozitiv de protecție la curent diferențial rezidual, al cărui curent diferențial rezidual nominal este cel mult egal cu 0,15 din curentul admisibil prin conductorul neutru corespondent. Acest dispozitiv trebuie să deconecteze toate conductoarele active din circuitul corespondent, inclusiv conductorul neutru. … Deconectarea și reconectarea conductorului neutruDeconectarea și reconectarea conductorului neutru trebuie să se facă astfel încât conductorul neutru să nu fie deconectat înaintea conductoarelor de fază și să fie reconectat în același timp sau înaintea conductoarelor de fază.Protecția la scurtcircuit a conductoarelor în paralelUn singur dispozitiv de protecție poate proteja mai multe conductoare în paralel împotriva curenților de scurtcircuit dacă caracteristica sa de funcționare asigură funcționarea efectivă a dispozitivului în cazul apariției unui defect în punctul cel mai dificil al conductoarelor în paralel. Trebuie să se tina cont de împărțirea curentului de scurtcircuit între conductoarele în paralel. Un defect poate fi alimentat din ambele capete ale conductoarelor în paralel.poate fi utilizat un singur dispozitiv de protecție dacă:– sistemul de pozare este realizat astfel încât să reducă riscul de scurtcircuit în conductoarele în paralel la minimum, de exemplu prin mijloace de protecție mecanică; … – sistemul nu trebuie să fie amplasat în apropierea materialelor combustibile. … … b)pentru mai mult de două conductoare în paralel, dispozitivele de protecție se vor prevedea la capătul de alimentare și la celălalt capăt al conductoarelor în paralel. … Caracteristicile dispozitivului de protecție la scurtcircuitFiecare dispozitiv de protecție la scurtcircuit trebuie să respecte simultan condițiile de la 4.3.5.1 și 4.3.5.2.Capacitatea de rupere trebuie să fie cel puțin egală cu cea a curentului de scurtcircuit prezumat, la locul de instalare, cu excepția următoare:– este admisă o capacitate de rupere mai mică, dacă alt dispozitiv de protecție având o capacitate de rupere necesară, este instalat în amonte. În acest caz, trebuie coordonate caracteristicile acestora, astfel ca energia care trece prin dispozitivul din amonte să fie inferioară capacității celui din aval. … În anumite cazuri trebuie să se țină seama de capacitatea de rezistență dinamică și capacitatea de rupere a dispozitivului din aval (pe partea sarcinii). Detaliile caracteristicilor celor două dispozitive ce trebuie coordonate vor fi date de producătorii acestora.Curenții de scurtcircuit care pot apărea într-un punct de defect trebuie să fie întrerupți într-un timp mai mic decât timpul admis pentru stabilitatea termică a conductorului. Pentru un timp mai mic de 5 s, timpul t în care un conductor ajunge de la temperatura maximă admisibilă în regim normal la temperatura maximă admisibilă în caz de scurtcircuit poate fi calculat cu relația:√t = k x S I I,S – secțiunea conductorului în mmp;k – un factor care ține seama de rezistivitatea și coeficientul de temperatură a materialului conductorului, precum și de temperaturile inițială și finală admisibilă a acestuia. Pentru materialele uzuale folosite ca izolații și conductoarele uzuale coeficientul k este dat în tabelul 5.14.(la 12-07-2023,
Punctul 4.3.5.2. , Punctul 4.3.5. , Punctul 4.3. , Capitolul 4 a fost modificat de Punctul 22. , Articolul I din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023
)
… … 4.3.6.Coordonarea între protecția la suprasarcini și protecția la scurtcircuit.4.3.6.1. … 4.3.6.2.Caracteristicile celor două dispozitive trebuie coordonate astfel încât curentul de scurtcircuit lăsat să treacă de dispozitivul de protecție la scurtcircuit să nu fie mai mare decât cel de stabilitate dinamică și termică a dispozitivului de protecție la suprasarcină. … 4.3.6.3. … … 4.3.7.În cazurile în care mai multe dispozitive de protecție se inseriază într-o distribuție, caracteristicile lor se aleg astfel încât să fie asigurată selectivitatea protecției. În cazul unei avarii trebuie să funcționeze protecția cea mai apropiată de aceasta, izolând doar porțiunea respectivă, fără a scoate din funcțiune întreaga instalație (de ex. între curenții nominali ale fuzibilelor a două siguranțe consecutive, diferența să fie de cel puțin două trepte).Trebuie asigurată corelarea protecției la supracurenții din instalația electrică de la consumator, cu protecția instalației electrice de racord a furnizorului de energie electrică, astfel încât să fie realizate condițiile de selectivitate a protecției.Protecția împotriva supratensiunilor (supratensiuni datorate trăsnetului și transmise prin rețele și supratensiuni de comutație)4.4.1.Apariția supratensiunilor în instalațiile electrice de joasă tensiune sunt determinate de următoarelor fenomene:– propagarea supratensiunilor prin conductoarele rețelei electrice de alimentare; … – căderea trăsnetului pe instalația de protecție împotriva loviturilor de trăsnet; … – comutații în instalații proprii; … – tensiuni induse datorate unor circuite din apropiere; … – defecte în instalațiile proprii sau în rețeaua de alimentare; … – descărcări electrostatice. … Durata și amplitudinea supratensiunilor depind de fenomenul care a determinat apariția supratensiunii și de distanța la care a avut loc evenimentul.Supratensiunile datorate loviturilor de trăsnet în obiective sau în apropierea acestora au valori ridicate, o creștere rapidă a tensiunii, dar o durată redusă (circa 100 μs) și determină, în mod obișnuit, cele mai mari pagube în instalațiile electrice de joasă tensiune (fig. 4.3). Caracteristicile supratensiunilor datorate loviturilor de trăsnet sunt indicate în SR CEI/TR 62066.
Fig. 4.3. Supratensiuni datorate propagării prin conductoarele
electice aeriene (a) sau în apropierea acestora (b) și datorate
loviturilor de trăsnet (c) sau în apropierea obiectivului (d). … 4.4.1.3.Supratensiunile datorate comutațiilor, în instalațiile proprii sau în sistemul de alimentare și care se propagă prin conductoarele de alimentare, au o creștere relativ redusă a tensiunii, amplitudine redusă, dar pot avea durate relativ mari. Sunt datorate fenomenelor tranzitorii care apar la modificarea configurației unei rețele electrice. În figura 4.5 este indicat cazul simplu al deconectării unui circuit RLC. Caracteristicile supratensiunilor de comutație sunt indicate în SR CEI/TR 62066. … 4.4.1.5.
la căderea trăsnetului în instalația proprie de protecție.
Fig. 4.5 Supratensiuni la închiderea unui întreruptor într-un circuit RLC. … 4.4.1.6.Caracteristici ale supratensiunilor care pot să apară în rețelele de joasă tensiune sunt indicate în tabelul 4.6.Tabelul 4.6Caracteristici ale supratensiunilor Factorul de supratensiune Forma De trăsnet foarte scurtă impuls cu pantă foarte mare 2 … 4*)1 … 100 ms > 4front de ns Energia depinde de capacitatea obiectului încărcat ≤ 1,73**) sinusoidală neamortizată *) raportat la valoarea de vârf a tensiunii de fază, de frecvență industrială;

Supratensiunile care apar în instalațiile de joasă tensiune pot determina solicitări inadmisibile ale izolației electrice față de pământ sau între faze, cu deteriorarea acesteia și apariția de scurtcircuite, însoțite de importante daune (incendiu, distrugere echipamente, pericole pentru oameni, întreruperea alimentării cu energie electrică). … … 4.4.2.Protecția împotriva supratensiunilor a instalațiilor din interiorul clădirilor se realizează în trepte, începând de la intrarea în clădire și până la echipamentele sensibile. Problemele legate de coordonarea sistemelor de protecție conectate în trepte sunt prezentate în detaliu în SR CEI / TR62066. … 4.4.2.2.

Categoria echipamentului

Observații

Echipamente conectate în imediata apropiere a intrării instalației electrice în clădire. Sunt caracterizate de un nivel ridicat al tensiunii de ținere și fiabilitate mare.

III

Exemple: dulapuri de distribuție, întreruptoare, motoare electrice conectate permanent la instalația fixă

Echipamente conectate în avalul instalațiilor fixe ale clădirii, inclusiv a tabloului de distribuție. Au un nivel normal de fiabilitate.

I

Exemple: aparate electro- casnice cu circuite electronice sensibile la supratensiuni. … 4.4.2.3.Dispozitivede protecție la supratensiuni (SPD)4.4.3.1.Realizarea sistemului de protecție la supratensiuni pentru a se asigura limitarea perturbațiilor și avariilor la supratensiuni a echipamentelor electrice și electronice trebuie să aibă în vedere recomandările standardului SR EN 61643-11. Alegerea și utilizarea SPD se face pe baza conceptului de Zonă de Protecție împotriva Trăsnetului (ZPT). Aceste zone se referă la volumele care cuprind elementele de protejat.Se definesc următoarele ZPT (a se vedea SR EN 62305-1) – figura 4.6:– Zone exterioare– ZPT 0 Zonă pusă în pericol de câmpurile electrice și magnetice neatenuate ale trăsnetului și unde rețelele interioare pot fi supuse curenților electrici de trăsnet integrali sau parțiali. O zonă ZPT 0 se subdivide în: … – ZPT 0_A: zonă expusă la căderile directe ale trăsnetului și la câmp electromagnetic integral. Sistemele interioare pot suporta acțiunea curentului electric de trăsnet integral sau a unor părți din acesta; … – ZPT 0_B : zonă protejată împotriva căderilor directe ale trăsnetului, în care pericolul este reprezentat de câmpul electromagnetic integral. Sistemele interioare pot fi supuse la curenți electrici de trăsnet parțiali. … … – Zone interioare (protejate împotriva căderilor directe ale trăsnetului)– ZPT 1 Zonă unde curentul electric de trăsnet este limitat prin divizare și prin SPD instalate la frontierele acestei zone. Ecranele metalice pot atenua câmpul electromagnetic generat de trăsnet. … – ZPT 2…n Zonă unde curentul electric de trăsnet poate fi limitat în continuare prin divizare și prin SPD suplimentare instalate la frontierele acestei zone. Ecrane metalice suplimentare pot fi utilizate pentru a obține atenuarea suplimentară a câmpului electromagnetic generat de trăsnet. … … Interconectarea ZPT de același nivel poate fi necesară dacă două structuri separate sunt conectate prin linii electrice de alimentare sau de comunicații, ori poate fi redus numărul necesar de SPD. Fig. 4.6 – Zonele de protecție la supratensiuni de trăsnet. … 4.4.3.3.La clădirile fără instalații exterioare de protecție la trăsnet nu se montează SPD de tipul 1 (acesta având rolul de deviere la pământ a curentului de trăsnet) .Nivelul de protecție al SPD de tipul 1 nu trebuie să depășească nivelul de ținere al echipamentelor din tipul II de ținere la impuls, conform tabelului 4.8 (SR HD 60364-4-443).Tabelul 4.8Tensiuni de ținere la impuls prescrise pentru echipamente [kV]

Categoria de ținere la impuls

III

I

6,0

2,5

*) Tensiunea de ținere se referă la izolație între fază și conductorul de protecție PE.Legendă:1 Origine a instalației3 Priză de curent5 Dispozitiv de protecție la supratensiuni de Tip 17 Echipament fix de protejat9 Dispozitiv de protecție la supratensiuni de Tip 2 sau 311 Legătură externă IPT (conductor de coborâre)NOTA:– SPD 5 (de Tip 1) pe partea furnizorului de energie electrică se alege numai cu acordul acestuia sau de către acesta; … – SPD 5 și 8 pot fi combinate într-un singur SPD. … Măsuri de protecție fundamentale4.4.4.1.● Ecranare magnetică și traseul liniilor. Ecranarea tridimensională atenuează câmpul magnetic, în interiorul ZPT, datorat căderii directe a trăsnetului pe structură sau lângă aceasta și reduce supratensiunile și/sau supracurenții electrici din interior. Ecranarea liniilor interioare, utilizând cabluri ecranate sau canale ecranate pentru cabluri, minimizează supratensiunile și/sau supracurenții electrici interiori induși. Traseul liniilor interioare poate minimiza buclele de inducție și reduce supratensiunile și/sau supracurenții electrici interiori.● Ecranarea liniilor exterioare care pătrund în structură reduce supratensiunile și/sau supracurenții electrici care sunt transmiși prin acestea rețelelor interioare.O legătură echipotențială (EB), conform recomandărilor din SR EN 62305-3, protejează numai împotriva supratensiunilor periculoase. Protecția rețelelor interioare împotriva supratensiunilor/supracurenților electrici necesită o protecție cu SPD coordonate conform acestui standard.● Alte măsuri de protecție împotriva supratensiunilor pot fi utilizate singure sau în combinație.Măsurile de protecție împotriva supratensiunilor trebuie să reziste la solicitările prevăzute în funcționare în locul unde sunt instalate (de exemplu solicitărilor de temperatură, de umiditate, de atmosferă corozivă, de vibrații, de tensiune și de curent electric).Informații practice privind implementarea măsurilor de protecție împotriva supratensiunilor pentru sistemele electronice din structuri existente sunt indicate în standardul SR EN 62305-4. … 4.4.4.2.Procedura de alegere a SPD este indicată în SR CEI/TR 62066. Conectarea SPD, în funcție de modul de legare la pământ, precum și tensiunea de funcționare a acestora în regim permanent trebuie făcută în conformitate cu recomandările din SR 60364-5-534. … 4.4.4.4.Conectarea SPD în circuitul de protejat se face astfel încât să rezulte conductoare cât mai scurte (în mod obișnuit sub 0,5 m), având în vedere faptul că lungirea legăturii determină reducerea eficienței sistemului de protecție. Conductoarele de legătură la pământ a SPD trebuie să aibă o arie a secțiunii transversale de cel puțin 4 mmp Cu sau o arie echivalentă la utilizarea unui alt material. În cazul în care sunt utilizate SPD pentru protecția contra supratensiunilor de trăsnet, conform categoriei IV de încercare, conductoarele de legare la pământ trebuie să aibă o arie a secțiunii transversale de minimum 16 mmp Cu sau o arie echivalentă la utilizarea unui alt material. … 4.4.4.6.Dacă se utilizează o configurație S (fig. 4.8), toate componentele de metal (de exemplu dulapuri, carcase, sertare) ale rețelelor interioare trebuie izolate față de sistemul de legare la pământ. Configurația S trebuie integrată în sistemul de legare la pământ numai printr-o singură bară de echipotențializare care acționează ca un punct de referință de legare la pământ (ERP) rezultând de tip S_s. Dacă se utilizează configurația S toate conductoarele între echipamente trebuie să fie dispuse pe trasee paralele cu conductoarele de echipotențializare urmărind configurația în stea pentru a se evita buclele de inducție. Configurația S poate fi utilizată atunci când sistemele interioare sunt amplasate în zone relativ mici și toate liniile pătrund în zonă numai printr-un singur punct. … 4.4.4.8.În sistemele complexe, avantajele ambelor configurații (configurația M și S) pot fi combinate așa cum se prezintă în figura 4.9, rezultând configurația 1 (S_s combinat cu M) sau configurația 2 (M_s combinat cu M). Fig. 4.8. – Integrarea echipamentelor electrice în rețeaua de echipotențializare. Fig. 4.9. – Combinații ale metodelor de integrare a echipamentelor electrice în rețeaua de echipotențializare. … … 4.4.5.O legare la pământ și o echipotențializare corespunzătoare se bazează pe un sistem de legare la pământ care cuprinde:– priza de pământ (care asigură dispersarea curentul electric de trăsnet în pământ); … – rețeaua de echipotențializare (care minimizează diferențele de potențial și reduce câmpul electromagnetic). … … 4.4.5.2.Priza de pământ în buclă în jurul structurii sau priza de pământ în buclă, în beton, la perimetrul fundației trebuie să fie integrate într-o rețea cu ochiuri sub structură (atunci când este posibil – de exemplu la halele industriale, depozite mari etc.) și împrejurul acesteia. Aceasta îmbunătățește mult performanța prizei de pământ. Dacă armăturile din betonul fundației planșeului formează o rețea interconectată bine definită și conectată la priza de pământ, asigură aceleași performanțe. … 4.4.5.3.Rețeaua de echipotențializare poate fi realizată din elemente care conțin părți conductoare ale structurii, sau părți ale rețelelor interioare și prin echipotențializarea părților metalice sau ale conductoarelor serviciilor de la frontiera fiecărei ZPT, în mod direct sau în mod indirect prin utilizarea de SPD corespunzătoare. … 4.4.5.5.Barele de echipotențializare trebuie să fie instalate pentru echipotențializarea:– tuturor serviciilor conductoare racordate la ZPT (direct sau prin intermediul de SPD corespunzătoare); … – conductorului de protecție PE, … – elementelor metalice ale sistemelor interioare (de exemplu, dulapuri, carcase, sertare); … – ecranele metalice ale ZPT de la periferia și din interiorul structurii. … … 4.4.5.7.● barele de echipotențializare trebuie conectate la sistemul de legare la pământ utilizând traseul cel mai scurt posibil;● pentru SPD trebuie utilizate cele mai scurte legături posibile la bara de echipotențializare și la conductoarele active minimizând astfel căderile de tensiune inductive; … 4.4.5.8. … 4.4.5.9.Cabluri ecranate sau canale de cabluri ecranate interconectate, echipotențializate la fiecare frontieră a ZPT, pot fi utilizate fie pentru interconectarea mai multor ZPT de același ordin la o ZPT apropiată, sau de extindere a unei ZPT la frontiera următoare. … 4.4.5.11.Ecrane magnetice și trasee pentru linii4.4.6.1.Ecranele tridimensionale definesc zone protejate care pot acoperi întreaga structură, o parte a acesteia, o singură încăpere sau numai carcasa unui echipament. Acestea pot fi tip grilă, sau ecrane metalice continui sau să conțină "componente naturale" ale structurii însăși (a se vedea recomandările din SR EN 62305-3). … 4.4.6.3.Ecranarea liniilor interioare poate fi limitată la protecția cablajului și a echipamentului sistemelor de protejat prin: ecranele metalice ale cablurilor, canalele metalice închise ale cablurilor și carcasele metalice ale echipamentelor sunt utilizate în acest scop. … 4.4.6.5.Ecranarea liniilor exterioare care se racordează la structură cuprinde ecranele cablurilor, canalele metalice închise ale cablurilor și canalele de cabluri din beton, cu armături din oțel, interconectate. Ecranarea liniilor exterioare este utilă, dar adesea este în afara responsabilității unui proiectant al sistemului de protecție (deoarece proprietarul liniilor exterioare este în mod normal operatorul rețelei). … 4.4.6.7.Pentru ecranele magnetice care nu sunt prevăzute pentru circulația curenților electrici de trăsnet, nu este necesară dimensionarea acestor ecrane conform recomandărilor din SR EN 62305-3:● la frontiera zonelor ZPT 1/2 sau mai mare, cu condiția ca distanța de separare s între ecranele magnetice și SPT să fie respectată (a se vedea cap.6). … … 4.4.7.În mod obișnuit, supratensiunile temporare, de frecvență industrială, sunt determinate de întreruperea conductorului neutru. … 4.4.7.2.Timpul de declanșare al dispozitivului de protecție trebuie să fie mai mic sau egal cu 0,2 s. Dispozitivul trebuie să conducă la deconectarea de către întreruptorul automat a secțiunii corespunzătoare a circuitului electric și va fi plasat totdeauna în aval de întreruptorul pe care îl acționează. … … … + Capitolul 5ALEGEREA ȘI MONTAREA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE5.1.Condiții de funcționare ( din SR HD 60364-5-51 și SR HD 384.3 S2)5.1.1.1.Pentru anumite echipamente poate fi necesar să se țină seama de tensiunea cea mai scăzută care poate să apară în regim normal. … 5.1.1.2.Trebuie de asemenea să fie luat în considerare curentul electric susceptibil să le parcurgă în condiții normale, ținând seama de durata de trecere a unui astfel de curent în funcție de caracteristicile de funcționare ale dispozitivelor de protecție (de exemplu curentul de scurtcircuit).FrecventaDacă frecvența are o influență asupra caracteristicilor echipamentelor, frecvența nominală a echipamentelor trebuie să corespundă frecvenței tensiunii din circuitul respectiv.PutereEchipamentele alese pe baza caracteristicilor de putere trebuie să poată fi utilizate la puterea maximă absorbită în funcționare, ținând seama de condițiile nominale de funcționare și de factorii de utilizare.CompatibilitateEchipamentele trebuie alese astfel încât să nu producă efecte dăunătoare asupra altor echipamente și asupra rețelei de alimentare, în funcționare normală, inclusiv în timpul manevrelor, în afara cazului în care se iau măsuri corespunzătoare în timpul montajului. … 5.1.1.6. … … 5.1.2.Echipamentele trebuie alese, montate și utilizate încât să suporte în deplină siguranță solicitările și influențele externe la care pot fi supuse, specifice locului unde aceste echipamente sunt instalate, conform prevederilor producătorului.Caracteristicile echipamentelor trebuie determinate fie printr-un grad de protecție, fie prin conformitatea cu încercările.Atunci când un echipament nu conține, prin construcție, caracteristici corespunzătoare influențelor externe ale locului (sau amplasamentului), el poate fi totuși utilizat cu condiția să fie prevăzut cu o protecție suplimentară corespunzătoare la realizarea instalației. Această protecție nu trebuie să împiedice funcționarea echipamentului astfel protejat. … 5.1.2.3.Alegerea caracteristicilor echipamentelor în funcție de influențele externe este necesară pentru funcționarea lor corectă și pentru garantarea fiabilității măsurilor de protecție pentru asigurarea securității, conform reglementărilor din cap. 3 și 4. … 5.1.2.5.Clasificarea și codificarea influențelor externe se folosesc pentru alegerea și montarea instalațiilor electrice. … 5.1.2.5.2.ClasificareaFiecare condiție de influență externă este determinată printr-un cod care conține totodeauna un grup de două litere majuscule și o cifră după cum urmează:Prima literă se referă la categoria generală a influențelor externe :A – caracteristici de mediuC – caracteristici constructive ale clădirilorA doua literă reprezintă natura influenței externe.AC = caracteristică de mediu – altitudineInfluențele externe întocmite conform recomandărilor din SR HD 384.3S2, SR HD 60364 – 5 – 51 sunt prezentate în:– anexa 5.1. Lista de abrevieri ale influențelor externe; … – anexa 5.2. Caracteristici ale influențelor externe. … … … … 5.1.3.5.1.3.1.Culoarele de acces pentru tablourile de distribuție sunt conform subcapitolul 5.3.3. … … 5.1.4.Plăcutele indicatoare sau alte mijloace corespunzătoare de identificare trebuie să permită recunoașterea destinației echipamentului, în afara cazurilor când nu există nici o posibilitate de confuzie.Dacă funcționarea echipamentului nu poate fi observată de operator și acesta ar putea conduce la un pericol trebuie amplasat un dispozitiv de semnalizare astfel încât să fie vizibil de la operator.Sisteme de pozareSistemele de pozare trebuie realizate sau marcate astfel încât să poată fi identificate pentru verificări, încercări, reparații sau modificări ale instalației.Identificarea conductoarelor5.1.4.3.1.conductor de protecție (PE); marcarea se face prin culori verde/galben și această combinație nu trebuie folosită pentru nici o altă utilizare; … b)conductor neutru (N) sau de punct median; marcarea cu culoarea bleu se face pe toată lungimea. … … 5.1.4.3.2.culorile recomandate sunt maro, negru, gri. Se mai admit și alte culori: roșu, galben, albastru, portocaliu, violet, alb, roz, turcuoaz; … b)identificarea prin numere se utilizează pentru cabluri care au mai multe de 5 conductoare; conductorul de protecție trebuie identificat și prin combinația bicoloră verde/galben la fiecare extremitate; conductorul neutru trebuie identificat prin culoarea bleu la fiecare extremitate. … … 5.1.4.3.3.Este permisă utilizarea unei singure culori pentru toate conductoarele de fază ale unui circuit, cu marcarea corespunzătoare la cele două extremitățiconductor de protecție (PE) dacă marcarea verde/galben, este prevăzută la fiecare extremitate pe cel puțin 15mm până la 100mm; … b)conductor neutru (N) dacă marcarea bleu este prevăzută la fiecare extremitate, pe cel puțin 15mm până la 100mm. … Situația în care identificarea nu este necesarăIdentificarea prin culoare sau prin numerotare nu este necesară pentru:a)mantalele metalice ale cablurilor armate utilizate drept conductoare de protecție . … … … 5.1.4.4.sistemele de bare de tensiune alternativă:– roșu, pentru faza L_1; … – galben, pentru faza L_2; … – albastru, pentru faza L_3; … – negru pentru bara PEN sau PE ; … – negru cu dungi albe pentru bara N . … … b)la conductoarele neizolate, marcarea se face la capete. … … 5.1.4.5.Schemele, diagramele sau tabelele se recomandă să se întocmească conform SR EN 61346 -1 și SR EN 61082-1, încât să indice, cel puțin :a)caracteristicile necesare identificării dispozitivelor care asigură funcțiile de protecție, de secționare și de comandă și amplasarea lor; … c)simbolurile utilizate care se recomandă să fie alese din standardul CEI 60617 DB . … … … 5.1.5.Echipamentele trebuie alese și montate astfel încât să fie împiedicată influența dăunătoare între instalațiile electrice și instalațiile neelectrice.Echipamentele care nu sunt prevăzute cu o placă pe partea din spate nu trebuie instalate pe peretele unei construcții decât dacă sunt îndeplinitre următoarele prescripții:– orice transfer de potențial la peretele clădirii este împiedicat ; … – este prevăzută o separare împotriva focului între echipament și suprafața combustibilă a peretelui . … … 5.1.5.2.Montarea instalațiilor electrice5.1.6.1.Caracteristicile echipamentelor electrice nu trebuie compromise în timpul montajului. … 5.1.6.3.Conexiunile conductoarelor între ele și cu alte echipamente electrice trebuie făcute astfel încât să fie asigurată siguranța și fiabilitatea contactului. … 5.1.6.5.Echipamentele electrice care pot produce temperaturi ridicate sau arc electric trebuie amplasate sau protejate astfel încât să se elimine total riscul de aprindere a echipamentelor inflamabile. Toate părțile externe ale echipamentelor electrice a căror temperatură poate produce vătămări persoanelor trebuie amplasate sau protejate încât să se prevină orice contact accidental. … 5.1.6.7.În încăperi cu risc mare de incendiu (categoria BE2) se vor respecta și prevederile din subcap. 4.2. … 5.1.6.9.În încăperi din clasa AD3, AD4, AF2b, AF3 și AF4 în exterior și în zona litoralului AF2a, se utilizează echipamente în execuție rezistentă la coroziune, în funcție de natura agenților corozivi.Se admite și utilizarea de echipamente în execuție normală cu condiția luării de măsuri la montarea lor prin care să li se asigure protecția împotriva agenților corozivi (de ex. acoperirea cu vopsea rezistentă la agenții corozivi respectivi, capsulări) și care să nu afecteze buna lor funcționare.Echipamentele electrice nu trebuie amplasate în locuri în care ar putea fi expuse la apă, ulei, substanțe corozive, căldură, vapori sau șocuri mecanice, dacă această amplasare poate fi evitată prin montare la distanță.În cazurile în care nu se poate evita amplasarea în poziții expuse, trebuie luate măsuri corespunzătoare de protecție (grade de protecție corespunzătoare, protecții anticorozive, capsulări etc).Echipamentele electrice care conțin mai mult de 60 litri de lichid combustibil pe unitatea de echipament și care în timpul funcționării produc fum, gaze toxice etc. (de ex. grupuri electrogene) trebuie instalate în condițiile prevăzute în normele specifice, respectându-se și condițiile din normele referitoare la securitatea de incendiu. … 5.1.6.13.Trebuie evitată amplasarea încăperilor din clasa BA5 destinate echipamente electrice lângă încăperi din categoriile BE2, BE3a și BE3b.În cazul în care această condiție nu poate fi respectată, trebuie să se ia măsuri constructive de protecție conform prevederilor din reglementărilor specifice referitoare la securitatea la incendiu a construcțiilor și NP-099-04.Se interzice traversarea încăperilor din clasa BA5, destinate echipamentelor electrice, cu conducte pentru fluide de orice natură, cu excepția conductelor de încălzire sau ventilare aferente încăperilor respective, cu condiția ca acestea să nu conțină flanșe, ventile etc. … … 5.1.7.În instalațiile electrice ale construcțiilor se utilizează conductoare izolate și neizolate din cupru sau aluminiu, cabluri cu conductoare din cupru sau aluminiu, cabluri hibride și conductoare neizolate rigide (bare) din cupru, aluminiu sau oțel.(la 12-07-2023, Punctul 5.1.7.1. , Punctul 5.1.7. , Punctul 5.1. , Capitolul 5 a fost modificat de Punctul 23. , Articolul I din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023 ) … 5.1.7.2.În mod special se prevăd conductoare din cupru în următoarele situații:a)în încăperi, zone sau spații din exterior, cu mediu coroziv, în cazurile în care stabilitatea chimică a aluminiului sau a oțelului nu este corespunzătoare, dacă instalațiile nu se pot executa cu acoperiri de protecție sau carcasări etanșe la agenții corozivi respectivi ; … c)la conductoarele de protecție împotriva șocurilor electrice în cazurile prevăzute la subcap. 5.5.; … e)la circuitele electrice pentru alimentarea echipamentelor care nu au borne speciale de racord pentru conductoare de aluminiu conform art. 5.2.6.8. (prize de utilizare generală, întreruptoare de lumină etc). … … … … 5.2. + Reguli generaleTipuri de sisteme de pozare5.2.1.1.Sistemele de pozare în funcție de situațiile de amplasare trebuie să fie în conformitate cu tabelul 5.2Sunt permise și alte metode de pozare nedefinite în tabelul 5.2. dacă satisfac prescripțiile acestui capitol.Exemple de sisteme de pozare sunt prezentate în anexele 5.5. și 5.6.Alte tipuri de sisteme de pozare, necuprinse în acest capitol, pot fi utilizate cu condiția satisfacerii prescripțiilor generale ale acestui capitol.Sisteme de bare prefabricateSistemele de bare prefabricate trebuie să fie confecționate conform recomandărilor din SR EN 60439-2 și trebuie montate conform instrucțiunilor producătorului: … 5.2.1.5.Dacă această condiție nu este îndeplinită, se pot produce supraîncălziri și căderi de tensiune excesive, datorate fenomenelor de inducție. Conductoare și cabluri Fără fixare Tuburi(inclusiv plinte si profile la nivelul solului) Paturi de cabluri tip scară, table, console Pe fir purtator – – – + Conductoare izolate – + * – – Multiconductor + + + + 0 + + 0 + Admis0 Neaplicabil sau neutilizat în practicăPozarea în sisteme de tuburi de protecție și paturi de cabluri5.2.1.6.1.Sistemele de tuburi de protecție prefabricate, conform recomandărilor din standardele SR EN 61386 – 1, SR EN 61386-22, SR EN 61386-23 și SR EN 50086 – 2 – 4, asigură protecția fiabilă pentru utilizatori și spațiile învecinate.Tabelul 5.2Montarea sistemelor de pozare în funcție de situația de amplasare

Mod de pozare conform anexei 5.6.

Fixare directă

Jgheaburi

Paturi de cabluri tip scară, table, console

Pe fir purtător

accesibile

33

6; 7; 8; 9; 12; 13; 14

30; 31; 32; 33; 34

0

40

41; 42

43

–

În canale pentru cabluri

56

0

30; 31; 32; 34

–

72; 73

70; 71

70; 71

–

Încastrat în structură

3

50; 51; 52; 53

0

–

–

4; 5

6; 7; 8; 9

36

Aerian

33

10; 11

30; 31; 32; 34

35

16

16

Tocul ușilor

0

Numărul din căsuță indică numărul de referință și modul de pozare din anexa 5.6.:– neadmis; … 5.2.1.6.2.Sistemele (SJ) și (STP) se pot poza orizontal sau vertical pe pereți, suspendate de tavan, încastrate în pereți și plafon, încastrate pe sol și sub formă de coloană între planșeu și tavan etc.Caracteristicile generale, inclusiv marcarea sistemelor (SJ) și (STP), conform standardului SR EN 50085-1 sunt prezentate în anexa 5.8.Sisteme de suporturi tip scarăSistemele trasee de cabluri și sistemele scară de cabluri pentru poziționarea cablurilor sunt prezentate în anexa 5.9.Alegerea și montarea în funcție de influențele externeInfluențele externe la care pot fi expuse sistemele de pozare sunt următoarele:– temperatura ambiantă ; … – surse externe de căldură ; … – prezența apei ; … – prezența corpurilor solide străine ; … – prezența substanțelor corozive sau poluante ; … – șocuri mecanice ; … – vibrații ; … – alte solicitări mecanice ; … – prezența florei sau mucegaiului ; … – prezența faunei ; … – radiații solare ; … – efecte seismice ; … – vânt ; … – structura clădirilor . … Temperatura ambiantă (AA)5.2.2.1.1.Componentele sistemelor de pozare, inclusiv cablurile și accesoriile lor, se instalează și manipulează numai în limitele de temperatură stabilite în normele de produs corespunzătoare sau indicate de producători. … 5.2.2.1.3.

Surse externe de căldură5.2.2.2.1.Căldura emisă de sursele exterioare poate fi transmisă prin radiație, convecție sau prin conducție și poate proveni:– de la rețelele de distribuție apă caldă; … – de la utilaje și corpuri de iluminat; … – din procesul de fabricație; … – prin materiale termoconductoare; … – de la căldura solară sau a mediului înconjurător. … … … 5.2.2.3.Sistemele de pozare trebuie alese și montate astfel încât să nu permită acumularea apei sau să asigure, după instalare, gradul de protecție IP corespunzător amplasamentului considerat. … 5.2.2.3.2.Cablurile ce alimentează receptoare submersibile (de exemplu pompe, corpuri de iluminat etc.) se aleg conform SR HD 21.16 S1.Acolo unde se poate acumula apă sau condens pe sistemele de pozare trebuie luate măsuri de evacuare. … … 5.2.2.4.Sistemele de pozare trebuie alese și montate astfel încât să limiteze pericolele ce provin de la pătrunderea de corpuri solide străine. Sistemele de protecție trebuie să asigure după montaj gradul de protecție IP corespunzător amplasamentului considerat. … 5.2.2.4.2.Prezența substanțelor corozive sau poluante (AF)5.2.2.5.1.Nu trebuie puse în contact unul cu altul metale diferite ce pot iniția o acțiune electrolitică, decât dacă sunt luate măsuri speciale pentru evitarea consecințelor acestor contacte. … 5.2.2.5.3.Șocuri mecanice (AG)5.2.2.6.1.În instalațiile fixe în care se pot produce șocuri mecanice medii sau mari (conform anexei 5.2), protecția trebuie asigurată printr-unul din următoarele mijloace:– caracteristicile mecanice ale sistemelor de pozare; … – amplasamentul ales; … – prevederea unei protecții mecanice suplimentare, locale sau generale sau … – prin combinarea acestora. … … … 5.2.2.7. … 5.2.2.8.Sistemele de pozare trebuie alese și montate astfel încât să împiedice, în timpul montajului, utilizării sau întreținerii, orice distrugere a mantalei și a izolației conductoarelor izolate, a cablurilor și a capetelor acestora. … 5.2.2.8.2.Raza de curbură a unui sistem de pozare trebuie să fie astfel încât să nu cauzeze deteriorări conductoarelor și cablurilor. Este necesar să se respecte prevederile producătorului. … 5.2.2.8.4.Cablurile flexibile trebuie instalate astfel încât să se evite eforturile excesive de tracțiune asupra conductoarelor și conexiunilor. … 5.2.2.8.6.Acolo unde conductoarele și cablurile nu sunt susținute pe toată lungimea lor de suporți sau prin modul de pozare, ele trebuie susținute prin mijloace adecvate la intervale indicate de producător. În lipsa acestora se vor respecta recomandările din NTE 007 / 08 / 00 . … 5.2.2.8.8.Prezența florei sau mucegaiului (AK)Acolo unde există riscul prezenței florei sau mucegaiului, sistemele de pozare trebuie alese astfel încât să prevină formarea acestor sau să asigure îndepărtarea lor.Prezența faunei (AL)Acolo unde condițiile cunoscute sau preconizate constituie un risc, sistemele de pozare trebuie alese corespunzător influențelor externe AL2 sau trebuie luate măsuri speciale de protecție, cum ar fi:– caracteristici mecanice adecvate pentru sistemele de pozare; … – alegerea amplasamentului; … – prevederea unei protecții mecanice suplimentare, locale sau generale sau … – orice combinație a acestor măsuri. … Radiații solare (AN)Acolo unde se știe că există, sau se presupune că pot exista, radiații solare, trebuie ales și montat un sistem de pozare adecvat, sau trebuie să se prevadă un ecran corespunzător, conform prevederilor din 5.2.2.2.1.Efecte seismice (AP)5.2.2.12.1.Acolo unde se cunoaște că riscurile seismice sunt importante (conform prevederilor reglementărilor specifice referitoare la proiectarea antiseismică a construcțiilor) o atenție specială se va acorda:– fixării sistemelor de pozare de structura clădirii ; … – conexiunile dintre sistemele de pozare fixe și toate echipamentele esențiale, cum sunt cele pentru serviciile de securitate, care trebuie alese avându-se în vedere calitățile lor elastice. … … … 5.2.2.13. … 5.2.2.14.Atunci când structura clădirilor prezintă riscuri de mișcare, suporturile pentru cabluri și sistemele de protecție trebuie să permită o deplasare relativă astfel încât conductoarele și cablurile să nu fie supuse la solicitări mecanice excesive. … 5.2.2.14.2.Curenți admisibili în sisteme de pozare5.2.3.0.Prescripțiile din acest capitol sunt destinate să determine curenții admisibili în sistemele de pozare specifice pentru clădiri, în scopul asigurării unei durate de viață satisfăcătoare pentru conductoarele și izolațiile supuse efectelor termice ale curenților admisibili pe perioade prelungite în funcționare normală. … 5.2.3.0.2.utilizând recomandările din standardul SR HD 384.5.523 S2 pentru curenții admisibili în sistemele de pozare în clădiri, pentru conductoare izolate și cabluri (fără armătură și armate multifilare), cu tensiunea nominală mai mică de 1kV în tensiune alternativă sau 1,5 kV în tensiune continuă, conform subcap. 5.2.3.1. și anexele 5.10 – 5.17 ;Pentru cablurile armate monofilare pozate în clădiri, curentul maxim admisibil se stabilește conform cu recomandările din SR CEI 60287utilizând datele din normativul NTE007/08/00 pentru curenții admisibili în sistemele de pozare pentru cabluri îngropate direct sau în tuburi în pământ, conform subcap. 5.2.3.2 și anexa 5.22. … … 5.2.3.0.4.Valoarea temperaturii ambiante utilizată este temperatura mediului înconjurător atunci când conductoarele cablurilor izolate nu sunt în sarcină. … 5.2.3.0.4.2. … … 5.2.3.0.5.Pentru grupările care au cabluri sau conductoare izolate care prezintă temperatură maximă și funcționări diferite, curenți admisibili ai tuturor cablurilor sau conductoarelor izolate ale grupării trebuie să se bazeze pe cea mai scăzută temperatură de funcționare a unui cablu din grupare cu factorul de corecție corespunzător (anexele 5.19 – 5.21 și anexele 5.24 – 5.28). … 5.2.3.0.6. … 5.2.3.0.7.Numărul de conductoare considerate într-un circuit este cel al conductoarelor parcurse efectiv de curent.Atunci când într-un circuit polifazat curenții sunt presupuși aceeași pe faze, nu este necesar să se ia în considerare conductorul neutru asociat pentru stabilirea curentului maxim admisibil .Considerațiile de mai sus nu se aplică în cazul prezenței armonicii 3 sau multiplu de 3 mai mare de 15% (a se vedea 5.2.3.0.7.3.). … 5.2.3.0.7.3. … 5.2.3.0.7.4.Variații ale condițiilor unei instalații pe un traseuDacă condițiile de disipare a căldurii variază pe o parte a traseului, curenții admisibili trebuie determinați pentru partea traseului care prezintă condițiile cele mai defavorabile. … … 5.2.3.1.5.2.3.1.1.În modurile de pozare B1 și B2, tubul poate fi metalic sau din material plastic, fixat pe perete la distanță mai mică de 0,3 ori diametrul tubului sau montat în perete. … 5.2.3.1.3. … 5.2.3.1.4.În modurile de pozare E, F și G, distanța liberă între cablu și orice suprafață este mai mare de 0,3 din diametrul exterior al cablului. … 5.2.3.1.6.În anexele 5.10 … 5.12 curenții admisibili (Iz) pentru conductoare izolate și cabluri electrice pozate în aer prin metodele de pozare A1, A2, B1, B2, C, E, F și G se referă la instalații fixe ce, funcționează permanent (factor de încărcare 100%), la temperatura ambiantă de 30°C. … 5.2.3.1.8. … 5.2.3.1.9.Determinarea curentului admisibil I_Z(A)Curentul admisibil I_Z(A), al conductoarelor/cablurilor dintr-un sistem de pozare în clădiri, în aer, se determină astfel:a)în funcție de caracteristicile conductoarelor/cablurilor:– secțiune și material: cupru sau aluminiuconductoare sau cabluri: 2 sau 3 conductoare;în condiții diferite de pozare se aplică factorii de corecție următori:– K_1 – pentru temperatură ambiantă diferită de 30°C, care se alege din anexa 5.18; … – K_2 – pentru pozarea în grup a mai multor circuite, care se alege din anexele 5.19 ÷ 5.21. … … Curentul admisibil se stabilește cu relația:
I'_Z = I_Z . K_1. K_2(A)Exemple de folosire a tabelelor pentru determinarea curenților admisibili ai conductoarelor și ai cablurilor în funcție de modul de pozare în aer sunt date în anexa 5.30. … … 5.2.3.2.Regimul de funcționare normalCurenții admisibili (I_Z) sunt indicați în anexa 5.22 pentru o sarcină admisibilă a cablurilor pozate în pământ cu un grad de încărcare*) de 0,7 o temperatură a solului, la adâncimea de pozare (între 0,7 și 1,2 m) de 20°C și o rezistență termică specifică a solului de 1 Km/W.*) Gradul de încărcare reprezintă durata de funcționare ciclică dintr-o zi (24h), la curentul admisibilPentru alte valori ale rezistenței termice a solului valorile curenților maximi admisibili se vor stabili conform articolului A.1.4.3.1.3. din NTE 007/08/00.Gradul de încărcare se poate determina din curba de sarcină zilnică conform NTE/007/08 art. A.1.4.3.1.1. … 5.2.3.2.2.În cazul unui circuit trifazat format din trei cabluri unifilare, diametrul interior al tubului de protecție trebuie să fie mai mare decât 2,8 ori diametrul exterior al unuia din cablurile monofilare .Condiții de mediu :– temperatura solului la adâncimea de pozare : 20°C; … – rezistența termică specifică a solului: 1Km/W . … … 5.2.3.2.4.Factorul de corecție (f_1) (din anexa 5.23) în funcție de:– temperatura solului la adâncimea de pozare diferită de 20°C; … – rezistența termică specifică a solului; … – gradul de încărcare. … … 5.2.3.2.4.2.Factorul de corecție (f_x) :– 0,85 pentru pozarea în tub de protectie ; … – 0,90 dacă se utilizează plăci de acoperire a cablului (cablurilor) cu o curbură pronunțată astfel încât nu se elimină incluziunile de aer . … … … 5.2.3.2.5.se alege curentul admisibil I_Z(A), pentru condiții de funcționare normale din anexa 5.22 în funcție de caracteristicile cablurilor:– secțiune și material: cupru sau aluminiu și numărul de conductoare active 1,2 sau 3; … – izolație: PVC sau XLPE. … … b)Curentul admisibil se stabilește cu relația :
I'_Z = I_Z . f_1 . f_2 . f_x (A)Exemple de folosire a tabelelor pentru determinarea curenților admisibili a cablurilor pozate în pământ, sunt date în anexa 5.31. … … … 5.2.4.Secțiunea conductoarelor active trebuie determinate pentru funcționarea normală (regim permanent sau intermitent, în funcție de regimul de lucru al receptoarelor) și pentru condiții de defect în funcție de:a)temperatura maximă admisibilă; … c)solicitări termice susceptibile să apară datorită curenților de punere la pământ și scurtcircuit; … e)valoarea maximă a impedanței care permite asigurarea funcționării protecției împotriva defectelor și scurtcircuitelor. … 5.2.4.1.1. … 5.2.4.1.2.I'_z – curentul maxim admisibil corectat (în funcție de temperatura mediului ambiant, sistem de pozare, natura conductoarelor și izolației) al secțiunii în regimul de funcționare. … 5.2.4.1.3.la stabilitatea termică datorată curentului de scurtcircuit, potrivit prevederilor cuprinse în reglementările tehnice specifice referitoare la dimensionarea și verificarea instalațiilor electroenergetice la solicitări mecanice și termice în condițiile curenților de scurtcircuit; … b)la alimentarea cu energie electrică a motoarelor, verificarea la condiția de stabilitate termică în regim de scurtă durată la pornire, pe baza următoarelor valori pentru densitatea de curent maxim admisă:– pentru conductoarele din cupru de 35A/mmp; … – pentru conductoarele din aluminiu de 20A/mmp. … … În cazul motoarelor asincrone cu pornire controlată, utilizând soft-starter, secțiunea se verifică în funcție de valoarea setată a curentului electric de pornire.unde I_F este valoarea nominală a fuzibilului și I’_z este curentul maxim admisibil corectat al secțiunii circuitului).Conform recomandărilor din SR HD 603 și SR IEC 60502-1 nu este obligatorie verificarea la stabilitatea termică la scurtcircuit a cablurilor multiconductoare de joasă tensiune pentru curenții de scurtcircuit mai mici sau egali cu 40 kA.(la 12-07-2023,
Punctul 5.2.4.1.3. , Punctul 5.2.4.1. , Punctul 5.2.4. , Punctul 5.2. , Capitolul 5 a fost modificat de Punctul 24. , Articolul I din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023
)
… … 5.2.4.2.Secțiunea conductoarelor neizolate rigide (bare), se determină și se verifică conform prevederilor cuprinse în reglementările tehnice referitoare la proiectarea stațiilor de conexiuni și transformare utilizând conductoare neizolate rigide și ale standardului STAS 7944/79. … 5.2.4.3.Secțiunea conductorului de fază în circuitele de tensiune alternativă și a conductoarelor active din circuitele de tensiune continuă nu trebuie să fie mai mică decât valorile din anexa 5.32. … 5.2.4.5.Secțiunea conductorului neutru (N)5.2.4.6.1.în circuitele monofazate cu două conductoare, indiferent de secțiunea conductoarelor; … b)în circuitele trifazate care ar putea fi parcurse de curenți având armonici de rangul 3 și multiplu de 3 cu nivelul cuprins între 15% și 33%. (acest nivel de armonici se poate întâlni, de exemplu, în circuitele de alimentare pentru iluminat cu lămpi cu descărcări și fluorescente); … d)Atunci când nivelul armonicelor de rangul 3 și multiplu de 3 este mai mare de 33%, este necesar alegerea unei secțiuni a neutrului mai mare decât a conductorului de fază.Acest nivel de armonice apare în circuitele de alimetare a echipamentelor electrice, cum ar fi: calculatoare, acționări cu viteză variabilă etc. … 5.2.4.6.3.sarcina transportată prin circuit în serviciu normal este repartizată echilibrat pe faze și nivelul armonicilor de rangul 3 și multiplu de 3 nu depășesc 15% în conductorul de fază; … b) … 5.2.4.6.4.Căderi de tensiune maxime admisibile5.2.5.1. … 5.2.5.2. … 5.2.5.3.Conexiuni electrice5.2.6.1.Alegerea mijloacelor de conexiuni trebuie să țină seama de:– materialul conductoarelor și izolația acestora; … – numărul și forma firelor ce formează conductoarele; … – secțiunea conductoarelor ; … – numărul conductoarelor ce vor fi conectate împreună . … … 5.2.6.3.Legăturile electrice între conductoare izolate pentru îmbinări sau derivații se fac numai în accesoriile special prevăzute în acest scop (doze, cutii de legătură etc). … 5.2.6.5.Se interzice supunerea legăturilor electrice la eforturi de tracțiune. Fac excepție de la această prevedere legăturile liniilor de contact ce alimentează receptoarele mobile și legăturile conductelor electrice instalate liber, pe suporturi corespunzător alcătuite și dimensionate. … 5.2.6.7.Legăturile pentru îmbinări sau derivații între conductoare de aluminiu și între conductoare și aparate trebuie să se facă numai prin cleme speciale cu suprafețe de strîngere striate și elemente elastice), prin presare cu scule adecvate și elemente de racord speciale, prin metalizare asociată cu lipire sau prin sudare.Înainte de executarea legăturii, capetele conductoarelor din aluminiu se curăță de oxizi.Legăturile între conductoare din cupru și conductoare din aluminiu se fac prin legături speciale omologate. … 5.2.6.10.Legarea conductoarelor din cupru la aparate, echipamente, mașini, elemente metalice etc., se face (de regulă) prin strângere mecanică cu șuruburi, în cazul conductoarelor cu secțiuni mai mici sau egale cu 10 mmp și direct sau prin intermediul pieselor speciale de prindere în cazul conductoarelor cu secțiuni egale sau mai mari de 16 mmp. Conductoarele care se leagă la elemente mobile se prevăd din elemente elastice. … 5.2.6.12.Alegerea și montarea pentru limitarea propagării focului5.2.7.1.Riscul propagării focului trebuie limitat prin alegerea materialelor și montarea instalațiilor electrice .Echipamentele electrice se aleg în funcție de riscul la foc conform recomandărilor din standardul pe părți SR EN 60695.Sistemele de pozare trebuie instalate astfel încât să nu reducă performanțele de rezistență ale clădirii și de rezistență la foc a elementelor de construcții. … 5.2.7.1.3.Atunci când într-o instalație se prevede un risc specific (vezi anexa 5.2) trebuie utilizate cabluri care să îndeplinească cele mai severe condiții de încercări din seria de standarde SR EN 50266 (cabluri cu întârziere la propagarea flăcării pozate în mănunchi). … 5.2.7.1.5.(la 12-07-2023,
Punctul 5.2.7.1.5. , Punctul 5.2.7.1. , Punctul 5.2.7. , Punctul 5.2. , Capitolul 5 a fost modificat de Punctul 25. , Articolul I din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023
)
… 5.2.7.1.6.Clasificarea cablurilor privind comportarea la foc este prezentată în anexa 5.33 . … 5.2.7.1.7.Părți ale sistemului de pozare, altele decât cablurile (de exemplu tuburi și jgheaburi din materiale plastice), care nu satisfac prescripțiile de întârziere la propagarea flacării trebuie, dacă se utilizează, să fie complet închise în construcții corespunzătoare din materiale incombustibile. … 5.2.7.1.9. … 5.2.7.1.10.Etanșarea traversărilor traseelor electrice5.2.7.2.1.Sistemele de pozare cum sunt tuburile, canalele, jgheaburile sau sistemele de pozare prefabricate, care străpung elemente de construcție având o anumită rezistență la foc, trebuie etanșate conform rezistenței la foc a elementului respectiv. … 5.2.7.2.3.Trecerea conductoarelor și barelor electrice prin elemente de construcție din materiale incombustibile, se execută în următoarele condiții:a)în cazul conductoarelor izolate libere, trecerea se face protejându-se în tuburi de protecție incombustibile pe porțiunea de trecere.Capetele tuburilor se prevăd cu tile din porțelan sau din alte materiale electroizolnate în încăperi uscate sau umede cu intermitență (categoriile AD_1, AD_2) și cu pipe îndreptat în jos când ies în încăperi umede sau ude (categoriile AD_3, AD_4). … c) … … 5.2.7.2.5.în cazul conductoarelor neizolate libere, se aplică prevederile de la art. 5.2.7.2.4.a) și se etanșează golurile cu materiale incombustibile și electroizolante, cu dopuri din vată de sticlă, vată de sticlă cu ipsos etc; … b)Se admit treceri prin elemente de construcție rezistente la foc sau rezistente la explozie, în mod justificat tehnic, numai cu respectarea simultană a următoarelor condiții:– pe porțiunea de trecere, conductoarele, tuburile etc. nu trebuie să aibă materiale combustibile, cu excepția izolației conductoarelor; … – spațiile libere din jurul conductoarelor electrice, tuburilor etc. inclusiv în jurul celor pozate în canale, galerii, estacade etc., să fie închise pe porțiunea de trecere pe toată grosimea elementului de construcție, cu materiale incombustibile (de exemplu beton, zidărie) care să asigure rezistența la foc egală cu aceea a elementului de construcție respectiv; … – trecerea cu conductoare, tuburi etc. să se facă astfel încât să nu fie posibilă dislocarea unor porțiuni din elementul de construcție ca urmare a dilatării elementelor de instalații electrice; … – etanșarea să fie omologată . … … 5.2.7.2.7.Se interzice traversarea coșurilor și canalelor de fum cu cabluri și tuburi de protecție sau cu alte elemente ale instalațiilor electrice. … 5.2.7.2.9. … … … 5.2.8.Apropieri de trasee electriceCircuitele din domeniul de tensiuni I și II nu trebuie instalate în același sistem de pozare, în afară de cazul în care se adoptă una din următoarele metode:– fiecare cablu este izolat pentru cea mai mare tensiune existentă; … – fiecare conductor al unui cablu multiconductor este izolat pentru cea mai mare tensiune existentă în cablu; … – cablurile sunt izolate pentru tensiunea lor de sistem și instalate într-un compartiment separat printr-un tub profilat sau jgheab; … – cablurile sunt pozate pe pat de cabluri cu separarea fizică ; … – se utilizează un tub sau un jgheab separat ; … – pentru circuitele TFJS și TFJP trebuie satisfăcute prescripțiile din cap.4. … … 5.2.8.3.Sistemele de pozare nu trebuie amplasate în vecinătatea traseelor care degajă căldură, fum sau vapori care pot dăuna traseului electric, în afară de cazul în care sunt protejate prin ecrane sau dispuse astfel încât să nu fie afectate de disiparea căldurii generate . … 5.2.8.2.2.Atunci când sistemele de pozare sunt instalate în vecinătatea traseelor neelectrice, ele trebuie dispuse astfel încât intervențiile previzibile la un traseu să nu provoace defecțiuni celorlalte și reciproc. Aceasta se poate realiza prin: – un spațiu corespunzător între trasee; … – folosirea de ecrane mecanice sau termice; … – utilizarea microconductelor specifice acestei tehnologii de comunicații electronice pentru traseele de rețele cu fibre optice. … (la 12-07-2023,
Punctul 5.2.8.2.3. , Punctul 5.2.8.3. , Punctul 5.2.8. , Punctul 5.2. , Capitolul 5 a fost modificat de Punctul 26. , Articolul I din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023
)
… … … 5.2.9.Pozarea conductoarelor electrice montate liber în exteriorul clădirilor5.2.9.1. … 5.2.9.2.Conductoarele electrice se instalează liber la exterior pe pereții exteriori ai clădirilor, pe suporturi de acoperiș și pe stâlpi conform recomandărilor din SR 234/2008.Se interzice folosirea arborilor drept suporturi pentru conductoarele electrice libere.

Pozarea conductoarelor electrice montate pe izolatoare în interiorul clădirilor5.2.10.1.Conductoarele izolate se pot monta pe izolatoare în încăperi de categoria BE 1a sau BE 1b din clădiri de producție sau din construcții care fac parte din organizări de șantier. … 5.2.10.3.Conductoarele electrice se montează pe izolatoare în interior numai în locuri în care sunt îndeplinite următoarele condiții:– atingerea lor de către oameni, direct sau prin manevrarea unor scule, obiecte sau dispozitive de lucru sau de către utilaje în mișcare, să nu fie posibilă, cu excepția conductoarelor electrice folosite drept conductoare de protecție; … – nu există pericol de deteriorare mecanică . … … 5.2.10.5.Distanțele maxime dintre punctele de susținere a conductoarelor electrice montate în clădiri pe izolatoare se stabilește în funcție de secțiunea conductoarelor respectându-se valorile specificate de tabelul 5.5. cu excepția liniilor de contact.Tabelul 5.5.Distanțe maxime între punctele de susținere a conductoarelor libere Distanțe maxime între punctele de susținere pe un traseu rectiliniu la conductoare electrice montate în interior Secțiunea conductoarelor 1 … 2,5 35 … 70 neizolate 0,6 1,1 0,5 1,1

Distanțele minime dintre conductoarele electrice montate pe izolatoare în clădiri și suprafețe de circulație (de exemplu pardoselile încăperilor, platforme, pasarele etc.) se stabilesc în funcție de tipul conductorului, neizolat sau izolat, conform tabelului 5.6.Se admite montarea conductoarelor electrice la distanțe mai mici decât cele specificate în tabelul 5.6. cu condiția luării de măsuri prin care să se asigure inaccesibilitatea la aceste conductoare, astfel încât să fie evitat pericolul atingerilor directe și pericolul de deteriorare mecanică (de ex. prin îngrădiri, acoperiri etc.).

Tipul conductoarelor[m]	pe orizontală	3,5
	izolate	1,5 … 5.2.10.8.Ramificațiile se fixează astfel încât să nu solicite la tracțiune conductoare electrice din traseul principal. … … 5.2.11.La alegerea materialului barelor și montarea lor, trebuie respectate, pe lângă prevederile din acest normativ și recomandările din STAS 7944. … 5.2.11.2. … 5.2.11.3.În execuția închisă, barele se instalează în canale, în ghene în pereți sau cutii din materiale incombustibile sau cu întârziere la propagarea flăcării.Se admite instalarea barelor neizolate la linii de contact și pentru utilaje speciale. în canale speciale sub pardoseală numai în încăperi de clasa BA 5 pe porțiuni scurte.Acoperirea canalelor pentru bare se execută cu plăci din materiale incombustibile sau care nu propagă flacăra .Barele se montează pe izolatoare sau pe suporturi de izolatoare executate din materiale incombustibile sau care nu propagă flăcăra . … 5.2.11.6.Distanța dintre izolatoarele suporților barelor se determină pe bază de calcul mecanic, respectându-se recomandările din STAS 7944 și din reglementările tehnice referitoare la proiectarea stațiilor de conexiuni și transformare utilizând conductoare neizolate rigide. … 5.2.11.8.Ramificațiile de la bare spre receptoare, aparate de conectare etc., se execută cu bare, conductoare izolate sau cabluri și se protejează împotriva deteriorărilor mecanice. … 5.2.11.10.Pentru sisteme prefabricate se vor respecta prevederile din art. 5.2.1.4. … … 5.2.12.Reguli generale5.2.12.1.1. … 5.2.12.1.2.În sisteme de tuburi, țevi, sisteme de jgheaburi și tuburi profilate SJ/STP, trebuie instalate numai conductoare izolate și/sau cabluri. … 5.2.12.1.4.Conductoarele electrice care aparțin aceluiași circuit electric, inclusiv conductorul de protecție, trebuie instalate în același element de protecție (tub, țeavă SJ/STP, gol în elemente de construcție).Se admite instalarea separată a conductorului de protecție în cazurile și în condițiile prevăzute în subcapitolul 5.5.Se admite instalarea în același element sau gol a conductoarelor electrice care aparțin mai multor circuite numai dacă sunt îndeplinite simultan următoarele condiții:– toate conductoarele sunt izolate pentru cea mai mare tensiune de lucru; … – între secțiunile conductoarelor este o diferență de cel mult 3 trepte; … – fiecare circuit este protejat împotriva supracurenților; … – între circuite nu pot să apară influențe electromagnetice. … Fac excepție și nu se instalează în același element de protecție sau în golul cu conductoarele altor circuite electrice, circuitele iluminatului de siguranță și conductoarele instalațiilor electrice pentru alimentarea receptoarelor cu rol de securitate la incendiu. … 5.2.12.1.7.S_c – este aria totală a conductoarelor montate în tub (S_c = n . s_c );D_i și D_e – diametrele (minime) interior și exterior pentru tubul de protecție. Nr. Conductor FY (HO7V-U, HO7V-R) și AFY Secțiunea unui conductor Diametru exterior Secțiune Conductoare în tub Secțiune mmpS_i ≥ 3.S_c*5) Diametru interior Di*4) Diametru exterior 1 3 5 7 9 1,5 8 16 7,8 (8,1) 3 72 12 32 11 (11,4) 5 120 16 2,5 11,94 23,9 9,6 (9,8) 3 107,4 16 47,7 13,5 (13,9) 5 179,1 20 4 15,2 30.4 10,8 (11.3) 3 136,8 16 60,8 15,2 (15,9) 5 228 25 6 19,62 39,2 12,2 (12,7) 3 176,7 20 78,5 17,3 (18) 5 294,3 25 10 32,15 64,3 15,7 (16,4) 3 289,2 25 128,6 22,2 (23,2) 5 482,4 32 16 47,76 95,5 19,1 3 430 32 191 27 5 716,4 46 25 73,86 147,7 23,7 3 664,8 40 295,4 33,6 5 1108 50 35 93,27 186,5 26,7 3 839,4 40 373,1 37,8 5 1399,2 50 50 128,6 257,2 31,3 3 1157,4 50 514,4 44,3 5 1929 63 70 167,33 334,7 35,8 3 1506 50 669,3 50,6 5 2510 63 95 229,54 459,1 41,9 3 2065,8 63 918,2 59,2 5 3443 751. … 2.Alegerea diametrului interior D_i (mm) al tubului de protecție se face în funcție de secțiunea S_c (mmp) a conductorului și numărul de conductoare din tub. … 4.În cazul în care aria S_c (mm ) diferă de cea din coloana 4, diametrul interior D_i (mm) al tubului se recalculează cu formula S_i ≥ 3 . S_c.În standardul pe părți SR EN 61386 pentru tuburi de protecție nu sunt tipizate diametrele interioare și exterioare pentru tuburile folosite în instalații electrice, deoarece acestea depind de natura tubului și de producător. … 6.La instalarea conductoarelor electrice în golurile prevăzute în elemente de construcție, în profile etc., dimensiunile golurilor se aleg prin asimilare cu secțiunile tuburilor. … 5.2.12.1.9.Pozarea tuburilor și țevilor de protecție5.2.12.2.1. Starea Rezistența la compresiune Rezistența la temperatura minimă Instalare în exterior 3 4 Instalare in interior 2 2 Instalare sub pardoseală 3 1 3 2 Îngropat 2 2 în zidărie goluri în plafon 4 3 1: Tuburile de protectie care sunt executate din materiale care propagă flacăra trebuie să fie de culoare portocalie și sunt permise numai pentru instalare în betonSe admite montarea tuburilor și țevilor pe/sau în structura de rezistență a construcțiilor numai în condițiile prevăzute în reglementările specifice referitoare la proiectarea antiseismică a construcțiilor. … 5.2.12.2.3.Se recomandă ca în încăperile de locuit și similare, traseele tuburilor orizontale pe pereți să fi distanțate la circa 0,3 m de plafon. … 5.2.12.2.5.Tuburile și țevile montate înglobat într-un șliț în elementul de construcție trebuie acoperite cu un strat de tencuială de min 1 cm. … 5.2.12.2.7.Distanța dintre punctele de fixare pe porțiunile drepte ale traseului tuburilor și țevilor, se stabilește pe baza datelor din tabelul 5.9.Tabelul 5.9Distanțe între punctele de fixare Distanța între punctele de fixare [m] pe orizontală Tub din material plastic 0,7 … 0,9 1,0 … 1,3 Țeavă metalică sau din material plastic 1,5 … 3,0Limitele inferioare ale distanțelor corespund celui mai mic diametru, iar cele superioare celui mai mare diametru ale tubului sau țevii. … 5.2.12.2.9.Pe suprafața coșurilor de fum, a panourilor radiante sau pe alte suprafețe similare (în spatele sobelor, a corpurilor de încălzire etc.) se vor monta numai tuburi de protecție rezistente la temperatura respectivă. Conductoarele electrice din aceste tuburi vor fi cu izolație rezistentă la aceeași temperatură . … 5.2.12.2.11.Tuburile și țevile metalice se pot monta direct pe elementele de construcție din materialele combustibile . … 5.2.12.2.13.Condiții pentru montarea accesoriilor pentru tuburi și țevi5.2.12.3.1. … 5.2.12.3.2.Îmbinările între tuburi sau țevi și accesoriile de racordare la doze, la aparate, la echipamente, trebuie executate astfel încât să corespundă gradului de protecție impus de clasele de influențe externe din încăperea respectivă. … 5.2.12.3.4.Curbarea tuburilor se execută cu raza interioară egală cu minim de 5-6 ori diametrul exterior al tubului la montaj aparent și egală cu minimum de 10 ori diametrul exterior al tubului la montaj îngropat (trebuie să se respecte și prescripțiile producătorului). … 5.2.12.3.6.Dozele de derivație se instalează cu prioritate pe suprafețele verticale ale elementelor de construcții. … 5.2.12.3.8.Se admite folosirea ca doze de derivație a părților fixe special prevăzute în corpurile de iluminat . … 5.2.12.3.10. … 5.2.12.3.11.Dozele și accesoriile metalice de montaj trebuie protejate contra coroziunii în aceleași condiții ca și tuburile și țevile pentru care sunt folosite. … 5.2.12.3.13.Distribuții în sisteme de jgheaburi (SJ) și tuburi profilate (STP)Alegerea și montarea sistemelor de jgheaburi (SJ) și tuburi profilate (STP) se face conform prevederilor de la art. 5.2.1.6.2.Sisteme SJ/STP și accesoriile lor (doze, piese de colț, piese de capăt, piese de îmbinare etc.) pentru instalațiie electrice trebuie să fie executate din materiale incombustibile sau care nu propagă flacăra conform recomandărilor din SR EN 50085-1. … 5.2.12.4.2.Se admite pozarea în sisteme SJ/STP atât a circuitelor de iluminat și de prize, cât și a circuitelor de curenți electrici «slabi» (radio, TV, telefonie, comandă-control etc.), dacă sunt montate în goluri distincte și separate prin ecran. De asemenea, se admite pozarea de cabluri cu fibre optice (FO) introduse în microconducte dielectrice din PEHD. Toate materialele trebuie să fie fără halogeni, cu emisie redusă de fum și proprietăți de întârziere în propagarea flăcării.(la 12-07-2023, Punctul 5.2.12.4.2. , Punctul 5.2.12.14. , Punctul 5.2.12. , Punctul 5.2. , Capitolul 5 a fost modificat de Punctul 27. , Articolul I din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023 ) … 5.2.12.4.3.Secțiunea și numărul minim de conductoare ce se pozează în golul unui sistem SJ/STP se stabilesc, fie pe baza datelor producătorului, fie pe baza asimilării secțiunii golului, canalului sau profilului cu secțiunile tuburilor. … 5.2.12.4.4.Accesoriile sistemelor SJ/STP, inclusiv capacele dozelor, cu excepția elementelor de adaptare pentru aparate, se montează după tragerea sau pozarea conductoarelor electrice și verificarea circuitelor. … … … 5.2.13.La alegerea și pozarea cablurilor electrice trebuie să se țină seama de instrucțiunile producătorului, de prevederile specifice pentru clădiri din prezentul normativ și de normativul NTE/007/08/00 pentru proiectarea și executarea rețelelor de cabluri electrice. … 5.2.13.2.Instalații electrice de putere5.3.1.Alimentarea cu energie electrică a fiecărui receptor electric de putere trebuie să se facă prin circuit separat.Se admite alimentarea mai multor receptoare electrice de putere de aceeași natură și destinație (de ex. motoare etc.) printr-un circuit prevăzut cu protecție comună la scurtcircuit, dacă puterea totală instalată a acestor receptoare nu depășește 15 kW.Dimensionarea conductoarelor circuitelor de alimentare și alegerea caracteristicilor dispozitivelor de protecție se face conform condițiilor de la subcap. 5.2 și respectiv de la subcap. 4.3, ținându-se seama de simultaneitatea sarcinilor în regim normal și la pornire (de exemplu în cazul motoarelor). … 5.3.1.3.se poate face direct, pentru:– motoare monofazate (cu tensiunea de 230V) cu puteri până la 4 kW inclusiv; … – motoare trifazate (cu tensiunea între faze de 400V) cu puteri până la 5,5 kW inclusiv … … b)La consumatorii alimentați din posturi de transformare proprii, puterea celui mai mare motor care poate porni direct se determină prin calcul pe baza verificării stabilității termice și electrodinamice a transformatoarelor de alimentare, dar nu se va depăși 20% din puterea transformatoarului din care este alimentat și va fi racordat direct la tablou general. … 5.3.1.5.Echipamentul electric acționat cu motor electric trebuie să asigure protecția persoanelor împotriva șocurilor electrice datorate atingerilor directe și atingerilor indirecte conform prevederilor din subcap. 4.1 … 5.3.1.7.Protecția motoarelor împotriva supracurenților.Protecția împotriva supracurenților se face conform subcap. 4.3.Protecția motoarelor împotriva încălzirilor anormaleProtecția motoarelor împotriva încălzirilor anormale trebuie să fie asigurată pentru fiecare motor a cărui putere nominală este mai mare de 0,5 kW.Protecția motoarelor împotriva încălzirilor anormale poate fi realizată prin:– o protecție contra suprasarcinilor; … – o protecție contra temperaturilor excesive; … – o protecție prin limitarea curentului. … 5.3.1.7.2.1.Pentru motoarele monofazate sau alimentate la tensiune continuă, protecția se face cel puțin pe conductorul activ care nu este legat la pământ.Protecția motoarelor trifazate se realizează cu un dispozitiv dependent de curent, cu temporizare, care monitorizează toate cele trei faze, reglat la cel mult valoarea curentului nominal al motorului. Acesta va acționa în 2 ore sau mai puțin la o valoare de 1,20 ori curentul reglat și nu va acționa într-un interval de 2 ore la o valoare de 1,05 ori curentul reglat.Protecția împotriva depășirii temperaturii admisibile pentru izolațieProtecția împotriva temperaturilor excesive este recomandată în cazurile unde răcirea este defectuoasă (de exemplu în medii cu praf). În funcție de tipul motorului, protecția împotriva blocării rotorului sau a lipsei tensiunii pe una din faze nu este totodeauna asigurată de o protecție împotriva temperaturilor excesive este necesar să se prevadă o protecție suplimentară. … … 5.3.1.7.3.Dacă funcționarea mașinii permite o întrerupere sau o scădere a tensiunii pe durata unei scurte perioade de timp (perioada necesară funcționării automaticii de sistem de cca 3 sec), poate fi prevăzută o protecție cu temporizare împotriva întreruperii sau scăderii tensiunii. Funcționarea dispozitivului de protecție la tensiune minimă nu trebuie să compromită funcționarea nici uneia dintre comenzile de oprire a mașinii.Protecția împotriva depășirii vitezei de rotație normateProtecția motoarelor la depășirea vitezei de rotație normate trebuie prevăzută cu un limitator de viteză de rotație. Protecția la depășirea vitezei de rotație normate trebuie să interzică o repornire automată.Protecția împotriva punerii la pământ accidentale și a curenților rezidualiSuplimentar față de folosirea protecției împotriva supracurenților prin deconectarea automată, protecția împotriva punerii la pământ accidentale și a curenților reziduali trebuie prevăzută pentru evitarea deteriorărilor echipamentului produse de curenții de punere la pământ accidentali mai mici decât nivelul de detecție al protecției la spracurent. … 5.3.1.7.6. … 5.3.1.7.7. … … … 5.3.2.La alimentarea cu energie electrică și montarea receptoarelor electrice trebuie să se respecte prevederile din capitolele 4 și 5 și instrucțiunile producătorului.Suplimentar se vor respecta prevederile din cap.7 pentru receptoarele montate în spații specialeÎn cazul receptoarelor care în timpul funcționării pot produce perturbații electromagnetice în rețeaua furnizorului de energie electrică (de ex. regim deformant), trebuie luate măsuri pentru limitarea acestor perturbații conform normelor SR EN 50160. … 5.3.2.3.Alimentarea receptoarelor electrice din clasele 0, II și III de protecție împotriva șocurilor electrice (definite conform SR EN 61140) se face din circuite fără conductor de protecție, iar a receptoarelor din clasa I de protecție, din circuite cu conductor de protecție. … 5.3.2.5.Protecția receptoarelor electrice împotriva supracurenților și protecția împotriva șocurilor electrice trebuie asigurate în condițiile prevăzute în subcapitolele 4.3. și 4.1. … … 5.3.3.Tabloul de distribuție de aparataj de joasă tensiune conform definiției din SR EN 60439, este combinația unuia sau mai multor aparate de comutație de joasă tensiune cu aparate de comandă, măsurare și reglare, complet asamblate sub responsabilitatea producătorului, având toate legăturile electrice și mecanice interioare și elementele lor constructive. … 5.3.3.2.Clasificarea tablourilor de distribuție conform SR EN 60439Tablourile de distribuție sunt clasificate după:– aspect exterior; … – loc de instalare; … – condiții de instalare ținând cont de posibilitatea de amplasare; … – grad de protecție; … – tip carcasă; … – metodă de montare, de exemplu parte fixă sau parte mobilă; … – măsuri pentru protecția personalului; … – forma de separare internă; … – tipuri de legături electrice între unități funcționale. … Aspect exteriora.ansamblu deschis protejat frontal: ansamblu deschis prevăzut cu un panou frontal care asigură un grad de protecție minim IP2X pentru această direcție. Părțile active sunt accesibile din celelalte direcții; … c.ansamblu montat în dulap: ansamblu în carcasă amplasat, în principiu, pe pardoseală putând fi compus din mai multe coloane; … e.ansamblu montat în pupitru: ansamblu în carcasă care conține un pupitru de comandă orizontal, înclinat sau o combinație a acestora, echipat cu aparate de comandă, măsurare, semnalizare etc.; … g.ansamblu multimodular: combinație de mai multe cofrete fixate mecanic între ele montate sau nu pe un cadru comun, legăturile între două cofrete alăturate trecând prin deschideri speciale făcute pe fețele adiacente. … … 5.3.3.3.2.ansamblu pentru instalarea interioară: ansamblu destinat a fi utilizat în locuri în care temperatura aerului ambiant nu depășește + 40°C, iar media sa, măsurată pe o perioadă de 24 h nu depășește + 35°C. Limita inferioară a temperaturii aerului ambiant este de -5°C; … b.Condiții de instalare ținând seama de posibilitatea de amplasarea.asamblu mobil: ansamblu prevăzut a fi mutat cu ușurință dintr-un loc de montare în altul . … … 5.3.3.3.4.Gradul de protecție al unui tablou în carcasă trebuie să fie de cel puțin IP2X, după montarea conform instrucțiunilor producătorului. … 5.3.3.3.5.montaj fix; … b.Măsuri pentru protecția personaluluia.protecția împotriva atingerilor indirecte; … c.culoare de lucru și de întreținere în interiorul ansamblurilor; … e.Forma de separare internăSepararea interiorului unui tablou prin bariere sau pereți despărțitori se face pe următoarele criterii principale:a.separarea barelor colectoare de unitățile funcționale; … c.separarea barelor colectoare de unitățile funcționale și separarea tuturor unităților funcționale între ele, inclusiv a bornelor pentru conductoarele exterioare, care fac parte integrantă din unitatea funcțională. … Tipuri de legături electrice între unități funcționalea.legătură deconectabilă, care este conectată sau deconectată manual, fără ajutorul unei scule; … c.La amplasarea tablourilor electrice este necesar să se țină seama de recomandările din reglementările tehnice specifice referitoare la proiectarea și executarea instalațiilor de conexiuni și distribuție cu tensiuni până la 1000V c.a. în unitățile energetice și anume:a.să nu împiedice circulația pe coridoare în special la cele utilizate pentru evacuare în caz de incendiu; … c.Tablourile de distribuție se vor executa în construcție deschisă sau închisă (protejată) în funcție de condițiile de influențe externe și grad de protecție . … 5.3.3.6. … 5.3.3.7.Se recomandă să nu se amplaseze tablouri de distribuție care conțin aparate de măsurare, în încăperi cu temperaturi sub 0°C și peste +40°C, sau în alte condiții decât în acelea permise de producătorul aparatelor respective. În cazul în care nu pot fi respectate prevederilor de mai sus, producătorul tabloului trebuie să ia măsuri pentru a asigura funcționarea corectă a aparatelor de măsurare (de exemplu, realizarea unei încălziri locale, ventilație naturală sau forțată) sau utilizatorul trebuie să asigure climatizarea încăperii. … 5.3.3.9. … 5.3.3.10. … 5.3.3.11.La clădirile cu săli aglomerate, tabloul de distribuție al acestora trebuie prevăzut cu posibilitatea de întrerupere a alimentării cu energie electrică a instalațiilor electrice aferente (cu excepția celor de siguranță).Întreruperea alimentării cu energie electrică trebuie să se facă dintr-un loc în care nu are acces publicul, marcat și ușor accesibil pentru intervenții în caz de incendiu.Pentru depozite de materiale combustibile și depozite apreciate de beneficiar și comunicate proiectantului ca având importanță deosebită sau care adăpostesc valori importante, precum și în toate cazurile cu risc de incendiu, fără personal permanent de exploatare, stabilite în conformitate cu reglementările privind securitatea la incendiu, tabloul general de distribuție trebuie prevăzut cu posibilitatea de întrerupere și din exteriorul clădirii respective. Întreruperea alimentării cu energie electrică trebuie să se facă dintr-un loc marcat, protejat și accesibil pentru intervenții în caz de incendiu.(la 12-07-2023, Punctul 5.3.3.13. , Punctul 5.3.3. , Punctul 5.3. , Capitolul 5 a fost modificat de Punctul 28. , Articolul I din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023 ) … 5.3.3.14.La confecționarea carcaselor tablourilor de distribuție trebuie să se folosească materiale incombustibile sau nehigroscopice și cu întârziere la propagarea flăcării. … 5.3.3.15.Alegerea secțiunii conductoarelor și barelor din interiorul unui tablou este responsabilitatea producătorului.Alegerea acestor conductoare se face ținând sema, în afară de curentul admisibil indicat în schema monofilară din proiect, de solicitările mecanice la care tabloul este supus, de modul de pozare, de tipul izolației și, dacă este cazul, de tipul elementelor racordate .Se recomandă evitarea grupării în același tablou a aparatelor de tensiune alternativă împreună cu aparatele de tensiune continuă sau a aparatelor alimentate la tensiuni diferite între fază și pământ. În cazurile în care nu se pot respecta aceste condiții, aparatele pentru același tip de curent sau aceleași tensiuni trebuie instalate separat și marcate distinct. Fac excepție aparatele care necesită pentru funcționarea lor, tensiuni de natură diferită sau tensiuni de valori diferite, pentru care nu se impune respectarea condițiilor de mai sus. … 5.3.3.18.Distanțe minime de protecție pentru tablouri de distribuție cu bare neizolate montate deasupra tabloului (conform prevederilor reglementărilor tehnice specifice referitoare la proiectarea și executarea instalațiilor de conexiuni și distribuție cu tensiuni până la 1000V c.a. în unitățile energetice).5.3.3.19.1.Distanța liberă între bare în tablouri se stabilește conform SR EN 61439-1.(la 12-07-2023, Punctul 5.3.3.19.2. , Punctul 5.3.3.19. , Punctul 5.3.3. , Punctul 5.3. , Capitolul 5 a fost modificat de Punctul 29. , Articolul I din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023 ) … 5.3.3.19.3.Distanța de izolare în aer între părțile neizolate aflate sub tensiune ale tabloului trebuie să fie de cel puțin:– 50 mm, până la elementele de construcție (uși pline, pereți etc.); … – 100 mm, până la îngrădiri sau uși din plasă metalică. … – 200 mm până la bariere de protectie. … Pereții și îngrădirile de protecție și ușile pline sau din plasă se execută cu înălțimea de minimum 1,7 m, iar barierele cu înălțimea de minimum 1,2 m.Distanțele de izolare în aer, de conturnare și de protecție împotriva șocurilor electrice în cazul tablourilor de distribuție prefabricate, se stabilesc conform prevederilor din standardul pe părți SR EN 60439. … 5.3.3.21. … 5.3.3.22.Aparatele de măsurare ale tablourilor cu înregistrare sau citire directă se amplasează pe ușa acestora ținându-se seama de recomandările din reglementările tehnice referitoare la proiectarea stațiilor de conexiuni și transformare privind reprezentarea și marcarea instalațiilor electrice. … 5.3.3.24. … 5.3.3.25.În încăperi de clasa BA5 între elementele sub tensiune neizolate și protejate împotriva atingerilor directe ale tablourilor așezate pe ambele părți ale unui coridor de acces și alte elemente și utilaje electrice, trebuie asigurată o distanță de cel puțin 1,4 m. … 5.3.3.27.Între pardoseala finită a coridorului din fața sau din spatele tabloului de distribuție, plafonul încăperii sau elementele metalice care nu fac parte din circuitele curenților de lucru, se prevede o distanță liberă pe verticală de cel puțin 1,9 m. Distanța dintre aceste elemente și elementele care fac parte din circuitele curenților de lucru, care în exploatare se găsesc sub tensiune și nu sunt protejate împotriva atingerilor, trebuie să fie de cel puțin 2,5 m. Aceste elemente se protejează împotriva atingerilor directe si trebuie sa fie de cel puțin de 2,5 m de la pardoseală. … 5.3.3.29. … 5.3.3.30.Aparatele de protecție, de comandă, de separare, de conectare etc, cât și circuitele de intrare și de ieșire din tablourile de distribuție, se etichetează clar și vizibil astfel încât să fie ușor de identificat pentru manevre, reparații și verificări. Pe etichetele siguranțelor fizibile se menționează și curenții nominali ale acestora. … 5.3.3.32.Tablourile de distribuție trebuie montate vertical și fixate sigur pentru a corespunde cerințelor Legii nr. 10/1995 privind rezistența și stabilitatea atât statică cât și dinamică (la vibrații). … 5.3.3.34.gradul de protecție al tabloului în carcasă trebuie să fie de cel puțin IP2X, după montare conform instrucțiunilor producătorului; … b)carcasa trebuie să țină la impact 0,75 J; … d)părțile debroșabile nu sunt permise în tablouri destinate a fi instalate în locuri în care persoane obișnuite (neautorizate) au acces pe timpul utilizării acestora. … … … 5.3.3.35.curentul nominal al tabloului trebuie respectat de către producător ca fiind curentul nominal al circuitului de alimentare; … b)prizele trebuie să fie conform standardelor corespunzătoare și trebuie să aibă un curent nominal de cel puțin 16A; … d)gradul de protecție al tuturor părților tabloului trebuie să fie cel puțin IP44; … f)părți accesibile ale tabloului sunt:– numai soclurile prizelor de curent, manetele operaționale și butoanele de comandă care pot fi accesibile fără utilizarea unei chei sau a unei scule; … – și organul de comandă al întreruptorului principal ce trebuie să poată fi acționat cu ușurință; … … h)atunci când se utilizează socluri de prize de curent și fișe, este necesar ca un conductor de protecție corespunzător să fie conectat între bornele principale de legare la pământ ale tabloului și bornele de legare la pământ ale soclurilor prizelor; … j)prizele care au curenți sau tensiuni nominale diferite nu trebuie să fie interschimbabile pentru a se evita erorile de conectare (a se vedea SR EN 60309-1 și SR EN 60309-2). … … … 5.3.4.Prescripții comune5.3.4.0.1.Contactele mobile ale tuturor polilor aparatelor multipolare trebuie cuplate mecanic în așa fel încât se deschid și se închid împreună, cu excepția acelor contacte destinate numai pentru neutru (N) care pot să se închidă înainte și să se deschidă după celelalte contacte. … 5.3.4.0.3. … 5.3.4.0.4.Dispozitivele de protecție trebuie să funcționeze la valori de curent, tensiune și timp adaptate caracteristicilor circuitelor și pericolelor posibile. … … 5.3.4.1.Dispozitive de protecție la supracurentSe aleg și se montează conform condițiilor specificate în subcap.4.3 și subcap. 5.3.4.3.Dispozitive de protecție la curent diferențial rezidual5.3.4.1.2.1.dispozitivele de protecție la curent diferențial rezidual în rețelele de tensiune continuă trebuie să fie destinate în mod special pentru detectarea curenților reziduali în curent continuu și pentru întreruperea curenților din circuit în condiții normale și în situații de defect … b)nici un conductor de protecție nu trebuie să treacă prin circuitul magnetic al dispozitivului de protecție la curent diferențial rezidual. … În cazul cablurilor unde conductorul de protecție este cuprins în mantaua comună împreună cu conductoarele de fază, dacă torul dispozitivului diferențial rezidual se montează pe cablu, conductorul de protecție se trece din nou în sens invers prin tor. … 5.3.4.1.2.2.Dispozitivele de protecție la curent diferențial rezidual pot sau nu pot să aibă o sursă auxiliară, luând în considerare prescripțiile de la 5.3.4.1.2.2.2. … 5.3.4.1.2.2.2.Rețeaua TNÎn rețelele TN-S dispozitivele de protecție la curent diferențial (DDR) rezidual pot fi utilizate ca măsură de protecție suplimentară .Dacă pentru un anumit echipament sau pentru anumite părți ale instalației, una sau mai multe dintre condițiile menționate la 4.1.3.1. nu pot fi satisfăcute, acele părți pot fi protejate printr-un dispozitiv de protecție la curent diferențial rezidual.Dispozitivele de curent diferențial rezidual se pot monta pe circuitele fără conductor de protecție (PE) ca o măsură tehnică de protecție la defect (împotriva atingerii indirecte) cu condiția de a fi de cel mult 30 mA.Rețea TTÎn rețelele TT dispozitivele de protecție la curent diferențial rezidual pot fi utilizate ca măsură de protecție suplimentară . … 5.3.4.1.2.5. … … 5.3.4.1.3.Dispozitivele pentru controlul izolației trebuie astfel concepute sau montate încât să fie posibilă modificarea setării numai prin utilizarea unei chei sau a unei scule.Dispozitive de protecție împotriva efectelor termicePrescripțiile de protecție împotriva efectelor termice sunt prevăzute în subcap. 4.2.Dispozitive de protecție împotriva supracurențilorAlegerea dispozitivelor de protecție, împotriva supracurenților (suprasarcină și scurtcircuit) se face conform subcap 4.3., recomandărilor din standardul pe părți SR EN 60269 pentru siguranțe și recomandărilor din standardele pe părți SR EN 60896 și SR EN 60947 pentru întreruptoare.Prescripții generale de montaj și utilizare5.3.4.3.1.1.La montarea siguranțelor cu filet, conductorul de fază se leagă la contacul central al soclului. … 5.3.4.3.1.3. … 5.3.4.3.1.4.Alegerea dispozitivelor de protecție împotriva supracurenților în funcție de sistemele de pozare .Curentul nominal (sau curentul de reglaj) al dispozitivului de protecție trebuie ales în conformitate cu subcap. 4.3.I_z (sau I'_z) – este curentul admisibil al instalației de conectareI_2 – este curentul care asigură funcționarea efectivă a dispozitivului de protecție … … 5.3.4.4. … 5.3.4.5.Generalități5.3.4.5.0.1.Dispozitivele de separare trebuie să poată permite deconectarea instalației electrice, a circuitelor și a aparatelor individuale pentru a se permite întreținerea, verificarea, detectarea defectelor și efectuarea reparațiilor. … 5.3.4.5.0.3.Dispozitivele de comandă funcțională trebuie prevăzute pentru fiecare element al circuitului, care poate să fie comandat independent de celelalte părți ale instalației electrice. … … 5.3.4.5.1.Dispozitivele de separare (secționare) din tablourile de distribuție trebuie să separe în mod efectiv toate conductoarele active de alimentare de circuitul considerat, inclusiv conductorul neutru (N).Pot fi luate măsuri pentru separarea (secționarea) unui ansamblu de circuite prin același dispozitiv, dacă condițiile de serviciu permit aceasta.În rețelele TN-C, conductorul (PEN) nu trebuie întrerupt, iar în rețelele TN-S, conductorul de protecție (PE) nu trebuie întrerupt.În toate rețelele conductoarele de protecție nu trebuie să fie întrerupte.Dispozitivele de separare (secționare) trebuie să corespundă următoarelor condiții:a)să aibă un curent de scurgere transversal pe poli în poziția deschis care nu depășește:– 0,5 mA pe pol, în stare nouă, curată și în condiții uscate și … – 6 mA pe pol la sfârșitul duratei de viață convențională, determinată prin standardele corespunzătoare (atunci când se aplică între bornele fiecărui pol o tensiune de încercare egală cu 110% din tensiunea nominală între fază și neutrul instalației). În cazul încercării în tensiune continuă valoarea tensiunii trebuie să fie egală cu valoarea efectivă a tensiunii alternative de încercare. … Tabel 5.10Tensiunea de ținere la impuls în funcție de tensiunea nominală(V)2 – Tensiunile de ținere la impuls se referă la o altitudine de până la 2.000 m. (la 12-07-2023, Tabelul 5.10 din Capitolul 5 a fost modificat de Punctul 30. , Articolul I din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023 ) … … 5.3.4.5.1.4. … 5.3.4.5.1.5.Dispozitivele de secționare trebuie concepute și/sau instalate astfel încât să prevină închiderea neintenționată provocată, de exemplu prin șocuri și vibrații sau adoptarea de alte măsuri, după cum urmează: încuietori cu lacăt, amplasare în locuri încuiate cu cheie sau sub carcase și panouri de avertizare.Legarea în scurtcircuit și la pământ pot fi utilizate ca măsuri suplimentare.Trebuie prevăzute măsuri pentru protejarea dispozitivelor de secționare fără rupere în sarcină, împotriva deschiderii accidentale sau nepermise.Aceasta poate fi realizată prin amplasarea dispozitivului într-un spațiu sau carcasă care poate fi încuiată. Ca alternativă, dispozitivul fără sarcină poate fi interblocat cu un întreruptor de sarcină.Mijloacele de separare (secționare) trebuie prevăzute să deconecteze toți polii de alimentare corespunzători .Secționarea poate fi realizată, de exemplu, cu ajutorul:– separatoarelor, întreruptoarelor – separatoare multipolare sau unipolare; … – întreruptoarelor garantate prin norme pentru separare (secționare); … – prizelor și fișelor; … – siguranțelor fuzibile în distribuțiile în care nu există conductor neutru sau acesta nu trebuie întrerupt (de exemplu: alimentarea motoarelor trifazate, în rețele TNC); … – bornelor special concepute care împiedică deplasarea conductorului. … Toate dispozitivele utilizate pentru secționare trebuie să fie în mod clar identificate, de exemplu, prin marcarea circuitului pe care-l separă. … 5.3.4.5.1.10.Pentru întreruptoarele automate acționate cu ajutorul a două butoane, butonul de comandă prevăzut numai pentru comanda de deschidere trebuie să fie roșu și/ sau marcat cu simbolul 0.Dispozitive de întrerupere de urgență (inclusiv oprirea de urgență)5.3.4.5.2.1.Mijloacele pentru întreruperea de urgență pot fi compuse:– dintr-un dispozitiv de întrerupere capabil să întrerupă în mod direct alimentarea respectivă; … – dintr-o combinație de echipamente puse în funcțiune printr-o singură acționare pentru întreruperea alimentării respective. … Prizele și fișele nu trebuie prevăzute pentru a fi utilizate ca mijloace de întrerupere de urgență. … 5.3.4.5.2.3.Dispozitivele de întrerupere cu acționare manuală pot fi alese pentru întreruperea directă a circuitului principal acolo unde acesta se poate efectua.Întreruptoarele automate, contactoarele etc. se deschid de la distanță prin butonul (comutatorul) care acționează în circuitul de declanșare al bobinei.Mijloacele de comandă (butoane de comandă, comutatoare etc.) ale dispozitivelor de întrerupere de urgență trebuie să fie identificate în mod clar, de preferință prin culoarea roșie care să contrasteze cu fondul. … 5.3.4.5.2.6.Mijloacele de comandă ale unui dispozitiv de întrerupere de urgență trebuie să poată fi zăvorâte sau blocate în poziția de întrerupere a funcționării "Închis" sau "Oprit", în afară de cazul în care mijloacele de comandă ale unui dispozitiv de întrerupere de urgență și cele pentru realimentare sunt sub comanda aceleiași persoane.Decuplarea unui dispozitiv de întrerupere de urgență nu trebuie să permită realimentarea părții respective a instalației. … 5.3.4.5.2.8.Exemple de instalații unde se utilizează opriri de urgență:– scări rulante; … – ascensoare; … – elevatoare; … – transportoare; … – mașini – unelte. … … 5.3.4.5.2.10.Dispozitive de întrerupere (comandă) funcțională5.3.4.5.3.1.Dispozitivele de întrerupere funcțională pot întrerupe curentul electric fără să fie necesară deschiderea polilor corespondenți :a)întreruperea funcțională poate fi realizată prin intermediul unor întreruptoare, dispozitive semiconductoare, contactoare, relee, prize de curent nominal de cel mult 16 A. … … 5.3.4.5.3.3.Instalații electrice pentru prize și iluminat normal5.4.1.Se admit doze comune pentru circuitele de iluminat normal, de prize, de comandă și de semnalizare, dacă circuitele respective funcționează la aceeași tensiune. … 5.4.3.Dimensionarea conductoarelor circuitelor de iluminat normal se face respectând prevederile din subcap. 5.4 și secțiunile minime din anexa 5.32. … 5.4.5.Dimensionarea conductoarelor circuitelor de priză monofazate se face respectându-se prevederile din subcap. 5.2.4. și secțiunile minime din anexa 5.32. … 5.4.7.Secțiunile conductoarelor se dimensionează corespunzător puterii receptorului /receptoarelor dar nu vor fi mai mici decât cele din anexa 5.32.Prizele cu tensiunea de 230 V vor fi prevăzute cu contact de protecție. … 5.4.9.Dimensionarea circuitelor care alimentează prize de tensiuni reduse prin transformator, se face pe baza puterii nominale a transformatorului. … 5.4.11.Trebuie evitată traversarea încăperilor din clasele de mediu AD 2, AD 3, AD 4, AF 2, AF 3, AF 4, AA 5 și din categoria BE 2 cu circuite electrice care deservesc alte încăperi.Fac excepție încăperile pentru bucătării și băi din locuințe, precum și alte cazuri justificate de către proiectant, în care se admit astfel de traversări, cu luarea de măsuri de protecție corespunzătoare influențelor externe .Alimentarea transformatorului de sonerie sau soneriei de 220 V se face dintr-un circuit de iluminat normal, dintr-un circuit de prize sau direct din tabloul de distribuție. … 5.4.14.Corpurile de iluminat se aleg și se montează respectându-se pe lângă prevederile din acest normativ, precum și condițiile din reglementările specifice referitoare la proiectarea și executarea sistemele de iluminat artificial.Pentru corpurile de iluminat din încăperile cu destinații speciale se vor respecta și condițiile din capitolul 7.Alegerea corpurilor de iluminat și a surselor de lumină se face în funcție de :– influențele externe (anexa 5.2); … – destinațiile încăperilor și a construcției; … – cerințele luminotehnice; … – măsurile de protecție împotriva șocurilor electrice (subcap.4.1); … – regimul de funcționare; … – criteriile economice. … … 5.4.17.În încăperi din clasa BE2 corpurile de iluminat se aleg conform subcap. 4.2. … 5.4.19. … 5.4.20.Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (cârlige de tavan, bolțuri, dibluri etc.) se aleg astfel încât să poată suporta fără deformări o masă egală cu de 5 ori masa corpului de iluminat respectiv, dar nu mai puțin de 10 kg. … 5.4.22. … 5.4.23.În clădirile de locuit se prevăd în fiecare încăpere prize după necesități. … 5.4.25.În cazul instalării prizelor în pardoseli sau pe pardoseli trebuie să se folosească fie prize în execuție specială, omologate pentru acest scop, fie prize în execuție normală, protejate în cutii speciale care asigură gradul de protecție (la pătrunderea corpurilor solide, a apei și la șocurile mecanice (conform recomandărilor din SR EN 60529) necesar în scopul respectiv. … 5.4.27.Se admite instalarea prizelor în depozitele cu materiale combustibile categoria BE2 cu condiția ca acestea să fie prevăzute cu dispozitiv de protecție diferențială. (curentul diferențial rezidual nominal trebuie să fie ≤ 30 mA) și amplasate la min. 1 m de materialele combustibile. … 5.4.29.Elementele conductoare de curent ale aparatelor de comutație pentru montaj îngropat în elemente de construcție se montează în doze de aparat. … 5.4.31.Sisteme de legare la pământ5.5.1.Sistemele de legare la pământ au drept scop:a)limitarea influențelor electroenergetice datorate unor supratensiuni (a se vedea 4.4); … c)Un sistem de legare la pământ se compune din:– borna (bara) principală de legare la pământ; … – conductoare de protecție (PE); … – conductoare pentru legătură de echipotențializare (conductoare principale de legare la pământ) ; … – conductoare de ramificații; … – conductoare de legare la priza de pământ; … – priza de pământ. … … 5.5.1.3. … – să asigure robustețe, protecție mecanică și rezistență corespunzătoare la coroziune față de influențele externe la care ar putea fi supus. … … … 5.5.2.În fiecare instalație la nivelul tabloului general trebuie prevăzută o bornă /bară principală de legare la pământ, la care trebuie conectate următoarele conductoare:– conductorul PEN din racordul de alimentare; … – conductorul (conductoarele) PEN, ce se distribuie la consumator atunci când rețeaua de distribuție este TN-C; … – conductorul PE, ce se distribuie la consumator în cazul în care alimentarea receptoarelor se face în sistem TN-S; … – conductorul N, ce se distribuie la consumator în cazul în care alimentarea receptoarelor se face în sistem TN-C-S; … – conductoare pentru legătură de echipotențializare; … – conductoare de legare la pământ. … … 5.5.2.2.Fiecare conductor conectat la bornă /bara principală de legare la pământ trebuie să poată fi deconectat individual. Această conectare trebuie să fie sigură și deconectabilă numai prin intermediul unei scule. … … 5.5.3.Conductoarele de protecție (PE) pot fi:– conductoare în cabluri multiconductoare; … – conductoare neizolate sau izolate instalate fix; … – conductoare izolate sau neizolate într-o incintă comună cu conductoarele active; … – mantaua metalică a cablului, ecranul cablului, armătura cablului, tresa metalică, conductorul concentric, conducta metalică de protecție, jgheaburi pentru sisteme de bare colectoare, carcasele aparatajului de joasă tensiune sau suporturi metalice ale echipamentelor, dacă sunt îndeplinite simultan următoarele prescripții:● continuitatea lor electrică este asigurată prin construcție sau printr-o conectare corespunzătoare astfel încât să se asigure protecția împotriva deteriorări mecanice, chimice sau electrochimice; … … 5.5.3.2.Conductoarele de protecție trebuie protejate corespunzător împotriva deteriorărilor mecanice, chimice sau electrochimice, împotriva forțelor electrodinamice și termodinamice. … 5.4.3.4.Nici un dispozitiv de comutație nu trebuie înseriat pe conductorul de protecție, dar trebuie prevăzute îmbinări care pot fi deconectate în scopuri de încercare, prin utilizarea unei scule. … 5.5.3.6.Secțiunea minimă a conductoarelor de protecție :a.secțiunea conductoarelor de protecție nu trebuie să fie mai mică decât valoarea indicată de tabelul 5.17 sau de valoarea determinată de relația de mai jos, atunci când timpii de întrerupere, în caz de defect, nu depășesc 5s: S = (I√t)/kunde:– S – este secțiunea în mmp; … – I – este valoarea efectivă, în A a curentului de defect prezumat, pentru un defect cu impedanță neglijabilă, care poate trece prin dispozitivul de protecție; … – t – este timpul de acționare, în secunde, a dispozitivului de protecție pentru întrerupere automată; … – k – este factorul care depinde de materialul conductorului de protecție, de izolație și de temperaturile inițiale și finale.Valorile coeficientului k sunt date de relația:unde:Q_c – este capacitatea caloric volumetrică a materialului conductorului (J/°C mmc) la 20°C .ro_20 – rezistivitatea electrică a materialului conductorului la 20°C (Ωmm);teta_f – temperatura finală a conductorului (°C); Material°CJ/°C mmcΩmmA(√S)]/mmp 234,5 17,241 x 10^-6 Aluminiu 2,5 x 10^-3 148 230 214 x 10^-6 Oțel 3,8 x 10^-3 78 Izolația conductorului°C*b) Cupru Oțel Finală 70°C PVC 160/140*a) 95/88*a) 90°C PVC 160/140*a) 95/88*a) 90°C materiale termo-rigide (XLPE, EPR) 250 116 60°C cauciuc 200 105 85°C cauciuc 220 110 Cauciuc siliconic 350 133 *a) – Valoarea cea mai mică se aplică conductoarelor izolate cu PVC cu secțiune mai mare de 300 mmp Acoperirea cablului°C*a) Cupru Oțel Finală PVC 200 105 Polietilenă 150 91 CSP (cauciuc rezistent la ulei) 220 110 *a) – Limite de temperatură pentru diferite tipuri de izolație sunt indicate în CEI 60724Tabelul 5.14.Valori ale coeficientului k pentru conductoare de protecție ca un conductor izolat încorporat într-un cablu sau în mănunchi cu alte cabluri sau conductoare izolate Temperatura Materialul conductorului Aluminiu Inițială Valori pentru k 70 115/103*a) 42/37*a) 90 100/86*a) 36/31*a) 90 143 52 60 141 51 85 134 48 180 132 47*b) – Limite de temperatură pentru diferite tipuri de izolație sunt indicate în CEI 60724Tabelul 5.15.Valori ale coeficientului k pentru conductoare de protecție ca strat metalic al cablului de exemplu armătură, manta metalică, conductor concentric etc. Temperatura Materialul conductorului Aluminiu Oțel Finală Valori pentru k 60 141 26 90°C PVC 200 85 46 80 128 23 60°C cauciuc 200 95 52 75 140 26 Acoperire cu material PVC 200 – – 105 135 – *a) – Limite de temperatură pentru diferite tipuri de izolație sunt prezentate în CEI 60724Tabelul 5.16.Valorile ale coeficientului k pentru un conductor activ Materialul conductorului Aluminiu Condiții Valoare k Valoare k Valoare k Vizibil și în zonă restricționată 228 125 82 Condiții normale 159 105 58 Risc de incendiu 138 91 50 Secțiunea conductorului de fază S Secțiunea minimă corespunzătoare conductorului de protecție Când conductorul de protecție este de același material cu al conductorului de fază S ≤ 16 k_1/k_2 . S 16*a) S > 35 k_1/k_2 . S/2k_1 este valoarea pentru conductorul de fază, provenită din tabelul 5.13. *a) Pentru conductorul PEN, reducerea secțiunii este permisă numai cu îndeplinirea regulilor pentru dimensiuni ale conductorului neutru (a se vedea 5.2.4.6)Dacă aplicarea formulei conduce la o secțiune nestandardizată, trebuie utilizat un conductor cu secțiunea standardizată mai mare cea mai apropiată.atunci când se utilizează cablu cu izolație minerală nu trebuie calculată secțiunea mantalei metalice, când aceasta este folosită drept conductor de protecție, deoarece mantaua metalică are o capacitate la defect față de pământ mai mare decât a conductoarelor de fază (conf. SR EN 60702-1). … d.dacă conductorul de protecție face parte dintr-un cablu sau se află într-un tub de protecție împreună cu conductoarele de fază ale aceluiași circuit secțiunea minimă pentru aluminiu este de 4 mmp. … f.Dacă dispozitivele de protecție la supracurent sunt utilizate pentru protecția împotriva șocului electric, conductorul de protecție trebuie încorporat în același sistem de pozare ca și conductoarele active sau amplasate în imediata apropiere a acestuia. … … 5.5.4.Un conductor PEN poate fi utilizat numai în instalații electrice fixe și din considerente mecanice nu trebuie să aibă o secțiune mai mică de:– 10 mmp Cu sau … – 16 mmp Al … … 5.5.4.2.Carcasele metalice ale sistemelor de pozare nu trebuie utilizate drept conductoare PEN. … 5.5.4.4. … 5.5.4.5.Un conductor de întoarcere PEL pentru o alimentare în tensiune continuă a unui echipament din tehnologia informatică poate servi drept conductor de legare la pământ și conductor de protecție. … … 5.5.5.Secțiunea minimă a conductoarelor de echipotențializare care sunt conectate la borna (bara) principală de legare la pământ este :– 6 mmp Cu sau … – 16 mmp Al sau … – 50 mmp OL … … 5.5.5.2. S_b ≥ S_PE1 M1, M2 – părți conductoare accesibile, Sb – secțiunea conductoruluiUn conductor de echipotențializare pentru echipotențializare suplimentară care conectează părți conductoare accesibile la părțile conductoare străine trebuie să aibă secțiunea mai mare sau cel puțin egală cu 0,5 din secțiunea conductorului de protecție al părții conductoare accesibile (fig. 5.3) cu condiția ca S_b să fie de cel puțin 2,5 mmp Cu dacă conductorul este protejat mecanic sau 4 mmp Cu dacă conductorul nu este protejat mecanic.Un conductor de echipotențializare se consideră protejat mecanic prin introducerea lui într-un tub de protecție, într-un jgheab pentru cabluri sau dacă este protejat similar. care corectează părți conductoare accesibile … … 5.5.6.Conductoarele de legare la pământ fac legătura dintre:– borna sau bara principală de legare la pământ, … – bara de egalizare a potențialelor, … – părți metalice accesibile, ce accidental ar putea ajunge sub tensiune (atunci când nu există o bară de egalizare a potențialelor) și priza de pământ. … … 5.5.6.2.Secțiunea minimă a conductoarelor de legare la pământ, când nu sunt îngropate în pământ, trebuie să corespundă condițiilor de la 5.5.3.7. … 5.5.6.4. Conductor de legare la pământProtejat împotriva deteriorărilor mecaniceNeprotejat împotriva deteriorărilor mecanice Cupru Cupru Protejat împotriva coroziunii 10 16 2,5 2,5 Prize de pământ5.5.7.1.Sunt recomandate următoarele tipuri de electrozi:– bare rotunde, țevi sau profil cruce; … – bandă (panglică) sau cornier; … – plăci; … – structură metalică subterană îngropată în fundații sau în sol; … – armătura metalică (sudată) a betonului (cu excepția betonului precomprimat) îngropată în pământ; … … 5.5.7.3.Obiectele metalice cufundate în apă nu pot fi utilizate ca electrozi. … 5.5.7.5.Pentru materialele utilizate în mod obișnuit, dimensiunile minime, din punctul de vedere al coroziunii și solicitării mecanice, pentru electrozi, când sunt îngropați în pământ, sunt prezentate în tabelul 5.19. … 5.5.7.7.Când se utilizează materiale diferite în sistemul de legare la pământ, trebuie avut în vedere să nu se producă coroziune electrolitică care ar duce la întreruperea continuității electrice.Electrozii realizați din oțel și încorporați în beton (în fundație) au același potențial electrochimic cu al cuprului înglobat în pământ și oțelului inox îngropat în pământ.Atunci când electrodul este încorporat în beton (armătura din fundație), pentru a evita coroziunea, se recomandă o distanță de cel puțin 5 cm între electrod și suprafața betonului. … 5.5.7.10.Rezistența prizei de pământ poate fi:– cel mult 4 Ω atunci când este folosită numai pentru protecția împotriva șocurilor electrice ; … – cel mult 1 Ω atunci când aceasta este comună cu priza de pământ pentru instalația de protecție a clădirii împotriva trăsnetelor (vezi cap. 6). … … … 5.5.8.Tabelul 5.19Dimensiuni minime pentru electrozii de pământ din material obișnuit din punctul de vedere al coroziunii și al solicitării mecanice, dacă sunt încorporați în pământ Suprafața Dimensiune minimămmmpmm Valoare individuală Valoare Medie Oțel Bandă*c) 90 63 Profilat 90 63 Bară rotundă pentru electrozi de pământ de adâncime 63 Conductor rotund pentru electrod cu extensie orizontală Bară tubulară (țeavă) 47 Profil galvanizat în cruce 63 Manta din cupru 15 Bară rotundă pentru electrod de pământ de adâncime 90 Cupru Bandă 50 Conductor rotund pentru electrod cu extensie orizontală 50*f) Cablu torsadat 50 Bară tubulară (țeavă) Acoperită prin stanare 1,7 pentru fiecare toron 5 Bandă*d) 50 20 *a) Corespunzător pentru electrozi încorporați în beton*c) Ca bandă roluită sau o bandă ștanțată crestată cu muchii rotunjite*e) În cazul unei acoperiri continue în baie galvanică, numai o grosime de 50 μm este tehnic posibil în prezent … … 5.6.Prescripții generale (din standardele SR HD 60364-5-56, SR HD 60364-5-551 și SR HD 60364-5-559)5.6.1.1.pentru sănătatea și securitatea persoanelor și/sau … b)Sistemul de alimentare include sursa și circuitele electrice până la bornele echipamentului (în anumite cazuri poate să includă și aceste echipamente).Exemple de servicii de securitate sunt:– iluminat de siguranță/securitate; … – pompe electrice de incendiu; … – ascensoare pentru pompieri; … – sisteme de alarmă, cum ar fi alarme în caz de incendiu, de fum, CO, în cazul scurgerilor de GPL, pentru efracție; … – sisteme de evacuare (lifturi); … – sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți; … – echipament medical de primă necesitate, conform cap. 7.9. … Pentru serviciile de securitate care sunt necesare să funcționeze în condiții de foc trebuie îndeplinite următoarele condiții:a)toate echiapamentele trebuie să prezinte prin construcție sau prin amplasare, o rezistență la foc pe o durată corespunzătoare; … c)Sunt de preferat măsurile de protecție împotriva atingerii indirecte fără deconectarea automată a alimentării în cazul unui prim defect.În schemele IT trebuie prevăzut un dispozitiv de control permanent al izolației care trebuie să aibă o indicație sonoră sau vizuală a unui prim defect de izolație.Clasificarea surselor pentru servicii de securitateAlimentarea cu energie electrică poate fi:a)automată, dacă punerea sa în funcțiune nu depinde de intervenția unui operator. … fără întrerupere: alimentarea automată care poate asigura o alimentare continuă în condiții specificate pe o perioadă de tranziție, în ceea ce privește de exemplu, variațiile de tensiune și de frecvență (UPS, gr. Diesel no -breaker în rotație permanentă); … b)întrerupere scurtă: alimentare automată disponibilă în timp de 0,5 s (baterii de acumulatoare cu AAR); … d)întrerupere lungă: alimentare automată disponibilă după mai mult de 15 s. … Sisteme de alimentare5.6.3.1.Sursele de securitate pentru alimentarea instalațiilor de securitate trebuie alese în funcție de timpul de răspuns și timpul de funcționare nominal necesar.Pot fi folosite următoarele surse pentru servicii de securitate :a)celule fotoelectrice; … c)generatoare independente de alimentarea normală; … e) … 5.6.3.1.2.Sursele electrice de securitate trebuie să fie accesibile numai persoanelor calificate sau instruite (BA5 sau BA4). … 5.6.3.1.4. … 5.6.3.1.5.Baterii de acumulatoare staționare electrochimiceLa alegerea și montarea bateriilor de acumulatoare se vor respecta instrucțiunile furnizorului și recomandările din SR EN 50272-2 privind prescripțiile de securitate pentru acumulatoare și instalații pentru baterii.Surse de alimentare neîntreruptibile (UPS)La alegerea, montarea și verificarea periodică a surselor de alimentare neîntreruptibile (UPS) se vor respecta instrucțiunile furnizorului și recomandările din SR EN 62040 privind cerințe generale și de securitate pentru UPS utilizate în zone de acces pentru operator. (la 12-07-2023, Punctul 5.6.3.3. , Punctul 5.6.3. , Punctul 5.6. , Capitolul 5 a fost modificat de Punctul 31. , Articolul I din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023 ) … 5.6.3.4.Grupuri generatoare de joasă tensiuneLa alegerea, montarea și verificarea periodică a grupurilor generatoare de joasă tensiune se vor respecta instrucțiunile furnizorului și recomandările din SR EN ISO 8528-13 privind securitatea pentru grupurile generatoare.(la 12-07-2023, Punctul 5.6.3.4. , Punctul 5.6.3. , Punctul 5.6. , Capitolul 5 a fost modificat de Punctul 32. , Articolul I din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023 ) … 5.6.3.4.1.Prescripții speciale pentru instalații în care grupul generator nu poate funcționa în paralel cu rețeaua de distribuție publică (sisteme în așteptare):a)protecția împotriva scurtcircuitelor și protecția împotriva atingerii indirecte este asigurată pentru fiecare dintre surse; … c)Prescripții speciale pentru instalațiile în care grupul generator poate funcționa în paralel cu rețeaua de distribuție publică:a)Pentru cuplarea la rețeaua de distribuție publică prin sincronism, este preferabil să se utilizeze sisteme automate de sincronizare care să țină seama de frecvență, fază și tensiune.trebuie prevăzută o protecție pentru decontarea grupului generator de la rețeaua de distribuție publică în caz de pierdere a acestei alimentări sau de variații de tensiune sau de frecvență mai mari decât cele declarate pentru alimentarea normală; … c)protecția împotriva scurtcircuitelor și protecția împotriva atingerilor indirecte trebuie asigurată la fel dacă instalația este alimentată separat de la una din cele două surse sau de la cele două surse în paralel. … … 5.6.3.2.3. … … 5.6.4.Circuitele pentu servicii de securitate trebuie să fie independente față de alte circuite. Aceasta înseamnă că un defect electric, sau orice intervenție la un circuit sau modificarea acestuia nu trebuie să afecteze funcționarea corectă a altuia.Aceasta poate necesita o separare prin materiale rezistente la foc, trasee diferite sau carcase.Circuitele serviciilor de securitate nu trebuie să traverseze amplasamente care prezintă risc mare de incendiu (BE2), cu excepția cazului în care sunt rezistente la foc.În nici un caz ele nu trebuie să traverseze amplasamente care prezintă risc de explozie (BE3).Protecțiile împotriva scurtcircuitelor și împotriva șocurilor electrice, în condiții normale de funcționare și în cazul unui defect, trebuie asigurate în orice configurație a surselor de alimentare normală. … 5.6.4.4.Protecția împotriva suprasarcinilor poate fi omisă atunci când pierderea alimentării cu energie electrică poate cauza un pericol mai mare. … 5.6.4.6.Dispozitivele de alarmă trebuie clar identificate. … 5.6.4.8.(la 12-07-2023, Punctul 5.6.4.8. , Punctul 5.6.4. , Punctul 5.6. , Capitolul 5 a fost modificat de Punctul 33. , Articolul I din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023 ) … 5.6.4.9.Sistemele de pozare și cablurile circuitelor de securitate altele decât cele menționate la art. 5.6.4.8., trebuie să fie separate în mod adecvat și sigur de celelalte cabluri, inclusiv cablurile altor circuite de securitate prin distanțare sau prin bariere. … 5.6.4.10.Cablurile pentru încărcarea acumulatoarelor autonome, nu sunt considerate ca părți ale circuitului de siguranță. … … … + Capitolul 6PROTECȚIA STRUCTURILOR ÎMPOTRIVA TRĂSNETULUI6.1.Domeniu de aplicareNu există dispozitive sau metode capabile să modifice fenomenele meteorologice naturale, în măsura în care acestea să prevină descărcările electrice sub formă de trăsnet. Trăsnetul pe/sau lângă structură (sau serviciile/utilitățile conectate la structură) sunt periculoase pentru persoane, pentru structură în sine, pentru conținutul său și instalațiile lor precum și pentru servicii/utilități. Din aceste motive aplicarea măsurilor de protecție împotriva trăsnetului sunt esențiale.a structurilor, inclusiv instalațiile din acestea și tot ceea ce conțin, precum și a persoanelor; … b)Următoarele cazuri nu fac parte din domeniul de aplicare al acestui capitol:a)– vehicule, navele maritime și aeriene, instalații maritime; … c)conducte, linii de alimentare cu energie electrică și de telecomunicații care nu sunt racordate la o structură. … Acest normativ se aplică la:a)stabilirea și alegerea măsurilor de protecție împotriva vătămării ființelor vii datorită tensiunilor de atingere și de pas. … Termeni și definiții propriiPentru scopul acestui normativ se aplică definițiile și termenii: + avarie fizică + componentă naturală a IPTExemplele de utilizare a acestui termen includ:a)conductor de coborâre natural; … c) + conductor de coborâre + conductor de ecranare + conductor în buclă + defectarea rețelelor electrice și a sistemelor electronice + dispozitiv de captare + dispozitiv de protecție la supratensiuni și supracurenți – SPD + durata trăsnetului – T + ecran magnetic + elemente conductoare exterioare + eveniment periculos + impedanță convențională de dispersie + impuls electromagnetic generat de trăsnet – IEMT + instalație exterioară a sistemului de protecție împotriva trăsnetului (IPT) + instalație interioară a sistemului de protecție împotriva trăsnetului (IPT) + măsuri de protecție + mediu rural"La țară" este un exemplu de mediu rural. + mediu suburban"Periferiile/suburbiile unui oraș" sunt un exemplu de mediu suburban. + mediu urban"Centrul unui oraș" este un exemplu de mediu urban. + nivel de protecție împotriva trăsnetului – NPTNivelul de protecție împotriva trăsnetului este utilizat pentru a stabili măsurile de protecție în funcție de ansamblul parametrilor curentului de trăsnet + obiect de protejat + protecție coordonată prin SPD + punct de impact + sarcina secvenței de lungă durată – Q_long + secvență + secvență de scurtă durată + secvență de lungă durată + secvențe multiple + sisteme interioare + sistem de protecție împotriva trăsnetului (SPT) + supratensiune/supracurent electricSupratensiunile/supracurenții electrici din cauza IEMT pot să apară din (fracțiuni de) curenți de trăsnet prin efectele de inducție în buclele instalației și ca solicitare remanentă în aval de SPD (dispozitiv de protecție la supratensiuni și supracurenți). + structuri cu riscuri de explozie + structuri periculoase pentru mediul înconjurător + tensiune a prizei de pământ + trăsnet + trăsnet descendent + trăsnet ascendent + structură de protejat + trăsnet pe un obiect + trăsnet în apropierea unui obiect + vătămarea ființelor vii + zonă de protecție împotriva trăsnetului – ZPTLimitele unei ZPT nu sunt în mod necesar limite fizice (de exemplu pereți, planșeu sau plafon). … 6.1.3.Valorile maxime ale parametrilor curentului de trăsnet pentru diferite niveluri de protecție sunt indicate în tabelul 6.1 și sunt utilizate pentru concepția componentelor de protecție împotriva trăsnetului (de exemplu secțiunea conductoarelor, grosimea foilor din metal, dimensionarea SPD, distanțele de separare împotriva scânteilor periculoase) și pentru definirea parametrilor de încercare de simulare a efectelor trăsnetului asupra componentelor.Tabelul 6.1Valorile maxime ale parametrilor trăsnetului corespunzătoare nivelului de protecție împotriva trăsnetului Prima secvență de scurtă durată Nivelul de protecție Parametrii curentului Simbol Unitate I II III IV Valoare de vârf a curentului I kA 200 150 100 Sarcina secvenței de scurtă durată Qshort C 100 75 50 Energia specifică W/R MJ/Ω 10 5,6 2,5 Parametrii timp T_1/T_2 µs/µs 10/350 Secvența de scurtă durată ulterioară Nivelul de protecție Parametrii curentului Simbol Unitate I II III IV Valoare de vârf a curentului I kA 50 37,5 25 Panta medie di/dt kA/µs 200 150 100 Parametrii timp T_1/T_2 µs/µs 0,25/100 Secvența de lungă durată Nivelul de protecție Parametrii curentului Simbol Unitate I II III IV Sarcina secvenței de lungă durată Qlong C 200 150 100 Parametrii timp Tlong s 0,5 Trăsnet Nivelul de protecție Parametrii curentului Simbol Unitate I II III IV Sarcina trăsnetului Qflash C 300 225 150 (la 12-07-2023, Tabelul 6.1 din Capitolul 6 a fost modificat de Punctul 34. , Articolul I din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023 ) Tabelul 6.2Valori minime ale parametrilor trăsnetului și raza sferei fictive asociată corespunzătoare nivelului de protecție Nivel de protecție Simbol I III Valoare de vârf minimă a curentului kA 5 16 r 20 45 Tabelul 6.3Probabilități pentru limitele parametrilor curentului de trăsnet	Nivel de protecție				II	IV	0,99	0,97
Mai mari decât valorile minime definite în tabelul 6.2	0,97	0,84Măsurile de protecție specificate în prezentul normativ sunt eficiente împotriva trăsnetului dacă parametrii curentului de trăsnet sunt în domeniul definit pentru nivelul de protecție prezumat prin concepție. … … 6.2.Stabilirea necesității prevederii unei IPT pentru o construcție și alegerea nivelului de protecție împotriva trăsnetului. Evaluarea riscului.6.2.1.1.Avarii și pierderia.S2: căderea trăsnetului lângă o structură;S4: căderea trăsnetului lângă un serviciu. … b.Pentru aplicațiile practice de evaluare a riscului, este util să se facă distincție între cele trei tipuri de bază de avarii care pot apărea ca urmare a căderii trăsnetului. Acestea sunt următoarele (a se vedea tabelele 6.4 și 6.5):D1: vătămarea ființelor vii;D3: defectări ale sistemelor electrice și electronice.Avarierea unei structuri datorită trăsnetului poate fi limitată la o parte a structurii sau poate fi extinsă la întreaga structură. Pot fi implicate, de asemenea, structurile înconjurătoare sau mediul înconjurător (de exemplu emisii chimice sau radioactive). … c.L2: pierderea unui serviciu public;L4: pierdere economică (structura și conținutul său, serviciul și pierderea activității lui).Tipurile de pierderi care pot să apară într-o structură sunt următoarele:L1: pierderea de vieți omenești;L3: pierderea unui element de patrimoniu cultural;L'4: pierdere economică (serviciu și activitatea lui). … Pentru scopul acestui normativ nu este luată în considerarea pierderea de vieți omenești asociată unui serviciu. PierderePierdere de vieți omeneștiPierdere a unui serviciu publicPierdere a unui element de patrimoniu culturalPierdere economică D1 Vătămare a ființelor vii – R_S*1) R_F R_F D3 Defectare a sistemelor electrice și electronice R_O R_O*2) Numai pentru structuri cu risc de explozie și pentru spitale sau alte structuri în care defectări ale sistemelor interioare pun imediat în pericol viața oamenilor. … 6.2.1.1.2.RiscRiscul R este o măsură a pierderii medii anuale probabile. Pentru fiecare tip de pierdere care poate apărea într-o structură sau într-un serviciu trebuie evaluat riscul corespunzător.R_2: risc de pierdere a unui serviciu public;R_4: risc de pierdere economică.Riscurile care pot fi evaluate într-un serviciu pot fi următoarele:R'_2: risc de pierdere a serviciului public;Fiecare risc, R, este suma componentelor sale. Când se calculează un risc, componentele de risc pot fi grupate în funcție de sursa avariei și de tipul avariei.Componente de risc pentru o structură datorită căderii trăsnetului pe structurăR_A:Componentă asociată vătămării ființelor vii, produsă de tensiunile de atingere și de pas în zonele de până la 3 m în afara structurii. Pot să apară pierderi de tip L1 și, în cazul unor structuri care adăpostesc ferme de animale, pierderi de tip L4 cu posibile pierderi de animale.Pentru scopul acestui normativ componenta de risc asociată tensiunilor de atingere și de pas în interiorul structurii produse de căderea trăsnetului pe structură nu este luată în considerare.În structuri speciale, oamenii pot fi în pericol datorită căderii directe a trăsnetului (de exemplu partea superioară a unei parcări de mașini sau stadioane). Principiile acestui normativ pot fi utilizate și pentru aceste cazuri.R_B: Componentă de risc asociată avariilor fizice produse de scântei periculoase în interiorul structurii capabile să inițieze un incendiu sau o explozie reprezentând, la rândul său, un pericol pentru mediul înconjurător. Ar putea să apară toate tipurile de pierderi (L1, L2, L3 și L4) . … c. … d.R_V: Componentă de risc asociată avariilor fizice (inițierea unui incendiu sau a unei explozii datorită unor scântei periculoase între o instalație exterioară și părțile metalice prezente în general în punctul de pătrundere a unei linii în interiorul structurii) datorită curentului de trăsnet circulând prin sau în lungul serviciilor care pătrund în structură. Pot să apară toate tipurile de pierderi (L1, L2, L3, L4). … e. … f.R'_W: Componentă de risc asociată defectării echipamentului conectat, prin acțiunea supratensiunilor produse datorită unui cuplaj rezistiv. Ar putea să apară pierderi de tipurile L'2 și L'4.Componentă de risc pentru un serviciu datorită căderii trăsnetului lângă serviciuR'_Z: Componentă de risc asociată defectării liniilor și echipamentului conectat produsă de supratensiunile induse pe linii. Ar putea să apară pierderi de tipurile L'2 și L'4.Componente de risc pentru un serviciu datorită căderii trăsnetului pe structura la care este racordat serviciulR'_B: Componentă de risc asociată avariilor fizice produse prin efectele mecanice și termice ale curentului de trăsnet care circulă pe linie. Ar putea să apară pierderi de tipurile L'2 și L'4; … … 6.2.1.1.3.R_3: risc de pierdere a unui element de patrimoniu cultural: R_3 = R_B + R_V (6.3)Tabelul 6.6Componente de risc care trebuie luate în considerare pentru fiecare tip de pierdere într-o structură Căderea trăsnetului pe o structură Căderea trăsnetului lângă o structură Căderea trăsnetului pe o linie racordată la o structură Căderea trăsnetului lângă o linie racordată la o structură Componentă de risc R_B R_M R_V R_Z R_1 * * *1) * * *1) * * R_3 * * * *2) * * *2) * *1) Numai pentru structuri cu risc de explozie și pentru spitale sau alte structuri în care defectarea unor sisteme interioare pun imediat în pericol viața oamenilor. + Compunerea componentelor de risc în funcție de sursa de avarieși + Compunerea componentelor de risc în funcție de tipul de avarieR_F este riscul asociat avariilor fizice (D2) care este definit prin suma: R_F = R_B + R_V (6.10) … 6.2.1.1.4.R'_4: risc de pierdere economică: R'_4 = R'_V + R'_W + R'_Z + R'_B + R'_C (6.13)Componentele de risc care trebuie luate în considerare pentru fiecare tip de pierdere într-un serviciu sunt indicate în tabelul 6.7. Sursă de avarieS3S4S1 R'_V R'_Z R'_C R'_4*****6.2.1.1.4.1.R'_I este riscul asociat trăsnetelor care au influență asupra serviciului dar nu cad pe el (surse S1 și S4); definit prin suma: R'_I = R'_B + R'_C + R'_Z (6.16)Pentru compunerea componentelor de risc pentru un serviciu așa cum s-a prezentat mai sus, a se vedea și tabelul 6.14.Compunerea componentelor de risc în funcție de tipul de avarie R' = R'_F + R'_O (6.17)undeR'_F este riscul asociat avariilor fizice (D2); definit prin suma: R'_F = R'_V + R'_B (6.18) … … 6.2.1.1.5.Factori care influențează componentele de risc + Factori care influențează componentele de risc într-o structurăTabelul 6.8Factori care influențează componentele de risc într-o structurăMăsuri de protecție R_B R_M R_V R_Z X X X X Rezistivitatea de suprafață a solului X Restricții fizice, izolație, panouri de avertizare, echipotențializarea solului X*1) X*2) X*3) Protecție cu SPD coordonate X X X Ecranarea liniilor exterioare X X X Precauții pentru trasee X X Precauții împotriva incendiilor X X Pericol special X X X X X *1) În cazul unui SPT "natural" sau standardizat, cu o distanță între conductoarele de coborâre mai mică de 10 m sau dacă este asigurată o restricție fizică, se poate neglija riscul asociat vătămării ființelor vii prin acțiunea tensiunilor de atingere și de pas*3) Datorită legăturii de echipotențializare. … 6.2.1.1.6.Tabelul 6.9Factori care influențează componentele de risc pentru un serviciuMăsură de protecție R'_W R'_B Suprafață echivalentă de expunere X X Ecranarea cablurilor X X Cablu de protecție împotriva trăsnetului X X Canal de protecție a cablurilor împotriva trăsnetului X X Conductoare ecranate suplimentare X X Tensiune de ținere la impuls X X SPD X X Evaluarea risculuiMăsuri de protecțieMăsurile de protecție sunt destinate să reducă riscul asociat tipurilor de avarii.(la 12-07-2023, Punctul 6.2.1.2. , Punctul 6.2.1. , Punctul 6.2. , Capitolul 6 a fost modificat de Punctul 35. , Articolul I din ORDINUL nr. 959 din 18 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 12 iunie 2023 ) … 6.2.1.3.Evaluarea componentelor de risc pentru o structură + Ecuația de bazăP_x probabilitatea de avariere a unei structuri;Numărul N_x de evenimente periculoase este influențat de densitatea de trăsnete la sol (Ng) și de caracteristicile fizice ale obiectului de protejat, vecinătățile sale și de sol.Pierderea rezultantă L_x este influențată de utilizarea atribuită obiectului, de prezența unor persoane, de tipul serviciului public, de valoarea bunurilor afectate de avarie și de măsurile prevăzute pentru a limita valoarea pierderilor. + Evaluarea componentelor de risc datorită căderii trăsnetului pe structură (S1) … – componentă asociată avariilor fizice (D2)R_B = N_D x P_B x L_B (6.22) … + Evaluarea componentelor de risc datorită căderii trăsnetului lângă structură (S2) … + Evaluarea componentelor de risc datorită căderii trăsnetului pe o linie racordată la structură (S3) … – componentă asociată avariilor fizice (D2)R_V = (N_L + N_Da) x P_v x L_v (6.26) … Dacă linia are mai multe secții, valorile R_U, R_V și R_W sunt suma valorilor R_U, R_V și R_W corespunzătoare fiecărei secții a liniei (fig. 6.5). Secțiile care trebuie luate în considerare sunt cele dintre structură și primul nod de distribuție. + Evaluarea componentei de risc datorită căderii trăsnetului lângă o linie racordată la structură (S4) … Dacă linia are mai multe secții, valoarea lui R_Z este suma R_Z a componentelor corespunzătoare fiecărei secții a liniei. Secțiile care trebuie luate în considerare sunt cele dintre structură și primul nod de distribuție.Dacă (N_I – N_L) <0, atunci se presupune că (N_I – N_L) = 0. Simbol Valoare conform cu N_D Anexa 6.1 – în proximitatea unei structuri N_L Anexa 6.1 – lângă o linie racordată la structură N_Da Anexa 6.1 P_A Anexa 6.2 – avarii fizice P_C Anexa 6.2 P_M Anexa 6.2 P_U Anexa 6.2 – avarii fizice P_W Anexa 6.2 P_Z Anexa 6.2 L_A = L_U = r_a x L_t Anexa 6.3 – avariilor fizice L_C = L_M = L_W = L_Z = L_O Anexa 6.3 structura de protejat (structura b) și la extremitatea "a" o structură adiacentă (structura a) + Sinteza componentelor de risc pentru o structurăTabelul 6.12Componentele de risc pentru o structură pentru diferite tipuri de avarii produse de diferite surse	S1	S2	S3	S4	Risc rezultant în funcție de tipul avariei
D1	R_A = N_D x P_A x r_a x L_t	R_U = (N_L + N_Da) x P_U x r_u x L_t						R_S = R_A + R_UAvarii fizice
D3	R_C= N_D x P_C x L_O	R_W = (N_L + N_Da) x P_W x L_O	R_O = R_C + R_M + R_W + R_Z	R_D = R_A + R_B + R_C	Dacă structura este împărțită în zone Z_S, fiecare componentă de risc trebuie să fie evaluată pentru fiecare zonă Z_S. + Împărțirea structurii în zone Z_SZonele Z_S sunt definite în principal prin– tipul solului sau al planșeului (componente de risc R_A și R_U), … – compartimente rezistente la foc (componente de risc R_B și R_V), … – ecrane tridimensionale (componente de risc R_C și R_M). … + Evaluarea componentelor de risc într-o structură cu zone Z_S + Riscuri R_1, R_2 și R_3 + Structură cu o singură zonăÎn plus:– Pentru componentele R_A, R_B, R_U, R_V, R_W și R_Z, numai o singură valoare trebuie determinată pentru fiecare parametru implicat. Dacă se pot aplica mai multe valori, trebuie aleasă valoarea cea mai mare. … – Pentru componentele R_C și R_M, dacă în zonă sunt implicate mai multe sisteme interioare, valorile P_C și P_M sunt date de:P_C = 1 – (1 – P_C1) x (1 – P_C2) x (1 – P_C3) (6.29)unde P_Ci, și P_Mi sunt parametrii care se referă la sistemul interior i.– Parametrii care se referă la volumul pierderilor L trebuie evaluați în conformitate cu anexa 6.3.Valorile medii tipice care derivă din anexa 6.3 pot fi asumate pentru zonă, în conformitate cu utilizarea structurii.Cu excepția făcută pentru P_C și P_M, dacă, într-o zonă, există mai mult de o valoare pentru oricare alt parametru, este asumată valoarea parametrului care conduce la cea mai mare valoare a riscului. … + Structură cu zone multiplePentru evaluarea componentelor de risc și selectarea parametrilor implicați, se aplică regulile de la structura cu o singură zonă. + Risc R_4Elementele pentru care se realizează evaluarea riscului R_4 trebuie definite pentru:– întreaga structură; … – o parte a structurii; … – o instalație interioară; … – o parte a instalației interioare; … – un echipament; … – conținutul structurii. … … 6.2.1.4.Evaluarea componentelor de risc pentru un serviciu + Ecuația de bazăP'_X probabilitatea de avariere a unui serviciu (a se vedea anexa 6.4); + Evaluarea componentelor de risc datorită căderii trăsnetului pe un serviciu (S3)Parametrii pentru evaluarea acestor componente de risc sunt indicați în tabelul 6.13. + Evaluarea componentelor de risc datorită căderii trăsnetului lângă serviciu (S4)Dacă (N_I – N_L) <0, atunci se adoptă (N_I – N_L) = 0. + Evaluarea componentelor de risc datorită căderii trăsnetului pe structuri la care este racordat serviciul (S1)Parametrii pentru evaluarea acestei componente de risc sunt indicați în tabelul 6.13. Simbol Valoare conform cu N_D Anexa 6.1 – pe serviciu N_I Anexa 6.1 P'_B Anexa 6.4 – defectări ale echipamentului serviciului Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe un serviciu să producă – avarii fizice P'_W Anexa 6.4 P'_Z Anexa 6.4 L'_B = L'_Y = L'_F Anexa 6.5 – defectării echipamentului serviciului + Sinteza componentelor de risc pentru un serviciuTabelul 6.14Componente de risc pentru un serviciu pentru tipuri diferite de avarii produse de surse diferite	S3	S4	S1	Riscul rezultant în funcție de tipul avarie
D2	R'_V=N_L x P'_V x L'_V	R'_B = N_D x P'_B x L'_B
D3	R'_W = N_L x P'_W x L'_W	R' C = N_D x P'_C x L'_C
Riscul rezultant în funcție de sursa de avarie	R_I= R'_Z + R'_B + R'_C