REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023

Notă …

Aprobată prin ORDINUL nr. 2.221 din 13 octombrie 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 950 din 20 octombrie 2023. +
Cuprins<!–>TERMENI, DEFINIȚII ȘI ABREVIERI–>Termeni și abrevieri<!–>Definiții–>DISPOZIȚII GENERALE<!–>Context–>Viziune<!–>Scop–>Ghidul în contextul standardizării internaționale BIM<!–>PARTEA I – BAZELE MODELĂRII INFORMAȚIEI CONSTRUCȚIEI (BIM)1.–>Introducere în BIM … 1.1.<!–>Ce este BIM? … 1.2.–>Beneficiile implementării BIM în practicile curente … 1.3.<!–>Necesitatea de management al informațiilor în implementarea BIM … 1.4.–>Managementul informației utilizând BIM conform seriei SR EN ISO 19650 … 2.<!–>Elemente BIM de bază … 2.1.–>Modelele de informație … 2.1.1.<!–>Conținutul modelului de informație … 2.1.2.–>Modele de informație federalizate … 2.1.3.<!–>Modelele de informație aferente managementului informațiilor … 2.2.–>Mediul comun de date CDE … 3.<!–>Responsabilități BIM … 3.1.–>Management BIM … 3.2.<!–>Coordonare BIM … 3.3.–>Modelare BIM … 4.<!–>Pași pentru implementarea BIM … 4.1.–>Cerințele de informații … 4.2.<!–>Planul de execuție BIM (BEP) … 4.3.–>Compatibilitate, interoperabilitate, formate deschise și openBIM … 5.<!–>Fluxul de lucru BIM în comparație cu fluxul de lucru tradițional … –>PARTEA a II-a – MANAGEMENTUL INFORMAȚIILOR UTILIZÂND BIM6.<!–>Actori și echipe în managementul informațiilor … 7.–>Organizarea informațiilor din modele de informații … 7.1.<!–>Containere de informații … 7.2.–>Metadate … 7.3.<!–>Sisteme de clasificare … 7.4.–>Nivelul de informație necesar … 8.<!–>Fluxul de lucru CDE ca procedură de lucru … 8.1.–>Stadiul "Activitate în desfășurare" – generarea modelului … 8.2.<!–>Stadiul "Partajat" – gestionarea modelului … 8.3.–>Stadiu "Publicat"- livrarea modelului … 8.4.<!–>Stadiul "Arhivat" – ținerea evidenței modificărilor … 9.–>Tipuri de cerințe de informații … 9.1.<!–>Cerințele de informații ale organizației (OIR) … 9.2.–>Cerințele de informații pentru active (AIR) … 9.3.<!–>Cerințele de informații pentru proiect (PIR) … 9.4.–>Cerințele privind schimbul de informații (EIR) … 10.<!–>Documente și resurse aferente managementului informațiilor generate în sistem BIM. … 10.1.–>Prezentare generală a resurselor de management a informațiilor … 10.2.<!–>Standardul de informații al proiectului/activului … 10.3.–>Metode și moduri de lucru ale proiectului/activului pentru producerea de informații … 10.4.<!–>Planul de execuție BIM (BEP) … 10.4.1.–>Funcția de management a informațiilor … 10.4.2.<!–>Strategia de livrare a informațiilor … 10.4.3.–>Structura defalcată și strategia de federalizare … 10.4.4.<!–>Matricele de responsabilități … 10.5.–>Programe de livrare a informațiilor … 10.5.1.<!–>Programul de livrare a informațiilor aferent sarcinilor (TIDP) … 10.5.2.–>Programul general de livrare a informațiilor (MIDP) … 10.6.<!–>Protocolul de informații al proiectului/activului … 10.7.–>Capabilitățile și capacitățile echipelor … 10.7.1.<!–>Evaluarea capabilității și capacității echipei de specialitate … 10.7.2.–>Stabilirea capabilității și capacității echipei de livrare … 10.8.<!–>Alte resurse … 11.–>Securitatea în BIM … LISTĂ FIGURI ȘI TABELE<!–>Figuri–>Tabele<!–>REFERINȚE NORMATIVE–>STANDARDE ROMÂNE DE REFERINȚĂ<!–>REFERINȚE–>BIBLIOGRAFIE<!–>Reproducerile din standarde au fost făcute cu acordul Asociației de Standardizare din România – ASRO nr. LUAN/RT/23/05//14.06.2023. Orice încălcare a dreptului de autor asupra standardelor constituie infracțiune și se pedepsește conform Legii nr. 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe, republicată, cu completările și modificările ulterioare.–> +
TERMENI, DEFINIȚII ȘI ABREVIERI<!–>Terminologiile și referințele sunt preluate din actele normative publicate în România, practicile internaționale și cerințele specifice din piața construcțiilor din România.–> +
Termeni și abrevieri<!–>AIM*1) – Model de Informație al Activului – model de informații aferent etapei operaționale. Cuprinde modele, date, documente și alte înregistrări legate de, sau necesare fazei operaționale a unui activ. Poate include informații care subliniază intenția originală de proiectare, detalii privind proprietatea, munca de cercetare întreprinsă, detalii despre performanța operațională, precum și modele 3D dezvoltate în cadrul proiectului (termen corespondent în limba engleză Asset Information Model – AIM)*1) Definiție reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 1: Concepte și principii–>BEP*3) – Plan de Execuție BIM – plan care explică modul în care echipele de livrare își îndeplinesc angajamentele specifice managementului informațiilor. Planul de execuție BIM precontractual (PRE-BEP) pune accent pe metodologia propusă de către echipa de livrare privind managementul informațiilor și asupra capabilității și capacității de a le gestiona (termen corespondent în engleză BIM Execution Plan – BEP).*3) Definiție reprodusă din SR EN ISO 19650-2:2019 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 2: Etapa de livrare a activelor–>BuildingSMART- Comunitate/Organizație internațională ce și-a propus crearea și dezvoltarea unor procese colaborative digitale în sectorul construcțiilor (termen corespondent în limba engleză buildingSMART Internațional – bSI).<!–>CAD – Proiectare asistată pe calculator – termen general utilizat și acceptat pentru a defini utilizarea calculatorului în procesul de creație, modificare, analiză și optimizare în toate domeniile de design și nu numai (termen corespondent în limba engleză Computer Aided Design – CAD).–>CDE*5) – Mediu Comun de Date – sursa convenită de informații pentru orice proiect sau activ, pentru colectarea, administrarea și diseminarea fiecărui container de informație printr-un proces controlat. Fluxul de lucru CDE descrie procesele care trebuie utilizate, iar soluția CDE poate furniza tehnologia care să sprijine aceste procese (termen corespondent în limba engleză Common Data Environment – CDE).*5) Definiție reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 1: Concepte și principii<!–>–>EIR*6) – Cerințe privind Schimbul de Informații – cerințe de informații referitoare la un angajament, referitoare la cumulul de date informaționale solicitate de către partea angajatoare de la echipa sa internă, cât și de la părțile angajate pentru dezvoltarea proiectului și execuția activului construit (termen corespondent în limba engleză Exchange Information Requirements – EIR).*6) Definiție reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 1: Concepte și principii<!–>–>GIS – Sistem Informațional Geografic – cadrul care permite culegerea, gestionarea și analiza datelor, integrând mai multe tipuri de date, analizând locații spațiale și organizând straturi de informații în vizualizări utilizând hărți și scene 3D (termen corespondent în limba engleză Geographic Information System – GIS).<!–>IFC – "Clasele de Bază ale Industriei – este un format de fișier deschis folosit pentru descrierea datelor din industria activelor construite. IFC este dezvoltat de buildingSMART și nu este controlat de un singur furnizor sau grup de furnizori. Fișierele IFC pot fi folosite cu o varietate de soluții hardware și software. IFC este un format de fișier folosit, de regulă, în procesul colaborativ aferent modelării informațiilor construcției. IFC este standardizat la nivel internațional prin standardul ISO 16739-1:2018 (termen corespondent în limba engleză Industry Foundation Classes – IFC).–>ISO – Organizația Internațională de Standardizare (termen corespondent în limba engleză Internațional Organization for Standardization – ISO).<!–>MIDP*7) – Program General de Livrare a Informațiilor – program care încorporează toate programele relevante de livrare a informațiilor aferente sarcinilor (termen corespondent în limba engleză Master Information Delivery Plan – MIDP).*7) Definiție reprodusă din SR EN ISO 19650-2:2019 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 2: Etapa de livrare a activelor–>OpenBIM – proces colaborativ deschis de partajare a informațiilor proiectului între toți participanții la proiect. OpenBIM facilitează interoperabilitatea în gestiunea proiectelor și activelor pe parcursul ciclului de viață al acestora.–>PIM*9) – Model de Informație al Proiectului – model de informații aferent etapei de livrare. În timpul proiectului, modelul poate fi utilizat pentru a transmite intenția de proiectare (uneori numită tema de proiectare) sau reprezentarea virtuală a activului care urmează să fie construit (uneori numit modelul virtual al construcției) (termen corespondent în limba engleză Project Information Model – PIM).*9) Definiție reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 1: Concepte și principii<!–>–>PIR*10) – Cerințe de Informații pentru Proiect – cerințe de informații referitoare la livrarea unui proiect, sunt definite ca informații necesare pentru derularea proiectului în puncte cheie cu intenția de a optimiza procesul de proiectare și de a lua decizii informate în legătură cu evoluția acestuia. Informațiile necesare sunt definite/cerute de către partea angajatoare (corespondent în limba engleză Project Information Requirements – PIR).*10) Definiție reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 1: Concepte și principii<!–>–>TIDP*11) – Program de Livrare a Informațiilor aferent Sarcinilor – lista containerelor de informație și datele de livrare pentru o anumită echipă de specialitate (termen corespondent în limba engleză Task Information Delivery Plan – TIDP).*11) Definiție reprodusă din SR EN ISO 19650-2:2019 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 2: Etapa de livrare a activelor<!–>–> +
Definiții<!–>Reglementarea tehnică preia, reproduce și utilizează atât definițiile regăsite în standardele publicate în versiunea din limba română, în actele normative din domeniu, cât și pe cele regăsite în standardele europene, ghidurile publicate de Comisia Europeană, ghidurile adoptate în alte țări, precum și alte documente oficiale emise în acest sens.–>Achiziție sau achiziție publică – achiziția de lucrări, de produse sau de servicii prin intermediul unui contract de achiziție publică de către una ori mai multe autorități contractante de la operatori economici desemnați de către acestea, indiferent dacă lucrările, produsele sau serviciile sunt destinate ori nu realizării unui interes public*12);*12) Conform art. 3 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare.Activ*13) – obiect, lucru sau entitate ce are o valoare potențială sau reală pentru o organizație.*13) Definiție reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 1: Concepte și principii<!–>–>Actor*14) – persoană, organizație sau entitate organizațională implicată într-un proces de construire. Entitățile organizaționale includ, fără a fi limitate la, departamente, echipe. În contextul acestui document, procesele de construire au loc în timpul etapei de livrare și al etapei operaționale.*14) Definiție reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 1: Concepte și principii<!–>–>Adoptare (a unui standard) – aprobare și publicare a unui standard național bazat pe un standard european/internațional sau pe un document de standardizare europeană/internațională cu obținerea unui statut de standard românesc.<!–>Angajament*15) (angajare, angajări*16)) – acord convenit pentru furnizarea de informații privind lucrări, bunuri sau servicii.*15) Definiție reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 1: Concepte și principii–>*16) În cadrul standardului SR EN ISO 19650-1:2019 și SR EN ISO 19650-2:2019 se utilizează atât termenul "angajament" cât și "angajare" sau "angajări".<!–>–>As-built – poate fi un bun fizic (lucrare, element component) sau digital (model 3D) care reprezintă modelul identic cu cel care a fost executat conform planurilor proiectului sau elementului, fiind marcate modificările implementate față de proiectul inițial.<!–>Audit – procesul prin care validitatea și veridicitatea unei informații este verificată și acceptată de către entitatea responsabilă.–>Beneficiar al investiției – entitate publică, persoană juridică sau fizică, ce are un drept de execuție a lucrărilor de construcții potrivit prevederilor Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare*17)*17) Conform prevederilor art. 2 din Hotărârea nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul- cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.Capabilitate*18) – în contextul acestui document, măsura abilității de a executa și funcționa, se referă la abilitatea, cunoștințele sau expertiza pentru gestionarea informațiilor.*18) Definiție reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 1: Concepte și principii<!–>–>Capacitate*19) – în contextul acestui document, resursele disponibile pentru a executa și funcționa, se referă la mijloacele, resursele și procedurile pentru gestionarea informației.*19) Definiție reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 1: Concepte și principii<!–>–>Cerință de informații*20) – specificație privind ce, când, cum și pentru cine trebuie produse informațiile.*20) Definiție reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 1: Concepte și principii<!–>–>Client*21) – actor care răspunde de inițierea unui proiect și aprobarea temei.*21) Definiție reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 1: Concepte și principii<!–>–>Ciclu de viață*22) – existența activului de la definirea cerințelor până la încetarea utilizării acestuia, acoperind concepția, dezvoltarea, funcționarea, întreținerea și desființarea acestuia.*22) Definiție reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 1: Concepte și principii<!–>–>Ciclul de viață al proiectului investițional în construcții – este unul dintre cele două componente al proiectului investițional în construcții (alături de sistemul de management al proiectului investițional în construcții) – format din etape ale proiectului. Etapele ciclului de viață al proiectului investițional sunt: (a) inițierea proiectului investițional în construcții – identificarea necesității, a oportunității, definirea temei de proiectare și stabilirea fezabilității; (b) planificarea proiectului – activitatea de proiectare; (c) realizarea proiectului – execuție construcției; (d) încheierea proiectului investițional în construcții și predarea construcției; (e) exploatarea, utilizarea construcției.<!–>Construcție – clădire, lucrare de geniu civil sau lucrare specială de construcții, respectiv orice lucrare de inginerie civilă, a cărei realizare constă în orice structură fixată în sau pe pământ, concepută și executată pentru îndeplinirea ori menținerea unor funcții tehnice, economice, sociale sau ecologice, indiferent de specificul, importanța, categoria și clasa de importanță, inclusiv utilajele, echipamentele și instalațiile tehnologice și funcționale aferente*23).*23) Conform prevederilor art. 2 din Hotărârea nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul- cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.–>Digital twin – este o reprezentare virtuală a unei obiect sau sistem fizic care servește ca omolog digital, cu diferențe imperceptibile față de original, în sensul utilizării acestuia în scopuri practice precum simulări, integrări, testări, monitorizare sau mentenanță. O reprezentare digitală de tip digital twin poate fi actualizată în timp real prin intermediul unui sistem de senzori și a unor procese automatizate prestabilite.–>Echipa de proiect*25) – partea angajatoare sau echipele de livrare.*25) Definiție reprodusă din SR EN ISO 19650-2:2019 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 2: Etapa de livrare a activelor<!–>–>Echipă de livrare*26) – parte angajată ca lider și părțile angajate ale acesteia. O echipă de livrare poate avea orice mărime, de la o persoană care îndeplinește toate funcțiile necesare, până la echipe de specialitate complexe, multidisciplinare. Mărimea și alcătuirea fiecărei echipe de livrare variază în funcție de dimensiunea și complexitatea activităților de administrare a activelor sau de livrare a proiectului. Mai multe echipe de livrare pot fi angajate simultan și/sau secvențial în legătură cu un singur activ sau proiect, în funcție de mărimea și complexitatea activităților de administrare a activelor sau de livrare a proiectului. O echipă de livrare poate fi constituită din mai multe echipe de specialitate din care organizația parte angajată ca lider și oricare alte părți angajate. Echipele de livrare sunt frecvent constituite de către partea angajatoare, nefiind exclusă posibilitatea ca acestea să fie constituite de către partea angajată ca lider.*26) Definiție reprodusă din SR EN ISO 19650-2:2019 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 2: Etapa de livrare a activelor<!–>–>Echipă de specialitate*27) – persoane organizate să îndeplinească o anumită sarcină.*27) Definiție reprodusă din SR EN ISO 19650-2:2019 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 2: Etapa de livrare a activelor<!–>–>Eveniment declanșator*28) – eveniment planificat sau neplanificat care modifică un activ sau starea acestuia pe parcursul ciclului său de viață, care are ca rezultat schimbul de informații. În timpul etapei de livrare, evenimentele declanșatoare indică în mod normal încheierea stadiilor proiectului.*28) Definiție reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 1: Concepte și principii<!–>–>Etapă de livrare*29) – parte a ciclului de viață, pe parcursul căreia un activ este proiectat, construit și pus în funcțiune.*29) Definiție reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 1: Concepte și principii<!–>–>Etapă operațională*30) – parte a ciclului de viață, în timpul căreia este utilizat, exploatat și întreținut un activ. Diferite standarde din seria SR EN ISO 19650 numesc această etapă diferit (operațională, exploatare). În cadrul ghidului este numită etapă de exploatare.*30) Definiție reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 1: Concepte și principii<!–>–>Federalizare*31)- crearea unui model de informații compozit, din containere de informație separate.*31) Definiție reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 1: Concepte și principii<!–>–>Flux de lucru – o secvență de sarcini care prelucrează un set de date. De fiecare dată când datele sunt transmise între oameni și/sau sisteme, se creează un flux de lucru. Fluxurile de lucru sunt căile care descriu modul în care ceva trece de la anulat la finalizat sau de la brut la procesat (termen corespondent în limba engleză – workflow).<!–>Format deschis de date – format de date generat de către o aplicație sau un program, definite în cadrul unor standarde deschise, fiind interoperabil și ușor accesibil de către orice utilizator (termen corespondent în limba engleza – open data format).–>Format închis de date – format de date specific pentru o aplicație sau un program deținute de către o entitate privată (companie, organizație sau individ) a cărui utilizare este condiționată de către ecosistemul de aplicații sau programe care pot folosi formatul respectiv (termen corespondent în limba engleză – closed data format sau proprietary data format).<!–>Informație*32) – reprezentare reinterpretabilă a datelor într-o manieră formalizată adecvată pentru comunicare, interpretare sau procesare. Informația poate fi procesată cu mijloace umane sau automate.*32) Definiție reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 1: Concepte și principii–>–>Lucrare de construcție – tot ce este construit sau rezultă din procese de construcție*35).*35) Definiție reprodusă din SR EN 1990:2004 – Eurocod: Bazele proiectării structurilor.<!–>–>Manual de transmitere a informațiilor*36) (IDM) – documentație care surprinde procesul de afaceri și oferă specificații detaliate ale informațiilor pe care un utilizator care îndeplinește un rol particular va trebuie să le ofere într-un moment particular în timp în cadrul unui proiect. Notă: la acest termen se poate face referință și sub numele de "Specificație de livrare a informațiilor" (termen corespondent în limba engleză – "Information Delivery Speicification IDS").*36) Definiția termenului a fost tradusă din engleză conform standard SR EN ISO 29481-1:2018, pct. 3.10.<!–>–>Matricea responsabilităților*37) – diagrama participanților și funcțiile lor în îndeplinirea sarcinilor sau livrabilelor. O matrice a responsabilităților poate indica aprobarea, consultarea și informarea, precum și responsabilitatea de a finaliza sarcini sau livrabile.*37) Definiție reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 1: Concepte și principii<!–>–>Model al disciplinei – model de informație elaborat de o singură disciplină (ex.: arhitectură, structură, instalații etc.), care poate fi constituit dintr-un singur sau din mai multe modele de bază ale aceleași discipline.<!–>Model de informații*38) – un set de containere de informație structurate și nestructurate.*38) Definiție reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 1: Concepte și principii–>Obiect de investiții – parte a obiectivului de investiții, cu funcționalitate distinctă în cadrul ansamblului acestuia.<!–>Obiectiv de investiții – rezultatul scontat la investirea de capital pe timp limitat, ca urmare a realizării unuia sau mai multor obiecte de investiții, situate pe un amplasament distinct delimitat, care asigură satisfacerea cerințelor formulate de dezvoltator; în sintagma "obiectiv de investiții" se cuprinde, după caz, obiectivul nou de investiții, obiectivul mixt de investiții sau intervenția la construcția existentă.–>Parte angajată*40) – furnizor de informații privind lucrări, bunuri sau servicii.*40) Definiție reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 1: Concepte și principii<!–>–>Parte angajatoare*41) – partea care recepționează informații privind lucrări, bunuri sau servicii de la o parte angajată ca lider.*41) Definiție reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 1: Concepte și principii<!–>–>Proiect – lucrare tehnică întocmită pe baza unei teme date, care cuprinde calculele tehnico- economice, părțile desenate și scrise, instrucțiunile etc. necesare executării unor livrabile.<!–>Proiect investițional în construcții – procesul care debutează cu identificarea nevoii sau oportunității de construire și se finalizează cu darea în folosință a construcției. Proiectul investițional în construcții urmărește obținerea unui rezultat planificat concretizat prin obiectivul de investiții. NOTĂ: Pe parcursul ghidului, termenul este ocazional scurtat la "proiect" din considerente de spațiu.–>Reglementare – document care conține reguli cu caracter obligatoriu și care este adoptat de către o autoritate a statului sau la nivel european.*42)*42) Conform prevederilor art. 2 din Legea 163/2015 privind standardizarea națională.Reper în livrarea informațiilor*43) – eveniment planificat pentru schimbul de informații prestabilit.*43) Definiție reprodusă din SR EN ISO 19650-2:2019 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 2: Etapa de livrare a activelor<!–>–>Spațiu*44) – întindere tridimensională limitată, definită fizic sau teoretic.*44) Definiție reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 1: Concepte și principii<!–>–>Standard – înseamnă o specificație tehnică, adoptată de un organism de standardizare recunoscut pentru aplicare repetată sau continuă, a cărei respectare nu este obligatorie și poate fi concretizat în unul dintre următoarele standarde: standard internațional, standard european, standard armonizat, standard național.*45)*45) Conform Regulamentului UE nr. 1025/2012 privind standardizarea europeană și a art. 2 din Legea 163/2015 privind standardizarea națională.Standardizare – activitate specifică desfășurată de un organism recunoscut, prin care sunt elaborate, aprobate, revizuite, modificate, adoptate și anulate standarde și alte documente de standardizare, destinate unei utilizări comune și repetate*46).*46) Conform prevederilor art. 2 din Legea 163/2015 privind standardizarea națională.Standard armonizat – standard european adoptat pe baza unei solicitări din partea Comisiei pentru aplicarea legislației de armonizare a Uniunii Europene*47).*47) Conform Regulamentului UE nr. 1025/2012 privind standardizarea europeană și a art. 2 din Legea 163/2015 privind standardizarea națională.Standard european (marcă "EN") – standard adoptat de o organizație de standardizare europeană*48). Organizațiile de standardizare europeană sunt CEN (Comitetul European de Standardizare – European Committee for Standardization), CENELEC (Comitetul European pentru Standardizare în Electrotehnică – European Committee for Electrotechnical Standardization) și ETSI (Institutul European de Standarde de Telecomunicații – European Telecommunications Standards Institute). Standardele europene sunt marcate cu prefixul "EN".*48) Conform Regulamentului UE nr. 1025/2012 privind standardizarea europeană și a art. 2 din Legea 163/2015 privind standardizarea națională.Standard internațional – standard adoptat de un organism de standardizare internațional*49). Standardele internaționale sunt marcate cu prefixul "ISO" sau "IEC".*49) Conform Regulamentului UE nr. 1025/2012 privind standardizarea europeană și a art. 2 din Legea 163/2015 privind standardizarea națională.Standard național – standard adoptat de un organism de standardizare național*50). Standardele naționale sunt marcate cu un prefix specific țării care a adoptat standardul respectiv.*50) Conform Regulamentului UE nr. 1025/2012 privind standardizarea europeană și a art. 2 din Legea 163/2015 privind standardizarea națională.Standard român SR – standardele care se elaborează și se aprobă în cadrul standardizării naționale. Ele se identifică cu indicativul alcătuit din sigla SR, numărul standardului și anul publicării acestuia. Sigla SR semnifică "standard român" și se aplică numai pe standardele române. Atunci când standardele române adoptă standarde europene și/sau internaționale, sigla SR va fi urmată de combinația de litere care identifică standardele europene și/sau internaționale adoptate*51).*51) Conform prevederilor art. 5 din Legea nr. 163/2015 privind standardizarea națională.Utilizare BIM – o metodă de aplicare a modelării informației construcției (BIM) în timpul ciclului de viață al unui activ pentru îndeplinirea unui sau mai multor obiective specifice (termen corespondent în limba engleză – BIM Use Case).<!–>Validarea datelor – verificarea conformității informațiilor și a datelor primite sub diferite forme (modelele de informații, fișiere digitale etc.) în vederea utilizării lor în cadrul sarcinilor atribuite.–> +
DISPOZIȚII GENERALE +
Context<!–>Prezentul ghid a fost inițiat și dezvoltat în contextul creșterii coerenței și adecvării cadrului de reglementare aplicabile construcțiilor și investițiilor publice, al simplificării legislative, al reducerii sarcinilor administrative, al alinierii la progresul tehnologic și al clarificării etapelor și stadiilor de dezvoltare a unei lucrări de construcție, care adoptă metodologia BIM. În corelare cu tendințele globale actuale privind performanța activităților din sectorul construcțiilor, pentru îmbunătățirea procesului de coordonare, proiectare și monitorizare a lucrărilor de construcții, precum și a activităților de mentenanță în exploatare a acestora, se are în vedere abordarea pe scară largă a modelării informației construcției (BIM) la nivel național.–>În conformitate cu foaia de parcurs pentru implementarea BIM în România, acest ghid a fost dezvoltat pentru a pregăti cadrul de implementare al acesteia. Ghidul face parte dintr-un pachet de reglementări tehnice specifice în cadrul proiectului "Creșterea coerenței cadrului normativ și a eficienței reglementărilor tehnice în domeniul construcțiilor" împreună cu RTC 9-2022, Ghid privind utilizarea instrumentelor de generare și gestionare a datelor digitale aferente construcțiilor.<!–>În România, modelarea informației construcției (BIM) la nivelul proiectelor investiționale în construcții este folosită limitat atât ca număr de proiecte cât și ca nivel de implementare. Pentru o implementare eficientă a sistemului BIM este nevoie de o abordare pe mai multe paliere. În acest sens, la nivelul Guvernului României a fost aprobată, prin Memorandum, Foaia de parcurs privind implementarea metodologiei BIM (Building Information Modelling) la nivel național, în proiectele de investiții din fonduri publice din sectorul construcțiilor. Conform foii de parcurs, prezentul ghid face parte din prima etapă care marchează debutul BIM la nivel național.–>
Figura 1. Componentele de reglementare și standardizare privind implementarea BIM în România<!–>–>Figura 1 arată schematic poziția acestui ghid în cadrul procesului de implementare BIM în România conform foii de parcurs. +
Viziune<!–>În contextul demersului de digitalizare a sectorului construcțiilor, implementarea BIM este o metodologie de optimizare a proceselor derulate pe tot parcursul ciclului de viață al proiectului investițional în construcții. Utilizarea modelării informației construcției (BIM) este un proces de durată care trebuie să fie capabil să se adapteze la noile evoluții ale tehnologiei și cerințele schimbătoare ale pieței construcțiilor.–>Viziunea de implementare BIM se referă la abordarea etapizată, printr-o serie de activități care vor duce la creșterea coerenței cadrului de reglementare aplicabil construcțiilor și investițiilor publice.<!–>Rolul Ghidului privind managementul și monitorizarea informațiilor generate în sistem BIM, indicativ RTC 8 – 2022 și al Ghidului privind utilizarea instrumentelor în generarea și gestionarea datelor aferente construcțiilor, indicativ RTC 9 – 2022, este de a crea contextul pentru demararea procesului de implementare a metodologiilor de lucru în sistem BIM.–>Abordarea, în cazul ambelor ghiduri, ține de generarea unui cadru la nivel macro care să faciliteze înțelegerea proceselor și metodologiei de lucru în sistem BIM pentru actorii din sectorul construcțiilor. +
Scop<!–>Scopul prezentului ghid este de familiarizare și diseminare a informațiilor necesare pentru înțelegerea conceptelor de management al informațiilor utilizând modelarea informației construcției (BIM).–>Ghidul este adresat tuturor actorilor din piața construcțiilor din România. +
Ghidul în contextul standardizării internaționale BIM<!–>Înțelegerea beneficiilor aduse de BIM a dus la nevoia stabilirii unei standardizări internaționale la nivelul serviciilor din sectorul construcțiilor. Pe parcursul timpului, au fost dezvoltate o serie de standarde internaționale care se referă direct la BIM sau sunt aplicabile pe anumite părți ce țin de managementul informațiilor BIM. Standardizarea managementului informațiilor, precum și a conceptelor, modelelor de date și a proceselor, au rolul de a realiza o consecvență, automatizare și previzibilitate în folosirea BIM în sectorul construcțiilor.–>Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției (BIM), în calitate de subiect al acestui ghid, este standardizat printr-o serie de standarde internaționale, adoptate ca standarde românești (SR) în următorul mod:● SR EN ISO 19650-1:2019 Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 1: Concepte și principii;<!–>● SR EN ISO 19650-2:2019 Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 2: Etapa de livrare a activelor;–>● SR EN ISO 19650-3:2020 Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 3: Faza de exploatare a activelor;<!–>● SR EN ISO 19650-4:2020 Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informațiilor construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 4: Schimbul de informații;–>● SR EN ISO 19650-5:2020 Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 5: Abordarea securității în managementul informațiilor.<!–>–>În cadrul ghidului, standardele internaționale ce țin de managementul informațiilor adoptate în România, sunt abordate în ansamblu. Conceptele și principiile descrise în cadrul SR EN ISO 196501:2019 sunt abordate în conexiune cu procedeele descrise în celelalte standarde din cadrul seriei respective.<!–>Pe lângă seria de standarde SR EN ISO 19650, în acest ghid sunt menționate o serie de alte standarde.–>La standardizarea informațiilor, se menționează standardele SR EN ISO 12006-2:2020 și SR EN ISO 12006-3:2022 referitoare la organizarea informațiilor și la sisteme de clasificare și SR EN 174121:2020 referitor la nivelul de informații necesar.<!–>La standardizarea modelelor de date, care se referă la folosirea formatelor deschise de date care asigură interoperabilitatea informațiilor pe tot parcursul ciclului de viață al construcției, se face referire la standardul SR EN ISO 16739-1:2020 referitor la schema de date IFC.–>Când vorbim de standardizarea proceselor, care se referă la definirea unor procese uniforme și a unor metodologii de lucru comune care să asigure o previzibilitate a rezultatelor, se face referire la standardele SR EN ISO 23386:2020 (referitor la datele interconectate) și la SR EN ISO 29481-1:2018 (referitor la manualul de transmitere/livrare a informațiilor).<!–>Pentru stabilirea cerințelor privind schimbul de informații (EIR) și a elaborării planurilor de execuție BIM (BEP) se face referire la standardul SR CEN/TR 17654:2022.–>Trebuie menționat faptul că acest ghid nu are rolul de a explica standardele internaționale existente referitoare la BIM, ci își propune doar să facă referire la acestea, acolo unde acest lucru este oportun, urmând ca cititorul să decidă dacă are nevoie să aprofundeze anumite subiecte prin consultarea standardelor menționate.<!–>Informațiile descrise în acest ghid se raportează strict la data publicării acestuia, fiind responsabilitatea cititorului să consulte standardele internaționale și europene noi sau actualizate, precum și reglementările naționale care pot să apară sau să fie modificate pe parcurs.–> +
Partea IBAZELE MODELĂRII INFORMAȚIEI CONSTRUCȚIEI (BIM)1.<!–>Introducere în BIM1.1.–>Ce este BIM?Modelarea informației construcției, denumită pe scurt "BIM"*52), este definită ca fiind utilizarea unei reprezentări digitale într-o manieră colectivă a unui activ construit, pentru a facilita procesele de proiectare, construire și exploatare, în vederea formării unei baze de încredere în luarea deciziilor*53).*52) Termen abreviat din limba engleză "Building Information Modeling".<!–>*53) Definiție reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 1: Concepte și principii, pct. 3.3.14–>
Figura 2. BIM în ciclul de viață al unui proiect investițional în construcții<!–>–>Implementarea BIM este susținută de comunicare, interoperabilitate, practici eficiente de lucru și resurse umane instruite corespunzător. Acestea se pot încadra în patru mari categorii, respectiv: procese, tehnologii, persoane și politici care sprijină utilizarea modelării informației construcției (BIM) pe tot parcursul ciclului de viață al unui proiect investițional în construcții.<!–>Utilizarea modelării informației construcției (BIM) se realizează prin aplicarea managementului informațiilor. Seria de standarde SR EN ISO 19650*55) descrie procesul de management al informațiilor utilizând BIM în tot ciclul de viață al activelor în construcții.*55) Vezi cap. 1.4 Managementul informației utilizând BIM conform seriei SR EN ISO 19650–>*56) Figura adaptată după AIA (The American Institute of Architects), "The MacLeamy Curve", 2004.<!–>De asemenea, din Figura 3 se observă că un flux de lucru BIM implică efort și costuri mai mici în fazele avansate de proiectare, informațiile fiind extrase din modelul de informație.–>Beneficierea de avantajele aduse de BIM se face printr-o integrare mai mare a procesului de livrare a informațiilor. Metodologia BIM permite acest lucru prin oferirea unui model de informație care formează o bază decizională între factorii implicați în proiect. Utilizarea modelării informației construcției (BIM) necesită ca informațiile ce țin de execuția construcției să fie disponibile cât mai timpuriu în cadrul procesului.<!–>O comparație între livrarea tradițională a proiectului și livrarea integrată utilizând BIM este ilustrată în Figura 4.–>
Figura 4. Livrarea tradițională a proiectului comparată cu livrarea utilizând BIM*57)<!–>–>*57) Figură adaptată în baza AIA (The American Institute of Architects), Integrated Project Delivery. An Updated Working Definition, Ver. 3, pag. 4, 2014. În figură au fost introduse etapele ciclului de viață al proiectului investițional în construcții specifice pentru piața din România iar săgețile au fost re-poziționate în relație cu etapele respective. Actorii din figură au fost propuși conform actorilor comuni din piață, lista de actori din figură nu este exhaustivă și are strict caracter de exemplificare.<!–>Din figura de mai sus se pot observa următoarele aspecte diferite în cazul proceselor integrate rezultate din utilizarea BIM:● (CE) soluția propusă a proiectului investițional în construcții se finalizează mai devreme, ulterior doar fiind extrase informații pentru execuție în baza acesteia;–>● (CINE) actorii implicați în proiect sunt stabiliți de la începutul proiectului. Este recomandată consultanța timpurie din partea a cât mai mulți actori care vor fi implicați în diferite procese de pe parcursul ciclului de viață al proiectului investițional în construcții, pentru a stabili o soluție propusă conformă cu așteptările, necesitățile și posibilitățile acestora;<!–>● (CUM) modalitatea în care se va executa soluția propusă (CE) se stabilește mai timpuriu în cazul utilizării BIM și a proceselor integrate de lucru, pentru a depista posibile neconcordanțe din timp, și a face optimizările necesare.–>Implementarea BIM se bazează pe lucrul colaborativ în cadrul echipei de proiect. Posibilitățile de colaborare între actori sunt condiționate de relațiile contractuale între aceștia, iar începerea colaborării într-o fază cât mai incipientă a proiectului investițional va aduce beneficii pe termen lung prin stabilirea unor obiective comune. Relațiile contractuale se bazează pe traseul de achiziție a serviciilor aferente proiectului investițional în construcții. Prin urmare, beneficiile implementării BIM cresc atunci când traseul de achiziție promovează abordările colaborative.–>Implementarea BIM este posibilă în cazul oricărui traseu de achiziție, dar abordarea față de procesele de lucru va trebui adaptată situației.<!–> … 1.3.–>Necesitatea de management al informațiilor în implementarea BIMÎnainte de apariția seriei de standarde SR EN ISO 19650, metodologia de lucru în sistem BIM s-a dezvoltat organic, atât la nivelul unor organizații cât și la nivel național, în diferite țări sau regiuni. Dezvoltarea respectivă se realiza conform obiectivelor specifice ale organizațiilor, țărilor sau regiunilor, fiind dificilă generarea unui cadru de colaborare bazat pe un nivel egal de implementare BIM. Odată cu atingerea unui anumit nivel de maturitate a metodologiei BIM, acest nivel a fost formalizat prin intermediul seriei de standarde SR EN ISO 19650.<!–>Anterior standardizării, cel mai comun sistem de stabilire a maturității implementării BIM era reprezentat de așa-numitele "BIM Levels"*58) sau niveluri BIM.*58) Conceptul de BIM Levels a apărut inițial în Marea Britanie.–>Stadiile de maturitate în managementul informației sunt trei la număr, de la Stadiul 1 la Stadiul 3. Respectarea cerințelor seriei de standarde SR EN ISO 19650 poate asigura implementarea stadiului 2 de maturitate în managementul informațiilor utilizând BIM, similar cu "BIM Level 2".–>Stadiile de maturitate ale managementului informației sunt reprezentate în Figura 5. Stadii de maturitate ale managementului informațiilor.<!–>
Figura 5. Stadii de maturitate ale managementului informațiilor*60)–> … … 2.–>Elemente BIM de bazăImplementarea modelării informației construcției (BIM) prin aplicarea managementului informației poate fi împărțită în două elemente de bază: (i) modelul de informație și (ii) mediul comun de date (CDE).<!–>Modelul de informație (i) se referă la toate informațiile proiectului organizate sub forma unui model. Mediul comun de date (ii) este ceea ce permite producerea în colaborare a modelului de informație (i).–>În Figura 6 este ilustrată relația între (i) modelul de informație, și (ii) mediul comun de date (CDE).<!–>
Figura 6 Exemple de modele de informații și mediul comun de date CDE–>Conform scenariului ipotetic ilustrat în figura de mai sus se poate observa că mediul comun de date (CDE) mediază interacțiunea actorilor cu modelul, iar o separare a acestora face imposibil lucrul în colaborare, lipsind relația între model și actori.–>2.1.<!–>Modelele de informațieModelarea informației construcției (BIM) se referă la producerea unei reprezentări virtuale a construcției sub forma unui model. Termenul de "model" în acest caz nu se limitează la înțelegerea comună a modelului ca a unei reprezentări geometrice. Chiar dacă modelarea informației construcției (BIM) se bazează pe modelarea tridimensională a elementelor construcției, aceasta nu se oprește aici*61).*61) Într-o analogie, modelul de informație, așa cum este înțeles în cadrul managementului informației utilizând BIM, poate fi comparat, cu totalitatea bibliorafturilor care conțin toată informația aferentă unui proiect investițional în construcții.–>–> … 2.1.2.<!–>Modele de informație federalizateDezvoltarea tehnologiilor digitale la data redactării prezentului ghid nu permite lucrul simultan, integrat asupra unui singur model de informație unic a tuturor factorilor implicați în proiect*64). Din această cauză, implementarea managementului informației utilizând BIM conform stadiului 2 de maturitate, implică împărțirea informațiilor aferente construcției în mai multe modele de informație mai mici care pot fi gestionate facil de către fiecare specialitate.*64) Acest aspect a fost definit ca dezideratul pentru "BIM Level 3". Chiar dacă există multiple inițiative în acest sens care s-au dezvoltat organic, la data redactării prezentului ghid, acestea nu au atins maturitatea necesară pentru a fi formalizate sub forma unui standard la nivel internațional. În cadrul acestui ghid informația este limitată la stadiul 2 de maturitate a managementului informațiilor care poate fi îndeplinit prin respectarea prevederilor serie de standarde SR EN ISO 19650.–>Federalizarea se poate face atât pentru a cumula toate modelele de informație într-un singur loc și a avea o imagine de ansamblu asupra construcției, precum și pentru a cumula diferite scopuri specifice, pentru care pot fi selectate doar unele dintre modelele de informație necesare scopului respectiv*66). Stabilirea scopurilor pentru care se va face federalizarea, precum și a modalității în care va fi realizată, se face în cadrul strategiei de federalizare, care este un document de management al informațiilor utilizând BIM.*66) Un exemplu de scop este coordonarea interdisciplinară.–>În Figura 9 este ilustrată legătura ierarhică dintre modelele de informații.<!–>Figura 9. Diagramă ierarhică a modelelor de informații–> … 2.1.3.<!–>Modelele de informație aferente managementului informațiilorÎn cadrul managementului informațiilor utilizând BIM, modelul de informație al construcției este denumit diferit în funcție de etapa din ciclul de viață al activului în care este produs și utilizat, având și o serie de caracteristici specifice etapei respective.–>Conform SR EN ISO 19650-1:2019, managementul informației se bazează pe două modele de informație, unul este modelul de informație al proiectului (PIM), aferent etapei de livrare a activului, iar celălalt este modelul de informație al activului (AIM), aferent etapei de exploatare a activului*68).*68) Modele de informații sunt detaliate în cap. 7 Organizarea informațiilor din modele de informații.<!–>–>În Figura 10 se poate vedea utilizarea modelelor de informație pe parcursul ciclului de viață al managementului informațiilor.<!–>Conform figurii, se poate observa că în etapa de livrare a activului vorbim despre modelul de informație al proiectului (PIM) iar în etapa de exploatare (operațională) a activului, vorbim despre modelul de informație al activului (AIM). Cele două modele nu sunt identice, în modelul PIM fiind informații suplimentare care nu sunt utile în exploatare și invers. La trecerea dintr-o etapă în cealaltă, în baza modelului de informație aferent etapei care se încheie se compilează modelul de informație pentru noua etapă.–>
Figura 10. Proiect generic și ciclul de viață al managementului informațiilor unui activ*69)<!–>–>*69) Figură reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 1: Concepte și principii, Figura 3.<!–>În cadrul managementului informațiilor utilizând BIM, modelul de informație este definit ca fiind un set de containere de informație structurate și nestructurate.–>Containerele de informație sunt, precum reiese și din denumirea acestora, unități de stocare și gestionare a informației digitale, care pot avea diferite mărimi. Aspectul important al containerelor de informație este faptul că informația din cadrul acestora este organizată pentru a facilita lucrul în colaborare, partajarea între actori și accesarea informației corecte de către aceștia. Containerele de informație pot conține alte containere de informație*70).*70) Prin analogie cu fluxul de lucru tradițional, un container de informație poate fi considerat atât un document printat, un biblioraft care conține piese scrise sau desenate, precum și cutiile în care sunt organizate bibliorafturile aferente diferitelor discipline.<!–>–>Compilarea tuturor containerelor de informație aferente unui proiect formează modelul de informație al proiectului (PIM).<!–>Containerele de informație sunt descrise în capitolul 7.1.–> … … 2.2.<!–>Mediul comun de date CDEMediul comun de date (CDE)*71) este modalitatea prin care se asigură producerea în colaborare a modelului de informație.*71) Abreviere de la termenul din limba engleză "Common Data Environment".–>Conform definiției oferite de standardul SR EN ISO 19650-1:201974, mediul comun de date (CDE) este sursa convenită de informații pentru orice proiect sau activ, pentru colectarea, administrarea și diseminarea fiecărui container de informație printr-un proces controlat.<!–>Mediul comun de date (CDE) este format din (i) fluxul de lucru CDE și (ii) soluția CDE, descrise mai jos.–>(i)<!–>Fluxul de lucru CDE se referă la procedura de lucru în cadrul mediului comun de date (CDE). Stabilirea fluxului de lucru CDE primează față de stabilirea soluției CDE.Fluxul de lucru CDE se referă la lucrul cu containerele de informație și permite gestionarea următoarelor componente principale:● stadiile informației ("activitate în desfășurare", "partajat", "publicat", "arhivat"), containerele de informație din mediul comun de date (CDE) se vor afla într-unul dintre cele patru stadii;–>● identificarea containerelor de informație, containerele de informație din mediul comun de date vor avea atribuit un cod de identificare unic;<!–>● controlul revizuirilor (prin coduri de revizuire), containerele de informație din mediul comun de date (CDE) vor avea atribuit un cod de revizuire;–>● utilizarea permisă (prin coduri de status), containerele de informație din mediul comun de date (CDE) vor avea atribuit un cod de status care indică utilizarea permisă a containerului respectiv.<!–>–>Fluxul de lucru CDE este descris în capitolul 8.<!–> … (ii)–>Soluția CDE se referă la tehnologia care poate susține fluxul de lucru CDE.Soluția CDE poate fi o platformă sau aplicație digitală precum și o soluție de tip cloud.<!–>Descrierea procesului de selecție și implementare a soluției CDE poate fi găsită în Ghidul privind utilizarea instrumentelor de generare și gestionare a datelor digitale aferente construcțiilor, indicativ RTC 9 – 2022.*74) Conform SR EN ISO 19650-1:2019 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 1: Concepte și principii, pct. 3.3.15.–>Cele trei categorii de responsabilități pot fi puse în practică prin alocarea unor roluri dedicate, asocierea cu alte roluri din cadrul organizației sau comasarea responsabilităților într-un singur rol. Fiecare organizație este în măsură să decidă abordarea care o avantajează în privința proceselor sale interne.–>Ierarhia responsabilităților BIM este ilustrată în Figura 11.<!–>
Figura 11. Ierarhia responsabilităților BIM cu exemplificarea specialităților.–> … 3.2.–>Coordonare BIMResponsabilitățile de coordonare BIM țin de asigurarea implementării BIM de către fiecare specialitate care participă la proiectul investițional în construcții, în conformitate cu planificarea elaborată la nivelul managementului BIM. Este recomandată alocarea responsabilităților de coordonare BIM pentru fiecare specialitate în parte, fiind necesar ca persoana care și le asumă să înțeleagă procedurile de lucru specifice specialității respective.<!–>Responsabilitățile de coordonare BIM includ, dar nu sunt limitate, la următoarele:● participarea la planificarea execuției BIM;–>● participarea la ședințele de revizuire a soluției propuse și de coordonare a modelului;<!–>● facilitarea utilizării planului de execuție BIM (BEP) și implementării prevederilor acestuia;–>● asigurarea dezvoltării modelului de informație al specialității conform planului de execuție BIM (BEP) și procedurilor de lucru stabilite;<!–>● validarea nivelurilor de detaliere a informațiilor din model;–>● auditarea în detaliu a modelului, înainte de partajare;<!–>● comunicarea problemelor către responsabilii de modelare BIM;–>● implementarea procedurilor interne de coordonare, detectare a conflictelor și altor utilizări a modelării informației construcției (BIM);<!–>● gestiunea transferurilor modelului și a controlului versiunilor;–>● menținerea și documentarea cunoștințelor BIM în cadrul organizației.<!–>–> … 3.3.<!–>Modelare BIMResponsabilitățile privind modelarea BIM se referă la generarea efectivă a informațiilor din cadrul modelului de informație. Persoana cu responsabilități de modelare BIM este elaboratoarea soluției propuse ale specialității sub forma unui model de informație. Responsabilitățile de modelare BIM pot fi partajate pe mai multe paliere, în concordanță, de exemplu, cu elementele constructive care trebuie modelate.–>Responsabilitățile de modelare BIM includ, dar fără a se limita la acestea, următoarele:● determinarea elementelor care trebuie modelate conform planului de execuție BIM (BEP);<!–>● dezvoltarea/generarea elementelor modelului la fiecare stadiu al proiectului, conform nivelului de detaliere stabilit;–>● comunicarea problemelor către alți participanți ai procesului de management al informațiilor utilizând modelarea informației construcției (BIM).<!–>–> … … 4.<!–>Pași pentru implementarea BIMCu scopul unei simplificări de nivel introductiv, aplicarea managementului informației utilizând BIM poate fi conceptualizată sub forma unor întrebări și răspunsuri privind Ce informații sunt necesare, Cine și Cum le va produce și Când vor fi livrate informațiile respective*75). Utilizarea BIM ulterioară ține de punerea în aplicare a răspunsurilor la întrebările respective.*75) Implementarea și utilizarea modelării informației construcției (BIM) în cadrul procesului de management al informațiilor se face urmărind prevederile seriei de standarde SR EN ISO 19650.–>Conform figurii de mai sus, răspunsul la întrebarea "Ce informații sunt necesare?" este oferit prin cerințele de informații. Răspunsul la întrebarea "Cine și cum le va produce și când vor fi livrate informațiile?" este oferit prin planul de execuție BIM (BEP) și resursele de management al informațiilor aferente. Rezultatul aplicării planificării este modelul de informație, care corespunde cerințelor.<!–>Pentru stabilirea unor cerințe minime privind implementarea BIM la nivelul proiectelor investiționale în construcții, care pot servi ca un punct de plecare pentru stabilirea cerințelor de informații, se va consulta Anexa C.–>4.1.<!–>Cerințele de informațiiManagementul informațiilor utilizând BIM are rolul de a eficientiza producerea și gestionarea tuturor informațiilor aferente ciclului de viață al proiectului investițional în construcții.–>Modalitatea de a prevedea informațiile care vor fi necesare pe parcursul ciclului de viață al proiectului investițional în construcții este procesul de stabilire a cerințelor de informații.<!–>Stabilirea cerințelor de informații este esențială pentru a elimina riscul risipei de resurse asociate producerii informațiilor nesolicitate. În mod similar, trebuie asigurată producerea unor informații suficiente încât să nu existe blocaje datorate lipsei acestora.–>Cerințele de informație determină ce informații vor fi conținute în modelul de informație.<!–>Stabilirea cerințelor de informații se referă la procesul de specificare a informațiilor necesare în cadrul ciclului de viață al proiectului investițional în construcții. Această activitate se află la baza procesului de management al informației utilizând BIM.–>În cazul lipsei de precizie a cerințelor de informații, actorii care produc informații sunt puși în situația de a face estimări și interpretări privind informațiile necesare și nivelul necesar de detaliere a informațiilor respective, ceea ce duce la erori și riscuri care, la rândul lor, duc la depășirea termenelor și a bugetelor proiectelor.<!–>Cerințele de informații sunt stabilite de către inițiatorul proiectului investițional în construcții. Stabilirea cerințelor de informații, similar cu alte activități de management al informațiilor, poate fi desemnată către o parte terță, dacă acest lucru este considerat necesar.–>În cadrul managementului informațiilor utilizând BIM se definesc patru tipuri de cerințe de informații: cerințele de informație ale organizației (OIR), cerințele de informație pentru proiect (PIR), cerințele de informație pentru active (AIR) și cerințele privind schimbul de informație (EIR). Tipurile de cerințe de informații sunt detaliate în cadrul capitolului 9.<!–>Clarificări adiționale precum și o exemplificare de stabilire a cerințelor de informații, pot fi găsite în Anexa A.–> … 4.2.<!–>Planul de execuție BIM (BEP)Planul de execuție BIM (BEP) joacă un rol critic în calitate de document de management al informațiilor. Prin intermediul acestuia se specifică strategia, responsabilii și resursele utilizate pentru îndeplinirea cerințelor de informație prin intermediul modelării informației construcției (BIM).–>Planul de execuție BIM este descris în capitolul 10.4.<!–>În același timp, planul de execuție BIM (BEP) nu este singurul document prin care este planificat managementul informației unui proiect realizat în sistem BIM. Pe lângă acesta sunt utilizate o serie de alte resurse și documente de management al informațiilor.–>Resursele și documentele de management al informațiilor sunt descrise în capitolul 10.<!–>O parte importantă din cadrul procesului de elaborare a planului de execuție BIM (BEP) este prevederea modalităților în care va fi utilizată atât modelarea informației construcției (BIM) cât și modelul de informație rezultat. Cu alte cuvinte, se prevede care vor fi utilizările BIM specifice.–>Utilizarea modelului de informație (utilizări BIM)<!–>Utilizările BIM*76) se referă la sarcini sau procese la care va fi folosită modelarea informației construcției (BIM), precum elaborarea soluției propuse sau coordonarea acesteia. Utilizările BIM răspund la întrebarea "Ce utilitate practică are utilizarea BIM în cazul proiectului dat?".*76) În engleză este folosit termenul de "BIM uses" sau "BIM use cases".–>● Information Delivery Manual – "Manual de livrare a informațiilor" (IDM) – O metodologie de definire și de documentare a proceselor de business și a cerințelor de informații. IDM-ul este specificat în cadrul seriei de standarde SR EN ISO 29481*79). Un exemplu de folosire a unui manual de tip IDM ar putea fi reprezentat de articularea unor procese precum verificarea, revizuirea și aprobarea informațiilor (procese specifice mediului comun de date CDE).*79) Formată din standardele SR EN ISO 29481-1:2018 – Modele informaționale ale clădirilor. Manual de transmitere a informațiilor. Partea 1: Metodologie și format, SR EN ISO 29481-2:2017 – Modele informaționale ale clădirilor. Manual de transmitere a informațiilor. Partea 2: Cadru de colaborare și SR EN ISO 29481-3:2022 – Modele informaționale ale clădirilor. Manual de transmitere a informațiilor. Partea 3: Schema de date.<!–>–>● BIM Collaboration Format – "Format de colaborare BIM" (BCF).<!–>● BuildingSmart Data Dictionary (bSDD).–>● Model View Definition – "Definiția reprezentării modelului" (MVD).<!–>–>Prin asigurarea structurării informației în maniere deschise și consecvente de la începutul proiectului, problemele precum pierderea informației și degradarea acesteia pot fi evitate, iar fluxurile de transmitere a datelor și eficacitatea comunicărilor pot fi îmbunătățite.<!–> … … 5.–>Fluxul de lucru BIM în comparație cu fluxul de lucru tradiționalImplementarea BIM*80) în procesele aferente etapelor din ciclul de viață al proiectului investițional în construcții aduce o serie de completări și optimizări ale fluxului de lucru față de abordarea tradițională.*80) Implementarea BIM descrisă în cadrul ghidului se referă la BIM conform stadiului 2 de maturitate.<!–>–>Avantajul principal al utilizării modelării informației construcției (BIM) este creșterea eficienței și eliminarea riscurilor prin asigurarea unui proces integrat de planificare, în care există o profunzime crescută a înțelegerii informațiilor necesare și, ca rezultat, informațiile oferite sunt în concordanță cu nevoile reale ale proiectului investițional în construcții.<!–>În cadrul acestui capitol, prin expresia "flux de lucru tradițional" se face referire la metodologia de lucru utilizată în România, la data redactării prezentului ghid, în cadrul proiectelor investiționale în construcții. "Fluxul de lucru BIM" se referă la completarea metodologiei actuale de lucru cu procese de management al informației utilizând BIM*81).*81) Expresiile "flux de lucru tradițional" și "fluxul de lucru BIM" sunt alese și utilizate pentru a facilita descrierea comparativă a stării actuale și a viziunii.–>Fluxul de lucru BIM în comparație cu fluxul tradițional de lucru, conform Figura 13, este descris succint mai jos, pentru fiecare etapă din ciclul de viață al unui proiect investițional în construcții. +
Etapa de inițiere<!–>În etapa de inițiere a proiectului investițional în construcții, în cazul fluxului tradițional de lucru, se urmărește fundamentarea investiției, stabilirea temei strategice și elaborarea temei de proiectare și a studiului de fezabilitate.–>Într-un flux de lucru BIM, activitățile ce presupun asigurarea livrabilelor tradiționale aferente etapei de inițiere sunt completate de activitățile de management al informațiilor care urmăresc stabilirea cerințelor de informații și a documentelor și resurselor de management al informațiilor. Acestea vor sta la baza angajării actorilor responsabili pentru managementul informațiilor.<!–>Un pas principal în cadrul unui flux de lucru BIM este stabilirea cerințelor de informații. Cerințele de informații se stabilesc la nivelul organizației (OIR), la nivelul activelor (AIR), la nivelul proiectului (PIR) și pentru fiecare angajament în parte (EIR). Cele patru tipuri de cerințe de informații sunt descrise în capitolul 9.–>În cadrul procesului de stabilire a cerințelor de informații se va analiza modalitatea în care poate fi utilizată modelarea informației construcției (utilizări BIM), atât în cadrul proceselor organizației cât și pe parcursul ciclului de viață al activului construit. Se vor analiza costurile și beneficiile asociate implementării fiecărei utilizări BIM și se vor include în cerințele de informație utilizările considerate necesare. O serie de utilizări BIM sunt exemplificate în Anexa D.<!–>În completarea cerințelor de informații, în cadrul unui flux de lucru BIM este importantă stabilirea referințelor și resurselor de management al informațiilor care vor fi oferite actorilor angajați în cadrul activităților de management al informațiilor și vor servi ca un punct de plecare pentru planificarea implementării BIM la nivelul proiectului investițional în construcții. Documentele și resursele de management al informațiilor sunt descrise în capitolul 10.–> +
Etapa de planificare<!–>În etapa de planificare a proiectului, fluxul de lucru tradițional urmărește generarea unei soluții propuse, sub formă de documentații care conțin piese scrise și desenate și în baza cărora va fi executat proiectul.–>Schimbul de informații, specific unui flux de lucru tradițional, este bazat pe multiple documente separate, printate pe hârtie, ce conțin informații a căror verificare și coroborare nu poate fi făcută cu ușurință. Ca rezultat, apar riscuri ridicate ca în cadrul documentației să existe informații conflictuale, incorecte sau insuficiente. Aceste neajunsuri ale informațiilor livrate au consecințe, deseori, în execuția construcției, când rezolvarea lor presupune cheltuieli adiționale considerabile și amânarea termenelor de execuție.<!–>Suplimentar, în fluxul de lucru tradițional, dezvoltarea documentației aferente unui stadiu din cadrul etapei pentru următorul stadiu devine dificilă, fiind necesară reluarea unor aspecte ale soluției propuse sau chiar refacerea completă a soluțiilor pentru încadrarea în nivelul nou de detaliere necesar.–>În cadrul fluxului de lucru BIM, soluția propusă se dezvoltă sub forma unui model de informație al proiectului (PIM), în cadrul unui flux de lucru CDE, care asigură o singură sursă de adevăr pentru toate informațiile aferente soluției propuse. Toate activitățile ce țin de soluția propusă utilizează o bază de date integrată sub forma modelului de informație al proiectului (PIM), asigurându-se, în acest fel, lucrul cu informații corecte în toate stadiile aferente etapei.<!–>Un flux de lucru BIM permite o coordonare eficientă între actori. Lucrul în colaborare asigură depistarea din timp a posibilelor conflicte între soluțiile propuse de diferite specialități și eliminarea riscurilor de depășire a bugetului proiectului și de amânare a termenelor de execuție.–>Lucrul utilizând modelul de informație asigură încrederea privind luarea deciziilor între actori, claritatea informațiilor și transparența procesului. Modelul de informație este utilizat pentru extragerea informațiilor și redactarea documentației necesare diferiților actori sau factori implicați. Trecerea între stadiile aferente etapei de planificare se face prin dezvoltarea continuă a modelului, eficientizându-se procesul de lucru și eliminându-se riscul de a reface informații deja existente. Este important de punctat faptul că extragerea informațiilor pentru redactarea documentațiilor se realizează în cadrul unui flux de lucru CDE. Acest aspect nu trebuie înțeles ca rezultatul unui proces care se face în paralel cu dezvoltarea modelului, ci ca pe un proces ce face parte din fluxul de lucru CDE, unde documentația rezultată este parte integrantă a modelului de informație al proiectului (PIM). +
Etapa de realizare<!–>În etapa de realizare a proiectului, fluxul de lucru tradițional se axează pe utilizarea documentației produse în etapa de planificare pentru execuția construcției.–>De regulă, în fluxul tradițional de lucru proiectul tehnic de execuție și detaliile de execuție sunt predate ca documente tipărite. Acest lucru limitează posibilitățile de utilizare a informațiilor proiectului în cadrul unor procese digitalizate. Sunt îngreunate activitățile ce țin de evidența versiunilor și revizuirilor. De asemenea, este dificilă împărțirea exhaustivă pe categorii (sau clase) a tuturor elementelor constructive conținute în soluția propusă. Datorită creșterii, la data redactării prezentului ghid, a nivelului utilizării tehnologiilor digitale în majoritatea proceselor din sectorul construcțiilor, participanții în procesul de execuție sunt puși în situația de a fi nevoiți să refacă anumite informații primite, pentru a le putea utiliza conform nevoilor și proceselor proprii. Refacerea informațiilor proiectului înseamnă risipă de resurse și riscuri suplimentare, ca de exemplu pierderea de informații, lucrul cu informații neactualizate, lipsa de trasabilitate a informațiilor ș.a.<!–>Ca urmare a unei coordonării limitate între specialități în cadrul etapei de planificare, în cadrul unui flux de lucru tradițional există riscul crescut de omisiune a conflictelor între diferite sisteme ale construcției. Soluționarea în șantier a conflictelor respective implică costuri adăugate și posibile amânări ale termenelor de execuție.–>Numărul mare de modificări pe care le poate suferi soluția propusă în procesul de execuție generează dificultăți de gestionare a multitudinii de informații cu caracter divers generate în cadrul fluxului tradițional de lucru.<!–>În mod similar, pentru producerea documentației aferente recepției de la finalizarea lucrărilor de execuție și realizare a cărții tehnice a construcției este necesară refacerea multor documentații ale proiectului, devenind un proces excesiv de laborios de compilare a seturilor de documente.–>În cadrul fluxului de lucru tradițional, graficul de realizare a construcției și estimarea privind costurile de execuție constituie documentații separate, elaborate în baza documentației soluției propuse. În situațiile când soluția propusă suferă multiple ajustări și adaptări la condițiile din teren, actualizarea acestora devine dificilă și apare riscul utilizării unor informații învechite sau incapacității de actualizare constantă și consecventă a tuturor informațiilor proiectului investițional, în conformitate cu modificările aduse.<!–>În cadrul unui flux de lucru BIM, apar o serie de activități complementare activităților tradiționale, ce pot elimina o mare parte dintre riscurile descrise anterior.–>Un aspect important este faptul că în cadrul unui flux de lucru BIM este recomandă implicarea cât mai timpurie a tuturor actorilor din proiectul investițional, cu scopul de a integra necesitățile acestora privind informațiile. Prin consultarea executanților pot fi aduse îmbunătățiri ale cerințelor de informații încă din etapele anterioare, astfel încât modelul de informație al proiectului (PIM) să poată fi utilizat cu ușurință. Este important să fie considerate aspecte precum formatele datelor cu care lucrează executanții, nivelul de detaliere a informațiilor necesar execuției, procesele de execuție etc. Organizarea informațiilor conform necesităților din execuție facilitează extragerea corectă a acestora la timpul potrivit, precum și observarea unor posibile lipsuri de informație și semnalizarea acestora în timp util.<!–>Un alt aspect important este utilizarea modelului de informație al proiectului (PIM), accesat în mod controlat prin intermediul mediului comun de date (CDE), în calitate de unică sursă de adevăr. Acest lucru aduce o serie de beneficii precum: accesarea informațiilor corecte și actualizate, comunicarea mai eficientă cu ceilalți actori implicați în proiect, eliminarea riscurilor de utilizare a unor informații învechite ș.a.–>Modelul de informație al soluției propuse poate fi utilizat pentru elaborarea și urmărirea graficului de execuție și a estimării costurilor de execuție. Elementele modelului pot primi atribute ce țin de punerea în operă și costurile aferente, fiind posibilă, în caz de modificări, actualizarea automatizată a informațiilor ce țin de termene și costuri.<!–>Într-un flux de lucru BIM, în caz de necesitate, modelul de informație al proiectului (PIM) se poate adapta facil la condițiile din teren, respectarea fluxului de lucru CDE și a procesului de management al informațiilor asigurând actualizarea constantă a modelului ultimelor informații. În acest mod, nu se irosesc resurse pentru producerea repetată a unor informații deja existente.–>Din modelul de informație al proiectului (PIM) pot fi extrase informațiile necesare pentru redactarea documentațiilor aferente cărții tehnice a construcției cu date actualizate și coordonate. De asemenea, la finalul etapei, odată cu recepția de la finalizarea lucrărilor, modelul de informație al proiectului (PIM) actualizat se arhivează, iar în baza lui se compilează*82) modelul de informație al activului (AIM), pentru a fi folosit în exploatarea construcției*83).*82) Termenul de compilare (tradus din engleză, "compile") se referă la activitatea de a produce ceva prin asamblarea unor informații colectate din alte surse. Compilarea, de regulă, nu implică generarea unor informații noi.<!–>*83) Modelul de informație al activului (AIM) poate îndeplini rolul de carte tehnică a construcției.–>În cadrul acestei etape, fluxul de lucru tradițional se bazează pe activități de gestionare a exploatării și evaluare a condiției construcției, precum și de analiză și evidență a costurilor asociate utilizării acesteia.–>Informațiile aferente exploatării construcției, în cadrul fluxului de lucru tradițional, sunt documentate prin completarea cărții tehnice a construcției cu toate modificările aduse pe parcursul exploatării. Exemple de informații anexate cărții tehnice a construcției sunt rapoartele rezultate în urma evaluărilor, modificările aduse construcției, expertize tehnice, schimburi de echipamente etc.<!–>Exploatarea construcției este etapa cu cea mai lungă durată în cadrul ciclului de viață al proiectului investițional în construcții. Din această cauză, în cadrul fluxului tradițional de lucru apar multiple situații în care documentațiile care completează cartea tehnică a construcției sunt rezultate a unor modalități diferite de structurare și prezentare a informațiilor. În acest mod se ajunge la cazuri în care ținerea evidenței tuturor completărilor documentației devine un proces extrem de laborios, multe riscuri de apariție a informațiilor eronate sau lipsite de trasabilitate. Utilizarea eficientă a documentațiilor respective pentru diferite scopuri, cum ar fi gestiunea unui eveniment declanșator major*85), devine extrem de greoaie.*85) Descrise în activitățile de management al informațiilor aferente etapei de exploatare, din Ghidul privind utilizarea instrumentelor de generare și gestiune a datelor digitale aferente construcțiilor, indicativ RTC 9 – 2022. Exemplu: reparații majore, recondiționări sau îmbunătățiri majore ș.a.–>În cadrul unui flux de lucru BIM, în completarea activităților aferente unui flux de lucru tradițional, modelul de informație al activului (AIM) este utilizat ca unică sursă de informații privind construcția. Acesta include și documentația aferentă exploatării. Modelul de informație al activului (AIM) este accesat și gestionat prin intermediul unui mediu comun de date (CDE), aferent activităților și proceselor din etapa de exploatare. Acesta servește ca bază de date integrată și constant actualizată, folosită la luarea deciziilor, monitorizarea comportării construcției în exploatare etc. Acest lucru facilitează accesarea informațiilor necesare la timpul necesar și actualizarea acestora în conformitate cu modificările aduse construcției. Activitățile aferente etapei (spre exemplu: monitorizarea remedierilor, atribuirea responsabilităților sau verificarea conformității soluției de remediere cu cerințele) se fac în baza aceleiași surse de informație (modelul de informație) în cadrul unui proces controlat (fluxul de lucru CDE).–>Prin standardizarea informațiilor conținute în model și a procedurilor de lucru cu informațiile respective, un flux de lucru BIM simplifică considerabil accesarea informațiilor ce țin de construcția existentă. Această practică permite inclusiv aplicarea unor automatizări de proces pentru a eficientiza lucrul cu informațiile privind construcția. În același timp, este asigurată trasabilitatea informațiilor.<!–>Similar cărții tehnice a construcției utilizată în fluxul de lucru tradițional, modelul de informație al activului (AIM) este actualizat constant cu modificările aduse construcției. Toate activitățile de gestiune a exploatării construcției sunt înregistrate în modelul de informație. În cazul schimbului de proprietar a construcției, modelul de informație al activului (AIM) este transferat către proprietarul nou, împreună cu modelele de informație arhivate pe parcurs și a modelului de informație al proiectului (PIM). Modelul de informație al activului (AIM) este folosit ca bază de luare a deciziilor, inclusiv pentru activități ce țin de post-utilizarea construcției.–> … +
Partea a II-aMANAGEMENTUL INFORMAȚIILOR UTILIZÂND BIM6.<!–>Actori și echipe în managementul informațiilorDin punct de vedere al managementului informației, în cadrul proiectelor investiționale în construcții realizate în sistem BIM există trei părți (partea angajatoare, partea angajată ca lider și partea angajată)*86) și trei echipe de bază (echipa de proiect, echipa de livrare și echipa de specialitate).*86) Conform SR EN ISO 19650-1:2019 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 1: Concepte și principii și SR EN ISO 19650-2:2019 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 2: Etapa de livrare a activelor.–>*87) Figură reprodusă din SR EN ISO 19650-2:2019 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 2: Etapa de livrare a activelor, Figura 2. Notă la figură: Echipele de livrare se pot alătura echipei de proiect și o pot părăsi în orice moment.<!–>Din figura de mai sus se pot observa următoarele aspecte:● partea angajatoare se află în centrul echipei de proiect, fiind inițiatorul managementului informațiilor și cel care face angajările celorlalte părți;–>● părțile angajate ca lider sunt părți conducătoare ale echipelor de livrare, din care fac parte părțile angajate (sub forma unor echipe de specialitate);<!–>● diferite echipe de livrare interacționează prin intermediul părții angajate ca lider;–>● părțile angajate ca lider mediază interacțiunea între părțile angajate și partea angajatoare.<!–>–>Părțile descrise anterior, conform seriei de standarde SR EN ISO 19650, sunt numite și actori. În cadrul ghidului sunt folosiți alternativ termenii de actori și părți.<!–>În Tabel 1 sunt listați și descriși actorii (părțile).–>

Tabel 1. Actori (părți) în cadrul managementului informațiilor generate în sistem BIM*88).*88) O abordare similară a fost luată de către UK BIM Framework în "ISO 19650 Guidance Part 1; Concepts, Edition 2, 2019 – Table 2: Types of actors and teams".–>Partea angajatoare este, de obicei, dezvoltatorul proiectului investițional în construcții. În cazul proiectelor investiționale din fonduri publice, partea angajatoare este administrația sau autoritatea publică care achiziționează serviciile de proiectare, execuție, mentenanță etc. Partea angajată ca lider, în conformitate cu practica curentă din România, poate fi proiectantul general, antreprenorul general, responsabilul de mentenanță etc. Părțile angajate pot fi, de exemplu: birouri de proiectare de arhitectură, structură și instalații; subcontractori; furnizori; consultanți ș.a.–>Angajarea părților ține de tipul de achiziție a serviciilor aferente proiectului investițional. Definirea părților care fac parte dintr-un proiect investițional nu înseamnă neapărat că acestea sunt entități juridice separate sau că fiecare dintre acestea ar fi contractată de către partea angajatoare. Părțile aferente managementului informațiilor au, în primul rând, rolul de a clarifica desemnarea diferitor responsabilități pe care fiecare parte le are în privința managementului informațiilor. De exemplu, o firmă angajată în rolul de proiectant general, în calitate de parte angajată ca lider, poate angaja departamentele de proiectare din cadrul firmei, în calitate de părți angajate, acestora revenindu-le responsabilitățile respective. Într-un astfel de scenariu, departamentele de proiectare (atât interne, cât și externe) formează echipa de specialitate. La rândul ei, echipa de specialitate, împreună cu proiectantul general formează echipa de livrare.<!–> … 7.–>Organizarea informațiilor din modele de informațiiModelul de informație se referă la toate informațiile proiectului, care pot fi structurate sau nestructurate, sub forma unei colecții de containere de informații.<!–>Containerele de informații stau la baza partajării informațiilor în cadrul mediului comun de date (CDE).–>În Figura 15 este ilustrat schematic un container de informație și atributele acestuia.<!–>
Figura 15. Container de informație–>Managementul informațiilor, conform standardelor din seria SR EN ISO 19650, are ca element de bază containerele de informații.–>În înțelegerea comună, containerele de informație ar fi fișiere distincte și unice de informații (de exemplu, un model în format IFC, o planșă sau document în format PDF, un tabel în format XLS etc.). În același timp, utilizarea acestei noțiuni în cadrul standardelor SR EN ISO 19650 este făcută intenționat pentru a putea avansa dincolo de managementul fișierelor și documentelor, către alte forme și scări ale informației, precum obiectele, modelele și bazele de date*91). În cadrul unui container de informație pot fi conținute mai multe fișiere digitale, precum și alte informații care stabilesc rolul și legătura între fișierele respective*92).*91) Conform CEN/TR 17439:2020 – Guidance on how to implement EN ISO 19650-1 and -2 in Europe, cap. 5.6.<!–>–>În scopul înțelegerii unor concepte tehnice aferente managementului informațiilor, precum cel de container de informație sau metadate (descrise ulterior în acest capitol), este recomandată o înțelegere de bază a conceptelor din tehnologia informațiilor.*92) Un exemplu pot fi containerele de informație dedicate pentru livrarea documentelor asociate (Information Container for linked Document Delivery), standardizate prin seria de standarde SR EN ISO 21597. Containerele de informație standardizate conform seriei SR EN ISO 21597 sunt fișiere cu extensia .icdd. Acestea pot conține în interiorul lor alte fișiere (documente), inclusiv alte containere de informație. Funcția containerului de informație de acest tip este de a asocia toate documentele pe care le conține prin stabilirea rolurilor acestora și relațiilor pe care le formează.<!–>–> … 7.2.<!–>MetadateMetadatele sunt date utilizate pentru a descrie, organiza și structura alte date. În cadrul prezentului ghid, prin metadate sunt vizate datele utilizate pentru descrierea informațiilor (datelor) conținute într-un container de informație. Metadatele nu afectează datele din interiorul containerului de informație, iar lipsa, prezența sau forma metadatelor nu influențează funcționalitatea informațiilor din cadrul containerului. În schimb, acestea sunt folosite pentru a organiza și structura containerele de informație între ele*93). Metadatele au funcționalitatea de a putea fi citite de către diferite aplicații digitale, fără a fi nevoie de accesarea containerului de informație.*93) Metadatele pot fi văzute ca niște etichete atașate unor informații.–>–>Acest lucru este esențial pentru implementarea unui mediu comun de date CDE. Standardizarea metadatelor oferă, de asemenea, posibilități de automatizare a proceselor.<!–>Pentru structurarea containerelor de informație, este recomandată folosirea a minim trei categorii de metadate*95) pentru fiecare container de informație, conform descrierii de mai jos*96):*95) Pe lângă codul unic de identificare a containerului de informații care este, în esență, tot o metadată.–>*96) Un exemplu de standardizare la nivel național a valorilor celor trei categorii de metadate poate fi găsit în Anexa Națională a Marii Britanii la standardul (BS) EN ISO 19650-2:2018.<!–>● codul de clasificare, conform cu sistemul de clasificare folosit;–>● codul de revizuire, care reprezintă fiecare iterație emisă a containerului de informație, care poate fi preliminară sau contractuală;<!–>● codul de status, care este un cod folosit pentru a ilustra, către destinatarul informațiilor, care este utilizarea autorizată a informațiilor emise. Codul de status este atribuit de către autorul informațiilor și asigură un control asupra folosirii datelor emise în cadrul procesului de elaborare a soluției propuse.–>Conform standardului SR EN ISO 19650-1:2019*98), este recomandată clasificarea obiectelor în conformitate cu principiile standardului ISO 12006-2*99) și a informațiilor privind obiectele în conformitate cu standardul ISO 12006-3*100).*98) Conform SR EN ISO 19650-1:2019 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 1: Concepte și principii, pct. 11.3–>*99) Conform SR EN ISO 12006-2:2020 – Construcția clădirilor. Organizarea informațiilor legate de lucrările de construcții. Partea 2: Cadru pentru clasificare.<!–>*100) Conform SR EN ISO 12006-3:2022 – Construcția clădirilor. Organizarea informațiilor legate de lucrările de construcții. Partea 3: Cadru pentru informațiile despre elementele lucrărilor de construcții.–> … 7.4.<!–>Nivelul de informație necesarNivelul de informație necesar, în cadrul lucrului în sistem BIM, reprezintă un cadru pentru a defini cantitatea, calitatea și granularitatea informației conform scopului informațiilor respective*102). Nivelul de informație necesar se stabilește pentru evitarea oferirii atât a unui nivel prea mic de informații, care poate crește riscurile aferente proiectului, cât și a unui nivel prea mare de informații, care poate avea ca rezultat irosirea unor resurse precum timpul și banii alocați.*102) Conform SR EN ISO 19650-1:2019 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 1: Concepte și principii, la pct. 11.2.–>În Figura 16 este ilustrată diagrama pentru stabilirea nivelului de informație necesar, conform standardului SR EN 17412-1:2020.–>
Figura 16. Diagramă pentru stabilirea nivelului de informație necesar*104).<!–>–>*104) Figură reprodusă din SR EN 17412-1:2020 – Modelarea informației construcției (BIM). Nivelul necesar de informații – Partea 1: Concepte și principii, "Figure 8 – Relationship diagram on level of information need", tradusă în limba română, adaptată grafic și completată pentru claritate.<!–>Figura 16 ilustrează necesitatea unui set de precondiții pentru a defini nivelul de informație necesar. Acestea se referă la specificarea cu claritate a următoarelor: (1) DE CE este nevoie de informația respectivă, (2) CÂND este nevoie de aceasta, (3) CINE are nevoie de ea și cine o produce precum și (4) CE obiecte conțin informația respectivă. În continuare, stabilirea nivelului de informații necesar răspunde la întrebarea (5) CUM trebuie să fie informația respectivă, prin specificarea celor trei criterii de detaliere a informației: informația geometrică, informația alfanumerică și informația conținută în documentație.–>În calitate de exemplu, în Anexa B.1 sunt propuse o serie de niveluri de detaliere a informației în conformitate cu etapele și stadiile din ciclul de viață al unui proiect investițional în construcții.<!–>În Anexa B.2 se prezintă un exemplu de specificare a nivelului de informație necesar, conform cu diagrama din Figura 16.–> … … 8.<!–>Fluxul de lucru CDE ca procedură de lucruFluxul de lucru CDE se referă la o serie de activități de transmitere a containerelor de informații între actorii care participă la proiectului investițional în construcții.–>Activitățile din cadrul fluxului de lucru CDE se împart în patru stadii, după cum urmează:● stadiul "activitate în desfășurare";<!–>● stadiul "partajat";–>● stadiul "publicat";<!–>● stadiul "arhivat".–>*105) Figură reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 1: Concepte și principii, Figura 3.<!–>Trecerea controlată a containerelor de informații între stadii poate să asigure îndeplinirea cerințelor de informații ale părții angajatoare.–>Specificarea stadiului în care se află un container de informație se realizează cu ajutorul codului de status atribuit în calitate de metadate.<!–>În continuare sunt descrise stadiile din cadrul fluxului de lucru CDE.–>8.1.<!–>Stadiul "Activitate în desfășurare" – generarea modeluluiÎn stadiul "Activitate în desfășurare" are loc generarea modelului de informație aferent fiecărei specialități. Modelul de informație este conținut în cadrul unor containere de informație cu ajutorul cărora este partajat ulterior.–>Modelul de informație generat în cadrul stadiului "activitate în desfășurare" va conține soluția propusă de către fiecare specialitate și va urmări atingerea nivelului de informație necesar aferent fazei/stadiului în care se află. Odată atins nivelul de informație necesar, va fi demarat procesul de trecere a containerelor de informație, care conțin modelul, în stadiul "Partajat", în calitate de livrabile, conform cu programul de livrare aferent sarcinilor (TIDP).<!–>Containerele de informație destinate partajării vor trece printr-un proces numit "tranziția de verificare/revizuire/aprobare", care asigură conformitatea modelului conținut în containerele de informație cu programul de livrare a informațiilor aferent sarcinilor (TIDP), standardul de informații și metodele și modurile de lucru ale proiectului pentru producerea informațiilor convenite. În cazul neconformității, containerele de informație își vor păstra codul de status și vor rămâne în stadiul "activitate în desfășurare", până când modelul din acestea va fi adus la conformitate. Doar containerele de informație care conțin un model de informație conform pot trece în stadiul "Partajat", prin modificarea codului de status atribuit acestora.–> … 8.2.<!–>Stadiul "Partajat" – gestionarea modeluluiÎn stadiul "Partajat" se află containerele de informație ale specialităților care au trecut "tranziția de verificare/revizuire/aprobare".–>Containerele de informație aflate în stadiul "Partajat" ar trebui să aibă o serie de caracteristici minime specificate în calitate de metadate, conform capitolului 7.2 (codul de status*106), codul de revizuire și codul de clasificare).*106) Pentru o exemplificare a unei standardizări a codurilor de status, se recomandă consultarea Anexei Naționale a Marii Britanii la standardul BS EN ISO 19650-2:2019, pct. NA.4.2 Status. Tabelul de coduri de status respectiv a fost tradus și adaptat, în calitate de exemplu, în cadrul Anexei B din Ghidul privind utilizarea instrumentelor de generare și gestiune a datelor digitale aferente construcțiilor, indicativ RTC 9 – 2022.<!–>–>Partajarea containerelor de informații se realizează cu un scop clar definit. Scopul partajării containerelor de informații stabilește utilizarea permisă. În acest fel poate fi evitată utilizarea containerelor de informații în afara scopului pentru care au fost partajate.<!–>Scopul partajării containerului de informații se poate include în două categorii:● containere partajate pentru activități de lucru în colaborare și coordonare între echipele de specialitate, se referă la partajarea containerelor de informație în cadrul unui stadiu/unei faze a proiectului investițional în construcții și se referă la revizuirile preliminare (necontractuale) ale informațiilor conținute în containerele respective. În urma coordonării pot rezulta observații către echipa de specialitate care a partajat containerul respectiv. În cazul existenței unor observații, implementarea acestora continuă în cadrul stadiului "activitate în desfășurare", până la eliminarea oricăror observații și finalizarea coordonării aferente fazei/stadiului respectiv.–>● containere partajate pentru a fi revizuite și autorizate pentru publicare către partea angajatoare, sunt containerele care conțin informații care au fost utilizate la procesele de lucru în colaborare și asupra cărora nu există alte observații care trebuie implementate. Informațiile din containerele respective vor fi analizate de către partea angajată ca lider și prin intermediul "tranziției revizuire/autorizare" acestea pot fi trecute în stadiul "Publicat".<!–>–> … 8.3.<!–>Stadiu "Publicat" livrarea modeluluiÎn stadiul "Publicat" se află containerele de informație care îndeplinesc următoarele condiții cumulate:● au fost generate de către echipele de specialitate și conțin soluția propusă de către specialitățile respective, dezvoltată conform nivelului de informații necesar;–>● au trecut anterior prin stadiul "Partajat", fiind utilizate la procesele de lucru în colaborare;<!–>● au implementate toate observațiile rezultate din activitățile de coordonare;–>● au fost supuse tranziției "revizuire/autorizare" de către partea angajată ca lider și a fost confirmată îndeplinirea cerințelor de informații de către containerele de informație și faptul că acestea pot fi publicate în calitate de livrabile.<!–>–>Containerele care se află în stadiul "Publicat" au fost autorizate pentru utilizarea planificată. De exemplu, pentru stadiul "Definirea soluțiilor de bază și autorizarea", containerele de informație autorizate în cadrul fluxului de lucru CDE, pot fi utilizate pentru depunerea documentației tehnice de autorizare a construirii.<!–> … 8.4.–>Stadiul "Arhivat" ținerea evidenței modificărilorStadiul "Arhivat" are rolul de a ține evidența containerelor partajate (inclusiv publicate), cu forma și caracteristicile de la momentul partajării.<!–>Fiecare trecere a containerelor de informație între stadiul "activitate în desfășurare" și "partajat", sau între stadiul "partajat" și "publicat", va însemna și trecerea unei copii a containerelor respective de informații în stadiul "arhivat". Containerele de informații din stadiul "arhivat" nu vor fi alterate și se va asigura mentenanța acestora pentru a forma o arhivă la care se poate reveni în viitor în diferite situații precum pierderea unor informații, analiza unor modificări etc.–> … … 9.<!–>Tipuri de cerințe de informațiiManagementul informațiilor este crucial pentru a stabili scopul/obiectivul tradus în livrabile și responsabili. Pentru asigurarea unui management calitativ al informațiilor, este esențială formularea clară și completă a cerințelor de informații ale părții angajatoare.–>Cerințele de informații pot fi structurate pe două niveluri:● nivelul macro – concretizarea scopului pentru care sunt necesare informațiile;<!–>● nivelul detaliat – specificarea informațiilor concrete necesare și a caracteristicilor acestora.–>
Figura 18. Ierarhia cerințelor de informații*108)<!–>–>*108) Referirea la "proiect" în cerințele de informații pentru proiect (PIR) se referă la etapa de livrare în managementul informației, fiind diferit de proiectul investițional în construcții care, din punct de vedere al managementului informației, include atât etapa de livrare cât și etapa de exploatare (operare).<!–>Pentru a clarifica ierarhia elaborării cerințelor de informații, se vor considera trei niveluri:● nivelul strategic (al organizației), la care se dezvoltă cerințele de informații ale organizației (OIR);–>● nivelul macro (proiect sau active), la care se dezvoltă cerințele de informații pentru proiect (PIR) și cerințele de informații pentru active (AIR);<!–>● nivelul detaliat (angajament), la care se dezvoltă cerințele privind schimbul de informații (EIR). Este important de menționat că aceste cerințe se referă atât la proiect, detaliind cerințele de informații pentru proiect (PIR), cât și la active, detaliind cerințele de informații pentru active (AIR)*109).*109) Acest lucru este reprezentat mai clar în figura 2 din standardul SR EN ISO 19650-3:2020 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 3: Faza de exploatare a activelor, precum și în ghidul pentru standardele ISO elaborat de UK BIM Framework "ISO 19650 Guidance Part D: Developing information requirements", Edition 4, 2022.–>Toate cerințele de informații (OIR, AIR, PIR și EIR) sunt formulate înaintea procesului de angajare a părții angajate ca lider și a părților angajate. Formularea cerințelor de informații se poate realiza cu ajutorul unei părți terțe.<!–>Îndeplinirea cerințelor de informații în cadrul ierarhiei descrise mai sus are loc începând de la nivelul detaliat. Îndeplinirea cerințelor privind schimbul de informații (EIR) asigură îndeplinirea cerințelor de informații pentru active (AIR) și a celor pentru proiect (PIR), iar acestea, la rândul lor, asigură îndeplinirea cerințelor de informație ale organizației (OIR). Schimbul de informații în conformitate cu cerințele privind schimbul de informații (EIR) este considerat realizat odată ce partea care primește informațiile le acceptă ca fiind conforme cu cerințele.–>În baza cerințelor de informații se dezvoltă modelul de informație al proiectului (PIM) și modelul de informație al activului (AIM).<!–>9.1.–>Cerințele de informații ale organizației (OIR)Cerințele de informații ale organizației (OIR) se definesc în baza activităților strategice ale organizației și au rolul de a satisface nevoile legate de management la nivelul organizației. Cerințele de informație ale organizației (OIR) pot fi stabilite înainte de identificarea activelor sau a proiectelor pentru care vor fi gestionate informațiile.<!–>Exemple de activități ale organizației care ar trebui luate în considerare la elaborarea cerințelor de informații ar putea fi următoarele: asigurarea securității și sănătății în muncă, gestiunea mediului de lucru, investițiile capitale ale organizației, costurile ciclului de viață al activului, evaluarea și managementul riscurilor, mentenanța și reparațiile, exploatarea activelor etc. Pentru o gestiune mai eficientă, aceste activități pot fi grupate ca fiind strategice, operaționale sau tactice. Odată stabilite activitățile organizației care pot sta la baza definirii cerințelor, pot fi concretizate scopurile informațiilor în relație cu activitățile stabilite.*110)*110) În Anexa Cerințele de informație ale organizației (OIR) sunt detaliate scopul, responsabilii, momentul de definire, conținutul și modalitatea de îndeplinire a tipurilor de cerințe.–> … 9.3.–>Cerințele de informații pentru proiect (PIR)Cerințele de informații pentru proiect (PIR) au ca scop înțelegerea la nivel înalt a informației de care are nevoie partea angajatoare în cadrul unui proiect de construcție. Cerințele de informații pentru proiect (PIR) identifică informațiile care vor fi necesare în punctele de decizie cheie care sunt determinate de către partea angajatoare*112).*112) În Anexa Cerințele de informații pentru proiect (PIR) sunt detaliate scopul, responsabilii, momentul de definire, conținutul și modalitatea de îndeplinire a tipurilor de cerințe.<!–>–>Similar cu cerințele de informații pentru activ (AIR), cerințele de informații pentru proiect (PIR) se dezvoltă în baza scopurilor definite în cerințele de informații ale organizației (OIR), cum ar fi: informații relevante din cerințele de informații ale organizației (OIR), informații financiare, programe strategice, actorii implicați în proiect care au nevoie de informații, sarcinile din cadrul proiectului realizate de către partea angajatoare etc.<!–>Cerințele de informații pentru proiect (PIR) nu trebuie să se refere exclusiv la un proiect, fiind vorba, în primul rând, despre cerințele generale pe care organizația le are față de proiectele investiționale în construcții pe care le dezvoltă. Organizațiile care realizează o multitudine de proiecte investiționale în construcții pot, după caz, să dezvolte un set de cerințe de informații pentru proiect (PIR) care să poată fi aplicate, la general, pe toate proiectele organizației respective.–> … 9.4.<!–>Cerințele privind schimbul de informații (EIR)Cerințele privind schimbul de informații (EIR)*113) reprezintă nivelul detaliat al dezvoltării cerințelor de informații. Cerințele privind schimbul de informații (EIR) se referă atât la active, cât și la proiect, existând posibilitatea separării lor în situațiile în care acest lucru este util.*113) Sintagma originală din limba engleză, "Exchange Information Requirements", are o claritate mai mare, aceste cerințe nefiind limitate doar la schimbul de informații, fiind vorba, în primul rând, despre informațiile care vor fi schimbate între părți și despre cerințele ce țin de informațiile respective. Termenul ar putea fi tradus în limba română și ca "Cerințe privind informațiile destinate "schimbului".–>Cerințele privind schimbul de informații (EIR) ar trebui să cuprindă aspecte administrative și comerciale, precum standardul de informații și metodele și procedurile de producție, dar și aspecte tehnice care să specifice informațiile care trebuie detaliate pentru a satisface cerințele de ordin superior (OIR, PIR, AIR).<!–>Cerințele privind schimbul de informații (EIR) pot fi detaliate în cadrul a trei secțiuni descrise mai jos:● scopurile informațiilor – sunt derivate din cerințele de informații pentru active (AIR) și din cele pentru proiect (PIR). De asemenea, pot fi definite și scopuri noi, conform cerințelor părților angajate. Scopurile trebuie definite într-o modalitate care asigură continuitatea proceselor, luând în considerare informațiile necesare de intrare și de ieșire pentru fiecare proces.–>● structurarea informației – include specificarea utilizării ei, de la scopuri primare (cum ar fi elaborarea soluției propuse), la scopuri secundare (cum ar fi analiza structurală).<!–>● definirea informației – se referă la detalierea părților care o constituie, în conformitate cu nivelul de informații necesar. Stabilirea nivelului de informații necesar se află la baza formulării cerințelor privind schimbul de informații (EIR).–>● nivelul de informație necesar;–>● Criteriile de acceptare a informațiilor, care se referă la respectarea:() standardului de informații al proiectului/activului;<!–>() metodelor și procedurilor de producere a informațiilor*116);*116) Standardul de informații al proiectului/activului și metodele și modurile de lucru (procedurile) pentru producerea de informații sunt detaliate în capitolul următor.–>–>● informațiile suport oferite*118);*118) Se referă la informații care vor susține elaborarea soluției propuse, precum ridicări topografice, măsurători la fața locului, ghiduri, standarde relevante, etc.<!–>–>● termenele de livrare a informațiilor.<!–>–>Cerințele privind schimbul de informație (EIR) pot fi formulate sub forma unor manuale de transmitere a informațiilor (IDM). Manualele de transmitere a informațiilor (IDM) sunt descrise în seria de standarde SR EN ISO 28481.<!–> … … 10.–>Documente și resurse aferente managementului informațiilor generate în sistem BIMConform standardelor din seria SR EN ISO 19650, există o serie de resurse care au rolul de a concretiza diferite aspecte ale managementului informațiilor. Chiar dacă explicarea exhaustivă a acestora nu intră în scopul acestui document, este considerată oportună explicarea unora dintre acestea.<!–>Standardele din seria SR EN ISO 19650 nu specifică care dintre aceste resurse au caracter de documente și care sunt folosite doar ca resurse, precum nu oferă nici indicații referitoare la forma acestora, acest lucru rămânând a fi decis în funcție de particularitățile proiectului investițional în construcții sau de managementul la nivelul organizației.–>În calitate de documente aferente angajamentului, sunt considerate următoarele resurse principale*119):*119) Conform prevederilor cuprinse în SR EN ISO 19650-2:2019 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 2: Etapa de livrare a activelor, la pct. 5.4.6 și 5.4.7.<!–>● cerințele privind schimbul de informații (atât ale părții angajatoare cât și completările părții angajate ca lider);–>● standardul de informații al proiectului/activului;<!–>● protocolul de informații al proiectului/activului;–>● planul de execuție BIM (BEP) al echipei de livrare, care conține*120):*120) Conform SR CEN/TR 17654:2022 – Linii directoare pentru implementarea cerințelor privind schimbul de informații (EIR) și a planurilor de execuție BIM (BEP) la nivel european pe baza EN ISO 19650-1 și -2.<!–>() lista de persoane care vor prelua funcția de management a informației;–>() strategia de livrare a informațiilor;<!–>() strategia de federalizare;–>() matricea responsabilităților la nivel înalt;<!–>() lista de tehnologii software, hardware și infrastructură IT.–>În completarea acestor documente, a fost considerat necesar să fie explicate și următoarele resurse:● metode și moduri de lucru ale proiectului/activului pentru producerea de informații;<!–>● structura defalcată a containerelor de informație (în completarea strategiei de federalizare);–>● matricea detaliată a responsabilităților echipei de livrare;<!–>● alte resurse relevante pentru acest ghid.–>

Tabel 3. Cartografiere resurse de management al informațiilor aferente seriei de standarde SR EN ISO 19650*121).<!–>În Figura 19 sunt cartografiate resursele de management a informațiilor în cadrul unui angajament. În figură pot fi observate părțile care sunt responsabile de elaborarea resurselor respective, precum și interdependențele dintre anumite resurse.*121) Tabelul a fost tradus și adaptat în baza "Table 3: ISO 19650-2 resources" din "UK BIM Framework, ISO 19650 Guidance Part A: The information management function and resources, Edition 3, Marea Britanie, 2021". Au fost eliminate coloanele "Guidance part" (nefiind relevantă în contextul prezentului ghid) și "Resource – Status" (datorită depășirii detalierii informațiilor din cadrul prezentului ghid).–>*122) Figura a fost tradusă și adaptată în baza "Figure 6 – ISO 19650-2 resources map" din cadrul "UK BIM Framework, ISO 19650 Guidance Part A: The information management function and resources, Edition 3, Marea Britanie, 2021".–>Cerințele din figură se referă strict la BIM și reprezintă completări față de cerințele legale (de exemplu, în cadrul licitației se vor respecta cerințele Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu completarea acestora cu documentele și resursele necesare în managementul informațiilor utilizând BIM).Standardul de informație este stabilit de către partea angajatoare. Părțile angajate pot aduce modificări sau completări la standardul de informații, care trebuie convenite cu partea angajatoare. Odată stabilit, standardul de informații va fi valabil pentru tot ciclul de viață a proiectului investițional în construcții.–>De regulă, în cadrul standardului de informații vor fi stabilite aspecte ce țin de structurarea, clasificarea și schimbul de informații. În acest sens pot fi menționate: formatele datelor destinate a fi schimbate între actori, convențiile de denumire utilizate și codurile de clasificare ale containerelor de informații, valorile standardizate ale codurilor de identificare a containerelor de informații (precum și a codurilor de revizuiri și a codurilor de status), cadrul de definire a nivelului de informații necesar, specificații obligatorii pentru anumite tipuri de elemente din model etc.<!–>Standardul de informații poate face referire la alte standarde naționale sau internaționale.–>Pentru a optimiza procedurile de management ale activelor, standardul de informații poate fi stabilit la nivelul unei organizații cu scopul folosirii acestuia pentru tot portofoliul de active, pe tot parcursul ciclului lor de viață.<!–> … 10.3.–>Metode și moduri de lucru ale proiectului/activului pentru producerea de informațiiMetodele și modurile de lucru pentru producerea de informații*125) stabilesc cum se va realiza captarea informațiilor existente, generarea și aprobarea informațiilor noi, asigurarea securității și livrarea informațiilor.*125) Conform SR EN ISO 19650-2:2019 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 2: Etapa de livrare a activelor, pct. 5.1.5, respectiv SR EN ISO 19650-3:2020 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 3: Faza de exploatare a activelor, pct. 5.1.7.<!–>–>Scopul metodelor și modurilor de lucru pentru producerea de informații este, conform denumirii, de a oferi metode și proceduri în baza cărora informația să fie produsă și menținută într-un mod riguros și consecvent pe tot parcursul ciclului de viață al proiectului investițional în construcții. În materie de conținut, acestea pot, de exemplu, să descrie procesul de generare a informațiilor aferente livrabilelor, înainte ca acestea să fie folosite în activități precum coordonarea sau revizuirea și aprobarea conformității.<!–>Similar standardului de informații, metodele și modurile de lucru pentru producerea de informații pot fi menționate prin referire la un standard național sau internațional.–>Metodele și modurile de lucru pentru producerea de informații sunt folosite, de regulă, împreună cu standardul de informații, pentru a susține generarea, aprobarea, autorizarea și acceptarea informației.<!–> … 10.4.–>Planul de execuție BIM (BEP)Planul de execuție BIM este un document compus, care cuprinde următoarele*126):*126) Conform SR CEN/TR 17654:2022 – Linii directoare pentru implementarea cerințelor privind schimbul de informații (EIR) și a planurilor de execuție BIM (BEP) la nivel european pe baza EN ISO 19650-1 și -2.<!–>● funcția de management al informațiilor (datele persoanelor direct responsabile și o descriere minimală a responsabilităților de management de informații; ca minime informații le menționăm pe următoarele: numele, prenumele și curriculum vitae al persoanei, care să detalieze experiența într-o funcție similară);–>● strategia de management al informațiilor;<!–>● strategia de federalizare;–>● matricea de responsabilități a echipei de livrare la nivel înalt;<!–>● tehnologiile care trebuie adoptate (o listă de instrumente de tip software, resurse hardware și infrastructură IT, care să conțină: descrierea acestora, scopul, partea/părțile responsabile pentru asigurarea lor și partea/părțile care le vor utiliza).–>● planul de execuție BIM (BEP) confirmat la angajament*128).*128) Conform SR EN ISO 19650-3:2020 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 3: Faza de exploatare a activelor, pct. 5.4.1.–>Planul de execuție BIM (BEP) precontractual are rolul de a oferi dovezi către partea angajatoare cu privire la capacitatea echipei de livrare de a realiza un management al informației în conformitate cu cerințele de informații primite. În cadrul unei licitații, acesta este folosit în procesul de selecție a câștigătorului licitației.<!–>Planul de execuție BIM (BEP) precontractual, pe lângă lista de resurse enumerate mai sus, conține și:● propuneri de amendare a standardului de informație al proiectului/activului;–>● propuneri de amendare a metodelor și modurilor de lucru (procedurilor) de producere de informații.<!–>–>Planul de execuție BIM (BEP) confirmat la angajament care este agreat de către părți și servește ca principală resursă și document BIM pentru gestionarea proceselor de producere de informații în colaborare pentru echipa de livrare.<!–>Planul de execuție BIM (BEP) este folosit atât în etapa de livrare, conform standardului SR EN ISO 19650-2:2019, cât și în etapa de exploatare/operare, conform standardului SR EN ISO 196503:2020. Pentru asigurarea continuității și calității managementului informației, este importantă planificarea gestionării transferului planului de execuție BIM (BEP) între angajamentele succesive aferente ciclului de viață al activului.–>Acest document este o resursă vie, în sensul în care este actualizat la nevoie pentru a se asigura îndeplinirea obiectivelor.<!–>Responsabilitatea pentru dezvoltarea planului de execuție BIM (BEP) aparține părții angajate ca lider, în acord cu părțile angajate aferente echipei de livrare respective.–>În continuare sunt descrise resursele care fac parte din planul de execuție BIM (BEP). Unele dintre acestea sunt completate, pentru claritate, cu alte resurse. De exemplu, pentru a descrie strategia de federalizare este nevoie să fie înțeles conceptul de structură defalcată a containerelor de informații.<!–>Pentru elaborarea planului de execuție BIM (BEP) se va consulta standardul SR CEN/TR 17654:2022.–>10.4.1.<!–>Funcția de management a informațiilorPentru îndeplinirea funcției de management a informațiilor, partea angajată ca lider propune o listă de persoane care vor fi direct responsabile de procesele de management a informațiilor.–>Atât partea angajată ca lider cât și echipele de specialitate vor avea proprii manageri de informații incluși în această listă.<!–>Lista va conține următoarele:● numele persoanelor;–>● organizația pe care o reprezintă;<!–>● responsabilitățile de management al informațiilor asumate;–>● CV-urile acestora în format digital.<!–>–>În cazul existenței concomitente a mai multor echipe de livrare se vor analiza modalitățile de desemnare a responsabilităților aferente managementului informațiilor, încât să nu se producă conflicte sau suprapuneri.<!–> … 10.4.2.–>Strategia de livrare a informațiilorStrategia de livrare a informațiilor trebuie să concretizeze modalitatea în care vor fi finalizate livrabilele, ce scopuri vor fi atinse prin livrabilele respective precum și cum este organizată echipa de livrare. În continuare este descrisă stabilirea strategiei de livrare a informațiilor în baza standardului SR CEN/TR 17654:2022.<!–>Scopurile echipei de livrare–>Echipa de livrare va specifica abordarea proprie la nivel macro pentru îndeplinirea cerințelor privind schimbul de informații (EIR). De asemenea, vor fi arătate care scopuri vor fi îndeplinite prin livrabilele produse.<!–>Se recomandă specificarea următoarelor informații*129):*129) Conform SR CEN/TR 17654:2022- Linii directoare pentru implementarea cerințelor privind schimbul de informații (EIR) și a planurilor de execuție BIM (BEP) la nivel european pe baza EN ISO 19650-1 și -2, pct. 6.3.2.–>● referințe la cerințele privind schimbul de informații (EIR);<!–>● clarificarea abordării echipei de livrare privind metodele utilizate pentru a îndeplini cerințele privind schimbul de informații (EIR);–>● scopurile procesului de producere a informațiilor în colaborare.<!–>–>

Tabel 4. Exemplu de stabilire a scopurilor echipei de livrabile.–>Structura organizațională și relațiile comerciale ale echipei de livrare, precum și componența echipelor de specialitate<!–>Prezentarea generală a echipei de livrare precum și a echipelor de specialitate are rolul de a oferi părții angajatoare o înțelegere și siguranță în capacitatea de livrare a informațiilor conform cerințelor.–>Un exemplu este oferit în Tabel 5.<!–>

Tabel 5. Exemplu de listă a elementelor componente ale echipei de livrare și echipei de specialitate.–>

… 10.4.3.<!–>Structura defalcată și strategia de federalizareStructura defalcată și strategia de federalizare*130) sunt două concepte complementare în managementul informațiilor, care se referă la organizarea containerelor de informații.*130) Exemple ale strategiilor de federalizare și ale structurilor defalcate ale containerelor de informație se regăsesc în SR EN ISO 19650-1:2019 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 1: Concepte și principii, Anexa A. Informații suplimentare pot fi găsite și în CEN/TR 17439:2020 – Guidance on how to implement EN ISO 19650-1 and -2 in Europe și SR CEN/TR 17654:2022- Linii directoare pentru implementarea cerințelor privind schimbul de informații (EIR) și a planurilor de execuție BIM (BEP) la nivel european pe baza EN ISO 19650-1 și -2.–>Structura defalcată a containerelor de informație<!–>Structura defalcată a containerelor de informație stă la baza producerii informațiilor în colaborare. Defalcarea containerelor de informație permite lucrul concomitent și generarea simultană a informațiilor aferente diferitor specialități. Ulterior, prin federalizarea containerelor de informație în modele federalizate, este posibilă gestiunea acestora și coordonarea în cadrul echipelor. De asemenea, prin utilizarea unei structuri defalcate a containerelor de informație se elimină posibilitatea de suprascriere a informațiilor între diferite părți angajate.–>Structura defalcată a containerelor de informație este modalitatea de a diviza modelul de informație prin definirea unor unități de informație care pot fi gestionate facil, pentru a servi cât mai eficient scopurilor proiectului. În acest fel, prin aplicarea strategiei de federalizare, diferite containere de informație pot fi federalizate pentru diferite scopuri, fără a fi necesară utilizarea concomitentă a tuturor containerelor de informație.<!–>Structura defalcată a containerelor de informație este determinată de către partea angajată ca lider.–>Structura defalcată a containerelor de informație ar trebui să se afle la baza elaborării matricei detaliate a responsabilităților, asigurându-se astfel că fiecare specialitate este responsabilă de o serie de containere de informații bine delimitată de celelalte specialități.<!–>În Figura 21 este ilustrat un exemplu de structură defalcată a containerelor de informație care formează un model de informație. Informațiile aferente fiecărui container sunt separate în baza claselor unui sistem de clasificare (în exemplu a fost folosit Uniclass).–>Figura 21. Exemplu ilustrat de containere de informații conținute într-un model de informații*132).<!–>*132) Exemplul este bazat pe sistemul de clasificare Uniclass v1.29, 2023. Titlurile de clase sunt traduse din limba engleză.–>Organizarea structurii defalcate a containerelor de informații în baza unui sistem de clasificare permite generarea unor modele de informații cu informații bine structurate care facilitează utilizarea acestora pe viitor.<!–>Strategia de federalizare–>Strategia de federalizare este o planificare la nivel macro a modalității și motivelor pentru care modelul de informații este divizat prin intermediul structurii defalcate a containerelor de informații. Scopul strategiei de federalizare este de a facilita producerea și gestiunea informațiilor.<!–>Strategia de federalizare trebuie elaborată concomitent cu definirea structurii defalcate a containerelor de informație pentru a se asigura posibilitatea de implementare eficientă a acesteia.–>Strategia de federalizare ia în considerare scopuri specifice pentru care va fi folosit modelul de informație, cum ar fi managementul securității, coordonarea spațială sau transmiterea de informații etc.<!–>Strategia de federalizare, de asemenea, ia în considerare sarcinile specifice care vor trebui realizate în baza modelelor federalizate (utilizări BIM), cum ar fi analiza structurală, analiza eficienței energetice, revizuirea soluției propuse ș.a.–> … 10.4.4.<!–>Matricele de responsabilitățiConform serie de standarde SR EN ISO 19650 precum și a standardului SR CEN/TR 17654:2022, din planul de execuție BIM (BEP), în calitate de document aferent angajării, face parte doar matricea de responsabilități a echipei de livrare la nivel înalt.–>În completarea matricei de responsabilități a echipei de livrare la nivel înalt, ulterior agreării planului de execuție BIM (BEP) se dezvoltă matricea detaliată a responsabilităților echipei de livrare.<!–>Suplimentar, standardul SR EN ISO 19650-2:2019 ne oferă, în Anexa A, Matricea de desemnare a managementului informațiilor, care este o matrice care poate fi utilizată pentru a desemna responsabilități aferente clauzelor din standard (activităților).–>A fost considerată utilă descrierea tuturor celor trei matrice în cadrul acestui subcapitol.<!–>Matricea responsabilităților echipei de livrare la nivel înalt–>Este o matrice elaborată înaintea angajării părților, în cadrul planului de execuție BIM (BEP) precontractual*133) și actualizată odată cu confirmarea planului de execuție BIM (BEP)*134). Matricea conține responsabilitatea alocată pentru containerele de informație care vor forma modelul de informație și livrabilele cheie asociate.*133) Conform prevederilor cuprinse în SR EN ISO 19650-2:2019 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 2: Etapa de livrare a activelor9, la pct. 5.3.2, litera d).<!–>*134) Conform prevederilor cuprinse în SR EN ISO 19650-2:2019 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 2: Etapa de livrare a activelor, la pct. 5.4.1, litera c).–>De asemenea, forma matricei respective poate fi utilizată ca șablon pentru elaborarea matricei de responsabilități a echipei de livrare la nivel înalt*136).*136) Conform SR CEN/TR 17654:2022 – Linii directoare pentru implementarea cerințelor privind schimbul de informații (EIR) și a planurilor de execuție BIM (BEP) la nivel european pe baza EN ISO 19650-1 și -2, pct. 6.5.<!–>–>O adaptare a matricei de desemnare a managementului informațiilor este ilustrată în Figura 22.<!–>Figura 22. Matrice de desemnarea a responsabilităților de management a informațiilor–>Conform Figura 22, în stânga matricei se listează activitatea din standard iar în dreapta se listează responsabilitățile ce țin de părți (actori). În figură este listată activitatea 5.3.4 Stabilirea capabilității și capacității echipei de livrare din standardul SR EN ISO 19650-2:2019. În cadrul managementului informațiilor aferent acestei activități, însărcinată cu efectuarea activității (R) este partea angajată ca lider, partea angajată (sau părțile) este consultată în cursul activității (C), iar partea angajatoare este informată după finalizarea activității (I).<!–> … … 10.5.–>Programe de livrare a informațiilorStabilirea clară a informațiilor care vor fi livrate, a responsabililor pentru livrarea acestora, a calității informațiilor respective precum și a termenelor de livrare necesită o planificare eficientă. În acest scop, conform standardului SR EN ISO 19650-2:2019, se recomandă dezvoltarea celor două tipuri de programe de livrare a informațiilor descrise mai jos.<!–>10.5.1.–>Programul de livrare a informațiilor aferent sarcinilor (TIDP)Programul de livrare a informațiilor aferent sarcinilor (TIDP) este un program elaborat de către fiecare echipă de specialitate, referitor la livrarea informațiilor aferente sarcinilor echipei respective. Acesta are la bază matricea detaliată a responsabilităților echipei de livrare.<!–>În cadrul programului de livrare a informațiilor aferent sarcinilor (TIPD) se listează containerele de informație care vor fi livrate și se specifică următoarele informații pentru fiecare container de informație*137):–>*137) Conform prevederilor cuprinse în SR EN ISO 19650-2:2019 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 2: Etapa de livrare a activelor, la pct. 5.4.4.– numele și titlul containerului de informații; … – predecesorii sau dependenții; … – nivelul de informații necesar; … – durata (estimată) a producției; … – autorul informațiilor responsabil de producerea acestora, și … – reperele de livrare. … Programul general de livrare a informațiilor (MIDP) are rolul de a oferi o perspectivă de ansamblu asupra programului de livrare, de a oferi feedback echipelor de specialitate în relație cu programele de livrare a informațiilor aferente sarcinilor (TIDP) elaborate de acestea și de a gestiona riscurile aferente respectării programelor respective.<!–> … … 10.6.–>Protocolul de informații al proiectului/activuluiProtocolul de informații este un set de reguli și norme care poate avea caracter obligatoriu în cadrul managementului informației prin eventuala includere a acestuia în documentele contractuale. În acest sens, protocolul de informații formează baza angajamentului între părți, asigurând derularea procesului de producere a informațiilor conform cerințelor de informații ale părții angajatoare.<!–>Protocolul de informații se aplică atât pentru etapa de livrare, conform standardului SR EN ISO 19650-2:2019*139), cât și pentru etapa de exploatare/operare, conform standardului SR EN ISO 19650-3:2020*140). Protocolul de informații ar trebui să facă referire la o listă de documente relevante angajamentului, pentru a se asigura respectarea cerințelor standardelor respective. O parte dintre aceste documente și resurse sunt cele descrise în cadrul prezentului capitol.*139) Conform SR EN ISO 19650-2:2019 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 2: Etapa de livrare a activelor, pct. 5.1.8.–>*140) Conform SR EN ISO 19650-2:2019 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 2: Etapa de livrare a activelor, pct. 5.1.13.<!–>–>Protocolul de informații se stabilește, de regulă, de către partea angajatoare. Acesta se elaborează într-o serie de pași, astfel încât să includă atât informațiile necesare licitației, cât și completările ulterioare angajamentului.<!–>Ca exemplu, în protocolul de informații aferent etapei de livrare ar putea fi incluse următoarele*141):*141) În baza șablonului de elaborare a unui protocol de informații publicat de UK BIM Framework, "Information Protocol to support BS EN ISO 19650-2 the delivery phase of assets", ediția 1, 2020.–>● procedurile și cerințele pentru managementul informației;<!–>● documentele și resursele BIM aferente angajării;–>● stabilirea soluției de mediu comun de date (CDE) și a fluxului de lucru;<!–>● nivelul de informație necesar;–>● schimbul de informații;<!–>● utilizarea informațiilor;–>● gestionarea securității;<!–>● obligațiile părților;–>● răspunderea legală a părților;<!–>● modalitățile de coordonare și de rezolvare a conflictelor care pot să apară între părți;–>● clauzele de încetare a angajării;<!–>–>Explicarea rolului protocolului de informații în procesul BIM în cadrul prezentului ghid nu are caracter de recomandare legală. Alegerea modalităților legale de asigurare a implementării BIM corespunzătoare revine în sarcina fiecărui participant, fiind recomandată solicitarea consultanței juridice în acest sens.<!–> … 10.7.–>Capabilitățile și capacitățile echipelorPentru a stabili dacă echipele de specialitate cât și echipa de livrare au capabilitățile și capacitățile necesare de a livra informații în conformitate cu cerințele părții angajatoare privind schimbul de informații și cu planul de execuție BIM (precontractual) propus al echipei de livrare, trebuie să se deruleze activitățile descrise în continuare.<!–>10.7.1.–>Evaluarea capabilității și capacității echipei de specialitateEchipele de specialitate sunt responsabile să realizeze o evaluare a propriilor capabilități și capacități*142) de a livra informații în conformitate cu cerințele. O detaliere a acestei activități poate fi găsită la pct. 5.3.3 din standardul SR EN ISO 19650-2:2019.*142) Un exemplu de astfel de instrument sub forma unei matrice este BIM Maturity Matrix, dezvoltat de BIMe initiative, 301in, 2016.<!–>–> … 10.7.2.<!–>Stabilirea capabilității și capacității echipei de livrareDupă evaluările echipelor de specialitate, echipa de livrare va stabili propria capabilitate și capacitate printr-un rezumat ce vizează gestionarea și producerea de informații precum și capacitatea echipei de a livra informațiile la timp. Standardul SR EN ISO 19650-2:2019 nu detaliază acțiunile aferente acestei activități, fiind inclusă o sinteză a activității precedente.–> … … 10.8.<!–>Alte resurseLista exhaustivă de resurse de management al informațiilor conform seriei de standarde SR EN ISO 19650, a fost prezentată la începutul capitolului 10, în Tabel 3. Din motive de spațiu și nivel de detaliere a conținutului prezentului ghid, nu a fost viabilă detalierea tuturor acestor resurse.–>Este recomandată analiza acestor resurse și utilizarea lor în managementul informațiilor, conform activităților descrise în seria de standarde SR EN ISO 19650.<!–>Este recomandată înregistrarea lecțiilor învățate pe parcursul unui proiect de management al informațiilor de către toți actorii participanți. Acest lucru va permite optimizarea procedurilor și îmbunătățirea practicilor de lucru în sistem BIM.–> … … 11.<!–>Securitatea în BIMImplementarea BIM presupune lucru în colaborare, schimburi de informații și utilizarea unor tehnologii informaționale și instrumente de lucru în continuă dezvoltare. Din acest motiv, standardele și practicile internaționale recomandă adoptarea unei abordări orientate către securitate, care să se aplice asupra tuturor etapelor din ciclul de viață al unui proiect investițional.–>Abordarea securității în managementul informațiilor de tip BIM este standardizată prin SR EN ISO 19650-5:2020 și se realizează într-o serie de pași generali: stabilirea nevoii unei abordări orientate către securitate, inițierea unei abordări orientate către securitate, dezvoltarea unei strategii de securitate și dezvoltarea unui plan de management al securității*143). Este important de menționat că în primă fază este nevoie să se determine, prin intermediul unui proces de triaj, dacă o abordare orientată către securitate este necesară în cadrul proiectului investițional în construcții.*143) Pașii respectivi sunt detaliați în SR EN ISO 19650-5:2020 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 5: Abordarea securității în managementul informațiilor.<!–>–> … +
ANEXE LA REGLEMENTAREA TEHNICĂ<!–>A.–>Clarificări privind stabilirea cerințelor de informațiiA.1.<!–>Cerințele de informație ale organizației (OIR)*144)*144) Cerințele de informații ale organizației (OIR) sunt descrise în SR EN ISO 19650-1:2019 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 1: Concepte și principii. În același timp, în seria de standarde SR EN ISO 19650 nu este dezvoltat pe larg acest subiect.–>Ce scop au?Cerințele de informații ale organizației au scopul (i) de a asigura existența informației corecte pentru utilizarea acesteia în funcțiile de business la nivelul macro al organizației, precum și (ii) de a susține procesul de adoptare a deciziilor strategice ale afacerii.<!–>–>Cine le definește?OIR sunt definite de partea angajatoare.<!–>–>Când sunt definite?OIR sunt definite înaintea angajării, definirea acestora făcând parte din activitățile uzuale de afaceri ale organizației.<!–>–>Ce includ?OIR includ elemente precum:– activitățile la nivelul macro pentru care sunt necesare informațiile; … – scopurile pentru care vor fi folosite. … Cum sunt îndeplinite?OIR sunt îndeplinite prin intermediul informațiilor schimbate pentru îndeplinirea cerințelor de informații pentru proiect (PIR) și a cerințelor de informații pentru active (AIR).<!–>–> … A.2.<!–>Cerințele de informații pentru active (AIR)*145)*145) Stabilirea cerințelor de informații pentru active (AIR) se va realiza conform SR EN ISO 19650-3:2020 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 3: Faza de exploatare a activelor, pct. 5.1.3.–>Ce scop au?Cerințele de informații pentru active au scopul de a stabili informațiile necesare pentru exploatarea activului.<!–>–>Cine le definește?AIR sunt definite de partea angajatoare, în cadrul organizației putând exista o echipă internă responsabilă de managementul activelor și facilităților construcției (dacă este cazul).<!–>–>Când sunt definite?AIR sunt definite înaintea angajării, definirea acestora făcând parte din activitățile uzuale ale organizației pentru susținerea managementului activelor precum și a proiectelor investiționale în construcții.<!–>–>Ce includ?AIR includ elemente precum:– părțile relevante din OIR; … – informații de management; … – informații de natură tehnică; … – informații de natură legală; … – informații de natură comercială; … – informații de natură financiară; … – factorii interesați de informațiile acumulate. … Cum sunt îndeplinite?AIR sunt îndeplinite prin informațiile schimbate pentru îndeplinirea cerințelor privind schimbul de informații (EIR)*146).<!–>–>*Exemple de informații conținute în AIR se găsesc în Anexa nr. 4 la standardul SR EN ISO 196503:2020.*146) Conform prevederilor SR EN ISO 19650-3 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 3: Faza de exploatare a activelor.<!–>–> … A.3.<!–>Cerințele de informații pentru proiect (PIR)*147)*147) Stabilirea cerințelor de informații pentru proiect (PIR) se va face conform SR EN ISO 19650-2:2019, pct. 5.2.1. și SR EN ISO 19650-3:2020 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 3: Faza de exploatare a activelor, pct. 5.1.2.–>Ce scop au?Cerințele de informații pentru proiect au scopul de a stabili informațiile la nivelul macro, necesare pe parcursul proiectării și execuției în cadrul unui proiect investițional în construcții.<!–>–>Cine le definește?PIR sunt definite de partea angajatoare.<!–>–>Când sunt definite?PIR sunt definite înaintea angajării, acestea putând preexista în cadrul cerințelor de informații ale organizației (OIR), urmând ca cerințele specifice unui proiect să fie stabilite în faza de inițiere a proiectului respectiv.<!–>–>Ce includ?PIR includ cerințe de informați pentru fiecare din punctele de decizie cheie (se referă, de regulă, la încheierea stadiilor și etapelor).<!–>–>Cum sunt îndeplinite?PIR sunt îndeplinite prin informațiile schimbate pentru îndeplinirea cerințelor privind schimbul de informații (EIR).<!–>–> … A.4.<!–>Cerințele privind schimbul de informații (EIR)*148)*148) Stabilirea cerințelor privind schimbul de informații (EIR) se va face conform SR EN ISO 19650-2:2019, pct. 5.2.1. și SR EN ISO 19650-3:2020 – Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 3: Faza de exploatare a activelor, pct. 5.2.2.–>Ce scop au?Cerințele privind schimbul de informații au scopul de a asigura faptul că informația corectă este livrată către o parte angajatoare și către o parte angajată ca lider. Cerințele privind schimbul de informații sunt o resursă specifică a unui angajament, care detaliază cerințele de informații pentru proiect (PIR) și cerințele de informații pentru active (AIR). Cerințele privind schimbul de informații (EIR) ar trebui să fie suficient de detaliate, astfel încât acestea să poată fi atașate unui contract.<!–>–>Cine le definește?EIR sunt definite inițial de partea angajatoare, iar ulterior partea angajată ca lider are posibilitatea să le completeze.<!–>–>Când sunt definite?EIR sunt definite înaintea angajării de către partea angajatoare, pentru a fi emise ca parte a procesului de angajare. Ulterior angajării, EIR sunt definite/completate de partea angajată ca lider, dar înainte ca aceasta din urmă să selecteze părțile angajate aferente.<!–>–>Ce includ?EIR includ elemente precum:– nivelul de informații necesar; … – criterii de acceptare pentru fiecare cerință; … – informații justificative pentru înțelegerea cerințelor de informații și a criteriilor de acceptare; … – datele (termenele) aferente reperelor în livrarea informațiilor. … Cum sunt îndeplinite?EIR sunt îndeplinite atunci când partea care recepționează informațiile le acceptă ca fiind conforme cu criteriile de acceptare.<!–>–> … A.5.<!–>Exemplificare stabilire cerințe de informațiiEste descrisă, în calitate de exemplu, modalitatea de stabilire a unor cerințe de informații aferente managementului mediului și a sustenabilității.–>1.<!–>Cerințele de informații ale organizației (OIR)● reducerea consumului de energie cu 50% până în anul 2030 față de nivel actual;–>● reducerea emisiilor de carbon pentru toate dezvoltările noi;<!–>● oferirea dovezilor pentru folosirea materialelor sustenabile pentru toate dezvoltările noi.–> … 2.<!–>Cerințele de informații pentru active (AIR)● toate activele construite noi trebuie să aibă un rating BREEAM "Excellent"*149);*149) Cerințe de validare și certificare a sistemelor cu titlul de exemplificare.–>Această organizare permite cumularea acestora într-un singur indicator de detaliere. De exemplu, un nivel de detaliere egal cu "324", ne arată o detaliere la nivelul "300" a geometriei, la nivelul "20" a informației și la nivelul "4" a documentației. Conform descrierii, nivelul minim de detaliere a informației ar fi de 111, aferent stadiului de definire a conceptului proiectului, iar maxim de 555, aferent stadiilor de predare și exploatare a construcției.–>Pentru completarea nivelurilor de informații necesare, anumite obiecte pot fi definite ca având un nivel "zero" de detaliere pe unul dintre paliere, în cazul în care informațiile specifice palierului respectiv nu sunt necesare.<!–>

Tabel 10. Propunere niveluri de detaliere a obiectelor din modelul de informație, conform etapelor și stadiilor din ciclul de viață al proiectului investițional*150).*150) Tabelul a fost tradus, adaptat și dezvoltat în baza tabelului din "Luxembourg BIM Application Guide, v1.0, Luxembourg, 2018, pag. 17".–>● în cadrul recepției de la terminarea lucrărilor, odată cu predarea cărții tehnice a construcției, va fi predat și modelul de informație al proiectului (PIM) și modelul de informație al activului (AIM) către partea angajatoare (beneficiar/utilizator/dezvoltator);<!–>● în cazul proiectelor investiționale în construcții finanțate din fonduri publice, modelul de informație al proiectului (PIM), primit la recepția de la terminarea lucrărilor, va fi arhivat și păstrat de către instituțiile beneficiare. Se recomandă centralizarea acestor proiecte într-o bază de date;–>● în cadrul activităților de gestiune și mentenanță a construcțiilor, care au fost realizate în sistem BIM, se va utiliza modelul de informație al activului (AIM). Acesta va fi actualizat la date prestabilite și în cazul intervențiilor/modificărilor aduse construcției;<!–>● modelul de informație al activului (AIM) va fi folosit ca bază de luare a deciziilor privind postutilizarea construcției;–>● în cazul schimbului proprietarului construcției realizate în sistem BIM, modelul de informație al activului (AIM) va fi transmis către noul proprietar;<!–>● înaintea contractării serviciilor aferente proiectelor investiționale în construcții, realizate în sistem BIM, partea angajatoare va analiza capacitățile părților potențial angajate, aferente managementului informațiilor generate în sistem BIM. Astfel, vor fi evaluate atât capacitatea de implementare a activităților de management a informațiilor, cât și disponibilitatea resurselor de tip software, hardware și de infrastructură IT, care vor fi folosite în cadrul serviciilor care sunt contractate;–>● vor fi analizate posibilitățile de automatizare a proceselor de analiză/verificarea modelului de informație. Pentru asigurarea unor astfel de procese, informația conținută în model trebuie să poată fi citită și interpretată de calculator. Pentru a formula un set de cerințe în acest sens vor fi consultați specialiști în tehnologia informațiilor (IT).<!–>–>Implementarea acestui set de cerințe minime va aduce beneficii legate de utilizarea informațiilor generate în sistem BIM pe parcursul ciclului de viață al proiectelor investiționale în construcții. Prin respectarea lor vor fi generate informații bine structurate, care vor putea fi adaptate facil diferitor fluxuri de lucru BIM.<!–> … D.–>Exemplu de stabilire a strategiei de livrare a informațiilorStabilirea strategiei de livrare a informațiilor se face într-o serie de pași, de la general la specific. Primul pas constă în setarea scopurilor privind managementul informațiilor utilizând BIM. Scopurile se referă la modalitatea în care vor fi îndeplinite cerințele de informații. Acestea pot include și îndeplinirea cerințelor de informații ale părții angajate ca lider.<!–>În baza scopurilor stabilite se dezvoltă procesele prin care se va asigura implementarea scopurilor respective.–>D.1.<!–>Stabilirea scopurilor privind managementul informațiilorUn exemplu de stabilire a unor scopuri privind managementul informației este dat în Tabel 12.–>

Tabel 12. Exemplu de stabilire a scopurilor aferente managementului informațiilor.–>Precum este reprezentat în tabelul de mai sus, pentru fiecare scop stabilit se atribuie un nivel de importanță. Se poate atribui același nivel de importanță mai multor scopuri. În baza importanței fiecărui scop se poate stabili o ierarhie și se poate analiza dacă termenele și bugetul proiectului permit implementarea fiecărui scop, în cazul unui răspuns negativ putând fi puse în discuție scopurile cu un nivel de importanță redus.<!–>După definirea scopului se analizează cum va fi utilizată modelarea informației construcției și la ce va servi modelul de informație rezultat (stabilirea utilizărilor BIM) pentru a putea îndeplini scopurile stabilite. Exemplele de utilizări BIM date în cadrul tabelului de mai sus fac parte din utilizările BIM de bază descrise în capitolul următor.–>Utilizările modelului de informație (utilizări BIM) nu au un caracter fix, putând fi dezvoltate pentru nevoile specifice ale fiecărui proiect investițional în construcții. Utilizările BIM pot fi de asemenea stabilite la nivel organizațional, dacă sunt necesare în mod curent pentru asigurarea, de exemplu, a unui nivel garantat al calității serviciilor de proiectare prestate.<!–> … D.2.–>Utilizările modelului de informație (utilizări BIM) de bazăImplementarea BIM în calitate de obiectiv general pentru creșterea eficienței proceselor de management al informațiilor și reducerea riscurilor poate fi divizată în proceduri de utilizare a modelului de informație (utilizări BIM). Acest lucru permite stabilirea unor operațiuni practice specifice.<!–>O serie de utilizări BIM considerate a fi de bază pentru majoritatea proiectelor investiționale în construcții realizate în sistem BIM sunt descrise în Tabel 13.–>

Tabel 13. Listă de utilizări BIM de bază *153)*153) Lista de utilizări BIM de bază a fost dezvoltată în baza "The Pennsylvania State University, BIM Project Execution Planning Guide, ver. 2.2, Computer Integrated Construction Research Program, University Park, PA, S.U.A., 2019."<!–>–>Utilizările BIM de bază, descrise în Tabel 13, pot fi repartizate conform etapelor și stadiilor din ciclul de viață al proiectului investițional în construcții, conform Figura 23.<!–>
Figura 23. Repartizare utilizări BIM de bază conform etape și stadii din ciclul de viață al proiectului investițional în construcții.–>Ordinea de listare a utilizărilor BIM din tabel urmărește etapizarea implementării lor pe parcursul ciclului de viață al proiectului investițional în construcții.<!–>

Tabel 14. Exemplu de utilizări BIM folosite adeseori în practica internațională*156).*156) Lista de utilizări BIM a fost dezvoltată în baza "The Pennsylvania State University, BIM Project Execution Planning Guide, ver. 2.2, Computer Integrated Construction Research Program, University Park, PA, S.U.A., 2019."<!–>–> … În cadrul stabilirii strategiei de livrare a informațiilor, pentru îndeplinirea scopurilor propuse, se recomandă consultarea listei de utilizări BIM din tabelul de mai sus. … +
LISTĂ FIGURI ȘI TABELE +
Figuri<!–>Figura 1. Componentele de reglementare și standardizare privind implementarea BIM În România–>Figura 2. BIM În ciclul de viață al unui proiect investițional în construcții<!–>Figura 3. Flux de lucru BIM și flux de lucru tradițional–>Figura 4. Livrarea tradițională a proiectului comparată cu livrarea utilizând BIM<!–>Figura 5. Stadii de maturitate ale managementului informațiilor–>Figura 6. Exemple de modele de informații și mediul comun de date CDE<!–>Figura 7. Scenariu ipotetic de separare a mediului comun de date (CDE) de modelul de informație–>Figura 8. Tipologiile de informații interconectate aferente unui model de informații<!–>Figura 9. Diagramă ierarhică a modelelor de informații–>Figura 10. Proiect generic și ciclul de viață al managementului informațiilor unui activ<!–>Figura 11. Ierarhia responsabilităților BIM cu exemplificarea specialităților.–>Figura 12. Pași simplificați de implementare a modelării informației construcției (BIM).<!–>Figura 13. Implementare BIM în procesele aferente etapelor din ciclul de viață–>Figura 14. Interfețe dintre părți și echipe în scopul managementului informațiilor<!–>Figura 15. Container de informație–>Figura 16. Diagramă pentru stabilirea nivelului de informație necesar.<!–>Figura 17. Conceptul de mediu comun de date (CDE)–>Figura 18. Ierarhia cerințelor de informații<!–>Figura 19. Cartografierea resurselor de management a informațiilor în cadrul unui angajament.–>Figura 20. Exemplu ilustrat de strategie de federalizare și structură defalcată a containerelor de informație, aferente etapei de livrare.<!–>Figura 21. Exemplu ilustrat de containere de informații conținute într-un model de informații.–>Figura 22. Matrice de desemnarea a responsabilităților de management a informațiilor<!–>Figura 23. Repartizare utilizări BIM de bază conform etape și stadii din ciclul de viață al proiectului investițional în construcții.–> +
Tabele<!–>Tabel 1. Actori (părți) în cadrul managementului informațiilor generate în sistem BIM.–>Tabel 2. Echipe În cadrul managementului informațiilor generate în sistem BIM.<!–>Tabel 3. Cartografiere resurse de management al informațiilor aferente seriei de standarde SR EN ISO 19650.–>Tabel 4. Exemplu de stabilire a scopurilor echipei de livrabile.<!–>Tabel 5. Exemplu de listă a elementelor componente ale echipei de livrare și echipei de specialitate.–>Tabel 6. Exemplu de formulare EIR în baza AIR.<!–>Tabel 7. Exemplu de formulare EIR în baza PIR–>Tabel 8. Exemplu detaliere EIR în baza AIR<!–>Tabel 9. Exemplu detaliere EIR în baza PIR–>Tabel 10. Propunere niveluri de detaliere a obiectelor din modelul de informație, conform etapelor și stadiilor din ciclul de viață al proiectului investițional.<!–>Tabel 11. Exemplu de metode de specificare a nivelului necesar de informație.–>Tabel 12. Exemplu de stabilire a scopurilor aferente managementului informațiilor.<!–>Tabel 13. Listă de utilizări BIM de bază.–>Tabel 14. Exemplu de utilizări BIM folosite adeseori în practica internațională. +
REFERINȚE NORMATIVE<!–>Lista actelor normative și a standardelor de referință care au legătură directă cu acest document:– Ghid privind utilizarea instrumentelor de generare și gestionare a datelor digitale aferente construcțiilor, Indicativ RTC 9-2022; … – Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare; … – Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare; … – Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare; … – Legea nr. 163/2015 privind standardizarea națională; … – Legea nr. 242/2022 privind schimbul de date între sisteme informatice și crearea Platformei naționale de interoperabilitate; … – Hotărârea Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare; … – Metodologia privind inițierea, programarea, achiziția, elaborarea, avizarea, aprobarea și valorificarea reglementărilor tehnice și a rezultatelor activităților specifice în construcții, precum și pentru aprobarea cuantumului indemnizației de participare a membrilor în comitetele tehnice de specialitate și în comitetul tehnic de coordonare generală, aprobată prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, dezvoltării și administrației nr. 3363/2020, cu modificările și completările ulterioare; … – REGULAMENTUL (UE) NR. 1025/2012 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană, de modificare a Directivelor 89/686/CEE și 93/15/CEE ale Consiliului și a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/cE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/23/CE și 2009/105/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Deciziei 87/95/CEE a Consiliului și a Deciziei nr. 1673/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 316/12 din 14.11.2012. … –> +
STANDARDE ROMÂNE DE REFERINȚĂ<!–>– SR EN 1990:2004 Eurocod: Bazele proiectării structurilor; … – SR EN ISO 7200:2004 Documentație tehnică de produs. Câmpuri de date din indicator și antetele documentelor; … – SR EN ISO 12006-2:2020 Construcția clădirilor. Organizarea informațiilor legate de lucrările de construcții. Partea 2: Cadru pentru clasificare; … – SR EN ISO 12006-3:2022 Construcția clădirilor. Organizarea informațiilor legate de lucrările de construcții. Partea 3: Cadru pentru informațiile despre elementele lucrărilor de construcții; … – SR EN ISO 16739-1:2020 Industry Foundation Classes (IFC) pentru partajarea informațiilor între industriile de construcții și de management al facilităților. Partea 1: Schema de date; … – SR EN 17412-1:2020 Modelarea informației construcției (BIM). Nivelul necesar de informații – Partea 1: Concepte și principii; … – SR CEN/TR 17654:2022 Linii directoare pentru implementarea cerințelor privind schimbul de informații (EIR) și a planurilor de execuție BIM (BEP) la nivel european pe baza EN ISO 19650-1 și -2; … – SR EN ISO 19650-1:2019 Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 1: Concepte și principii; … – SR EN ISO 19650-2:2019 Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 2: Etapa de livrare a activelor; … – SR EN ISO 19650-3:2020 Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 3: Faza de exploatare a activelor; … – SR EN ISO 19650-4:2022 Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 4: Schimbul de informații … – SR EN ISO 19650-5:2020 Organizarea informațiilor în format digital despre clădiri și lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informației construcției (BIM). Managementul informațiilor utilizând modelarea informației construcției. Partea 5: Abordarea securității în managementul informațiilor; … – SR ISO 21500:2021 Managementul proiectelor, programelor și portofoliilor. Context și concepte; … – SR EN ISO 23386:2020 Modelarea informației construcției și alte procese digitale utilizate în construcții. Metodologia de descriere, creare și gestionare a proprietăților în dicționarele de date interconectate; … – SR EN ISO 29481-1:2018 Modele informaționale ale clădirilor. Manual de transmitere a informațiilor. Partea 1: Metodologie și format; … – SR EN ISO 29481-2:2017 Modele informaționale ale clădirilor. Manual de transmitere a informațiilor. Partea 2: Cadru de colaborare; … – SR EN ISO 29481-3:2022 Modele informaționale ale clădirilor. Manual de transmitere a informațiilor. Partea 3: Schema de date. … NOTĂ: Se utilizează cele mai recente ediții ale standardelor române de referință, împreună cu, după caz, anexele naționale, amendamentele și eratele publicate de către organismul național de standardizare.–> +
REFERINȚE– BIMe inițiative, 301in, BIM Maturity Matrix, v1.22, 2016; … – BIMForum, Level of Development (LOD) Specification Part I Part II, 2020; … – CEN/TR 17439:2020, Guidance on how to implement EN ISO 19650-1 and -2 in Europe; … – Royal Institute of British Architects (RIBA), Plan of Work 2020 – Overview, Marea Britanie, 2020; … – The Pennsylvania State University, BIM Project Execution Planning Guide, ver. 2.2, Computer Integrated Construction Research Program, University Park, PA, S.U.A., 2019; … – UK BIM Framework, ISO 19650 Guidance Part 1: Concepts, Edition 2, Marea Britanie, 2019; … – UK BIM Framework, ISO 19650 Guidance Part D: Developing information requirements, Edition 4, Marea Britanie, 2022. … +
BIBLIOGRAFIE<!–>– AEC BIM Technology Protocol, Practical implementation of BIM in the UK Architectural, Engineering and Construction (AEC) industry, ver. 2.1.1, Marea Britanie, 2015; … – Alavi, H., Bortolini, R., Forcada, N., BIM-based decision support for building condition assessment, Automation in Construcion, 135, 104117, 2022; … – Bassier, M., Vergauwen, M., Van Genechten, B., Automated Semantic Labelling of 3D Vector Models for Scan-to-BIM, In Proceedings of the 4th Annual Internațional Conference on Architecture and Civil Engineering (ACE 2016), Singapore, 2016; … – Bolpagni, M., The implementation of BIM within the public procurement – A model-based approach for the construction industry, 2013; … – Boton, C., Forgues, D., Halin, G., A framework for Building Information Modelling implementation in engineering education, Canadian Journal of Civil Engineering, 2018; … – Boton, C., Kubicki, S., Halin, G., 4D/BIM simulation for pre-construction and construction scheduling. Multiple levels of development within a single case study, Creat Constr. Conf. 2015 (2015) 500-505. doi:10.13140/RG.2.1.1941.3603; … – Cheng, J. C. P., Lu, Q., A review of the efforts and roles of the public sector for BIM adoption worldwide, Journal of Information Technology in Construction (ITcon), 2019; … – Comisia Europeană, Joint Research Center (JRC), Building Information Modelling (BIM) standardization, EUR 28977 EN, ISBN 978-92-79-77206-1, doi: 10.2760/36471, 2017; … – Comisia Europeană, RINA, B1P Group, Calculating Costs and Benefits for the use of Building Information Modelling in Public Tenders, Methodology Handbook, 2021; … – EU BIM Task Group, Handbook for the introduction of Building Information Modelling by the European Public Sector – Strategic action for construction sector perfromance: driving value, innovation and growth, 2017; … – Forgues, D., Iordanova, I., Valdivesio, F. and Staub-French, S., 2012. Rethinking the cost estimating process through 5D BIM: A case study. In Construction Research Congress 2012: Construction Challenges in a Flat World (pp. 778-786); … – Hartmann, T., Detecting design conflicts using building information models: a comparative lab experiment, 2010; … – HM Government, Digital Built Britain – Level 3 Building Information Modelling – Strategic Plan, Marea Britanie, 2015; … – ISO/TS 12911:2012, Framework for building information modelling (BIM) guidance; … – Kassem, M., et al., A Proposed Approach to Comparing the BIM Maturity of Countries, CIB W78 2013: 30th International Conference -Beijing, China, 2013; … – Leite, F. L., BIM for Design Coordination: A Virtual Design and Construction Guide for Designers, General Contractors, and MEP Subcontractors, John Wiley Sons, 2019; … – Luxembourg BIM Application Guide, v1.0, Luxembourg, 2018; … – McAuley, B, Hore, A.V. and West, R., Establishing Key Performance Indicators to measure the benefit of introducing the Facilities Manager at an early stage in the Building Information Modelling Process, Internațional Journal of 3-D Information Modeling, Vol 2, 2013; … – National Infrastructure Commision, Data for the public good, Marea Britanie, 2017; … – National Institute of Building Sciences, buildingSMART alliance, National BIM Standard, S.U.A., ver.1 (2007), ver.2 (2012), ver.3 (2015); … – National Institute of Building Sciences, National BIM Guide for Owners, S.U.A., 2017; … – Plazza, D., Malacarne, G., Passer, A., Rock, M., BIM for public authorities: Basic research for the standardized implementation of BIM in the building permit process, 2019 IOP Conf. Series: Earth and Environmental Science 323(2019) 012102, Sustainable Built Environment Conference 2019, doi: 10.1088/1755-1315/323/1/012102, 2019; … – Porwal, A., Hewage, K. N., Building Information Modeling (BIM) partnering framework for public construction projects, Automation in Construction, 2012; … – Pucko, Z., Vincek, D., Strukelj, A., Suman, N., Application of 6D Building Information Model (6D BIM) for Business-storage Building in Slovenia, IOP Conf. Series: Materials Science and Engineering, 245, 062028, doi:10.1088/1757-899X/245/6/062028, 2017; … – Sattineni A., Macdonald A. J., 5D-BIM: A case study of an implementation strategy in the construction indrustry, ISARC, Vol.31, Waterloo, 2014; … – Savitri D. M., Pramudya, A., Juliastuti, J., Clash detection analysis with BIM-based software on midrise building construction project, ION Conference Series Earth and Environmental Science, 2020; … – Scottish Futures Trues (SFT), Implementation of a Common Data Environment, The Benefits, Challenges Considerations, The BIM Delivery Group for scotland, AECOM UK Limited, 2018. … – Statsbygg BIM Manual, ver. 1.2.1., Norvegia, 2013; … – Soliman-Junior, J., Tzortzopoulos, Baldauf, J. P., Pedo, B., Kagioglou, M., Formoso, C. T., Humphreys, J., Automated compliance checking in healthcare building design, Automation in Construction, DOI: 10.1016/j.autcon.2021.103822, 2021; … – The American Institute of Architects (AIA), California Council (CC), Integrated Project Delivery: An Updated Working Definition, ver.3, 2014; … – The Institution of Engineering and Technology (IET), Building Information Modelling (BIM): Addressing the Cyber Security Issues, IET Cyber Security Consortium Report, 2014; … – Trimble Viewpoint, How do you choose the right Common Data Environment – A UK case study approach, 2022; … – UK BIM Framework, Information Protocol to Support BS EN ISO 19650-2 the delivery phase of assets, Edition 1, Marea Britanie, 2020; … – UK BIM Framework, Information Protocol to Support BS EN ISO 19650-3 the operațional phase of assets, Edition 1, Marea Britanie, 2021; … – UK BIM Framework, ISO 19650 Guidance Part 2:Delivery Phase, Edition 8, Marea Britanie, 2022. UK BIM Framework, ISO 19650 Guidance Part 3:Operațional Phase, Edition 2, Marea Britanie, 2021; … – UK BIM Framework, ISO 19650 Guidance Part A: The information management function and resources, Edition 3, Marea Britanie, 2021; … – UK BIM Framework, ISO 19650 Guidance Part B: Open data, buildingSMART and COBie, Edition 1, Marea Britanie, 2020; … – UK BIM Framework, ISO 19650 Guidance Part C: Facilitating the CDE (workflow and technical solutions), Edition 2, Marea Britanie, 2021; … – UK BIM Framework, ISO 19650 Guidance Part E: Tendering and appointments, Edition 3, Marea Britanie, 2021; … – UK BIM Framework, ISO 19650 Guidance Part F: Information delivery planning, Edition 1, Marea Britanie, 2020; … – UK Construction Government Strategy, Marea Britanie, 2011; … – UK Construction Government Strategy – One Year Report, Marea Britanie, 2012; … – Ullah K. Raitviir, C., Lill, I., Witt, E., BIM Adoption in the AEC/FM Industry – The Case for Issuing Building Permits, Internațional Journal of Strategic Property Management 2020, 24, 6, p.400-413. https://doi.org/10.3846/ijspm.2020.13676, 2020; … – Ullah, K., Witt, E., Lill, I., The BIM-Based Building Permit Process: Factors Affecting Adoption, Buildings 2022, 12, 45. https://doi.org/10.3390/buildings12010045, 2022. … –>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește