STRATEGIA din 27 aprilie 2016

Notă …

Aprobată de Hotărârea Guvernului nr. 317/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 347 din 6 mai 2016.I.<!–>INTRODUCERE1.–>Strategia educației și formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020, denumită în continuare Strategia EFP, propune o abordare coerentă a formării profesionale inițiale și a formării profesionale continue, care să conducă la dezvoltarea unui sistem de formare profesională accesibil, atractiv, competitiv și relevant pentru cerințele pieței muncii. Strategia abordează în mod integrat educația și formarea profesională inițială și continuă și urmează ciclului de politici publice 2007-2013 în domeniul dezvoltării resurselor umane. … 2.<!–>Strategia educației și formării profesionale este complementară Strategiei Naționale de Învățare pe Tot Parcursul Vieții 2015-2020 și Strategiei privind reducerea părăsirii timpurii a școlii și propune o viziune globală asupra dezvoltării/consolidării întregului sistem de educație și formare profesională adresat participanților la învățarea pe tot parcursul vieții. Totodată, din perspectiva calificărilor și competențelor, prezenta strategie propune o abordare conexată cu strategiile elaborate de Ministerul Muncii, Protecției Sociale, Familiei și Persoanelor Vârstnice în domeniul ocupării și echității sociale. … 3.–>Obiectivele, principiile și direcțiile de acțiune ale strategiei sunt fundamentate pe o analiză a sistemului de educație și formare profesională și sunt elaborate luând în considerare rolul major pe care formarea profesională îl are pentru dezvoltarea economică și socială a României, și pentru coeziunea teritorială precum și experiențele acumulate în perioada de programare 2007-2013. … 4.Elaborarea acestui document s-a realizat în contextul Strategiei Europa 2020, care promovează creșterea inteligentă, realizabilă prin investiții majore în educație, cercetare și inovare sustenabilă, creșterea incluzivă, cu accent pe crearea de locuri de muncă și reducerea sărăciei – Comisia Europeană*1), precum și în acord cu principiile și instrumentele europene pentru cooperare în educație și formare profesională. Strategia educației și formării profesionale răspunde obiectivelor strategice pentru deceniul 2010-2020 formulate prin Cadrul Strategic ET 2020, cu accent pe consolidarea sistemelor de formare profesională pentru ca acestea să devină mai atractive, relevante, orientate către carieră, inovative, accesibile și flexibile, adaptate necesităților pieței forței de muncă.Notă …

*1) Anexa 1 conține Lista documentelor strategice europene de referință în elaborarea viziunii, principiilor și acțiunilor prioritare propuse prin prezenta strategie. … 5.Strategia educației și formării profesionale răspunde obiectivului global al României de a reduce discrepanțele de dezvoltare economică și socială între România și statele membre ale UE. De asemenea, documentul strategic ia în considerare obiectivul național pentru orizontul 2020 din Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă a României 2013-2020-2030, privind atingerea nivelului mediu de performanță al UE în domeniul educației și formării profesionale. … 6.Strategia răspunde recomandărilor specifice de țară în domeniul educației și formării profesionale, respectiv: "Să se asigure creșterea calității și a accesului la învățământul profesional și tehnic, la ucenicii, la învățământul terțiar și la învățarea pe tot parcursul vieții și să le adapteze la necesitățile pieței forței de muncă. Să se asigure un acces mai bun la serviciile de educație și de îngrijire a copiilor preșcolari."*2)Notă …

*2) RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul național de reformă al României pentru 2014. … 7.Acest document strategic conține următoarele secțiuni principale:a)<!–>introducerea, care prezintă procesul elaborării strategiei și fundamentarea acesteia pornind de la experiența perioadei 2007-2013; … b)–>contextul european și național, care stabilește reperele avute în vedere în stabilirea indicatorilor de raportare pentru strategie; … c)<!–>analiza cadrului actual al organizării și funcționării formării profesionale, prin care au fost identificate principalele probleme cu care se confruntă în prezent acest sector și pentru care sunt necesare intervenții prin strategie; … d)–>viziunea privind educația și formarea profesională din România, care prezintă obiectivul general și ipoteza de lucru care stă la baza obiectivelor strategice și direcțiilor de acțiune; … e)<!–>obiectivele strategice și direcțiile de acțiune, secțiune care conține o prezentare detaliată a acestora; … f)–>planul de acțiune pentru implementarea strategiei, care conține informații privind direcțiile de acțiune, acțiunile specifice, indicatorii, structurile responsabile și cele implicate în implementarea strategiei și orizontul de timp pentru implementare; … g)<!–>costurile estimate pentru implementarea strategiei; … h)–>monitorizarea strategiei, secțiune care descrie procesul prin care se asigură monitorizarea îndeplinirii indicatorilor și rezultatelor planificate. … … 8.<!–>Strategia este pusă în aplicare prin utilizarea mai multor instrumente de finanțare: Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, Programul Operațional Regional 2014-2020 și Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, bugetul de stat.Experiența strategică 2007-2013 și noul cadru strategic–> … 9.<!–>Viziunea strategică pe care s-a bazat Cadrul Strategic Național de Referință 2007-2013 a fost legată de crearea unei economii competitive, dinamice și prospere, iar investiția în capitalul uman a fost abordată din perspectiva contribuției acestuia la creșterea productivității, alături de investițiile în capitalul productiv. Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013 a acordat prioritate furnizării politicilor active de ocupare adresate șomerilor, persoanelor cu nivel redus de calificare, grupurilor vulnerabile și populației inactive. … 10.–>Programele s-au concentrat pe creșterea investițiilor în educație și formare, inserția și menținerea pe piața muncii a cât mai multor persoane, creșterea ofertei de muncă, îmbunătățirea adaptabilității lucrătorilor și promovarea incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile. … 11.<!–>Strategia educației și formării profesionale din România 2016-2020 a fost elaborată pornind de la măsurile stabilite în Programul Național de Reformă 2015, pentru implementarea priorităților sistemului de educație și formare profesională, care vizează:a)–>continuarea reformelor în domeniul educației și formării profesionale pentru asigurarea unui învățământ adaptat cerințelor pieței muncii și centrat pe dezvoltare personală și socială; … b)<!–>asigurarea deschiderii sistemului de educație și formare către toți tinerii și asigurarea accesului egal la educație, în special pentru grupurile cu riscuri particulare. … … 12.–>Strategia a fost elaborată pe baza unei analize a evoluției și performanțelor sectorului de educație și formare profesională, din perspectiva celor două componente, formarea profesională inițială și formarea profesională continuă. A fost realizată o analiză SWOT care pune în evidență principalele disfuncționalități ale sistemului de educație și formare profesională din România și punctează elementele de oportunitate pentru dezvoltarea educației și formării profesionale în perioada următoare. … 13.<!–>Identificarea problemelor la nivelul sistemului de educație și formare profesională a fost urmată de elaborarea unor propuneri alternative de rezolvare, respectiv de formularea obiectivelor strategice. Inițial, obiectivele au fost structurate într-o perspectivă temporală, cu acțiuni pe termen scurt și pe termen mediu, în funcție de nevoia urgentă de soluționare a problemelor. În urma procesului de consultare, s-au selectat obiectivele strategice optime și necesare pentru a răspunde problemelor identificate și s-a decis o abordare integrată a direcțiilor de acțiune în sensul grupării acestora la nivelul obiectivelor strategice în funcție de principiile generale ale strategiei. … 14.–>Obiectivele strategice și direcțiile de acțiune au fost definite în urma unui amplu proces de consultare, care a constat în două etape:a)<!–>în prima etapă s-a realizat consultarea principalelor instituții cu responsabilități la nivel național în domeniul educației și formării profesionale cu privire la obiectivele propuse, direcțiile de acțiune și acțiunile necesare pentru atingerea acestor obiective precum și pentru asumarea responsabilităților instituționale pentru implementarea Strategiei EFP. … b)–>a doua etapă de consultări a fost realizată prin consultarea partenerilor sociali cu privire la versiunea preliminară a Strategiei EFP. Consultarea s-a derulat la nivel județean, în toate județele țării și în municipiul București și s-a realizat prin intermediul chestionarului adresat partenerilor sociali precum și prin dezbateri organizate în cadrul Comitetelor Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social în formarea profesională, denumite în continuare CLDPS, cu participare largă din partea reprezentanților unităților de învățământ profesional și tehnic și a agenților economici parteneri, în vederea asigurării validității și relevanței prezentului cadru strategic. … … 15.<!–>În vederea implementării strategiei, va fi necesară schimbarea de abordare în definirea planurilor de acțiune sectoriale ale sistemului de educație și formare profesională, astfel încât, în loc de o perspectivă de tip reactiv la cerințele concrete formulate de beneficiari, sistemul să fie în măsură să își planifice dezvoltarea proprie fundamentată pe nevoile prognozate ale economiei. … 16.–>Cooperarea interinstituțională la diferite niveluri este un element fundamental în implementarea Strategiei EFP. De aceea, pentru a asigura coerența și consistența dialogului cu actorii esențiali, pe de o parte și între diferitele politici europene, pe de altă parte, este necesară construirea sistematică a oportunităților pentru cooperare și dialog pentru schimbul de informații și de opinii. … … <!–>II.–>CONTEXTUL EUROPEAN ȘI NAȚIONALEducația și formarea profesională din România din perspectiva țintelor și indicatorilor derivați din Strategia Europa 2020<!–>17.–>Strategia Europa 2020 definește următoarele obiective principale pentru deceniul 2010-2020:a)creșterea ratei de ocupare a populației cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani la cel puțin 75%*3);Notă …

*3) Față de nivelul de referință de 69% la momentul adoptării Strategiei EFP. … b)alocarea a 3% din PIB pentru cercetare-dezvoltare; … c)<!–>obiectivul "20/20/20": reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră sau cu 30%, dacă există condiții favorabile în acest sens, creșterea cu 20% a ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie, creșterea cu 20% a eficienței energetice, comparativ cu 1990; … d)–>reducerea ratei părăsirii timpurii a școlii*4) la maximum 10%*5) și creșterea procentului persoanelor cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani cu studii de nivel terțiar la cel puțin 40%*6) în 2020;Notă …

*4) Prin definiția acceptată de UE încă din 2003 (Reuniunea miniștrilor educației în cadrul Consiliului UE din mai 2003), abandonul școlar timpuriu se referă la persoanele cu vârstă cuprinsă între 18 și 24 de ani care au absolvit cel mult învățământul secundar inferior și care nu-și continuă educația sau formarea profesională.
*5) Față de nivelul de referință de 15% la momentul adoptării Strategiei EFP.
*6) Față de nivelul de referință de 31% la momentul adoptării Strategiei EFP. … e)reducerea la nivelul UE 28 a numărului de persoane în risc de sărăcie sau excluziune socială cu 20 de milioane de persoane până anul 2020 comparativ cu anul 2008*7).Notă …

*7) Pragul național de sărăcie este stabilit la 60% din venitul median disponibil în fiecare stat membru. … … 18.Țintele strategice pentru anul 2020, adoptate în cadrul ET 2020 sunt următoarele:1)până în 2020, în medie, cel puțin 15% dintre adulți ar trebui să participe la programele de învățare de-a lungul vieții*8);Notă …

*8) Adică procentul din populația cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani care a participat la programe de educație și formare în cele patru săptămâni care au precedat ancheta (Eurostat, Studiul privind forța de muncă). … 2)până în 2020, procentul persoanelor cu vârsta de 15 ani, cu competențe scăzute de citire, matematică și științe exacte*9), ar trebui să fie mai mic de 15%;Notă …

*9) Sursă: OCDE/PISA … 3)până în 2020, proporția persoanelor de 30-34 de ani, care au absolvit învățământul terțiar*10), ar trebui să fie de cel puțin 40%;Notă …

*10) Nivelurile ISCED 5 și 6 (EUROSTAT, UOE) … 4)până în 2020, proporția părăsirii timpurii a școlii*11) din sistemele de educație și formare, ar trebui să fie sub 10%;Notă …

*11) Adică procentul din populația cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care au absolvit doar învățământul secundar inferior sau mai puțin și care nu mai sunt înscriși într-o instituție de învățământ sau de formare (Eurostat, Studiul privind forța de muncă) … 5)<!–>până în 2020, cel puțin 95% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 4 ani și vârsta pentru înscrierea obligatorie la școala primară, ar trebui să beneficieze de educație preșcolară; … 6)–>până în 2020, proporția de absolvenți angajați*12) cu vârste cuprinse în 20 și 34 de ani, care au finalizat sistemul de educație și de formare profesională cu cel mult trei ani înaintea anului de referință, ar trebui să fie de cel puțin 82%, comparativ cu 76,5% în 2010*13).Notă …

*12) Se referă la absolvenții învățământului secundar superior (ISCED 3), terțiar nonuniversitar (ISCED 4) și absolvenții învățământului terțiar (ISCED 5-6)
*13) Măsurată ca proporția populației angajată cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani, care a absolvit în urmă cu 1, 2 și 3 ani și care nu este înscrisă în prezent în nicio altă activitate de educație și formare profesională. … … 19.Pentru obiectivele strategice care vizează educația și formarea profesională, derivate din cadrul strategic ET 2020 și Strategia Europa 2020, sunt prezentate, în continuare, comparativ, evoluția indicatorilor în cazul României și a Uniunii Europene, 28 de state:*Font 8*<!–>┌─────────────────────────┬───────────────────────┬──────────────────────────────────┬─────┬─────┬─────┐–>│ Indicatori │ Unitate │ România │Media│Ținta│Ținta│<!–>│ │ │ Perioada de referință │UE-28│ RO │ UE │–>│ │ ├────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┼─────┼─────┼─────┤<!–>│ │ │2005│2009│2010│2011│2012│2013│2014│ 2014│ 2020│ 2020│–>├─────────────────────────┼───────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤<!–>│Rata de părăsire timpurie│ % │19,6│16,6│19,3│18,1│17,8│17,3│18,1│ 11,1│ 11,3│ 10│–>│a școlii*14) │ (18-24 ani) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │<!–>├─────────────────────────┼───────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤–>│Ponderea absolvenților de│ % │11,4│16,8│18,3│20,3│21,7│22,9│25,0│ 37,9│ 26,7│ 40│<!–>│învățământ terțiar*15) │ (30-34 ani) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │–>├─────────────────────────┼────────┬──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤<!–>│Procentul persoanelor cu │ % │Citire │ │40,4│ │ │37,3│ │ │ 17,8│ │ 15,0│–>│vârsta de 15 ani cu │(15 ani)├──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤<!–>│competențe scăzute de │ │Matematică │ │47,0│ │ │40,8│ │ │ 22,1│ │ 15,0│–>│citire, matematică și │ ├──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤<!–>│științe exacte*16) │ │Științe │ │41,4│ │ │37,3│ │ │ 16,6│ │ 15,0│–>├─────────────────────────┼────────┴──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤<!–>│Participarea adulților în│ % │ 1,6│ 1,5│ 1,2│ 1,4│ 1,2│ 1,8│ 1,5│ 10,6│ 10│ 15│–>│ÎPV*17) │ (25-64 ani) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │<!–>├─────────────────────────┼────────┬──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤–>│Rata de ocupare a │ % │ISCED 3-8 │72,0│77,7│71,2│70,8│70,1│67,2│66,2│ 76,2│ │ 82│<!–>│absolvenților │(20-34 ├──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤–>│(ISCED 3-6)*18) │ ani) │ISCED 3-4 │62,7│69,1│60,8│58,9│59,3│55,0│57,2│ 70,6│ │ │<!–>│ │ ├──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤–>│ │ │ ISCED 5-8 │84,7│85,9│82,4│81,3│79,0│77,1│74,2│ 80,9│ │ │<!–>├─────────────────────────┼────────┴──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤–>│Rata de ocupare*19) │ % │63,6│63,5│64,8│63,8│64,8│64,7│65,7│ 69,2│ 70,0│ 75│<!–>│ │ (20-64 ani) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │–>└─────────────────────────┴───────────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴─────┴─────┴─────┘<!–>Sursa: Pentru datele Eurostat, baza de date online, actualizare: 12 octombrie 2015–>Notă …

*14) Sursa: Eurostat (date online, code: t2020_40)
*15) Sursa: Eurostat (date online, code: t2020_41)
*16) Sursa: Education and Training Monitor 2014, conform OECD (PISA 2009 și 2012)
*17) Sursa: Eurostat (date online, code: trng_lfs_13)
*18) Sursa: Eurostat (date online, code: edat_lfse_32)
*19) Sursa: Eurostat (date online, code: t2020_10) … 20.Analizând evoluția indicatorilor de mai sus, comparativ cu media europeană și țintele asumate de România pentru 2020, rezultă următoarele constatări:a)<!–>rata părăsirii timpurii a școlii în România, 18,1% în 2014, în creștere cu 0,8 puncte procentuale față de anul precedent și la 7 puncte procentuale peste media europeană de 11,1%, este una din cele mai ridicate din Europa, cu o evoluție sinuoasă, fără un progres semnificativ în direcția țintei naționale, de 11,3%, pentru anul 2020; … b)–>ponderea absolvenților de învățământ terțiar a înregistrat un progres bun în direcția țintei naționale, de 26,7% pentru 2020, în creștere de la 16,8% în 2009, la 25% în 2014. Cu toate acestea, se constată un decalaj semnificativ între valorile indicatorului la nivel național și cele la nivelul UE 28: media europeană de 37,9% în 2014, ținta europeană de 40% pentru 2020. … c)<!–>impactul redus al serviciilor de orientare în carieră oferite elevilor de gimnaziu, care ar contribui semnificativ la informarea și conștientizarea abilităților native ale elevilor, atât de către aceștia, cât și de către familii și cadre didactice; … d)–>România continuă să se situeze pe penultimul loc între țările europene participante în programul PISA*20). În ciuda unui progres bun înregistrat față de testarea anterioară la evaluarea PISA 2009, rezultatele tinerilor români, în vârstă de 15 ani, participanți la testele PISA din anul 2012, indică un procent foarte ridicat al celor cu competențe scăzute de citire – 37,3%, matematică – 40,8% și științe exacte – 37,3%, în condițiile în care media europeană, în același an, a fost de 17,8% la citire, 22,1% la matematică și 16,6% la științe, iar ținta din Cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale ET 2020 propusă la nivel european pentru anul 2020 este de 15%;Notă …

*20) (OECD) Programme for Internațional Student Assessment. … e)în contextul crizei economice și financiare, rata de ocupare a absolvenților cu vârsta cuprinsă între 20 și 34 de ani, la cel mult 3 ani de la absolvire, a cunoscut o evoluție descrescătoare după anul 2009. În cazul absolvenților de învățământ secundar superior ISCED 3-4, rata de ocupare în 2014 a fost de 57,2%, față de 69,1% în 2009. Cu o rată a ocupării absolvenților de 66,2% în anul 2014, pe ansamblul nivelurilor de educație ISCED 3-8, România se plasează sub media europeană, de 76,2% și departe de ținta de 82%, propusă la nivel european pentru anul 2020; … f)<!–>în ansamblul populației active, cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani, rata de ocupare în România a fost, în 2014, de 65,7% față de media europeană de 69,2%, fără progrese semnificative în perioada analizată, în raport cu ținta de 70%, asumată la nivel național pentru anul 2020; … g)–>rata de participare a adulților în programe de formare pe parcursul întregii vieți a fost, în 2014, de 1,5%, mult sub valoarea europeană de 10,5% și departe de ținta de 12% propusă de România pentru 2020. … … 21.Ponderea relativ bună a tinerilor înscriși în învățământul profesional și tehnic în totalul elevilor înscriși în învățământul secundar superior, ISCED 3 în 2012, 61,9% în România, față de media UE-28 de 50,4%*21), demonstrează importanța formării profesionale inițiale pentru piața muncii din România.Notă …

*21) Date actualizate pentru anul 2012, conf. Eurostat (date online, code: educ_ipart_s) … 22.Datele statistice evidențiază ponderea mică a investițiilor realizate de întreprinderile din România pentru formarea profesională continuă din totalul costurilor cu forța de muncă, constatându-se absența activităților de formare sponsorizate de firme pentru 41% dintre angajații cu vârsta peste 40 de ani și cu un nivel redus de competențe, această rată crescând la 50% pentru persoanele cu vârsta între 18 și 24 de ani și cu un nivel redus de educație și competențe*22).Notă …

*22) Participarea la formarea continuă a angajaților aflați în situație de risc pe piața muncii (Achimescu, Balica et al., 2010). … 23.Cercetarea desfășurată prin metoda previziunii*23) în rândul patronilor și managerilor din România a relevat faptul că, în anul 2013, toți angajatorii au considerat formarea profesională a angajaților ca fiind importantă și cu beneficii, în principal în ce privește creșterea productivității muncii, adaptarea produselor/serviciilor la cerințele pieței și motivarea angajaților la locul de muncă. Totodată, patronii/managerii reclamă lipsa fondurilor proprii pentru a derula cursuri de formare profesională, lipsa de informare sau dificultatea procesului de accesare a fondurilor destinate unor astfel de activități, precum și costurile implicate de încetarea totală sau parțială a activității angajaților. În plus, în domeniul agriculturii există o reticență a angajatorilor de a participa la astfel de cursuri; în domeniile industrie și construcții, există teama că angajații își vor căuta un alt loc de muncă mai bun; iar în servicii, există temeri referitoare la creșterea așteptărilor salariale. Majoritatea firmelor investigate au declarat că au plan de formare profesională a cărui realizare, în cele mai multe cazuri, aproximativ 60%, intră în responsabilitatea managerilor. În circa două treimi dintre cazuri, planul de formare profesională este discutat/negociat cu sindicatele/reprezentanții salariaților, iar 66% dintre firme au declarat că și-au îndeplinit, în mare măsură, obiectivele aferente planului în anul 2013.Notă …

*23) Studiul "Propuneri de măsuri și modele de încurajare a formării profesionale continue și efecte așteptate – pe baza unui exercițiu de foresight cu patroni și manageri", autori: NOVEL RESEARCH și INCSMPS – elaborat în cadrul proiectul de cercetare-dezvoltare nr. 3/21.11.2013 "Modele de încurajare a investiției în formarea profesională continuă la nivel de firmă", încheiat cu Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice MMFPSPV. … 24.Studiul*24) privind evoluția formării profesionale continue în România, din perspectiva țintelor asumate în domeniu și identificării ariilor deficitare, evidențiază faptul că "în 2010, 45% dintre întreprinderile mari din România evaluează necesitățile viitoare de formare în mod regulat, ca parte a programului general de dezvoltare a întreprinderii, în timp ce doar 14% dintre cele mici și 22% dintre firmele mijlocii au preocupări similare".Notă …

*24) Studiu elaborat în ianuarie 2014 de Institutul Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale INCSMPS în cadrul proiectului de cercetare – dezvoltare nr. 3/21.11.2013 "Modele de încurajare a investiției în formarea profesională continuă la nivel de firmă" încheiat cu Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice. … 25.Constatările de mai sus, împreună cu concluziile analizei sistemului de educație și formare profesională din secțiunea următoare, fundamentează necesitatea stabilirii țintelor strategice în acord cu indicatorii de raportare relevanți pentru contextul european. … … <!–>III.–>ANALIZA CADRULUI ACTUAL AL ORGANIZĂRII ȘI FUNCȚIONĂRII FORMĂRII PROFESIONALE*25)Notă …

*25) Analiza detaliată se regăsește în Anexa 226.Educația și formarea profesională a tinerilor și adulților au ca finalitate principală formarea competențelor, înțelese ca ansamblu multifuncțional și transferabil de cunoștințe, deprinderi/abilități și atitudini, necesare pentru:a)<!–>împlinirea și dezvoltarea personală, prin realizarea propriilor obiective în viață, conform intereselor și aspirațiilor fiecăruia și dorinței de a învăța pe tot parcursul vieții; … b)–>integrarea socială și participarea cetățenească activă în societate; … c)<!–>ocuparea unui loc de muncă și participarea la funcționarea și dezvoltarea unei economii durabile; … d)–>formarea unei concepții de viață, bazate pe valorile umaniste și științifice, pe cultura națională și universală și pe stimularea dialogului intercultural; … e)<!–>educarea în spiritul demnității, toleranței și respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului; … f)–>cultivarea sensibilității față de problematica umană, față de valorile moral-civice și a respectului pentru natură și mediul înconjurător natural, social și cultural. … … Formarea profesională inițială27.<!–>Formarea profesională inițială furnizată prin învățământul profesional și tehnic, numit în continuare ÎPT, este reglementată prin Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare și actele normative de punere în aplicare. … 28.–>În urma unor programe comprehensive de reformă, care au vizat întregul sistem, dar și componentele specifice, ÎPT a înregistrat o serie de progrese, care constituie repere pentru dezvoltarea prezentei strategii:a)<!–>înființarea învățământului profesional, rută de formare profesională inițială, în care stabilirea cifrei de școlarizare se realizează pe baza cererii angajatorilor.Existența contractului de pregătire practică pentru fiecare elev este o condiție prealabilă pentru aprobarea ofertei educaționale. Începând cu anul școlar 2014 – 2015 a fost introdus învățământul profesional cu durata de 3 ani, după finalizarea clasei a VIII-a, reglementat prin ordinul ministrului educației naționale nr. 3136/2013 privind organizarea, funcționarea, admiterea și calendarul admiterii în învățământul profesional de stat cu durata de 3 ani; acesta include o componentă semnificativă de pregătire practică, realizată în atelierele școlii și la agentul economic.–> … b)<!–>dezvoltarea calificărilor profesionale care sunt oferite prin formarea profesională inițială, pe baza standardelor de pregătire profesională, denumite în continuare SPPCalificările sunt elaborate pe baza standardelor ocupaționale, descriu rezultatele învățării grupate în unități de rezultate ale învățării, corelate cu descriptorii de nivel din Cadrul național al calificărilor, abordare ce permite implementarea în România a Sistemului european de credite pentru educație și formare – ECVET.–> … c)<!–>oferta de calificări profesionale ce pot fi dobândite prin învățământul profesional și tehnic este stabilită pe termen mediu și lung și ajustată anual pe baza unui model de planificare strategică a ofertei de formare profesională prin învățământul profesional și tehnic, în scopul asigurării relevanței ofertei în raport cu nevoile previzionate ale pieței muncii. Modelul se bazează pe descentralizarea deciziei și distribuirea acesteia pe mai multe niveluri decizionale, respectiv național, regional, județean și local. … d)–>planificarea strategică este un exercițiu participativ bazat pe acțiunea colectivă a partenerilor economici și sociali multipli, care reprezintă interesele angajatorilor, asociațiilor profesionale, angajaților/sindicatelor, administrației publice, ale organizațiilor guvernamentale relevante, precum și ale altor organizații ale societății civile. Partenerii sociali mai sus menționați sunt reuniți în structurile manageriale participative organizate la nivel regional – Consorțiile regionale și la nivel județean – Comitetele Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social. Consorțiile regionale și CLDPS au fost reorganizate prin ordinul ministrului educației și cercetării științifice nr. 4456/2015 privind Cadrul general de organizare și funcționare a structurilor parteneriale consultative pentru învățământul profesional și tehnic. Documentele de planificare strategică sunt: Planul Regional de Acțiune pentru Învățământ – PRAI, Planul Local de Acțiune pentru Învățământ – PLAI, Planul de Acțiune al Școlii – PAS. … e)<!–>elaborarea periodică de studii de piață a munciiUltimul studiu previzional realizat în anul 2011, prezintă estimarea, la orizontul anului 2013 și în perspectiva anului 2020, evoluției cererii de forță de muncă la nivel național și la nivelul tuturor regiunilor de dezvoltare. Pentru validarea tendințelor din studiile previzionale a fost realizată ancheta privind cererea de forță de muncă pe termen scurt de 6-12 luni, pe baza unui eșantion reprezentativ la nivel național, care a cuprins 3.836 de companii.–> … f)<!–>îmbunătățirea calității educației și formării profesionale inițiale prin crearea de rețele parteneriale între școli, constituite pe domenii specifice de formare profesională. … g)–>sprijinirea dezvoltării competențelor antreprenoriale ale elevilor din ÎPT, prin firme de exercițiu și prin promovarea dezvoltării, la nivel local, regional și național, de competiții Business plan. … h)<!–>furnizarea de servicii de orientare și consiliere în carieră, în paralel cu urmarea cursurilor de formare profesională reprezintă una din provocările sistemului de educație actual.Prin prezenta strategie se propune dezvoltarea acestor servicii care să acompanieze elevii din ÎPT pentru facilitarea integrării lor pe piața muncii potrivit abilităților acestora și motivației lor intrinseci.–> … … 29.<!–>Analiza educației și formării profesionale inițiale relevă următoarele aspecte esențiale:a)–>rata specifică de cuprindere școlară*26) pentru populația în vârstă de la 15 la 18 de ani înregistrează, începând cu anul 2009, o scădere continuă, ajungând în anul 2013 la 81,4%, valoare sub cea înregistrată în 2005.Notă …

*26) Rata specifică de cuprindere școlară pe grupe de vârstă (gradul de cuprindere în învățământ) reprezintă numărul total al elevilor de o anumită grupă de vârstă, indiferent de nivelul de educație în care sunt cuprinși, ca raport procentual din totalul populației rezidente din aceeași grupă de vârstă. … b)rata brută de cuprindere în învățământul secundar superior, liceal și profesional*27) a scăzut continuu din 2009, ajungând în 2015 la 90%.Notă …

*27) Rata brută de cuprindere școlară a copiilor în învățământul de un anumit nivel reprezintă ponderea copiilor cuprinși într-un anumit nivel școlar (preșcolar, primar, gimnazial, liceal, profesional, postliceal etc.), indiferent de vârstă, din populația totală de vârstă oficială corespunzătoare respectivului nivel de educație, raportată la un anumit an școlar. … c)la nivelul învățământului profesional, ratele de cuprindere au scăzut puternic în intervalul 2009-2011 de la 15,8% la 1,8%, ca urmare a intrării în lichidare a școlilor de arte și meserii. Începând cu anul școlar 2012-2013, valorile indicatorului cresc, ajungând la aproape 8% în anul școlar 2014-2015, anul reînființării învățământului profesional după finalizarea învățământului gimnazial. … d)<!–>se constată că scăderea totală a populației școlare din învățământul liceal și profesional a fost decontată aproape exclusiv de către învățământul liceal filiera tehnologică și învățământul profesional. Din acest motiv, ponderea elevilor cuprinși în aceste forme de educație și formare profesională din totalul elevilor cuprinși în învățământul liceal și profesional înregistrează în perioada analizată o scădere de 9,4 puncte procentuale: de la 59,2% în anul școlar 2009-2010 la 49,8% în anul școlar 2014-2015. … e)–>dintre cele trei filiere ale liceului, la filiera tehnologică se înregistrează cea mai slabă promovabilitate, de numai 91,73%, cele mai mari valori ale repetenției de 6,25% și ale exmatriculărilor de 1,74% din elevii aflați în evidență la sfârșitul anului școlar. La învățământul profesional, promovabilitatea este superioară celei înregistrate la liceul tehnologic, dar la o valoare destul de modestă în comparație cu valorile de la celelalte filiere ale liceului, de 92,21%. … f)<!–>rata abandonului școlar a crescut odată cu momentul intrării în lichidare a școlilor de arte și meserii, apoi a înregistrat o descreștere o dată cu reînființarea învățământului profesional. La nivelul anului 2013-2014, 2,8% dintre elevii de liceu au abandonat studiile. Cei mai mulți dintre aceștia provin din filiera tehnologică. … g)–>analiza ratei abandonului în învățământul profesional evidențiază o evoluție puternic ascendentă odată cu intrarea în lichidare a școlilor de arte și meserii. În momentul implementării diferitelor forme de învățământ profesional, valoarea abandonului scade puternic, ajungând la 4,3% în anul școlar 2013 -2014. … h)<!–>rezultatele înregistrate la examenul de bacalaureat pentru absolvenții din anul școlar 2013-2014 arată faptul că învățământul liceal tehnologic înregistrează cea mai slabă participare din partea absolvenților la acest examen de 63.72% și cea mai slabă reușită la acest examen de 44.96%. … i)–>rata brută de cuprindere în învățământul postliceal și de maiștri a înregistrat o creștere constantă în intervalul analizat, de la valoarea de 6,1% în 2009-2010 la 16,2% în 2014-2015. Creșterea semnificativă a efectivelor de elevi care frecventează învățământul postliceal și de maiștri se explică prin faptul că această rută a devenit o opțiune atractivă, în condițiile în care în ultimii ani a crescut ponderea absolvenților de liceu fără diplomă de bacalaureat și, concomitent, a scăzut rata brută de cuprindere în învățământul superior de la 45% în 2009-2010 la 31% în 2014-2015. … j)<!–>rata abandonului școlar la învățământul postliceal și de maiștri evidențiază o creștere semnificativă de la un an la altul, urmată de o scădere la nivelul anului 2013-2014 la 7,9%. … k)–>eficiența externă a formării profesionale inițiale poate fi apreciată prin rata de ocupare la nivel național pentru grupa de vârstă 20-64 de ani, cu nivel de educație ISCED 3-4, în 2014, a fost sub media UE, la o distanță de 3,4 puncte procentuale. România se situează sub media europeană de 76,2% și la mare distanță de ținta propusă la nivel european pentru 2020 de 82% în ceea ce privește rata de ocupare de 66,2% pentru tinerii din grupa de vârstă 20-34 ani, necuprinși în educație și formare, cu nivel de educație ISCED 3-8 în 2014. … … <!–>Formarea profesională continuă30.–>Formarea profesională continuă reprezintă o componentă majoră a politicilor în domeniul învățării pe tot parcursul vieții, la nivel național și european, având ca obiectiv general creșterea competitivității și sprijinirea dezvoltării societății bazate pe cunoaștere. … 31.<!–>Formarea profesională continuă se desfășoară pe două dimensiuni:a)–>formare profesională prin programe de calificare, inițiere, perfecționare, specializare organizate de furnizori de formare profesională autorizați, în condițiile legii și, respectiv, formare la locul de muncă, organizată de angajatori pentru personalul propriu; … b)<!–>evaluarea competențelor obținute pe alte căi decât cele formale, prin centre de evaluare a competențelor obținute pe alte căi decât cele formale autorizate în condițiile legii. … … 32.–>În domeniul învățării pe tot parcursul vieții, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice are ca atribuții principale: elaborarea, împreună cu Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, a politicilor și strategiilor naționale privind formarea profesională a adulților; reglementarea formării profesionale la locul de muncă și a formării profesionale prin ucenicie la locul de muncă; monitorizarea, evaluarea, autorizarea și controlarea, directă sau prin organisme abilitate, a furnizorilor de formare, alții decât cei din cadrul sistemului național de învățământ. … 33.<!–>În conformitate cu Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare și cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 556/2011, republicată, funcționează Autoritatea Națională pentru Calificări care ca atribuții principale:a)–>elaborarea, implementarea și actualizarea Cadrului național al calificărilor pe baza Cadrului european al calificărilor, gestionarea Registrului național al calificărilor, Registrului național al furnizorilor de formare profesională a adulților și Registrului național al evaluatorilor de competențe profesionale; … b)<!–>coordonarea autorizării furnizorilor de formare profesională continuă la nivel național, a sistemului de asigurare a calității în formarea profesională continuă și activitățile Comitetelor Sectoriale; … c)–>asigurarea compatibilității sistemului național al calificărilor cu celelalte sisteme de calificări existente la nivel european și internațional; … d)<!–>participarea la elaborarea unor planuri sau programe de interes național în domeniul calificărilor; … e)–>coordonarea și controlul, la nivel național, a procesului de elaborare a standardelor ocupaționale; … f)<!–>înaintarea de propuneri Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice vizând elemente de politici și de strategii naționale, respectiv de acte normative referitoare la sistemul național al calificărilor și la dezvoltarea resurselor umane, inclusiv formarea profesională a adulților; … g)–>coordonarea autorizării centrelor de evaluare a competențelor profesionale și certificarea evaluatorilor de competențe profesionale. … … 34.<!–>La nivelul Autorității Naționale pentru Calificări s-a constituit, în 2015, un Consiliu Consultativ format din 33 de persoane – reprezentanți ai instituțiilor de învățământ preuniversitar și universitar, ai studenților, ai asociațiilor profesionale, ai administrației publice centrale, ai patronatelor, ai sindicatelor, precum și reprezentanți ai comitetelor sectoriale. Această structură are menirea de a stabili o legătură eficientă între piața muncii patronate/sindicate, studenți și instituțiile implicate în formarea profesională continuă a adulților, participanți la programe de învățare pe tot parcursul vieții. În același timp, Consiliul Consultativ sprijină Autoritatea Națională pentru Calificări în elaborarea strategiilor naționale și a planurilor de acțiune în domeniul calificărilor și al formării profesionale continue, exercită rol consultativ în avizarea proiectelor de acte normative și a metodologiilor referitoare la implementarea Cadrului național al calificărilor. Prin activitatea pe care o desfășoară, Consiliul Consultativ vizează și cercetarea aplicată, prin care se evidențiază ocupațiile solicitate de piața muncii pentru următorii 2-5 ani, până în 2020 luând în considerare nevoile angajatorilor privind competențele și abilitățile deficitare pe piața muncii. … 35.–>Comitetele Sectoriale sunt instituții de dialog social de utilitate publică, cu personalitate juridică, organizate în baza Legii nr. 132/1999 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Național al Calificărilor și al Formării Profesionale a Adulților, cu modificările și completările ulterioare, la nivelul ramurilor de activitate definite prin Contractul colectiv de muncă unic la nivel național în vigoare. La nivelul unei ramuri de activitate se poate constitui un singur comitet sectorial.Principalele atribuții ale comitetelor sectoriale sunt:a)<!–>participă la elaborarea strategiilor naționale și sectoriale în domeniul formării profesionale; … b)–>participă la dezvoltarea cadrului normativ privind formarea, evaluarea și certificarea competențelor; … c)<!–>participă la dezvoltarea și actualizarea, sub coordonarea Autorității Naționale pentru Calificări, a calificărilor aferente sectoarelor din care fac parte; … d)–>validează calificările și standardele asociate calificărilor, cu excepția celor dobândite prin învățământul superior; … e)<!–>recomandă specialiști pe domenii ocupaționale pentru realizarea analizei ocupaționale, pentru definirea competențelor și calificărilor și pentru elaborarea și validarea standardelor ocupaționale, pentru verificarea și validarea standardelor de pregătire profesională, precum și pentru evaluarea și certificarea pe bază de standarde și avizează lucrările efectuate de aceștia; … f)–>realizează analize ocupaționale și studii cu privire la cererea de forță de muncă pentru ramura reprezentată; … g)<!–>acordă aviz consultativ solicitanților în vederea actualizării Clasificării ocupațiilor din România; … h)–>propun furnizorilor de formare profesională calificările și competențele asociate acestora, precum și corelarea calificărilor cu ocupațiile care pot fi practicate. … <!–> … 36.–>Cadrul legislativ privind formarea profesională a adulților se compune din:a)<!–>Ordonanța Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților, republicată; … b)–>Legea nr. 279/2005, privind ucenicia la locul de muncă, republicată; … c)<!–>Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educației, cercetării științifice și pentru modificarea unor acte normative; … d)–>Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare. … … 37.<!–>Analiza educației și formării profesionale continue relevă următoarele aspecte esențiale:a)–>rata de participare la învățarea pe tot parcursul vieții scade o dată cu vârsta. Astfel, în anul 2014 această rată a fost de 3,7% la grupa de vârstă 25-34 de ani și doar de 0,3% la grupa de vârstă 55-64 de ani. La niciuna dintre grupele de vârstă nu s-au înregistrat progrese semnificative în perioada analizată. … b)<!–>din punctul de vedere al statutului privind ocuparea forței de muncă, se observă o discrepanță la nivelul ratei de participare la învățarea pe tot parcursul vieții; aceasta este mai ridicată pentru șomeri, de 1,9%, decât pentru cei angajați, de 1,2%. … c)–>pe niveluri de educație, se constată că rata de participare la învățarea pe tot parcursul vieții este cu atât mai ridicată cu cât nivelul de educație este mai ridicat. Astfel, în anul 2014, rata de participare la învățarea pe tot parcursul vieții a fost de 3% pentru persoanele cu nivel de educație terțiar față de numai 0,3% în cazul persoanelor cu nivel de educație secundar inferior, primar sau fără studii. … d)<!–>ponderea angajaților din întreprinderi, participanți la cursuri de formare continuă, în anul 2010, în România, este de 18%, mult sub media europeană de 38%. … e)–>pe activități ale economiei naționale se constată că, în toate activitățile economice, ponderea angajaților din toate întreprinderile participanți la cursuri de formare continuă, în 2010, se situează sub media europeană. Cea mai redusă participare se înregistrează în construcții unde ponderea angajaților participanți la cursuri de formare continuă este de doar 7%. … … 38.<!–>În urma analizei SWOT a sistemului de educație și formare profesională se evidențiază următoarele aspecte principale:RELEVANȚA SISTEMELOR DE EFP ÎN RAPORT CU CERINȚELE PIEȚEI MUNCIIa)–>instrumente de descriere a ocupațiilor și calificărilor: au fost actualizate un număr semnificativ de calificări și curricula, dar nu există o suficientă adecvare a acestora la nevoile pieței muncii; calificările care pot fi obținute prin formare profesională inițială și prin formare profesională continuă nu sunt suficient corelate, pentru a permite permeabilitatea și flexibilitatea traseelor de pregătire. … b)<!–>mecanisme pentru anticiparea competențelor solicitate pe piața muncii: au fost dezvoltate mecanisme pentru anticiparea competențelor cerute de piața muncii și de planificare strategică la diferite niveluri, dar acestea sunt aplicabile numai în formarea profesională inițială; de asemenea, instituțiile responsabile nu dispun de toate resursele necesare pentru gestionarea integrată a bazelor de date care să fundamenteze anticiparea nevoilor de formare profesională. … c)–>monitorizarea inserției profesionale a absolvenților învățământului profesional și tehnic: a fost dezvoltată și pilotată o metodologie de monitorizare a inserției profesionale a absolvenților învățământului profesional și tehnic, dar capacitatea instituțională a instituțiilor cu responsabilități în implementarea ei este limitată, iar costurile sunt foarte ridicate; nu este posibilă încă monitorizarea pe cale administrativă a tuturor absolvenților învățământului profesional și tehnic. … d)<!–>învățarea la locul de muncă în formarea profesională: deși au fost dezvoltate trasee de formare cu o componentă semnificativă de învățare la locul de muncă, lipsește un mecanism de asigurare a calității învățării în cadrul companiilor și de formare a competențelor pedagogice necesare tutorilor. … e)–>mecanisme de finanțare publică și privată a formării profesionale: sprijinul financiar al Uniunii Europene a făcut posibilă cofinanțarea unui număr mare de programe de formare profesională, dar sunt insuficiente măsuri la nivel de sistem pentru stimularea implicării companiilor în formarea profesională inițială și a participării adulților la programe de formare profesională continuă; lipsa unui sistem adecvat de finanțare a structurilor parteneriale conduce la disfuncționalități majore în activitatea acestora. … f)<!–>implicarea partenerilor sociali în dezvoltarea sistemului de formare profesională: sunt create structurile de dialog social la toate nivelurile: național, regional, județean și există cadrul legal de reglementare a funcționării Comitetelor sectoriale, dar reglementările existente și mecanismele de coordonare de la nivel național, regional și local nu acoperă toate ariile de acțiune ale acestor structuri pentru formarea profesională inițială și formarea profesională continuă. … –>GRADUL DE PARTICIPARE ȘI FACILITAREA ACCESULUI LA PROGRAMELE DE FORMARE PROFESIONALĂa)<!–>marketingul programelor de formare profesională: formarea profesională inițială nu este suficient de atractivă pentru elevi și formarea profesională continuă nu este motivantă pentru adulți; deși în ultima perioadă au fost întreprinse o serie de acțiuni de promovare a formării profesionale, sunt necesare măsuri susținute de marketing care să conducă la conștientizarea beneficiilor formării profesionale inițiale și continue. … b)–>orientare profesională și consilierea în carieră: există un cadru instituțional pentru orientare profesională și consilierea în carieră, atât în cazul formării profesionale inițiale, cât și al formării profesionale continue, dar nu există un sistem național coerent de informare, consiliere și orientare profesională care să vizeze atât formarea profesională inițială, cât și formarea profesională continuă; în prezent, orientarea profesională din formarea profesională inițială nu este încă de natură să permită elevilor alegerea prioritară a unui traseu de formare profesională inițială, iar serviciile de orientare și consiliere oferite elevilor de gimnaziu au un impact redus; persoanele din medii defavorizate care ar putea accede la un program de formare profesională continuă nu au un acces corespunzător la consiliere în carieră. … c)<!–>recunoaștere și validare a rezultatelor învățării dobândite în context nonformal și informal: a fost dezvoltată o procedură de recunoaștere și validare a rezultatelor învățării dobândite în context nonformal și informal, dar capacitatea instituțională pentru punerea acesteia în practică și pentru extinderea către toate categoriile de rezultate ale învățării este încă limitată. … d)–>accesul la programe de formare profesională pentru tinerii din categoriile "greu accesibile": au fost implementate o serie de măsuri care să sprijine accesul la formare profesională a tinerilor din medii dezavantajate, dar imposibilitatea asigurării facilităților de masă și cazare pentru tinerii cu posibilități reduse sau care provin din mediul rural conduce la o rată extrem de ridicată a abandonului școlar. … <!–>CALITATEA FORMĂRII PROFESIONALEa)–>asigurarea calității educației și formării profesionale la nivel de sistem: sunt dezvoltate mecanisme de cooperare interinstituțională la nivel de sistem în vederea asigurării calității formării profesionale, dar nu există un sistem național de colectare a datelor, precum și un mecanism de evaluare și revizuire sistematică a dezvoltărilor din formarea profesională bine fundamentat. … b)<!–>asigurarea calității în formarea profesională continuă: lipsa unui cadru de reglementare și implementare pentru asigurarea calității în formarea profesională continuă decredibilizează major acest tip de formare. … c)–>calitatea certificării rezultatelor învățării: sunt dezvoltate mecanisme de certificare a rezultatelor învățării în formarea profesională inițială și în formarea profesională continuă, dar implementarea acestora este inegală și nu asigură încrederea la nivel de sistem în calitatea certificatelor de calificare. … d)<!–>competențele persoanelor cu atribuții în furnizarea programelor de formare profesională: sprijinul financiar al Uniunii Europene a făcut posibilă cofinanțarea unui număr mare de programe de dezvoltare profesională a profesorilor și formatorilor, dar acestea au fost fragmentate, neexistând o abordare coordonată la nivel național, care să asigure dezvoltarea coerentă și unitară a competențelor persoanelor cu atribuții în formarea profesională. … e)–>calitatea infrastructurii educației și formării profesionale: sprijinul financiar al Uniunii Europene a permis îmbunătățirea infrastructurii educației și formării profesionale într- un număr semnificativ de școli, dar nu a acoperit întreaga rețea de școli din învățământul profesional și tehnic; în plus, progresul tehnologic rapid conduce la uzura morală a mijloacelor didactice și a echipamentelor existente. … f)<!–>excelența în educația și formarea profesională: formarea profesională în domenii tehnologice avansate necesită existența unui nivel de excelență, care să permită absolvenților accesul pe o piață a muncii, națională și internațională, extrem de competitivă și să sporească nivelul de performanță a educației și formării profesionale din România. … –>INOVAREA ȘI COOPERAREA ÎN DOMENIUL FORMĂRII PROFESIONALEa)<!–>inovarea, creativitatea și dezvoltarea spiritului antreprenorial: au fost dezvoltate în sistemul de formare profesională inițială o serie de activități menite să le dezvolte elevilor creativitatea și spiritului antreprenorial, dar acestea necesită a fi extinse, având în vedere mai ales dezvoltarea parteneriatelor între furnizorii de formare profesională, instituțiile de învățământ superior, mediul de afaceri și comunitatea locală. … b)–>capacitatea instituțională de a accesa fonduri europene: un număr semnificativ de furnizori de formare au accesat fonduri europene, dar ponderea acestora din totalul furnizorilor rămâne extrem de redus, atât datorită unei capacități instituționale reduse, cât și datorită insuficientei asistențe adecvate în acest scop. … c)<!–>mobilități internaționale în formarea profesională: un număr important de furnizori de formare au implementat proiecte de mobilitate internațională a formabililor, dar la nivel național, capacitatea furnizorilor de accesa fonduri europene destinate mobilității internaționale este încă scăzută. … d)–>învățarea mutuală și schimburile de bune practici la nivel internațional: există, până în acest moment, o serie de exemple de cooperare internațională și schimb de bune practici, atât la nivel de sistem, cât și la nivel de furnizori, dar pentru punerea în practică a mecanismului de coordonare a educației și formării profesionale la nivel european, aceste exemple trebuie dezvoltate și multiplicate. … <!–> … –>Previziuni privind cererea și oferta de forță de muncă la orizontul anului 202539.Studiul previzional realizat de CEDEFOP în 2015*28) pentru orizontul anului 2025 evidențiază următoarele tendințe:Notă …

*28) Cedefop – România Country forecasts Skill supply and demand up to 2025a)ocuparea forței de muncă se estimează că va crește ușor, dar va rămâne sub nivelul din 2008, anterior crizei. … b)<!–>cele mai mari creșteri ale locurilor de muncă vor fi în sectorul de distribuție și transport. … c)–>cele mai multe oportunități de angajare, în jurul valorii de 47%, vor fi pentru muncitori în agricultură, silvicultură și pescuit. … d)<!–>forța de muncă cu nivel înalt de calificare va atinge valoarea 39%, în comparație cu 26,6% în 2013. … e)–>creșterea numărului de locuri de muncă în România până la 2025 se estimează a fi în aceleași sectoare care au înregistrat creștere în perioada 2008-2013 – servicii, distribuție și transport și serviciile non-comerciale – sectorul majoritar de stat, dar într- un ritm mai lent decât în perioada imediat următoare crizei economice. Ocuparea în sectorul primar se estimează a fi în general stabilă. … … 40.<!–>Prognozele CEDEFOP oferă o perspectivă despre posibilitățile de angajare între 2015 și 2025. Totalul de locuri de muncă reprezintă suma de locuri de muncă nou create – cerere expandată – și de locuri de muncă care rezultă din necesitatea de a înlocui oameni care fie ocupă alte locuri de muncă, fie ies de pe piața muncii, de exemplu, ca urmare a pensionării – cerere de înlocuire. De multe ori, cererea de înlocuire oferă mai multe oportunități de angajare decât cererea expandată, ceea ce înseamnă că vor fi în continuare oportunități de angajare, chiar dacă nivelul global al ocupării forței de muncă scade. Creșterea lentă a ocupării și îmbătrânirea forței de muncă arată că, între 2015 și 2025, cererea de înlocuire în România se estimează că va oferi aproape toate posibilitățile de angajare. … 41.–>În România, ca urmare a cererii de înlocuire ridicate, cele mai multe posibilități de angajare, în jurul valorii de 47%, vor fi pentru calificări în agricultură, silvicultură și pescuit, de aproape opt ori mai mare decât prognoza de 6% pentru aceste ocupații pentru Uniunii Europene în ansamblul său. În schimb, oportunitățile de angajare pentru muncitori calificați și asimilați, în România, în jurul valorii de 0%, este semnificativ sub prognoza de 5% pentru Uniunea Europeană în ansamblul său. … 42.<!–>Cele mai multe oportunități de angajare în România vor necesita calificări de nivel inferior, adică ISCED 97 niveluri 1 și 2. Cu toate acestea, va exista și un număr semnificativ de oportunități de angajare care necesită calificări de nivel înalt, adică ISCED 97 niveluri 5 și 6.Totalul de locuri de muncă previzionate în funcție de calificare pentru perioada 2013-2025 (mii)–> … 43.<!–>Forța de muncă din România este din ce în ce mai înalt calificată. Aceasta se explică prin faptul că mai multe persoane în vârstă, mai puțin calificate, părăsesc piața forței de muncă și mai mulți oameni tineri, cu studii superioare, intră pe piața forței de muncă. Până în 2025, ponderea forței de muncă din România cu nivel înalt de calificare ar trebui să crească până la 39,4%, comparativ cu 26,6% în 2013 și 17,3% în 2005. Persoanele cu nivel mediu de calificare în 2025 vor reprezenta 37,8% din forța de muncă, comparativ cu 51,5% în 2013. Ponderea celor cu nivel scăzut sau fără calificări este previzionat să rămână la aproximativ 22% în anul 2025. Conform previziunilor CEDEFOP, până în 2020, în România, în jur de 50% din forța de muncă cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani va avea calificări înalte, valoare superioară țintei UE 28 de 40%. Pe baza tendințelor actuale în jur de 60% din forța de muncă cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani în România va avea calificări de nivel înalt, până în 2025.Tendințele pieței forței de muncă pe calificări, 2005-2025, România și Uniunea Europeană, %–> … 44.<!–>Strategia educației și formării profesionale din România va trebui să asigure continuarea proceselor de modernizare a formării profesionale, de racordare a acesteia la nevoile unei piețe europene a forței de muncă și de a răspunde priorităților de dezvoltare economică și socială națională prin utilizarea eficientă și constructivă a alocărilor bugetare și accesarea fondurile europene disponibile. … –> … <!–>IV.–>VIZIUNEA PRIVIND EDUCAȚIA ȘI FORMAREA PROFESIONALĂ DIN ROMÂNIA45.<!–>În 2020, sistemul de educație și formare profesională din România va răspunde cerințelor pieței muncii și nevoilor beneficiarilor direcți prin capitalizarea competențelor și abilităților resursei umane. … 46.–>Strategia educației și formării profesionale propune dezvoltarea unui sistem accesibil, atractiv și competitiv, care să ofere servicii de educație și formare profesională de calitate pentru a răspunde relevant și rapid la cerințele oamenilor și economiei, prin gestionarea eficientă a resurselor disponibile. … 47.<!–>Viziunea strategică asupra educației și formării profesionale în România este de a oferi tuturor persoanelor posibilitatea dobândirii de competențe de nivel ridicat, relevante pentru piața muncii și societate. Sistemul de educație și formare profesională va asigura o vizibilitate crescută a competențelor și o mai bună utilizare a acestora pe piața muncii, bazându-se pe anticiparea nevoilor de competențe și a tendințelor pe piața muncii. … 48.–>Astfel, obiectivul general al strategiei este dezvoltarea unui sistem de educație și formare profesională adaptat cerințelor pieței muncii și nevoilor beneficiarilor direcți.Obiectivul general al strategiei este derivat în patru obiective specifice, denumite obiective strategice; pentru fiecare obiectiv strategic au fost formulate direcții de acțiune și rezultate asociate.<!–> … 49.–>Ipoteza generală pe baza căreia sunt stabilite obiectivele strategice și direcțiile de acțiune pe termen mediu și lung pentru educația și formarea profesională din România, este că, pornind de la contextul economic, legislativ și instituțional actual și de la tendința de creștere a ratei de cuprindere înregistrată în ultimii trei ani în învățământul profesional, se are în vedere o creștere pe toată durata implementării strategiei cu 10% a ponderii elevilor cuprinși în învățământul profesional și tehnic. În același context, în formarea profesională continuă, se are în vedere creșterea relevanței și asigurarea calității programelor de formare profesională continuă și, în consecință, a ratei de participare a adulților la învățare pe tot parcursul vieții, de la 1,8 în 2013 la 10% în 2020. … 50.<!–>De asemenea, pentru îndeplinirea recomandărilor specifice de țară și a obiectivelor de țară în domeniul educației și formării profesionale, se are în vedere dezvoltarea sistemului de educație și formare profesională în jurul a 4 dimensiuni cheie:1.–>Relevanță – sunt avute în vedere elementele care asigură o mai bună adaptare a competențelor la cerințele pieței muncii actuale și viitoare. … 2.<!–>Acces și participare – sunt avute în vedere elementele care asigură facilitarea accesului la educație și formare profesională, cu accent special pentru grupurile vulnerabile și creșterea participării la programe de educație și formare profesională urmare a unui proces de orientare și consiliere adecvat nevoilor individuale. … 3.–>Calitate – sunt avute în vedere elementele care asigură dezvoltarea unei culturi a calității în guvernanța sistemului de educație și formare profesională la nivelul tuturor funcțiilor: definirea calificărilor și curriculumului, organizarea procesului de învățare, evaluarea și certificarea competențelor, formarea cadrelor didactice. … 4.<!–>Inovare și cooperare – sunt avute în vedere elementele care capitalizează potențialul de inovare și creativitate și stimularea cooperării, cu accent pe aspectele care vizează mobilitatea în cadrul procesului de formare și mobilitatea forței de muncă. … … 51.–>Sistemul de educație și formare profesională trebuie să își adapteze și să își actualizeze permanent oferta de educație și formare profesională, pentru a răspunde eficient nevoilor societății și să fie orientat pe creativitate și inovare, pe dezvoltarea de competențe care să permită, pe de o parte, exercitarea cetățeniei active și dezvoltarea personală și pe de altă parte, integrarea absolvenților pe piața muncii în continuă schimbare. … 52.<!–>Dezvoltarea și reformarea sistemului de educație și formare profesională implică funcționarea eficientă și armonioasă a celor două subsisteme – formare inițială și continuă – care răspund în mod diferit și complementar nevoilor de educație și formare profesională a persoanelor. … 53.–>Pe de altă parte, dezvoltarea sistemului de educație și formare profesională nu se poate realiza fără implicarea activă a angajatorilor pornind de la etapa identificării nevoilor de formare, a promovării acestora în rândul elevilor, a participării la instruirea practică a elevilor, în evaluare și certificare. … 54.<!–>Consolidarea parteneriatelor angajatorilor cu școlile din învățământul profesional și tehnic reprezintă o cerință esențială pentru creșterea calității și relevanței învățării la locul de muncă. … 55.–>O altă provocare care stă în fața dezvoltărilor strategice derivă din aspectele legate de creșterea mobilității forței de muncă în spațiul Uniunii Europene, sistemul de educație și formare profesională pregătind capitalul uman pentru o piață globală a muncii. … 56.<!–>Orientarea către o societate bazată pe cunoaștere presupune implicarea sistemului de educație și formare profesională în transpunerea în practică a conceptului de învățare pe tot parcursul vieții. Este esențial ca formarea profesională să promoveze, în rândul beneficiarilor direcți, o atitudine pozitivă pentru învățare, să asigure calitatea ofertei de educație și formare profesională și relevanța acesteia în raport cu abilitățile, cunoștințele și nevoile persoanei. … … –>V.<!–>OBIECTIVELE STRATEGICE ȘI DIRECȚIILE DE ACȚIUNE PENTRU FORMAREA PROFESIONALĂ 2016-2020Obiectivul strategic 1: Îmbunătățirea relevanței sistemelor de formare profesională pentru piața muncii, având ca țintă strategică:a)–>Creșterea ratei de ocupare a tinerilor din grupa de vârstă 20-34 ani, necuprinși în educație și formare, cu nivel de educație ISCED 3 și 4 la 63% până în 2020, față de 57,2% în 2014*29)Notă …

*29) Eurostat, http://ec.europa.eu/education/tools/et-monitor_ro.htm, Monitorul educației și formării 2015 … <!–>Obiectivul strategic 2: Creșterea participării și facilitarea accesului la programele de formare profesională având ca ținte strategice:a)–>Creșterea ponderii elevilor cuprinși în învățământul liceal tehnologic și în învățământul profesional la 60% în 2020, față de 49,8% în 2014*30)Notă …

*30) idem … b)Creșterea ratei de participare a adulților la programe de învățare pe tot parcursul vieții la 10% în 2020, de la 1,5% în 2014*31)Notă …

*31) idem … <!–>Obiectivul strategic 3: Îmbunătățirea calității formării profesionale, având ca ținte strategice:a)–>Reducerea ratei abandonului școlar la învățământul liceal tehnologic și la învățământul profesional la 2% în 2020, de la 4,2% în 2014*32)Notă …

*32) Date interne Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic … b)Creșterea ponderii absolvenților învățământului liceal tehnologic declarați reușiți la examenul de bacalaureat la 60% în 2020, de la 45% în 2014*33)Notă …

*33) idem … c)Creșterea ratei de participare a adulților la programe de învățare pe tot parcursul vieții la 10% în 2020, de la 1,5% în 2014 … <!–>–>Obiectivul strategic 4: Dezvoltarea inovării și cooperării naționale și internaționale în domeniul formării profesionale, având ca ținte strategice:a)Creșterea numărului total de elevi implicați în programe de inovare și dezvoltarea spiritului antreprenorial la 50.000 în 2020, de la 40.000 în 2014*34)Notă …

*34) idem … b)Creșterea numărului total de elevi implicați în programe de mobilitate internațională la 4.600 în 2020, de la 2.800 în 2014*35).Notă …

*35) idem … <!–>58.–>Strategia educației și formării profesionale stabilește patru obiective strategice, realizate fiecare printr-un set de direcții de acțiune, astfel:Obiectivul strategic 1: Îmbunătățirea relevanței sistemelor de formare profesională pentru piața munciiAcest obiectiv contribuie la dezvoltarea economică locală, regională și națională, luându-se în considerare disparitățile teritoriale existente în termeni de posibilități economice, acces și participare la formarea profesională.<!–>Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic, sunt prevăzute următoarele direcții de acțiune:1.–>Actualizarea instrumentelor de descriere a ocupațiilor și calificărilor, a curriculumului și a auxiliarelor curriculare, pe nivelurile de calificare stabilite prin Cadrul național al calificărilor, pentru o mai bună articulare între subsisteme, pentru facilitarea mobilității în educație și formare profesională și pentru creșterea relevanței pentru piața muncii. … 2.<!–>Dezvoltarea mecanismelor pentru anticiparea competențelor solicitate pe piața muncii, definirea profilurilor profesionale, în scopul dezvoltării/revizuirii calificărilor în concordanță cu abilitățile și cunoștințele relevante pentru nevoile pieței forței de muncă și adaptarea programelor de învățământ la nevoile și tendințele pieței muncii. … 3.–>Monitorizarea inserției profesionale a absolvenților programelor de formare. … 4.<!–>Îmbunătățirea învățării la locul de muncă în formarea profesională. … 5.–>Îmbunătățirea mecanismelor de finanțare publică și privată a formării profesionale. … 6.<!–>Creșterea implicării partenerilor sociali în dezvoltarea sistemului de formare profesională. … –><!–>–>Obiectivul strategic 2: Creșterea participării și facilitarea accesului la programele de formare profesionalăAcest obiectiv definește modul în care sistemul de formare profesională se adresează beneficiarilor direcți, fie prin formare inițială, fie prin formare continuă, prin răspunsuri adecvate la nevoile persoanelor, angajatorilor și comunităților, în materie de formare profesională de calitate pentru piața muncii. Prin direcțiile de acțiune aferente acestui obiectiv strategic, se vizează o contribuție semnificativă la realizarea obiectivului major al Strategiei Europa 2020 și anume creșterea ratei de ocupare, cu ținta de 75%.<!–>Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic, sunt prevăzute următoarele direcții de acțiune:7.–>Dezvoltarea marketingului programelor de formare profesională și al rezultatelor învățării dobândite în context nonformal și informal. … 8.<!–>Îmbunătățirea orientării profesionale și a consilierii în carieră. … 9.–>Consolidarea și flexibilizarea mecanismelor de recunoaștere și validare a rezultatelor învățării dobândite în context nonformal și informal. … 10.<!–>Facilitarea accesului la programele de formare profesională din sistemul de învățământ pentru tineri, cu accent pe cei din grupuri vulnerabile. … –><!–>–>Obiectivul strategic 3: Îmbunătățirea calității formării profesionaleObiectivul susține cerințele de asigurare a calității pentru întregul sistem de formare profesională, esențiale pentru o contribuție recunoscută la creșterea competitivității economiei naționale și europene prin procese, sisteme și mecanisme de înaltă calitate, armonizate cu sistemele europene de calitate.<!–>Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic, sunt prevăzute următoarele direcții de acțiune:11.–>Dezvoltarea unui cadru național de asigurare a calității educației și formării profesionale la nivel de sistem. … 12.<!–>Asigurarea calității certificării rezultatelor învățării. … 13.–>Îmbunătățirea competențelor persoanelor cu atribuții în furnizarea programelor de formare profesională din formarea profesională inițială și formarea profesională continuă și în evaluarea rezultatelor învățării dobândite în context formal, nonformal și informal. … 14.<!–>Îmbunătățirea infrastructurii formării profesionale inițiale și continue. … 15.–>Promovarea excelenței în educație și formare profesională. … <!–>–><!–>Obiectivul strategic 4: Dezvoltarea inovării și cooperării naționale și internaționale în domeniul formării profesionalePentru ca realizarea acțiunilor să fie eficientă și relevantă, este necesară cooperarea, în cadrul unor parteneriate funcționale la toate nivelurile, pentru valorizarea creativității și inovării.–>Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic, sunt prevăzute următoarele direcții de acțiune:16.<!–>Dezvoltarea componențelor privind inovarea, creativitatea și spiritul antreprenorial din cadrul programelor de formare profesională. … 17.–>Dezvoltarea mobilității internaționale în formarea profesională. … 18.<!–>Extinderea învățării mutuale și a schimbului de bune practici, în vederea asigurării premiselor pentru participarea la o piață a muncii europene incluzive. … –><!–> … –>Complementaritatea cu alte documente strategice în domeniu59.<!–>Din perspectiva Obiectivului strategic 1: Îmbunătățirea relevanței sistemelor de formare profesională pentru piața muncii, următoarele măsuri sunt cuprinse în Strategia Națională de Învățare pe Tot Parcursul Vieții 2015-2020:a)–>privind dezvoltarea standardelor ocupaționale: "Măsura 11.4 Corelarea Clasificării Ocupațiilor din România cu noul Cadru național al calificărilor – revizuirea a 2000-3000 de standarde". În Strategia educației și formării profesionale din România se va dezvolta acțiunea "1.4 Elaborarea/actualizarea curricula, din perspectiva relevanței acestora pentru piața muncii, preponderent pentru economia verde și dezvoltarea sectoarelor prioritare la nivel național"; această acțiune va fi implementată în concordanță cu standardele ocupaționale revizuite; … b)<!–>privind asigurarea calității formării profesionale continue: "Măsura 10.3 Crearea unui mecanism de asigurare a calității". În Strategia educației și formării profesionale se vor dezvolta acțiuni complementare mecanismului de asigurare a calității în formarea profesională continuă, respectiv acțiuni de asigurare a calității învățării la locul de muncă în sistemul de învățământ: stagii de practică – acțiunile 4.1-4.5. … … 60.–>Din perspectiva Obiectivului strategic 2: Creșterea participării și facilitarea accesului la programele de formare profesională, următoarele măsuri sunt cuprinse în Strategia Națională pentru ocuparea forței de muncă:a)<!–>privind ucenicia: complementar programelor de calificare/recalificare prin ucenicie, prin Strategia educației și formării profesionale din România sunt incluse acțiuni care vizează creșterea ponderii și îmbunătățirea calității învățării la locul de muncă în formarea profesională inițială, cu implicarea partenerilor sociali, a angajatorilor și a furnizorilor de educație și formare profesională, astfel: 4.1. "Elaborarea și operaționalizarea reglementărilor legislative necesare unui traseu de formare profesională în formarea inițială în sistemul de învățământ, cu o componentă semnificativă de învățare la locul de muncă, în parteneriat cu companiile", 4.2. Elaborarea și operaționalizarea reglementărilor legislative necesare pentru flexibilizarea duratei contractelor de ucenicie la locul de muncă prin introducerea următoarelor tipuri de stagii de ucenicie: stagii de specializare pentru nivelurile de calificare 2, 3, 4, conform Hotărârii Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului național al calificărilor, stagii de perfecționare a forței de muncă pentru nivelurile de calificare 2-5, cu accent pe perfecționarea forței de muncă care s-a deprofesionalizat, din cauza șomajului de lungă durată sau când persoana nu a mai practicat în ultimii 5 ani ocupația în care s-a calificat; stagii pentru obținerea unei calificări de nivel superior, în aceeași arie ocupațională, pentru persoanele care dețin deja o calificare; stagii de completare pentru obținerea unei calificări întregi în cazul persoanelor care dețin un certificat de competențe – pentru cel puțin 50% din competențele cerute pentru obținerea unei calificări întregi.4.3. „Dezvoltarea de structuri de cooperare ale angajatorilor pe domenii de pregătire profesională din sistemul de învățământ, care să sprijine învățarea la locul de muncă, adaptarea curriculumului și planificarea ofertei pentru domeniul respectiv, la diferite nivele: național/regional/local”, 4.4. „Elaborarea și implementarea unui mecanism de asigurare a calității învățării la locul de muncă, în sistemul de învățământ”, 4.5. „Elaborarea propunerilor de metodologie și de standarde de acreditare a întreprinderilor, pentru furnizarea componentei programului de formare care vizează învățarea la locul de muncă în sistemul de învățământ”, 4.6. „Formarea tutorilor din întreprinderi care asigură formarea profesională la locul de muncă a elevilor din învățământul profesional și tehnic”. … b)–>privind programele de formare dedicate NEETs și persoanelor din grupurile vulnerabile; prin strategia educației și formării profesionale din România se dezvoltă acțiuni pentru îmbunătățirea accesului la formare și calificări prin creșterea ofertei de servicii integrate de informare și consiliere în cadrul direcției de acțiune 8. "Îmbunătățirea orientării profesionale și a consilierii în carieră", cu acțiunile 8.3. " Dezvoltarea și extinderea rețelei de centre de informare, consiliere și orientare profesională, atât în mediul urban, cât și în mediul rural, în vederea participării la formarea inițială și continuă, cu accent pentru grupurile vulnerabile", 8.4. "Campanii de informare a persoanelor apte de muncă în legătură cu serviciile de orientare și consiliere existente la nivel național/regional/local", 8.7. "Dezvoltarea și furnizarea de programe de formare profesională continuă pentru persoanele cu atribuții în domeniul informării, consilierii și orientării în carieră, asigurării de servicii comunitare de sprijin: personalul centrelor de consiliere, consilieri școlari și diriginți" și pentru recunoașterea și validarea rezultatelor învățării în cadrul direcției de acțiune 9. "Consolidarea și flexibilizarea mecanismelor de recunoaștere și validare a rezultatelor învățării dobândite în context nonformal și informal" prin acțiunile: 9.1. "Revizuirea Metodologiei de recunoaștere a rezultatelor învățării dobândite în context nonformal și informal", 9.2. "Dezvoltarea mecanismelor de asigurare a calității sistemului de recunoaștere și validare a rezultatelor învățării dobândite în context nonformal și informal", 9.3. "Formarea personalului cu atribuții în domeniul recunoașterii și validării rezultatelor învățării dobândite în context nonformal și informal", respectiv în cadrul direcției de acțiune 10. Facilitarea accesului la programele de formare profesională din sistemul de învățământ pentru tineri cu accent pe cei din grupuri vulnerabile, acțiunile 10.2. "Acordarea de sprijin financiar pentru nevoile de cazare și masă ale tinerilor, din mediul rural și din medii defavorizate, populația romă, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități sau deficiențe, înrolați în formarea profesională prin învățământul profesional în campusurile școlare/unitățile de învățământ profesional și tehnic"; 10.4 "Dezvoltarea de ateliere protejate și alte forme alternative de pregătire în vederea accesului elevilor cu dizabilități sau deficiențe la programe de formare profesională care să le asigure o mai bună inserție socio-profesională, inclusiv dotare cu mijloace didactice și echipamente asistive". … … 61.<!–>Din perspectiva Obiectivului strategic 2: Creșterea participării și facilitarea accesului la programele de formare profesională, următoarele măsuri sunt cuprinse în Strategia Națională de Învățare pe Tot Parcursul Vieții 2015-2020 privind dezvoltarea capacității instituționale a Centrelor de evaluare competențelor profesionale: "Măsura 1.1. Sprijinirea unui număr estimativ de 210 Centre de evaluare și furnizarea de asistență tehnică Autorității Naționale pentru Calificări pentru extinderea mecanismului de recunoaștere, validare și certificare a învățării anterioare. În Strategie se vor dezvolta acțiunile: 9.1. "Revizuirea Metodologiei de recunoaștere a rezultatelor învățării dobândite în context nonformal și informal"; 9.2. "Dezvoltarea mecanismelor de asigurare a calității sistemului de recunoaștere și validare a rezultatelor învățării dobândite în context nonformal și informal"; 9.3. "Formarea personalului cu atribuții în domeniul recunoașterii și validării rezultatelor învățării dobândite în context nonformal și informal". … 62.–>Din perspectiva Obiectivului strategic 4: Dezvoltarea inovării și cooperării naționale și internaționale în domeniul formării profesionale, complementar măsurilor de creștere a mobilității tinerilor în spațiul economic european cuprinse în Strategia Națională pentru ocuparea forței de muncă, prin strategia educației și formării profesionale din România se dezvoltă direcții de acțiune pentru promovarea mobilității prin Erasmus+: acțiunea 17.1. "Informarea furnizorilor de formare profesională privind accesarea fondurilor europene destinate mobilității internaționale în formarea profesională, de ex.: ERASMUS+, Fondul Social European" și 17.2. "Formarea personalului furnizorilor de formare profesională privind elaborarea cererilor de finanțare pentru accesarea fondurilor europene destinate mobilității internaționale în formarea profesională, de ex.: ERASMUS+, Fondul Social European". … <!–> … –>VI.<!–>PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI EFP DIN ROMÂNIA PENTRU PERIOADA 2016-2020Obiectivul strategic 1: Îmbunătățirea relevanței sistemelor de formare profesională pentru piața munciiIndicator de performanță: Rata de ocupare a tinerilor din grupa de vârstă 20-34 ani, necuprinși în educație și formare, cu nivel de educație ISCED 3 ȘI 4–><!–>*Font 7*–>┌───────────────────────┬───────────────────────────────────────────┬─────────────────────────┬─────────────────────────────────┬─────────┐<!–>│ Direcție de acțiune │ Acțiuni specifice │Indicatori administrativi│Instituții/structuri responsabile│ Termen/ │–>│ │ │ │ Instituții/structuri implicate │Perioadă │<!–>├───────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤–>│1. Actualizarea │1.1. Operaționalizarea Registrului național│Registrul național al │Responsabili: MENCȘ, MMFPSPV │2016-2018│<!–>│instrumentelor de │al calificărilor │calificărilor │Instituții implicate ANC, │ │–>│descriere a │ │ │Comitete sectoriale │ │<!–>│ocupațiilor și ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤–>│calificărilor, a │1.2. Revizuirea periodică a metodologiei de│Metodologie de elaborare │Responsabili: MMFPSPV, MENCȘ │2016-2018│<!–>│curriculumului și │elaborare a instrumentelor de descriere a │a instrumentelor de │Instituții implicate: ANC, CNDIPT│ │–>│a auxiliarelor │ocupațiilor și calificărilor indiferent de │descriere a ocupațiilor │Comitete sectoriale, parteneri │ │<!–>│curriculare, pe │ruta de profesionalizare, în termeni de │și calificărilor │sociali │ │–>│nivelurile de │rezultate ale învățării în formarea │ │ │ │<!–>│calificare stabilite │profesională inițială și continuă │ │ │ │–>│prin CNC, pentru o mai ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│bună articulare între │1.3. Dezvoltarea și operaționalizarea │Cadru de reglementare și │Responsabili: MMFPSPV, MENCȘ │ 2020 │–>│subsisteme, pentru │cadrului de reglementare și implementare a │implementare a ECVET │Instituții implicate: ANC, CNDIPT│ │<!–>│facilitarea mobilității│Sistemului European de Credit pentru │ │parteneri sociali, Comitete │ │–>│în educație și │Educație și Formare Profesională ECVET în │ │sectoriale │ │<!–>│formare profesională și│formarea profesională inițială și continuă │ │ │ │–>│pentru creșterea ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│relevanței pentru │1.4. Elaborarea/actualizarea curricula, din│Număr de curricula │Responsabil: MENCS │2016-2018│–>│piața muncii │perspectiva relevanței acestora pentru │ │Instituții implicate: ANC, │ │<!–>│ │piața muncii, preponderent pentru economia │ │Comitete sectoriale, parteneri │ │–>│ │verde și dezvoltarea sectoarelor prioritare│ │sociali, angajatori, furnizori de│ │<!–>│ │la nivel național în domeniul formării │ │formare profesională continuă │ │–>│ │profesionale continue │ │ │ │<!–>│ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤–>│ │1.5. Elaborarea/revizuirea fundamentelor │Număr de standarde de │Responsabil: MENCȘ │2016-2020│<!–>│ │curriculumului actual din învățământul │pregătire profesională │Instituții implicate: CNDIPT, ANC│ │–>│ │profesional și tehnic: calificări, │ │Comitete sectoriale, parteneri │ │<!–>│ │standarde de pregătire profesională, │Număr de documente │sociali, angajatori │ │–>│ │planuri de învățământ, programe școlare, │curriculare pentru │ │ │<!–>│ │auxiliare curriculare, din perspectiva │învățământul profesional │ │ │–>│ │relevanței acestora pentru piața muncii, │și tehnic │ │ │<!–>│ │preponderent pentru economia verde și │ │ │ │–>│ │dezvoltarea sectoarelor prioritare la │ │ │ │<!–>│ │nivel național │ │ │ │–>│ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│ │1.6. Elaborarea de materiale didactice │Număr de materiale │Responsabil: unități de │2018-2020│–>│ │pentru elevii cu dizabilități sau │didactice pentru elevi cu│învățământ, ISJ/ISMB, ANPD │ │<!–>│ │deficiențe care urmează programe de formare│dizabilități sau │Instituții implicate: Consiliile │ │–>│ │profesională │deficiențe │locale și județene │ │<!–>├───────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤–>│2. Dezvoltarea │2.1. Elaborarea de studii și cercetări │Număr de studii și │Responsabili: MENCȘ, MMFPSPV │2016-2020│<!–>│mecanismelor pentru │periodice pentru anticiparea timpurie a │cercetări previzionale │Instituții implicate: ANOFM, │ │–>│anticiparea │nevoilor de calificări, cât și de │ │CNDIPT, ANC, INS, parteneri │ │<!–>│competențelor │competențe ale pieței muncii și │Numărul de anchete în │sociali, Comitete sectoriale │ │–>│solicitate pe piața │determinarea tendințelor pe termen scurt și│întreprinderi │ │ │<!–>│muncii, definirea │mediu │ │ │ │–>│profilurilor ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│profesionale, în │2.2. Elaborarea de studii periodice de │Număr de studii de impact│Responsabili: MMFPSPV, MENCS │2017-2020│–>│scopul dezvoltării/ │impact privind educația și formarea │ │Instituții implicate: ANOFM, │ │<!–>│revizuirii │profesională │ │CNDIPT, parteneri sociali, │ │–>│calificărilor în │ │ │Comitete sectoriale │ │<!–>│concordanță cu ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤–>│abilitățile și │2.3. Elaborarea, revizuirea periodică și │Număr de Planuri │Responsabil: CNDIPT │2017-2020│<!–>│cunoștințele │implementarea documentelor de planificare a│Regionale de Acțiune │Instituții implicate: MMFPSPV, │ │–>│relevante pentru │nevoii de educație și formare profesională │pentru Învățământ, │MENCȘ prin ISJ/ISMB și prin │ │<!–>│nevoile pieței │la nivel național, regional, local și al │Planuri Locale de Acțiune│unitățile școlare, Consorțiile │ │–>│forței de muncă și │furnizorului de formare profesională │pentru Învățământ, │regionale, CLDPS, parteneri │ │<!–>│adaptarea programelor │inițială: Planuri Regionale de Acțiune │Planuri de Acțiune ale │sociali │ │–>│de învățământ la │pentru Învățământ, Planuri Locale de │Școlilor │ │ │<!–>│nevoile și │Acțiune pentru Învățământ, Planuri de │ │ │ │–>│tendințele pieței │Acțiune ale Școlilor │ │ │ │<!–>│muncii │ │ │ │ │–>│ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│ │2.4. Elaborarea și gestionarea unui modul │Modul integrat de date și│Responsabil: CNDIPT │Anual, │–>│ │integrat de date și indicatori statistici, │indicatori statistici │Instituții implicate: │începând │<!–>│ │generatoare de rapoarte, necesare │ │Instituțiile care au ca atribuție│cu 2017 │–>│ │planificării strategice a ofertei de │ │gestionarea și elaborarea de baze│ │<!–>│ │educație și formare profesională inițială, │ │de date necesare planificării │ │–>│ │în concordanță cu nevoile pieței muncii – │ │strategice a ofertei de formare │ │<!–>│ │datele și indicatorii necesari pentru │ │profesională în concordanță cu │ │–>│ │elaborarea documentelor de planificare │ │nevoile pieței muncii, parteneri │ │<!–>│ │strategică: Planurile Regionale de Acțiune │ │sociali │ │–>│ │pentru Învățământ și Planurile Locale de │ │ │ │<!–>│ │Acțiune pentru Învățământ. │ │ │ │–>├───────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│3. Monitorizarea │3.1 Crearea unui mecanism național de │Mecanism de monitorizare │Responsabil: MENCȘ │2016-2020│–>│inserției profesionale │monitorizare pe cale administrativă a │a inserției profesionale │Instituții implicate: CNDIPT, │ │<!–>│a absolvenților │inserției profesionale a absolvenților de │a absolvenților proveniți│MMFPSPV, ANOFM, AJOFM, ITM, │ │–>│programelor de formare │învățământ profesional și tehnic │din învățământul │parteneri sociali │ │<!–>│ │ │profesional și tehnic │ │ │–>│ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│ │3.2. Revizuirea Metodologiei pentru │Metodologie pentru │Responsabil: MENCȘ │2016-2018│–>│ │monitorizarea inserției socioprofesionale a│monitorizarea inserției │Instituții implicate: CNDIPT, │ │<!–>│ │absolvenților de învățământ profesional și │socioprofesionale a │parteneri sociali │ │–>│ │tehnic, preponderent din perspectiva │absolvenților proveniți │ │ │<!–>│ │deficitului de competențe │din învățământul │ │ │–>│ │ │profesional și tehnic │ │ │<!–>│ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤–>│ │3.3. Realizarea sistematică a monitorizării│Număr de studii de │Responsabil: MENCȘ │ 2016, │<!–>│ │inserției socioprofesionale a absolvenților│monitorizare a inserției │Instituții implicate: CNDIPT, │ 2017, │–>│ │de învățământ profesional și tehnic pe cale│socioprofesionale a │MMFPSPV, ANOFM, parteneri sociali│ 2018, │<!–>│ │administrativă și prin anchete la nivel │absolvenților proveniți │ │ 2019 │–>│ │național │din învățământul │ │ │<!–>│ │ │profesional și tehnic │ │ │–>│ │ │Număr de anchete │ │ │<!–>│ │ │naționale │ │ │–>├───────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│4. Îmbunătățirea │4.1. Elaborarea și operaționalizarea │Număr de reglementări │Responsabil: MENCȘ │2016-2019│–>│învățării la locul de │reglementărilor legislative necesare unui │legislative necesare unui│Instituții implicate: CNDIPT, │ │<!–>│muncă în formarea │traseu de formare profesională inițială în │traseu de formare │partenerii sociali, angajatori │ │–>│profesională │sistemul de învățământ, cu o componentă │profesională inițială cu │ │ │<!–>│ │semnificativă de învățare la locul de muncă│o componentă │ │ │–>│ │în parteneriat cu companiile │semnificativă de învățare│ │ │<!–>│ │ │la locul de muncă │ │ │–>│ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│ │4.2. Elaborarea și operaționalizarea │Număr acte normative │Responsabil: MMFPSPV │2016-2017│–>│ │reglementărilor legislative necesare pentru│ │Instituții implicate: ANOFM, │ │<!–>│ │flexibilizarea duratei contractelor de │ │AJOFM, partenerii sociali, │ │–>│ │ucenicie la locul de muncă prin │ │Comitete sectoriale │ │<!–>│ │introducerea următoarelor tipuri de stagii │ │ │ │–>│ │de ucenicie: │ │ │ │<!–>│ │a) stagii de specializare pentru │ │ │ │–>│ │nivelurile de calificare 2, 3, 4, conform │ │ │ │<!–>│ │Hotărârii Guvernului nr. 918/2013 privind │ │ │ │–>│ │aprobarea Cadrului național al │ │ │ │<!–>│ │calificărilor; │ │ │ │–>│ │b) stagii de perfecționare a forței de │ │ │ │<!–>│ │muncă pentru nivelurile de calificare 2-5, │ │ │ │–>│ │cu accent pe perfecționarea forței de muncă│ │ │ │<!–>│ │care s-a deprofesionalizat, din cauza │ │ │ │–>│ │șomajului de lungă durată sau când persoana│ │ │ │<!–>│ │nu a mai practicat în ultimii 5 ani │ │ │ │–>│ │ocupația în care s-a calificat; │ │ │ │<!–>│ │c) stagii pentru obținerea unei calificări │ │ │ │–>│ │de nivel superior, în aceeași arie │ │ │ │<!–>│ │ocupațională, pentru persoanele care dețin │ │ │ │–>│ │deja o calificare; │ │ │ │<!–>│ │d) stagii de completare pentru obținerea │ │ │ │–>│ │unei calificări întregi în cazul │ │ │ │<!–>│ │persoanelor care dețin un certificat de │ │ │ │–>│ │competențe – pentru cel puțin 50% din │ │ │ │<!–>│ │competențele cerute pentru obținerea unei │ │ │ │–>│ │calificări întregi. │ │ │ │<!–>│ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤–>│ │4.3. Dezvoltarea de structuri de cooperare │Număr de structuri la │Responsabil: CNDIPT │ 2019 │<!–>│ │ale angajatorilor pe domenii de pregătire │nivel național, regional │Instituții implicate: MMFPSPV, │ │–>│ │profesională din sistemul de învățământ, │și local │ANOFM, AJOFM, parteneri sociali │ │<!–>│ │care să sprijine învățarea la locul de │ │ │ │–>│ │muncă, adaptarea curriculumului și │ │ │ │<!–>│ │planificarea ofertei pentru domeniul │ │ │ │–>│ │respectiv, la diferite niveluri: național/ │ │ │ │<!–>│ │regional/local. │ │ │ │–>│ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│ │4.4. Elaborarea și implementarea unui │Mecanism de asigurare a │Responsabil: CNDIPT │2017-2019│–>│ │mecanism de asigurare a calității învățării│calității învățării la │Instituții implicate: ARACIP, │ │<!–>│ │la locul de muncă, în sistemul de │locul de muncă │inspectoratele școlare, unitățile│ │–>│ │învățământ │ │de învățământ profesional și │ │<!–>│ │ │ │tehnic, parteneri sociali, │ │–>│ │ │ │angajatori │ │<!–>│ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤–>│ │4.5. Elaborarea propunerilor de metodologie│Propunere de metodologie │Responsabili: MENCȘ, CNDIPT │ 2020 │<!–>│ │și de standarde de acreditare a │și de standarde de │Instituții implicate: ANC, ARACIP│ │–>│ │întreprinderilor, pentru furnizarea │acreditare a │Comitete sectoriale, parteneri │ │<!–>│ │componentei programului de formare care │întreprinderilor │sociali │ │–>│ │vizează învățarea la locul de muncă în │ │ │ │<!–>│ │sistemul de învățământ │ │ │ │–>│ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│ │4.6. Formarea tutorilor de la agenții │Număr de tutori │Responsabil: CNDIPT │2017-2020│–>│ │economici care asigură formarea │Număr de agenți economici│Instituții implicate: MENCȘ prin │ │<!–>│ │profesională la locul de muncă a elevilor │ │inspectoratele școlare și Casele │ │–>│ │din învățământul profesional și tehnic │ │Corpului Didactic │ │<!–>├───────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤–>│5. Îmbunătățirea │5.1. Elaborarea unor mecanisme de finanțare│Mecanism de finanțare a │Responsabil: MENCȘ, MMFPSPV │2016-2017│<!–>│mecanismelor de │a structurilor de cooperare/parteneriat │structurilor de │Instituții implicate: CNDIPT, │ │–>│finanțare publică și │strategic public – privat și sectorial din │cooperare/parteneriat │ANC, parteneri sociali │ │<!–>│privată a formării │formarea profesională, de ex. Comitetele │strategic public – privat│ │ │–>│profesionale │Sectoriale, Consorțiile Regionale, │și sectorial din formarea│ │ │<!–>│ │Comitetele Locale de Dezvoltare a │profesională │ │ │–>│ │Parteneriatului Social │ │ │ │<!–>│ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤–>│ │5.2. Îmbunătățirea sistemului de finanțare │Sistem de finanțare │Responsabil: MENCȘ │ 2020 │<!–>│ │pentru asigurarea resurselor necesare │pentru asigurarea │Instituție implicată: CNDIPT │ │–>│ │formării profesionale inițiale în sistemul │resurselor necesare │ │ │<!–>│ │de învățământ, inclusiv a instruirii │formării profesionale │ │ │–>│ │practice și a evaluării și certificării │inițiale │ │ │<!–>│ │rezultatelor învățării │ │ │ │–>│ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│ │5.3. Elaborarea și implementarea unor │Număr de elevi sprijiniți│Responsabil: MENCȘ │2016-2019│–>│ │proiecte strategice naționale care să │ │Instituție implicată: CNDIPT │ │<!–>│ │asigure sprijin elevilor prin finanțarea │ │ │ │–>│ │instruirii practice din învățământul │ │ │ │<!–>│ │profesional și tehnic │ │ │ │–>├───────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│6. Creșterea implicării│6.1 Revizuirea cadrului de reglementare a │Act normativ – Cadru de │Responsabili: MMFPSPV, MENCȘ │2016-2017│–>│partenerilor sociali în│Comitetelor Sectoriale și sprijinirea │reglementare a │Instituții implicate: CNDIPT, │ │<!–>│dezvoltarea sistemului │dezvoltării lor instituționale │Comitetelor Sectoriale │ANC, parteneri sociali, │ │–>│de formare profesională│ │ │comitetele sectoriale │ │<!–>│ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤–>│ │6.2 Revizuirea cadrului general de │Cadrul general de │Responsabil: CNDIPT │ 2016 │<!–>│ │organizare și funcționare a structurilor │organizare și funcționare│Instituții implicate: MENCȘ, │ │–>│ │manageriale participative cu rol în │a structurilor │parteneri sociali, Consorții │ │<!–>│ │planificarea strategică a formării │manageriale participative│regionale, CLDPS │ │–>│ │profesionale de la nivel regional, │cu rol în planificarea │ │ │<!–>│ │respectiv Consorțiile regionale și │strategică a formării │ │ │–>│ │județean, respectiv Comitetele Locale de │profesionale inițiale │ │ │<!–>│ │Dezvoltare a Parteneriatului Social │ │ │ │–>│ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│ │6.3 Dezvoltarea capacității de management │Număr de Consorții │Responsabil: CNDIPT │2016-2018│–>│ │participativ prin asigurarea asistenței │regionale și Comitete │Instituții implicate: MENCȘ │ │<!–>│ │metodologice și a mecanismelor de │Locale de Dezvoltare a │ │ │–>│ │coordonare a structurilor de cooperare │Parteneriatului Social │ │ │<!–>│ │strategică de la nivel național, regional │ │ │ │–>│ │și județean, cu accent pentru Consorțiile │ │ │ │<!–>│ │Regionale și Comitetele Locale de │ │ │ │–>│ │Dezvoltare a Parteneriatului Social, în │ │ │ │<!–>│ │vederea îndeplinirii rolurilor ce le revin │ │ │ │–>│ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│ │6.4 Dezvoltarea și furnizarea de programe │Număr de specialiști ai │Responsabil: ANC │2016-2018│–>│ │de dezvoltare profesională continuă a │Comitetelor Sectoriale │Instituții implicate: Comitete │ │<!–>│ │specialiștilor Comitetelor Sectoriale care │ │sectoriale, CNDIPT │ │–>│ │să vizeze: │ │ │ │<!–>│ │6.4.1 corelarea Standardelor ocupaționale │ │ │ │–>│ │cu Standardele de pregătire profesională; │ │ │ │<!–>│ │6.4.2 dezvoltarea competențelor │ │ │ │–>│ │profesionale prin învățare la locul de │ │ │ │<!–>│ │muncă în companii; │ │ │ │–>│ │6.4.3 asigurarea calității. │ │ │ │<!–>└───────────────────────┴───────────────────────────────────────────┴─────────────────────────┴─────────────────────────────────┴─────────┘–><!–>–>Obiectivul strategic 2: Creșterea participării și facilitarea accesului la programele de formare profesionalăIndicatori de performanță:1.<!–>Ponderea elevilor cuprinși în învățământul liceal tehnologic și în învățământul profesional … 2.–>Rata de participare a adulților la învățare pe tot parcursul vieții … <!–>*Font 7*–>┌───────────────────────┬───────────────────────────────────────────┬─────────────────────────┬─────────────────────────────────┬─────────┐<!–>│ Direcție de acțiune │ Acțiuni specifice │Indicatori administrativi│ Responsabil │ Termen/ │–>│ │ │ │ Instituții implicate │Perioadă │<!–>├───────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤–>│7. Dezvoltarea │7.1. Dezvoltarea și implementarea unei │Strategie de promovare și│Responsabili: MENCȘ, MMFPSPV │2016-2019│<!–>│marketingului │strategii de promovare și și conștientizare│conștientizare a │Instituții implicate: ISE, CNDIPT│ │–>│programelor de formare │a beneficiilor asupra dezvoltării carierei,│beneficiilor asupra │ISJ/ISMB, unitățile ÎPT, ANOFM/ │ │<!–>│profesională și al │participării la programele de formare │dezvoltării carierei │AJOFM, CRFPA, INCSMPS, furnizori │ │–>│rezultatelor învățării │profesională inițială și continuă, │ │de formare profesională, │ │<!–>│dobândite în context │recunoașterii rezultatelor învățării │ │partenerii sociali │ │–>│nonformal și informal │dobândite în context nonformal și informal │ │ │ │<!–>│ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤–>│ │7.2. Dezvoltarea și implementarea unui │Cadru de identificare și │Responsabili: MENCȘ, MMFPSPV │2016-2019│<!–>│ │cadru de identificare și popularizare la │popularizare a bunelor │Instituții implicate: ISE, CNDIPT│ │–>│ │nivel național, regional a bunelor practici│practici │ANOFM/AJOFM, ISJ/ISMB, unitățile │ │<!–>│ │din formarea profesională │ │IPT, INCSMPS, furnizori de │ │–>│ │ │ │formare profesională, parteneri │ │<!–>│ │ │ │sociali, angajatori │ │–>│ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│ │7.3. Campanii de promovare a formării │Număr de elevi din │Responsabili: MENCȘ, MMFPSPV │2016-2018│–>│ │profesionale și a recunoașterii │învățământul profesional │Instituții implicate: ISE, CNDIPT│ │<!–>│ │rezultatelor învățării dobândite în context│și tehnic │ANOFM/AJOFM, INCSMPS, │ │–>│ │nonformal și informal în rândul elevilor │ │inspectoratele școlare, unitățile│ │<!–>│ │din învățământul profesional și tehnic și │Număr de elevi din clasa │de învățământ profesional și │ │–>│ │din clasa a VIII-a prin: │a VIII-a │tehnic, parteneri sociali │ │<!–>│ │a) elaborarea și difuzarea de materiale │ │ │ │–>│ │informative și de promovare; │ │ │ │<!–>│ │b) diseminarea exemplelor de bună practică │ │ │ │–>│ │și prezentarea unor exemple de succes în │ │ │ │<!–>│ │carieră a absolvenților programelor de │ │ │ │–>│ │formare profesională. │ │ │ │<!–>├───────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤–>│8. Îmbunătățirea │8.1. Dezvoltarea unui sistem național │Sistem național de │Responsabili: MENCȘ, MMFPSPV │2017-2020│<!–>│orientării profesionale│coerent de informare, consiliere și │informare, consiliere și │Instituții implicate: ANOFM, │ │–>│și a consilierii în │orientare profesională la nivel național/ │orientare profesională │AJOFM, CNDIPT, ANPD, partenerii │ │<!–>│carieră │regional/local, care să vizeze atât │ │sociali, angajatori │ │–>│ │formarea profesională inițială, cât și │ │ │ │<!–>│ │formarea profesională continuă │ │ │ │–>│ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤ │ │<!–>│ │8.2. Dezvoltarea coordonării și cooperării │Rețea de centre de │ │ │–>│ │între diverși actori la nivel național, │informare, consiliere și │ │ │<!–>│ │regional și local inclusiv din cadrul │orientare profesională în│ │ │–>│ │Centrelor Județene de Resurse și Asistență │învățământul secundar și │ │ │<!–>│ │Educațională/Centrul Municipal București de│terțiar nonuniversitar │ │ │–>│ │Resurse și Asistență Educațională care │ │ │ │<!–>│ │acționează în domeniul consilierii și │ │ │ │–>│ │orientării profesionale în învățământul │ │ │ │<!–>│ │secundar și terțiar nonuniversitar │ │ │ │–>│ ├───────────────────────────────────────────┤ │ │ │<!–>│ │8.3. Dezvoltarea și extinderea rețelei de │ │ │ │–>│ │centre de informare, consiliere și │ │ │ │<!–>│ │orientare profesională, atât în mediul │ │ │ │–>│ │urban, cât și în mediul rural, în vederea │ │ │ │<!–>│ │participării la formarea inițială și │ │ │ │–>│ │continuă, cu accent pentru grupurile │ │ │ │<!–>│ │vulnerabile │ │ │ │–>│ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤ │ │<!–>│ │8.4. Campanii de informare a persoanelor │Număr de persoane │ │ │–>│ │apte de muncă în legătură cu serviciile de │ │ │ │<!–>│ │orientare și consiliere existente la nivel │ │ │ │–>│ │național/regional/local │ │ │ │<!–>│ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤ │ │–>│ │8.5. Dezvoltarea și furnizarea de servicii │Număr de elevi din clasa │ │ │<!–>│ │de orientare profesională pentru elevii din│a VIII-a │ │ │–>│ │clasa a VIII-a │ │ │ │<!–>│ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤ │ │–>│ │8.6. Dezvoltarea de instrumente de │Număr de seturi de │ │ │<!–>│ │orientare profesională online pentru elevi │instrumente de orientare │ │ │–>│ │din clasele VII – XII │profesională online │ │ │<!–>│ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤ │ │–>│ │8.7. Dezvoltarea și furnizarea de programe │Număr de persoane cu │ │ │<!–>│ │de formare profesională continuă pentru │atribuții în domeniul │ │ │–>│ │persoanele cu atribuții în domeniul │informării, consilierii │ │ │<!–>│ │informării, consilierii și orientării în │și orientării în carieră │ │ │–>│ │carieră, asigurării de servicii comunitare │ │ │ │<!–>│ │de sprijin respectiv personalul centrelor │ │ │ │–>│ │de consiliere, consilieri școlari și │ │ │ │<!–>│ │diriginți │ │ │ │–>├───────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│9. Consolidarea și │9.1. Revizuirea Metodologiei de │Metodologie de │Responsabili: MMFPSPV, MENCȘ │ 2017 │–>│flexibilizarea │recunoaștere a rezultatelor învățării │recunoaștere a │Instituții implicate: ANC, CNDIPT│ │<!–>│mecanismelor de │dobândite în context nonformal și informal │rezultatelor învățării │ │ │–>│recunoaștere și │ │dobândite în context │ │ │<!–>│validare a rezultatelor│ │nonformal și informal │ │ │–>│învățării dobândite în ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│context nonformal și │9.2. Dezvoltarea mecanismelor de asigurare │Mecanism de asigurare a │Responsabil: MMFPSPV, MENCȘ │ 2017 │–>│informal │a calității sistemului de recunoaștere și │calității sistemului de │Instituții implicate: ANC, CNDIPT│ │<!–>│ │validare a rezultatelor învățării dobândite│recunoaștere și validare │ │ │–>│ │în context nonformal și informal │a rezultatelor învățării │ │ │<!–>│ │ │dobândite în context │ │ │–>│ │ │nonformal și informal │ │ │<!–>│ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤–>│ │9.3. Formarea personalului cu atribuții în │Număr de persoane cu │Responsabili: MMFPSPV, MENCȘ │2017-2019│<!–>│ │domeniul recunoașterii și validării │atribuții în domeniul │Instituții implicate: ANC, CNDIPT│ │–>│ │rezultatelor învățării dobândite în context│recunoașterii și │ │ │<!–>│ │nonformal și informal │validării rezultatelor │ │ │–>│ │ │învățării │ │ │<!–>├───────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤–>│10. Facilitarea │10.1. Dezvoltarea campusurilor școlare și a│Număr de campusuri │Responsabil: MDRAP │2016-2019│<!–>│accesului la programele│unor centre de formare profesională în │școlare și centre de │Instituții implicate: Autorități │ │–>│de formare profesională│cadrul unităților de învățământ profesional│formare profesională │locale │ │<!–>│din sistemul de │și tehnic din sistemul de învățământ pentru│ │ │ │–>│învățământ pentru │o largă paletă de domenii de formare │ │ │ │<!–>│tineri cu accent pe cei│profesională și calificări și pentru un │ │ │ │–>│din grupuri vulnerabile│număr semnificativ de cursanți cu │ │ │ │<!–>│ │domiciliul la distanțe mari │ │ │ │–>│ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│ │10.2. Acordarea de sprijin financiar pentru│Număr de elevi │Responsabil: MENCȘ │2016-2019│–>│ │nevoile de cazare și masă ale tinerilor, │ │Instituții implicate: Autorități │ │<!–>│ │din mediul rural și din medii defavorizate,│ │locale │ │–>│ │populația romă, inclusiv pentru persoanele │ │ │ │<!–>│ │cu dizabilități sau deficiențe, înrolați în│ │ │ │–>│ │formarea profesională prin învățământul │ │ │ │<!–>│ │profesional în campusurile școlare/ │ │ │ │–>│ │unitățile de învățământ profesional și │ │ │ │<!–>│ │tehnic │ │ │ │–>│ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│ │10.3. Elaborarea și implementarea unui │Număr de furnizori de │Responsabil: MDRAP │2016-2019│–>│ │program național de dotare a furnizorilor │formare profesională │Instituții implicate: MENCȘ, │ │<!–>│ │de formare profesională inițială din │inițială │Autorități locale │ │–>│ │sistemul de învățământ, în funcție de │ │ │ │<!–>│ │criterii specifice, cu mijloace de │ │ │ │–>│ │transport pentru deplasarea elevilor la │ │ │ │<!–>│ │agenții economici la care se derulează │ │ │ │–>│ │stagiile de practică │ │ │ │<!–>│ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤–>│ │10.4 Dezvoltarea de ateliere protejate și │Număr de elevi cu │Responsabili: MENCȘ, CNDIPT, │2016-2020│<!–>│ │alte forme alternative de pregătire în │deficiențe/dizabilități │ANPD, unități de învățământ │ │–>│ │vederea accesului elevilor cu dizabilități │ │Instituții implicate: consiliile │ │<!–>│ │sau deficiențe la programe de formare │ │locale și județene, parteneri │ │–>│ │profesională care să le asigure o mai bună │ │sociali │ │<!–>│ │inserție socio-profesională, inclusiv │ │ │ │–>│ │dotare cu mijloace didactice și │ │ │ │<!–>│ │echipamente asistive │ │ │ │–>│ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│ │10.5 Acordare de sprijin financiar elevilor│Număr de elevi din │Responsabil: MENCȘ │2016-2020│–>│ │din învățământul profesional și tehnic prin│învățământul profesional │ │ │<!–>│ │programul Bursa Profesională. │și tehnic în programul │ │ │–>│ │ │Bursa Profesională │ │ │<!–>└───────────────────────┴───────────────────────────────────────────┴─────────────────────────┴─────────────────────────────────┴─────────┘–><!–>–>Obiectivul strategic 3: Îmbunătățirea calității formării profesionaleIndicatori de performanță:1.<!–>Rata abandonului școlar la învățământul liceal tehnologic și la învățământul profesional … 2.–>Ponderea absolvenților învățământului liceal tehnologic declarați reușiți la examenul de bacalaureat … 3.<!–>Rata de participare a adulților la învățare pe tot parcursul vieții … –>*Font 7*<!–>┌───────────────────────┬───────────────────────────────────────────┬─────────────────────────┬─────────────────────────────────┬─────────┐–>│ Direcție de acțiune │ Acțiuni specifice │Indicatori administrativi│ Responsabil │ Termen/ │<!–>│ │ │ │ Instituții implicate │Perioadă │–>├───────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│11. Dezvoltarea unui │11.1. Dezvoltarea și implementarea unui │Sistem național de │Responsabili: MENCȘ, MMFPSPV │2017-2020│–>│cadru național de │sistem național de colectare și analiză a │colectare și analiză a │Instituții implicate: CNDIPT, │ │<!–>│asigurare a calității │datelor referitoare la cei 10 indicatori │datelor │ARACIP, ANC, ISJ/ISMB, toate │ │–>│educației și formării │EQAVET, atât pentru formarea profesională │ │instituțiile care implementează │ │<!–>│profesionale la nivel │inițială, cât și pentru formarea │ │principiile de asigurare a │ │–>│de sistem │profesională continuă │ │calității în învățământul │ │<!–>│ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤profesional și tehnic, furnizori │ │–>│ │11.2. Dezvoltarea unui mecanism de │Mecanism de monitorizare,│de formare profesională │ │<!–>│ │monitorizare, evaluare și revizuire │evaluare și revizuire │ │ │–>│ │sistematică a calității formării │sistematică a calității │ │ │<!–>│ │profesionale la nivel de sistem │formării profesionale la │ │ │–>│ │ │nivel de sistem │ │ │<!–>│ ├───────────────────────────────────────────┤ │ │ │–>│ │11.3. Extinderea rețelelor de cooperare │ │ │ │<!–>│ │interinstituțională în domeniul asigurării │ │ │ │–>│ │calității între furnizorii de formare │ │ │ │<!–>│ │profesională │ │ │ │–>│ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤ │ │<!–>│ │11.4. Actualizarea bazei de date statistice│Bază de date statistice │ │ │–>│ │referitoare la asigurarea internă a │referitoare la asigurarea│ │ │<!–>│ │calității la nivelul furnizorilor │internă a calității │ │ │–>│ │autorizați │ │ │ │<!–>├───────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤–>│12. Asigurarea │Elaborarea și implementarea unui mecanism │Mecanism de certificare a│Responsabili: MENCȘ, MMFPSPV │2017-2020│<!–>│calității certificării │de certificare a rezultatelor învățării din│rezultatelor învățării │Instituții implicate:ANC, CNDIPT,│ │–>│rezultatelor învățării │formarea profesională inițială/continuă, │ │ISJ/ISMB, parteneri sociali, │ │<!–>│ │relevant pentru piața muncii, prin │ │angajatori │ │–>│ │implicarea activă și sustenabilă a mediului│ │ │ │<!–>│ │de afaceri │ │ │ │–>├───────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│13. Îmbunătățirea │13.1. Dezvoltarea și furnizarea de programe│Număr de profesori, │Responsabili: MENCȘ, MMFPSPV │2017-2020│–>│competențelor │de dezvoltare profesională continuă a │formatori, evaluatori │Instituții implicate: CNDIPT, ANC│ │<!–>│persoanelor cu │formatorilor și profesorilor, care să │externi │CCD, ISJ/ISMB, comisii de │ │–>│atribuții în furnizarea│vizeze: 13.1.1. corelarea Standardelor │ │autorizare │ │<!–>│programelor de formare │ocupaționale/Standardelor de pregătire │ │ │ │–>│profesională din │profesională/Curriculumului; │ │ │ │<!–>│formarea profesională │13.1.2. dezvoltarea competențelor │ │ │ │–>│inițială și formarea │profesionale prin învățare la locul de │ │ │ │<!–>│profesională continuă │muncă în companii; │ │ │ │–>│și în evaluarea │13.1.3. evaluarea competențelor │ │ │ │<!–>│rezultatelor învățării │profesionale ale formabililor; │ │ │ │–>│dobândite în context │13.1.4. asigurarea calității; │ │ │ │<!–>│formal, nonformal și │13.1.5. utilizarea unor metode de predare -│ │ │ │–>│informal │învățare care să dezvolte la formabili: │ │ │ │<!–>│ │ – competențele antreprenoriale; │ │ │ │–>│ │ – competențele verzi; │ │ │ │<!–>│ │ – competențele transversale. │ │ │ │–>│ │13.1.6. întărirea cooperării │ │ │ │<!–>│ │interinstituționale între furnizorii de │ │ │ │–>│ │formare profesională și a parteneriatelor │ │ │ │<!–>│ │cu companiile. │ │ │ │–>│ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│ │13.2. Înființarea și dezvoltarea unui │Centrul național de │Responsabil: CNDIPT │2018-2020│–>│ │centru național de formare continuă a │formare continuă a │Instituții implicate: MENCȘ │ │<!–>│ │profesorilor, formatorilor, evaluatorilor │profesorilor, │ │ │–>│ │externi și a tutorilor, din cadrul │formatorilor, │ │ │<!–>│ │agenților economici implicați în formarea │evaluatorilor externi și │ │ │–>│ │profesională inițială, capabil să asigure o│a tutorilor │ │ │<!–>│ │dezvoltare coerentă și unitară a │ │ │ │–>│ │competențelor persoanelor cu atribuții în │ │ │ │<!–>│ │furnizarea formării profesionale │ │ │ │–>├───────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│14. Îmbunătățirea │14.1. Construcția/consolidarea/ │Număr de campusuri │Responsabil: MDRAP │2016-2019│–>│infrastructurii │reabilitarea/modernizarea/extinderea │școlare și centre │Instituții implicate: Autorități │ │<!–>│formării profesionale │infrastructurii de formare profesională la │regionale de formare │locale, MENCȘ, CNDIPT, CRFPA, │ │–>│inițiale și continue │toate nivelurile, cu accent pe campusurile │profesională │parteneri sociali │ │<!–>│ │școlare și centrele regionale de formare │ │ │ │–>│ │profesională cu respectarea obligațiilor de│ │ │ │<!–>│ │accesibilitate din perspectiva asigurării │ │ │ │–>│ │unui sistem de educație incluzivă │ │ │ │<!–>│ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤–>│ │14.2. Elaborarea standardelor de dotare a │Număr de standarde de │Responsabil: MENCȘ, MMFPSPV │2018-2020│<!–>│ │furnizorilor de formare profesională │dotare a furnizorilor de │Instituții implicate: CNDIPT, │ │–>│ │inițială/continuă, în raport cu standardele│formare profesională │AJOFM, CRFPA, Comitete sectoriale│ │<!–>│ │aferente calificării │inițială │parteneri sociali │ │–>│ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│ │14.3. Dotarea cu mijloace didactice și │Număr de unități de │Responsabil: MDRAP │2017-2019│–>│ │echipamente a infrastructurii de formare │învățământ dotate │Instituții implicate: Autorități │ │<!–>│ │profesională inițială și continuă la toate │ │locale, MENCȘ, CNDIPT, ANOFM │ │–>│ │nivelurile, în concordanță cu standardelor │ │ │ │<!–>│ │de dotare a furnizorilor de formare │ │ │ │–>│ │profesională, care să asigure realizarea │ │ │ │<!–>│ │unui sistem incluziv de educație și de │ │ │ │–>│ │formare profesională │ │ │ │<!–>├───────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤–>│15. Promovarea │15.1. Dezvoltarea unui mecanism de │Mecanism de recunoaștere │Responsabil: MENCȘ, MMFPSPV │ 2020 │<!–>│excelenței în educația │recunoaștere a excelenței în furnizarea de │a excelenței în │Instituții implicate: CNDIPT, ANC│ │–>│și formarea │programe de formare profesională inițială │furnizarea de programe de│ │ │<!–>│profesională │și continuă │formare profesională │ │ │–>│ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│ │15.2. Elaborarea și implementarea │Metodologie de organizare│Responsabil: MENCȘ │ 2019 │–>│ │metodologiei de organizare a concursurilor │a concursurilor pe │Instituții implicate: CNDIPT, │ │<!–>│ │pe meserii la nivel județean, național și │meserii la nivel județean│ISJ/ISMB │ │–>│ │internațional │național și internațional│ │ │<!–>└───────────────────────┴───────────────────────────────────────────┴─────────────────────────┴─────────────────────────────────┴─────────┘–><!–>–>Obiectivul strategic 4: Dezvoltarea inovării și cooperării naționale și internaționale în domeniul formării profesionaleIndicatori de performanță:1.<!–>Numărul total de elevi implicați în programe de inovare și dezvoltare a spiritului antreprenorial … 2.–>Numărul total de elevi implicați în programe de mobilitate internațională … <!–>*Font 7*–>┌───────────────────────┬───────────────────────────────────────────┬─────────────────────────┬─────────────────────────────────┬─────────┐<!–>│ Direcție de acțiune │ Acțiuni specifice │Indicatori administrativi│ Responsabil │ Termen/ │–>│ │ │ │ Instituții implicate │Perioadă │<!–>├───────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤–>│16. Dezvoltarea │16.1. Extinderea metodelor de învățare care│Număr de firme de │Responsabil: MENCȘ, ISJ, unități │2016-2019│<!–>│componentelor privind │dezvoltă competențele antreprenoriale ale │exercițiu │de învățământ │ │–>│inovarea, creativitatea│participanților la programele de formare │ │Instituții implicate: CNDIPT │ │<!–>│și spiritului │prin firma de exercițiu │ │ │ │–>│antreprenorial din ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│cadrul programelor de │16.2. Sprijin financiar pentru: │Număr de târguri │Responsabil: CNDIPT │2016-2020│–>│formare profesională │a) organizarea de competiții de dezvoltare │regionale ale firmelor de│Instituții implicate: ISJ, │ │<!–>│ │și simulare, în cadrul programelor de │exercițiu │unități de învățământ │ │–>│ │formare profesională, a planurilor de │ │ │ │<!–>│ │afaceri, cum ar fi Business plan; │Număr de târguri │ │ │–>│ │b) organizarea și/sau participarea la │naționale/internaționale │ │ │<!–>│ │târgurile regionale, naționale și │ale firmelor de exercițiu│ │ │–>│ │internaționale ale firmelor de exercițiu. │ │ │ │<!–>├───────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤–>│17. Dezvoltarea │17.1. Informarea furnizorilor de formare │Număr de furnizori de │Responsabil: ANPCDEFP │2016-2020│<!–>│mobilității │profesională privind accesarea fondurilor │formare profesională │Instituții implicate: CNDIPT, ANC│ │–>│internaționale în │europene destinate mobilității │inițială │ │ │<!–>│formarea profesională │internaționale în formarea profesională: │ │ │ │–>│ │ERASMUS+, Fondul Social European │ │ │ │<!–>│ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤–>│ │17.2. Formarea personalului furnizorilor de│Număr de reprezentanți ai│Responsabil: ANPCDEFP │2016-2020│<!–>│ │formare profesională privind elaborarea │furnizorilor de formare │Instituții implicate: CNDIPT, ANC│ │–>│ │cererilor de finanțare pentru accesarea │profesională inițială │ │ │<!–>│ │fondurilor europene destinate mobilității │ │ │ │–>│ │internaționale în formarea profesională: │ │ │ │<!–>│ │ERASMUS+, Fondul Social European │ │ │ │–>├───────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│18. Extinderea │18.1. Extinderea învățării mutuale și a │Rețea de cooperare │Responsabil: MENCȘ, MMFPSPV │2018-2020│–>│învățării mutuale și a │schimbului de bune practici, în vederea │internațională │Instituții implicate: ANC, CNDIPT│ │<!–>│schimbului de bune │asigurării premiselor pentru participarea │ │ANOFM, furnizorii autorizați de │ │–>│practici, în vederea │la o piață a muncii europene incluzive la │ │formare profesională inițială și │ │<!–>│asigurării premiselor │nivel internațional │ │formare profesională continuă │ │–>│pentru participarea la ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│o piață a muncii │18.2. Extinderea învățării mutuale și a │Rețea de cooperare la │Responsabil: MENCȘ,, MMFPSPV │2017-2019│–>│europene incluzive │schimbului de bune practici, în vederea │nivel de macro regiuni │Instituții implicate: ANC, CNDIPT│ │<!–>│ │asigurării premiselor pentru participarea │ │ANOFM, furnizorii autorizați de │ │–>│ │la o piață a muncii europene incluzive la │ │formare profesională inițială și │ │<!–>│ │nivel de macro-regiuni │ │formare profesională continuă │ │–>│ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│ │18.3. Extinderea învățării mutuale și a │Rețea de cooperare la │Responsabil: MENCȘ, MMFPSPV │2017-2019│–>│ │schimbului de bune practici, în vederea │nivelul statelor din sud │Instituții implicate: ANC, CNDIPT│ │<!–>│ │asigurării premiselor pentru participarea │estul Europei și a altor │ANOFM, furnizorii autorizați de │ │–>│ │la o piață a muncii europene incluzive la │state partenere ale │formare profesională inițială și │ │<!–>│ │nivelul statelor din sud estul Europei și a│Uniunii Europene │formare profesională continuă │ │–>│ │altor state partenere ale Uniunii Europene │ │ │ │<!–>└───────────────────────┴───────────────────────────────────────────┴─────────────────────────┴─────────────────────────────────┴─────────┘–><!–>–> … <!–>VII.–>COSTURI ESTIMATE63.<!–>Pornind de la datele existente și de la ipoteze generale, costul total estimat al implementării strategiei pentru perioada 2016-2020 este de 1,8 mld. lei. Costurile totale pentru fiecare direcție de acțiune au fost estimate pe baza informațiilor privind disponibilitatea Fondurilor Europene Structurale și de Investiții, a proiecțiilor privind beneficiarii acestor fonduri în perioada 2016 -2020, precum și a previziunilor bugetului național. … 64.–>Finanțarea din Fonduri Europene Structurale și de Investiții a activităților prevăzute în strategie se va realiza în conformitate cu prevederile Programului Operațional Capital Uman precum și din programele operaționale complementare: Programul Operațional Regional prin care vor fi susținute investiții în construcția/reabilitarea/modernizarea/extinderea/echiparea infrastructurii educaționale antepreșcolare, preșcolare, pentru învățământul general obligatoriu, pentru învățământul profesional și tehnic și pentru activități de învățare pe tot parcursul vieții – alocarea resurselor financiare pentru investițiile în infrastructura educațională disponibile prin Programul Operațional Regional va fi prezentată detaliat pe tipuri de intervenții cum ar fi campusuri, centre de învățare pe tot parcursul vieții, centre de formare profesională, licee tehnologice, etc., în Strategia Națională pentru Infrastructură Educațională; Programul Național de Dezvoltare Rurală – prin care se va finanța înființarea/modernizarea/dotarea instituțiilor de învățământ secundar superior, filiera tehnologică cu profil resurse naturale și protecția mediului și a învățământului profesional în domeniul agricol; Programul Operațional Competitivitate – pentru finanțarea infrastructurii TIC în școli și Programul Operațional Capacitate Administrativă – pentru finanțarea dezvoltării capacității administrative a reprezentanților autorităților publice centrale. Finanțarea de la bugetul de stat necesară îndeplinirii acțiunilor prevăzute în prezenta strategie se va realiza de către fiecare instituție/autoritate responsabilă/implicată, în limita fondurilor aprobate anual în bugetele acestora, incluzând cofinanțarea proiectelor realizate cu fonduri europene nerambursabile. Costurile estimate vor necesita ajustări periodice pe toată durata implementării strategiei, pe măsură ce apar planificări anuale și modificări ale condițiilor economico-financiare. Costurile totale estimate pentru fiecare direcție de acțiune sunt prezentate în Anexa nr. 6. … … <!–>VIII.–>MONITORIZAREA STRATEGIEI EFP DIN ROMÂNIA PENTRU PERIOADA 2016-202065.<!–>Implementarea Strategiei EFP necesită o monitorizare și evaluare continuă în ceea ce privește obiectivele, direcțiile de acțiune și acțiunile specifice împreună cu indicatorii asociați. Rezultatele monitorizării reprezintă un ghid pentru adaptarea acțiunilor la schimbările de context legislativ, economic, social și tehnologic, astfel încât să se asigure îndeplinirea obiectivelor și a țintelor/indicatorilor. … 66.–>Implementarea Strategiei EFP depinde de existența unui mecanism de monitorizare, care este un element cheie. Acest mecanism de monitorizare reprezintă un punct de pornire pentru un proces decizional bazat pe date concrete, care este în sine un aspect esențial în susținerea succesului Strategiei. Pentru implementarea strategiei vor fi elaborate Planuri anuale de acțiune subsecvente Planului de Acțiune 2016-2020. Planul de Acțiune 2016 – 2020 poate include și alte tipuri de acțiuni care să conducă la realizarea obiectivelor strategice, prin planurile anuale de acțiune subsecvente ce vor fi elaborate. … 67.<!–>Mecanismul de monitorizare a Strategiei EFP, cuprinde o metodologie și un set de indicatori pentru monitorizare. Prin Metodologie se propune înființarea unui Comitet de Monitorizare, organism format din reprezentanți ai tuturor instituțiilor responsabile, așa cum sunt ele menționate în Planul de Acțiune pentru implementarea Strategiei EFP – capitolul VI. Comitetul de Monitorizare administrează și analizează informațiile privind derularea acțiunilor din Strategie și oferă consultanță strategică astfel încât toate părțile interesate să ia decizii bazate pe date concrete. Mecanismul prevede, de asemenea, dezvoltarea unui sistem informatic de management pentru a gestiona datele referitoare la implementarea strategiei. … 68.–>Mecanismul de monitorizare presupune colectarea periodică a datelor cu privire la implementarea direcțiilor de acțiune și a acțiunilor specifice propuse în Strategia EFP și realizarea unor evaluări care vor avea în vedere efectele și aspectele calitative ale implementării strategiei și ale rezultatelor acesteia.Mecanismul de monitorizare este detaliat în Anexa nr. 7.<!–> … … –>IX.<!–>Listă de acronime–>AJOFM – Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă<!–>ANC – Autoritatea Națională pentru Calificări–>ANOFM – Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă<!–>ANPCDEFP – Agenția Națională pentru Programe Comunitare în domeniul EFP–>ANPD- Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități<!–>ANPIS – Agenția Națională de Plăți și Inspecție Socială–>CCD – Casa Corpului Didactic<!–>CE – Comisia Europeană–>CEDEFOP – European Centre for the Development of Vocațional Training – Centru European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale<!–>CJRAE/CMBRAE – Centrul Județean/Municipal de Resurse și Asistență Educațională–>CLDPS – Comitete Locale de Dezvoltare a Parteneriatelor Sociale<!–>CNC – Cadrul Național al Calificărilor–>CNDIPT – Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic<!–>COR – Clasificarea Ocupațiilor din România–>CR – Consorții Regionale<!–>CVET – Educație și Formare Profesională Continuă–>ECVET/SECEFP – Sistem European de Credite pentru Educație și Formare Profesională<!–>EFP – Educație și Formare Profesională–>EQAVET – Rețea Europeană pentru Asigurarea calității în Educație și Formare Profesională<!–>EQF/CEC – Cadrul European al Calificărilor–>EU, UE – Uniunea Europeană<!–>ESCO – Sistemul european de clasificare a aptitudinilor/competențelor, calificărilor și profesiilor–>FP – formare profesională<!–>FPI – formare profesională inițială–>FPC – formare profesională continuă<!–>FSE – Fonduri Structurale Europene–>GNAC – Grupul Național pentru Asigurarea Calității<!–>INS – Institutul Național de Statistică–>ISJ – Inspectorate școlare județene<!–>ISMB – Inspectoratul Școlar al Municipiului București–>ISCED – Internațional Standard Classification of Education – Standard Internațional pentru Clasificarea în Educație<!–>ISCO – Internațional Standard Classification of Occupations – Standard Internațional de Clasificare a Ocupațiilor–>ÎPT – Învățământ profesional și tehnic<!–>ÎPV – învățare pe tot parcursul vieții – Life Long Learning–>ISJ/ISMB – Inspectoratele Școlare Județene/al Municipiului București<!–>IVET – educație și formare profesională inițială–>LEN – Legea Educației Naționale<!–>MAI – Ministerul Administrației și Internelor–>MDRAP – Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice<!–>MENCȘ – Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice–>MFE – Ministerul Fondurilor Europene<!–>MFP – Ministerul Finanțelor Publice–>MMFPSPV – Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice<!–>PAS – Planul de Acțiune al Școlii–>PLAI – Planul Local de Acțiune pentru Învățământ<!–>POC – Programul Operațional Competitivitate–>POCA – Programul Operațional Capacitate Administrativă<!–>POR – Programul Operațional Regional–>PNDR – Programului Național de Dezvoltare Rurală<!–>PRAI – Planul Regional de Acțiune pentru Învățământ–>RNC – Registrul Național al Calificărilor<!–>RO – România–>SAM – Școala de arte și meserii<!–>SIIR – Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România–>SO – Standard Ocupațional<!–>SPP – Standard de Pregătire Profesională–>SWOT – Strength, Weaknesses, Opportunites, Threats – Puncte tari, Puncte slabe, Oportunități, Amenințări<!–>TVET/ÎPT – Învățământ Profesional și Tehnic–>VET – Vocațional Education Training – educație și formare profesională<!–> … –> +
Anexa nr. 1<!–>
–>
Lista documentelor strategice care definesc cadrul planificării<!–>
strategice pentru educație și formare profesională și învățare–>
pe tot parcursul vieții<!–>–><!–>Documente strategice care definesc cadrul planificării strategice pentru educația și formarea profesională și învățarea pe tot parcursul vieții:a)–>Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET 2020)http://www.gnac.ro/wp-content/uploads/downloads/2012/02/Concluziile-Consiliului-din- 12-mai-2009-privind-un-cadru-strategic-pentru-cooperarea-european%C4%83-%C3%AEn– domeniul-educa%C8%9Biei-%C8%99i-form%C4%83rii-profesionale-ET-2020.pdf<!–> … b)–>Concluziile Consiliului din 11 mai 2012 privind capacitatea de inserție profesională a absolvenților educației și formării profesionale (2012/C 169/04)http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=OJ:C:2012:169:FULL from=RO<!–> … c)–>Recomandarea Consiliului din 28 iunie 2011 "Tineretul în Mișcare – promovarea mobilității tinerilor în scop educațional" (2011/C 199/01)http://eur-lex.europa.eu/legal- content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32011H0707(01) from=RO<!–> … d)–>Concluziile Consiliului privind un criteriu de referință pentru mobilitatea în scop educațional (2011/C 372/08)http://eur-lex.europa.eu/legal- content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52011XG1220(06) from=RO<!–> … e)–>Comunicatul de la Bruges privind intensificarea cooperării europene în domeniul educației și formării profesionale pe perioada 2011-2020http://www.gnac.ro/wp-content/uploads/downloads/2012/02/Comunicatul-de-la-Bruges- privind-intensificarea-cooper%C4%83rii-europene-%C3%AEn-domeniul-educa%C8%9Biei- %C8%99i-form%C4%83rii-profesionale-pe-perioada-2011-2020.pdf<!–> … f)–>Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor "Regândirea educației: investiții în competențe pentru rezultate socio-economice mai bune"http://www.gnac.ro/wp-content/uploads/downloads/2012/12/Reg%C3%A2ndirea- educa%C8%9Biei-investi%C8%9Bii–%C3%AEn-competen%C8%9Be-pentru-rezultate-socio- economice-mai-bune.pdf<!–> … g)–>Concluziile Consiliului din 26 noiembrie 2012 privind educația și formarea profesională în Europa 2020 – contribuția educației și formării profesionale la redresare, la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă 2012/C 393/02http://eur-lex.europa.eu/legal- content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52012XG1219(02) from=EN<!–> … h)–>Recomandarea Consiliului din 8 iulie 2014 privind Programul național de reformă al României pentru 2014 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al României pentru 2014http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/csr2014/csr2014_council_românia_ro.pdf<!–> … i)–>Rezoluția Consiliului privind un plan european reînnoit pentru învățarea în rândul adulților (2011/C 372/01)http://eur-lex.europa.eu/legal- content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32011G1220(01) from=RO<!–> … j)–>Education and Training Monitor 2014http://ec.europa.eu/education/tools/et-monitor_en.htm<!–> … k)–>Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030http://www.mmediu.ro/beta/domenii/dezvoltare-durabila/strategia-nationala-a-româniei- 2013-2020-2030<!–> … l)–>Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014-2020http://www.research.ro/ro/articol/3343/strategia-nationala-de-cercetare-si-inovare-2014- 2020<!–> … m)–>Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2014-2020http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Munca/2014-DOES/2014-01- 31_Anexa1_Strategia_de_Ocupare.pdf<!–> … n)–>Strategia Națională pentru Competitivitate 2014-2020http://www.minind.ro/%5C/strategie_competitivitate/Strategia_Nationala_de_Competitivi tate_iunie_2014.pdf<!–> … o)–>Strategia Integrată de Dezvoltare a Resurselor Umane din perspectiva învățării pe tot parcursul vieții 2009-2020http://www.fonduri-structurale.ro/Document_Files/Știri/00004296/p0yhg_sidru.pdf http://www.fonduri-ue.ro/posdru/images/downdocs/proiect_sidru_final_ro.pdf<!–> … p)–>Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2015 2020 – Hotărârea Guvernului nr. 383/2015 pentru aprobarea Strategiei naționale privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2015 – 2020 și a Planului strategic de acțiuni pentru perioada 2015 – 2020http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Familie/2015-DPS/2015-sn-is-rs.pdf<!–> … –><!–>–> +
Anexa nr. 2<!–>–>
ANALIZA CADRULUI ACTUAL AL ORGANIZĂRII ȘI FUNCȚIONĂRII<!–>
FORMĂRII PROFESIONALE–><!–>–>În România, formarea profesională în contexte de învățare formale este asigurată prin două sisteme complementare: sistemul de formare profesională inițială și sistemul de formare profesională continuă. Prin formarea profesională inițială, resursele umane dobândesc în primul rând educație, adică competențe cheie precum și o calificare care permite obținerea unui prim loc de muncă și apoi, prin formarea profesională continuă, se acționează pentru: actualizarea cunoștințelor și perfecționarea pregătirii profesionale în ocupația de bază, precum și în ocupații înrudite; schimbarea calificării, determinată de restructurarea economică, de mobilitatea socială sau de modificări ale capacității de muncă; însușirea unor cunoștințe avansate, metode și procedee moderne necesare pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu; facilitarea integrării sociale a indivizilor în concordanță cu aspirațiile lor profesionale și cu necesitățile pieței muncii.<!–>Educația și formarea profesională a copiilor, tinerilor și adulților au ca finalitate principală formarea competențelor, înțelese ca ansamblu multifuncțional și transferabil de cunoștințe, deprinderi/abilități și atitudini, rezultate în urma serviciilor de orientare și consiliere în carieră și care sunt necesare pentru:a)–>împlinirea și dezvoltarea personală, prin realizarea propriilor obiective în viață, conform intereselor și aspirațiilor fiecăruia și dorinței de a învăța pe tot parcursul vieții; … b)<!–>integrarea socială și participarea cetățenească activă în societate inclusiv prin educarea în spiritul demnității, toleranței și respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului; … c)–>ocuparea unui loc de muncă; … d)<!–>formarea unei concepții de viață, bazate pe valorile umaniste și științifice, pe cultura națională și universală și pe stimularea dialogului intercultural; … e)–>cultivarea sensibilității față de problematica umană, față de valorile moral-civice și a respectului pentru natură și mediul înconjurător natural, social și cultural. … <!–>Învățarea pe tot parcursul vieții se centrează atât pe formarea și dezvoltarea competențelor specifice unui domeniu de activitate sau unei calificări, precum și a competențelor cheie. Învățarea pe tot parcursul vieții se realizează atât în contexte de învățare formale, cât și nonformale și informale.–><!–>Formarea profesională inițială–>Formarea profesională inițială furnizată prin învățământul profesional și tehnic este reglementată prin Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare și actele normative de punere în aplicare.<!–>În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 855/1998 privind înființarea Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, cu modificările și completările ulterioare, Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic are drept scop continuarea reformei învățământului profesional și tehnic, începută cu sprijinul Uniunii Europene prin Programul PHARE VET RO 9405. În acest scop, Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic are următoarele atribuții principale:a)–>asigură coordonarea științifică și elaborează metodologii de dezvoltare a curriculumului și a sistemului de evaluare și de certificare a calificărilor din învățământul profesional și tehnic; … b)<!–>asigură coordonarea științifică și elaborează propuneri privind pregătirea personalului didactic din învățământul profesional și tehnic; … c)–>asigură coordonarea profesională și consultanță științifică corpului de autori și formatori naționali, regionali și locali din rețeaua de învățământ profesional și tehnic; … d)<!–>asigură corelarea la nivel de principii și de metodologii a formării inițiale și continue a personalului didactic din învățământul profesional și tehnic; … e)–>asigură coordonarea științifică și dezvoltă, în colaborare cu instituții și structuri parteneriale relevante la nivel național, programe și proiecte de profil, în scopul corelării proiectării și elaborării standardelor de pregătire profesională, a curriculumului și al evaluării, precum și al planificării resurselor pentru învățământul profesional și tehnic; … f)<!–>elaborează principiile politicilor educaționale de dezvoltare a formării profesionale inițiale prin rețeaua de unități școlare din învățământul profesional și tehnic … g)–>asigură coordonarea științifică a proiectelor de inovare și de dezvoltare a învățământului profesional și tehnic; … h)<!–>proiectează și elaborează standardele privind dotarea cu echipamente și resurse materiale pentru învățământul profesional și tehnic; … i)–>asigură dezvoltarea și funcționarea parteneriatului social în învățământul profesional și tehnic la nivel național, regional și local. … <!–>În urma unor programe comprehensive de reformă, care au vizat întregul sistem, dar și componentele specifice, învățământul profesional și tehnic a înregistrat o serie de progrese, care constituie repere pentru dezvoltarea ulterioară. În acest sens, Raportul național asupra implementării Cadrului strategic pentru cooperare europeană în domeniul educației și formării profesionale ET 2020, elaborat de către Institutul de Științe ale Educației, București, iunie 2014, evidențiază următoarele:a)–>înființarea învățământului profesional, rută de formare profesională inițială, în care stabilirea cifrei de școlarizare se realizează pe baza cererii angajatorilor.Existența contractului de pregătire practică pentru fiecare elev este o condiție prealabilă pentru aprobarea ofertei școlare. Începând cu anul școlar 2014-2015 a fost introdus învățământul profesional cu durata de 3 ani, după finalizarea clasei a 8-a, reglementat prin ordinul ministrului educației naționale nr. 3136/2013; acesta include o componentă semnificativă de pregătire practică, realizată în atelierele școlii și la agentul economic – în primul an, această componentă reprezintă aproximativ 20% din timpul total alocat programului, în al doilea an aproximativ 60% din timp este alocat pregătirii practice, iar în anul al treilea, aproximativ 72% din timp este alocat pregătirii practice; pe parcursul celor trei ani sunt organizate stagii comasate de practică cu o durată totală de 24 săptămâni: 5 săptămâni în primul an, 9 săptămâni în anul al doilea și 10 săptămâni în cel de-al treilea an. Furnizarea de servicii de orientare și consiliere în carieră în paralel cu urmarea cursurilor de formare profesională reprezintă una din provocările sistemului de educație actual. Prin prezenta strategie, se propune dezvoltarea acestor servicii care să acompanieze elevii din ÎPT pentru facilitarea integrării lor pe piața muncii conform abilităților elevului și motivației lor intrinseci;<!–> … b)–>dezvoltarea calificărilor profesionale care sunt oferite prin formarea profesională inițială, pe baza standardelor de pregătire profesională.Acestea sunt elaborate pornind de la standardele ocupaționale și descriu rezultatele învățării – cunoștințe, abilități, atitudini – grupate în unități de rezultate ale învățării, corelate cu descriptorii de nivel din Cadrul național al calificărilor; o astfel de abordare constituie premisa pentru implementarea în România a Sistemului european de credite pentru educație și formare profesională – ECVET, asigurarea transparenței formării și certificării la nivel european. Noile standarde de pregătire profesională, pentru nivelurile 3 și 4 corespunzător Cadrului național al calificărilor, care vor fi aplicate în sistem au fost elaborate prin proiectul Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 implementat de Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic "Curriculum Revizuit în Învățământul Profesional și Tehnic – CRIPT";<!–> … c)–>Oferta de calificări profesionale ce pot fi dobândite prin învățământul profesional și tehnic este stabilită pe termen mediu și lung și ajustată anual pe baza unui model de planificare strategică a ofertei de formare profesională prin învățământul profesional și tehnic, în scopul asigurării relevanței ofertei în raport cu nevoile previzionate ale pieței muncii.Modelul a fost proiectat de Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, cu sprijinul mai multor instituții și experți cu atribuții în dezvoltarea resurselor umane și implementat începând din anul 2004. În perioada 2004 – 2013 au fost realizate actualizări ale instrumentelor utilizate pentru implementarea acestui model. Modelul se bazează pe descentralizarea deciziei și distribuirea acesteia pe mai multe niveluri decizionale, respectiv național, regional, județean și local. De asemenea, planificarea strategică este un exercițiu participativ bazat pe acțiunea colectivă a partenerilor economici și sociali multipli, care reprezintă interesele angajatorilor, asociațiilor profesionale, angajaților/sindicatelor, administrației publice, ale organizațiilor guvernamentale relevante, precum și ale altor organizații ale societății civile. Partenerii sociali, mai sus menționați, sunt reuniți în structurile manageriale participative organizate la nivel regional – Consorțiile regionale și la nivel județean – Comitetele Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social. Consorțiile regionale și Comitetele Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social au fost reorganizate prin ordinul ministrului educației și cercetării științifice, nr. 4456/08.07.2015. În acest fel este urmărită asumarea deciziilor și respectarea interesului comun al tuturor celor implicați. Modelul combină fluxul decizional de sus în jos cu cel de jos în sus. Decizia de planificare aparține nivelului județean, care se informează din rezultatele documentării și monitorizării de la nivel regional și este fundamentată, atât pe baza specificității pieței forței de muncă, cât și pe capacitatea de răspuns instituțional a unităților de învățământ. Documentele de planificare strategică sunt: Planul Regional de Acțiune pentru Învățământ- realizat la nivel regional de către Consorțiile regionale, Planul Local de Acțiune pentru Învățământ – realizat la nivel județean de către Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru formare profesională și Planul de Acțiune al Școlii realizat de unitatea de învățământ la nivelul comunității.<!–> … d)–>Elaborarea periodică de studii de piață a muncii;Ultimul studiu previzional a fost realizat în anul 2011, în cadrul proiectului cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 "Corelarea ofertei educaționale a învățământului profesional și tehnic cu cerințele pieței muncii". În acest studiu se estimează, la orizontul anului 2013 și în perspectiva anului 2020, evoluția cererii de forță de muncă la nivel național și la nivelul tuturor regiunilor de dezvoltare. Pentru completarea informațiilor, precum și pentru validarea tendințelor din studiile previzionale, în anul 2011 a fost realizată în firme ancheta privind cererea de forță de muncă pe termen scurt de 6-12 luni. Datele au fost colectate de la un eșantion reprezentativ la nivel național, care cuprinde 3.836 de companii.<!–> … e)–>Îmbunătățirea calității educației și formării profesionale inițiale prin crearea de rețele parteneriale între școli, constituite pe domenii specifice de formare profesională: Agricultură, Chimie industrială, Protecția mediului, Comerț, Economic, Construcții, instalații și lucrări publice, Electric, Electromecanică, Electronică automatizări, Industrie alimentară, Industrie textilă și pielărie, Mecanică, Turism și alimentație, Silvicultură și Fabricarea produselor din lemn.Rețelele parteneriale interșcolare au fost create cu scopul de a promova cooperarea și schimbul de bune practici în interiorul rețelei și între școlile din rețea și reprezentanții mediului de afaceri. Un ghid privind dezvoltarea de rețele parteneriale a fost elaborat în 2013 (http://parteneriatpentrucalitate.tvet.ro/Ghid%20de%20bune%20practici_A4_bleed%203 mm_228%20pag.pdf);<!–> … f)–>Sprijinirea dezvoltării competențelor antreprenoriale ale elevilor din IPT, prin formarea a 600 de cadre didactice în vederea implementării în procesul instructiv – educativ a unor metode de predare și de formare profesională care să le dezvolte elevilor competențele antreprenoriale (de exemplu, prin instruirea elevilor să înființeze firme de exercițiu) și prin promovarea dezvoltării, la nivel local, regional și național, de competiții Business plan.Aceste competiții presupun elaborarea de către elevii participanți a unor planuri de afaceri și prezentarea lor în fața unui juriu, format din reprezentanți ai sistemului de educație și ai mediului de afaceri, cu scopul de a forma, descoperi și valorifica idei de afaceri valoroase ale elevilor din învățământul profesional și tehnic;<!–> … g)–>Furnizarea de servicii de orientare și consiliere în carieră în paralel cu urmarea cursurilor de formare profesională … <!–>–>Schema sistemului de educație formare profesională inițială*)<!–>–>Notă:Începând cu anul școlar 2016-2017 sistemul național de învățământ nu va mai cuprinde Învățământul profesional cu durata de 2 ani.<!–>–><!–>Sistemul național de învățământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri:a)–>educația timpurie, 0-6 ani, formată din nivelul antepreșcolar, 0-3 ani și învățământul preșcolar, 3-6 ani, care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie și grupa mare; … b)<!–>învățământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare și clasele I-IV; … c)–>învățământul secundar, care cuprinde: învățământul secundar inferior sau gimnazial și învățământul secundar superior care poate fi: învățământ liceal și învățământ profesional cu durata de minimum 3 ani; … d)<!–>învățământul terțiar non-universitar, care cuprinde învățământul postliceal. … –>Învățământul liceal este organizat în două cicluri care se succed: ciclul inferior al liceului, format din clasele a IX-a – a X-a și ciclul superior al liceului, format din clasele a XI-a – a XII-a/a XIII-a.<!–>Învățământul liceal – vocațional și tehnologic, învățământul profesional și învățământul postliceal se organizează pentru specializări și calificări stabilite de minister.–>Învățământul liceal cuprinde următoarele filiere și profiluri:a)<!–>filiera teoretică, cu profilurile umanist și real; … b)–>filiera tehnologică, cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale și protecția mediului; … c)<!–>filiera vocațională, cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic și pedagogic. … –>Absolvenții clasei a X-a din cadrul filierei tehnologice sau vocaționale care au finalizat un stagiu de pregătire practică pot susține examen de certificare a calificării corespunzător nivelului de certificare stabilit prin Cadrul național al calificărilor.<!–>Stagiile de pregătire practică de pe parcursul filierei tehnologice sau vocaționale se pot organiza la nivelul unității de învățământ și/sau la operatorii economici ori instituțiile publice cu care unitatea de învățământ are încheiate contracte pentru pregătire practică sau la organizații – gazdă din străinătate, în cadrul unor programe ale Uniunii Europene – componenta de formare profesională inițială.–><!–>Analiza educației și formării profesionale inițiale în învățământul liceal și profesional–>Populația școlarăRata specifică de cuprindere școlară*36) pentru populația în vârstă de la 15 la 18 de ani a crescut în perioada 2005-2009, de la 81,6% în 2005 la 88.8% în 2009, după care s-a înregistrat o scădere continuă, în 2013 valoarea ratei fiind de 81,4%, sub cea înregistrată în 2005.Notă …

*36) Rata specifică de cuprindere școlară pe grupe de vârstă – gradul de cuprindere în învățământ – reprezintă numărul total al elevilor de o anumită grupă de vârstă, indiferent de nivelul de educație în care sunt cuprinși, ca raport procentual din totalul populației rezidente din aceeași grupă de vârstă.<!–>Pentru populația cu vârste cuprinse între 11 și 14 de ani, în perioada analizată, rata de cuprindere școlară a înregistrat o creștere de la 78,9% în 2005 la 94,3% în 2010, urmată de o scădere în perioada 2011-2013, ajungând la 91,5% în 2013. Rata specifică de cuprindere școlară pentru populația în vârstă de 15-23 de ani și peste a crescut între anii 2005 și 2008, de la 51,8% în 2005 la 78,3% în 2008, după care a existat o scădere importantă, înregistrând 54,5% în 2013.–><!–>–>Rata brută de cuprindere în învățământul secundar superior: învățământ liceal și profesional*37)Notă …

*37) Rata brută de cuprindere școlară a copiilor în învățământul de un anumit nivel reprezintă ponderea copiilor cuprinși într- un anumit nivel școlar (preșcolar, primar, gimnazial, liceal, profesional, postliceal etc.), indiferent de vârstă, din populația totală de vârstă oficială corespunzătoare respectivului nivel de educație, raportată la un anumit an școlar.<!–>În anul școlar 2014-2015, o pondere de 90% din populația de 15-18 ani a fost cuprinsă în învățământul secundar superior, învățământ liceal și profesional. Situația pe genuri este echilibrată, în intervalul analizat neexistând diferențe notabile între rata de cuprindere a populației feminine și a celei masculine. Evoluția ratelor de cuprindere după criteriul gen urmează, îndeaproape, valorile pe total.–><!–>Rata brută de cuprindere în învățământul secundar superior: liceu și învățământ profesional┌─────────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┐–>│ │2009/│2010/│2011/│2012/│2013/│2014/│<!–>│ │2010 │2011 │2012 │2013 │2014 │2015 │–>├─────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤<!–>│Total │ 96,7│ 96,5│ 96,0│ 94,9│ 91,2│ 90,0│–>├─────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤<!–>│Feminin │ 96,0│ 95,6│ 95,3│ 94,2│ 91,1│ 90,3│–>├─────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤<!–>│Masculin │ 97,4│ 97,7│ 96,6│ 95,6│ 90,8│ 89,6│–>└─────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘<!–>Sursa datelor: MENCȘ – Raport asupra stării sistemului–>național de învățământ preuniversitar din România, 2015<!–>–><!–>–>Măsurile de politică educațională ce au vizat învățământul profesional în ultimii ani au determinat modificări semnificative în ceea ce privește cuprinderea, frecventarea și finalizarea învățământului secundar superior.În anul școlar 2009-2010, Școlile de Arte și Meserii*38) au intrat în lichidare; începând cu acest an, nu s-au mai făcut înscrieri în anul I, elevii care au continuat parcurgerea acestei filiere educaționale fiind cei din anii II și III; în anul școlar 2014-2015 s-a reintrodus învățământul profesional cu durata de 3 ani. Ca urmare, începând cu anul școlar 2009-2010, rata de cuprindere în învățământul secundar superior a înregistrat o scădere ușoară de la un an la altul. Scăderea cea mai accentuată se remarcă după anul 2012-2013, când au ieșit din sistemul educațional toți elevii înscriși în Școlile de Arte și Meserii.Notă …

*38) Școala de arte și meserii<!–>În anul școlar 2014-2015, o pondere de 90% din populația de 15-18 ani a fost cuprinsă în învățământul secundar superior, învățământ liceal și profesional. Situația pe genuri este echilibrată, în intervalul analizat neexistând diferențe notabile între rata de cuprindere a populației feminine și a celei masculine.–>La nivelul învățământului profesional ratele de cuprindere au scăzut puternic în intervalul 2009- 2011, de la 15,8% la 1,8%, ca urmare a intrării în lichidare a Școlilor de Arte și Meserii. Începând cu anul școlar 2012-2013, valorile indicatorului cresc, ajungând la aproape 8% în anul școlar 2014- 2015, an aferent reînființării învățământului profesional după finalizarea învățământului gimnazial.<!–>Măsurile de politici educaționale implementate în ultimii ani au determinat orientarea mai multor elevi către această filieră de formare.–>Având în vedere criteriul gen, se evidențiază o mai mare cuprindere în învățământul profesional a populației masculine față de a celei feminine. Maximul de aproximativ 7 puncte procentuale se atinge la capetele intervalului analizat, în anii școlari 2009-2010 și 2014-2015.<!–>–><!–>În cifre absolute, evoluția numărului de elevi cuprinși la începutul anului școlar în învățământul liceal și profesional arată o scădere de peste 175.000 de elevi în perioada cuprinsă între anii școlari 2009-2010 și 2014-2015, de la 953.173 elevi în anul școlar 2009-2010 la 777.860 elevi în anul școlar 2014-2015.–>La învățământul liceal, filiera tehnologică asistăm la o scădere cu aproape 112.000 de elevi în intervalul de analiză menționat adică o scădere cu 25%. Filiera teoretică înregistrează o scădere de 4.800 elevi, adică o scădere cu 1,4%, iar filiera vocațională înregistrează o ușoară creștere, cu 6.1 elevi, creștere cu 13,6%.<!–>La învățământul profesional s-a produs o scădere drastică a numărului de elevi cuprinși în perioada cuprinsă între anii școlari 2009-2010 și 2011-2012, de la 115.000 de elevi în anul școlar 2009-2010 la 12.000 elevi în anul școlar 2011-2012. Începând cu anul școlar 2012-2013, numărul de elevi cuprinși în învățământul profesional crește semnificativ ajungând în anul școlar 2014-2015 la aproape 51.000.–>Se constată că scăderea totală a populației școlare din învățământul liceal și profesional a fost decontată aproape exclusiv de către învățământul liceal filiera tehnologică și învățământul profesional. Din acest motiv, ponderea elevilor cuprinși în aceste forme de educație și formare profesională din totalul elevilor cuprinși în învățământul liceal și profesional înregistrează în perioada analizată o scădere de 9,4 puncte procentuale, de la 59,2% în anul școlar 2009-2010 la 49,8% în anul școlar 2014-2015.<!–>–><!–>Evoluția numărului de elevi înscriși în învățământul liceal și profesional **)–><!–>Ratele de tranziție de la învățământul gimnazial la nivelul secundar superior de educație au valori și evoluții diferite în funcție de filiera de formare.–>În perioada 2009-2013, rata de tranziție la învățământul liceal a înregistrat o evoluție relativ constantă și ușor în scădere. La nivelul anului școlar 2014-2015 are loc o scădere majoră, cu 12 puncte procentuale față de anul precedent, valoarea indicatorului ajungând la 79,6% – o parte dintre absolvenții de clasa a VIII-a reorientându-se către învățământul profesional cu durata de 3 ani.<!–>–>Rata de tranziție în învățământul liceal și profesional┌───────────────────────────────┬──────┬──────┬──────┬─────┬─────┬─────┐<!–>│ │2009/ │2010/ │2011/ │2012/│2013/│2014/│–>│ │2010*)│2011*)│2012*)│2013 │2014 │2015 │<!–>├──────────────────────┬────────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────┤–>│Învățământ liceal │Total │ 92,6│ -│ -│ 96,7│ 96,7│ 94,4│<!–>│și profesional ├────────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────┤–>│ │Feminin │ 94,2│ -│ -│ 94,4│ 94,6│ 93,4│<!–>│ ├────────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────┤–>│ │Masculin│ 90,9│ -│ -│ 98,8│ 98,7│ 95,4│<!–>├──────────────────────┼────────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────┤–>│Învățământ liceal │Total │ 92,8│ 93,0│ 92,2│ 92,2│ 91,9│ 79,6│<!–>│ ├────────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────┤–>│ │Feminin │ 93,0│ 93,2│ 92,6│ 92,3│ 92,4│ 84,9│<!–>│ ├────────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────┤–>│ │Masculin│ 92,6│ 92,8│ 91,8│ 92,0│ 91,5│ 74,4│<!–>├──────────────────────┼────────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────┤–>│Învățământ profesional│Total │ 2,2│ -│ -│ 4,5│ 4,8│ 14,9│<!–>│ ├────────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────┤–>│ │Feminin │ 3,8│ -│ -│ 2,1│ 2,2│ 8,5│<!–>│ ├────────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────┤–>│ │Masculin│ 0,8│ -│ -│ 6,9│ 7,2│ 20,9│<!–>└──────────────────────┴────────┴──────┴──────┴──────┴─────┴─────┴─────┘–>Sursa datelor: MENCȘ – Raport asupra stării sistemului național de<!–>învățământ preuniversitar din România, 2015–>Notă …

Notă:
*) Începând cu anul școlar 2009/2010, ruta de formare prin Școala de Arte și Meserii a intrat în lichidare;<!–>Rezultate–>La sfârșitul anului școlar 2013-2014 situația școlară a elevilor din învățământul liceal și profesional se prezintă astfel:*Font 9*<!–>┌───────────────────┬─────────────┬─────────┬─────────┬─────────────────┬────────────────┐–>│ │ Elevi în │Ponderea │Ponderea │Ponderea elevilor│ Ponderea │<!–>│ │ evidență la │elevilor │elevilor │ exmatriculați cu│ elevilor cu │–>│ │ sfârșitul │promovați│repetenți│ drept de │situația școlară│<!–>│ │anului școlar│ │ │ reînscriere │ neîncheiată │–>├───────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼─────────────────┼────────────────┤<!–>│Filiera teoretică │ 337.938│ 98,07%│ 1,53%│ 0,28%│ 0,12%│–>├───────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼─────────────────┼────────────────┤<!–>│Filiera tehnologică│ 367.486│ 91,73%│ 6,25%│ 1,74%│ 0,28%│–>├───────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼─────────────────┼────────────────┤<!–>│Filiera vocațională│ 49.403│ 97,96%│ 1,58%│ 0,31%│ 0,15%│–>├───────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼─────────────────┼────────────────┤<!–>│Învățământ │ 25.342│ 92,21%│ 6,20%│ 1,20%│ 0,39%│–>│profesional │ │ │ │ │ │<!–>└───────────────────┴─────────────┴─────────┴─────────┴─────────────────┴────────────────┘–>Sursa datelor: INS – Statistica pentru educație<!–>–><!–>–>Se constată că dintre cele trei filiere ale liceului, la filiera tehnologică se înregistrează cea mai slabă promovabilitate, de numai 91,73% și cele mai mari valori ale repetenției, 6,25% din elevi aflați în evidență la sfârșitul anului școlar și ale exmatriculărilor, 1,74% din elevi aflați în evidență la sfârșitul anului școlar. La învățământul profesional, promovabilitatea este superioară celei înregistrate la liceul tehnologic dar la o valoare destul de modestă în comparație cu valorile de la celelalte filiere ale liceului, adică 92,21%.<!–>Reînființarea învățământului profesional a determinat o scădere a abandonului la acest nivel de studiu. Rata abandonului școlar a fost de 4,3% în anul 2013-2014, cu pondere mai mare în cazul populației feminine. În anul școlar 2013-2014 au abandonat liceul un număr de 21.527 elevi.–>Datele evidențiază faptul că băieții abandonează liceul în proporție mai mare, comparativ cu fetele: 3,2% în cazul băieților și 2,4% în cazul fetelor.<!–>Pe filiere de formare în cadrul învățământului liceal, situația abandonului la nivelul anului școlar 2013-2014, calculat ca pondere a elevilor care au abandonat din numărul elevilor la începutul anului școlar, este următoarea:a)–>rata cea mai mică de abandon școlar se înregistrează la nivelul filierei vocaționale – 0,1%; … b)<!–>rata cea mai mare se remarcă la nivelul filierei tehnologice – 4,2%, adică 15.817 elevi; în cadrul acestei filiere, cele mai mari valori ale abandonului se înregistrează la profilurile tehnic – 5,1%, resurse naturale și protecția mediului – 4,1%; … c)–>la nivelul filierei teoretice rata abandonului a fost de 1,6%, adică 5.662 elevi; în cadrul acestei filiere, profilul real este cel care înregistrează cea mai mare rată a abandonului, de 2,2%. … <!–>–>Abandonul școlar în învățământul liceal, filiera tehnologică, 2013/2014*Font 9*<!–>┌────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬─────────┬───────────┐–>│ │Nr. elevi la│Nr. elevi la│Nr. elevi│ Rata │<!–>│ │ începutul │ sfârșitul │ care au │abandonului│–>│ │ anului │ anului │abandonat│ școlar │<!–>│ │ școlar │ școlar │studiile │ │–>├────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼─────────┼───────────┤<!–>│Total │ 771.682│ 750.155│ 21.527│ 2,8│–>├────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼─────────┼───────────┤<!–>│Filiera tehnologică │ 379.014│ 363.197│ 15.817│ 4,2│–>├────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼─────────┼───────────┤<!–>│- tehnic │ 191.675│ 181.923│ 9.752│ 5,1│–>├────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼─────────┼───────────┤<!–>│- resurse naturale și protecția mediului│ 59.262│ 56.814│ 2.448│ 4,1│–>├────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼─────────┼───────────┤<!–>│- servicii │ 128.077│ 124.460│ 3.617│ 2,8│–>└────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴─────────┴───────────┘<!–>Sursa datelor: MENCȘ – Raport asupra stării sistemului național de învățământ–>preuniversitar din România, 2015<!–>–><!–>–>Analiza ratei abandonului în învățământul profesional evidențiază o evoluție puternic ascendentă odată cu intrarea în lichidare a acestei rute de formare. O dată cu implementarea diferitelor forme de învățământ profesional, valoarea abandonului scade puternic, ajungând la 7,9% în 2012-2013 și la 4,3% în 2013-2014. Se constată o pondere mai mare a abandonului în cazul populației feminine, în comparație cu populația masculină.<!–>–>Abandonul școlar în învățământul profesional, procentual┌─────────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┐<!–>│ │2009/│2010/│2011/│2012/│2013/│–>│ │2010 │2011 │2012 │2013 │2014 │<!–>├─────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤–>│Total │ 8,6│ 19,8│ 30,4│ 7,9│ 4,3│<!–>├─────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤–>│Feminin │ 9,7│ 21,9│ 35,8│ 10,5│ 7,1│<!–>├─────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤–>│Masculin │ 7,9│ 18,6│ 27,4│ 7,0│ 3,6│<!–>└─────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘–><!–>–><!–>Rezultatele înregistrate la examenul de bacalaureat pentru absolvenții din anul școlar 2013-2014 arată faptul că învățământul liceal tehnologic înregistrează cea mai slabă participare din partea absolvenților la acest examen și cea mai slabă reușită la acest examen.┌─────────────────────────┬──────────┬──────────┬───────┬──────────┬──────────┐–>│ │ Număr de │ Număr de │Reușiți│ Pondere │ Pondere │<!–>│ │absolvenți│prezentați│ │prezentați│ reușiți │–>│ │ │absolvenți│ │ │ din cei │<!–>│ │ │ din anul │ │ │prezentați│–>│ │ │ curent │ │ │ │<!–>├─────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────────┼──────────┤–>│Învățământ liceal filiera│ 78029│ 72787│ 61417│ 93,28%│ 84,38%│<!–>│teoretică │ │ │ │ │ │–>├─────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────────┼──────────┤<!–>│Învățământ liceal filiera│ 82644│ 52661│ 23675│ 63,72%│ 44,96%│–>│tehnologică │ │ │ │ │ │<!–>├─────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────────┼──────────┤–>│Învățământ liceal filiera│ 11940│ 11405│ 8726│ 95,52%│ 76,51%│<!–>│vocațională │ │ │ │ │ │–>└─────────────────────────┴──────────┴──────────┴───────┴──────────┴──────────┘<!–>Sursa datelor: INS – Statistica pentru educație–><!–>–><!–>Evoluția numărului de elevi cuprinși la începutul anului școlar în învățământul liceal și învățământul profesional în perioada 2009-2015*Font 7*–>┌─────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬────────┐<!–>│ │ Numărul de elevi înscriși la începutul anului școlar │Ponderea│–>│ ├───────────┬───────────┬──────────────────────┬──────────┬───────────┬────────────────┤ÎPT din │<!–>│ Anul │Învățământ │Învățământ │ Total ÎPT învățământ │Învățământ│Învățământ │Total învățământ│ total │–>│ școlar │ liceal │profesional│ liceal filiera │ liceal │ liceal │ liceal + │ │<!–>│ │ filiera │ │ tehnologică + │ filiera │ filiera │ învățământ │ │–>│ │tehnologică│ │învățământ profesional│teoretică │vocațională│ profesional │ │<!–>├─────────┼───────────┼───────────┼──────────────────────┼──────────┼───────────┼────────────────┼────────┤–>│2009-2010│ 448516│ 115445│ 563961│ 344945│ 44267│ 953173│ 59,17%│<!–>├─────────┼───────────┼───────────┼──────────────────────┼──────────┼───────────┼────────────────┼────────┤–>│2010-2011│ 481009│ 54538│ 535547│ 339636│ 45898│ 921081│ 58,1%│<!–>├─────────┼───────────┼───────────┼──────────────────────┼──────────┼───────────┼────────────────┼────────┤–>│2011-2012│ 497015│ 12382│ 509397│ 343000│ 48753│ 901150│ 56,53%│<!–>├─────────┼───────────┼───────────┼──────────────────────┼──────────┼───────────┼────────────────┼────────┤–>│2012-2013│ 442397│ 19734│ 462131│ 339060│ 49128│ 850319│ 54,35%│<!–>├─────────┼───────────┼───────────┼──────────────────────┼──────────┼───────────┼────────────────┼────────┤–>│2013-2014│ 383556│ 26493│ 410049│ 343609│ 49451│ 803109│ 51,06%│<!–>├─────────┼───────────┼───────────┼──────────────────────┼──────────┼───────────┼────────────────┼────────┤–>│2014-2015│ 336653│ 50788│ 387441│ 340140│ 50279│ 777860│ 49,81%<!–>└─────────┴───────────┴───────────┴──────────────────────┴──────────┴───────────┴────────────────┴────────┘–>Sursa datelor: INS – Statistica pentru educație<!–>–><!–>–>Analiza educației și formării profesionale inițiale în învățământul postliceal<!–>Populația școlară–>Rata brută de cuprindere în învățământul postliceal a înregistrat o creștere constantă în intervalul analizat, de la valoarea de 6,1% în 2009-2010 la 16,2% în 2014-2015. Analiza valorilor indicatorului pe genuri relevă o creștere a decalajului – în favoarea netă a populației feminine – de-a lungul perioadei analizate, ajungându-se de la o diferență de 6-7 puncte procentuale în prima parte a intervalului la una de 10-11 puncte procentuale la finalul său, adică 22% fete față de 10,7% băieți în 2014-2015.<!–>Creșterea semnificativă a efectivelor de elevi care frecventează învățământul postliceal și de maiștri se explică prin faptul că această rută a devenit o opțiune atractivă, în condițiile în care în ultimii ani a crescut ponderea absolvenților de liceu fără diplomă de bacalaureat și, concomitent, a scăzut rata brută de cuprindere în învățământul superior, de la 45% în 2009/2010 la 31% în 2014/2015.–>Rata brută de cuprindere în învățământul postliceal, în procente┌─────────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┐<!–>│ │2009/│2010/│2011/│2012/│2013/│2014/│–>│ │2010 │2011 │2012 │2013 │2014 │2015 │<!–>├─────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤–>│Total │ 6,1│ 7,5│ 9,0│ 12,4│ 14,1│ 16,2│<!–>├─────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤–>│Feminin │ 9,0│ 11,5│ 13,0│ 17,4│ 19,2│ 22,0│<!–>├─────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤–>│Masculin │ 3,3│ 4,1│ 5,1│ 7,6│ 9,2│ 10,7│<!–>└─────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘–>Sursa datelor: MENCȘ – Raport asupra stării sistemului<!–>național de învățământ preuniversitar din România, 2015–><!–>–><!–>Ratele specifice de cuprindere cresc odată cu vârsta elevilor, la grupa de vârstă 21 ani și peste înregistrându-se cea mai amplă creștere. Se poate estima că intrarea în cadrul învățământului postliceal se face, în general, după vârsta de 20 de ani. Opțiunea pentru școlile postliceale și de maiștri la o vârstă mai mare decât cea teoretică corespunzătoare este, cel mai probabil, determinată de mai multe aspecte:a)–>inserția pe piața muncii a unora dintre absolvenții de liceu a dus la conștientizarea nevoii de completare a formării profesionale, prin reîntoarcerea în sistemul de educație. … b)<!–>în ultimii ani, a crescut ponderea absolvenților de liceu fără diplomă de bacalaureat și, concomitent, a scăzut rata brută de cuprindere în învățământul superior. … –><!–>Rata specifică de cuprindere, pe vârste, în învățământul postliceal, în procente–>┌──────┬─────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┐<!–>│Vârsta│ Gen │2009-│2010-│2011-│2012-│2013-│2014-│–>│ │ │2010 │2011 │2012 │2013 │2014 │2015 │<!–>├──────┼─────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤–>│19 ani│Total │ 1,6│ 2,3│ 2,7│ 3,5│ 4,2│ 4,3│<!–>│ ├─────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤–>│ │Feminin │ 2,6│ 3,7│ 4,2│ 5,3│ 5,9│ 6,0│<!–>│ ├─────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤–>│ │Masculin │ 0,7│ 1,0│ 1,3│ 1,9│ 2,5│ 2,6│<!–>├──────┼─────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤–>│20 ani│Total │ 2,2│ 2,2│ 3,4│ 4,4│ 5,1│ 5,6│<!–>│ ├─────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤–>│ │Feminin │ 3,7│ 3,5│ 5,2│ 6,3│ 7,1│ 7,9│<!–>│ ├─────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤–>│ │Masculin │ 0,9│ 0,9│ 1,6│ 2,5│ 3,1│ 3,5│<!–>├──────┼─────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤–>│21 ani│Total │ 14,0│ 16,4│ 18,4│ 28,4│ 31,3│ 38,3│<!–>│și ├─────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤–>│peste │Feminin │ 20,0│ 23,5│ 26,0│ 39,4│ 42,3│ 51,9│<!–>│ ├─────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤–>│ │Masculin │ 8,2│ 9,5│ 11,0│ 18,0│ 20,8│ 25,7│<!–>└──────┴─────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘–>Sursa datelor: MENCȘ – Raport asupra stării sistemului<!–>național de învățământ preuniversitar din România, 2015–><!–>–>Rezultate<!–>La sfârșitul anului școlar 2013-2014 situația școlară a elevilor din învățământul liceal și profesional se prezintă astfel:–>*Font 9*<!–>┌───────────────────┬─────────────┬─────────┬─────────┬─────────────┬───────────┐–>│Forma de organizare│ Elevi în │ Elevi │ Elevi │ Elevi │ Elevi cu │<!–>│ a învățământului │ evidență la │promovați│repetenți│exmatriculați│ situația │–>│ postliceal │ sfârșitul │ │ │ cu drept de │ școlară │<!–>│ │anului școlar│ │ │ reînscriere │neîncheiată│–>├───────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼─────────────┼───────────┤<!–>│Școală postliceală │ 87387│ 83973│ 1168│ 1973│ 273│–>├───────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼─────────────┼───────────┤<!–>│Școala de maiștrii │ 7155│ 6760│ 170│ 198│ 27│–>└───────────────────┴─────────────┴─────────┴─────────┴─────────────┴───────────┘<!–>┌───────────────────┬─────────┬─────────┬─────────────────┬─────────────────────┐–>│Forma de organizare│Ponderea │Ponderea │Ponderea elevilor│Ponderea elevilor cu │<!–>│ a învățământului │elevilor │elevilor │exmatriculați cu │ situația școlară │–>│ postliceal │promovați│repetenți│ drept de │ neîncheiată │<!–>│ │ │ │ reînscriere │ │–>├───────────────────┼─────────┼─────────┼─────────────────┼─────────────────────┤<!–>│Școală postliceală │ 96.09%│ 1.34%│ 2.26%│ 0.31%│–>├───────────────────┼─────────┼─────────┼─────────────────┼─────────────────────┤<!–>│Școala de maiștrii │ 94.48%│ 2.38%│ 2.77%│ 0.38%│–>└───────────────────┴─────────┴─────────┴─────────────────┴─────────────────────┘<!–>Sursa datelor: INS – Statistica pentru educație–><!–>–>Analiza valorilor ratei abandonului școlar de la acest nivel de învățământ evidențiază o creștere semnificativă de la un an la altul, urmată de o scădere la nivelul anului 2013-2014 adică o rată de abandon de 7,9%.<!–>–>Rata abandonului școlar în învățământul postliceal, în procente<!–>┌─────────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┐–>│ │2009-│2010-│2011-│2012-│2013-│<!–>│ │2010 │2011 │2012 │2013 │2014 │–>├─────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤<!–>│Total │ 5,5│ 5,5│ 6,1│ 8,9│ 7,9│–>└─────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘<!–>Sursa datelor: MENCȘ – Raport asupra stării sistemului–>național de învățământ preuniversitar din România, 2015<!–>–><!–>Eficiența externă a formării profesionale inițiale–>Rata de ocupare arată situații foarte diferite pe grupe de vârstă. Astfel, dacă la grupa 20-24 de ani rata de ocupare s-a situat pe toată perioada 2002-2014, sub media UE 28 – în anul 2014 a fost de 36,4%, cu 12 puncte procentuale sub media UE 28 de 48,4%, la grupa de vârstă 25 -29 de ani și grupa de vârstă 30-34 de ani, ratele de ocupare din ultimii ani au fost foarte aproape de media UE 28 -de exemplu, 71,1% la grupa de vârstă 25-29 în 2014 față de 71,2% media UE 28-, fie chiar superioare mediei UE 28, de exemplu 79,2% la grupa de vârstă 30-34 de ani, în 2014 față de 77,2% media UE 28.<!–>–><!–>Analiza comparativă România-UE 28 arată că ratele de ocupare după nivelul de educație, la grupa de vârstă 20-64 de ani, sunt similare pentru grupele educaționale cu nivel de educație ISCED 0-2 și 5-8. Astfel, pentru grupa ISCED 0-2, în 2014, rata de ocupare la nivelul UE 28 a fost de 43,3%, iar la nivel național în România 44,4%. Pentru grupa ISCED 5-8, în 2014, la nivelul UE 28, rata de ocupare a fost de 82%, iar la nivel național în România 82,5%. Rata de ocupare la nivel național în România pentru grupul ISCED 3-4, în 2014, a fost sub media UE, la o distanță de 3,4 puncte procentuale.–>Începând din anul 2009 tendința ratei de ocupare la nivel național la grupa ISCED 5-8 este descrescătoare, de la 84,1% în 2006 la 82,5% în 2014. La grupa cu nivel de educație ISCED 0-2 este înregistrată, în ultimii patru ani, o creștere a gradului de ocupare, de la 40,9% în 2011 la 44,4% în 2014.<!–>Cu rata de ocupare de 66,2% pentru absolvenții cu niveluri educaționale ISCED 3-8 în 2014, România se situează sub media europeană de 76,2% și la mare distanță de ținta propusă la nivel european pentru 2020 care este 82%.–>Rata de ocupare a absolvenților cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani, la 1-3 ani după absolvire, a înregistrat o tendință de scădere după 2009. Pentru absolvenții cu nivelul de educație secundar superior, ISCED 3-4, rata de ocupare a fost de 57,2 în 2014 % față de 69,1% în 2009.<!–>Începând din 2009, a fost înregistrată o scădere continuă a ratelor de ocupare a tinerilor absolvenți de învățământ terțiar, ISCED 5-8, de la 85,9% în 2009 la de 74,2% în 2014.–><!–>–>Rata de ocupare a tinerilor din grupa de vârstă 20-34 ani, la cel mult 3 ani de la absolvire, pe niveluri de educație*39), în procenteNotă …

*39) Calculată de la 1 până la 3 ani de la finalizarea celui mai înalt nivel de educație.┌─────────────────────┬─────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┐<!–>│ ISCED 3-8 │ UE -28/RO │2009│2010│2011│2012│2013│2014│–>├─────────────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤<!–>│ISCED niveluri 3-8 │Uniunea Europeană│78.5│77.6│77.1│76.3│75.4│76.1│–>│(țintă europeană 82%)│ │ │ │ │ │ │ │<!–>├─────────────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤–>│ │România │77.7│71.2│70.8│70.1│67.2│66.2│<!–>├─────────────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤–>│ISCED niveluri 3 și 4│Uniunea Europeană│72.6│72.2│71.1│70.2│69.5│70.5│<!–>├─────────────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤–>│ │România │69.1│60.8│58.9│59.3│55.0│57.2│<!–>├─────────────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤–>│ISCED niveluri 5-8 │Uniunea Europeană│84.2│82.9│82.8│81.9│80.9│80.8│<!–>├─────────────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤–>│ │România │85.9│82.4│81.3│79.0│77.1│74.2│<!–>└─────────────────────┴─────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘–>Sursa datelor: Eurostat 2015<!–>–><!–>–>Formarea profesională continuă<!–>În conformitate cu Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, funcționează Autoritatea Națională pentru Calificări, care are ca atribuții principale: elaborarea, implementarea și actualizarea Cadrului național al calificărilor pe baza Cadrului european al calificărilor, gestionarea Registrului național al calificărilor, Registrului național al furnizorilor de formare profesională a adulților și Registrului național al evaluatorilor de competențe profesionale; asigurarea compatibilității sistemului național al calificărilor cu celelalte sisteme de calificări existente la nivel european și internațional; participarea la elaborarea unor planuri sau programe de interes național în domeniul calificărilor; coordonarea și controlul, la nivel național, a procesului de elaborare a standardelor ocupaționale; înaintarea de propuneri de politici și de strategii naționale, de acte normative referitoare la sistemul național al calificărilor și la dezvoltarea resurselor umane, inclusiv formarea profesională a adulților către Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice.–>La nivelul Autorității Naționale pentru Calificări s-a constituit în 2015 un Consiliu Consultativ format din 33 de persoane – reprezentanți ai instituțiilor de învățământ preuniversitar și universitar, ai studenților, ai asociațiilor profesionale, ai administrației publice centrale, ai patronatelor, ai sindicatelor, precum și reprezentanți ai comitetelor sectoriale. Această structură are menirea de a stabili o legătură eficientă între piața muncii – patronate/sindicate – studenți și instituțiile implicate în formarea profesională continuă a adulților – învățare pe tot parcursul vieții. Activitatea pe care o desfășoară Consiliul Consultativ vizează și cercetarea aplicată, prin care se evidențiază ocupațiile solicitate de piața muncii pentru următorii 2-5 ani, până în 2020 referitoare la nevoile angajatorilor privind competențele și abilitățile deficitare pe piața muncii. Astfel, Comitetele Sectoriale au creat o listă ce cuprinde peste 700 de ocupații, atât de nivel universitar cât și profesional, ce necesită formare profesională în perioada 2016-2020.<!–>Formarea profesională continuă se realizează atât prin programe de formare profesională autorizate, organizate de furnizori de formare profesională autorizați, pentru nivelurile 1-5 conform Cadrului național al calificărilor, cât și prin evaluarea competențelor obținute pe alte căi decât cele formale, prin centre de evaluare a competențelor obținute pe alte căi decât cele formale, pentru nivelurile 1-3 conform Cadrului național al calificărilor.–>Actul normativ care reglementează formarea profesională a adulților este Ordonanța Guvernului nr. 129/2000 republicată, adulții fiind, în sensul acestei ordonanțe, persoanele care au vârsta la care pot stabili raporturi de muncă și pot participa la programe de formare profesională, în condițiile legii.<!–>Formarea profesională a adulților are ca principale obiective:a)–>facilitarea integrării sociale a indivizilor în concordanță cu aspirațiile lor profesionale și cu necesitățile pieței muncii; … b)<!–>pregătirea resurselor umane capabile să contribuie la creșterea competitivității forței de muncă; … c)–>actualizarea cunoștințelor și perfecționarea pregătirii profesionale în ocupația de bază, precum și în ocupații înrudite; … d)<!–>schimbarea calificării, determinată de restructurarea economică, de mobilitatea socială sau de modificări ale capacității de muncă; … e)–>însușirea unor cunoștințe avansate, metode și procedee moderne necesare pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu; … f)<!–>promovarea învățării pe tot parcursul vieții. … –>Formarea profesională a adulților se organizează prin programe de inițiere, calificare, recalificare, perfecționare, specializare, definite astfel:a)<!–>inițierea reprezintă dobândirea uneia sau mai multor competențe specifice unei calificări conform standardului ocupațional sau de pregătire profesională; … b)–>calificarea, respectiv recalificarea, reprezintă pregătirea profesională care conduce la dobândirea unui ansamblu de competențe profesionale care permit unei persoane să desfășoare activități specifice uneia sau mai multor ocupații; … c)<!–>perfecționarea, respectiv specializarea, reprezintă pregătirea profesională care conduce la dezvoltarea sau completarea cunoștințelor, deprinderilor sau competențelor profesionale ale unei persoane care deține deja o calificare, respectiv dezvoltarea competențelor în cadrul aceleiași calificări, dobândirea de competențe noi în aceeași arie ocupațională sau într-o arie ocupațională nouă, dobândirea de competențe fundamentale/cheie sau competențe tehnice noi. … –>Competențele profesionale se dobândesc pe cale formală, nonformală sau informală care, în sensul Ordonanței Guvernului nr. 129/2000, republicată, se definesc astfel:a)<!–>prin calea formală se înțelege parcurgerea unui program organizat de un furnizor de formare profesională; … b)–>prin calea nonformală se înțelege practicarea unor activități specifice direct la locul de muncă sau autoinstruirea; … c)<!–>prin calea informală se înțelege formarea profesională neinstituționalizată, nestructurată și neintenționată – contact nesistematic cu diferite surse ale câmpului socio-educațional, familie, societate sau mediu profesional. … –>Formarea profesională continuă trebuie înțeleasă ca un ansamblu de măsuri având ca scop final dezvoltarea individuală, creșterea competitivității și sprijinirea dezvoltării societății bazate pe cunoaștere, fiind astfel o componentă vitală a politicilor în domeniul învățării pe tot parcursul vieții, atât la nivelul național, cât și european. Conform datelor statistice, în 2014 România atinge abia un procent de participare la învățarea pe tot parcursul vieții de 1,5% din totalul populației active, față de media EU de 10,7%, conform Eurostat.<!–>Formarea profesională continuă se desfășoară pe două dimensiuni:1) –>evaluarea competențelor obținute pe alte căi decât cele formale, prin centre de evaluare a competențelor obținute pe alte căi decât cele formale, nivel 1-3 conform Cadrului național al calificărilor, în condițiile art. 45 din Ordonanța Guvernului nr. 129/2000, republicată Procesul prin care unei persoane i se certifică competențele se desfășoară într-un centru de evaluare a competențelor obținute pe alte căi decât cele formale. A se vedea schema de mai jos. … <!–>–>2)<!–>formare profesională prin programe de calificare, inițiere, specializare și perfecționare, organizate de furnizori de formare profesională autorizați, în condițiile legii; … –>Programele de formare profesională asigură dobândirea de competențe în conformitate cu Standardele ocupaționale/Standardele de pregătire profesională recunoscute la nivel național și se organizează în mod distinct pe niveluri de pregătire, profesii, ocupații, ținându-se cont de nevoile de pe piața muncii.<!–>Autorizarea este procesul în urma căruia furnizorii de formare profesională pot organiza programe de formare profesională finalizate cu certificate de calificare sau de absolvire cu recunoaștere națională, conform Ordinului comun al ministrului muncii, solidarității sociale și familiei și al ministrului educației și cercetării nr. 353/5202 din 23 iulie 2003 pentru aprobarea Metodologiei de autorizare a furnizorilor de formare profesională a adulților.–>Autorizarea furnizorilor de formare profesională se realizează de către comisiile de autorizare județene/a municipiului București, conform art. 26 alin. (1)-(2) din Ordonanța Guvernului nr. 129/2000, republicată.<!–>–>
PROCEDURA DE EVALUARE ȘI CERTIFICARE A COMPETENȚELOR OBȚINUTE PE ALTE CĂI DECÂT CELE FORMALE<!–>–><!–>Centrul de evaluare și certificare a competențelor profesionale obținute pe alte căi decât cele formale: persoana juridică de drept public sau privat care este autorizată să organizeze procese de evaluare și să certifice competențele profesionale obținute pe alte căi decât cele formale în condițiile stabilite prin Ordinul ministrului educației și cercetării și al ministrului muncii, solidarității sociale și familiei nr. 4543/468/2004.–><!–>
PROCEDURA DE AUTORIZARE A CENTRELOR DE EVALUARE ȘI CERTIFICARE A COMPETENȚELOR OBȚINUTE PE ALTE CĂI DECÂT CELE FORMALE–><!–>┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐–>│ Certificarea evaluatorilor de competențe │<!–>└─────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┘–>v<!–>┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐–>│ Elaborarea instrumentelor de evaluare │<!–>└─────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┘–>v<!–>┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐–>│ Testarea instrumentelor de evaluare în condiții de muncă reală │<!–>└─────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┘–>v<!–>┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐–>│ Culegerea dovezilor necesare demonstrării îndeplinirii criteriilor │<!–>└─────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┘–>v<!–>┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐–>│ Întocmirea listei dovezilor │<!–>└─────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┘–>v<!–>┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐–>│ Întocmirea matricei de stabilire a nivelului de performanță │<!–>└─────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┘–>v<!–>┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐–>│ Întocmirea raportului de evaluare │<!–>├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤–>│Cuprinde: matricea de stabilire a nivelului de performanță și motivarea │<!–>│stabilirii respectivului nivel de performanță │–>└─────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┘<!–>v–>┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐<!–>│ Depunere cerere de autorizare și dosar de autorizare │–>├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤<!–>│La sediul ANC – Centru Național de Acreditare │–>└─────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┘<!–>v–>┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐<!–>│ Analiza dosarului de autorizare │–>├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤<!–>│ANC – Centrul Național de Acreditare │–>└─────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┘<!–>v–>┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐<!–>│ Soluționarea cererii de autorizare │–>├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤<!–>│ANC – Centrul Național de Acreditare │–>└─────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┘<!–>v–>┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐<!–>│ ELIBERAREA AUTORIZAȚIEI CENTRULUI │–>├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤<!–>│ANC – Centrul Național de Acreditare înregistrează fiecare autorizație emisă│–>│în Registrul de evidență al autorizațiilor de funcționare a centrelor │<!–>└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘–><!–>–>Cadrul legislativ privind formarea profesională a adulților este format din:A)<!–>Ordonanța Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților, republicatăÎn iunie 2013, Parlamentul României a aprobat Legea nr. 167/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 129/2000, cu modificările și completările ulterioare privind formarea profesională a adulților.–>Principalele obiective ale modificărilor legislative au vizat, în principal, următoarele:a)<!–>introducerea formării profesionale a adulților, finalizată cu certificate de calificare sau de absolvire cu recunoaștere națională și/sau certificate de competențe profesionale, în sfera sistemului național de educație și formare profesională și a activităților de interes general care nu cad sub incidența directivei serviciilor; … b)–>flexibilizarea și simplificarea procedurilor de autorizare a furnizorilor de formare profesională, prin posibilitatea de reînnoire a autorizației la cererea furnizorului; … c)<!–>înregistrarea sistematică a tuturor furnizorilor de formare profesională care desfășoară activități de formare profesională a adulților, la nivel județean, de către secretariatul tehnic al comisiei de autorizare județene, precum și la nivel național, de către Autoritatea Națională pentru Calificări; … d)–>simplificarea procedurilor necesare privind accesul la exercitarea serviciilor de formare profesională prin intermediul Punctului de contact unic electronic; … e)<!–>completarea atribuțiilor Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice, Autoritatea Națională pentru Calificări și a comisiilor de autorizare pe aspecte ce țin de formarea profesională a adulților; … f)–>introducerea principiilor pentru asigurarea calității în formarea profesională a adulților; asigurarea calității este parte integrantă a gestionării interne a instituțiilor de formare profesională a adulților; asigurarea calității include evaluarea regulată a instituțiilor, a programelor lor sau a sistemelor de asigurare a calității prin intermediul unor organisme externe de control; organismele externe de control responsabile pentru asigurarea calității fac obiectul unor controale regulate; asigurarea calității include informații despre situații, aporturi, procese și rezultate, punând în același timp accentul pe efecte și pe rezultatele învățării; inițiativele de asigurare a calității sunt coordonate la nivel național și județean pentru a se asigura supravegherea, coerența, sinergia și analiza întregului sistem; asigurarea calității este un proces de cooperare care implică toate nivelurile și sistemele de învățământ și de formare profesională și toate părțile interesate la nivel național; … g)<!–>obligativitatea introducerii în cadrul sistemelor de asigurare a calității a următoarelor elemente: obiective și standarde clare și măsurabile; orientări pentru punerea în aplicare, inclusiv privind implicarea părților interesate; resurse adecvate; metode coerente de evaluare, asociind autoevaluarea cu revizuirea externă; mecanisme de raportare și proceduri de îmbunătățire; rezultate ale evaluării accesibile pe scară largă; … h)–>identificarea surselor de finanțare pentru formarea profesională a adulților: fonduri proprii ale angajatorilor; bugetul asigurărilor pentru șomaj; sponsorizări, donații, surse externe atrase; taxe de la persoanele participante la programele de formare profesională; stabilirea obiectivelor specifice în domeniul dezvoltării resurselor umane la nivelul angajatorilor: asigurarea forței de muncă corespunzătoare cerințelor noilor locuri de muncă; reconversia profesională a salariaților pentru a face față transformărilor de la locurile de muncă; reducerea impactului social al proceselor de restructurare și reorganizare ale angajatorilor; creșterea mobilității profesionale a lucrătorilor; crearea de noi locuri de muncă; … i)<!–>stabilirea obligației angajatorilor de a comunica trimestrial informațiile referitoare la angajații care au beneficiat de formare profesională, cu impact direct asupra creșterii gradului de participare a adulților la învățarea pe tot parcursul vieții; … j)–>îmbunătățirea conținutului standardelor ocupaționale prin obligativitatea Autorității Naționale pentru Calificări de a elabora metodologia de elaborare, validare, aprobare și gestionare a standardelor ocupaționale, în colaborare cu comitetele sectoriale și aprobarea prin ordin comun al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice și al Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice; … k)<!–>având în vedere contextul socio-demografic marcat de fluxuri migraționiste, cu care se confruntă Uniunea Europeană, este necesară dezvoltarea de programe de alfabetizare pentru cetățeni români și străini, care să fie accesibile la clasă, dar și în mediul online. De asemenea, pentru o integrare socio-profesională facilă, sunt oportune măsuri în favoarea participării la cursuri de calificare pentru cetățenii români și străini, indiferent de nivelul școlar atins. Introducerea testărilor legate de nivelul de alfabetizare în limba română și de capacitate este obligatorie să poată să participe la un curs de calificare care să îi permită integrarea pe piața muncii. … –> … <!–>B)–>Legea nr. 279/2005, privind ucenicia la locul de muncă, cu modificările și completările ulterioareÎn iunie 2013, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 179/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă.<!–>Principalele aspecte ale noilor reglementări referitoare la ucenicia la locul de muncă au vizat următoarele:a)–>asigurarea calității programelor de formare profesionalăFormarea profesională realizată la locul de muncă în baza unui contract de ucenicie, prevăzută la art. 1 din Legea nr. 279/2005, republicată se organizează de către furnizorii de formare profesională autorizați în condițiile Ordonanței Guvernului nr. 129/2000, republicată.<!–>Formarea profesională prin ucenicie cuprinde pregătirea teoretică și pregătirea practică, în conformitate cu prevederile legale în vigoare și, după caz, cu legile speciale care reglementează respectiva ocupație.–>Programele de formare profesională prin ucenicie la care participă ucenici cu nevoi speciale sunt adaptate la particularitățile specifice fiecărei categorii de persoane.<!–> … b)–>acces la ucenicie pentru toate persoanele aflate în căutarea unui loc de muncăAngajatorii au obligația să comunice agențiilor pentru ocuparea forței de muncă, care oferă gratuit servicii de informare și consiliere, locurile de muncă vacante care pot fi ocupate prin încheierea de contracte de ucenicie. Pentru identificarea cererii și ofertei de ucenicie, agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene și a municipiului București pot organiza burse pentru locurile de muncă declarate vacante, inclusiv pentru persoanele cu capacitate de muncă diminuată sau pentru persoanele cu handicap.<!–> … c)–>implicarea activă a angajatorilor și furnizorilor autorizați în programul de uceniciePentru coordonarea activității ucenicului, angajatorul desemnează un coordonator de ucenicie care are obligația de a colabora cu furnizorul de formare profesională autorizat.<!–>Pe durata efectuării formării practice, supravegherea și îndrumarea ucenicului sunt asigurate de formatorii furnizorului de formare profesionale, în condițiile Ordonanței Guvernului nr. 129/2000, republicată.–>În vederea pregătirii ucenicului, angajatorul încheie cu un furnizor de formare un contract de prestări de servicii, prevăzut la art. 4 lit. e) din lege.<!–> … d)–>flexibilitate crescută în încheierea contractelor de ucenicie – se solicită numai documentele necesare pentru încheierea contractului de ucenicie, care sunt cele necesare încheierii unui contract de muncă. … e)<!–>constituirea de surse de finanțare viabile – cheltuielile pentru formarea profesională a salariaților care au statut de ucenic, se deduc, după caz, din impozitul pe profit sau din impozitul pe venit, în condițiile art. 47 al Ordonanței Guvernului nr. 129/2000, republicată. … f)–>susținerea financiară a uceniciei se poate face din: fondurile proprii ale angajatorilor, bugetul asigurărilor de șomaj, în limita fondurilor aprobate anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, la cererea angajatorilor; sponsorizări ale unor persoane fizice/juridice, în condițiile respectării Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările și completările ulterioare; fonduri structurale europene: ucenicia finanțată din fonduri europene poate constitui o cale de utilizare eficientă a fondurilor europene în România. … <!–>Consolidarea formării profesionale continue este unul dintre principalele obiective ale educației naționale, în contextul schimbărilor socio-economice și al Agendei Comisiei Europene pentru noi competențe și locuri de muncă: o contribuție europeană la ocuparea integrală a forței de muncă. Societatea actuală, aflată într-o continuă schimbare a generat necesitatea adaptării individului la noile cerințe ale pieței muncii, aceasta însemnând de multe ori dobândirea de noi competențe, deprinderi și/sau aptitudini, astfel fiind esențial ca educația și formarea profesională continuă să răspundă necesităților reale din piața muncii, oferind soluții atât individului, cât și angajatorilor. Scopul sistemului de formare profesională continuă este de a pune în acord dobândirea competențelor cu necesitățile angajatorilor și cu așteptările individuale.–>Sistemul național de formare profesională continuă se află într-un amplu proces de organizare și redefinire a principalelor concepte care stau la baza sa, proces condiționat și determinat în egală măsură de sarcinile asumate de România, ca stat membru al Uniunii Europene, în domeniul educației și formării profesionale, dar și de provocările ridicate și nevoile identificate deopotrivă ale pieței muncii, principalilor actori din sistemul de educație și mai ales ale participanților la învățarea pe tot parcursul vieții, adulții.<!–>Dezvoltarea competențelor este esențială pentru a crește productivitatea, pentru a favoriza competitivitatea și pentru a promova o creștere durabilă și favorabilă incluziunii. În conformitate cu studiile recente ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și ale Comisiei Europene, nu numai educația formală, ci și formarea în contexte non-formale și informale, dobândirea de competențe dobândite pe parcursul vieții cresc șansele de a găsi un loc de muncă.–>Formarea profesională continuă este un domeniu confruntat cu o serie de provocări, nu în ultimul rând cu diversitatea sa. În linii generale, este nevoie de date fiabile, în timp real, la nivelul întregului sector de învățare pe tot parcursul vieții, pentru a permite realizarea unei evaluări cu înalt grad de predicție și a unor scenarii posibile în perspectivă și în egală măsură este necesară implementarea unui sistem de asigurare a calității în formarea profesională continuă, în acord cu liniile europene.<!–>La momentul actual, Autoritatea Națională pentru Calificări gestionează Registrul Național al Furnizorilor de Formare Profesională a Autorizați prin colectarea de date de la comisiile județene/ale municipiului București de autorizare a furnizorilor de formare profesională. Pentru îmbunătățirea procesului de colectare a datelor este necesară introducerea de măsuri care să oblige/constrângă comisiile județene să raporteze periodic informațiile referitoare la furnizorii de formare profesională autorizați.–>Conform informațiilor deținute de Autoritatea Națională pentru Calificări, evoluția pe ani a tipurilor de programe de formare profesională autorizate indică trenduri diferite de la județ la județ, făcând dificilă estimarea pe termen mediu sau lung, mai ales având în vedere procesul foarte dificil de colectare a datelor din sistem – raportările comisiilor de autorizare către Autoritatea Națională pentru Calificări sunt segmentate și lacunare; de asemenea, datele disponibile evidențiază că programele de tip calificare sunt cele mai căutate, fiind urmate de cele de tip perfecționare.<!–>Este nevoie de o serie măsuri în sprijinul adulților care au părăsit școala, fără calificări adecvate, și care doresc să repornească sau să-și continue educația de bază, în orice moment, pe tot parcursul vieții lor. De aceea, aceste persoane trebuie sprijinite pentru a obține recunoașterea competențelor pe care le dețin și pe care le-au obținut în urma învățării non-formale și informale. În anul 2014, s-a înființat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2014 Centrul Național de Acreditare, ca structură fără personalitate juridică, cu scopul de a autoriza centrele de evaluare a competențelor profesionale, precum și pentru a acredita centre de evaluare a competențelor obținute pe alte căi decât cele formale și organisme de evaluare.–>Principalele atribuții ale Centrul Național de Acreditare sunt:a)<!–>autorizează și monitorizează centrele de evaluare a competențelor profesionale; … b)–>elaborează metodologia de evaluare a competențelor profesionale obținute pe alte căi decât cele formale, pe care o supune aprobării, conform legii; … c)<!–>gestionează, actualizează și răspunde de Registrul certificatelor eliberate centrelor de evaluare a competențelor și furnizorilor de educație și formare profesională continuă; … d)–>gestionează, actualizează și răspunde de Registrul de evidență a autorizațiilor eliberate centrelor de evaluare a competențelor profesionale. … <!–>Mai jos, este redată distribuția pe ani a numărului centrelor de evaluare a competențelor obținute pe alte căi decât cele formale, autorizate.┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐–>│ Distribuția pe ani a numărului de centre de evaluare a performanțelor │<!–>│ obținute pe alte căi decât cele formale, autorizate – nivel național │–>├───────────────────────────────────────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┤<!–>│Anul │2011│2012│2013│2014│2015│–>├───────────────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┤<!–>│Nr. centre de evaluare a performanțelor obținute pe│ 61│ 67│ 52│ 26│ 31│–>│alte căi decât cele formale │ │ │ │ │ │<!–>└───────────────────────────────────────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┘–><!–>–>Distribuția pe ani a numărului de centre de evaluare a performanțelor obținute pe alte căi decât cele formale, autorizate nivel național:<!–> … –><!–>–> +
Anexa nr. 3<!–>–>
ANALIZA SWOT<!–>–><!–>Analiza SWOT își propune să prezinte elementele pe care se fundamentează Strategia educației și formării profesionale, structurate în puncte tari, slabe, oportunități și amenințări. Din analiza corelată a acestor elemente, s-au definit cele 4 obiective strategice și s-au stabilit direcțiile de acțiune și acțiunile specifice aferente (Capitolul VI).–>*Font 8*<!–>┌───────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────┐–>│ PUNCTE TARI │ PUNCTE SLABE │<!–>├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤–>│Sistemul de educație și formare profesională este │Cele două subsisteme nu funcționează în mod │<!–>│constituit din două subsisteme care răspund în mod │armonios, există paralelisme și │–>│specific nevoilor diferiților beneficiari: │disfuncționalități privind cadrul legislativ și │<!–>│a) formarea inițială – asigurată de subsistemul de │instituțional. │–>│ educație și formare profesională din învățământ │ │<!–>│ pentru profesionalizarea tinerei generații │ │–>│b) formarea profesională a adulților care asigură │ │<!–>│ recalificarea, perfecționarea, specializarea │ │–>│ forței de muncă. │ │<!–>├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤–>│I. Relevanța sistemelor de educație și formare │I. Relevanța sistemelor de educație și formare │<!–>│profesională în raport cu cerințele pieței muncii │profesional în raport cu cerințele pieței muncii │–>│din punct de vedere al deficitului de competențe și│din punct de vedere al deficitului de competențe │<!–>│calificări │și calificări │–>├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤<!–>│1. Instrumentele de descriere a ocupațiilor și │1. Instrumentele de descriere a ocupațiilor și │–>│calificărilor │calificărilor │<!–>│1.1. Existența reglementărilor necesare elaborării │1.1. Registrul Național al Calificărilor – │–>│Registrului Național al Calificărilor │neoperațional │<!–>│1.2. Existența metodologiilor de elaborare a │1.2. Inexistența metodologiilor de elaborare a │–>│Standardelor de pregătire profesională în formarea │calificărilor ce se pot obține prin diferite rute│<!–>│profesională inițială │profesionale în sistemul de formare inițială și │–>│1.3. Expertiza în sistem, legată de cadrul de │continuă în termeni de rezultate ale învățării │<!–>│reglementare și implementare a Sistemului European │1.3. Insuficienta adecvare la nevoile │–>│de Credit pentru Educație și Formare │identificate a cadrului de reglementare și │<!–>│Profesională – ECVET în formarea profesională │implementare a Sistemului European de Credit │–>│1.4. Existența unui număr de standarde ocupaționale│pentru Educație și Formare Profesională – ECVET │<!–>│standarde de pregătire profesională și curricula │în formarea profesională │–>│actualizate │1.4. Inexistența standardelor ocupaționale și │<!–>│1.5. Dezvoltări realizate prin proiecte │standardelor de pregătire profesională și │–>│cofinanțate din Fondul Social European prin │curricula pentru toate ocupațiile/calificările │<!–>│Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea │1.5. Neactualizarea standardelor ocupaționale/ │–>│Resurselor Umane 2007-2013 cum ar fi proiectul │standardelor de pregătire profesională și a │<!–>│implementat de Centrul Național de Dezvoltare a │curriculei pentru toate ocupațiile/calificările, │–>│Învățământului Profesional și Tehnic "Curriculum │în special pentru economia verde │<!–>│Revizuit în Învățământul Profesional și Tehnic – │1.6. Neaprobarea Metodologiei de elaborare, │–>│CRIPT", prin care a fost îmbunătățită descrierea │validare, aprobare și gestionare a standardelor │<!–>│calificărilor pe baza rezultatelor învățării și │ocupaționale. │–>│implicarea partenerilor sociali/angajatorilor în │ │<!–>│descrierea acestora. │ │–>├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤<!–>│2. Mecanisme pentru anticiparea competențelor │2. Mecanisme pentru anticiparea competențelor │–>│solicitate pe piața muncii, definirea profilurilor │solicitate pe piața muncii, definirea │<!–>│profesionale, în scopul dezvoltării/revizuirii │profilurilor profesionale, în scopul dezvoltării/│–>│calificărilor în concordanță cu abilitățile și │revizuirii calificărilor în concordanță cu │<!–>│cunoștințele relevante pentru nevoile pieței forței│abilitățile și cunoștințele relevante pentru │–>│de muncă și adaptarea programelor de învățământ la │nevoile pieței forței de muncă și adaptarea │<!–>│nevoile și tendințele pieței muncii │programelor de învățământ la nevoile și │–>│2.1. Existența unor instrumente pentru anticiparea │tendințele pieței muncii │<!–>│nevoilor de calificări și competențe ale pieței │2.1. Lipsa aplicării sistematice a instrumentelor│–>│muncii precum și o serie de rezultate ale acestor │pentru anticiparea nevoilor de calificări și │<!–>│instrumente (Studii de piața muncii, Studii │competențe ale pieței muncii cum ar fi: studii │–>│previzionale privind cererea de formare │previzionale privind cererea de formare │<!–>│profesională și anchete în firme, realizate în │profesională, anchete în firme, studii de piața │–>│perioada 2003-2012 de către Centrul Național de │muncii │<!–>│Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic │2.2 Lipsa abordării integrate a furnizării de │–>│cu sprijinul mai multor instituții și experți) │servicii de orientare și consiliere în carieră cu│<!–>│2.2. Existența mecanismelor și metodologiilor de │oferta angajatorilor și/sau cu cerințele pieței │–>│elaborare a documentelor de planificare strategică │muncii, care conduce la o analiză redusă a │<!–>│și la nivelul furnizorilor de formare profesională │caracteristicilor capitalului uman care urmează │–>│inițială: Planul Regional de Acțiune pentru │să intre pe piața muncii și la incapacitatea │<!–>│Învățământ, Planul Local de Acțiune pentru │angajatorilor de a construi predicții în funcție │–>│Învățământ, Planul de Acțiune al Scolii, │de resursele și interesele celor nou-intrați │<!–>│actualizate periodic începând din anul 2004 │2.3. Lipsa elaborării sistematice a unor studii │–>│2.3. Expertiza structurilor responsabile cu │de impact privind formarea profesională │<!–>│elaborarea documentelor de planificare strategică a│2.4. Aria de acțiune a documentelor de │–>│nevoilor de formare profesională inițială la nivel │planificare strategică a nevoilor de formare │<!–>│regional: Consorțiile regionale și local: │profesională – limitată la formarea profesională │–>│Comitetele Locale de Dezvoltare a Parteneriatului │inițială │<!–>│Social │2.5. Capacitatea instituțională a structurilor │–>│2.4. Existența unei structurii centrale, Centrul │responsabile cu elaborarea documentelor de │<!–>│Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional│planificare strategică – relativ limitată │–>│și Tehnic, cu expertiză relevantă în ceea ce │2.6. Resurse insuficiente la nivelul │<!–>│privește planificarea strategică a ofertei pentru │instituțiilor responsabile pentru exercitarea │–>│învățământul profesional și tehnic, în concordanță │integrală a rolului de gestionare a bazelor de │<!–>│cu nevoile pieței muncii │date necesare planificării strategice a ofertei │–>│2.5. Dezvoltări realizate prin proiecte │învățământului profesional și tehnic, în │<!–>│cofinanțate din Fondul Social European prin │concordanță cu nevoile pieței muncii și a │–>│Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea │persoanelor interesate. │<!–>│Resurselor Umane 2007-2013, cum ar fi proiectul │ │–>│implementat de Centrul Național de Dezvoltare a │ │<!–>│Învățământului Profesional și Tehnic "Corelarea │ │–>│ofertei educaționale a învățământului profesional │ │<!–>│și tehnic cu cerințele pieței muncii" │ │–>│2.6. Existența instrumentelor de intervenție rapidă│ │<!–>│pentru corelarea cererii de formare cu nevoia de │ │–>│formare la nivelul angajatorilor prin organizarea │ │<!–>│de programe de specializare și perfecționare în │ │–>│sistemul de formare profesională a adulților. │ │<!–>├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤–>│3. Monitorizarea inserției profesionale a │3. Monitorizarea inserției profesionale a │<!–>│absolvenților programelor de formare │absolvenților programelor de formare │–>│3.1. Existența unei metodologii de monitorizare a │3.1. Insuficienta dezvoltare a mecanismului de │<!–>│inserției socio-profesionale a absolvenților │monitorizare a inserției socio-profesionale a │–>│învățământului profesional și tehnic, elaborată de │absolvenților, prin necuprinderea tuturor │<!–>│către Centrul Național de Dezvoltare a │absolvenților programelor de formare, lipsa unei │–>│Învățământului Profesional și Tehnic cu sprijinul │componente de monitorizare pe cale administrativă│<!–>│mai multor instituții și experți, actualizată în │lipsa aplicării sistematice și cuprinzătoare la │–>│anul 2013. Metodologia de monitorizare a inserției │nivel teritorial. │<!–>│socio-profesionale a absolvenților învățământului │ │–>│profesional și tehnic a fost pilotată la nivel │ │<!–>│județean și regional cu sprijinul Programului │ │–>│multianual Phare TVET 2004-2006 pentru dezvoltarea │ │<!–>│învățământului profesional și tehnic și, ulterior, │ │–>│aplicată în mai multe județe, în perioada 2010-2013│ │<!–>│prin proiecte cofinanțate din Fondul Social │ │–>│European prin Programul Operațional Sectorial │ │<!–>│Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. │ │–>│3.2. Existența instrumentelor de monitorizare a │ │<!–>│inserției pe piața muncii a absolvenților de │ │–>│cursuri care au calitatea de persoane aflate în │ │<!–>│căutarea unui loc de muncă. │ │–>├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤<!–>│4. Învățarea la locul de muncă în formarea │4. Învățarea la locul de muncă în formarea │–>│profesională inițială și continuă │profesională inițială și continuă │<!–>│4.1. Dezvoltarea, în ultimii ani, a componentei de │4.1. Insuficienta reglementare legislativă │–>│învățare la locul de muncă în formarea profesională│necesară unui traseu de formare profesională │<!–>│inițială │inițială, dublată de lipsa sau oferirea sporadică│–>│4.2. Existența unui număr din ce în ce mai mare de │a serviciilor de orientare și consiliere în │<!–>│agenți economici care se implică în învățarea la │carieră, organizat prin sistemul de învățământ, │–>│locul de muncă │care să aibă o componentă semnificativă de │<!–>│4.3. Funcționarea, de aproximativ 12 ani, a unui │învățare la locul de muncă, în parteneriat cu │–>│sistem de formare profesională a adulților care │companiile, dar mai ales în baza abilităților și │<!–>│pune accentul pe învățarea la locul de muncă │a motivației elevilor de a urma un anumit traseu │–>│4.4. Crearea unui cadru legislativ funcțional │profesional │<!–>│privind ucenicia la locul de muncă care prevede și │4.2. Lipsa unui mecanism de asigurare a calității│–>│implementarea principiilor de asigurare a calității│învățării la locul de muncă a elevilor în cadrul │<!–>│agreate la nivel european prin Recomandarea │companiilor │–>│Parlamentului European și a Consiliului din │4.3. Lipsa unui sistem de acreditare a │<!–>│18 iunie 2009 privind stabilirea unui cadru │întreprinderilor pentru furnizarea componentei │–>│european de referință pentru asigurarea calității │programului de formare care vizează învățarea la │<!–>│în educație și formare profesională. │locul de muncă a elevilor │–>│ │4.4. Lipsa unui sistem de formare a tutorilor din│<!–>│ │întreprinderi în formarea profesională inițială │–>│ │4.5. Insuficienta cunoaștere a beneficiilor │<!–>│ │uceniciei la locul de muncă de către potențialii │–>│ │beneficiari │<!–>│ │4.6 Insuficienta promovare a valorilor legate de │–>│ │muncă, creativitate și inovație la locul de │<!–>│ │muncă, program flexibil de muncă și învățare, │–>│ │angajarea și munca pe proiecte, avansarea în │<!–>│ │carieră pe criterii de profesionalism și de │–>│ │eficiență economică care să asigure elevilor/ │<!–>│ │cursanților oportunitatea să gândească în termeni│–>│ │de dezvoltare individuală și a companiei și nu în│<!–>│ │termenii integrării într-un loc de muncă în care │–>│ │trebuie doar să execute în mod corect niște │<!–>│ │operațiuni. │–>├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤<!–>│5. Mecanisme de finanțare publică și privată a │5. Mecanisme de finanțare publică și privată a │–>│formării profesionale continue │formării profesionale continue │<!–>│5.1. Existența cadrului de reglementare și a │5.1. Lipsa unui mecanism de finanțare a │–>│resurselor disponibile pentru finanțarea prin │structurilor de cooperare/parteneriat strategic │<!–>│proiectele Phare multianuale 2001-2003 și 2004-2006│public – privat și sectorial din formarea │–>│de dezvoltare a învățământului profesional și │profesională, de exemplu Comitetele Sectoriale, │<!–>│tehnic a funcționării a Consorțiile Regionale, │Consorțiile Regionale, Comitetele Locale de │–>│Comitetele Locale de Dezvoltare a Parteneriatului │Dezvoltare a Parteneriatului Social. │<!–>│Social │5.2. Lipsa unui sistem adecvat de facilități │–>│5.2. Finanțarea prin proiecte cofinanțate din │fiscale care să răspundă nevoilor persoanelor │<!–>│Fondul Social European prin Programul Operațional │adulte care au calitatea de salariați │–>│Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 a │5.3. Insuficiența măsurilor de stimulare a │<!–>│funcționării a Consorțiilor Regionale, Comitetelor │participării la programe de formare a tuturor │–>│Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social, │persoanelor apte de muncă │<!–>│începând cu anul 2010 │5.4. Ponderea relativ mică a unităților de │–>│5.3. Finanțarea componentei de instruire practică │învățământ și a elevilor care au beneficiat de │<!–>│din cadrul programelor de formare profesională │sprijin financiar pentru instruirea practică prin│–>│inițială prin proiecte cofinanțate din Fondul │proiecte cofinanțate din Fondul Social European │<!–>│Social European prin Programul Operațional │prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea │–>│Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. │Resurselor Umane 2007-2013. │<!–>│5.4. Aprobarea programelor operaționale pentru │5.5. Lipsa unor proiecte strategice naționale, │–>│perioada 2014-2020. │cofinanțate din Fondul Social European, care să │<!–>│ │asigure finanțarea instruirii practice în │–>│ │formarea profesională inițială din sistemul de │<!–>│ │învățământ │–>│ │5.6. Slaba implicare a unităților de învățământ │<!–>│ │profesional și tehnic în formarea profesională │–>│ │continuă. │<!–>├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤–>│6. Implicarea partenerilor sociali în dezvoltarea │6. Implicarea partenerilor sociali în dezvoltarea│<!–>│sistemului de formare profesională │sistemului de formare profesională │–>│6.1. Existența structurilor de dialog social la │6.1. Nivelul insuficient al reprezentativității │<!–>│toate nivelele: național, regional, județean │și al specializării pe diferitele domenii de │–>│6.2. Existența cadrului legal de reglementare a │interes din formarea profesională a persoanelor │<!–>│funcționării Comitetelor sectoriale │desemnate de partenerii sociali în structurile de│–>│6.3. Existența unui Model de planificare strategică│dialog social la diferite nivele │<!–>│a ofertei de formare profesională prin ÎPT, │6.2. Cadrul insuficient de reglementare a │–>│elaborat și implementat începând cu anul 2000 de │Comitetelor Sectoriale în privința aspectelor ce │<!–>│către Centrul Național de Dezvoltare a │țin de organizarea, funcționarea și finanțarea │–>│Învățământului Profesional și Tehnic, în scopul │pentru funcționarea eficientă a acestora │<!–>│asigurării unei oferte de formare profesională │6.3. Reglementări privind organizarea și │–>│prin învățământ profesional și tehnic relevantă în │funcționarea structurilor manageriale │<!–>│raport cu nevoile previzionate ale pieței muncii │participative cu rol în planificarea strategică a│–>│care: │formării profesionale de la nivel regional și │<!–>│a) se bazează pe descentralizarea deciziei și │județean: Consorțiile regionale/Comitetele Locale│–>│ distribuirea acesteia pe mai multe niveluri │de Dezvoltare a Parteneriatului Social, care nu │<!–>│ decizionale, respectiv național, regional, │acoperă toate ariile de acțiune ale acestor │–>│ județean și local; │structuri pentru formarea profesională inițială │<!–>│b) este un exercițiu participativ bazat pe acțiunea│și continuă │–>│ colectivă a partenerilor sociali multipli, care │6.4. Asistență metodologică și mecanisme de │<!–>│ reprezintă interesele angajatorilor, │coordonare a structurilor de cooperare strategică│–>│ asociațiilor profesionale, angajaților/ │de la nivel național, regional și local care nu │<!–>│ sindicatelor, administrației publice, ale │acoperă toate ariile de acțiune ale acestor │–>│ organizațiilor guvernamentale relevante, precum │structuri pentru formarea profesională inițială │<!–>│ și ale altor organizații ale societății civile │și continuă. │–>│ cum ar fi: Consorții regionale, Comitetele │ │<!–>│ Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social; │ │–>│c) se bazează pe asumarea responsabilității │ │<!–>│ definirii țintelor și a căilor de acțiune, în │ │–>│ cadrul procesului de planificare participativă, │ │<!–>│ având la bază interesul instituțional comun; │ │–>│d) are ca rezultat documente de planificare │ │<!–>│ strategică a ofertei pentru învățământul │ │–>│ profesional și tehnic pe termen mediu la nivel │ │<!–>│ regional, județean și al școlii: Planul Regional│ │–>│ de Acțiune pentru Învățământ, Planul Local de │ │<!–>│ Acțiune pentru Învățământ, Planul de Acțiune al │ │–>│ Școlii, elaborate și actualizate periodic de │ │<!–>│ către Consorțiile regionale/Comitetele Locale de│ │–>│ Dezvoltare a Parteneriatului Social/unitățile de│ │<!–>│ învățământ, pe baza unor studii previzionale │ │–>│ menite a asigura anticiparea timpurie a nevoilor│ │<!–>│ de formare profesională │ │–>│6.4. Existența Metodologiilor de elaborare, │ │<!–>│actualizare și monitorizare a documentelor de │ │–>│planificare strategică a învățământ profesional și │ │<!–>│tehnic: Planul Regional de Acțiune pentru │ │–>│Învățământ, Planul Local de Acțiune pentru │ │<!–>│Învățământ, Planul de Acțiune al Scoli care implică│ │–>│participarea structurilor manageriale consultative │ │<!–>│6.5. Existența documentelor de planificare │ │–>│strategică a ofertei pentru învățământ profesional │ │<!–>│și tehnic: Planul Regional de Acțiune pentru │ │–>│Învățământ, Planul Local de Acțiune pentru │ │<!–>│Învățământ, Planul de Acțiune al Scolii, pe │ │–>│termen mediu, actualizate la orizontul anului 2020,│ │<!–>│elaborate de către structurile manageriale │ │–>│consultative la nivel regional și la nivel │ │<!–>│județean, începând din anul 2003, actualizate │ │–>│periodic │ │<!–>│6.6. Existența unor acorduri de colaborare dintre │ │–>│Ministerul Educației Naționale și Cercetării │ │<!–>│Științifice și structuri asociative ale │ │–>│partenerilor sociali: de exemplu patronate, camere │ │<!–>│de comerț și industrie │ │–>│6.7. Mecanisme de consultare/implicare a │ │<!–>│partenerilor sociali în identificarea de noi │ │–>│calificări profesionale necesare și în elaborarea/ │ │<!–>│validarea standardelor ocupaționale/standardelor │ │–>│de pregătire profesională │ │<!–>│6.8. Avizarea propunerilor anuale de cifre de │ │–>│școlarizare pentru învățământ profesional și │ │<!–>│tehnic de către Comitetele Locale de Dezvoltare a │ │–>│Parteneriatului Social, conform metodologiei de │ │<!–>│fundamentare a cifrei de școlarizare │ │–>├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤<!–>│II. GRADUL DE PARTICIPARE ȘI FACILITAREA ACCESULUI │II. GRADUL DE PARTICIPARE ȘI FACILITAREA │–>│LA PROGRAMELE DE FORMARE PROFESIONALĂ │ACCESULUI LA PROGRAMELE DE FORMARE PROFESIONALĂ │<!–>├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤–>│7. Marketingul programelor de formare profesională │7. Marketingul programelor de formare │<!–>│și al evaluării rezultatelor învățării dobândite în│profesională și al evaluării rezultatelor │–>│context nonformal și informal │învățării dobândite în context nonformal și │<!–>│7.1. Dezvoltarea, în ultimii ani, a măsurilor de │informal │–>│promovare a învățământului profesional prin site-ul│7.1. Lipsa unei strategii de marketing a formării│<!–>│"Alege-ți drumul", campanii de informare și │profesionale care să conducă la conștientizarea │–>│promovare în mass-media, materiale de informare și │beneficiilor participării la programe de formare │<!–>│de promovare, etc. │profesională și a recunoașterii rezultatelor │–>│7.2. Diseminarea beneficiilor formării profesionale│învățării dobândite în context nonformal și │<!–>│prin materiale și pagini electronice din cadrul │informal, asupra dezvoltării carierei │–>│proiectelor finanțate și implementate din Programul│7.2. Materiale informative și de promovare a │<!–>│Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane │formării profesionale și a sistemului │–>│2007-2013. │recunoașterii rezultatelor învățării, dobândite │<!–>│ │în context nonformal și informal, necuprinzătoare│–>│ │în raport cu diversitatea programelor și │<!–>│ │elaborate nesistematic │–>│ │7.3. Lipsa cadrului instituțional de identificare│<!–>│ │și popularizare la nivel național, regional și │–>│ │local a bunelor practici din formarea │<!–>│ │profesională │–>│ │7.4. Diseminarea redusă a exemplelor de bună │<!–>│ │practică, respectiv prezentarea relativ limitată │–>│ │a unor exemple de succes în carieră a │<!–>│ │absolvenților programelor de formare profesională│–>│ │7.5. Calitatea relativ redusă a Concursurilor pe │<!–>│ │meserii, organizate la nivel local/regional/ │–>│ │național │<!–>│ │7.6 Lipsa unor activități de motivare a adulților│–>│ │pentru participare la formarea profesională, de │<!–>│ │ex. concursuri pe meserii – naționale, │–>│ │internaționale în sistemul de formare │<!–>│ │profesională a adulților și în ucenicia la locul │–>│ │de muncă. │<!–>├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤–>│8. Participarea adulților la formarea profesională │8. Participarea adulților la formarea │<!–>│continuă │profesională continuă │–>│8.1. Existența cadrului legislativ de reglementare │8.1. Insuficientă adaptare și dezvoltare a │<!–>│a formării profesionale a adulților │formelor de sprijin acordat participării │–>│ │adulților la formarea profesională continuă, în │<!–>│ │special a persoanelor confruntate cu perioade de │–>│ │tranziție pe piața forței de muncă, a │<!–>│ │lucrătorilor cu risc de șomaj, a șomerilor, a │–>│ │grupurilor dezavantajate și a persoanelor cu │<!–>│ │vârstă peste 50 de ani │–>│ │8.2. Număr redus de adulți cuprinși în programe │<!–>│ │de formare profesională continuă │–>├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤<!–>│9. Orientare profesională și consilierea în │9. Orientare profesională și consiliere în │–>│carieră │carieră │<!–>│9.1. Existența, în planul cadru de învățământ │9.1. Lipsa unui sistem național coerent de │–>│pentru învățământul profesional cu durata de 3 ani,│informare, consiliere și orientare profesională │<!–>│a unei ore de orientare și consiliere │la nivel național/regional/local, care să vizeze │–>│9.2. Existența și implicarea în orientarea și │atât formarea profesională inițială, cât și │<!–>│consilierea elevilor a Centrul Județean de Resurse │formarea profesională continuă │–>│și de Asistență Educațională/Centrul Municipiului │9.2. Slaba cooperare între diverși actori la │<!–>│București de Resurse și Asistență Educațională │nivel național, regional și local, care │–>│ │acționează în domeniul consilierii și orientării │<!–>│ │profesionale și lipsa coordonării acțiunilor │–>│ │acestora │<!–>│ │9.3. Derularea unor proiecte naționale, │–>│ │cofinanțate din Fondul Social European prin │<!–>│ │Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea │–>│ │Resurselor Umane 2007-2013, și a unor proiecte │<!–>│ │internaționale de dezvoltare a orientării și │–>│ │consilierii, dezvoltarea unor suporturi de │<!–>│ │învățare specifice și formarea unor persoane │–>│ │resurse în acest scop │<!–>│ │9.4. Existența mecanismelor și cadrului │–>│ │instituțional de orientare și consiliere a │<!–>│ │persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă │–>│ │prin Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de │<!–>│ │Muncă/Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de│–>│ │Muncă │<!–>│ │9.3. Rețeaua de centre de informare, consiliere │–>│ │și orientare profesională, insuficient │<!–>│ │dezvoltată, în special în mediul rural │–>│ │9.4. Utilizarea insuficientă a instrumentelor de │<!–>│ │orientare profesională online elaborate │–>│ │9.5. Insuficienta informare a persoanelor apte de│<!–>│ │muncă în legătură cu serviciile de orientare și │–>│ │consiliere existente la nivel național/regional/ │<!–>│ │local │–>│ │9.6. Lipsa unui mecanism de asigurare a calității│<!–>│ │serviciilor de informare, consiliere și orientare│–>│ │profesională │<!–>│ │9.7. Lipsa unui sistem coerent și cuprinzător de │–>│ │furnizare de programe de formare profesională │<!–>│ │continuă persoanelor cu atribuții în domeniul │–>│ │informării, consilierii și orientării în carieră │<!–>│ │cum ar fi: personalul centrelor de consiliere, │–>│ │consilieri școlari și diriginți │<!–>│ │9.8. Lipsa sprijinului pentru funcționarea │–>│ │forumurilor naționale de orientare profesională │<!–>│ │9.9. Insuficienta furnizare de servicii de │–>│ │consiliere și orientare profesională pentru toate│<!–>│ │categoriile de grupuri aflate în risc │–>│ │9.10. Lipsa unei abordări unitare și coerente în │<!–>│ │acțiunile de informare și consiliere în vederea │–>│ │prevenirii abandonului școlar – acțiuni care să │<!–>│ │țintească atât elevii cât și părinții. │–>├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤<!–>│10. Mecanisme de recunoaștere și validare a │10. Mecanisme de recunoaștere și validare a │–>│rezultatelor învățării dobândite în context │rezultatelor învățării dobândite în context │<!–>│nonformal și informal │nonformal și informal │–>│10.1. Existența cadrului general de reglementare │10.1. Lipsa Metodologiei de recunoaștere a │<!–>│pentru recunoaștere a rezultatelor învățării │rezultatelor învățării dobândite în context │–>│dobândite în context nonformal și informal, inclus │nonformal și informal la nivel de sistem │<!–>│în Legea educației naționale nr. 1/2011, cu │10.2. Mecanisme de asigurare a calității care nu │–>│modificările și completările ulterioare │sunt aplicate sistemului de recunoaștere și │<!–>│10.2 Procedură de evaluare și certificare a │validare a rezultatelor învățării dobândite în │–>│competențelor profesionale obținute pe alte căi │context nonformal și informal │<!–>│decât cele formale, aprobată prin ordin comun al │10.3. Insuficienta formare a personalului cu │–>│Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale │atribuții în domeniul recunoașterii și validării │<!–>│și Persoanelor Vârstnice și Ministerului Educației │rezultatelor învățării dobândite în context │–>│Naționale și Cercetării Științifice, aprobată și │nonformal și informal │<!–>│utilizată încă din anul 2004. │10.4. Slaba capacitate instituțională pentru │–>│ │evaluarea rezultatelor învățării dobândite în │<!–>│ │context nonformal și informal │–>│ │10.5. Programele de formare existente neadaptate │<!–>│ │și ne-personalizate în funcție de recunoașterea │–>│ │rezultatelor învățării dobândite în context │<!–>│ │nonformal și informal. │–>├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤<!–>│11. Accesul la programe de formare profesională │11. Accesul la programe de formare profesională │–>│pentru tineri din categoriile "greu accesibile" │pentru tineri din categoriile "greu accesibile" │<!–>│(hard to reach), cu accent pe cei din mediul rural │(hard to reach), cu accent pe cei din mediul │–>│și din medii defavorizate, precum și populația roma│rural și din medii defavorizate, precum și │<!–>│11.1. Implementarea unor măsuri pentru creșterea │populația roma │–>│accesului la programele de formare profesională a │11.1. Lipsa unor campusuri școlare și a unor │<!–>│elevilor din mediul rural și de etnie romă, cum ar │centre de formare profesională pentru o largă │–>│fi: alocarea de locuri speciale pentru elevii romi,│paletă de domenii de formare profesională și │<!–>│transport școlar, burse școlare pentru elevii din │calificări și pentru un număr semnificativ de │–>│învățământul profesional. │cursanți cu domiciliul la distanțe mari │<!–>│ │11.2 Lipsa reglementării privind posibilitatea │–>│ │organizării online a programelor de formare │<!–>│ │profesională autorizate. │–>├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤<!–>│III. CALITATEA FORMĂRII PROFESIONALE │III. CALITATEA FORMĂRII PROFESIONALE │–>├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤<!–>│12. Cadru național de asigurare a calității EFP la │12. Cadru național de asigurare a calității │–>│nivel de sistem │educației și formării profesionale la nivel de │<!–>│12.1. Existența cadrului național de asigurare a │sistem │–>│calității în formarea profesională inițială │12.1. Sprijin limitat acordat funcționării │<!–>│12.2. Existența Grupului Național pentru Asigurarea│Grupului Național pentru Asigurarea Calității în │–>│Calității – GNAC, structură informală, care │formarea profesională, structură de coordonare │<!–>│funcționează ca punct național de referință al │constituită în conformitate cu Recomandarea │–>│Rețelei Europene pentru Asigurarea Calității în │EQAVET │<!–>│Educație și Formarea Profesională, denumită în │12.2. Lipsa unui sistem național de colectare și │–>│continuare EQAVET │analiză a datelor referitoare la cei 10 │<!–>│12.3. Existența unor rețele de cooperare │indicatori EQAVET, atât pentru formarea │–>│interinstituțională în domeniul asigurării │profesională inițială, cât și pentru formarea │<!–>│calității între furnizorii de formare profesională │profesională continuă │–>│inițială │12.3. Lipsa unui mecanism de monitorizare, │<!–>│12.4. Aprobarea prin lege a obligativității │evaluare și revizuire sistematică a calității │–>│furnizorilor de formare profesională din sistemul │formării profesionale la nivel de sistem, care să│<!–>│de formare profesională a adulților de a respecta │includă colectarea și analiza informațiilor cu │–>│principiile de asigurare a calității aprobate prin │privire la gradul satisfacție a beneficiarilor │<!–>│Recomandarea Parlamentului European și a │direcți și indirecți ai programelor de formare │–>│Consiliului din 18 iunie 2009 privind stabilirea │profesională. │<!–>│unui cadru european de referință pentru asigurarea │ │–>│calității în educație și formare profesională. │ │<!–>├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤–>│13. Cadrul de reglementare și implementare pentru │13. Cadrul de reglementare și implementare pentru│<!–>│asigurarea calității în formarea profesională │asigurarea calității în formarea profesională │–>│continuă │continuă │<!–>│13.1. Existența unui cadru legislativ de asigurare │13.1. Nefinalizarea metodologiei de implementare │–>│a calității în formarea profesională continuă. │a principiilor pentru asigurarea calității în │<!–>│ │formarea profesională a adulților care ar trebui │–>│ │să se aprobe prin hotărâre a Guvernului. │<!–>├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤–>│14. Calitatea certificării rezultatelor învățării │14. Calitatea certificării rezultatelor învățării│<!–>│14.1. Existența mecanismelor de certificare a │14.1. Lipsa corelării între Mecanismele de │–>│rezultatelor învățării în formarea profesională │certificare în termeni de rezultate ale învățării│<!–>│inițială și în formarea profesională continuă │în formarea profesională inițială și în formarea │–>│14.2. Dezvoltări realizate prin proiecte │profesională continuă │<!–>│cofinanțate din Fondul Social European prin │14.2. Insuficienta dezvoltare a bazei naționale │–>│Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea │de itemi pentru evaluare și certificare │<!–>│Resurselor Umane 2007-2013, cum ar fi: proiectul │14.3. Număr redus de evaluatori certificați la │–>│"Formarea cadrelor didactice în domeniul evaluării │nivel național. │<!–>│competențelor profesionale" implementat de Centrul │ │–>│Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional│ │<!–>│și Tehnic │ │–>│14.3. Existența unei baze de itemi pentru evaluare │ │<!–>│și certificare │ │–>│14.4. Existența unui număr de evaluatori de │ │<!–>│competențe, formați la nivel național. │ │–>├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤<!–>│15. Competențele persoanelor cu atribuții în │15. Competențele persoanelor cu atribuții în │–>│furnizarea programelor de formare profesională │furnizarea programelor de formare profesională │<!–>│15.1. Existența mecanismelor și programelor │15.1. Programe de dezvoltare profesională │–>│destinate dezvoltării profesionale a cadrelor │continuă a formatorilor și profesorilor │<!–>│didactice │necuprinzătoare și nesistematice │–>│15.2. Număr semnificativ de persoane cu atribuții │15.2. Lipsa unor programe sistematice de │<!–>│în furnizarea programelor de formare profesională │dezvoltare profesională continuă a membrilor │–>│formate prin programele Phare TVET, proiecte │Comisiilor de autorizare și a evaluatorilor de │<!–>│Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea │furnizori și programe de formare folosiți de │–>│Resurselor Umane 2007-2013 și alte proiecte │comisiile de autorizare, referitoare la │<!–>│15.3. Obligativitatea furnizorilor de formare │asigurarea calității formării profesionale │–>│profesională a adulților autorizați de a realiza │continue │<!–>│programele de formare profesională cu formatori │15.3. Lipsa unui centru național și a unor centre│–>│care au profiluri sau specialitatea │regionale de formare a profesorilor și a │<!–>│corespunzătoare programei de pregătire, respectiv │tutorilor din cadrul agenților economici │–>│care au pregătirea specifică educației adulților │implicați în formarea profesională inițială, care│<!–>│conform standardelor ocupaționale. │să asigure o dezvoltare coerentă și unitară a │–>│ │competențelor persoanelor cu atribuții de formare│<!–>│ │profesională │–>│ │15.4. Lipsa reglementărilor legale privind │<!–>│ │dezvoltarea competențelor tutorilor. │–>├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤<!–>│16. Calitatea infrastructurii educației și formării│16. Calitatea infrastructurii educației și │–>│profesionale │formării profesionale │<!–>│16.1. Îmbunătățirea infrastructurii educației și │16.1. Infrastructura de formare profesională │–>│formării profesionale în raport cu cerințele │insuficient adaptată nevoilor, din punct de │<!–>│Standardelor ocupaționale/Standardelor de pregătire│vedere al distribuției teritoriale și al │–>│profesională/Curriculumului, într-un număr │calității acesteia │<!–>│semnificativ de unități de învățământ, │16.2. Standarde de dotare a furnizorilor de │–>│realizată preponderent prin programele multianuale │formare profesională neactualizate, în raport cu │<!–>│Phare TVET 2001-2003 și 2004-2006. │standardele aferente calificării │–>│ │16.3. Lipsa/uzura fizică/morală a mijloacelor │<!–>│ │didactice și a echipamentelor aferente │–>│ │infrastructurii de formare profesională │<!–>│ │16.4 Insuficienta preluare a bunelor practici │–>│ │care vizează pregătirea în centre de formare │<!–>│ │specializate într-un anumit domeniu de activitate│–>├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤<!–>│17. Excelența în educația și formarea profesională │17. Excelența în educația și formarea │–>│17.1. Existența unor furnizori de formare │profesională │<!–>│profesională inițială și continuă, dezvoltați prin │17.1. Insuficienta dezvoltare a unor centre │–>│programe de modernizare a formării profesionale, │comunitare de învățare permanentă, a centrelor de│<!–>│care promovează excelența. │resurse din formare profesională inițială pe │–>│ │domenii de pregătire profesională și a celor care│<!–>│ │coordonează, la nivel regional, inițiativele │–>│ │antreprenoriale │<!–>│ │17.2. Insuficienta dezvoltare a infrastructurii │–>│ │furnizorilor de formare profesională inițială și │<!–>│ │continuă pentru sectoare economice prioritare, │–>│ │identificate prin Strategia națională pentru │<!–>│ │competitivitate 2014-2020 │–>│ │17.3. Lipsa unor Centre regionale de competențe │<!–>│ │care să asigure formarea de competențe sau │–>│ │calificări pentru sectoare economice prioritare, │<!–>│ │identificate prin Strategia națională pentru │–>│ │competitivitate 2014-2020 │<!–>│ │17.4. Insuficienta dezvoltare a unor comunități │–>│ │de practici în formarea profesională, pe domenii │<!–>│ │de pregătire profesională │–>│ │17.5. Lipsa unui mecanism de recunoaștere a │<!–>│ │excelenței în furnizarea de programe de formare │–>│ │profesională │<!–>│ │17.6. Relevanța insuficientă a concursurilor pe │–>│ │meserii, organizate la nivel local/regional/ │<!–>│ │național │–>│ │17.7. Slaba participare a elevilor din învățământ│<!–>│ │profesional și tehnic la concursuri │–>│ │internaționale pe meserii │<!–>│ │17.8. Neaplicarea standardelor specifice │–>│ │competițiilor internaționale în formarea │<!–>│ │profesională din România. │–>├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤<!–>│IV. INOVAREA ȘI COOPERAREA ÎN DOMENIUL FORMĂRII │IV. INOVAREA ȘI COOPERAREA ÎN DOMENIUL FORMĂRII │–>│PROFESIONALE │PROFESIONALE │<!–>├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤–>│18. Inovarea, creativitatea și dezvoltarea │18. Inovarea, creativitatea și dezvoltarea │<!–>│spiritului antreprenorial din cadrul programelor de│spiritului antreprenorial din cadrul programelor │–>│formare profesională │de formare profesională │<!–>│18.1. Existența centralei ROCT – Romanian │18.1. Insuficienta extindere a metodelor de │–>│Coordination of Training-firms pentru firmele de │învățare care dezvoltă competențele │<!–>│exercițiu │antreprenoriale ale formabililor de exemplu firma│–>│18.2. Implementarea și dezvoltarea metodei de │de exercițiu, precum și insuficienta identificare│<!–>│învățare prin firma de exercițiu, în învățământul │a elevilor cu spirit antreprenorial │–>│profesional și tehnic din România, începând cu │18.2. Sprijin financiar deficitar pentru │<!–>│anul 2001, care cuprinde, în 2014, o rețea de │organizarea de competiții de dezvoltare și │–>│peste 1300 de firme de exercițiu │simulare a planurilor de afaceri, în cadrul │<!–>│18.3. Existența rețelei de întreprinderi simulate, │programelor de formare profesională, de exemplu │–>│care cuprinde, în 2014, peste 140 de întreprinderi │Business plan │<!–>│simulate │18.3. Sprijin financiar insuficient pentru │–>│18.4. Dezvoltări realizate prin proiecte │organizarea și participarea la târgurile │<!–>│cofinanțate din Fondul Social European prin │regionale, naționale și internaționale ale │–>│Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea │firmelor de exercițiu │<!–>│Resurselor Umane 2007-2013 de exemplu: proiectul │18.4. Număr redus de parteneriate pentru inovare,│–>│"Formarea cadrelor didactice din învățământul │dezvoltate între furnizori de formare │<!–>│profesional și tehnic – profil SERVICII, pentru │profesională, instituții de învățământ superior, │–>│extinderea metodei moderne de învățare firma de │institute de proiectare și cercetare │<!–>│exercițiu" implementat de Centrul Național de │18.5. Număr redus de proiecte de inovare la │–>│Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic │nivelul învățământului profesional și tehnic. │<!–>├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤–>│19. Capacitatea instituțională a furnizorilor de │19. Capacitatea instituțională a furnizorilor de │<!–>│formare profesională inițială și continuă și a │formare profesională inițială și continuă și a │–>│comitetelor sectoriale de a accesa fonduri europene│comitetelor sectoriale de a accesa fonduri │<!–>│19.1. Număr semnificativ de furnizori de formare │europene │–>│care au accesat fonduri europene prin proiecte │19.1. Ponderea scăzută a furnizorilor de formare │<!–>│destinate dezvoltării resurselor umane. │profesională inițială și formare profesională │–>│ │continuă care au accesat fonduri europene din │<!–>│ │totalul furnizorilor │–>│ │19.2. Insuficienta informare a furnizorilor de │<!–>│ │formare profesională și a comitetelor sectoriale │–>│ │privind posibilitățile de accesare a fondurilor │<!–>│ │europene destinate formării profesionale │–>│ │19.3. Capacitatea redusă a multor furnizori de │<!–>│ │formare profesională și a Comitetelor sectoriale │–>│ │privind accesarea de fonduri europene │<!–>│ │19.4. Mecanisme care nu asigură o asistență de │–>│ │maximă eficiență pentru furnizorii de formare │<!–>│ │profesională și pentru Comitetele sectoriale în │–>│ │elaborarea și implementarea cererilor de │<!–>│ │finanțare în proiecte cofinanțate din fonduri │–>│ │europene. │<!–>├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤–>│20. Mobilități internaționale în formarea │20. Mobilități internaționale în formarea │<!–>│profesională │profesională │–>│20.1. Existența unui număr important de furnizori │20.1. Pondere scăzută a formabililor cuprinși în │<!–>│de formare care au accesat fonduri europene │programe de mobilități internaționale din totalul│–>│destinate mobilității internaționale în formarea │formabililor │<!–>│profesională și care creează premisele │20.2. Informare insuficientă a furnizorilor de │–>│constituirii unei rețele, popularizarea și │formare profesională privind accesarea fondurilor│<!–>│extinderea bunelor practici. │europene destinate mobilității internaționale în │–>│ │formarea profesională de exemplu: ERASMUS+, │<!–>│ │Fondul Social European │–>│ │20.3. Competențe limitate ale personalului multor│<!–>│ │furnizori de formare profesională privind │–>│ │elaborarea cererilor de finanțare pentru │<!–>│ │accesarea fondurilor europene destinate │–>│ │mobilității internaționale în formarea │<!–>│ │profesională, de exemplu: ERASMUS+, Fondul Social│–>│ │European │<!–>│ │20.4. Număr redus de programe de formare │–>│ │profesională prin cooperare transfrontalieră. │<!–>├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤–>│21. Învățarea mutuală și schimburile de bune │21. Învățarea mutuală și schimburile de bune │<!–>│practici la nivel internațional și mai cu seamă │practici la nivel internațional și mai cu seamă │–>│european │european │<!–>│21.1. Existența unui număr semnificativ de │21.1. Învățarea mutuală și schimburile de bune │–>│instituții care au implementat proiecte cofinanțate│practici, la nivel internațional și mai cu seamă │<!–>│din Fondul Social European prin Programul │european, insuficient dezvoltate │–>│Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane │21.2. Diseminare redusă a schimburilor de bune │<!–>│2007-2013 având și o componentă de învățare mutuală│practici la nivelul formării profesionale │–>│și schimburi de bune practici la nivel european, de│ │<!–>│exemplu: proiectul implementat de Centrul Național │ │–>│de Dezvoltare a Învățământului Profesional și │ │<!–>│Tehnic "Corelarea ofertei educaționale a │ │–>│învățământului profesional și tehnic cu cerințele │ │<!–>│pieței muncii" │ │–>├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤<!–>│OPORTUNITĂȚI │AMENINȚĂRI │–>├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤<!–>│1. Fondurile europene destinate dezvoltării │1. Schimbări legislative privind educația, │–>│resurselor umane și a infrastructurii: Programul │sectorul economic și piața muncii care pot │<!–>│Operațional Capital Uman 2014-2020 stabilește │introduce distorsiuni ale dezvoltărilor │–>│prioritățile de investiții, obiectivele și │previzionate │<!–>│acțiunile asumate de către România în domeniul │2. Lipsa unor stimulente/facilități fiscale │–>│resurselor umane, continuând investițiile realizate│adresate agenților economici pentru implicarea │<!–>│prin Fondul Social European în perioada 2007-2013 │acestora în formarea profesională inițială │–>│și contribuind la atingerea obiectivului general al│3. Lipsa de atractivitate a unor locuri de muncă │<!–>│Acordului de Parteneriat 2014-2020, acela de a │disponibile │–>│reduce disparitățile de dezvoltare economică și │4. Decalajul dintre opțiunile absolvenților │<!–>│socială dintre România și Statele Membre ale │învățământului gimnazial pentru traseul de │–>│Uniunii Europene │educație și formare profesională și performanțele│<!–>│2. Programul Operațional Capital Uman urmărește │educaționale ale acestora │–>│integrarea nevoilor de dezvoltare a resurselor │5. Alocarea insuficientă de resurse financiare │<!–>│umane în ansamblul programelor și politicilor │necesare formării profesionale inițiale, mai cu │–>│publice ale României, ca stat membru al Uniunii │seamă pentru instruirea practică și pentru │<!–>│Europene și are în vedere valorizarea capitalului │evaluarea și certificarea rezultatelor învățării │–>│uman, ca resursă pentru o dezvoltare sustenabilă în│6. Modelul de accesare a fondurilor europene de │<!–>│viitor. │către furnizorii de formare profesională și │–>│3. Strategiile de Dezvoltare ale Regiunilor pentru │continuă nu asigură egalitatea de șanse pentru │<!–>│perioada 2014-2020 stabilesc, între alte obiective,│comunitățile sărace │–>│creșterea calității serviciilor de educație și de │7. Dificultăți semnificative pentru furnizorii de│<!–>│formare profesională, adaptate la noile cerințe ale│formare profesională inițială în accesarea │–>│pieței muncii │fondurilor europene, datorită lipsei resurselor │<!–>│4. Programul Operațional Regional 2014-2020 │financiare pentru cofinanțare │–>│evidențiază Axa prioritară Îmbunătățirea │8. Insuficienta implicare a agenților economici │<!–>│infrastructurii educaționale │în procesul de certificare a rezultatelor │–>│5. Fondurile europene destinate mobilității │învățării │<!–>│internaționale în formarea profesională, de │9. Sprijinul financiar limitat, care nu acoperă │–>│exemplu: ERASMUS+, Fondul Social European │integral nevoile de cazare, masă, transport │<!–>│6. Exemple de bună practică în implicarea │școlar pentru tinerii înrolați în formarea │–>│partenerilor sociali și a angajatorilor în programe│profesională în campusurile școlare/centrele de │<!–>│de ucenicie sau programe de formare profesională │formare profesională, mai ales pentru cei din │–>│care includ învățarea în contexte reale de muncă, │mediul rural și din medii defavorizate, precum și│<!–>│pe baza contractelor de ucenicie sau a contractelor│pentru populația romă │–>│de pregătire practică. │ 10. Proceduri birocratice de accesare a │<!–>│ │fondurilor europene │–>│ │11. Intrarea în România a unui flux migrator de │<!–>│ │persoane, unele nealfabetizate, fără calificare │–>│ │și cu potențial generator de probleme sociale │<!–>│ │fără adoptarea de măsuri rapide în vederea │–>│ │integrării pe piața forței de muncă. │<!–>└───────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────┘–><!–>–><!–>–> +
Anexa nr. 4<!–>–>
Arborele problemelor<!–>–>*Font 7*<!–>┌────────────────────────────────────────────────────────────────────┐–>│ Rata redusă de ocupare a tinerilor din grupa de vârstă 20-34 ani, │<!–>│necuprinși în educație și formare, cu nivel de educație ISCED 3 și 4│–>└───────────────────────────────────┬────────────────────────────────┘<!–>┌─────────────────────┬────────────────────┬──┴────────────────────┬────────────────────┐–>┌─────────┴──────────┐┌─────────┴────────┐┌──────────┴──────────┐┌───────────┴───────────┐┌───────┴───────┐┌────────┐<!–>│Ponderea redusă a ││Rata ridicată a ││Ponderea modestă a ││Număr redus de tineri ││Rata redusă de ││ Efecte │–>│elevilor cuprinși în││abandonului școlar││absolvenților ││implicați în programe ││participare a ││ │<!–>│învățământul liceal ││la învățământul ││învățământului liceal││de inovare, dezvoltarea││adulților la ││ │–>│tehnologic și în ││liceal tehnologic ││tehnologic declarați ││a spiritului ││programe de │└────────┘<!–>│învățământul ││și la învățământul││reușiți la examenul ││antreprenorial și în ││formare │–>│profesional ││ profesional ││de bacalaureat ││programe de mobilitate ││continuă │<!–>└─────────┬──────────┘└─────────┬────────┘└──────────┬──────────┘└───────────┬───────────┘└────────┬──────┘–>└─────────────────────┴────────────────────┴──┬────────────────────┴─────────────────────┘<!–>-┼–>┌─────────────────┴─────────────────┐ ┌────────┐<!–>│EFP insuficient adaptată cerințelor│ │Problema│–>│ pieței muncii și nevoilor │ └────────┘<!–>│ beneficiarilor direcți │–>└─────────────────┬─────────────────┘<!–>-┼–>┌──────────────────────────────┬──────────────┴────────┬───────────────────────────┐<!–>┌─────────┴──────────┐ ┌───────────┴─────────────┐ ┌───────┴────────┐ ┌──────────────┴─────┐ ┌────────┐–>│Relevanța scăzută a │ │ Grad de participare și │ │Calitate scăzută│ │Inovare și cooperare│ │ Cauze │<!–>│sistemelor de EFP în│ │ facilitare a accesului │ │ a formării │ │ națională și │ └────────┘–>│raport cu cerințele │ │la programele de formare │ │ profesionale │ │ internațională în │<!–>│ pieței muncii │ │profesională insuficiente│ │ │ │ domeniul formării │–>└┬───────────────────┘ └┬────────────────────────┘ └┬───────────────┘ │ profesionale reduse│<!–>│ │ │ └┬───────────────────┘–>│ │ │ │<!–>│┌────────────────┐ │┌───────────────────────┐ │┌────────────────┐ │┌─────────────────────────┐–>││Instrumentele de│ ││Marketingul programelor│ ││ Cadru național │ ││ Inovarea, creativitatea │<!–>││ descriere a │ ││de formare profesională│ ││ de asigurare a │ ││și dezvoltarea spiritului│–>├┤ ocupațiilor și │ ││ și al evaluării │ ├┤calității EFP la│ ││antreprenorial din cadrul│<!–>││ calificărilor │ ├┤rezultatelor învățării │ ││nivel de sistem │ ├┤ programelor de formare │–>││ neactualizate │ ││ dobândite în context │ ││ inexistent │ ││profesională insuficient │<!–>│└────────────────┘ ││ nonformal și informal │ │└────────────────┘ ││ dezvoltate │–>│┌─────────────────────────┐ ││ insuficiente │ │┌─────────────────┐ │└─────────────────────────┘<!–>││ Mecanisme pentru │ │└───────────────────────┘ ││Calitatea scăzută│ │┌─────────────────────────┐–>││anticiparea competențelor│ │┌───────────────────────┐ ├┤ a certificării │ ││ Capacitatea limitată a │<!–>││ solicitate pe piața │ ││Orientare profesională │ ││ rezultatelor │ ││ furnizorilor de formare │–>├┤ muncii, definirea │ ├┤ și consilierea în │ ││ învățării │ ││ profesională inițială │<!–>││profilurilor profesionale│ ││ carieră insuficientă │ │└─────────────────┘ ├┤ și continuă și a │–>││ insuficient dezvoltate │ │└───────────────────────┘ │┌─────────────────┐ ││ comitetelor sectoriale │<!–>│└─────────────────────────┘ │┌────────────────────────┐ ││ Competențe │ ││ de a accesa fonduri │–>│┌───────────────────────┐ ││ Mecanisme de │ ││ limitate ale │ ││ europene │<!–>││Monitorizarea inserției│ ││recunoaștere și validare│ ││ persoanelor cu │ │└─────────────────────────┘–>││ profesionale a │ ││a rezultatelor învățării│ ├┤ atribuții în │ │┌─────────────────────────┐<!–>├┤ absolvenților │ ├┤ dobândite în context │ ││ furnizarea │ ││ Mobilități │–>││programelor de formare │ ││ nonformal și informal │ ││ programelor de │ ├┤ internaționale în │<!–>││nerealizată sistematic │ ││ insuficient adaptate │ ││ formare │ ││ formarea profesională │–>│└───────────────────────┘ ││ realităților │ ││ profesională │ ││ reduse │<!–>│┌────────────────────────┐ │└────────────────────────┘ │└─────────────────┘ │└─────────────────────────┘–>││ Învățarea la locul de │ │┌────────────────────────┐ │┌─────────────────┐ │┌─────────────────────────┐<!–>││ muncă în formarea │ ││Accesul la programele de│ ││ Infrastructura │ ││ Învățarea mutuală și │–>├┤ profesională inițială │ ││formare profesională din│ ││ educației și │ ││ schimbului de bune │<!–>││ și continuă │ ││ sistemul de învățământ │ ├┤ formării │ └┤ practici la nivel │–>││insuficient reglementată│ └┤ pentru tineri și în │ ││ profesionale │ │ național și european │<!–>││ și implementată │ │ special pentru cei din │ ││ insuficient de │ │ insuficient dezvoltate │–>│└────────────────────────┘ │ grupuri vulnerabile │ ││adaptată nevoilor│ └─────────────────────────┘<!–>│┌───────────────────────┐ │ insuficient asigurat │ │└─────────────────┘–>││Mecanisme de finanțare │ └────────────────────────┘ │┌─────────────────┐<!–>││ publică și privată a │ ││Excelența în EFP │–>├┤ formării profesionale │ ││ insuficient │<!–>││insuficient de adaptate│ └┤ reglementată și │–>││ nevoilor │ │ promovată │<!–>│└───────────────────────┘ └─────────────────┘–>│┌───────────────────────┐<!–>││Implicarea partenerilor│–>││sociali în dezvoltarea │<!–>└┤ sistemului de formare │–>│ profesională │<!–>│ insuficientă │–>└───────────────────────┘<!–>–><!–>–> +
Anexa nr. 5<!–>–>
Arborele obiectivelor<!–>–>*Font 7*<!–>┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐–>│ Creșterea ratei de ocupare și în special a ratei de ocupare a tinerilor │<!–>│din grupa de vârstă 20-34 ani, necuprinși în educație și formare, cu nivel de│–>└───────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┘<!–>┌─────────────────────┬────────────────────┬──────┴────────────────┬─────────────────────┐–>┌─────────┴──────────┐┌─────────┴────────┐┌──────────┴──────────┐┌───────────┴────────────┐┌───────┴───────┐ ┌─────────┐<!–>│Creșterea ponderii ││Reducerea ratei a ││Creșterea ponderii ││Creșterea numărului de ││Creșterea ratei│ │Rezultate│–>│elevilor cuprinși în││abandonului școlar││absolvenților ││tineri implicați în ││de participare │ │ │<!–>│învățământul liceal ││la învățământul ││învățământului liceal││programe de inovare, ││a adulților la │ │ │–>│tehnologic și în ││liceal tehnologic ││tehnologic declarați ││dezvoltarea a spiritului││programe de │ └─────────┘<!–>│învățământul ││și la învățământul││reușiți la examenul ││antreprenorial și în ││formare │–>│profesional ││ profesional ││de bacalaureat ││programe de mobilitate ││continuă │<!–>└─────────┬──────────┘└─────────┬────────┘└──────────┬──────────┘└───────────┬────────────┘└────────┬──────┘–>└─────────────────────┴────────────────────┴──┬────────────────────┴──────────────────────┘<!–>-┼–>┌─────────────────┴─────────────────┐ ┌────────────────┐<!–>│ EFP adaptată cerințelor pieței │ │Obiectiv general│–>│ muncii și nevoilor │ └────────────────┘<!–>│ beneficiarilor direcți │–>└─────────────────┬─────────────────┘<!–>-┼–>┌─────────────────────────────────┬───────────┴──────────────┬────────────────────────────┐<!–>┌─────────┴──────────────┐ ┌──────────────┴───────────────┐ ┌────────┴─────────┐ ┌──────────────┴────────┐ ┌──────────────────┐–>│Îmbunătățirea relevanței│ │Creșterea gradului de parti- │ │ Îmbunătățirea │ │Dezvoltarea inovării și│ │Obiective speciale│<!–>│ sistemelor de FP │ │cipare și facilitare a acce- │ │calității formării│ │cooperării naționale și│ └──────────────────┘–>│ pentru piața muncii │ │sului la programele de formare│ │ profesionale │ │ internaționale în │<!–>│ │ │ profesională insuficiente │ │ │ │ domeniul formării │–>└┬───────────────────────┘ └──┬───────────────────────────┘ └┬─────────────────┘ │ profesionale reduse │<!–>│ │ │ └┬──────────────────────┘–>-┼––––––––––┼––––––––––┼–––––––-┼––––––––––-<!–>│┌──────────────────────────┐ │┌─────────────────────────┐ │┌─────────────────┐ │┌─────────────────────────┐–>││Actualizarea instrumentele│ ││Dezvoltarea marketingului│ ││Dezvoltarea unui │ ││Dezvoltarea componentelor│<!–>││de descriere a ocupațiilor│ ││ programelor de formare │ ││cadru național de│ ││ privind inovarea, │–>├┤ și calificărilor │ ││ profesională și al │ ├┤ asigurare a │ ││ creativitatea și │<!–>││ neactualizate │ ├┤ evaluării rezultatelor │ ││calității EFP la │ ├┤ dezvoltarea spiritului │–>│└──────────────────────────┘ ││ învățării dobândite în │ ││ nivel de sistem │ ││antreprenorial din cadrul│<!–>│┌─────────────────────────┐ ││ context nonformal și │ │└─────────────────┘ ││programelor de formare │–>││Dezvoltarea mecanismelor │ ││ informal │ │┌─────────────────┐ ││ profesională │<!–>││ pentru anticiparea │ │└─────────────────────────┘ ││ Asigurarea │ │└─────────────────────────┘–>││competențelor solicitate │ │┌─────────────────────────┐ ├┤ calității certi-│ │┌─────────────────────────┐<!–>││ pe piața muncii, │ ││Îmbunătățirea orientării │ ││ ficării rezulta-│ ││ Dezvoltarea mobilității │–>├┤ definirea profilurilor │ ├┤ profesionale și │ ││ telor învățării │ ├┤ internaționale în │<!–>││profesionale insuficient │ ││ consilierea în carieră │ │└─────────────────┘ ││ formarea profesională │–>││ dezvoltate │ │└─────────────────────────┘ │┌─────────────────┐ │└─────────────────────────┘<!–>│└─────────────────────────┘ │┌─────────────────────────┐ ││ Îmbunătățirea │ │┌─────────────────────────┐–>│┌─────────────────────────┐ ││ Consolidarea și │ ││ competențelor │ ││ Extinderea învățării │<!–>││Monitorizarea sistematică│ ││flexibilizarea mecanisme-│ ││ persoanelor cu │ └┤ mutuale și a schimbului │–>││a inserției profesionale │ ││ lor de recunoaștere și │ ├┤ atribuții în │ │de bune practici la nivel│<!–>├┤ a absolvenților │ ├┤validare a a rezultatelor│ ││ furnizarea │ │ național și european │–>││ programelor de formare │ ││ învățării dobândite în │ ││ programelor de │ └─────────────────────────┘<!–>│└─────────────────────────┘ ││ context nonformal și │ ││ formare │–>│┌────────────────────────┐ ││ informal │ ││ profesională │<!–>││Îmbunătățirea învățării │ │└─────────────────────────┘ │└─────────────────┘–>├┤ la locul de muncă în │ │┌─────────────────────────┐ │┌─────────────────┐<!–>││ formarea profesională │ ││Facilitarea accesului la │ ││ Îmbunătățirea │–>││ inițială și continuă │ ││ programele de formare │ ││ infrastructurii │<!–>│└────────────────────────┘ ││profesională din sistemul│ ├┤ formării │–>│┌────────────────────────┐ └┤ de învățământ pentru │ ││ profesionale │<!–>││ Îmbunătățirea │ │ tineri și în special │ ││ inițiale și │–>││ mecanismelor de │ │ pentru cei din grupuri │ ││ continue │<!–>├┤ finanțare publică și │ │ vulnerabile │ │└─────────────────┘–>││ privată a formării │ └─────────────────────────┘ │┌─────────────────┐<!–>││ profesionale │ ││ Promovarea │–>│└────────────────────────┘ └┤excelenței în EFP│<!–>│┌───────────────────────┐ └─────────────────┘–>││ Creșterea implicării │<!–>││partenerilor sociali în│–>└┤dezvoltarea sistemului │<!–>│de formare profesională│–>└───────────────────────┘<!–>–><!–>–> +
Anexa nr. 6<!–>–>
Costurile estimate ale Strategiei educației și<!–>
formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020*40)–>Notă …

*40) Finanțarea necesară îndeplinirii măsurilor prevăzute în Planul de acțiune se realizează de către fiecare instituție/autoritate publică implicată, prin absorbția fondurilor europene nerambursabile și asigurarea resurselor financiare necesare pentru cofinanțarea proiectelor realizate cu acestea, precum și în limita fondurilor aprobate anual în bugetul instituțiilor publice implicate.Obiectivul strategic 1: Îmbunătățirea relevanței sistemelor de formare profesională pentru piața muncii*Font 7*<!–>┌────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────┬───────────────┬───────────────┐–>│Nr. │ Direcția de acțiune │ Buget total │ Buget de stat │ Buget acoperit│<!–>│crt.│ │ estimat │ │ din Programe │–>│ │ │ │ │ operaționale │<!–>├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────────┤–>│1 │1. Actualizarea instrumentelor de descriere a ocupațiilor și calificărilor, a │167.845.000 lei│ 28.833.000 lei│139.012.000 lei│<!–>│ │curriculumului și a auxiliarelor curriculare, pe nivelurile de calificare │ │ │ │–>│ │stabilite prin Cadrul național al calificărilor, pentru o mai bună articulare │ │ │ │<!–>│ │între subsisteme, pentru facilitarea mobilității în educație și formare │ │ │ │–>│ │profesională și pentru creșterea relevanței pentru piața muncii │ │ │ │<!–>├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │–>│2 │2. Dezvoltarea mecanismelor pentru anticiparea competențelor solicitate pe │ │ │ │<!–>│ │piața muncii, definirea profilurilor profesionale, în scopul dezvoltării/ │ │ │ │–>│ │revizuirii calificărilor în concordanță cu abilitățile și cunoștințele │ │ │ │<!–>│ │relevante pentru nevoile pieței forței de muncă și adaptarea programelor de │ │ │ │–>│ │învățământ la nevoile și tendințele pieței muncii │ │ │ │<!–>├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │–>│3 │3. Monitorizarea inserției profesionale a absolvenților programelor de formare│ │ │ │<!–>├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │–>│4 │4. Îmbunătățirea învățării la locul de muncă în formarea profesională │ │ │ │<!–>├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │–>│5 │5. Îmbunătățirea mecanismelor de finanțare publică și privată a formării │ │ │ │<!–>│ │profesionale │ │ │ │–>├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │<!–>│6 │6. Creșterea implicării partenerilor sociali în dezvoltarea sistemului de │ │ │ │–>│ │formare profesională │ │ │ │<!–>└────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────────────┴───────────────┴───────────────┘–><!–>–><!–>Obiectivul strategic 2: Creșterea participării și facilitarea accesului la programele de formare profesională*Font 7*–>┌────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────┬───────────────┬───────────────┐<!–>│Nr. │ Direcția de acțiune │ Buget total │ Buget de stat │ Buget acoperit│–>│crt.│ │ estimat │ │ din Programe │<!–>│ │ │ │ │ operaționale │–>├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────────┤<!–>│1 │7. Dezvoltarea marketingului programelor de formare profesională și al │ 1.496.860.000│715.538.500 lei│781.321.500 lei│–>│ │rezultatelor învățării dobândite în context nonformal și informal lei │ lei │ │ │<!–>├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │–>│2 │8. Îmbunătățirea orientării profesionale și a consilierii în carieră │ │ │ │<!–>├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │–>│3 │9. Consolidarea și flexibilizarea mecanismelor de recunoaștere și validare a │ │ │ │<!–>│ │rezultatelor învățării dobândite în context nonformal și informal │ │ │ │–>├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │<!–>│4 │10. Facilitarea accesului la programele de formare profesională din sistemul │ │ │ │–>│ │de învățământ pentru tineri, cu accent pe cei din grupuri vulnerabile. │ │ │ │<!–>└────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────────────┴───────────────┴───────────────┘–><!–>–><!–>Obiectivul strategic 3: Îmbunătățirea calității formării profesionale*Font 7*–>┌────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────┬───────────────┬───────────────┐<!–>│Nr. │ Direcția de acțiune │ Buget total │ Buget de stat │ Buget acoperit│–>│crt.│ │ estimat │ │ din Programe │<!–>│ │ │ │ │ operaționale │–>├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────────┤<!–>│1 │11. Dezvoltarea unui cadru național de asigurare a calității educației și │102.660.000 lei│ 15.967.500 lei│ 86.692.500 lei│–>│ │formării profesionale la nivel de sistem │ │ │ │<!–>├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │–>│2 │12. Asigurarea calității certificării rezultatelor învățării │ │ │ │<!–>├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │–>│3 │13. Îmbunătățirea competențelor persoanelor cu atribuții în furnizarea │ │ │ │<!–>│ │programelor de formare profesională din formarea profesională inițială și │ │ │ │–>│ │formarea profesională continuă și în evaluarea rezultatelor învățării │ │ │ │<!–>│ │dobândite în context formal, nonformal și informal │ │ │ │–>├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │<!–>│4 │14. Îmbunătățirea infrastructurii formării profesionale inițiale și continue │ │ │ │–>├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │<!–>│5 │15. Promovarea excelenței în educația și formarea profesională. │ │ │ │–>└────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────────────┴───────────────┴───────────────┘<!–>–><!–>–>Obiectivul strategic 4: Dezvoltarea inovării și cooperării naționale și internaționale în domeniul formării profesionale*Font 7*<!–>┌────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────┬───────────────┬───────────────┐–>│Nr. │ Direcția de acțiune │ Buget total │ Buget de stat │ Buget acoperit│<!–>│crt.│ │ estimat │ │ din Programe │–>│ │ │ │ │ operaționale │<!–>├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────────┤–>│1 │16. Dezvoltarea componentelor privind inovarea, creativitatea și spiritului │ 32.707.500 lei│ 7.110.000 lei│ 25.597.500 lei│<!–>│ │antreprenorial din cadrul programelor de formare profesională │ │ │ │–>├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │<!–>│2 │17. Dezvoltarea mobilității internaționale în formarea profesională │ │ │ │–>├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │<!–>│3 │18. Extinderea învățării mutuale și a schimbului de bune practici, în vederea │ │ │ │–>│ │asigurării premiselor pentru participarea la o piață a muncii europene │ │ │ │<!–>│ │incluzive. │ │ │ │–>└────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────────────┴───────────────┴───────────────┘<!–>–><!–>–><!–>–> +
Anexa nr. 7<!–>–>
Mecanismul de monitorizare a Strategiei educației și<!–>
formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020–><!–>–>1.Strategia educației și formării profesionale din România în perioada 2016-2020 face parte din Cadrul Strategic al educației și formării profesionale*41) care cuprinde și Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 417/2015, Strategia națională pentru învățământ terțiar 2015-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 565/2015, Strategia națională de învățare pe tot parcursul vieții 2015-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 418/2015, Strategia națională privind modernizarea infrastructurii educaționale care urmează să fie elaborată printr-un proiect în cadrul Programul Operațional Capacitate Administrativă.Notă …

*41) Conform Notei concept privind Cadrul unitar de coordonare a implementării și de monitorizare-evaluare a strategiilor sectoriale în domeniul educației și formării profesionale – Nota Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice nr. 2152/12.11.2015 … 2.<!–>Cadrul unitar de coordonare a implementării și de monitorizare-evaluare a strategiilor sectoriale este alcătuit ca un sistem tripartit de structuri interdependențe, cu atribuții distincte și este format din:5 grupuri tehnice de coordonare a implementării strategiilor–>1 comitet de Monitorizare<!–>1 organism de Evaluare.–> … 3.<!–>Grupul tehnic de coordonare al implementării Strategiei educației și formării profesionale din România în perioada 2016 – 2020, denumit în continuare GT -VET, se află în responsabilitatea Centrului Național pentru Dezvoltarea Învățământului Profesional și Tehnic. … 4.–>Comitetul de Monitorizare condus de către Secretarul de Stat cu atribuții în domeniul planificării și monitorizării strategice va dispune de un Secretariat Tehnic asigurat de către Unitatea de Strategii și Politici Publice. … 5.<!–>Organismul de evaluare va fi constituit ca structură în cadrul Institutului de Științe ale Educației. … 6.–>Comitetul de Monitorizare stabilește țintele intermediare și Cadrul de performanță, supervizează și coordonează activitatea Grupurilor tehnice. … 7.<!–>Grupul tehnic de coordonare al implementării Strategiei EFP din România în perioada 2016 – 2020 elaborează Planurile anuale de acțiune, stabilește indicatori, responsabilități și termene, colectează date, coordonează implementarea acestora. … 8.–>Organismul de evaluare colectează informații de la Grupul tehnic de coordonare al implementării Strategiei educației și formării profesionale din România și din alte surse, realizează analize și elaborează rapoarte de evaluare. … 9.<!–>Mecanismul de monitorizare include un Sistem Informatic de Management ca element dezvoltat pentru înregistrarea, stocarea și analiza datelor referitoare la educația și formarea profesională. Este recomandat ca Sistemul Informatic de Management pentru Strategia educației și formării profesionale din România, să dispună de un nivel de interoperabilitate care să îi permită să comunice cu alte sisteme informatice de management din cadrul altor ministere. … 10.–>Un element cheie al Mecanismului de monitorizare este Tabelul de Măsurare a rezultatelor care cuprinde toate direcțiile de acțiune propuse în strategie și indicatorii aferenți, sursele de date, frecvența de raportare și responsabilii pentru colectarea și analiza datelor. … 11.<!–>Monitorizarea acțiunilor specifice include colectarea periodică a datelor referitoare la derularea activităților și rezultatele acestora și analiza acestora. … 12.–>Pentru eficientizarea costurilor, Mecanismul de monitorizare se va baza pe date din surse statistice oficiale furnizate de instituțiile responsabile menționate în Planul de acțiune pentru implementarea strategiei de educație și formare profesională, vezi cap. VI. Cu toate acestea, este posibil să fie necesară colectarea de date suplimentare din surse statistice oficiale furnizate de alte instituții pe parcursul perioadei de monitorizare și evaluare. … 13.<!–>Indicatorii și țintele sunt esențiale pentru o monitorizare bazată pe date concrete. Prin urmare, credibilitatea Mecanismului de monitorizare va depinde de fiabilitatea și coerența datelor colectate ca dovadă a progresului, și de capacitatea de a susține concluziile formulate cu privire la progresul în îndeplinirea obiectivelor și succesul acestora. Această abordare sistemică le va permite managerilor să ia decizii mai bine informate, să aloce eficient resurse în timpul implementării și să proiecteze activități specifice în timpul planificării detaliate anuale a activităților. Monitorizarea implementării este un proces continuu de colectare și analiză a informațiilor pentru a vedea cât de bine se desfășoară o acțiune și pentru a face ajustările necesare. Monitorizarea Strategiei EFP trebuie să pună accentul pe indicatorii aferenți măsurilor, conform celor din Tabelul de Măsurare a Rezultatelor. … –>Metodologia1)<!–>Metodologia descrisă în prezentul document, inclusiv Tabelul de Măsurare a Rezultatelor prevede ca obiectivele de etapă, înțelese aici în sensul de indicatori, și țintele să fie:a)–>realiste, realizabile, relevante, captând informații esențiale privind progresul unei acțiuni; … b)<!–>coerente cu natura și caracterul obiectivelor; … c)–>transparente, verificabile în mod obiectiv; cu date sursă care pot fi identificate și, atunci când este posibil, disponibile publicului; … d)<!–>verificabile, fără a impune o sarcină administrativă disproporționată. … … 2)–> Măsurarea eficacității performanțelor unei inițiative la o scară atât de largă și complexă precum cea a Strategiei EFP nu poate fi pur și simplu un exercițiu de verificare a respectării unui set de așteptări rigide ci, ar trebui să fie, mai degrabă, un proces de măsurare, de învățare și de adaptare a implementării pentru a îmbunătăți performanța inițiativelor care conduc la îndeplinirea obiectivelor și viziunii strategice. Din acest motiv, managementul bazat pe rezultate este propus ca mecanism de monitorizare. Managementul bazat pe rezultate este o abordare a ciclului de politici publice care le permite utilizatorilor să pună accent în proiectare și implementare pe rezultate, dincolo de rezultatele intermediare și finale, și nu pe produse. … 3) <!–>Strategia educației și formării profesionale din România este o inițiativă care necesită o schimbare atât de comportament, cât și de structură. În timp ce schimbările structurale sunt relativ ușor de măsurat și necesită preponderent date cantitative, schimbarea comportamentală, pe de altă parte, este mult mai dificilă deoarece se bazează pe date calitative. Abordarea propusă este capabilă să surprindă atât date cantitative, cât și date calitative, și le va permite utilizatorilor să dezvolte politici și programe bazate pe date concrete și să adapteze implementarea pentru a asigura îndeplinirea rezultatelor finale. … 4)–> Managementul bazat pe rezultate este tehnica cel mai frecvent utilizată de țările membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și de Comisia Europeană pentru a evalua eficacitatea și eficiența politicilor, programelor și proiectelor din sectorul public. Elementele cheie ale Managementul bazat pe rezultate sunt prezentate în Tabelul de Măsurare a Rezultatelor. … 5) <!–>Managementul bazat pe rezultate este un instrument de proiectare care le permite analiștilor de politici, programe și proiecte să argumenteze clar de ce este nevoie de inițiativă, ce se așteaptă să se realizeze și modul în care se va recunoaște succesul atins. Cu alte cuvinte, acest instrument definește relația cauzală dintre activități, rezultate, obiective și viziune. Managementul bazat pe rezultate este un proces de implementare care le oferă managerilor acces periodic la date privind performanțele, permițând modificarea activităților și alocarea resurselor pentru atingerea rezultatelor optime. În cele din urmă, este un mecanism care oferă date concrete privind progresul înregistrat și, prin analiza eficace a datelor privind performanțele, formulează lecții importante pentru politicile, programele și proiectele viitoare. Managementul bazat pe rezultate include și alte caracteristici importante, precum:a)–>accent pe rezultate prin utilizarea unui cadru de rezultate ca instrument central; … b)<!–>transparență și responsabilitate, prin asigurarea unei monitorizări transparente și receptive la solicitările părților interesate, și care include raportarea bazată pe date concrete privind progresul înregistrat; … c)–>asumare și parteneriat, prin crearea unui mediu favorabil pentru părțile interesate din toate sectoarele pentru a înțelege și a contribui la monitorizarea rezultatelor. … … 6)<!–> Managementul bazat pe rezultate este construit pe noțiunea de schimbare, în sensul că politicile, programele și proiectele sunt create pentru a genera schimbare pe parcursul perioadei de monitorizare a implementării. Analiza datelor și utilizarea informațiilor de monitorizare sunt elemente importante ale monitorizării schimbării. Secțiunea de mai jos descrie procesele pentru monitorizarea schimbării, inclusiv identificarea sursei de informații privind performanța, frecvența colectării, precum și responsabilitatea pentru colectarea datelor pentru fiecare indicator din Strategia educației și formării profesionale din România. … 7)–> Pentru a funcționa corespunzător până în 2020, trebuie să existe un program foarte bine organizat pentru planificarea anuală, monitorizare și ciclul de raportare. Procesul de planificare este declanșat de elaborarea raportului anual de monitorizare care arată progresul înregistrat în rezultatele obținute în anul anterior. Este important de reținut că planificarea nu trebuie luată în considerare pentru un interval de timp și activități de mică amploare; este un proces continuu, în care toți cei implicați în implementare contribuie la identificarea activităților noi sau a celor modificate pe parcursul anului, pe baza experienței de implementare.Se recomandă următorul program:<!–>Planificarea anuală și programul de raportare*Font 7*–>┌─────────────────────────┬─────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐<!–>│ Tip de raport │ Interval de timp │ Descriere │–>├─────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤<!–>│Planul anual de acțiune │La 4 luni de la aprobarea│Grupul tehnic de coordonare al implementării Strategiei educației și formării │–>│pentru implementarea │Strategiei educației și │profesionale din România elaborează Planul anual de acțiune, stabilește indicatori, │<!–>│Strategiei educației și │formării profesionale din│responsabilități, termen, colectează date și coordonează implementarea. Prin acesta │–>│formării profesionale din│România │se detaliază acțiunile specifice, cu detalierea subactivităților, termenelor, │<!–>│România aprobat │ │indicatorilor și bugetelor. │–>│ │ │Comitetul de monitorizare aprobă Planul anual de acțiune pentru implementarea │<!–>│ │ │Strategiei educației și formării profesionale din România │–>├─────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤<!–>│Raportul anual de progres│Cu 3 luni înainte de │Toate instituțiile responsabile stabilite în Planul de acțiune pentru implementarea │–>│ │finalul anului │strategiei de educație și formare profesională din cap. VI întocmesc câte un raport │<!–>│ │ │analitic care ilustrează progresul înregistrat, cu detalierea subactivităților, │–>│ │ │termenelor, indicatorilor și bugetelor. │<!–>│ │ │Grupul tehnic de coordonare al implementării Strategiei educației și formării │–>│ │ │profesionale din România întocmește un raport analitic privind progresul înregistrat │<!–>│ │ │în implementarea Strategiei │–>│ │ │Organismul de evaluare colectează informații de la Grupul tehnic de coordonare al │<!–>│ │ │implementării Strategiei educației și formării profesionale din România și din alte │–>│ │ │surse, realizează analize și elaborează Raportul anual de progres prin care oferă │<!–>│ │ │detalii privind aspectele pozitive și negative. Raportul va conține recomandări de │–>│ │ │măsuri corective, dacă este cazul. Comitetul de monitorizare aprobă rapoartele │<!–>│ │ │analitice și Raportul anual de progres. │–>├─────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤<!–>│Planul anual de acțiune │Cu 2 luni înainte de │Grupul tehnic de coordonare al implementării Strategiei educației și formării │–>│ │finalul anului │profesionale din România elaborează Planul anual de acțiune, stabilește indicatori, │<!–>│ │ │responsabilități, termen, colectează date și coordonează implementarea. │–>│ │ │Planul anual de Acțiune trebuie să fie în conformitate cu Tabelul de Monitorizare a │<!–>│ │ │Rezultatelor. Planul de Acțiune trebuie să detalieze măsurile propuse astfel încât să│–>│ │ │reiasă clar tipul de acțiuni și modul în care se vor implementa acestea, să │<!–>│ │ │identifice sursele de finanțare în acord cu țintele indicatorilor stabiliți, să │–>│ │ │prezinte complementaritatea și secvențialitatea intervențiilor. │<!–>├─────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤–>│Planul anual de acțiune │Cu 2 săptămâni înainte de│La propunerea Comitetului de monitorizare, coordonatorul acestui comitet aprobă │<!–>│aprobat │începutul noului an │planul anual de acțiune. │–>└─────────────────────────┴─────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘<!–>–><!–> … 8)–> Toate rapoartele de monitorizare trebuie să ofere analize cuprinzătoare, astfel încât datele să fie interpretate pentru a formula constatări și concluzii relevante. Trebuie stabilit un model standard de rapoarte, care să fie utilizat de toate părțile. Rapoartele vor conține cel puțin trei secțiuni, în plus față de un rezumat:a)<!–>o secțiune despre proces, care arată ce a fost realizat efectiv față de ceea ce a fost planificat; … b)–>o secțiune analitică, care interpretează datele colectate și prezentate în Tabelul de Măsurare a Rezultatelor și care explică de ce nu au fost atins țintele, motivele pentru depășirea țintelor, rezultatele neașteptate și recomandările pentru următorul ciclu de planificare … c)<!–>o secțiune cu Tabelul de Măsurare a Rezultatelor actualizat. Pot fi adăugate și alte secțiuni pentru a respecta cerințele instituțiilor publice. … … 9)–>În tabelul de mai jos sunt prezentate responsabilitățile pentru realizarea activității de monitorizare și evaluare și programul de monitorizare.*Font 9*<!–>┌─────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┬────────────────┐–>│ Tip │ Responsabilitate │ Program │<!–>├─────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────┤–>│Monitorizare anuală │Comitet de monitorizare │Începând cu 2016│<!–>│ │Grupul tehnic de coordonare al implementării │ │–>│ │Strategiei educației și formării profesionale│ │<!–>│ │din România │ │–>├─────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────┤<!–>│Evaluare intermediară │Comitet de monitorizare Organism de evaluare │ 2017-2018 │–>├─────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────┤<!–>│Analiza performanțelor │Condusă de Uniunea Europeană sau de │ 2018-2019 │–>│impusă de Uniunea │cercetători cu contribuția Comitetului de │ │<!–>│Europeană │monitorizare │ │–>├─────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────┤<!–>│Evaluare finală │Organizație de cercetare externă*) │ 2020 │–>│ │Organism de evaluare │ │<!–>└─────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────┴────────────────┘–>Notă …

*) Se recomandă o organizație de cercetare externă deoarece oferă o mai bună transparență și, astfel, o mai mare credibilitate a constatărilor.Sistem Informatic de Management pentru monitorizarea Strategiei educației și formării profesionale din România în perioada 2016-2020<!–> … 10)–> În plus față de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, există o serie de ministere, agenții guvernamentale și instituții publice și private care produc și utilizează informații referitoare la educația și formarea profesională din România. Sistemul Informatic de Management va colecta date necesare pentru implementare și va gestiona schimburi de la și între diferite părți interesate, pentru ca rapoartele de date să ofere un fundament bazat pe date concrete pentru deciziile privind politicile și programele viitoare. Interacțiunea dintre aceste părți interesate se va baza pe un schimb reciproc de informații guvernat de un regim de aprobări care răspunde nevoilor specifice ale instituțiilor și luând în considerare regulile de confidențialitate referitoare la schimbul de informații cu terții. … 11)<!–> Soluțiile organizaționale legate de Strategia educației și formării profesionale se vor extinde dincolo de procesul de colectare a datelor. Este nevoie de o mai bună integrare și de un schimb mai bun de informații între Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice și Institutul Național de Statistică. Informațiile din aceste surse sunt necesare pentru a stabili diferite aspecte, inclusiv, de exemplu, numărul de nou născuți pentru a determina mărimea populației, rata de creștere, nevoile viitoare ale pieței muncii, noi fabrici. Astfel de informații vor contribui la o mai bună măsurare și înțelegere a cererii și ofertei de forță de muncă. … 12)–>Sistemul Informatic de Management va avea în vedere ca sursă de informații și sistemul electronic asociat programelor Fondurilor Europene Structurale și de Investiții astfel încât obligația de raportare pentru beneficiari … 13)<!–> Sistemul trebuie să fie accesibil, cu un anumit grad de permisivitate, societății civile, angajatorilor și altor agenții guvernamentale. Sistemul Informatic de Management va trebui să asigure o colaborare interguvernamentală pentru a se asigura că furnizorilor de date nu li se solicită în mod repetat aceleași date de către diferite instituții publice, deoarece o astfel de situație poate descuraja colaborarea și poate genera frustrări … 14)–>Sistemul Informatic de Management va trebui să ia în considerare următoarele:a)<!–>nu toate datele relevante se vor colecta de la început, astfel sistemul trebuie să fie flexibil și proiectat încât să se poată adăuga module noi; … b)–>utilizatorii finali trebuie să ofere contribuții directe dezvoltatorilor în proiectarea Sistemului Informatic de Management, astfel încât să se țină cont de nevoile acestora de informare; … c)<!–>de fiecare dată când este cazul, trebuie stabilite proceduri de tranziție de la un sistem actual de raportare la un sistem nou; … d)–>sistemul trebuie să stabilească proceduri de validare și de verificare a datelor; … e)<!–>sistemul trebuie să asigure protecția și confidențialitatea datelor; … f)–>sistemul trebuie să fie integrat și făcut interoperabil cu alte sisteme informatice. … … 15)<!–> Sistemul informatic pentru managementul informațiilor privind implementarea acțiunilor din Strategia educației și formării profesionale din România își propune realizarea unei baze de date care să permită monitorizarea indicatorilor strategiei. Structura bazei de date este definită de indicatorii strategiei. … 16)–>Nivelurile de acces în sistem permit accesul diferențiat la informațiile stocate în baza de date:a)<!–>Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice – acces complet la baza de date și generarea de rapoarte … b)–>Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic prin Grupul tehnic de coordonare al implementării Strategiei educației și formării profesionale din România – acces complet la baza de date și generarea de rapoarte … c)<!–>Institutul de Științe ale Educației prin Organismul de evaluare – acces complet la baza de date și generarea de rapoarte … d)–>Instituțiile responsabile/implicate – accesul la informații va fi stabilit conform protocoalelor încheiate cu Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice … e)<!–>Publicul larg – acces la vizualizarea de rapoarte de progres. … … 17)–>ResponsabilitățiProiectarea, realizarea și mentenanța aplicației informatice:<!–>Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice asigură proiectarea, realizarea și mentenanța aplicației informatice.–>Introducerea datelor:<!–>Introducerea datelor este realizată de către fiecare instituție responsabilă pentru acțiunile din Strategia educației și formării profesionale din România. Fiecare instituție care are responsabilitatea implementării unei acțiuni din Strategia educației și formării profesionale din România desemnează o persoană responsabilă de Sistemul Informatic de Management. Datele introduse vor fi certificate de către reprezentantul legal al instituției.–>Verificarea și validarea datelor:<!–>Centrul Național de Dezvoltare a învățământului Profesional și Tehnic prin Grupul tehnic de coordonare al implementării Strategiei educației și formării profesionale din România asigură verificarea și validarea formatului datelor introduse de către fiecare instituție responsabilă pentru acțiunile din Strategie. Pentru anumite date se va realiza verificarea acestora și validarea lor din alte surse disponibile, de exemplu.: Institutul Național de Statistică, Sistemul Informatic Integrat al învățământului din România, Sistemul Unic de Management al Informației etc.–>Prelucrarea datelor și generarea de rapoarte<!–>Institutul de Științe ale Educației, prin Organismul de evaluare, asigură centralizarea, prelucrarea datelor și generarea de rapoarte.–> … 18)<!–>Prezentăm în continuare Tabelul de măsurare a rezultatelor care face parte integrantă din Metodologia de monitorizare anterior prezentată.*Font 7*–>┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐<!–>│Obiectivul strategic 1: Îmbunătățirea relevanței sistemelor de formare profesională pentru piața muncii │–>├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤<!–>│Țintă strategică 2020: Creșterea ratei de ocupare a tinerilor din grupa de vârstă 20-34 ani, necuprinși în educație și formare, cu nivel │–>│de educație ISCED 3 și 4 la 63% până în 2020, față de 57,2% în 2014*42) │<!–>├────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────┬──────────────────┬───────────────────────────────────┬─────────┤–>│Direcții de acțiune propuse în strategie│Indicatori propuși în strategie│ Țintă │ Surse de date │ Termen │<!–>├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤–>│1. Actualizarea instrumentelor de │1. Registrul Național al │1 Registru │Registrul Național al calificărilor│Anual │<!–>│descriere a ocupațiilor și calificărilor│calificărilor │Național al │în format electronic Actul normativ│ │–>│a curriculumului și a auxiliarelor │ │calificărilor │publicat în Monitorul Oficial al │ │<!–>│curriculare, pe nivelurile de calificare│ │ │României și pe pagina electronică a│ │–>│stabilite prin Cadrul național al │ │ │Autorității Naționale pentru │ │<!–>│calificărilor, pentru o mai bună │ │ │Calificări │ │–>│articulare între subsisteme, pentru ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│facilitarea mobilității în educație și │2. Metodologie de elaborare a │1 Metodologie │Act normativ publicat în Monitorul │2016-2018│–>│formare profesională și pentru creșterea│instrumentelor de descriere a │ │Oficial al României │ │<!–>│relevanței pentru piața muncii │ocupațiilor și calificărilor │ │ │ │–>│ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│ │3. Cadru de reglementare și │1 Cadru pentru │Date oficiale │O dată │–>│ │implementarea a Sistemului │Sistemul European │ │ │<!–>│ │European de Credit pentru │de Credit pentru │ │ │–>│ │Educație și Formare │Educație și │ │ │<!–>│ │Profesională │Formare │ │ │–>│ │Profesională │ │ │ │<!–>│ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤–>│ │4. Număr de curricula │2000 curricula │Baza de date a Autorității │Anual │<!–>│ │ │ │Naționale pentru Calificări │ │–>│ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│ │5. Număr de standarde de │200 standarde de │Date oficiale │Anual │–>│ │pregătire profesională │pregătire │ │ │<!–>│ │ │profesională │ │ │–>│ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│ │6. Număr de documente │1400 documente │Date oficiale │Anual │–>│ │curriculare în învățământul │curriculare │ │ │<!–>│ │profesional și tehnic: │ │ │ │–>│ │curricula și auxiliare │ │ │ │<!–>│ │curriculare elaborate/revizuite│ │ │ │–>│ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│ │7. Număr de materiale didactice│2.500 materiale │Date oficiale │Anual │–>│ │pentru elevi cu dizabilități │didactice │ │ │<!–>│ │sau deficiențe │ │ │ │–>├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│2. Dezvoltarea mecanismelor pentru │8. Număr de studii și cercetări│1 Studiu │Date oficiale │2016-2020│–>│anticiparea competențelor solicitate pe │previzionale │previzional │ │ │<!–>│piața muncii, definirea profilurilor ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤–>│profesionale, în scopul dezvoltării/ │9. Număr de anchete în │2 Anchete în │Date oficiale │2016-2020│<!–>│revizuirii calificărilor în concordanță │întreprinderi │întreprinderi │ │ │–>│cu abilitățile și cunoștințele relevante├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│pentru nevoile pieței forței de muncă și│10. Număr studiilor de impact │2 studii de impact│Date oficiale │Anual │–>│adaptarea programelor de învățământ la ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│nevoile și tendințele pieței muncii │11. Număr de de Planuri │8 de Planuri │Date oficiale │Anual │–>│ │Regionale de Acțiune pentru │Regionale de │ │ │<!–>│ │Învățământ │Acțiune pentru │ │ │–>│ │ │Învățământ │ │ │<!–>│ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤–>│ │12. Număr de de Planuri Locale │42 de Planuri │Date oficiale │Anual │<!–>│ │de Acțiune pentru Învățământ │Locale de Acțiune │ │ │–>│ │ │pentru Învățământ │ │ │<!–>│ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤–>│ │13. Număr de Planuri de Acțiune│900 Planuri de │Date oficiale │Anual │<!–>│ │ale Școlilor │Acțiune ale │ │ │–>│ │ │Școlilor │ │ │<!–>│ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤–>│ │14. Modul integrat de date și │1 Modul integrat │Date oficiale │Anual │<!–>│ │indicatori statistici │de date și │ │ │–>│ │ │indicatori │ │ │<!–>│ │ │statistici │ │ │–>├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│3. Monitorizarea inserției profesionale │15.Mecanism de monitorizare a │1 Mecanism │Date oficiale │O dată │–>│a absolvenților programelor de formare │inserției profesionale a │ │ │ │<!–>│ │absolvenților învățământului │ │ │ │–>│ │profesional și tehnic │ │ │ │<!–>│ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤–>│ │16. Metodologie pentru │1 Metodologie │Date oficiale │O dată │<!–>│ │monitorizarea inserției │ │ │ │–>│ │socio-profesionale a │ │ │ │<!–>│ │absolvenților de învățământ │ │ │ │–>│ │profesional și tehnic │ │ │ │<!–>│ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤–>│ │17. Număr de studii de │4 Studii │Date oficiale │Anual │<!–>│ │monitorizare a inserției │ │ │ │–>│ │profesionale │ │ │ │<!–>│ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤–>│ │18. Număr de anchete naționale │3 Anchete │Date oficiale │Anual │<!–>│ │ │naționale │ │ │–>├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│4. Îmbunătățirea învățării la locul de │19. Număr de reglementări │1 Set de │Date oficiale │O dată │–>│muncă în formarea profesională │legislative necesare unui │reglementări │ │ │<!–>│ │traseu de formare profesională │ │ │ │–>│ │inițială în sistemul de │ │ │ │<!–>│ │învățământ, cu o componentă │ │ │ │–>│ │semnificativă de învățare la │ │ │ │<!–>│ │locul de muncă, în parteneriat │ │ │ │–>│ │cu companiile │ │ │ │<!–>│ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤–>│ │20. Număr de acte normative │2 proiecte de acte│Date oficiale │2016-2018│<!–>│ │necesare pentru flexibilizarea │normative de │ │ │–>│ │duratei contractelor de │modificare a │ │ │<!–>│ │ucenicie la locul de muncă │legislației în │ │ │–>│ │ │vigoare │ │ │<!–>│ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤–>│ │21. Numărul de structuri la │15 Structuri │Date oficiale │ 2019 │<!–>│ │nivel național, regional și │create │ │ │–>│ │local │ │ │ │<!–>│ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤–>│ │22. Mecanism de asigurare a │1 Mecanism │Date oficiale │O dată │<!–>│ │calității învățării la locul de│ │ │ │–>│ │muncă │ │ │ │<!–>│ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤–>│ │23. Propunere de metodologie și│1 propunere │Date oficiale │O dată │<!–>│ │de standarde de acreditare a │ │ │ │–>│ │întreprinderilor │ │ │ │<!–>│ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤–>│ │24. Număr tutori formați │1300 tutori │Date oficiale │Anual │<!–>│ │ │formați │ │ │–>│ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│ │25. Număr de agenți economici │325 agenți │Date oficiale │Anual │–>│ │ │economici │ │ │<!–>├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤–>│5. Îmbunătățirea mecanismelor de │26. Mecanism de finanțare a │1 Mecanism │Date oficiale │O dată │<!–>│finanțare publică și privată a formării │structurilor de cooperare/ │ │ │ │–>│profesionale │parteneriat strategic public – │ │ │ │<!–>│ │privat și sectorial din │ │ │ │–>│ │formarea profesională │ │ │ │<!–>│ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤–>│ │27. Sistem de finanțare pentru │1 Sistem de │Date oficiale │O dată │<!–>│ │asigurarea resurselor necesare │finanțare │ │ │–>│ │formării profesionale inițiale │ │ │ │<!–>│ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤–>│ │28. Număr de elevi sprijiniți │30.000 elevi │Date oficiale │Anual │<!–>│ │prin finanțarea instruirii │ │ │ │–>│ │practice │ │ │ │<!–>├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤–>│6. Creșterea implicării partenerilor │29. Cadru de reglementare a │1 Cadru de │Date oficiale │O dată │<!–>│sociali în dezvoltarea sistemului de │Comitetelor Sectoriale │reglementare │ │ │–>│formare profesională ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│ │30. Cadru general de organizare│1 Cadru general de│Date oficiale │O dată │–>│ │și funcționare a Consorțiilor │organizare și │ │ │<!–>│ │regionale și a a Comitete │funcționare │ │ │–>│ │Locale de Dezvoltare a │ │ │ │<!–>│ │Parteneriatului Social │ │ │ │–>│ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│ │31. Metodologie de organizare │1 Metodologie │Date oficiale │O dată │–>│ │și funcționare a structurilor │ │ │ │<!–>│ │manageriale participative cu │ │ │ │–>│ │rol în planificarea strategică │ │ │ │<!–>│ │a formării profesionale │ │ │ │–>│ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│ │32. Număr de Consorții │8 Consorții │Date oficiale │Anual │–>│ │regionale și Comitete Locale de│regionale și 42 │ │ │<!–>│ │Dezvoltare a Parteneriatului │Comitete Locale de│ │ │–>│ │Social │Dezvoltare a │ │ │<!–>│ │ │Parteneriatului │ │ │–>│ │ │Social │ │ │<!–>│ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤–>│ │33. Număr de specialiști ai │100 de specialiști│Date oficiale │Anual │<!–>│ │Comitetelor sectoriale │ │ │ │–>└────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────┴──────────────────┴───────────────────────────────────┴─────────┘<!–>┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐–>│Obiectivul strategic 2: Creșterea participării și facilitarea accesului la programele de formare profesională │<!–>├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤–>│Țintă strategică 2020: │<!–>│Creșterea ponderii elevilor cuprinși în învățământul liceal tehnologic și în învățământul profesional la 60% în 2020 față de 49,8% în │–>│2014 Creșterea ratei de participare a adulților la programe de învățare pe tot parcursul vieții de la 1,5% în 2014 la 10% în 2020 │<!–>├────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────┬──────────────────┬───────────────────────────────────┬─────────┤–>│Direcții de acțiune propuse în strategie│Indicatori propuși în strategie│ Țintă │ Surse de date │ Termen │<!–>├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤–>│7. Dezvoltarea marketingului programelor│34. Strategie de marketing │1 Strategie de │Date oficiale │O dată │<!–>│de formare profesională și al │pentru conștientizarea │marketing │ │ │–>│rezultatelor învățării dobândite în │beneficiilor asupra dezvoltării│ │ │ │<!–>│context nonformal și informal │carierei │ │ │ │–>│ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│ │35. Cadru de identificare și │1 Cadru │Date oficiale │O dată │–>│ │popularizare a bunelor practici│ │ │ │<!–>│ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤–>│ │36. Număr de elevi din │30.000 elevi din │Date oficiale │Anual │<!–>│ │învățământul profesional și │învățământul │ │ │–>│ │tehnic │profesional și │ │ │<!–>│ │ │tehnic │ │ │–>│ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│ │37. Număr de elevi din clasa │30.000 elevi din │Date oficiale │Anual │–>│ │a VIII-a │clasa a VIII-a │ │ │<!–>├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤–>│8. Îmbunătățirea orientării profesionale│38. Sistem național de │1 sistem național │Date oficiale │O dată │<!–>│și a consilierii în carieră │informare, consiliere și │ │ │ │–>│ │orientare profesională │ │ │ │<!–>│ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤–>│ │39. Rețea de centre de │1 Rețea │Date oficiale │Anual │<!–>│ │informare, consiliere și │ │ │ │–>│ │orientare profesională în │ │ │ │<!–>│ │învățământul secundar și │ │ │ │–>│ │terțiar nonuniversitar │ │ │ │<!–>│ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤–>│ │40. Număr de persoane apte de │50.000 persoane │Date oficiale │Anual │<!–>│ │muncă │ │ │ │–>│ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│ │41. Număr de elevi din clasa │500.000 elevi │Date oficiale │Anual │–>│ │a VIII-a │ │ │ │<!–>│ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤–>│ │42. Număr de seturi de │6 seturi │Date oficiale │O dată │<!–>│ │instrumente de orientare │ │ │ │–>│ │profesională online │ │ │ │<!–>│ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤–>│ │43. Număr de persoane cu │1.000 persoane │Date oficiale │Anual │<!–>│ │atribuții în domeniul │ │ │ │–>│ │orientării profesionale și a │ │ │ │<!–>│ │consilierii în carieră │ │ │ │–>├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│9. Consolidarea și flexibilizarea │44. Metodologie de recunoaștere│1 Metodologie │Date oficiale │O dată │–>│mecanismelor de recunoaștere și validare│a rezultatelor învățării │ │ │ │<!–>│a rezultatelor învățării dobândite în │dobândite în context nonformal │ │ │ │–>│context nonformal și informal │și informal │ │ │ │<!–>│ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤–>│ │45. Mecanism de asigurare a │1 Mecanism │Date oficiale │O dată │<!–>│ │calității sistemului de │ │ │ │–>│ │recunoaștere și validare a │ │ │ │<!–>│ │rezultatelor învățării │ │ │ │–>│ │dobândite în context nonformal │ │ │ │<!–>│ │și informal │ │ │ │–>│ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│ │46. Număr de persoane cu │1.000 persoane │Date oficiale │Anual │–>│ │atribuții în domeniul │ │ │ │<!–>│ │recunoașterii și validării │ │ │ │–>│ │rezultatelor învățării │ │ │ │<!–>├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤–>│10. Facilitarea accesului la programele │47. Număr de campusuri școlare │126 de campusuri │Date oficiale │Anual │<!–>│de formare profesională din sistemul de │și centre de formare │și centre de │ │ │–>│învățământ pentru tineri cu accent pe │profesională │formare │ │ │<!–>│cei din grupuri vulnerabile │ │profesională │ │ │–>│ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│ │48. Număr de elevi │42.000 elevi │Date oficiale │Anual │–>│ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│ │49.Număr furnizorilor de │126 furnizori │Date oficiale │Anual │–>│ │formare profesională inițială │ │ │ │<!–>│ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤–>│ │50. Număr de elevi cu │2.500 elevi │Date oficiale │Anual │<!–>│ │deficiențe/dizabilități │ │ │ │–>│ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│ │51. Număr de elevi din IPT în │61.000 elevi │Date oficiale │Anual │–>│ │programul Bursa Profesională │ │ │ │<!–>└────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────┴──────────────────┴───────────────────────────────────┴─────────┘–>┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐<!–>│Obiectivul strategic 3: Îmbunătățirea calității formării profesionale │–>├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤<!–>│Țintă strategică 2020: │–>│Reducerea ratei abandonului școlar la învățământul liceal tehnologic și la învățământul profesional la 2% în 2020 de la 4,2% în 2014 │<!–>│Creșterea ponderii absolvenților învățământului liceal tehnologic declarați reușiți la examenul de bacalaureat la 60% în 2020 de la 45% │–>│în 2014 │<!–>│Creșterea ponderii absolvenților învățământului liceal tehnologic declarați reușiți la examenul de bacalaureat de la 45% în 2014 la 70% │–>│în 2020 │<!–>├────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────┬──────────────────┬───────────────────────────────────┬─────────┤–>│Direcții de acțiune propuse în strategie│Indicatori propuși în strategie│ Țintă │ Surse de date │ Termen │<!–>├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤–>│11. Dezvoltarea unui cadru național de │52. Sistem național de │1 sistem național │Date oficiale │Anual │<!–>│asigurare a calității educației și │colectare și analiză a datelor │de colectare și │ │ │–>│formării profesionale la nivel de sistem│ │analiză a datelor │ │ │<!–>│ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤–>│ │53. Mecanism de monitorizare, │1 mecanism de │Date oficiale │O dată │<!–>│ │evaluare și revizuire │monitorizare, │ │ │–>│ │sistematică a calității │evaluare a │ │ │<!–>│ │formării profesionale la nivel │calității │ │ │–>│ │de sistem │ │ │ │<!–>│ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤–>│ │54. Bază de date statistice │1 bază de date │Date oficiale │O dată │<!–>│ │referitoare la asigurarea │ │ │ │–>│ │internă a calității │ │ │ │<!–>├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤–>│12.Asigurarea calității certificării │55. Mecanism de certificare a │1 mecanism │Date oficiale │O dată │<!–>│rezultatelor învățării │rezultatelor învățării │ │ │ │–>├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│13. Îmbunătățirea competențelor │56. Număr de profesori, │5.000 profesori, │Date oficiale │Anual │–>│persoanelor cu atribuții în furnizarea │formatori, evaluatori externi, │formatori, │ │ │<!–>│programelor de formare profesională din │din programele de formare │evaluatori externi│ │ │–>│formarea profesională inițială și │continuă │ │ │ │<!–>│formarea profesională continuă și în ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤–>│evaluarea rezultatelor învățării │57. Centru național de formare │1 Centru național │Date oficiale │Anual │<!–>│dobândite în context formal, nonformal │continuă a profesorilor, │de formare │ │ │–>│și informal │formatorilor, evaluatorilor │continuă │ │ │<!–>│ │externi și a tutorilor │ │ │ │–>│ │funcțional │ │ │ │<!–>├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤–>│14. Îmbunătățirea infrastructurii │58. Număr de campusuri și │126 de campusuri │Date oficiale │Anual │<!–>│formării profesionale inițiale și │centre de formare profesională │și centre de │ │ │–>│continue │ │formare │ │ │<!–>│ │ │profesională │ │ │–>│ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│ │59. Număr de standarde de │200 de standarde │Date oficiale │O dată │–>│ │dotare a furnizorilor de │de dotare │ │ │<!–>│ │formare profesională inițială │ │ │ │–>│ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│ │60. Număr de unități de │700 de unități │Date oficiale │Anual │–>│ │învățământ dotate │ │ │ │<!–>├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤–>│15.Promovarea excelenței în educație și │61. Mecanism de recunoaștere a │1 Mecanism │Date oficiale │O dată │<!–>│formare profesională │excelenței în furnizarea de │ │ │ │–>│ │programe de formare │ │ │ │<!–>│ │profesională │ │ │ │–>│ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│ │62. Metodologie de organizare a│1 Metodologie │Date oficiale │O dată │–>│ │concursurilor pe meserii la │ │ │ │<!–>│ │nivel județean și național │ │ │ │–>└────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────┴──────────────────┴───────────────────────────────────┴─────────┘<!–>┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐–>│Obiectivul strategic 4: Dezvoltarea inovării și cooperării naționale și internaționale în domeniul formării profesionale │<!–>├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤–>│Țintă strategică 2020: │<!–>│Creșterea numărului total de elevi implicați în programe de inovare și dezvoltarea a spiritului antreprenorial de la 40 000 în 2014 la │–>│50 000 în 2020 │<!–>│Creșterea numărului total de elevi implicați în programe de mobilitate internațională de la 2 800 în 2014 la 4 600 în 2020 │–>├────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────┬──────────────────┬───────────────────────────────────┬─────────┤<!–>│Direcții de acțiune propuse în strategie│Indicatori propuși în strategie│ Țintă │ Surse de date │ Termen │–>├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤<!–>│16. Dezvoltarea componentelor privind │63. Număr de firme de exercițiu│1.000 de firme de │Date oficiale │Anual │–>│inovarea, creativitatea și spiritului │ │exercițiu │ │ │<!–>│antreprenorial din cadrul programelor de├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤–>│formare profesională │64. Număr de târguri regionale │8 târguri │Date oficiale │Anual │<!–>│ │ale firmelor de exercițiu │regionale │ │ │–>│ │ │organizate │ │ │<!–>│ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤–>│ │65. Număr de târguri naționale/│1 târg național/ │ │ │<!–>│ │internaționale ale firmelor de │internațional │ │ │–>│ │exercițiu │ │ │ │<!–>├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤–>│17. Dezvoltarea mobilității │66. Număr de furnizori de │300 de furnizori │Date oficiale │Anual │<!–>│internaționale în formarea profesională │formare profesională inițială │de formare │ │ │–>│ │informați │profesională │ │ │<!–>│ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤–>│ │67. Număr de reprezentanți ai │300 de │Date oficiale │Anual │<!–>│ │furnizorilor de formare │reprezentanți ai │ │ │–>│ │profesională inițială formați │furnizorilor de │ │ │<!–>│ │ │formare │ │ │–>│ │ │profesională │ │ │<!–>├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤–>│18. Extinderea învățării mutuale și a │68. Rețea de cooperare la nivel│1 rețea de │Date oficiale │Anual │<!–>│schimbului de bune practici, în vederea │internațional │cooperare la nivel│ │ │–>│asigurării premiselor pentru │ │internațional │ │ │<!–>│participarea la o piață a muncii ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤–>│europene incluzive │69. Rețea de cooperare la nivel│1 rețea de │Date oficiale │Anual │<!–>│ │de macro-regiuni │cooperare la nivel│ │ │–>│ │ │de macro regiuni │ │ │<!–>│ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤–>│ │70. Rețea de cooperare la │1 rețea de │Date oficiale │Anual │<!–>│ │nivelul statelor din sud estul │cooperare la │ │ │–>│ │Europei și a altor state │nivelul statelor │ │ │<!–>│ │partenere UE │din sud estul │ │ │–>│ │ │Europei și altor │ │ │<!–>│ │ │state partenere UE│ │ │–>└────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────┴──────────────────┴───────────────────────────────────┴─────────┘<!–>–> … <!–>–><!–>–> +
Anexa nr. 8<!–>–>
Prezentarea principalelor instrumente europene<!–>
pentru formarea profesională–><!–>–>EQF – Cadrul European al Calificărilor: este un cadru comun de referință menit să servească drept instrument de traducere între diferite sisteme și niveluri de calificări, atât pentru învățământul preuniversitar, cât și pentru învățământul superior. Elementul central al Cadrului European al Calificărilor este un set de opt niveluri de referință, fiecare nivel fiind definit de un set de descriptori (prezentați în termeni de cunoștințe, abilități și competențe) care indică rezultatele învățării relevante pentru calificările de la nivelul respectiv, în orice sistem de calificări. Setul precizează:a)<!–>ceea ce știe persoana care învață; … b)–>ceea ce înțelege persoana care învață; … c)<!–>ceea ce este capabilă să facă persoana care învață. … Cadrul European al Calificărilor nu este conceput pentru a înlocui sistemele naționale de calificări, ci pentru a completa acțiunile statelor membre prin facilitarea cooperării între acestea.–><!–>ECVET – Sistem European de Credite pentru Educație și Formare Profesională este un cadru metodologic comun care facilitează acumularea și transferul de credit aferent rezultatelor învățării între diversele sisteme de calificări. Scopul acestui sistem este de a promova mobilitatea transnațională și accesul la învățarea pe tot parcursul vieții. Sistemul European de Credite pentru Educație și Formare Profesională nu este menit să înlocuiască sistemele naționale de calificări, ci să optimizeze comparabilitatea și compatibilitatea între acestea. Sistemul European de Credite pentru Educație și Formare Profesională se aplică tuturor rezultatelor obținute de o persoană în diversele sisteme de educație și formare, care sunt ulterior transferate, recunoscute și acumulate în vederea obținerii unei calificări. Această inițiativă le permite cetățenilor europeni să obțină mai ușor recunoașterea formării, competențelor și cunoștințelor dobândite în alt stat membru.–>EQAVET – Cadrul european de referință pentru asigurarea calității în formarea profesională este un instrument important de susținere a statelor membre în promovarea și monitorizarea îmbunătățirii continue a sistemelor de educație și formare profesională pe baza unor criterii și a unor indicatori de calitate comuni. Cadrul trebuie luat în considerare la nivelul sistemului de educație și formare profesională, al furnizorilor de educație și formare profesională și la nivelul acordării calificărilor. Acesta asigură o abordare sistemică a calității, acoperind și interrelaționând nivelurile importante și actorii. Accentul este pus pe monitorizarea și îmbunătățirea calității, prin combinarea evaluării interne și externe, a evaluării și a proceselor pentru îmbunătățire, susținută de analiză cantitativă și calitativă.<!–>ESCO – Sistemul european de clasificare a aptitudinilor/competențelor, calificărilor și profesiilor: clasificarea dispune de anumite caracteristici unice și inovatoare: va fi multilingvă, se va baza pe aptitudini/competențe și va fi publicată într-un format deschis, care va putea fi utilizat de programele informatice ale părților terțe. Astfel, clasificarea va deveni un element de bază al portalurilor online de locuri de muncă, al instrumentelor de consiliere profesională și al bazelor de date privind posibilitățile de învățare, generând beneficii concrete pentru solicitanții de locuri de muncă, persoanele care doresc să își schimbe cariera, cursanți și angajatori.–><!–>–> +
Anexa nr. 9<!–>–>
Dicționar de termeni<!–>–><!–>Calificarea este rezultatul formal al unui proces de evaluare și validare, care este obținut atunci când un organism competent stabilește că o persoană a obținut, ca urmare a învățării, rezultate la anumite standarde prestabilite.–>Certificarea rezultatelor învățării reprezintă procesul prin care se confirmă în mod formal rezultatele învățării dobândite de persoana care învață în diferite contexte, în urma unui proces de evaluare. Aceasta se finalizează printr-o diplomă sau un certificat.<!–>Competențele profesionale sunt un ansamblu unitar și dinamic de cunoștințe și abilități. Cunoștințele se exprimă prin următorii descriptori: cunoaștere, înțelegere și utilizare a limbajului specific, explicare și interpretare. Abilitățile se exprimă prin următorii descriptori: aplicare, transfer și rezolvare de probleme, reflecție critică și constructivă, creativitate și inovare.–>Formarea profesională a adulților cuprinde formarea profesională inițială și formarea profesională continuă organizate prin alte forme decât cele specifice sistemului național de învățământ. Formarea profesională inițială a adulților asigură pregătirea necesară pentru dobândirea competențelor profesionale minime necesare pentru obținerea unui loc de muncă.<!–>Formarea profesională continuă este ulterioară formării inițiale și asigură adulților fie dezvoltarea competențelor profesionale deja dobândite, fie dobândirea de noi competențe.–>Ucenicul este persoana cu vârsta de peste 16 ani care, din voință proprie, încheie un contract de ucenicie cu un angajator, în scopul obținerii unei calificări. Prin ucenicie la locul de muncă se obține o calificare în sistemul de formare profesională a adulților.<!–>Program educațional concretizează oferta educațională a unei organizații furnizoare de educație. Mai exact, stabilește pentru fiecare arie de dezvoltare, disciplină, domeniul de studiu/modul de pregătire din planul de învățământ, finalitățile urmărite și evidențiază conținuturile fundamentale de ordin teoretic, experimental și aplicativ, oferind orientări metodologice generale pentru realizarea și evaluarea acestora.–>Persoane care urmează studii/cursuri de formare sunt persoanele care participă la programe de educație/formare profesională într-un alt ciclu de învățământ sau altă formă autorizată/acreditată de educație și formare profesională.<!–>Validarea rezultatelor învățării reprezintă procesul prin care se confirmă că rezultatele învățării dobândite de o persoană, evaluate și certificate, corespund cerințelor specifice pentru o unitate sau o calificare.–><!–>–><!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește