STRATEGIA NAŢIONALA ANTIDROG din 6 februarie 2003

privind perioada 2003-2004



Prezenta strategie este rezultatul efortului comun al reprezentanţilor ministerelor implicate în lupta împotriva drogurilor, precum şi ai diferitelor organizaţii publice şi private. +
Capitolul 1PREZENTARECuvânt din partea Primului-ministru al Guvernului RomânieiDe ce o strategie naţionala antidrog?Adrian Nastase,Prim-ministru al Guvernului RomânieiPotrivit unor estimari ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, ale INTERPOL şi EUROPOL, "piaţa drogurilor" ocupa locul secund după cea a armamentului, cu o cifra de afaceri de sute de miliarde de dolari anual. Iata de ce se impune ca autorităţile competente ale tuturor statelor să depună eforturi susţinute şi conjugate pentru eradicarea acestui flagel cu repercusiuni dintre cele mai grave, care afectează în prezent un procent ridicat al populaţiei, în special din rândul tinerilor.Problematica drogurilor este de interes major, având în vedere şi amplasarea geografică a tarii noastre, situata pe ruta marilor cai de comunicaţie europene şi între ţările producătoare şi cele cunoscute ca se confrunta acut cu fenomenul consumului de droguri.Dacă la începutul anilor '90 România era eminamente ţara de tranzit al drogurilor, când treptat s-a prefigurat ruta balcanica de trafic al substanţelor stupefiante, având ca destinaţie state vest-europene, în prezent şi pe teritoriul nostru naţional s-a dezvoltat rapid o piaţa profitabila de desfacere a drogurilor.În contextul eforturilor actuale depuse pe plan mondial pentru contracararea terorismului şi ţinând seama de faptul ca unul dintre principalele mijloace de finanţare a grupărilor teroriste îl constituie profiturile enorme obţinute pe piaţa drogurilor, Guvernul României, prin instituţiile sale specializate, a luat măsuri deosebite pentru eradicarea acestor fenomene.În acest sens, este foarte important ca încă de la frontiera de stat sa dispunem de un sistem eficient de supraveghere şi control care să limiteze cat mai mult posibil accesul drogurilor pe teritoriul României. Am în vedere atât luarea unor măsuri vizând prevenirea şi combaterea trecerilor ilegale prin frontieră-vamă, cat şi o colaborare internationala activa a tuturor instituţiilor abilitate în domeniu, care să asigure cunoaşterea locurilor de producere, a traseelor de transport, a zonelor de destinaţie şi a persoanelor implicate, pentru a se reusi, dacă nu stoparea, cel puţin limitarea acestui fenomen aflat într-o ascensiune ingrijoratoare. Pentru aceasta, Ministerul de Interne, prin structurile sale specializate – îndeosebi Poliţia de Frontiera -, a luat măsuri concrete de natura sa conducă la securizarea frontierei de stat şi, implicit, la descoperirea şi stoparea, încă din acest loc, a încercărilor de introducere în ţara a drogurilor.De asemenea, prin Direcţia generală de combatere a crimei organizate şi antidrog se duce o lupta continua de identificare şi tragere la răspundere a traficantilor de droguri care alimentează piaţa pentru consum sau fac parte din reţele transnationale de droguri care tranziteaza teritoriul tarii noastre.Pentru a avea un program clar de acţiune împotriva acestui flagel, la nivel naţional s-a elaborat de către specialiştii în domeniu prezenta strategie naţionala antidrog pentru perioada 2003-2004.Acest document vine sa completeze cadrul organizatoric, coordonatele de acţiune ale instituţiilor abilitate în lupta contra drogurilor, sa constituie un instrument care să stea la baza viitoarelor proiecte şi evaluări în domeniul drogurilor.Este obligatoriu, totodată, sa reevaluam rolul şcolii, al familiei în educarea tinerilor, pentru a reduce în mod semnificativ numărul celor care cad victime drogurilor. Nu vreau sa spun vorbe mari, dar mentinand sănătatea generaţiilor viitoare vom asigura vitalitatea naţiunii şi vom păstra intacte sansele de dezvoltare normală a societăţii româneşti.Consider ca aceasta este o mare responsabilitate pentru Guvernul României şi vom acţiona în consecinţa.În anul 2000 Parlamentul a adoptat Legea nr. 143 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, act normativ care asigura cadrul juridic în materie şi răspunde recomandărilor şi obiectivelor O.N.U., ale Consiliului Europei şi Uniunii Europene.Apreciez ca în lupta împotriva drogurilor un rol important îl are latura preventivă, care trebuie avută în vedere atât de către personalul Ministerului de Interne, Ministerului Educaţiei şi Cercetării, Ministerului Justiţiei şi nu în ultimul rând de cel al Ministerului Sănătăţii şi Familiei, care are atribuţii nemijlocite în acest domeniu.Constientizam însă, în egala măsura, ca este nevoie şi de un suport financiar pe care suntem dispusi sa îl asiguram în perioada următoare, dar vom avea grija ca banii alocati să fie folosiţi judicios şi exclusiv în scopul pentru care au fost destinaţi.Este necesară intensificarea activităţilor pentru diminuarea numărului de tineri care consuma droguri şi pe cat posibil sa monitorizam acest fenomen la nivel naţional.Am făcut apel la toţi colaboratorii mei, la toate organizaţiile neguvernamentale, pentru a nu lasă sa treacă neobservat segmentul celor care fac eforturi pentru a abandona drogul, să-i sprijinim în recuperare şi reintegrare socială.Mai dureros este ca, abordand aspectul resocializarii foştilor dependenti de droguri, trebuie să avem în vedere întregul sistem de învăţământ din România. În acest sens, cadrelor didactice, dar şi familiilor acestor tineri le revine o mare răspundere în sprijinirea lor pentru a relua cursurile şi a-şi desavarsi educaţia.Ma gandesc, de asemenea, la eforturile pe care trebuie să le facă Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, prin Direcţia metodologie – Direcţia generală asistenţa socială pentru reinsertia socială şi profesională a celor care resimt nevoia imperioasa a unei surse de venit sigure, legale, pentru a duce o viaţa normală şi a renunţa definitiv la mirajul drogurilor.Astept, totodată, o prezenta mai activa în viaţa noastră socială a organizaţiilor neguvernamentale care îşi propun, prin propriile programe, combaterea traficului şi consumului de droguri.Consider ca la acest moment de rascruce este nevoie de eforturi susţinute din partea tuturor celor ce pot contribui la salvarea victimelor drogurilor, la transformarea lor în cetăţeni cu un comportament adecvat societăţii noastre, instituind chiar un sistem de supraveghere cetateneasca a victimelor drogurilor, până la reinsertia lor socială totală. În acest sens, un rol deosebit îl pot avea centrele de prevenire şi consiliere antidrog.Nutresc speranta şi impartasesc optimismul ca Strategia naţionala antidrog constituie un document programatic, eficient, în măsura să îşi atinga obiectivele şi, în ultima instanţa, să contribuie efectiv la diminuarea consumului ilicit de droguri. +
Capitolul 2INTRODUCERECuvânt din partea Coordonatorului naţional pe droguriFlagelul drogurilor reprezintă unul dintre fenomenele cele mai complexe, mai profunde şi tragice ale lumii contemporane. Dacă până în 1990 noţiunea de drog era foarte vaga pentru majoritatea românilor, ulterior situaţia s-a modificat, România devenind, la început, o ţara de tranzit şi depozitare şi, mai apoi, chiar o ţara de consum al substanţelor stupefiante, în drumul lor dinspre Orient spre Occident.Traficul şi consumul de droguri constituie un pericol grav la adresa umanităţii, cu repercusiuni dramatice în plan economic şi social. În fiecare an luam cunoştinţa – din diferite surse de informare – despre faptul ca sume considerabile sunt deturnate spre scopuri antisociale, traficantii şi grupurile de criminali sfidand legile şi autorităţile. Pe de altă parte, milioane de oameni se adauga anual celor căzuţi deja prada "morţii albe", un procent alarmant intrand în tristul cortegiu al celor iremediabil pierduti pentru societate.Amploarea planetara a fenomenului depăşeşte sfera preocuparilor medicale şi pe cele ale forţelor de ordine şi constituie o ameninţare la adresa ordinii economice şi sociale mondiale, depasind frontierele naţionale.Iata de ce în lupta împotriva acestui flagel este foarte importanţa elaborarea unei strategii naţionale coerente privind problematica drogurilor, care să aibă în vedere coordonarea factorilor implicaţi în contracararea tuturor aspectelor fenomenului infractional: abuz, aprovizionare, producţie, trafic, prevenire şi tratament.Pornind de la considerentul ca activitatea de prevenire şi combatere a traficului şi consumului de droguri se realizează – pe lângă măsurile de ordin educaţional, economic, social, medical şi administrativ – şi prin crearea unui cadru juridic adecvat, la elaborarea Strategiei naţionale antidrog s-au avut în vedere amploarea şi complexitatea fenomenului drogurilor în România, precum şi necesitatea controlului consumului şi traficului de droguri, corelat cu intensificarea activităţilor de prevenire a consumului şi abuzului de substanţe stupefiante.Prin aceasta strategie, pe termen scurt, se urmăreşte crearea cadrului instituţional şi dezvoltarea capacităţii necesare pentru abordarea multisectoriala a problematicii drogurilor, iar pe termen lung, este avută în vedere reducerea numărului de persoane care se angajează în consumul de droguri, în paralel cu creşterea capacităţii naţionale pentru crearea şi dezvoltarea de servicii de educare-informare-prevenire-tratament şi cu dezvoltarea şi eficientizarea structurilor şi programelor de combatere a traficului ilegal de droguri. +
Capitolul 3PRINCIPIILE DIRECTOARE, VIZIUNEA STRATEGICA, SCOPUL ŞI OBIECTIVELE STRATEGIEIPrincipiile directoare1. Principiul priorităţii. Problema prevenirii şi combaterii traficului, consumului şi abuzului de droguri este asumată ca o prioritate de către Guvernul României.2. Principiul opţiunii individuale. Prevenirea consumului de droguri are în vedere complexitatea fenomenului care include şi opţiunea individuală.3. Principiul viziunii globale şi unitare. Măsurile de prevenire şi combatere a traficului, consumului şi abuzului de droguri se bazează pe viziunea globală şi unitară a problemei.4. Principiul coordonării şi cooperării unitare între toate sectoarele implicate. Practicile şi procedurile în domeniul prevenirii şi combaterii traficului, consumului şi abuzului de droguri vor fi adaptate la caracteristicile sociale şi culturale ale populaţiei.5. Principiul profesionalizarii în toate domeniile de activitate. Lupta împotriva traficului, consumului şi abuzului de droguri presupune pregătirea profesională corespunzătoare a specialiştilor, precum şi diseminarea informaţiilor, a bunelor practici şi a instrumentelor de lucru în domeniu.6. Principiul complementaritatii. Implicarea societăţii civile alături de instituţiile guvernamentale pentru realizarea şi extinderea programelor de prevenire a consumului şi abuzului de droguri este o necesitate reală.7. Principiul continuităţii. Activităţile desfăşurate în vederea prevenirii şi combaterii traficului, consumului şi abuzului de droguri vor avea un caracter permanent.8. Principiul legalităţii. Respectarea drepturilor fundamentale ale omului, precum şi a prevederilor specifice din tratatele internaţionale la care România este parte constituie o condiţie obligatorie în abordarea fenomenului.9. Principiul confidenţialităţii. Datele personale deţinute, rezultate din activităţile specifice antidrog, nu se fac publice.10. Principiul nediscriminarii. Toate activităţile specifice antidrog se adresează tuturor cetăţenilor, indiferent de sex, apartenenţa etnică şi religioasă etc.ViziuneaLa sfârşitul anului 2004 România va pune în practica un sistem integrat de servicii de prevenire şi tratament, structurat pe o reţea naţionala de centre, capabile sa implementeze la nivel local strategii coerente. În acelaşi timp se vor eficientiza structurile şi programele de combatere a fenomenului ilicit al drogurilor, în vederea reducerii traficului de droguri transfrontalier, cu consecinţe în plan intern, reducerea cererii, iar în plan internaţional, anihilarea reţelelor transnationale.ScopulAbordand cu realism problematica traficului şi consumului ilicit de droguri, măsurile propuse în prezenta strategie au ca scop principal reducerea cererii şi ofertei de droguri, cunoscut fiind faptul ca lupta împotriva acestui flagel nu a avut ca rezultat eradicarea acestuia, nici chiar pentru cele mai dezvoltate natiuni ale lumii.Obiectivele1. Iniţierea şi susţinerea cu prioritate a unor dezbateri publice cu caracter politic şi apolitic, la nivel naţional, menite sa susţină o viziune unitară şi coerenta în domeniul luptei împotriva drogurilor2. Încurajarea participării tuturor instituţiilor private, grupurilor colective, asociaţiilor şi persoanelor fizice care doresc să se implice în acest domeniu3. Intensificarea şi diversificarea activităţilor de prevenire a consumului de droguri, în special a celor ce au legătură cu debutul consumului, realizarea unor studii criminologice pe baza datelor privind traficantii şi consumatorii de droguri4. Întărirea luptei împotriva traficului şi consumului ilicit de droguri, delincventei organizate asociate acestuia, intensificarea cooperării poliţieneşti, vamale şi judiciare cu alte state, în special cu statele membre ale UE5. Constientizarea necesităţii abordarii globale a prevenirii şi combaterii traficului şi consumului de droguri, prin includerea tuturor substanţelor care pot fi utilizate şi de care se poate face abuz, inclusiv alcoolul şi tutunul6. Organizarea sistemului de sănătate publică şi servicii sociale într-o reţea integrată, astfel încât să se asigure utilizarea eficienta a tuturor resurselor existente şi să se ofere o varietate larga de posibilităţi terapeutice, precum şi să se faciliteze recuperarea socială a consumatorilor de droguri7. Intensificarea şi diversificarea acţiunilor împotriva traficului de droguri, spalarii banilor şi altor infracţiuni asociate, prin îmbunătăţirea coordonării diferitelor instituţii abilitate8. Îmbunătăţirea cadrului legislativ în vederea asigurării unor posibilităţi multiple de reactie, adaptate la dinamica fenomenului9. Organizarea eficienta a colectării, analizei, prognozarii şi diseminarii datelor obiective, viabile şi comparabile, referitoare la fenomenul drogurilor în România, cu sprijinul Observatorului român pe droguri şi toxicomanii (ORDT) din cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog şi al celorlalte instituţii naţionale cu atribuţii în domeniu10. Intensificarea cooperării internaţionale, atât în ceea ce priveşte participarea la organizaţiile internaţionale competente, cat şi în relaţiile bilaterale sau multilaterale cu anumite tari ori arii geografice11. Asigurarea evaluării periodice şi eficiente a acţiunilor de lupta împotriva drogurilor. +
Capitolul 4ZONELE SPECIFICE DE INTERVENŢIE4.I. Reducerea cererii4.I.A. Prevenirea consumului de droguriI. Analiza situaţiei prevenirii consumului de droguri în RomâniaPrezentul document reprezintă conceptia de acţiune la nivel guvernamental în domeniul prevenirii consumului şi abuzului de droguri şi se fundamentează pe o analiza integratoare asupra fenomenului în perioada 1990-2002 (studii ale unor structuri guvernamentale şi neguvernamentale, naţionale şi internaţionale, statistici şi practici în domeniu).1. Caracteristicile consumului şi abuzului de droguri în România:a) răspândirea fenomenului pe întregul teritoriu al tarii, în paralel cu extinderea reţelelor de trafic la nivel naţional şi internaţional; … b) extinderea utilizării medicamentelor cu conţinut psihotrop, a benzodiazepinelor şi a barbituricelor fără prescriere medicală, utilizate uneori în amestec cu alcool; … c) creşterea numărului deţinătorilor şi consumatorilor de droguri, precum heroina, canabis, opium, cocaina etc., şi creşterea utilizării intravenoase a drogurilor, uneori chiar de la prima doza; … d) creşterea numărului consumatorilor de alcool şi tutun la persoanele cu varste cuprinse între 15-24 de ani, în special în rândul celor de sex feminin; … e) creşterea consumului de amfetamine în rândul elevilor; … f) formarea unor grupuri de consum şi distribuţie a drogurilor, pe criterii de vârsta sau microgeografice; … g) creşterea producţiei de tutun şi alcool indigene, precum şi a numărului campaniilor de publicitate a produselor din tutun şi alcool provenite din import; … h) răspândirea consumului de droguri în baruri, discoteci, locuri de distractie, locuinţe părăsite, campusuri universitare etc. … 2. Factorii determinanţi ai consumului şi abuzului de droguri:a) lipsa de informare şi educare în domeniu; … b) acceptarea la nivelul societăţii a consumului de tutun şi alcool; … c) diminuarea supravegherii copiilor de către părinţi, precum şi lipsa de responsabilitate şi implicare a unora dintre ei; … d) presiunea socială a anturajului la nivelul grupurilor de elevi şi tineri; … e) accesibilitatea primelor doze şi curiozitatea de a testa drogurile, fapte care determina utilizarea ulterioară a acestora pentru consum, nu numai pentru experimentare; … f) extinderea reţelelor de trafic la nivel naţional şi internaţional; … g) îmbunătăţirea situaţiei financiare la nivelul unor grupuri sociale; … h) situaţia economică precara a unora dintre utilizatori, fapt care determina intrarea în reţele de trafic pentru întreţinerea consumului propriu; … i) migrarea copiilor în oraşe mari, care determina apariţia fenomenului "copiii strazii", asociat cu consumul de inhalanti; … j) existenta unor situaţii de criza nerezolvate corespunzător în rândul adolescentilor; … k) experienta redusă a autorităţilor şi societăţii civile în confruntarea cu un fenomen nou, ce a generat incoerenta în reactie şi obţinerea unor rezultate parţiale; … l) absenteismul şcolar care determina adolescentul să se integreze în anturaje riscante. … 3. Programe în domeniul prevenirii consumului şi abuzului de droguriÎn vederea realizării componentei de prevenire a consumului de droguri din cadrul Programului naţional de prevenire şi combatere a traficului şi consumului de droguri, s-a constituit, prin Ordinul ministrului de interne, ministrului sănătăţii şi familiei, ministrului administraţiei publice, ministrului educaţiei şi cercetării şi al ministrului tineretului şi sportului nr. 128/602/4.425/36.219/2.629/2001, Comisia interministeriala pentru prevenirea consumului ilicit de droguri (C.I.P.C.I.D.), alcătuită din reprezentanţi ai Ministerului de Interne, Ministerului Sănătăţii şi Familiei, Ministerului Administraţiei Publice, Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi Ministerului Tineretului şi Sportului. Activitatea comisiei a fost deschisă şi societăţii civile prin participarea celor mai reprezentative organizaţii neguvernamentale cu activităţi în domeniul prevenirii consumului şi abuzului de droguri.În vederea coordonării activităţilor desfăşurate la nivel local, a fost creata reţeaua naţionala constituită din 47 de centre de prevenire şi consiliere antidrog, la nivelul fiecărui judeţ şi sector din Bucureşti.Cu sprijinul financiar al Guvernului României, C.I.P.C.I.D. a derulat la nivel naţional proiectul "Consumul de droguri: incotro?", realizat în parteneriat cu Centrul de Resurse Juridice şi Reprezentanta UNICEF în România şi care a vizat desfăşurarea de activităţi educative în vederea prevenirii consumului ilicit de droguri în rândul tinerilor şi promovarea unui stil de viaţa sanatos, stil care să afirme explicit respingerea drogurilor. Activităţile realizate în cadrul proiectului au asigurat instruirea iniţială a personalului centrelor locale de prevenire şi consiliere antidrog în vederea derulării unor programe de prevenire.În acelaşi timp, sub deviza "Depinde numai de tine", proiectul a desfăşurat cea mai mare campanie naţionala cu profil social, realizată prin intermediul spoturilor TV şi radio difuzate de posturile naţionale şi locale, coroborata cu activităţi desfăşurate în rândul tinerilor (concerte, expoziţii, concursuri, seminarii etc.).Toate aceste activităţi s-au derulat în parteneriat între reprezentanţii C.I.P.C.I.D. şi organizaţii naţionale şi internaţionale.În contextul prevenirii consumului şi abuzului de droguri la copii şi tineri, Ministerul Sănătăţii şi Familiei, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în parteneriat cu organizaţii neguvernamentale, au elaborat conţinutul programei de educaţie pentru sănătate, care va fi utilizata în şcoli începând din anul 2003, în vederea implicarii profesorilor şi elevilor în cunoaşterea fenomenului consumului de droguri, precum şi formării abilităţilor de comunicare, interactionare şi a comportamentelor sanatoase, în rândul elevilor din clasele I-XII.Activităţile desfăşurate sub egida C.I.P.C.I.D. vin în prelungirea unor programe derulate anterior de ministerele membre ale comisiei, în colaborare cu organizaţii neguvernamentale (educaţie în şcoli, materiale cu caracter informativ, cursuri de formare a specialiştilor, studii sectoriale, campanii media, seminarii etc.).În ceea ce priveşte programele menţionate, lipsa unei evaluări adecvate a acestor programe şi a unor studii la nivelul întregii populaţii face dificila evidentierea schimbărilor la nivelul atitudinilor şi comportamentului, în vederea prevenirii consumului şi abuzului de droguri.4. Oportunitati pentru reducerea consumului şi abuzului de droguri:a) existenta voinţei politice pentru realizarea unei strategii de prevenire a consumului de droguri; … b) realizarea unui cadru legislativ adecvat privind prevenirea şi combaterea consumului şi abuzului de droguri; … c) implicarea unor organizaţii neguvernamentale în activităţi de prevenire a consumului şi abuzului de droguri; … d) pregătirea unor specialişti din domeniul justiţiei, educaţiei, poliţiei, sănătăţii, tineretului etc.; … e) alocarea fondurilor din bugetul sănătăţii prin programele naţionale pentru prevenirea consumului de droguri, precum şi existenta unor finanţări externe; … f) disponibilitati de finanţare din partea unor instituţii internaţionale; … g) existenta unor date statistice privind consumul de droguri şi tendintele acestuia; … h) metode şi tehnici adecvate de lucru; … i) schimbarea perceptiei la nivelul comunităţilor privind consumul şi abuzul de droguri; … j) avizarea proiectelor cu sume mari şi controlul acestora. … 5. Dificultăţi în activităţile de reducere a consumului şi abuzului de droguri:a) resurse financiare limitate, management deficitar; … b) absenta unor indicatori de performanţă şi a unui sistem de monitorizare şi centralizare a datelor; … c) parteneriat insuficient structurat al instituţiilor guvernamentale şi neguvernamentale, în derularea programelor de prevenire a consumului şi abuzului de droguri; … d) lipsa de coerenta în constientizarea societăţii româneşti cu privire la consumul şi abuzul de droguri; … e) capacitatea redusă a instituţiilor româneşti şi autorităţilor abilitate de a interveni pentru reducerea criminalitatii; … f) absenta unor specialişti pregatiti, care să poată acţiona dintr-o perspectiva interdisciplinara. … II. Obiective generale şi specificeA. Obiective generale:1. Reducerea consumului şi abuzului de droguri în rândul populaţiei2. Diminuarea numărului de copii şi tineri care se angajează în consumul de droguri3. Diminuarea consumului şi abuzului de droguri la persoanele aflate în situaţii de risc4. Reducerea riscurilor asociate consumului şi abuzului de droguri5. Monitorizarea, analiza şi diagnoza consumului de droguri6. Armonizarea legislativă şi instituţională cu prevederile Uniunii Europene.B. Obiective specifice:a) Reducerea factorilor de risc … b) Diversificarea mijloacelor de prevenire a consumului şi abuzului de droguri … c) Promovarea educaţiei pentru sănătate în rândul populaţiei … d) Diminuarea accesibilitatii şi disponibilităţii drogurilor … e) Informarea populaţiei despre riscurile şi daunele asociate consumului de droguri … f) Implicarea societăţii civile … g) Dezvoltarea structurilor de coordonare la nivel naţional şi local (Agenţia Naţionala Antidrog) … h) Imbuntatirea calităţii programelor preventive … i) Instruirea specialiştilor în domeniu … j) Crearea şi promovarea alternativelor pentru petrecerea timpului liber … k) Sensibilizarea opiniei publice şi formarea atitudinilor favorabile prevenirii consumului şi abuzului de droguri … l) Consolidarea şi dezvoltarea reţelei centrelor de prevenire a consumului şi abuzului de droguri în toate judeţele tarii … m) Dezvoltarea la nivel universitar a unor cursuri de formare şi specializare în prevenirea consumului şi abuzului de droguri … n) Crearea de oportunitati pentru implicarea activa a domeniului privat în realizarea unor servicii de prevenire şi tratament privind consumul şi abuzul de droguri … o) Evaluarea periodică a programelor de prevenire a consumului şi abuzului de droguri … p) Dezvoltarea şi diversificarea cooperării dintre instituţii naţionale şi internaţionale care au ca obiect prevenirea consumului de droguri … q) Realizarea de studii criminologice pe baza datelor privind traficantii şi consumatorii de droguri. … III. Plan de aplicare: educaţie, sănătate şi familie, poliţie, tineret, comunitate şi organizaţii private, mass-media, cooperare naţionala şi internationala1. Ministerul Educaţiei şi CercetăriiPlan de aplicare:a) Elaborarea şi dezvoltarea unui curriculum adecvat … a.1) Implementarea programului naţional "Educaţia pentru sănătate în şcoala românească" la nivelul unei populaţii şcolare de 700.000 de eleviTermen de evaluare: 2004a.2) Completarea ghidului metodologic adresat profesorilor diriginti "Repere privind activitatea educativă" cu teme legate de prevenirea consumului şi abuzului de droguriTermen de realizare: 2003a.3) Dezvoltarea unui sistem de informare fragmentata (informaţii specifice legate de problematica drogurilor, adresate elevilor în cadrul diverselor discipline: biologie, fizica, chimie, psihologie, educaţie civică etc.)Termen de realizare: 2003-2004b) Formarea profesorilor implicaţi în implementarea curriculumului … b.1) Elaborarea manualelor şi organizarea stagiilor de formare destinate utilizatorilor acestoraTermen de realizare: 2003b.2) Implementarea programului-pilot de prevenire a consumului de droguriTermen de evaluare: anualc) Implicarea şcolii în programele comunitare … c.1) Dezvoltarea programelor de prevenire în şcoala prin intermediul personalului centrelor judeţene de consiliere şi prevenire antidrogTermen de evaluare: anualc.2) Monitorizarea fenomenului în şcoala prin realizarea unor studii sociologice de evaluare a dimensiunilor acestuiaTermen de realizare: 2004c.3) Participarea activa a unităţilor de învăţământ la programele comunitare locale (ale instituţiilor descentralizate ale statului, ale organizaţiilor neguvernamentale etc.)Termen de evaluare: anuald) Dezvoltarea programelor de timp liber … d.1) Dezvoltarea unor activităţi specifice timpului liber (manifestări artistice, tehnice şi sportive), desfăşurate în palate şi cluburi ale copiilorTermen de evaluare: anuald.2) Înfiinţarea unor centre socioeducative (elaborare proiect de act normativ)Termen de evaluare: anuale) Dezvoltarea programelor adresate familiei … e.1) Susţinerea unor lectorate pentru părinţi în cadrul unităţilor de învăţământ (dezvoltarea unor iniţiative gen "şcoala părinţilor")Termen de evaluare: anualf) Formarea continua a persoanelor implicate în prevenirea consumului de droguri … f.1) Dezvoltarea unui sistem de acreditare a studiilor în domeniuTermen de realizare: 2004f.2) Seminarii, cursuri de specializare, studii postuniversitare etc., incluse în sistemul naţional de acreditareTermen de evaluare: anualg) Organizarea unor acţiuni specifice grupurilor aflate în situaţii de risc … g.1) Identificarea grupurilor aflate în situaţii de riscTermen de evaluare: anualg.2) Realizarea de materiale de prevenire a consumului/abuzului de droguri, cu adresabilitate directaTermen de realizare: 20032. Ministerul Sănătăţii şi FamilieiObiective operationale:a) Crearea programelor de formare şi stabilirea sistemului de acreditare pentru profesioniştii care lucrează în prevenirea consumului şi abuzului de droguri … a.1) Formarea şi educarea continua a personalului care desfăşoară activităţi de promovare a sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate. La finalul anului 2003 toţi profesioniştii din reţeaua de promovare a sănătăţii vor avea competenţa în educaţia pentru sănătate. Aceştia vor organiza cel puţin câte un curs/an, pentru 10 profesionisti care lucrează în prevenirea consumului şi abuzului de droguri din judeţul respectiv. Se va utiliza modulul de curs elaborat de Centrul Naţional de Perfecţionare Postuniversitară a Medicilor şi Farmacistilor.Termen de evaluare: anuala.2) Formarea formatorilor sanitari sau a formatorilor din programele de educaţie pentru sănătate, dezvoltate în cadrul diferitelor comunităţi, se va organiza de către serviciile de promovare din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, conform nevoilor identificate în comunitatile locale, cel puţin o campanie pe an.Termen de evaluare: anuala.3) Stabilirea sistemului de acreditare a profesionistilor care desfăşoară activităţi de promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate, prin semnarea unui protocol între Centrul Naţional de Perfecţionare Postuniversitară a Medicilor şi Farmacistilor şi Ministerul Muncii şi Solidarităţii SocialeTermen de realizare: 2004b) Informarea şi educarea tinerilor în vederea constientizarii şi abilitarii acestora în luarea unor decizii responsabile privind consumul şi abuzul de droguri … b.1) Prevenirea apariţiei consumului şi abuzului de droguri la copiii cu varste de până la 13 aniTermen de evaluare: anualb.2) Desfăşurarea unor campanii de informare, educare şi comunicare, în vederea prevenirii consumului şi abuzului de droguri ilegale, precum şi de tutun şi alcool, în colaborare cu mass-media şi organizaţii neguvernamentale care desfăşoară activităţi în domeniuTermen de evaluare: anualc) Dezvoltarea programelor de prevenire prin susţinerea parteneriatului cu sectorul neguvernamental … c.1) Elaborarea planului de colaborare între organizaţiile guvernamentale şi neguvernamentale, care să implice programele de prevenire a consumului de droguri, programele de sprijinire a acestora pentru a adopta şi a dezvolta măsuri de prevenire a consumului de droguriTermen de realizare: 2003c.2) Elaborarea măsurilor legislative pentru sprijinirea financiară şi asistenţa tehnica a organizaţiilor neguvernamentale care dezvolta programe de sănătate publică, în special prevenirea consumului de droguriTermen de realizare: 2004c.3) Elaborarea ghidului de evaluare a programelor de prevenire a consumului şi abuzului de droguri, care se va adresa organizaţiilor ce desfăşoară astfel de activităţi în domeniul sănătăţiiTermen de realizare: 2004d) Promovarea unui sistem de evaluare a nivelului de cunoştinţe, atitudini şi comportamente nefavorabile sănătăţii prin consumul şi abuzul de droguri şi a eficientei programelor de prevenire … d.1) Realizarea unui sistem de monitorizare periodică privind cunoştinţele, atitudinile şi comportamentele nefavorabile sănătăţii (fumat, alcool, droguri ilegale)Termen de realizare: 2003e) Dezvoltarea atitudinilor şi comportamentelor favorabile sănătăţii la nivelul populaţiei prin metode de promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate … e.1) Reducerea consumului produselor din tutun cu 5% şi a consumului de alcool cu 2% la nivelul populaţiei, având ca an de referinţa 2002Termen de realizare: 2004e.2) Campanie de informare şi educare a opiniei publice în vederea respectării legii publicităţii şi a altor măsuri legislative privind combaterea consumului de alcool şi tutun, precum şi promovarea măsurilor legislative de interzicere a consumului de tutun în toate locurile publice şi a oricăror forme de publicitate pentru tutun şi alcoolTermen de evaluare: anuale.3) Promovarea la nivel naţional a "locurilor de muncă sanatoase", precum şi stabilirea legislaţiei şi a programelor de educaţie, prevenire şi intervenţie, în vederea reducerii consumului şi abuzului de droguri la locul de muncăTermen de evaluare: anuale.4) Campanie de informare şi educare a populaţiei, adresată în special părinţilor, în vederea responsabilizarii acestora cu privire la rolul lor în educarea copiilor şi în prevenirea consumului de droguri la nivelul tinerilorTermen de evaluare: anuale.5) Dezvoltarea de programe pentru sprijinirea părinţilor şi educatorilor, asupra modului de abordare a copiilor în vederea adoptării unor stiluri de viaţa sanatoase şi schimbării comportamentului privind consumul de droguriTermen de evaluare: anual3. Ministerul de InternePlan de aplicare:a) Pregătirea politistilor în scopul realizării unei educatii preventive eficiente … a.1) Organizarea unor cursuri de perfecţionare a pregătirii politistilor implicaţi în prevenirea şi combaterea consumului de droguriTermen de evaluare: anuala.2) Introducerea unor teme specifice în programa de învăţământ a unităţilor şcolare din structura Ministerului de InterneTermen de evaluare: anuala.3) Optimizarea sistemului de indicatori privind traficul de stupefianteTermen de evaluare: anualb) Eficientizarea măsurilor specifice de acţiune ale poliţiei … b.1) Redistribuirea resurselor umane şi logistice ale poliţiei prin acordarea unei atenţii sporite prevenirii consumului de droguriTermen de evaluare: anualb.2) Realizarea unor materiale care să cuprindă standarde de conduita a politistului în relaţia cu persoanele implicate în consumul de droguriTermen de evaluare: anualc) Implicarea politistilor în programele comunitare … c.1) Iniţierea unor programe parteneriale în cadrul cărora membrii comunităţii să fie informati asupra pericolelor consumului de droguri şi implicaţi în activităţi practice de prevenireTermen de evaluare: anuald) Dezvoltarea parteneriatului social, extinderea parteneriatului cu instituţii guvernamentale şi organizaţii neguvernamentale care activează în acest domeniu … d.1) Atragerea şi implicarea unui număr tot mai mare de organizaţii neguvernamentale în activităţile de prevenire a consumului de droguriTermen de evaluare: anuald.2) Dezvoltarea şi diversificarea cooperării dintre instituţiile care au ca obiect de activitate prevenirea şi combaterea consumului de droguri, îmbunătăţirea colaborării dintre structurile Ministerului de Interne, Ministerului Sănătăţii şi Familiei, Ministerului Educaţiei şi Cercetării, Ministerului Tineretului şi Sportului şi implicarea în aceste activităţi a C.I.P.C.I.D.Termen de evaluare: anuale) Identificarea factorilor de risc care pot genera consumul de droguri … e.1) Optimizarea sistemului de indicatori privind traficul de stupefianteTermen de realizare: 2003e.2) Realizarea de studii criminologice care să aibă în vedere: date complexe despre traficanti şi consumatori, oportunitatile favorizanteTermen de evaluare: semestriale.3) Identificarea locurilor şi mediilor propice consumului şi traficului de droguri şi evidentierea lor pe "harti" ale zonelor de competenţaTermen de realizare: 2003e.4) Organizarea de dispozitive fixe sau mobile în aceste locuri, cu misiunea de a descuraja infractorii şi a proteja victimeleTermen de evaluare: semestrialf) Creşterea încrederii cetăţenilor în poliţie, astfel încât ei sa apeleze la ajutorul politistului ori de câte ori au vreo problema, ştiind ca beneficiază de înţelegere şi confidenţialitate depline … f.1) Organizarea de intalniri interactive cu elevii de şcoala generală şi de liceu, în scopul discutarii problemelor cu care se confrunta aceştia şi gasirii unor soluţii alternative la consumul de droguriTermen de evaluare: trimestrialf.2) Furnizarea de informaţii şi recomandări pe tema drogurilor, inclusiv prin amenajarea în şcoli şi licee a unor panouri cu materiale preventiv-educative şi prin intermediul cabinetelor de asistenţa psihologică din reţeaua şcolarăTermen de evaluare: semestrialf.3) Intalniri interactive cu cadrele didactice şi sanitare din unităţile de învăţământ pentru a putea oferi, în parteneriat, elevilor şi părinţilor sprijinul juridic, psihologic şi medical necesar prevenirii consumului de droguriTermen de evaluare: anualg) Corelarea activităţilor formatiunilor de prevenire cu cele de combatere a traficului de stupefiante … 4. Ministerul Tineretului şi SportuluiPlan de aplicare:1. Susţinerea/finanţarea de programe/proiecte cu specific de prevenire a consumului şi abuzului de droguri, în vederea reducerii numărului de tineri care se angajează în consumul/abuzul de droguriTermen de evaluare: anual2. Dezvoltarea de programe alternative pentru petrecerea timpului liber prin intermediul Programului de înfiinţare şi dezvoltare a unei reţele de centre de tineretTermen de evaluare: anual5. Relaţia cu mass-mediaCunoaşterea influentei mass-media în consumul de droguri înseamnă a lua în considerare doua aspecte:1. mass-media, prin informaţiile care ajung la populaţie, poate promova atitudini, stereotipuri şi mituri influentand reducerea consumului de droguri prin modelarea opiniei publice în raport cu aceasta problema, cu cauzele şi consecinţele ei;2. mass-media poate influenţa deciziile politice în domeniu.Una dintre modalităţile cele mai folosite în mod curent în domeniul prevenirii consumului şi abuzului de droguri este reprezentată de campaniile de sensibilizare a populaţiei. Este bine cunoscut faptul ca eficienta acestor campanii este posibila doar dacă ele fac parte dintr-o strategie globală de prevenire a consumului şi abuzului de droguri şi sunt elaborate de specialişti în prevenire. De asemenea, mesajele campaniilor trebuie să fie bine adresate, informate şi să fie realiste.Implicarea activa a mass-media în transmiterea mesajelor adecvate este singura modalitate de a asigura întărirea mesajelor pozitive din programele de prevenire.Plan de aplicare comun ministerelor implicate:a) implicarea mass-media în transmiterea mesajelor educativ-preventive şi promovarea de modele de comportament; … b) informarea mass-media asupra activităţilor derulate; … c) participarea mass-media în programele comunitare de prevenire a consumului şi abuzului de droguri; … d) pregătirea specifică a jurnalistilor în domeniul prevenirii şi combaterii consumului de droguri. … 4.I.B. Asistenţa medicală şi psihologică, reabilitare şi integrare socialăI. IntroducereAbuzul de droguri şi consecinţele acestuia reprezintă una dintre principalele probleme ale societăţilor europene actuale şi, fără indoiala, una dintre marile probleme ale marilor oraşe. Dependenta de droguri este un fenomen de mare anvergura prin caracterul sau multifactorial, dinamic şi schimbator, care afectează toate grupele de vârsta, dar predominant pe cea cuprinsă între 14 şi 35 de ani. Constituie totodată şi o problemă majoră de sănătate publică, din cauza importantelor repercusiuni în plan individual (delincventa, marginalizare socială, moarte datorată supradozei sau prin suicid, transmiterea unor boli infectioase – SIDA, HVC – sau reemergenta TBC), familial şi social. Drogurilor "traditionale" – alcool, tutun – li s-au adăugat alte categorii de droguri ca heroina, cocaina, canabisul etc.Datorită fenomenologiei dependentei de droguri, cat şi diversitatii factorilor care o determina, abordarea acestui fenomen complex trebuie să se facă dintr-o perspectiva globală şi integrată, cu 3 niveluri de baza în actualitate:● reducerea cererii;● reducerea ofertei;● cooperarea internationala.Este de asemenea necesară existenta unor mecanisme permanente de coordonare între structurile implicate, pentru a se evita posibile situaţii de conflict.Când ne referim la reducerea cererii, prevenirea, tratamentul şi insertia/reinsertia socială formează un proces unitar.Dependenta de droguri ca "boala cronica"Procesele care stau la baza dependentei de droguri sunt considerate manifestări ale unei boli cronice, evoluand cu perioade de recaderi şi recidive sau remisiuni spontane ori consecutive tratamentului.Cauzele determinante în debutul şi menţinerea proceselor menţionate sunt multifactoriale, în care predispozitia genetica interactioneaza cu factori biopsihologici şi socioculturali.Tratamentul dependentei de droguriPotrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (1998), tratamentul persoanelor dependente de droguri este un proces care începe când un consumator de substanţe psihoactive intră în contact cu un centru de sănătate sau un serviciu comunitar. Acest proces trebuie continuat prin alternarea unor intervenţii specifice, în scopul de a se atinge o stare cat mai buna de sănătate şi bunastare.În majoritatea cazurilor, abordarea terapeutică a unei persoane dependente de droguri necesita coordonarea diferitelor mijloace de asistenţa în mod secvenţial şi simultan. Altfel, se poate spune ca fiecare element al sistemului este un factor necesar, dar nu suficient, al unui proces terapeutic complex care presupune lucrul într-o reţea de sprijin pentru dependentul de droguri.Tratamentul, care include diagnosticul, asistenţa medicală şi integrarea socială a persoanelor dependente, are ca scop îmbunătăţirea stării de sănătate şi a calităţii vieţii acestora, prin diminuarea dependentei de droguri, a morbiditatii şi mortalitatii cauzate de consumul acestor substanţe, prin exploatarea la maximum a capacităţilor individuale, facilitarea accesului la servicii şi deplina integrare socială.II. Obiective generale şi specificeA. Obiective generale:● Asigurarea asistenţei medicale adecvate necesităţilor persoanelor dependente de droguri în cadrul serviciilor publice de sănătate, inclusiv ale celor aflate în penitenciare● Crearea unei reţele de sănătate adaptate la necesităţile actuale● Impulsionarea reinsertiei sociale a persoanelor dependente de droguri● Dezvoltarea şi consolidarea sistemelor informationale● Impulsionarea introducerii de strategii de reducere a riscului● Armonizarea legislaţiei române cu legislaţia Uniunii EuropeneB. Obiective specifice:1. Garantarea asistenţei medicale şi psihosociale a toxicodependentilor, cu caracter universal, public, gratuit, profesionalizat şi specializat2. Crearea unei reţele ample, diversificate şi profesionalizate, care să ofere o asistenţa adecvată şi sa incorporeze toate structurile terapeutice specifice şi sa delimiteze atribuţiile fiecăreia3. Coordonarea şi colaborarea cu alte centre/servicii medicale pentru tratamentul patologiilor asociate4. Definirea circuitului terapeutic al sistemului de asistenţa medicală şi de reintegrare socială a toxicodependentilor5. Încurajarea şi susţinerea reinsertiei sociale şi în munca, inclusiv a persoanelor dependente de droguri din penitenciare, inclusiv prin programe specifice de supraveghere a executării pedepselor neprivative de libertate6. Dezvoltarea şi consolidarea sistemelor informationale7. Stimularea accesului dependentilor de droguri la programele de diminuare a consecinţelor negative ale consumului de droguri ("harm reduction")8. Obiectivele urmărite sunt: scăderea incidentei bolilor infectioase, diminuarea consumului de produse ilicite, creşterea calităţii vieţii etc.9. Afirmarea ca prioritate naţionala în planul de acţiune a programelor de tratament ambulatoriu cu agonisti ai opiaceelor (metadona)10. Includerea terapiei ambulatorii pentru toxicodependenti în cadrul centrelor penitenciare; asigurarea asistenţei medicale gratuite şi universale11. Formare profesională şi cercetareIII. Plan de aplicare1. Crearea unei comisii pentru a se stabili un protocol între Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi Casa Naţionala de Asigurări de SănătateTermen de realizare: 20032. Definirea tipurilor de structuri şi de servicii destinate toxicodependentilor, pe baza unor criterii definite de Ministerul Sănătăţii şi FamilieiTermen de realizare: 20033. Stabilirea protocoalelor de interrelatii în reţeaua de asistenţa medicală primaraTermen de realizare: 20034. Înfiinţarea unor unităţi ambulatorii de tratament multidisciplinarTermen de realizare: 20035. Susţinerea programelor de recalificare şi reinsertie profesionalăTermen de evaluare: anual6. Dezvoltarea de activităţi prin intermediul Observatorului român pe droguri şi toxicomanii din Agenţia Naţionala Antidrog: iniţierea unui sistem unitar de înregistrare şi notificare a cazurilor de pacienti admişi la tratament, conform standardului european – indicatorul cerere de tratament (EMCDDA), iniţierea unor anchete periodice folosindu-se o metodologie omogenă care să permită comparatii temporal-spatiale, alţi indicatoriTermen de realizare: 20037. Promovarea programelor adresate pacientilor refractari la tratamentTermen de evaluare: anual8. Promovarea programelor tip "harm reduction" – schimb de seringi şi truse anti-SIDATermen de evaluare: anual9. Dezvoltarea de programe privind combaterea automedicatiei şi abuzului de substanţe psihotrope, în vederea reducerii efectelor negative ale acestora şi respectării stricte a legislaţiei specifice în domeniuTermen de evaluare: anual10. Formarea profesională a specialiştilor (psihiatri, neonatologi, medici de familie, farmacisti etc.) în tratamentul toxicodependentei şi dezvoltarea unei curricule în acest sensTermen de evaluare: anual11. Eficientizarea tratamentului cu metadona în termeni de beneficii pentru sănătatea publică şi scăderea delincventei este determinata de caracterul generalizat, accesibil, confidenţial şi cu viziune pe termen lung a acestuia.Termen de evaluare: anual12. Realizarea de către Ministerul Justiţiei – Direcţia Generală a Penitenciarelor a activităţilor de dezintoxicare în ambulatoriu, în unităţile şi instituţiile penitenciare acreditate de Ministerul Sănătăţii şi FamilieiTermen de evaluare: anual13. Dezvoltarea de către Ministerul Justiţiei – Direcţia Generală a Penitenciarelor în toate penitenciarele a programelor de substitutie cu agonisti ai opiaceelor – metadonaTermen de evaluare: anual14. Dezvoltarea de către Ministerul Justiţiei – Direcţia Generală a Penitenciarelor a programelor specifice de reducere a consecinţelor negative ale consumului de droguri în cadrul instituţiilor penitenciareTermen de evaluare: anual15. Dezvoltarea de programe parteneriale de reinsertie socialăTermen de evaluare: anual16. Stabilirea sistemului de pregătire universitară/postuniversitară, precum şi formarea continua a profesionistilor din domeniuTermen de evaluare: anual4.II. Reducerea ofertei1. Consideratii generaleAutorităţile române au fost preocupate de asigurarea unui regim special al substanţelor stupefiante, prevăzând în acest scop măsuri coercitive de natura penală, administrativă sau contravenţională, în cazul nerespectării prevederilor legale.Politica restrictiva aplicată până în anul 1989 privind libera circulaţie a persoanelor a permis controlul strict al frontierelor, determinandu-i pe traficantii de droguri sa ocoleasca teritoriul României, fapt pentru care fenomenul în cauza s-a manifestat sporadic şi fără consistenta.Tranzitia spre o societate democratica, deschiderea totală a frontierelor de stat, trecerea la economia de piaţa, precum şi poziţia geografică au constituit factori determinanţi în includerea României în "ruta balcanica" de traficare a drogurilor, dinspre ţările producătoare către cele consumatoare.România tinde sa devină o adevarata placa turnanta şi sa rămână, în mod preponderent, un loc de tranzit cvasiobligatoriu pentru traficantii de droguri. Astfel, căile rutiere care pornesc din Afganistan trec prin Istanbul, Sofia, Bucureşti sau Belgrad şi părăsesc regiunea balcanica, indreptandu-se către Ungaria, Slovacia, Cehia, Germania şi Olanda.Evoluţia traficului şi consumului de droguri, precum şi volumul capturilor realizate în ultimii 2 ani ne indreptatesc însă sa concluzionam ca România este pe cale de a deveni o noua "piaţa de desfacere" în peisajul ţărilor europene cunoscute ca mari "consumatoare" de droguri, cum sunt: Germania, Olanda, Spania, Italia, Franţa şi Marea Britanie.Datele statistice ilustreaza o amploare fără precedent a fenomenului menţionat; în acest sens, în intervalul 1990-1997 au fost descoperite 412 cazuri de trafic de droguri, în care au fost implicate 649 de persoane – 219 fiind cetăţeni români – şi au fost confiscate 20.697,798 kg droguri, pentru ca în perioada 2001 – iulie 2002 cifrele sa crească la 1.545 de cazuri constatate, 1.978 de persoane implicate – din care 1.798 cetăţeni români, şi 64.485,14 kg droguri capturate.Totodată, a crescut semnificativ şi numărul cetăţenilor români arestaţi pentru implicarea în traficul de droguri în mai multe tari ale lumii.Concomitent cu cele menţionate, comercializarea drogurilor pe teritoriul României înregistrează valori din ce în ce mai ridicate.Astfel, consumul s-a extins pe întregul teritoriu al tarii, în special în Bucureşti şi în marile oraşe, cuprinzând segmente diverse ale populaţiei, fapt care a antrenat şi o diversificare a gamei de droguri utilizate în consum – heroina administrată pe cale injectabila, opium, cocaina, amfetamine, canabis. De asemenea, s-a extins şi uzul unor medicamente care, administrate în combinaţie cu băuturi alcoolice, generează efecte stupefiante şi halucinogene.Un indicator relevant al funcţionarii unei veritabile pieţe de desfacere a drogurilor în România îl constituie înregistrarea primelor cazuri de deces survenite în urma intoxicatiei acute cu droguri.Consumul de droguri reprezintă una dintre problemele sociale grave cu care se confrunta societatea românească. Acesta conduce la instalarea dependentei, devine o sursa de suferinta, îmbolnăviri, saracie, excludere socială, şomaj etc. pentru numeroase persoane, afectand în special ţinerii. Este lezat nu numai comportamentul social al persoanelor în cauza, ci şi viaţa familiilor sau a comunităţilor din care acestea fac parte.Consumul determina amplificarea continua a cererii pe piaţa drogurilor şi influenţează direct creşterea proporţională a ofertei de substanţe. În faţa acestui flagel cu implicaţii sociale multiple, exercitarea unor acţiuni de combatere este neapărat necesară, impunandu-se o strategie de reducere a "ofertei" de droguri.2. Definirea conceptiei româneşti asupra modalităţilor de menţinere sub control a drogurilor. Cadrul juridic cu incidenţa în domeniuA. DefinireAvând în vedere tendintele de evoluţie a fenomenului atât la nivel naţional, cat şi internaţional, conceptia românească asupra modalităţilor de menţinere sub control a ofertei de droguri vizează în principal următoarele aspecte:– aderarea la convenţiile internaţionale în materie şi alinierea legislaţiei naţionale la prevederile acestora, precum şi armonizarea cu reglementările în vigoare la nivelul Uniunii Europene;– sancţionarea corespunzătoare a oricărui act sau fapt ilicit legat de operaţiunile cu droguri;– aplicarea unor pedepse diferenţiate în raport cu natura şi cantitatea drogurilor, precum şi în funcţie de caracterul organizat al comiterii faptelor;– exonerarea de răspunderea penală a persoanelor care denunta autorităţilor competente, înainte de începerea urmăririi penale, participarea la o asociaţie sau înţelegere în vederea comiterii infracţiunilor de trafic de droguri, permitand accelerarea procesului de identificare şi tragere la răspundere penală a celorlalţi participanţi;– reducerea pedepsei la jumătate, în condiţiile în care în timpul urmăririi penale o persoană denunta şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit infracţiuni legate de droguri;– consumatorul de droguri este privit ca o victima a acestui fenomen şi este supus măsurilor de tratament medical şi reinsertie socială;– posibilitatea autorităţilor abilitate în acest domeniu de a folosi mijloace specifice moderne, precum efectuarea de livrări supravegheate sau folosirea investigatorilor sub acoperire şi a colaboratorilor acestora pentru descoperirea faptelor, identificarea autorilor şi obţinerea mijloacelor de proba în situaţiile în care exista indicii temeinice privind comiterea unor infracţiuni de trafic de droguri;– cooperarea interna şi internationala dintre instituţiile abilitate în combaterea traficului ilicit de droguri;– securizarea frontierelor şi perfecţionarea sistemelor de monitorizare a mijloacelor de transport, încărcăturii, mărfurilor şi a persoanelor despre care se deţin date privind implicarea în traficul de droguri;– punerea sub control a precursorilor folosiţi la fabricarea ilicită a drogurilor;– reglementarea prin lege a regimului cultivarii şi comercializării plantelor din care se pot extrage substanţe stupefiante;– reţinerea, arestarea şi extrădarea persoanelor urmărite la nivel internaţional pentru comiterea de infracţiuni având ca obiect traficul de droguri;– dotarea corespunzătoare a unităţilor specializate din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontiera, Direcţiei Generale a Vamilor şi al Inspectoratului General al Poliţiei Române cu mijloace tehnice de detectare şi depistare a drogurilor;– preocuparea pentru completarea cadrului legislativ necesar pentru o eficienta lupta împotriva traficului de droguri (elaborarea proiectului normelor metodologice de punere în aplicare a Legii privind protecţia martorilor şi Legii privind prevenirea şi combaterea criminalitatii organizate).B. Cadrul juridic cu incidenţa în domeniuPutem aprecia ca în prezent autorităţile române cu atribuţii în domeniul combaterii ofertei de droguri au la dispoziţie un sistem legislativ modern, coerent şi eficace, care permite abordarea fenomenului consumului şi traficului de droguri de o maniera sistemica, pluridisciplinara, interdepartamentala şi sincronizata cu normele interne şi internaţionale.Legislaţia română în vigoare este deja armonizata, în mare parte, cu reglementările comunitare în domeniul combaterii, producerii, traficului şi consumului de droguri.Principalele acte normative cu incidenţa în domeniul analizat sunt prevăzute la cap. 5.3. Factori de risc interni şi internationali:● Situarea geografică a României la intersectia principalelor rute utilizate de traficantii internationali de droguri● Creşterea continua a numărului de consumatori şi, implicit, dezvoltarea reţelelor de distribuţie● Implicarea cetăţenilor români în activităţi de trafic în calitate de curieri, depozitari, intermediari sau distribuitori● Creşterea criminalitatii în domenii aflate în strânsă legătură cu traficul şi consumul ilicit de droguri, inclusiv cele vizând spalarea banilor, cu rezonanta în sfera financiar-bancară● Extinderea criminalitatii transnationale prin implicarea directa în activităţile ilicite de pe teritoriul României a unor organizaţii criminale ce acţionează în mai multe state● Diversificarea modalităţilor de săvârşire a infracţiunilor, în special prin folosirea şi achiziţionarea de armament, respectiv prin apelarea la serviciile unor infractori profesionisti● Existenta posibilităţilor de producere pe teritoriul României a drogurilor naturale şi sintetice, precum şi de cultivare ilegala de plante din care se extrag droguri● Implicarea în fapte de corupţie a unor funcţionari publici care au atribuţii directe în activitatea de control● Înfiinţarea în România a unor societăţi comerciale fantoma sau paravan de către cetăţeni ai unor state producătoare de droguri sau ai statelor de destinaţie a drogurilor, sub acoperirea cărora se desfăşoară operaţiuni ilegale cu droguri● Intensificarea fenomenului migrationist vizând cetăţeni aparţinând ţărilor afro-asiatice cunoscute ca mari producătoare de droguri● Pericolul implicarii unor reţele teroriste în obţinerea de fonduri din operaţiuni ilegale cu droguri.4. Obiective generale şi specificeA. Obiective generale:● Diminuarea ofertei de droguri cu 30% în următorii 2 ani● Reducerea cererii de droguri prin controlul permanent al nivelului ofertei● Ţinerea sub control a producţiei şi traficului ilicit prin cooperarea dintre organele statului cu atribuţii în domeniu, precum şi prin cooperare internationala● Armonizarea legislativă şi instituţională în conformitate cu angajamentele asumate de România în procesul de aderare la Uniunea Europeană● Participarea la programele internaţionale în domeniu● Realizarea diagnozei şi monitorizarii ofertei de droguri.B. Obiective specifice:a) Reducerea factorilor internationali de risc prin diversificarea activităţilor şi acţiunilor menite a stopa tranzitarea drogurilor prin România, racolarea şi implicarea cetăţenilor români în astfel de activităţi, precum şi permanentizarea colaborării bilaterale şi regionale cu agenţiile specializate din alte tari … b) Contracararea traficului internaţional de droguri, realizat de organizaţiile criminale care au structuri pe teritoriul a doua sau mai multe tari, fiind specializate în domeniul producţiei, transportului şi comercializării ilicite de droguri … c) Intensificarea activităţilor de control la punctele de trecere a frontierei de stat prin acţiuni comune ale Inspectoratului General al Poliţiei de Frontiera, Direcţiei Generale a Vamilor şi Brigazii Antidrog … d) Combaterea distribuirii de droguri către consumatorii finali – microtrafic, prin implicarea politistilor din cadrul inspectoratelor judeţene şi din Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti în activităţi specifice de investigare şi constatare … e) Întărirea cooperării instituţionale interne şi internaţionale … f) Scăderea numărului de infracţiuni legate de droguri, prin asigurarea unui control eficient la punctele vamale şi de trecere a frontierei de stat şi intensificarea activităţilor de identificare şi tragere la răspundere penală a traficantilor internationali şi interni care distribuie droguri în România … g) Reducerea semnificativă a practicilor de spalare a banilor proveniţi din traficul ilicit de droguri, prin diversificarea activităţilor comune cu Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spalarii Banilor şi structurile specializate ale parchetelor şi unităţile de poliţie … h) Diminuarea accesibilitatii şi disponibilităţii drogurilor, prin asigurarea unui control al importurilor de substanţe precursoare şi produse farmaceutice, precum şi verificarea modalităţilor de deturnare a acestora din circuitul legal … i) Implicarea societăţii civile prin sensibilizarea opiniei publice şi formarea unei atitudini care să conducă la sesizarea operativă a autorităţilor de către cetăţeni cu privire la persoanele implicate în traficul şi consumul ilicit de droguri … j) Dezvoltarea şi perfecţionarea structurilor de coordonare la nivel naţional şi local … k) Instruirea specialiştilor în domeniu … l) Realizarea evaluării permanente a activităţilor desfăşurate … m) Asigurarea resurselor financiare necesare punerii în practica a strategiei de reducere a ofertei de droguri … n) Pregătirea magistraţilor, dezvoltarea şi diversificarea cooperării dintre Ministerul Justiţiei şi alte instituţii naţionale şi internaţionale care au ca obiect combaterea traficului de droguri. … 5. Direcţii de acţiuneÎn vederea ducerii la îndeplinire a obiectivelor strategice de reducere a ofertei de droguri, se stabilesc următoarele direcţii de acţiune:a) Intensificarea controalelor la frontiera de stat a României de către autorităţile abilitate, atât în scop preventiv, de descurajare, prin folosirea eficienta a aparaturii existente de detectare şi testare a diferitelor substanţe, folosirea cainilor antrenati în acest sens, în special asupra mărfurilor şi persoanelor care provin din ţările afro-asiatice cunoscute ca mari producătoare de droguri, cat şi de descoperire a drogurilor şi precursorilor în containere, colete, incarcaturi şi mijloace de transport sau asupra persoanelor, în baza datelor puse la dispoziţie de autorităţile care au atribuţii în domeniu … b) Asigurarea condiţiilor pentru abordarea cu rezultate optime a Proiectului PHARE regional pe droguri, gestionat de EUROCUSTOMS, lansat în România la 15 februarie 2002 (care porneşte de la realizarile anterioare, în special ale Programului comun UNDCP-PHARE), referitor la întărirea capacităţilor de lupta împotriva drogurilor în Europa de Sud-Est, în vederea îmbunătăţirii activităţilor de control la trecerea frontierei de stat … c) Creşterea exigenţei în efectuarea controalelor de către autoritatea vamală ale persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor şi altor bunuri date în consemn la frontiera pe linie de droguri sau precursori, în vederea efectuării controlului amănunţit ori interzicerii intrării sau iesirii în/din ţara. Desfăşurarea de controale de către autoritatea vamală în zonele special aflate în competenţa sau supraveghere, în vederea identificarii de droguri sau precursori, precum şi efectuarea de verificări în evidente, solicitarea de documente şi informaţii de la autorităţile vamale ale altor state ce au legătură directa cu bunurile importate, exportate sau tranzitate pe teritoriul naţional … d) Organizarea de acţiuni specifice de către forţele de poliţie antidrog de prindere în flagrant, descinderi, controale şi operaţiuni de infiltrare în locurile, mediile şi zonele frecventate de traficanti, distribuitori sau narcodependenti, precum şi în locurile de producere şi depozitare ilicită a drogurilor … e) Documentarea permanenta în legătură cu grupurile organizate de traficanti, interni şi transfrontalieri, cu privire la metodele practicate pentru realizarea transportului între diferite tari, traseele de circulaţie, identificarea depozitelor, a distribuitorilor şi stabilirea legăturilor infractionale … f) Desfăşurarea de activităţi permanente şi susţinute de cunoaştere şi combatere a microtraficului de droguri în zonele aflate în atenţie din marile oraşe, pentru reducerea comercializării, urmărind diminuarea semnificativă a consumului în rândul tinerilor şi reducerea numărului deceselor provocate de toxicomanie … g) Prevenirea şi combaterea operaţiunilor de deturnare în scopuri ilicite a precursorilor şi a traficului cu astfel de substanţe, efectuarea de verificări temeinice asupra destinaţiei, utilizării acestora şi identificarea unor laboratoare clandestine de droguri … h) Realizarea de acţiuni concertate împreună cu specialişti din Ministerul Industriei şi Resurselor şi Ministerul Sănătăţii şi Familiei pentru identificarea, în afară celor 25 de substanţe prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folosiţi la fabricarea ilicită a drogurilor, supuse controlului internaţional, şi a altor substanţe care se încadrează în categoria precursorilor ce vor face obiectul unor „supravegheri speciale”, în conformitate cu obiectivele Proiectului PHARE „Droguri sintetice şi precursori”, coordonat de Ministerul de Justiţie al Olandei (vizează dezvoltarea capacităţilor de detectare şi control al drogurilor sintetice în strânsă legătură cu traficul de precursori) … i) Desfăşurarea de acţiuni urgente şi susţinute pentru implementarea sistemului de avizare şi autorizare a operaţiunilor cu precursori, potrivit regulilor stabilite prin Legea nr. 300/2002 şi prin Hotărârea Guvernului nr. 1.121/2002 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folosiţi la fabricarea ilicită a drogurilor … j) Creşterea efectivelor cu atribuţii de control antidrog din cadrul Direcţiei Generale a Vamilor, perfecţionarea continua a pregătirii de specialitate, însuşirea şi aplicarea noilor metode de prevenire şi combatere a traficului de droguri. În funcţie de disponibilitatile financiare se va stabili necesarul de aparatura de laborator pentru analiza fizico-chimica a substanţelor susceptibile a fi droguri, pentru detectarea drogurilor în incarcaturi sau în mijloace de transport … k) Perfecţionarea sistemului de autorizare şi avizare a culturilor şi plantelor din care se extrag droguri, ca direcţie de acţiune esenţială de prevenire a cultivarii ilegale a acestora în România (canabisul, macul opiaceu) … l) Intensificarea colaborării cu Ministerul Finanţelor Publice, Banca Naţionala a României şi cu celelalte instituţii financiarbancare în vederea utilizării instrumentelor specifice împotriva spalarii banilor proveniţi din activităţile criminale, în special din crima organizată şi traficul de droguri. Luarea măsurilor necesare în vederea punerii în aplicare a Proiectului PHARE de lupta împotriva spalarii banilor, semnat de Comisia Europeană la 31 ianuarie 2002, ce vizează ţările din Europa Centrala şi de Est şi care reuneste toate instituţiile interne cu atribuţii în domeniu, alături de Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spalarii Banilor … l.1) Schimburi permanente de informaţii cu celelalte structuri din cadrul Ministerului de Interne, Serviciului Roman de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerului Justiţiei şi cu agenţiile în domeniu ale altor statel.2) Perfecţionarea cadrului juridic şi instituţional prin adoptarea de instrumente juridice eficiente şi crearea de structuri instituţionale noi, adecvate, precum şi perfecţionarea celor existente, care să asigure coordonarea politicilor de prevenire şi combatere a fenomenului, asistenţa şi cooperare internationalal.3) Atragerea de resurse financiare interne şi externe în vederea sustinerii materiale a obiectivelor strategicem) Dezvoltarea capacităţilor de analiza şi prelucrare a informaţiilor la nivelul Brigazii Antidrog din Inspectoratul General al Poliţiei Române, pentru centralizarea datelor, efectuarea de analize strategice şi operationale, care să permită evaluarea situaţiei reale a fenomenului şi sa pună la dispoziţie factorilor decizionali elementele necesare strategiei în domeniu. Actualmente nu exista un sistem unitar adecvat culegerii informaţiilor. … n) Definitivarea în regim de urgenta a sistemului naţional de raportare-evidenţiere "Registrul unic naţional de investigaţii şi cercetare în domeniul drogurilor". Acest registru va include operaţiunile derulate sau în curs de iniţiere desfăşurate de Poliţia Română, Poliţia de Frontiera, vama, precum şi în domeniul medical – intoxicatiile acute înregistrate în spitalele judeţene, datele din centrele zonale medicale cu atribuţii de coordonare a tratamentului toxicodependentei, postcura, reabilitare, consiliere. Calitatea datelor provenite din structurile implicate în reducerea cererii şi ofertei de droguri se va îmbunătăţi prin dotarea corespunzătoare cu tehnica de calcul şi un sistem informaţional adecvat, conform standardelor internaţionale impuse, precum şi prin definitivarea interconectarii principalelor instituţii ce au atribuţii în domeniu. … o) Crearea bazei de date privind operaţiunile cu precursori, producerea, comercializarea, depozitarea, importul şi exportul de precursori … p) Creşterea efectivelor formatiunii centrale şi ale compartimentelor de lupta împotriva drogurilor care desfăşoară activităţi informativ-operative şi de cercetare, perfecţionarea continua a pregătirii de specialitate în culegerea de informaţii, însuşirea şi aplicarea noilor metode de prevenire sau combatere a traficului de droguri, tacticile de intervenţie de prindere în flagrant etc. În funcţie de disponibilităţile financiare se va stabili necesarul de aparatura de laborator pentru analiza fizico-chimica a drogurilor, pentru detectarea drogurilor în incarcaturi sau mijloace de transport, precum şi pentru activitatea de urmărire şi supraveghere. … r) Dezvoltarea Observatorului român pe droguri şi toxicomanii din cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog, conectarea la activităţile Centrului European de Monitorizare a Drogurilor şi a Dependentei de Droguri (EMCDDA), precum şi racordarea la reţeaua europeană a punctelor naţionale focale – "REITOX". … 6. Plan de aplicare1. Elaborarea proiectului de lege privind crearea unui fond special al bunurilor confiscate din traficul ilicit de droguri, precursori şi alte infracţiuni conexe. Propunem ca resursele acestui fond să aibă următoarea destinaţie: finanţarea activităţilor de prevenire şi combatere a traficului ilicit de droguri, în special pentru modernizarea dotării Poliţiei Române, Poliţiei de Frontiera şi vămii, precum şi pentru dotarea instituţiilor cu atribuţii directe în prevenirea toxicomaniilor, asistenţa şi tratament medical, reinsertie socială şi profesională a consumatorilor de droguri.Termen: 30 decembrie 2003Autoritatea competenţa: Ministerul de Interne2. Iniţierea în colaborare cu Ministerul Sănătăţii şi Familiei, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor şi Ministerul Finanţelor Publice a proiectului Legii privind activităţile legale cu stupefiante (proiect menit sa înlocuiască prevederile Legii nr. 73/1969) şi al Legii privind activităţile legale cu substanţe psihotropeTermen: 30 decembrie 2003Autorităţi competente: Ministerul Sănătăţii şi Familiei, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor şi Ministerul Finanţelor Publice3. Elaborarea cadrului legal adecvat care să permită Brigazii Antidrog şi structurilor cu atribuţii în prevenirea şi combaterea consumului şi traficului de droguri accesul la bazele de date publice şi private, necesare investigatiilor pe linie de droguri. Dispoziţiile vor cuprinde precizări cu privire la sancţiunile care rezultă din folosirea cu rea-credinţa a acestora.Termen: 30 iunie 2003Autoritatea competenţa: Ministerul de Interne4. Elaborarea unui protocol de colaborare între Ministerul de Interne, Ministerul Finanţelor Publice, Banca Naţionala a României şi Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spalarii Banilor, pentru a facilita şi a coordona investigaţiile cu privire la spalarea de capitaluri care au legătură cu traficul de droguriTermen: 31 decembrie 2003Autorităţi competente: Guvernul României şi Banca Naţionala a României5. Încheierea unui acord operativ cu EUROPOL pentru a facilita schimbul de informaţii în domeniuTermen: 30 iunie 2003Autoritatea competenţa: Ministerul de Interne6. Întărirea şi dezvoltarea capacităţii de analiza şi prelucrare a informaţiilor în cadrul Brigazii AntidrogTermen: 30 iunie 2003Autoritatea competenţa: Ministerul de Interne6.1. Elaborarea unui sistem de culegere de informaţii, stabilirea unui model statistic, în conformitate cu cel utilizat de EUROPOL, cu participarea Inspectoratului General al Poliţiei Române, Inspectoratului General al Poliţiei de Frontiera, Direcţiei Generale a Vamilor, Direcţiei generale de informaţii şi protecţie interna a Ministerului de Interne şi a altor instituţii specializate, Centrul Regional de Combatere a Criminalitatii Transfrontaliere din Sud-Estul Europei (SECI), Punctul Naţional Focal al Ministerului de Interne (PNF) etc.Termen: 31 decembrie 2003Autoritatea competenţa: Ministerul de Interne6.2. Stabilirea unui registru central de investigaţii şi cercetare în domeniul drogurilor şi al infracţiunilor conexe, în care vor fi incluse toate operaţiunile derulate sau care urmează să fie iniţiate de Inspectoratul General al Poliţiei Române, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontiera şi Direcţia Generală a VamilorTermen: 31 decembrie 2003Autoritatea competenţa: Ministerul de Interne6.3. În executarea activităţilor prevăzute la pct. 6.1 şi 6.2 se vor elabora norme precise pentru ca structurile din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, Inspectoratului General al Poliţiei de Frontiera şi Direcţiei Generale a Vamilor sa transmită în termen real şi punctual informaţii pertinente.Termen: 31 decembrie 2003Autorităţi competente: Ministerul de Interne şi Ministerul Finanţelor Publice7. Elaborarea unui plan operational care să stabilească dimensiunea fenomenului şi identificarea elementelor de risc care vor fundamenta obiectivele şi resursele necesare pentru îndeplinirea programului. În baza evaluărilor şi a volumului resurselor necesare, se vor determina:7.1. necesităţile de personal cu atribuţii din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, Inspectoratului General al Poliţiei de Frontiera şi al Direcţiei Generale a Vamilor;7.2. modalităţile de formare şi instruire a funcţionarilor din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, Inspectoratului General al Poliţiei de Frontiera, Direcţiei generale de informaţii şi protecţie interna a Ministerului de Interne şi al Direcţiei Generale a Vamilor;7.3. stabilirea modalităţilor de cooperare între diferitele unităţi;7.4. necesităţile materiale de inzestrare-dotare conform specificului.Termen: 31 decembrie 2003Autorităţi coordonatoare: Ministerul de Interne, Ministerul Finanţelor Publice8. Realizarea unui plan de modernizare tehnologică care să includă cele mai bune echipamente de laborator pentru analiza fizico-chimica a drogurilor, precum şi obţinerea de aparatura necesară detectarii drogurilor în diferite mijloace de transport sau de urmărire şi supraveghere. Acest plan are doua componente:a) identificarea necesităţilor (faza I); … b) dotarea tehnica (faza II). … Termen: – 30 martie 2003 pentru faza I;– 31 decembrie 2004 pentru faza II.Autorităţi competente: Ministerul de Interne şi Ministerul Finanţelor Publice9. Constituirea unor echipe mixte de control care să devină operationale în aeroporturi şi porturi, a unor echipe de cercetare electronică pentru vama exterioară etc., pentru întărirea capacităţii de lupta împotriva organizaţiilor criminaleTermen: 30 decembrie 2003Autorităţi competente: Ministerul de Interne şi Ministerul Finanţelor Publice10. Evaluarea periodică a modului de implementare a strategiei, ocazie cu care se vor efectua corectiile oportune impuse de rezultatele obţinuteTermen: semestrialAutorităţi competente: Ministerul de Interne, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Industriei şi Resurselor, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, Ministerul Sănătăţii şi Familiei4.III. Cooperare internationalaIntroducere şi stadiul actualPornind de la realitatea ca infractionalitatea şi, în special, criminalitatea organizată internationala pot fi privite drept "instituţii fără frontiere", a căror răspândire şi arie de cuprindere pot rivaliza cu cele mai dezvoltate structuri ale organismelor internaţionale, instituţiile abilitate în domeniul luptei împotriva traficului şi consumului de droguri colaborează pe plan regional, european şi internaţional cu instituţii având atribuţii similare, în special cu cele din statele membre sau asociate la Uniunea Europeană, precum şi cu instituţiile internaţionale de profil (INTERPOL, EUROPOL), Programul Naţiunilor Unite pentru Controlul Drogurilor, comitetele permanente ale Uniunii Europene etc.).Referindu-ne la reducerea ofertei de droguri, un reper important al cooperării internaţionale s-a realizat de către poliţie şi vama prin schimbul permanent de informaţii cu ofiţerii de legătură aparţinând serviciilor similare din alte state, precum şi prin derularea unor programe dintre care le menţionăm aici pe cele destinate combaterii traficului ilicit de droguri:– Programul PHARE pe componentele: "Înfrăţire instituţională (twinning)", "Lupta împotriva drogurilor", UNDCP-PHARE, Proiectul precursori, Proiectul droguri sintetice – obiective de perspectiva, Iniţiativa Central-Europeană – I.C.E.;– Iniţiativa de cooperare sud-est europeană – SECI – obiectivul: prevenirea şi combaterea fenomenului de criminalitate transfrontaliera, în special a crimei organizate;– Proiectul de cooperare EMCDDA – de sprijinire a ţărilor candidate la aderarea la Uniunea Europeană prin transpunerea acquisului comunitar.Rezultatele pozitive înregistrate de România în combaterea criminalitatii organizate se datorează şi cooperării operative multilaterale cu alte state, acumularilor derivate din colaborarea cu instituţiile internaţionale cu atribuţii în domeniu, ceea ce dovedeşte justetea liniei româneşti de deschidere permanenta şi a dorintei de continuare şi intensificare a acestei cooperări.Un rol important în cadrul cooperării internaţionale, în special în materia asistenţei penale internaţionale, revine Ministerului Justiţiei şi Ministerului Public.Obiective generale şi specificeA. Obiective generaleCaracterul internaţional al problematicii drogurilor implica o intensificare atât a cooperării naţionale, cat şi a celei internaţionale, deoarece doar prin cooperare şi colaborare internationala aceasta problematica poate fi abordata cu succes.România va promova cooperarea internationala în lupta împotriva fenomenului drogurilor, prin intermediul integrării în structurile occidentale şi prin participarea activa la dialogul internaţional cu privire la droguri, pe baza următoarelor principii:– responsabilitatea comuna a tuturor statelor implicate în combaterea acestui flagel;– abordarea multilaterala, integrată, echilibrata şi participativa atât la nivel conceptual, cat şi la nivelul instituţiilor direct şi indirect implicate în prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi precursori, precum şi a altor fapte ilicite legate de acestea;– respectarea dreptului internaţional, în special respectarea deplina a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a statelor, precum şi a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.1. Armonizarea legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene2. Stabilirea şi întărirea relaţiilor de lucru cu reţele internaţionale care dezvolta programe în domeniul prevenirii şi combaterii consumului şi abuzului de droguri3. Întărirea contactelor cu agenţiile europene care sunt implicate în prevenire, în special cu Observatorul European de Monitorizare a Drogurilor şi ToxicomanieiB. Obiective specificeObiectivele specifice au fost grupate pe cinci zone: coordonare, relaţii cu Uniunea Europeană, relaţii cu alte organisme internaţionale, relaţii bilaterale şi evaluare.I. Coordonare● Coordonarea relaţiilor internaţionale care vizează problematica drogurilor se realizează de către Agenţia Naţionala Antidrog prin structura de relaţii internaţionale din cadrul acesteia.Aceasta structura va strânge informaţiile necesare de la organismele naţionale şi internaţionale implicate direct şi indirect în lupta antidrog, informaţii care îi sunt necesare pentru desfăşurarea funcţiilor de cooperare internationala.Structura astfel creata va asigura fluxul informaţional la nivel naţional între instituţiile implicate şi, la cerere, la nivel internaţional.● Intensificarea cooperării internaţionale în materia asistenţei penale, în vederea integrării în sistemul EUROJUST, inclusiv prin intermediul magistraţilor de legăturăII. Relaţii cu Uniunea Europeană: EMCDDA şi EUROPOLAcquis comunitarDat fiind procesul ireversibil în care România s-a angajat pe calea aderării la Uniunea Europeană, se vor adopta şi se vor aplica acquisul comunitar şi cele mai bune practici în domeniu. În acest sens, se va acţiona în spiritul obiectivelor stabilite de Strategia Europeană cu privire la droguri 2000-2004 şi se vor îndeplini activităţi de tipul celor prevăzute în Planul de acţiune al Uniunii Europene cu privire la droguri 2000-2004.România va participa la programele Uniunii Europene în cadrul procesului de intarire a politicilor comunitare în domeniul drogurilor.Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi a Dependentei de Droguri (EMCDDA)România va acţiona în vederea semnării unui acord pentru integrarea sa cat mai rapida în structura EMCDDA şi, de asemenea, va continua cooperarea cu aceasta instituţie prin transmiterea anuală a raportului de ţara.EUROPOLÎntre România şi EUROPOL va fi semnat un acord de cooperare care va conţine şi prevederi referitoare la schimbul de informaţii şi desfăşurarea de acţiuni comune în lupta împotriva drogurilor.III. Relaţii cu alte organisme internaţionale:Organizaţia Naţiunilor UniteRomânia se va implica activ în eforturile realizate de Organizaţia Naţiunilor Unite şi de Programul Naţiunilor Unite pentru Controlul Drogurilor (UNDCP), în special cele orientate sa dezvolte cooperarea internationala bazată pe principiile adoptate în sesiunile extraordinare ale Adunării Generale a O.N.U. (UNGASS) din iunie 1998.România se va implica, de asemenea, în derularea unor programe iniţiate de Organizaţia Naţiunilor Unite în domeniu şi va tine cont de recomandările Organului Internaţional de Control al Stupefiantelor (INCB).România participa la lucrările şi programele altor agenţii şi iniţiative cu preocupări sau atribuţii în domeniul drogurilor (Organizaţia Mondială a Sănătăţii – WHO, Organizaţia Mondială a Vamilor – WCO, INTERPOL, Pactul de Stabilitate).Centrul SECIRomânia va continua sa promoveze activitatea de combatere a traficului şi consumului ilicit de droguri în cadrul Centrului Regional al Iniţiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei pentru Combaterea Infractionalitatii Transfrontaliere (Centrul regional SECI).Consiliul Europei – Grupul PompidouRomânia doreşte sa devină membru cu drepturi depline al acestui grup şi va continua sa rămână deschisă oricăror iniţiative sau programe de cooperare tehnica ale Grupului Pompidou.IV. Relaţii bilateraleSe vor consolida relaţiile bilaterale în materie de droguri cu ţările vecine, prin intermediul semnării unor acorduri bilaterale de cooperare, schimb de informaţii şi experienta în domeniul drogurilor.Se va continua procesul de semnare a acordurilor bilaterale în domeniul drogurilor cu ţările Uniunii Europene şi NATO.România va cauta să semneze acorduri bilaterale cu tari identificate cu un potenţial mare de risc în domeniul drogurilor.În funcţie de dinamica viitoare a drogurilor, România va semna acorduri mutuale cu ţările implicate direct sau indirect în aceste activităţi.V. EvaluareÎn decembrie 2004 se va elabora un raport de evaluare a Strategiei cu privire la îndeplinirea şi rezultatul cooperării internaţionale, în vederea adoptării de hotărâri şi reglementări pentru redactarea viitoarei strategii.Plan de aplicare1. Crearea şi punerea în funcţiune a Direcţiei de relaţii internaţionale din cadrul Agenţiei Naţionale AntidrogAutoritatea competenţa: Ministerul de InterneTermen: condiţionat de începerea funcţionarii Agenţiei Naţionale Antidrog2. Stabilirea canalelor adecvate de comunicare şi informare între Direcţia de relaţii internaţionale şi restul autorităţilor implicateAutoritatea competenţa: Ministerul de InterneTermen: la 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei strategii3. România va continua participarea activa, profitând de oportunitatile oferite de Comisia Europeană prin intermediul programelor de asistenţa PHARE în domeniul drogurilor, atât PHARE-multibeneficiar, precum şi Twinning-PHARE.Autoritatea competenţa: Agenţia Naţionala Antidrog prin Direcţia de relaţii internaţionaleTermen: 31 decembrie 20044. Urmărirea şi atragerea, după caz, de noi fonduri de finanţare ale Uniunii Europene în domeniul drogurilor, deschise ţărilor candidateAutoritatea competenţa: Direcţia de relaţii internaţionale din cadrul Agenţiei Naţionale AntidrogTermen: 31 decembrie 20045. Finalizarea negocierilor cu Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi a Dependentei de Droguri (EMCDDA) în vederea semnării Acordului dintre România şi EMCDDA de includere a activităţii Agenţiei Naţionale AntidrogAutoritatea competenţa: Guvernul RomânieiTermen: 31 decembrie 20036. Adaptarea ORDT la necesităţile care decurg din acordul prevăzut anterior, pentru a îndeplini obligaţiile asumateAutoritatea competenţa: Agenţia Naţionala AntidrogTermen: 31 decembrie 20047. Transmiterea către EMCDDA a raportului anual privind situaţia drogurilor în RomâniaAutoritatea competenţa: Agenţia Naţionala Antidrog prin ORDTTermen: anual8. Semnarea unui acord de cooperare între România şi EUROPOLAutoritatea competenţa: Guvernul RomânieiTermen: 30 iunie 20039. Depăşirea evaluării intermediare (2003) prevăzute în Declaraţia politica a UNGASS din iunie 1998Autorităţi competente: toate autorităţile implicate în politica de droguriTermen: aprilie 2003, pe baza chestionarelor trimise în iunie 200210. Urmărirea şi beneficierea de programele de cooperare şi asistenţa ale PNUFIDAutoritatea competenţa: Direcţia de relaţii internaţionale a Agenţiei Naţionale AntidrogTermen: 31 decembrie 200411. România va continua sa promoveze activitatea de combatere a traficului şi consumului ilicit de droguri în cadrul Centrului Regional al Iniţiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei pentru Combaterea Infractionalitatii Transfrontaliere – SECIAutorităţi competente: Agenţia Naţionala Antidrog şi Direcţia generală de combatere a crimei organizate şi antidrogTermen: permanent12. Începerea consultărilor interne şi a contactelor cu Grupul Pompidou, în vederea integrăriiAutoritatea competenţa: Ministerul de Interne – Agenţia Naţionala Antidrog, cu avizul Ministerului Afacerilor ExterneTermen: 31 decembrie 200413. Identificarea ţărilor prioritare – producătoare sau beneficiare (ţinta) -, în vederea semnării de acorduri în domeniuAutorităţi competente: Agenţia Naţionala Antidrog şi ministerele competente, cu avizul Ministerului Afacerilor ExterneTermen: 31 decembrie 2004. +
Capitolul 5CADRUL INSTITUTIONAL ŞI NORMATIVI. Cadrul instituţionalA. InterministerialInstituţii implicate şi structuri implicate: Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Sănătăţii şi Familiei, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Industriei şi Resurselor, Secretariatul General al Guvernului, Direcţia Generală a Vamilor care are în competenţa problematica drogurilor, Direcţia generală de asistenţa medicală şi Direcţia de promovare a sănătăţii şi sănătate comunitara din cadrul Ministerului Sănătăţii şi Familiei, coordonatorul naţional al Programului PHARE de lupta împotriva drogurilor.Comisia interministeriala pentru prevenirea consumului ilicit de droguri, înfiinţată prin Ordinul ministrului de interne, ministrului sănătăţii şi familiei, ministrului administraţiei publice, ministrului educaţiei şi cercetării şi al ministrului tineretului şi sportului nr. 128/602/4.425/36.219/2.629/2001 privind organizarea prevenirii consumului ilicit de droguri şi formată din reprezentanţi ai Ministerului de Interne, Ministerului Sănătăţii şi Familiei, Ministerului Educaţiei şi Cercetării, Ministerului Tineretului şi Sportului şi Ministerului Administraţiei Publice, îndeplineşte atribuţii în activitatea de prevenire la nivel naţional. La nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti s-au înfiinţat centre de prevenire şi consiliere antidrog, formate din reprezentanţi ai inspectoratelor judeţene de poliţie, inspectoratelor şcolare, direcţiilor de sănătate publică, direcţiilor de tineret şi sport, direcţiilor de protecţie a copilului şi ai societăţii civile. Aceste centre se afla sub coordonarea administrativă a prefecţilor, urmând ca, după punerea în aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 1.489/2002 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale Antidrog, activitatea să fie reevaluata potrivit prevederilor exprese ale acestui act normativ.B. Reducerea oferteiDirecţia generală de combatere a crimei organizate şi antidrog (DGCCOA) a fost înfiinţată în luna martie 2001 şi este unitatea centrala de specialitate a Inspectoratului General al Poliţiei Române, care, prin Brigada Antidrog, conduce, coordonează, îndrumă şi controlează activitatea de profil desfăşurată de structurile teritoriale de combatere a traficului şi consumului ilicit de droguri. În structura sa funcţionează 15 centre zonale organizate pe principiul competentelor curţilor de apel, structuri care au în componenta birouri specializate antidrog, subordonate direct Brigazii Antidrog.Brigada Antidrog şi formaţiunile specializate din structurile teritoriale au în competenţa prevenirea şi combaterea criminalitatii, actionand pe următoarele domenii şi linii de muncă:– prevenirea şi descoperirea traficului internaţional cu droguri care tranziteaza România;– prevenirea şi descoperirea traficului intern cu droguri;– identificarea şi tragerea la răspundere a persoanelor care consuma ilegal droguri;– identificarea laboratoarelor clandestine şi a culturilor ilicite de plante cu conţinut stupefiant;– prevenirea şi descoperirea traficului cu precursori şi substanţe chimice esenţiale care pot fi folosite la fabricarea ilicită a drogurilor;– cercetarea infracţiunilor referitoare la spalarea banilor proveniţi din săvârşirea infracţiunilor care au ca obiect traficul de droguri;– prelucrarea datelor şi informaţiilor obţinute şi valorificarea acestora;– analiza evoluţiei şi tendinţelor fenomenului infractional referitor la traficul şi consumul ilicit de droguri;– derularea comisiilor rogatorii internaţionale privind traficul de droguri;– documentarea infracţiunilor aflate în faza de urmărire penală.Inspectoratul General al Poliţiei de Frontiera face parte din Ministerul de Interne şi este instituţia specializată a statului care exercită atribuţiile ce îi revin cu privire la supravegherea şi controlul trecerii frontierei de stat, prevenirea şi combaterea migratiei ilegale şi a faptelor specifice criminalitatii transfrontaliere săvârşite în zona de competenţa, respectarea regimului juridic al frontierei de stat, paşapoartelor şi străinilor, asigurarea intereselor statului român pe Dunarea interioară şi canalul Sulina situate în afară zonei de frontieră, în zona contigua şi în zona economică exclusiva, respectarea ordinii şi liniştii publice în zona de competenţa, în condiţiile legii.Poliţia de Frontiera Română este organizată la nivelul judeţelor care, potrivit organizării administrative a teritoriului României, au ca limita frontiera de stat şi litoralul Marii Negre. În judeţele din interiorul tarii, în care funcţionează aeroporturi sau porturi deschise traficului internaţional de persoane şi mărfuri, Poliţia de Frontiera Română se organizează la nivelul punctelor de trecere a frontierei de stat. Pentru Dunarea interioară, deschisă navigaţiei internaţionale, Poliţia de Frontiera Română se organizează şi la nivelul judeţelor Brăila şi Ialomita.Activitatea Poliţiei de Frontiera Române constituie serviciu public şi se desfăşoară în interesul persoanei, al comunităţii şi în sprijinul instituţiilor statului, exclusiv pe baza şi în executarea legii.În toate acţiunile pe care le desfăşoară în zona de competenţa, personalul Poliţiei de Frontiera Române are obligaţia sa prevină şi sa combata starile de pericol la adresa României, determinate de migratia ilegala şi criminalitatea transfrontaliera.În îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin Poliţia de Frontiera Română cooperează cu celelalte instituţii ale statului care au atribuţii privind asigurarea ordinii de drept şi colaborează în acest sens cu cetăţenii, în condiţiile legii.Direcţia Generală a Vamilor este organizată şi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Finanţelor Publice, care aplica strategia şi programul Guvernului în domeniul politicii vamale, exercitând atribuţiile stabilite prin reglementările vamale.În structura Direcţiei Generale a Vamilor la nivel central funcţionează Direcţia de supraveghere vamală şi lupta împotriva fraudelor vamale, cu atribuţii de lupta şi împotriva traficului de droguri prin Serviciul de combatere a traficului de droguri şi de produse cu regim special din subordinea sa. La nivel teritorial, în structura Direcţiei Generale a Vamilor funcţionează compartimentul de control antidrog, în care îşi desfăşoară activitatea lucrători vamali cu atribuţii exclusive de control antidrog.În realizarea obiectului sau de activitate Direcţia Generală a Vamilor are, în principal, următoarele atribuţii:– organizează, îndrumă şi controlează activitatea direcţiilor regionale vamale interjudetene, a birourilor vamale de control şi vamuire la interior şi a birourilor vamale de control la vamuire la frontiera;– exercita controlul, urmăreşte şi supraveghează respectarea legislaţiei vamale pe teritoriul tarii;– ia măsuri de prevenire şi combatere, în conformitate cu legea, a oricăror infracţiuni şi contravenţii în domeniul vamal;– aplica măsurile cu caracter vamal rezultate din acordurile de liber schimb sau de comerţ liber încheiate între România, pe de o parte, şi Uniunea Europeană sau ţările aflate în curs de integrare în Uniunea Europeană, pe de altă parte;– coordonează programele privind integrarea vamală europeană;– coordonează şi îndrumă direcţiile regionale vamale interjudetene, birourile vamale de control şi vamuire pe linia prevenirii şi combaterii traficului ilicit de droguri, arme, explozivi, obiecte din patrimoniul cultural naţional; urmăreşte, în cooperare cu celelalte organe abilitate ale statului, cazurile de spalare a banilor prin operaţiuni vamale; încheie, pe bază de mandat, acorduri de cooperare cu autorităţi vamale străine privind schimbul de informaţii pentru prevenirea şi combaterea fraudei vamale;– colaborează, pe bază de protocol, cu Inspectoratul General al Poliţiei Române, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontiera, Direcţia Generală pentru Paşapoarte, precum şi cu Garda Financiară;– colaborează şi face schimb de informaţii cu alte administraţii vamale, previne şi combate, prin Serviciul de combatere a traficului de droguri şi de produse cu regim special din cadrul Direcţiei de supraveghere vamală şi lupta împotriva fraudelor vamale şi prin compartimentele de control antidrog teritoriale, fenomenul de trafic ilicit de droguri, substanţe chimice esenţiale, precursori şi alte mărfuri cu regim special;– organizează şi asigura buna desfăşurare a activităţii specifice de control antidrog cu ajutorul cainilor de detectie a drogurilor şi substanţelor psihotrope;– gestionează baza proprie de date şi analizează, prin Serviciul de combatere a traficului de droguri şi de produse cu regim special, tendintele traficului ilicit de droguri în vederea stabilirii noilor modalităţi de trafic;– controlează mijloacele de transport şi bunurile destinate importului sau exportului, verifica operativ şi supraveghează clădiri, depozite, terenuri, sedii şi alte obiective unde se găsesc sau ar putea să se găsească bunuri supuse vamuirii ori cu regim special, precum şi provenienţă acestora şi poate preleva, în condiţiile legii, probe pe care le analizează în laboratorul propriu sau în cele agreate de Direcţia Generală a Vamilor, în vederea identificarii şi expertizarii mărfurilor;– organizează, exploatează şi instituie un sistem de consemne asupra mijloacelor de transport, conducătorilor auto, mărfurilor, companiilor suspecte de a fi implicate în traficul ilicit de droguri;– colaborează şi cooperează, pe plan intern şi internaţional, cu instituţiile specializate în domeniu.C. Reducerea cereriiMinisterul Sănătăţii şi Familiei:Direcţia generală de sănătate publică, prin cele 42 de servicii de promovare a sănătăţii şi servicii din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, monitorizează şi evalueaza activităţile în domeniul reducerii cererii de droguri, inclusiv cele referitoare la tratament.Direcţia generală de asistenţa medicală şi programe coordonează şi controlează asistenţa medicală în tratamentul toxicomanilor, sub aspectul asistenţei de urgenta, curative şi de recuperare, precum şi al programelor naţionale de sănătate referitoare la componentele terapeutice şi de reintegrare socială.Institutul de Management al Serviciilor de Sănătate Bucureşti oferă asistenţa tehnica Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi instituţiilor subordonate în domeniul reformei sănătăţii, inclusiv privind reducerea cererii de droguri.Ministerul Tineretului şi Sportului:Ministerul Tineretului şi Sportului finanţează acţiuni proprii, pe baza programelor aprobate de ministrul tineretului şi sportului; sprijină financiar acţiunile structurilor asociative de tineret, care corespund obiectivelor cuprinse în programele ministerului.Direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, care sunt servicii publice descentralizate ale Ministerului Tineretului şi Sportului, cu personalitate juridică, înfiinţate în condiţiile legii, organizează acţiuni proprii destinate tineretului şi acorda asistenţa metodica şi sprijin financiar structurilor asociative de tineret.Ministerul Educaţiei şi Cercetării:Direcţia generală pentru activităţi extraşcolare, prin inspectorii educativi, dezvolta programe de educaţie pentru prevenirea consumului de droguri.Ministerul Justiţiei:Institutul Naţional de Criminologie analizează fenomenul infractional în ansamblu sau sectorial şi oferă atât organelor judiciare, cat şi altor organe de specialitate studii, concluzii, pentru a acţiona împotriva cauzelor care generează fenomenele respective.II. Cadrul normativ1. Documente juridice internaţionale● Convenţia şi Protocolul cu privire la opiu, încheiate la Geneva la 19 februarie 1925, cu ocazia Celei de-a doua conferinţe asupra opiului, promulgate de România prin Decretul nr. 1.578/1928;● Convenţia pentru reprimarea traficului ilicit de droguri, semnată la Geneva la 26 iunie 1936 şi ratificată de România prin Decretul-lege nr. 169/1938;● Convenţia unica asupra substanţelor narcotice, încheiată la New York la 30 martie 1961, amendata prin Protocolul de la Geneva din 25 martie 1972, la care România a aderat prin Decretul nr. 626/1973, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 213/1973;● Convenţia asupra substanţelor psihotrope, semnată la Viena la 21 februarie 1971, la care România a aderat prin Legea nr. 118/1992;● Convenţia asupra traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope, semnată la Viena la 20 decembrie 1988, la care România a aderat prin Legea nr. 118/1992;● Acordul de sediu dintre România şi Centrul Regional al Iniţiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei pentru Combaterea Infractionalitatii Transfrontaliere, semnat la Bucureşti la 2 octombrie 2000, ratificat prin Legea nr. 48/2001;● Convenţia europeană privind transferul de proceduri în materie penală, adoptată la Strasbourg la 15 mai 1972, ratificată prin Ordonanţa Guvernului nr. 77/1999, aprobată prin Legea nr. 34/2000;● Convenţia europeană privind spalarea, descoperirea, sechestrarea şi confiscarea produselor infracţiunii, încheiată la Strasbourg la 8 noiembrie 1990, ratificată prin Legea nr. 263/2002;● Convenţia europeană de asistenţa judiciară în materie penală, adoptată la Strasbourg la 20 aprilie 1959, şi Protocolul adiţional la Convenţia europeană de asistenţa judiciară în materie penală, adoptat la Strasbourg la 17 martie 1978, ratificate prin Legea nr. 236/1998;● Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în domeniul afacerilor interne, semnat la Bucureşti la 21 februarie 1997, ratificat prin Legea nr. 147/1997;● Memorandumul de înţelegere dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord cu privire la colaborarea în lupta împotriva crimei organizate şi traficului ilicit de droguri şi substanţe psihotrope, semnat la Bucureşti la 14 noiembrie 1995, ratificat prin Legea nr. 148/1997;● Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Peru privind prevenirea, controlul, investigarea şi combaterea consumului neregulamentar şi traficului ilicit de stupefiante, substanţe psihotrope şi a delictelor conexe, semnat la Bucureşti la 9 septembrie 1998, ratificat prin Legea nr. 101/1999;● Tratatul privind asistenţa judiciară reciprocă în materie penală dintre România şi Canada, semnat la Ottawa la 25 mai 1998, ratificat prin Legea nr. 106/1999;● Acordul de cooperare dintre Guvernul României, Guvernul Republicii Bulgaria şi Guvernul Republicii Turcia în domeniul luptei împotriva terorismului, crimei organizate, traficului ilicit de substanţe stupefiante şi psihotrope, spalarii banilor, traficului de arme şi persoane şi altor infracţiuni grave, semnat la Antalya la 16 aprilie 1998, ratificat prin Legea nr. 154/1999;● Acordul de cooperare pentru prevenirea şi combaterea infractionalitatii transfrontaliere, semnat la Bucureşti la 26 mai 1999, ratificat prin Legea nr. 208/1999;● Tratatul dintre România şi Statele Unite ale Americii privind asistenţa judiciară în materie penală, semnat la Washington la 26 mai 1999, ratificat prin Ordonanţa Guvernului nr. 93/1999, aprobată prin Legea nr. 53/2000;● Acordul de cooperare dintre guvernele statelor participante la Cooperarea Economică a Marii Negre în domeniul combaterii criminalitatii, în special a formelor ei organizate, semnat la Kerkyra la 2 octombrie 1998, ratificat prin Legea nr. 6/2000;● Înţelegerea dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Cipru cu privire la cooperarea în lupta împotriva criminalitatii internaţionale, semnată la Bucureşti la 7 iunie 1995, ratificată prin Legea nr. 13/2000;● Convenţia dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Belgiei privind cooperarea politieneasca, semnată la Bucureşti la 14 aprilie 1999, ratificată prin Legea nr. 50/2001;● Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Federative a Braziliei privind cooperarea în combaterea producerii şi traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope, a folosirii inadecvate şi a farmacodependentei, semnat la Bucureşti la 22 octombrie 1999, ratificat prin Legea nr. 64/2001;● Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Hasemit al Iordaniei cu privire la cooperarea în combaterea crimei organizate, a traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope, a terorismului, precum şi a altor activităţi ilegale, semnat la Bucureşti la 17 septembrie 1999, ratificat prin Legea nr. 67/2001;● Acordul dintre Guvernul României, Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind colaborarea în lupta împotriva criminalitatii, semnat la Kiev la 6 iulie 1999, ratificat prin Legea nr. 70/2001;● Scrisoarea de înţelegere dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind controlul drogurilor şi aplicarea legii, semnată la Bucureşti la 3 iulie 2001, ratificată prin Ordonanţa Guvernului nr. 4/2001, aprobată prin Legea nr. 664/2001;● Convenţia penală privind corupţia, adoptată la Strasbourg la 27 ianuarie 1999, ratificată prin Legea nr. 27/2002;● Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Statului Israel privind cooperarea în combaterea traficului ilicit şi a abuzului de droguri şi substanţe psihotrope şi a altor infracţiuni grave, semnat la Ierusalim la 17 iulie 2001, ratificat prin Legea nr. 123/2002;● Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Armenia privind colaborarea în combaterea criminalitatii, în special a formelor ei organizate, semnat la Erevan la 31 octombrie 2001, ratificat prin Legea nr. 320/2002;● Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Polone privind colaborarea în combaterea criminalitatii organizate, a terorismului şi a altor categorii de infracţiuni, semnat la Varsovia la 11 iulie 2001, ratificat prin Legea nr. 188/2002;● Acordul referitor la traficul ilicit pe mare, adoptat la Strasbourg la 31 ianuarie 1995, în aplicarea articolului 17 din Convenţia Naţiunilor Unite împotriva traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope, întocmită la Viena la 20 decembrie 1988, ratificat prin Legea nr. 394/2002;● Acordul dintre România şi Republica Ceha privind cooperarea în combaterea criminalitatii organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanţe psihotrope şi precursori, a terorismului şi a altor infracţiuni grave, semnat la Praga la 13 noiembrie 2001, ratificat prin Legea nr. 465/2002;● Convenţia dintre România şi Republica Arabă Egipt privind asistenţa judiciară în materie penală, transferul condamnaţilor şi extrădarea, semnată la Cairo la 28 iunie 2001, ratificată prin Legea nr. 438/2002;● Acordul de cooperare dintre Ministerul de Interne al României şi Ministerul de Interne al Republicii Italiene în lupta împotriva traficului ilicit de substanţe stupefiante şi psihotrope şi împotriva criminalitatii organizate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 258/1993;● Înţelegerea dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii India cu privire la cooperarea în combaterea criminalitatii organizate, a terorismului internaţional, a traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope, precum şi a altor activităţi ilegale, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 550/1994;● Convenţia de cooperare dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Argentina în lupta împotriva traficului ilicit de substanţe stupefiante şi psihotrope şi a delictelor conexe, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 568/1994;● Acordul de cooperare dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Orientale a Uruguayului în lupta împotriva delincventei organizate şi a traficului ilicit de substanţe stupefiante şi psihotrope, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 134/1995;● Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Federale Germania cu privire la cooperarea în combaterea crimei organizate, precum şi a terorismului şi a altor fapte penale de o gravitate deosebită, semnat la Bucureşti la 15 octombrie 1996, şi protocolul la acest acord, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 80/1997;● Protocolul privind cooperarea dintre Ministerul de Interne din România şi Ministerul de Interne şi pentru Sport din landul Renania-Palatinat, semnat la Enkenbach-Alsenborn la 9 decembrie 1999, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 268/2000;● Înţelegerea dintre Ministerul de Interne al României şi Ministerul de Interne al Republicii Belarus privind colaborarea în lupta împotriva criminalitatii, semnată la Bucureşti la 22 mai 1996, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 270/1997;● Acordul de cooperare în domeniul combaterii crimei organizate, a terorismului şi a traficului ilicit de droguri dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare, semnat la Budapesta la 19 februarie 1997, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 271/1997;● Acordul de cooperare dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Maroc în domeniul luptei împotriva traficului de stupefiante, imigrarilor clandestine şi criminalitatii organizate, semnat la Rabat la 26 august 1997, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 813/1997;● Protocolul de cooperare trilaterala largita în combaterea criminalitatii şi, în special, a criminalitatii transfrontaliere, semnat la Sofia la 8 septembrie 1998, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 280/1999;● Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Federal al Austriei privind cooperarea în combaterea crimei organizate internaţionale, a traficului internaţional ilegal de droguri, a terorismului internaţional, precum şi în alte scopuri în domeniul justiţiei penale, semnat la Bucureşti la 18 martie 1999, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 917/1999;● Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite Mexicane privind cooperarea în combaterea traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope şi a delictelor conexe, semnat la Bucureşti la 19 aprilie 1999, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 970/2000;● Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Slovenia privind cooperarea în lupta împotriva crimei organizate, traficului ilicit de droguri, substanţe psihotrope şi precursori, terorismului şi altor infracţiuni grave, semnat la Bucureşti la 4 octombrie 2000, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 597/2001;● Protocolul de cooperare dintre ministrul de interne al României şi ministrul de interne al Regatului Belgiei, semnat la Bucureşti la 25 iunie 2001, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.035/2001;● Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Armenia privind colaborarea şi asistenţa reciprocă în domeniul vamal, semnat la Erevan la 31 octombrie 2001, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 274/2002;● Acordul dintre Guvernul României, Organizaţia Internationala a Poliţiei Judiciare – INTERPOL şi Centrul Regional SECI pentru combaterea criminalitatii transfrontaliere privind legăturile de comunicaţii pentru schimbul de informaţii, semnat la Bucureşti la 25 februarie 2002, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 499/2002.2. Acte normativeLegi:● Codul penal din 21 iunie 1968, republicat, cu modificările şi completările ulterioare;● Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare;● Legea nr. 31/1996 privind regimul monopolului de stat, cu modificările ulterioare;● Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României, cu modificările ulterioare;● Legea nr. 100/1998 privind asistenţa de sănătate publică;● Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spalarii banilor;● Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările ulterioare;● Legea nr. 148/2000 privind publicitatea, cu modificările ulterioare;● Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările ulterioare;● Legea nr. 704/2001 privind asistenţa juridică internationala în materie penală;● Legea nr. 756/2001 asupra transferării persoanelor condamnate în străinătate;● Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, cu modificările ulterioare;● Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date;● Legea nr. 296/2001 privind extrădarea;● Legea nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folosiţi la fabricarea ilicită a drogurilor;● Legea nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, cu modificările ulterioare;● Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor.Ordonanţe de urgenta:● Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 55/1999 pentru interzicerea publicităţii produselor din tutun în sălile de spectacol şi interzicerea vânzării produselor din tutun minorilor, republicată, cu modificările ulterioare;● Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 336/2002, cu modificările ulterioare;● Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 175/1999 privind înfiinţarea Agenţiei pentru Organizarea Centrului Regional pentru Prevenirea şi Combaterea Infractionalitatii Transfrontaliere (SECI), aprobată prin Legea nr. 94/2000;● Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 201/2000 pentru crearea cadrului instituţional necesar în vederea funcţionarii Centrului Regional al Iniţiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei pentru combaterea infractionalitatii transfrontaliere, aprobată cu modificări prin Legea nr. 357/2001;● Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticoruptie, aprobată cu modificări prin Legea nr. 503/2002, cu completările ulterioare.Ordonanţe:● Ordonanţa Guvernului nr. 22/1992 privind finanţarea ocrotirii sănătăţii, aprobată prin Legea nr. 114/1992, cu modificările şi completările ulterioare;● Ordonanţa Guvernului nr. 46/1999 pentru aprobarea participării României la Grupul de state împotriva corupţiei (GRECO), instituit prin Rezoluţia Consiliului Europei nr. (99)5 din 1 mai 1999, aprobată prin Legea nr. 107/2000.Hotărâri ale Guvernului:● Hotărârea Guvernului nr. 75/1991 pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele privind regimul produselor şi substanţelor stupefiante, cu modificările ulterioare;● Hotărârea Guvernului nr. 1.489/2002 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale Antidrog;● Hotărârea Guvernului nr. 1.359/2000 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri;● Hotărârea Guvernului nr. 1.114/2001 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului vamal al României, cu modificările ulterioare;● Hotărârea Guvernului nr. 767/2001 privind regimul de comercializare a produselor în compozitia cărora intra substanţe cu efect ebrionarcotic, produse denumite generic „aurolac”;● Hotărârea Guvernului nr. 1.121/2002 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folosiţi la fabricarea ilicită a drogurilor.Ordine ale ministrilor:● Ordinul ministrului sănătăţii nr. 963/1998 cu privire la aprobarea normelor metodologice generale privind organizarea şi acordarea de asistenţa medicală, tratament şi servicii dependentilor;● Ordinul ministrului industriei şi comerţului nr. 36C/1999 privind regimul de export şi import al mărfurilor, cu modificările ulterioare (22 de substanţe aflate sub control prin Convenţia de la Viena, modificată în urma recomandărilor făcute cu prilejul celei de-a 35-a şedinţe a Comisiei asupra Narcoticelor, în conformitate cu Regulamentul nr. 3.677/1990);● Ordinul ministrului sănătăţii nr. 9/1999 cu privire la nominalizarea coordonatorilor naţionali pentru Programe de promovare a sănătăţii şi a educaţiei, nominalizarea Coordonatorului naţional pentru reducerea cererii de droguri la nivel naţional;● Ordinul ministrului sănătăţii nr. 332/1999 cu privire la înfiinţarea, în cadrul Institutului pentru Managementul Serviciilor de Sănătate din Bucureşti, a Centrului de Documentare şi Resurse privind consumul de droguri;● Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3.281/1999 cu privire la consilierea şi orientarea activităţii în educaţia preuniversitara pentru anul de studiu 1999/2000;● Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3.449/1999 cu privire la regimul disciplinelor opţionale în perspectiva aplicării noilor planuri de pregătire, începând cu anul şcolar 1999/2000;● Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului finanţelor nr. 318/519/1999 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 55/1999 pentru interzicerea publicităţii produselor din tutun în sălile de spectacol şi interzicerea vânzării produselor din tutun minorilor;● Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei şi al ministrului sănătăţii nr. 17/240/2000 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, conţinutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi calitatea băuturilor alcoolice distilate destinate comercializării;● Ordinul ministrului sănătăţii nr. 853/2000 privind stabilirea textului şi dimensiunilor inscriptiilor-avertisment ale formelor de publicitate referitoare la produsele din tutun;● Ordinul ministrului sănătăţii şi ministrului finanţelor nr. 684/1.416/2000 privind finanţarea curei de dezintoxicare, supravegherii medicale şi efectuării expertizei medico-legale pentru persoanele dependente de droguri;● Ordinul ministrului de interne, ministrului sănătăţii şi familiei, ministrului administraţiei publice, ministrului educaţiei şi cercetării şi al ministrului tineretului şi sportului nr. 128/602/4.425/36.219/2.629/2001 privind organizarea prevenirii consumului ilicit de droguri;● Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei nr. 187/2002 pentru definirea tipurilor de unităţi medicale ce pot fi abilitate să asigure asistenţa medicală persoanelor dependente de droguri, precum şi a organizaţiilor neguvernamentale ce pot fi abilitate sa desfăşoare activităţi de prevenire a transmiterii microorganismelor patogene pe cale sanguina, în rândul consumatorilor de droguri injectabile;● Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei nr. 188/2002 pentru aprobarea modelului legitimatiilor primite de persoanele incluse în programe de substitutie în ambulatoriu;● Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 85/65/2002 pentru aprobarea subprogramelor de sănătate şi a Normelor metodologice privind finanţarea, raportarea şi controlul indicatorilor prevăzuţi în programele, respectiv în subprogramele de sănătate finanţate din bugetul Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi din bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate în anul 2002, cu modificările ulterioare;● Decizia directorului general al Direcţiei Generale a Vamilor nr. 647/2002 de înfiinţare a compartimentului de control antidrog, modificată şi completată prin Decizia nr. 1.294/2002. +
Capitolul 6SISTEME DE INFORMAREIntroducereŢinând cont de amploarea şi de complexitatea fenomenului drogurilor în România, precum şi de necesitatea unui nivel ridicat de control asupra consumului şi traficului de droguri, s-a dispus măsura infiintarii în România, pe o baza permanenta, a unui punct naţional focal. Acesta se doreşte a fi un organism mixt (constituit din 2 reprezentanţi ai Ministerului de Interne – ofiţeri în cadrul Direcţiei generale de combatere a crimei organizate şi antidrog – Brigada Antidrog şi 2 reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii şi Familiei). Organismul menţionat, denumit Observatorul român pe droguri şi toxicomanii (ORDT), funcţionează în cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog şi va acţiona ca o structura tehnica de legătură a tarii noastre cu Uniunea Europeană, asigurând monitorizarea fenomenului drogurilor şi fluxul informaţional între instituţiile-sursă, de la care să colecteze date, şi, respectiv, Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi a Dependentei de Droguri (EMCDDA).Până în 2001 rolul de punct focal a fost preluat provizoriu de Departamentul de analiza din cadrul Direcţiei generale de combatere a crimei organizate şi antidrog. Rapoartele naţionale din 1998 şi 1999 au fost realizate de acest serviciu, dar, o dată cu evoluţia tot mai complexa a fenomenului drogurilor în România, s-a simtit nevoia unei structuri specializate în analiza şi sinteza datelor.În anul 2002, în cadrul proiectului PHARE "Lupta împotriva drogurilor" s-a convenit stabilirea viitorului ORDT în cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog.După cum s-a specificat, ORDT este centrul de monitorizare, unde se vor stoca date de la toate instituţiile care au informaţii cu privire la droguri. Datele vor fi centralizate, analizate şi grupate pe cele doua componente principale ale politicilor în domeniul drogurilor:● Reducerea cererii de droguri:– indicatorul boli infectioase asociate consumului de droguri;– indicatorul mortalitate datorită consumului de droguri;– indicatorul cerere de tratament;– indicatorul de estimare a prevalentei consumului de droguri;– indicatorul de estimare a consumatorilor de droguri prin studii generale asupra populaţiei.● Reducerea ofertei de droguri:– disponibilitate şi oferta pe piaţa;– preţ;– puritate;– probleme sociale;– infractionalitate asociata consumului de droguri.Rezultatele analizei vor fi aduse la cunoştinţa factorilor decizionali din ministerele implicate.Personalul ORDT participa la cursuri de pregătire atât în ţara, cat şi în străinătate, sub egida EMCDDA şi Proiectului de twinning dintre România, Spania şi Marea Britanie. Ajutorul primit prin aceste cursuri este decisiv pentru stabilirea unui plan de acţiune al ORDT (care este aliniat la standardele planului de acţiune al EMCDDA) şi a măsurilor ce vor trebui întreprinse în acest sens.Obiective generale şi specificeA. Obiective generaleTrebuie sa faciliteze o viziune globală, fiabila şi permanent actualizată a problemelor legate de consumul de droguri (inclusiv de tutun, alcool şi alte substanţe psihoactive care creează dependenta) în România, care să permită îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor şi să contribuie la proiectarea şi evaluarea politicilor de intervenţie în domeniul drogurilor.B. Obiective specifice:● Identificarea şi definirea datelor şi surselor de date● Realizarea reţelei informationale referitoare la fenomenul drogurilor● Cunoaşterea tendinţelor de prevalenta şi a caracteristicilor consumului de droguri● Identificarea şi măsurarea tendintei problemelor asociate consumului de droguri – de tip sanitar, judiciar, psihosociale etc.● Măsurarea tendintei ofertei diferitelor substanţe psihoactive● Cunoaşterea raspunsurilor cu privire la consumul de droguri (legislaţie, programe, proiecte)● Analiza datelor oferite de indicatori, anchete etc. şi elaborarea unui raport naţional anual● Difuzarea informatiei către factorii de decizie la nivel naţional şi european, precum şi altor instituţii interesate● Promovarea unor cercetări specifice pe fiecare indicator şi formarea de personal în vederea îmbunătăţirii metodologiei cu privire la culegerea de date şi informaţii● Oferirea de date în vederea realizării unor studii de specialitate● Cunoaşterea opiniei şi atitudinii populaţiei în ceea ce priveşte consumul şi consumatorii de droguri, precum şi programele legate de acest fenomen● Alcătuirea unui punct de documentare (material bibliografic scris şi pe suport electronic)Plan de acţiune1. Ianuarie-iunie 2003● Elaborarea strategiei şi a planului de acţiune al Punctului Naţional Focal● Prezentarea strategiei● Identificarea principalilor indicatori în vederea realizării obiectivelor strategiei; stabilirea prioritatilor● Formarea experţilor naţionali (cursuri REITOX, EMCDDA, twinning)2. Iulie-decembrie 2003:● Designul proiectului-pilot "Mortalitatea ca urmare a consumului de droguri"● Cursuri de formare a personalului Punctului Naţional Focal:– managementul datelor şi al bazelor de date;– conceperea unui chestionar;– curs de iniţiere – Office, SPSS;– curs de perfecţionare a limbii engleze – Centrul de Studii Postuniversitare al Ministerului de Interne● Editarea fişelor pentru proiectul mortalitate● Realizarea Hârtii informationale (surse şi persoane de contact). Redactarea şi semnarea unor convenţii de colaborare între ORDT şi instituţiile din Harta informationala● Redactarea şi prezentarea Raportului naţional anual (2001) cu privire la situaţia (evoluţia) fenomenului drogurilor în România; ORDT îşi asuma competentele Punctului Naţional Focal.3. Ianuarie-iunie 2003● Aplicarea proiectului-pilot "Mortalitatea ca urmare a consumului de droguri" (culegerea de date)● Designul proiectului-pilot "Cerere de tratament ca urmare a consumului de droguri"● Asimilarea proiectului de către responsabilii centrelor-sursă (prin organizarea de intalniri, vizite la centru, difuzarea de materiale anexe)● Editarea fişelor pentru cererea de tratament● Începerea tratativelor în vederea constituirii unui punct de documentare cu privire la droguri (locatie, echipament informatic, surse bibliografice)4. Iulie-decembrie 2003:● Începerea proiectului-pilot "Cerere de tratament ca urmare a consumului de droguri"● Analiza datelor rezultate din proiectul-pilot "Mortalitatea ca urmare a consumului de droguri"● Redactarea şi publicarea raportului cu privire la indicatorul mortalitate● Colectarea unor date generale în vederea unei estimari naţionale privind cazurile de SIDA legate de consumul de droguri injectabile – contactarea DJSP/MSF● Redactarea şi prezentarea Raportului naţional anual (2002) şi trimiterea lui la EMCDDAPrezentarea Raportului naţional anual pentru avizareRedactarea unui material de bilanţ care va conţine:– revizuirea problemelor apărute în anul 2003;– relaţiile între instituţii;– stadiul colectării datelor.5. Ianuarie-iunie 2004:● Continuarea (colectarea de date) proiectului-pilot "Cerere de tratament ca urmare a consumului de droguri"● Explorarea posibilităţilor de a introduce un set de întrebări referitoare la droguri în anchetele sociale/de sănătate adresate întregii populaţii, practicate de Institutul Naţional de Statistica, Ministerul Sănătăţii şi Familiei, Ministerul Educaţiei şi Cercetării etc.● Continuarea activităţilor legate de constituirea punctului de documentare● Continuarea pregătirii şi perfecţionării personalului Punctului Naţional Focal (curs avansat în managementul bazelor de date, SPSS)● Prospectarea procedeelor şi instrumentelor de culegere de date pentru indicatorul de oferta (deţinuţi, confiscari, preţ pe piaţa etc.)● Explorarea posibilităţilor efectuării unui studiu de prevalenta asupra infectarii cu HIV/HVB/HVC asociate consumului de droguri injectabile; explorarea posibilităţii obţinerii finanţării (din surse naţionale sau internaţionale)6. Iulie-decembrie 2004:● Analiza şi publicarea datelor proiectului-pilot "Cerere de tratament ca urmare a consumului de droguri"● Redactarea Raportului naţional anual (2004)● Redactarea bilanţului anual● Primele estimari cu privire la prevalenta consumului problematic în Bucureşti (captura-recaptura, metoda multiplicatorilor)● Continuarea activităţilor legate de constituirea punctului de documentare.Reţeaua informationalaUnul dintre principalele obiective ale proiectului de twinning este dezvoltarea structurii ORDT. ORDT va fi o baza informationala cu date referitoare la problema drogurilor, precum şi cu analize şi statistici asupra acestui subiect. Pentru aceasta, identificarea surselor de informaţie este considerată ca prioritara în alcătuirea reţelei.În urma activităţilor desfăşurate în cadrul proiectului, experţii spanioli şi români au analizat şi au identificat mai multe surse de date, precum şi diferite procedee de colectare şi codificare a datelor.Reţeaua urmăreşte situaţia datelor şi a surselor de date pentru cei 5 indicatori-cheie ceruti de EMCDDA.1. Supravegherea populaţieiEste o estimare a procentajului utilizatorilor de droguri din totalul populaţiei (în trecut sau în prezent), fiind considerată un indicator de baza în evaluarea situaţiei la un moment dat şi pentru dezvoltarea şi evaluarea politicilor în domeniu. Este important de ştiut grupurile în care se concentreaza utilizatorii de droguri şi modelele/tendintele acestora.Surse:– Institutul Naţional de Statistica;– Institutul de Management al Serviciilor de Sănătate Bucureşti;– organizaţii neguvernamentale.2. Prevalenta şi modele ale drogurilor problemaSe referă la supravegherea grupelor de utilizatori. Termenul problema înseamnă opiacee, canabis şi/sau amfetamine. Din definiţie se exclud ecstasy şi canabisul, precum şi cei care nu utilizează regulat opiacee, cocaina şi amfetamine.Surse:– Institutul Naţional de Statistica;– organizaţii neguvernamentale.3. Boli infectioase asociate consumului de droguriPrevalenta şi incidenţa HIV/HVB/HVCSurse:– Ministerul Sănătăţii şi Familiei;– Institutul Naţional de Statistica;– organizaţii neguvernamentale.4. Decese şi mortalitate legate de utilizarea drogurilorRegistre de mortalitate pentru populaţia generală şi registre speciale de statistica, precum şi unele studii tip cohorta în rândul utilizatorilor de droguri. Numărul deceselor ca urmare directa a consumului de droguri (supradoza) este uneori utilizat pentru o estimare simpla şi generală a situaţiei într-o ţara anume. De asemenea, este important de aflat numărul deceselor în rândul populaţiei ţinere, principala grupa cu probleme.Surse:– Institutul Naţional de Medicina Legală "Mina Minovici";– Institutul Naţional de Statistica.5. Cerere de tratamentSe referă la statisticile oferite de centrele de dezintoxicare sau de alte unităţi care acorda asistenţa specializată.Surse:– orice instituţie de detoxifiere care raportează datele la Ministerul Sănătăţii şi Familiei;– Institutul Naţional de Statistica.Dezvoltand o reţea de colectare a datelor, axata pe urmărirea acestor indicatori-cheie, strategia ORDT va fi divizata pe doua direcţii principale:● reducerea cererii, urmărită prin indicatorii 3, 4 şi 5● reducerea ofertei; în acest sens, vor fi dezvoltati o serie de indicatori "centrali" (preţul drogurilor pe piaţa, număr de arestari, capturi de droguri etc.) în strânsă colaborare cu Direcţia generală de combatere a crimei organizate şi antidrog şi direcţiile specializate din Ministerul Justiţiei. +
Capitolul 7FINANŢAREIniţierea, dezvoltarea şi aplicarea Strategiei naţionale antidrog implica responsabilitatea Guvernului României pentru asigurarea mecanismelor financiare care să garanteze menţinerea programelor în derulare şi realizarea obiectivelor propuse în acest document.Resurse financiare:1. fonduri de la bugetul de stat alocate instituţiilor publice interesate, cu aceasta destinaţie;2. venituri proprii, potrivit legislaţiei în vigoare;3. finanţări externe, conform acordurilor încheiate;4. donaţii şi sponsorizări, cu respectarea dispoziţiilor legale. +
Capitolul 8EVALUAREStrategia naţionala antidrog trebuie să se bazeze pe o evaluare periodică a caracterului şi amplitudinii fenomenului drogurilor şi a consecinţelor acestuia, precum şi pe cunoştinţele dobândite din cercetare, din experienta derivata şi din programele anterioare.De la data intrării în funcţiune a Agenţiei Naţionale Antidrog evaluarea se va face periodic de către Agenţia Naţionala Antidrog, în condiţiile prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1.489/2002.––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește