STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023

Redacția Lex24
Publicat in Repertoriu legislativ, 27/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Emitent: GUVERNUL
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 452 bis din 24 mai 2023
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAHOTARARE 444 10/05/2023
ART. 1REFERIRE LALEGE 20 06/03/2015
ART. 1REFERIRE LAOUG 77 03/12/2014
ART. 1REFERIRE LALEGE 1 05/01/2011
ART. 1REFERIRE LATRATAT 13/12/2007
ART. 1REFERIRE LALEGE 273 29/06/2006
ART. 1REFERIRE LALEGE 273 29/06/2006 ART. 63
ART. 1REFERIRE LALEGE 69 28/04/2000
ART. 1REFERIRE LALEGE (R) 21 10/04/1996
ART. 8REFERIRE LAHG 1447 28/11/2007
ART. 8REFERIRE LANORMA 28/11/2007
ART. 8REFERIRE LAHG 884 13/09/2001
ART. 8REFERIRE LAREGULAMENT 13/09/2001
ART. 8REFERIRE LALEGE 69 28/04/2000
ART. 11REFERIRE LAORD DE URGENTA 57 03/07/2019 ART. 24
ANEXA 0REFERIRE LAORDIN 711 20/06/2019
ANEXA 0REFERIRE LAMETODOLOGIE 20/05/2013
ANEXA 0REFERIRE LAORDIN 5567 07/10/2011
ANEXA 0REFERIRE LAREGULAMENT 07/10/2011
ANEXA 0REFERIRE LAREGULAMENT 07/10/2011
ANEXA 0REFERIRE LAREGULAMENT 07/10/2011
ANEXA 0REFERIRE LAORDIN 520 06/03/2007
ANEXA 0REFERIRE LALEGE 246 18/07/2005
ANEXA 0REFERIRE LALEGE 69 28/04/2000
ANEXA 0REFERIRE LALEGE 69 28/04/2000 ART. 2
ANEXA 0REFERIRE LALEGE 69 28/04/2000 ART. 6
ANEXA 0REFERIRE LALEGE 69 28/04/2000 ART. 10
ANEXA 0REFERIRE LALEGE 69 28/04/2000 ART. 21
ANEXA 0REFERIRE LALEGE 69 28/04/2000 ART. 26
ANEXA 0REFERIRE LALEGE 69 28/04/2000 ART. 27
ANEXA 0REFERIRE LALEGE 69 28/04/2000 ART. 28
ANEXA 0REFERIRE LALEGE 69 28/04/2000 ART. 29
ANEXA 0REFERIRE LALEGE 69 28/04/2000 ART. 30
ANEXA 0REFERIRE LALEGE 69 28/04/2000 ART. 34
ANEXA 0REFERIRE LALEGE 69 28/04/2000 ART. 35
ANEXA 0REFERIRE LALEGE 69 28/04/2000 ART. 36
ANEXA 0REFERIRE LALEGE 69 28/04/2000 ART. 37
ANEXA 0REFERIRE LALEGE 69 28/04/2000 ART. 38
ANEXA 0REFERIRE LALEGE 69 28/04/2000 ART. 39
ANEXA 0REFERIRE LALEGE 69 28/04/2000 ART. 40
ANEXA 0REFERIRE LALEGE 69 28/04/2000 ART. 41
ANEXA 0REFERIRE LAOG 26 30/01/2000
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulAPROBAT DEHOTARARE 444 10/05/2023
ActulCONTINUT DEHOTARARE 444 10/05/2023
ActulREFERIT DEHOTARARE 444 10/05/2023





Notă
Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 444 din 10 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 452 din 24 mai 2023.

Document strategic cadru
+
Cuprins1.Concepte cheie în sport1.2.Context strategic. Analiza situației actuale și identificarea problemelor2.1.Prioritățile, politicile și cadrul legal existente3.Erori și pericole strategice3.2.Analiza SWOT3.4.Viziune5.Direcții strategice de dezvoltare7.D2. Cadrul instituțional și capacitate administrativăD4. FinanțareD6. Infrastructură
8.Implicații bugetare ale Strategiei Naționale pentru Sport10.Plan Operațional 2023 – pe cele trei dimensiuni strategicePortofoliu de proiecte operaționale propuse pentru perioada 2023-2032 – se actualizează permanentMonitorizare și evaluareANEXEANEXA nr. 1 la Strategie – Analiza preliminară pe cei trei factori strategici cheie in extenso I.A.S. S.S.A. N.G.B. L.P.S. K.P.I. S.I.G. C.G.C.V.C. Y.S.T. S.I.G. O.S.N.. D.T.E. C.E. C.O.P.S.I.N. D.G.E.A.C. D.G.E.C. C.O.S.R. MSp MEd MS MAI MapN MDLPA M.T.I. U.N.C.J.R. A.O.R. A.Co.R. O.N.G. G.A.L.. A.D.I. INCS CNFPA O.M.S. S.N.S. C.M.I.S. C.I.S. M.T.B. D.S.M.B. C.N.P. C.I.O. C.M. C.R.E. CSNIntroducereStrategia națională pentru sport reprezintă un demers amplu, cu un grad ridicat de complexitate, care își propune transformarea modului în care sportul este înțeles, practicat și sprijinit la nivelul întregii națiuni.Rolul acestei strategii este de a identifica factorii strategici cheie care vor influența domeniul sportului de o manieră determinantă pe o perioadă lungă de timp, de a utiliza cunoașterea dobândită în faza de analiză preliminară pentru a construi o viziune de dezvoltare ambițioasă, dar realistă, și a creiona principalele direcții strategice de acțiune, menite să susțină efortul tuturor actorilor implicați în acest domeniu pentru a transforma viziunea în realitate.Componenta tactică și operațională are o importanță deosebită în procesul de implementare și trebuie să urmărească liniile directoare ale strategiei. Eventualele confuzii între cele trei niveluri strategic, tactic, operațional, reprezintă un pericol major, care riscă să disipeze și să reducă semnificativ impactul acestui demers. Strategia națională pentru sport reprezintă documentul cadru care stabilește viziunea de dezvoltare și direcțiile majore, urmând ca în funcție de dinamica mediului extern, precum și a factorilor de influență implicați instituții, resurse, actori cointeresați non-guvernamentali și privați, componenta operațională să aibă un caracter organic, dinamic și adaptat la constrângerile și provocările specifice procesului de implementare*1).*1) Documentul final de planificare strategică va cuprinde în mod sintetic principalele probleme strategice identificate, viziunea de dezvoltare precum și componenta tactică și operațională, dezvoltată în parteneriat cu Ministerul Sportului. Documentul de față este cadrul suport pe baza căruia este construită Strategia națională pentru sport1.1.● Conceptul de sănătate publică evaluează starea generală a sănătății unei comunități, serviciile sanitare, de igienă și de calitate a mediului, la fel și politicile publice și legile în vigoare care urmăresc combaterea și prevenirea disconfortului produs de boli – diabet, obezitate, probleme cardiovasculare, insuficiență pulmonară, etc. – și a deceselor premature. Sănătatea comunitară este totodată știința prin care se oferă certitudinea aplicării legilor coerente pentru sănătate, asigurarea de condiții optime pentru menținerea sănătății fizice și psihice și mobilizarea comunității prin informare, educare și cercetare.● Educația în context formal se realizează într-un cadru bine structurat, urmând anumite planuri de învățământ și curricule școlare, existând finalități educaționale clare, formulate prin idealul educațional prevăzut în Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare. Prin fișele de disciplină se urmărește formarea și educarea elevilor prin dezvoltarea unor competențe specifice, stabilite la nivel instituțional. Educația în context informal face referire la deprinderile și experiențele zilnice din viața unei persoane, care contribuie la cunoștințele și aptitudinile individului. Mediul social, cultural, economic influențează indivizii în afara mediului formal, instituționalizat, și contribuie la formarea valorilor, percepțiilor și a comportamentului lor. Sportul joacă un rol esențial în ambele tipuri de educație, ca vector de transmitere și reprezentare ale unor valori sociale.● Participarea face referire la implicarea indivizilor în diferite activități de grup sportive, culturale, petrecere a timpului liber. Prin participarea indivizilor la activități colective, organizate, se promovează implicarea în comunitate, împărtășirea unor experiențe și a unor stări de spirit care susțin coeziunea socială în comunitate.● Managementul sportiv este esențial în conducerea organizațiilor sportive, promovând valori de eficiență și concentrare pe rezultatele stabilite. Scopul managerilor sportivi este de a atinge obiectivele organizaționale și financiare prin planificare strategică, conducere și organizare. La fel, managementul sportiv tinde să transforme resursele financiare în performanțe sportive. Principii precum eficacitate, eficiență, value for money se aplică în acest segment, ținând cont de specificul sportului. Activitatea de management a bazelor sportive presupune, printre altele, optimizarea modului în care sunt alocate și utilizate resursele de orice fel financiare, bază materială sportivă umane, atragerea de fonduri din surse alternative, dincolo de cele formale, folosirea unor tehnici și metode moderne de analiză a performanței sportive, evaluarea obiectivă și utilizarea datelor în luarea deciziilor.● Caracterul social al sportului – Cartea Albă a Sportului UE, 2007 definește fără echivoc rolul pe care sportul îl are în sfera socială – "sportul este un domeniu de activitate umană care prezintă un grad înalt de interes pentru cetățenii Uniunii Europene și care deține un potențial imens de a-i reuni și de a se adresa tuturor, indiferent de vârstă sau origine socială". Același document subliniază 'contribuția importantă la coeziunea economică și socială, precum și la formarea unor societăți mai bine integrate […] rolul special pe care sportul îl poate avea pentru tineri, pentru persoanele cu handicap și pentru cei ce aparțin unor categorii defavorizate, […] sportul poate facilita, de asemenea, integrarea în societate a imigranților și a persoanelor de origine străină și poate sprijini dialogul intercultural, promovează sentimentul apartenenței comune și al participării.● Conceptul de etică și integritate este corelat cu abilitatea indivizilor de a clarifica ce este bine și ce nu și modul în care aceștia acționează, identificând astfel standardele morale. La fel, vorbim despre încercări raționale, sistematice ale indivizilor de a-și analiza experiențele din perspectiva moralității, pentru a determina regulile și normele de acțiune la nivel individual și societal.● Utilizarea datelor empirice și a tehnologiei digitale – digitalizarea și investițiile în tehnologia modernă reprezintă un obiectiv strategic al UE – investițiile UE în această zonă reprezintă peste 20% din bugetul multi-anual 2020-2027. Ținând cont de oportunitățile existente, de necesitatea modernizării abordării în sport prin folosirea datelor empirice la nivel de politici, programe și decizii, precum și de avantajele oferite de utilizarea tehnologiei digitale pentru facilitarea accesului, creșterea popularității, promovarea sau creșterea participării la sport, dar și de potențialul enorm reprezentat de sporturile digitale, este important ca acest element – digitalizare și utilizare de date – să fie înglobat în transformarea sportului.Metodologia procesului de planificare strategică și principii în realizarea strategieiProcesul de planificare strategică are la bază următoarele principii fundamentale:● Rigurozitate metodologică – dezvoltarea strategiei s-a realizat pornind de la date empirice, utilizarea unor instrumente specifice planificării și în parteneriat cu actori cointeresați din domeniul sportului, cu implicare directă sau indirectă, astfel încât proiectul final să poată fi utilizat ca un instrument real de coordonare a procesului de operaționalizare și implementare.● Orientare pe termen lung – problemele și nevoile în cadrul unui domeniu atât de vast precum sportul sunt în general complexe, au un caracter structural și sunt caracterizate de un grad ridicat de interdependență. Esența unei strategii rezidă în identificarea factorilor strategici cheie, a trendurilor majore existente și dezvoltarea unui plan realist. Strategia a fost gândită ca un instrument de direcționare și integrare a eforturilor desfășurate la toate nivelurile și de către toate entitățile implicate în fenomenul sportiv. Cel mai mare risc al unui demers strategic este pierderea perspective macro-sistemice și urmărirea unor detalii, care, deși importante la nivel micro, nu vor produce o schimbare la nivel structural, efectul fiind unul de reducere a încrederii în eficacitatea unui astfel de demers și creșterea rezistenței la schimbare.Procesul de planificare a fost divizat în trei etape majore:1.Identificarea și consultarea actorilor cointeresați relevanți – pe baza analizei preliminare privind Strategia națională pentru sport – decembrie 2021 – au fost definiți o serie de actori cointeresați – stakeholderi – relevanți pentru realizarea documentului de planificare strategică. Procesul de definire a actorilor cointeresați a avut la bază o metodologie mixtă1)includerea actorilor cointeresați sugerați în cadrul procesului de consultare publică – "snowball sampling"- metoda "bulgăre de zăpadă"-. Lista de actori cointeresați are un caracter deschis, pentru a asigura o acoperire cât mai largă a intereselor directe și indirecte existente în conexiune cu domeniul sportului. Prin acest demers se urmărește, dincolo de rigoarea metodologică, posibilitatea de a dezvolta un plan strategic care să unească toate interesele convergente în sport, oferind o legitimitate ridicată demersului și rezultatului final. Procesul de consultare a actorilor cointeresați a urmărit o serie de obiective specifice:● Testarea și validarea datelor colectate în faza de analiză preliminară;● Completarea datelor cantitative cu date calitative și înțelegerea problemelor și provocărilor specifice domeniului, precum și a interdependenței dintre acestea;● Identificarea de resurse informaționale suplimentare prin inputul oferit de actorii cointeresați;● Identificarea problemelor strategice cu care se confruntă actorii cointeresați și preluarea de input informațional privind potențiale soluții pentru aceste probleme;● Identificarea unor actori cointeresați adiționali relevanți -tehnica "bulgărelui de zăpadă"-. Data consultărilor Comitetul Olimpic și Sportiv Român / Comitetul Național Paralimpic 6 03.12.2021 Cluburi sportive departamentale 34 20.12.2021 Direcții județene pentru sport 30 21.12.2021 Ministere MDLPA, Med, MSP 8 02.02.2022 Structuri sportive de drept privat 50Reprezentanți mediu de afaceri parte 231.03.202221 09.02.2022 Asociația Comunelor din România 5 04.03.2022 Clubul Steaua, Clubul Dinamo 7 01.04.2022 CNFPA și INCS 4 31.03.2022

Dincolo de acest feedback direct din cadrul celor peste 20 de întâlniri, participanți au avut posibilitatea de a furniza informații, documente sau orice alt fel de feedback suplimentar prin două modalități distincte:A.problemelor strategice,b)bariere legislative,d)B.Realizarea profilului strategic în domeniul sportuluiUltima etapă a procesului constă în realizarea profilului strategic, pe baza datelor colectate și analizate în etapele precedente. Profilul strategic cuprinde conceptele strategice cheie, analiza factorilor strategici cheie, viziunea de dezvoltare, direcțiile de dezvoltare și obiectivele strategice. Profilul strategic reprezintă esența strategiei, are un caracter general, sistemic și include doar acele elemente care au un impact major pe termen lung asupra domeniului.2.2.1.Analiza cazurilor de bună practică permite identificarea acelor elemente de planificare care pot constitui modele de urmat, ținând cont de contextul național, și facilitează elaborarea unei strategii care ține cont de principalele evoluții în domeniu. +
Australia*2)Strategia de sport a Australiei, "Sport 2030. Participare. Performanță. Integritate. Industrie", are la bază ideea de a construi cea mai sănătoasă și activă națiune, fiind cunoscută pentru succesul și integritatea din sport. Strategia promovează sportul și activitățile sportive pe toată durata vieții, incluzând o arie largă de activități nestructurate, cum ar fi mersul pe jos, cu bicicleta, înot, dar și sporturi nou dezvoltate, asigurând un sector sportiv divers care să reprezinte preferințele populației.Viziunea strategiei – "Australia este cea mai activă, sănătoasă și sportivă națiune din lume, cunoscută pentru integritatea și excelența sa" – accentuează elementele de creștere a calității vieții prin sport, dezvoltarea personală prin sport și atingerea performanțelor sportive, elemente intercalate și interconectate.● Atingerea excelenței sportive – Mândrie națională, inspirație și motivație, prin succesul sportiv internațional;● Întărirea industriei sportive din Australia – Un sport australian înfloritor și o industrie de recreere.Prioritățile strategice sunt interconectate, pentru a evidenția relațiile cheie între participare, performanță ridicată, integritate și industria sportului. Sub domeniile prioritare se află cinci rezultate țintă care vor:● Îmbunătăți sănătatea fizică a australienilor – prin beneficiile sportului și activitate fizică, inclusiv risc redus de afecțiuni cronice;● Crește dezvoltarea personală – de la acceptarea unei noi provocări, până la stabilirea unui nou obiectiv personal sau lupta pentru podium;● Creșterea economiei Australiei – bazându-se pe contribuția deja semnificativă a sportului pentru economia australiană.Prima prioritate – "Crearea unei Australie active" – subliniază importanța sportului de masă, încercând să promoveze un stil de viață sănătos și activ atât în rândul copiilor, cât și în rândul adulților, coordonându-se astfel investiții în facilități sportive și de recreere pentru a obține rezultate sustenabile în comunități, asigurând în același timp un design care să ofere accesibilitate tuturor australienilor.introducerea de noi programe special concepute pentru a aborda barierele din calea participării, cum ar fi accesul, timpul, costurile, de asemenea, minimizarea leziunilor și sprijinirea recuperării;b)continuarea sprijinirii organizațiilor sportive naționale pentru a-și conduce rețelele organizațiilor și cluburilor spre a stimula participarea la sporturile lor;d)Ca prim pas pentru îndeplinirea acestei priorități, Guvernul australian va colabora cu guvernele de stat și de teritoriu și Autoritatea australiană pentru Curriculum, Evaluare și Raportare pentru a găsi oportunități de a sprijini predarea alfabetizării sportive în curriculum australian, iar în urma acordului Reuniunii Miniștrilor Sportului și Recreării, miniștrii vor monitoriza progresul eforturilor de includere a alfabetizării sportive în școlile australiene.O altă măsură este folosirea platformelor digitale pentru promovarea sportului, Guvernul australian finanțând un premiu la nivel național pentru inovativitatea digitală sportivă care poate fi adaptat în sport, școli sau de către studenții care participă în activități sportive. Guvernul australian va promova competiția între școli ca o oportunitatea de a încuraja proiecte și conversații care se concentrează pe beneficiile activitatea fizică asigurând ca activitatea fizică să fie integrată în educația copiilor.În final, se vor examina oportunitățile de a crea o bază de date privind baza materială sportivă și se va lucra cu administrația locală și organizațiile sportive naționale pentru dezvoltarea unei abordări naționale pentru cartografierea infrastructurii din Australia.Pentru a atinge cele sus-menționate, IAS va colabora pentru a crea strategii de înaltă performanță care sunt recunoscute ca lideri la nivel mondial și care sunt influente și relevante pentru toate sporturile din Australia în următoarele zone:● colaborarea cu institutele de stat și academii sportive pentru a eficientiza și maximiza căile de acces pentru sportivi;● stimularea investițiilor generale și a alocării resurselor pentru a optimiza rezultatele performante, inclusiv pe termen lung prin căi eficiente;● dezvoltarea capacității sistemului de a asigura dezvoltarea personală a sportivului, asigurarea bunăstării sale și implicare în comunitate;sprijinirea sportivilor pe parcursul carierei lor, inclusiv viața după sport;b)creșterea numărului de viitori sportivi de mare calibru, realizând o gamă largă de discipline și creșterea numărului de medaliați;d)promovarea imaginii campionilor ca fiind modele puternice, pozitive, angajați cu comunitatea, unind, inspirând și motivând pe toți australienii să participe la sport și să trăiască un stil de viață mai sănătos.
● încurajarea și sprijinirea părților interesate din sport la nivel național și de stat să practice comportamente unificatoare și implementarea unei guvernări contemporane, cu cele mai bune practici;
Din perspectiva protecției copiilor în mediile sportive, Sport Sigur Australia -SSA- este esențial pentru răspunsul guvernului australian la cele patru recomandări ale Comisiei Regale referitoare la sport. Aceste recomandările vor fi îndeplinite prin introducerea standardelor de siguranță pentru copii, înființarea unui comitet consultativ pentru siguranța copiilor, extinzând aria de acoperire a Play By Rules, -Joacă după reguli- și îmbunătățirea comunicării astfel încât standardele de siguranță și relevante ale copilului sunt accesibile.Guvernele au obligația de a căuta profituri tangibile din investițiile în atragerea și organizarea de evenimente sportive internaționale majore în statele Australiei. Aceste randamente sunt măsurate într-o gamă largă de aspecte economice, beneficii comunitare și sociale pentru australieni, inclusiv:● Turism – internațional, interstatal și intrastatal;● Angajare – organizatori de evenimente, parteneri comerciali, furnizori de servicii;● Egalitatea de gen – atât în sport, cât și prin intermediul acestuia;● Participare – crearea de modele care să motiveze și să inspire copiii și adulții să fie activi și să facă sport;Din perspectiva procesului de consultare, au fost organizate forumuri în fiecare capitală, au fost făcute depuneri publice și a fost realizat un sondaj de opinie trimis către public. În total, au fost organizate 14 forumuri, însumând 500 de persoane. Acestea au inclus nouă sectoare sportive, desfășurate în mare parte în colaborare cu departamentele de sport și recreere de stat și teritoriale, trei forumuri de organizații sportive naționale, un forum de sănătate preventivă, și un forum pentru lideri sportivi. Au fost primite în total 433 de propuneri. Principalii respondenți au fost cluburile sportive, urmate de membrii publicului. Un total de 3.541 de membri ai publicului au participat la studiu. Sondajul a întrebat oamenii cum și de ce ar trebui guvernele să investească în și susține diferite componente ale sectorului sportiv. Sport Australia a coordonat consultarea națională, angajând o firmă de consultanță, care a facilitat majoritatea forumurilor. Temele cheie care au apărut din consolarea publică au inclus: +
Participare● Participanții au ridicat problema perfecționării profesorilor, pentru a le permite să predea mai bine sport și activitate fizică;● Trei bariere în calea participării au fost identificate în mod constant de-a lungul întregii consultări: accesibilitate, un accent excesiv pe concurență față de alți factori de motivare, precum socializarea și stereotipurile legate de sport;● Investiția în sportul de înaltă performanță este văzută ca fiind importantă, deși nu la fel de important ca sprijinirea sportului comunitar.
+
Prevenire● Un apel puternic în sector pentru a investi într-o strategie de conștientizare a publicului cu privire la întregul spectru de beneficii ale sportului și ale activității fizice, inclusiv cele fizice și sănătatea mintală, precum și beneficiile sociale și comunitare;
+
Performanță● Poveștile de excelență sunt considerate un indicator mai mare de succes decât numărul de medalii;● Participanții au fost fermi în ideea conform căreia finanțarea de înaltă performanță ar trebui să fie echitabilă pentru sportivii cu dizabilități.
+
Integritate● Informarea și conștientizarea au fost văzute ca esențiale, folosind o abordare educațională pentru a asigura sportul, la toate nivelurile, încorporând valori corecte;
+
Noua Zeelandă*3)Direcția strategică 2020-2032 a Noii Zeelande include și primii trei-patru ani ai Planului strategic 2020-2024 "Toată lumea activă", dezvoltându-și imaginea în jurul conceptului de "Ihi" -Aotearoa-, făcând referire la o stare de energie pozitivă datorită elementelor pe care le vedem, auzim și simțim. Valorificarea sportului s-a făcut prin promovarea unei vieți mai sănătoase și o creștere a calității vieții, conectivitatea comunităților prin sport și generarea de beneficii economice prin sport. Direcția strategică 2020-2032 "Toată lumea activă" se derulează pe o perioadă de 12 ani și se concentrează pe sportul de masă, grupul țintă principal fiind populația adultă, dezvoltarea și menținerea unui stil de viață sănătos prin joacă, activități recreative active și sport. Planului strategic 2020-2024 "Toată lumea activă" are o durată de 4 ani și are ca grupuri țintă principale 2 categorii, și anume copii cu vârste cuprinse între 5 și 11 ani și tinerii cu vârste cuprinse între 12 și 18 ani, promovând sportul prin joacă și dezvoltarea unei vieți sociale active, accentuând importanța incluziunii sociale prin sport.Viziunea Direcției strategice și a Planului strategic este "Toată lumea activă", la fel ca și titlul strategiilor, având ca principal scop creșterea calității vieții cetățenilor din Noua Zeelandă prin Sistemul de Joacă, Recreere Activă și Sport. La fel, în cadrul viziunii există câteva elemente de bază și anume incluziunea, bunăstarea generală oferită de o viață activă, colaborarea comunitară și schimbarea comportamentelor sedentare.Principalele domenii luate în considerare în cadrul Direcției generale:a)mobilitate activă și activitate fizică prin deplasarea dintr-un punct în altul;c)activități fizice la locul de muncă.Parteneriatele sunt la nivel local, regional și național, fiind integrate entități private și nonprofit care pot oferi suport activ în atingerea viziunii. Sursele de finanțare sunt atât de la bugetul local, cât și din investițiile făcute de actori cointeresați, susținând implementarea celor 4 poli principali de acțiune din Planul strategic, care are ca grupuri țintă copii cu vârste cuprinse între 5 și 11 ani și tineri cu vârste cuprinse între 12 și 18 ani.îmbunătățirea activității fizice pentru cele două grupuri țintă și creșterea procentelor de participare activă;
b)asigurarea unei implementări a Sistemului de Joacă, Recreere Activă și Sport care să respecte principiile diversității, incluziunii și integrității.Creșterea calității orelor de educație fizică se va realiza în parteneriat cu inițiativa Învățare activă sănătoasă, dezvoltată în 2019 din colaborarea Ministerului Educației și al Sănătății.Pentru al doilea grup țintă 12-18 ani – rangatahi, s-au propus alte planuri de acțiune, și anume recreația activă – Înțelegerea și atingerea nevoilor recreative ale rangatahi – și Sport – Menținerea momentumului în dezvoltarea sportivă. Inițiativele și investițiile sunt îndreptate înspre dezvoltarea de organizații naționale pentru recreere, precum și spre implicarea actorilor cointeresați în oferirea de suport și oportunități pentru programele de recreere activă. Pentru menținerea momentum-ului în dezvoltarea sportivă și a unei vieți active, se doresc investiții în dezvoltarea unei rețele suport pentru directori sportivi din școlile gimnaziale și a antrenorilor.Stagiul dezvoltării, care include principiile jocului, găsirea echilibrului și dezvoltarea talentelor sportive.2.Stagiul performanței înalte, în care avem perioade de tranziție continuă de la dezvoltarea potențialului, fundamentarea acestuia și identificarea de oportunități, transformarea potențialului și a oportunităților în performanță și până la testarea performanței de elită.4.Principalele puncte cheie în dezvoltarea sportului de performanță fac referire la:a)traseul performanțeic)Bunăstare generală și implicareÎn cadrul acestei direcții întâlnim două programe principale, și anume:a)Femei în sportul de performanță, program prin care se va oferi o prioritate de finanțare, pentru a se putea continua programele de antrenament, la fel și dezvoltarea de programe educative, pentru a susține medii performance incluzive și diverse.2.Această direcție are ca scop principal întărirea avantajului competitiv, prin crearea de trasee direcționate pentru atleți și antrenori.Fonduri și investițiiPrin intermediul acestei direcții se dorește dezvoltarea unor programe prin care atleții de elită pot primi finanțări pe baza performanțelor obișnuite, încercând astfel creșterea implicării și menținerea siguranței financiare a acestora. +
Irlanda*4)"Politica Națională de Sport 2018-2027" din Irlanda a definit sportul ca fiind orice activitate fizică, organizată sau neorganizată, menită să îmbunătățească forma fizică și bunăstarea mentală, formând astfel relații sociale și obținând rezultate în competiții de orice fel. Astfel, s-a făcut distincția între sporturi recreaționale, care îmbunătățeasc condiția fizică și starea mentală, și sporturi de performanță sau competitive, care fac legătura cu obținerea rezultatelor sportive de orice fel.Participare sporită: Un număr semnificativ mai mare de irlandezi, copii și adulți din toate sectoarele societății sunt implicați în mod regulat în toate formele de activități sportive și sociale. Indicatorii de performanță cheie sunt:● Creșterea numărului de adulți care practică sporturi -excluzând mersul/plimbările recreațional/e- de la 43% în 2017 la 50% în 2027;● Reducerea nivelului de sedentarism -de la 22% în 2017 la 15% în 2027-;● Creșterea numărului de adulți care sunt implicați social în sport în mod regulat prin activități de voluntariat, sunt membri în cluburi sau participă la activități sportive -de la 45% în 2017 la 55% în 2027-.Mai multă excelență: Sunt mai mulți irlandezi sportivi și echipe care ating în mod corect și sistematic rezultate de clasă mondială la cel mai înalt nivel nivel internațional de concurență. Indicatorii de performanță cheie sunt:● Creșterea numărului de medalii la competițiile olimpice și paralimpice -de la 13 în 2018 la 20 în 2028-;● Clasamentul țărilor în Tabelul cu medalii la Jocurile Paralimpice 28 în 2016 la top 20 în 2028;3.● Creșterea numărului de entități finanțate în sport care adopta CGCVC;● Calitate a facilităților sportive.Pentru atingerea obiectivelor generale, dar și pentru îndeplinirea viziunii pe toate planurile sport de masă, de performanță, facilități sportive, s-au propus o serie de acțiuni și politici interconectate pentru facilitarea acestora, și anume:Colaborarea cu creșele și școlile primare sau alte entități educaționale pentru a garanta că practicienii preșcolari, părinții/tutorii legali sunt susținuți în îmbunătățirea obiceiurilor de activitate fizică în rândul copiilor mici, incluzând dezvoltarea alfabetizării sportive și a rezultatelor lor.2.Sport Irlanda va evalua suportul financiar oferit entităților sportive, pentru a garanta o concentrare asupra dezvoltării programelor de alfabetizare care nu sunt concentrate doar pe sport, ci și pe activitățile fizice la nivel general.4.Prioritizarea sporturilor precum înotul, ciclismul și alergatul, având un potențial ridicat în promovarea unui stil de viață activ și sănătos, asigurându-se în același timp că există resursele, baza materială sportivă și abilitățile necesare pentru a ajuta copiii să dezvolte un stil de viață sănătos, care să continue și la maturitate.6.Promovarea ideii conform căreia există o corelație clară între participarea în activitățile sportive și performanțele academice în rândul profesorilor, părinților/tutorilor legali.8.Prin intermediul Planurilor Sportive Locale se vor demara eforturi în reducerea inegalităților, asigurând acces nerestricționat în participarea la activități sportive, concentrându-se pe grupurile defavorizate.10.Dezvoltarea unui Hub Comunitar de Sport, susținând sectorul privat în aceste demersuri12.Pe lângă investițiile tradiționale în baza materială sportivă, se vor căuta alternative pentru a facilita sportul în natură.14.Limitarea și eliminarea diferențelor și barierelor în sport în funcție de gen, vârstă, statut social, etnie, dizabilitate etc.
+
Sportul de performanțăAstfel, stabilirea unui Grup de Lucru pentru Sportul de Performanță reprezintă o decizie importantă pentru a adresa principalele provocări survenite în rândul atleților de elită, antrenorilor și echipelor suport, cu scopul de a crește numărul de medalii câștigate la Jocurile Olimpice și Paralimpice.voluntariat,
2.guvernanță,4.dezvoltarea forței de muncă,6.sisteme de cercetare, dezvoltare și informare. +
Marea Britanie*5)Strategia Marii Britanii – "Viitorul sportiv: O nouă strategie pentru o națiune activă" – se orientează în jurul a cinci rezultate principale, și anume: bunăstare fizică și mentală, dezvoltare personală, dezvoltare socială și comunitară și dezvoltare economică. Imaginea strategiei este construită în jurul #SportingFuture /#ViitorSportiv și se concentrează pe dezvoltarea sectorului sportiv într-un mod sustenabil și responsabil, promovând participarea tuturor cetățenilor în activități fizice și sport, voluntariat și participarea la evenimente sportive, indiferent de categoria socială, precum și maximizarea succesului sportiv la nivel național și internațional și a impactului pe care atleții îl au în cadrul evenimentelor sportive majore.Implicarea în activitățile sportive este definită de la practicarea sporturilor de performanță, până la activitățile tipice de mișcare -fitness, înot, ciclism și voluntariat în cluburile sportive, chiar participarea la evenimente sportive. Din perspectiva sportului de masă, se dorește implicarea tuturor cetățenilor, cu accent pe categoriile defavorizate din medii economice deficitare, persoane cu dizabilități, minorități. Astfel, în perioada 2015-2025 se dorește dezvoltarea sectorului sportiv, a facilităților de această natură și a accesului tuturor categoriilor de persoane. Totodată, se dorește analiza datelor cu privire la nivelul de participare în activitățile în aer liber cu ajutorul Monitorizării de Participare și Implicare în Mediul Natural, accentuând importanța faptului că a petrece timp în aer liber este la fel de important ca și desfășurarea de activități fizice și sport.Pentru promovarea sportului în rândul copiilor și a tinerilor, se accentuează importanța înotului la aceste vârste, asumându-se faptul că toți elevii din clasele primare trebuie să poată înota. Guvernul va înființa un grup de lucru pentru a oferi consiliere astfel încât niciun copil să nu părăsească școala în imposibilitatea de a îndeplini un standard minim de capacitate și încredere în înot, inclusiv tinerii cu dizabilități și cei cu nevoi educaționale speciale. Grupul va analiza ce înseamnă cu adevărat încrederea și competența în înot, cu ce provocări se confruntă școlile în furnizarea de școli de înot de calitate, modul în care înotul este oferit pentru a veni în întâmpinarea tuturor copiilor și ce pot face guvernul și alți actori cointeresați relevanți pentru a aborda aceste probleme.Guvernul și Sport Anglia, colaborând cu Youth Sport Trust -YST -Asociația pentru tineret și sport- ca partener actual de livrare, vor evalua eficacitatea și prioritățile viitoare ale Jocurilor Școlare, asigurându-se că este poziționată în mod corespunzător în contextul mai larg al acestei noi strategii pentru sport.Pentru a reduce dependența excesivă a unor organizații de sectorul public și pentru a le muta către un model de finanțare mixt mai durabil, Sport Marea Britanie și UK Sport vor stabili împreună obiective și vor sprijini organizațiile în1.creșterea nivelului general al investițiilor nepublice pe care le primesc.Investițiile viitoare în infrastructură la scară largă prin Sport Marea Britanie vor funcționa pe o variantă de soluții multi-sport, cu excepția cazului în care acest lucru poate fi demonstrat că oferă în mod evident un raport calitate/preț slab sau nu există cerere.Ca rezultate așteptate pentru indicatorii de bază ai strategiei, întâlnim:1.scăderea procentajului persoanelor sedentare.Dezvoltare personală: – creșterea nivelului de auto-eficacitate percepută.Dezvoltare Economică: – Valoare economică a sportului pentru economia Marii Britanii.Creșterea numărului de persoane care iau parte la activități fizice și sport:KPI 1 – Creșterea procentului populației care participă la sport și activitate fizică de cel puțin două ori în ultima lunăKPI 4 – Creșterea procentului de copii care ating standardele de alfabetizare sportivăKPI 6 – Creșterea procentului de tineri 11-18 cu o atitudine pozitivă față de sport și de activitatea fizică -KPI 4, 5 și 6Creșterea voluntariatului în sportKPI 7 – Creșterea numărului de persoane care fac voluntariat în sport de cel puțin două ori în ultimul an -din sondajul Active Lives-KPI 11 – Poziția în tabelele de medalii Olimpice și Paralimpice de Vară și Iarnă
+
Competițiile din Commonwealth furnizate de UK SportKPI 14 – Prezența la evenimente susținute de guvern și UK Sport, programe de evenimente majore
KPI 17 – Poziția Regatului Unit în Nation Brands Index, atâta)ca răspuns la întrebarea specifică despre excelența în sport a Regatului Unit -din indicele Anholt-GfK Roper Nation BrandsKPI 20 – Creșterea numărului de organisme finanțate din fonduri publice care îndeplinesc noul Cod de guvernare a sportului din Regatul Unit colaborat anual de către UK Sport și consiliile sportive ale națiunilor de origineUn sector sportiv mult mai responsabilKPI 21 – Numărul de sporturi care îndeplinesc Codul voluntar al Alianței pentru Sport și Recreere pentru a reinvesti 30% din veniturile lor nete din transmisiile de televiziune din Regatul Unit în sportul de bazăKPI 23 – Indicator relevant care urmează să fie dezvoltat ca parte a revizuirii Duty of Care- obligația de diligență +
Canada*6)Strategia Canadei – "O viziune comună pentru creșterea activității fizice și reducerea vieții sedentare în Canada: Să ne mișcăm" – a oferit câteva definiții pentru conceptele de bază, și anume: activitate fizică, sport, comportament sedentar și activitate fizică utilitară. Activitatea fizică este definită ca fiind orice mișcare a corpului produsă de mușchii scheletici și care necesită un consum de energie. Sportul este definit pe patru paliere diferite, așa cum a fost stabilit în Politica Canadiană de sport din 2012 și anume1.sport recreațional – participarea în activități sportive pentru sănătate, interacțiuni sociale și relaxare,3.sport de înaltă performanță-participarea la cele mai înalte niveluri de competiție internațională. Comportamentul sedentar este legat de postura corpului, niveluri scăzute de energie și lipsă de activitate fizică. Activitatea fizică utilitară este legată de scopul principal de a îndeplini sarcini, treburi sau călătorii.norme culturale,
2.implicarea publicului,4.leadership și educație6.Pe lângă ariile de interes, strategia de sport se axează pe cinci principii independente și anume:1.ciclul vieții,3.bazat pe evidență și axat pe emergență5.În dezvoltarea strategiei, s-a luat în considerare aportul unei game largi de părți dintr-o gamă largă de sectoare ale societății, inclusiv: cetățeni, profesioniști, sectorul nonprofit și privat, mediul academic și cercetătorii, precum și toate ordinele de guvern din toate provinciile, teritoriile și regiunile Canadei.Strategia se adresează publicului larg, oferind sugestii de politici și programe pentru fiecare categorie copii 0-4, copii 5-17, adulți și seniori. Astfel, pentru cele șase arii principale susmenționate se dorește dezvoltarea de parteneriate pentru implicarea cetățenilor în activități fizice și sport, respectând și implicând în același timp normele și valorile culturale ale comunității diverse, integrând astfel grupurile minoritare și/sau vulnerabile.Municipalitățile, cluburile de servicii, grupurile bazate pe credință și asociațiile de voluntari pot lua în considerare experiențele noilor veniți și pot aduce perspectivele acestora asupra a ceea ce înseamnă a fi activ. Ei pot încuraja și sprijini oportunitățile pentru noii cetățeni de a-și pune ideile în joc, în propriile lor condiții. Ei pot invita asociațiile etnice și de imigranți să găzduiască o zi pentru alții pentru a încerca activități fizice care sunt populare printre noii canadieni, cum ar fi cricket, bocce, tenis de masă, tai chi, bowling pe gazon, printre altele. Spații și locuri – importanța susținerii mișcării prin intermediul facilităților. Cele 7 imperative strategice se concentrează pe dezvoltarea și îmbunătățirea bazei materiale sportive pentru a oferi acces tuturor cetățenilor, indiferent de etnie, rasă, gen, poziție geografică etc. De asemenea, se concentrează pe dezvoltarea infrastructurii de transport în comun și mobilitate pentru a încuraja folosirea metodelor alternative de transport.Implicarea publicului – urgentarea implicării publicului. Pentru această arie de interes se urmăresc implicarea comunității și dezvoltarea de oportunități pentru organizațiile indigene, în vederea implicării acestora în comunități. De asemenea, se dorește eliminarea barierelor ce stau în calea indivizilor pentru a face sport lipsa timpului, lipsa resurselor financiare, dar și susținerea inițiativelor inovatoare care susțin un stil de viață activ.Liderii sau voluntarii de recreere și activitate fizică pot colabora cu comunitatea pentru a crea oportunități de activitate fizică adecvate din punct de vedere cultural. Un exemplu în acest sens ar putea fi facilitarea activităților indigene pe uscat. Vânătoarea, pescuitul, montarea de capcane au fost odată activități de susținere a vieții pentru popoarele indigene din întreaga Canada și rămân importante în unele zone. Beneficiile activității fizice ale acestor activități pot fi semnificative.Consiliile școlare, administratorii și asociațiile de profesori pot include modalități și mijloace de încorporare a activității fizice crescute și a comportamentului sedentar redus în rândul elevilor și personalului în timpul zilei al unităților de învățământ și oportunități de dezvoltare profesională legate de alfabetizarea fizică pentru profesori.În același timp se dorește colaborarea cu partenerii indigeni, pentru a înțelege protocoalele de lucru cu comunitățile indigene, cu scopul dea crea programe inclusive și adaptate la nevoile lor.Lucrări de colaborare importante sunt deja în curs de desfășurare la nivel municipal, provincial, teritorial și național, pentru a crește activitatea fizică și a reduce viața sedentară pentru canadieni, care trebuie recunoscută și continuată. Fie în sport, recreere, viață sănătoasă sau în alte domenii de politică, toate ordinele guvernamentale pot construi pe această bază solidă. Guverne de toate ordinele se vor reuni pentru a explora modalități noi și interesante de a implementa Viziunea comună în toate domeniile de politică relevante și vor căuta să co- dezvolte oportunități pentru a obține succese și impulsuri timpurii.Mergând mai departe, guvernele pot reuni toți partenerii și canadienii pentru a realiza beneficiile și impactul deplin al viziunii comune.Din perspectiva sportului de performanță*7) s-au stabilit câteva arii strategice care doresc să împlinească viziunea, și anume "Canada are un sistem sportiv de înaltă performanță, fiind lider mondial, care se bazează pe valori, producând în același timp performanțe sustenabile și îmbunătățite la Jocuri Olimpice, Paralimpice și alte jocuri multi-sport majore și au identificat Campionatele Mondiale de Seniori". Astfel, întâlnim:*7) https://www.canada.ca/en/canadian-heritage/services/sport-policies-acts-regulations/high-performance-strategy.htmlNumărul de sportivi care au intrat pe Calea Podiumului a crescut2.Sportivii sunt pregătiți pentru calea lor de înaltă performanță prin educație obligatorie și planuri de dezvoltare personalăAtleții îndeplinesc criteriile de performanță stabilite la fiecare etapă a drumului spre podium5.Reținut6.Sportivii sunt pregătiți și sprijiniți în tranziția lor din calea de înaltă performanță8.Antrenorii intră în Competiția NCCP Dezvoltare: Gradare avansată și Competiție: Sistem de certificare de înaltă performanță2.Dezvoltat3.Antrenorii se angajează în dezvoltare profesională pentru a-și îmbunătăți abilitățile și pentru a-și menține certificarea5.Reținut6.Antrenorii rămân în rolurile lor pentru perioade optime pentru a obține stabilitate, continuitate și succes în sportul lorLideri tehnici – Sistemul sportiv de înaltă performanță din Canada a recrutat, dezvoltat și păstrat lideri tehnici de top pentru toate organizațiile sportive naționale – OSN.Recrutat1.Diversitatea de gen, etnică și culturală a liderilor tehnici recrutați este reprezentativă pentru populația canadiană3.Dezvoltat4.Liderii tehnici au acces la o carieră planificată6.Reținut7.Liderii tehnici sunt sprijiniți holistic pe parcursul carierei lor sportive de înaltă performanțăOficiali tehnici – Sistemul sportiv de înaltă performanță din Canada a recrutat, dezvoltat și păstrat oficiali tehnici de top la nivel mondial.Recrutat1.Diversitatea de gen, etnică și culturală a oficialilor tehnici recrutați este reprezentativă pentru populația canadiană3.Dezvoltat4.Oficialii tehnici au acces la oportunități de a participa în comitetele tehnice ale Federației InternaționaleOficialii tehnici rămân în rolurile lor pentru perioade optime pentru a obține stabilitate, continuitate și succes în sportul lorȘtiință sportivă, medicină sportivă și inovație – Canada are un grup sustenabil de oameni de știință în sport de frunte la nivel mondial, care oferă știință sportivă, medicină sportivă și tehnologie consecventă tuturor sportivilor identificați pe Calea Podiumului și antrenorilor lor. Organizațiile sportive au capacitatea de a lua decizii bazate pe dovezi care stimulează inovația.Recrutat1.Diversitatea de gen, etnică și culturală a practicienilor acreditați recrutați este mai reprezentativă pentru populația canadianăParcursul profesional se dezvoltă și oferă un număr suficient de practicieni de calitate în fiecare disciplinăPracticanții rămân în rolurile lor pentru perioade optime, pentru a obține stabilitate, continuitate și succes în sportul lor5.Sportivii și antrenorii primesc un nivel consistent de servicii în cadrul și în afara COPSIN, inclusiv în DTE și CE la jocurile internaționale majore7.Sportivii, antrenorii, administratorii și practicanții au acces la soluții de cercetare aplicată și inovare pentru a conduce succesul pe podiumCalea podiumului – OSN-urile urmăresc dezvoltarea sportivilor prin intermediul traseului lor pe podium, inclusiv pista rezultatelor podiumului sau stilul de joc câștigător și profilul medaliei de aur, care este pe deplin aliniat cu matricea lor de dezvoltare a sportivilor.1.OSN-urile își leagă matricea de dezvoltare a sportivilor cu profilul lor pentru medalia de aur sau echivalent3.Mediul zilnic de antrenament – Sportivii și antrenorii sunt sprijiniți pentru a avea timpi optimi de antrenament prin programare, resurse și servicii specifice, în cadrul unor facilități adecvate de antrenament de înaltă performanță.1.Sportivii au un mediu de antrenament de calitate, primitor, sănătos, incluziv și sigur, care încurajează jocul corect și sportul fără droguri3.Mediul competițional – Sportivii au acces constant la competiția adecvată, care este aliniată cu planul lor individual de performanță, pentru a-și îmbunătăți progresul prin Calea Podiumului.1.Sportivii și antrenorii au acces la suport adecvat și consistent în timpul competiției3.Plan de înaltă performanță – Organizațiile sportive naționale au un plan de înaltă performanță quadrienal clar definit și cuprinzător, care duce la performanțe internaționale susținute. Există o armonizare a politicilor și o colaborare în sistemul canadian de sport de înaltă performanță.1.Planurile de înaltă performanță ale OSN sunt legate și/sau încorporate în planul lor strategic general, planul de competiție și calea podiumului3.Integritate sportivă – Sistemul sportiv canadian are instrumentele, resursele și expertiza pentru a se asigura că sportul canadian de înaltă performanță este bazat pe valori. Sistemul sportiv canadian de înaltă performanță are toleranță zero față de abuz, hărțuire, discriminare și dopaj în sport.1.Sportul canadian de înaltă performanță este lipsit de abuz, hărțuire și discriminare3.Participanții canadieni la sport de înaltă performanță au acces la resursele și procesele necesare pentru a-și gestiona plângerile cu privire la abuz, hărțuire, discriminare, experiențe sportive neloiale sau nesigure5.La nivel internațional, liderii canadieni ai sportului de înaltă performanță se angajează în susținerea integrității sportive7.Buna guvernare – Toate părțile interesate din sistemul canadian de sport de înaltă performanță aderă la o guvernanță transparentă și la cele mai bune practici de afaceri ca mijloc de a dezvolta și proteja integritatea sistemului sportiv de înaltă performanță. Sportivii se simt confortabil să vorbească despre guvernanță și probleme legate de sport și să abordeze sportul lor sau alte organizații de înaltă performanță cu preocupări.1.Liderii tehnici de înaltă performanță au linii clare de autoritate și de luare a deciziilor bazate pe roluri și responsabilități detaliate în cadrul structurii de guvernare a sportului lor3.O Declarație canadiană a drepturilor și responsabilităților sportivilor este susținută de sportivi, jurisdicții F/P-T, OSN și OSMPrioritățile, politicile și cadrul legal existente +
Contextul european*8)EU sports policy: assessment and possible ways forward 2021 – Research for EU Cult Comittee, Policy Department for Structural and Cohesion Policies Directorate-General for Internal Policies, online: https://www.europarl.europa.eu/cMSpdata/236742/PE652-251 Study-EU-Sport-Policy.pdf
Această carte albă a fost una dintre principalele contribuții ale Comisiei Europene la tema sportului și a rolului acestuia în viața de zi cu zi a cetățenilor Uniunii Europene:● Aceasta a recunoscut impactul pe care sportul îl poate avea asupra altor politici ale UE"Rolul social al sportului", adică ce reprezintă sportul ca fenomen social;
2."Organizarea sportului", adică rolul organizațiilor și al organismelor publice, private, economice și sportive în guvernarea sportului.
Dimensiunea socială a sportuluia)unirea forțelor în lupta împotriva dopajului,c)promovarea voluntariatului și a cetățeniei active,e)Consolidarea activităților de prevenire și combatere a rasismului și violențeig)sprijinirea dezvoltării durabile a mediului prin facilități sportive și evenimente sportive.Orientarea către politici în domeniul sportului care să fie sprijinite cu date
(2)Dimensiunea organizării sportuluia)libera circulație și naționalitate,c)agenți ai jucătorilor,e)corupție, spălare de bani, și alte forme de infracțiuni financiare,g)mass-media● Împreună cu Cartea Albă, Consiliul a adoptat un plan de lucru pentru perioada 2017-2020.● combaterea mai eficientă a dopajului în sport la nivel european;● lansarea unui studiu privind munca voluntară în sport;● promovarea schimbului de informații, experiențe și bune practici între serviciile de aplicare a legii și organizațiile sportive pentru a preveni rasismul și violența;● analizarea finanțării publice și private a sportului;● o mai bună structurare a dialogului privind sportul la nivelul UE, în special printr-un forum anual privind sportul;● promovarea creării de comitete europene pentru dialog social în sectorul sportului și sprijinirea angajatorilor și a angajaților.Comisia Europeană nu a avut pentru mult timp nicio bază legală pentru cercetări suplimentare în acest domeniu, întrucât statele membre erau singurele responsabile pentru implementarea măsurilor legate de educație fizică și sport în unitatea de învățământ sau în timpul liber, astfel ghidurile sau rapoartele elaborate de organismele europene nu au avut o bază juridică. Nu a existat nicio imagine de ansamblu actualizată asupra modului în care statele membre au definit rolul educației fizice și al activităților fizice sau a felului în care propriile lor politici în acest domeniu erau corelate cu dezvoltările recente în domeniile sănătății, educației și sportului.Uniunea Europeană și-a intensificat interesul și activitatea în zona sportului ulterior adoptării Tratatului de la Lisabona. Cele trei dimensiuni ale sportului din Cartea Albă sunt păstrate.
DGEAC este responsabil pentru dezvoltarea unei politici în sport bazate pe dovezi, pentru promovarea cooperării și gestionarea inițiativelor de sprijinire a activității fizice și a sportului în întreaga Europă, în special prin intermediul programului Erasmus +. DGEAC este responsabil ca componentă executivă, parte din Comisie în fața Parlamentului European, anume Comitetul pentru educație și cultură.● Integritatea sportului – în special promovarea bunei guvernări, inclusiv protejarea minorilor, specificitatea sportului, combaterea corupției și a meciurilor aranjate/trucate, precum și combaterea dopajului.Eforturile Comisiei au fost axate pe trei direcții majore:1.Anti-doping și3.Violența în sport rămâne o problemă, atât pe teren cât și în afara acestuia are un impact atât asupra sportului, cât și asupra sportivilor ca modele sociale. Comportamentul violent pune în pericol rolul sportului ca instrument de transmitere a valorilor pozitive.Dopajul nu se limitează doar la profesioniști – un număr din ce în ce mai mare de amatori și sportivi recreativi sunt tentați sau presați să utilizeze medicamente care îmbunătățesc performanța. Alături de problemele grave de sănătate pe care le poate provoca, dopajul afectează negativ percepția publică a sportului și demotivează participanții, subminând grav principiile concurenței deschise și loiale în acest proces. Creșterea nivelului de dopaj în sportul profesional și amator a afectat negativ, de asemenea, profitabilitatea și sponsorizarea evenimentelor și echipelor sportive. Prin urmare, împreună cu statele membre, Comisia dezvoltă inițiative de coordonare a acțiunilor naționale, regionale și locale axate pe această problemă. În mod tradițional, politicile antidoping s-au preocupat în primul rând de testare și sancțiuni. Cu toate acestea, există acum un nivel de conștientizare tot mai mare în UE că astfel de reguli și programe trebuie să fie susținute de eforturi mai largi de prevenire a unei culturi pro-doping.integrarea și valorificarea sportului în procesul de dezvoltare regională și2.Inițiativa Share va acționa pentru a standardiza utilizarea instrumentelor de finanțare în special fondurile structurale și de investiții europene. Inițiativa Share reunește în prezent peste 100 de organizații sportive locale, regionale și naționale din întreaga Europă care sunt angajate în discuții și activități menite să aducă sportul în procesul de negociere pentru fondurile structurale – atât la nivel regional, cât și la nivelul UE.● Sportul și societatea dimensiunea socială – în special incluziunea socială, rolul antrenorilor, educația în și prin sport, sport și sănătate, sport și mediu și sport și mass-media, precum și diplomația sportivăEforturile Comisie se îndreaptă în trei direcții:1.sănătate prin activitate fizică și3.Promovarea egalității de gen și eradicarea discriminării sunt principii cheie ale UE. și reprezintă o prioritate și în sport. Egalitatea de gen este unul dintre principiile cheie ale Comisiei Europene, care trebuie integrat în toate politicile sale, inclusiv în sport. Planul de lucru al UE pentru sport 2017-2020*17) promovează egalitatea de gen ca unul dintre principalele obiective ale acțiunilor și inițiativelor Comisiei în domeniul sportului. Principala provocare este de a încuraja mai multe fete și femei să participe la sport, deoarece statisticile*18) arată că nivelurile de inactivitate feminină sunt chiar mai mari decât tendințele deja îngrijorătoare ale populației generale din UE.*17) documentul integral, online: https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-9639-2017-INIT/en/pdfpromoveze modele feminine care ar putea inspira generațiile mai tinere2.încurajeze egalitatea de gen în antrenorat, facilitând accesul la educația antrenorului și, în cele din urmă, la o profesie mai echilibrată.În afară de beneficiile individuale pentru sănătate, există și dovezi ale efectelor economice directe și indirecte pozitive ale participării la sport și activitate fizică. Un număr mare de oameni din întreaga Europă nu practică sport Special Eurobarometer 472. Sport and physical activity – sondaj eurobarometru 472 – sport și activitate fizică. Lipsa exercițiilor fizice și implicarea în activități sportive are un impact serios asupra stării generale de sănătate, a ratei bolilor care pot fi prevenite și a numărului de decese premature.
● Comisia Europeană/EACEA/Eurydice, 2013. Educația fizică și sportul în școlile din Europa Raport Eurydice. Luxemburg: Oficiul pentru publicații al Uniunii Europene. online: https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/1235c563-def0-401b- 9e44-45f68834d0de/language-ro/format-PDF● Comisia Europeană, 2007, Cartea Albă privind Sportul, online: https://eur- lex.europa.eu/legal-content/R0/TXT/?uri=celex%3A52007DC0391● Comisia Europeană, EU Special Eurobarometer 472. Sports and Physical Activity, 2017 – Comisia Europeană, Eurobarometru special 472. Sport și activitate fizică online: https://www.europarc.org/wp-content/uploads/2020/01/Special-Eurobarometer- 472-Sports-and-physical-activity.pdf● WHO Regional Office for Europe, Promoting sport and enhancing health in European Union countries: a policy content analysis to support action, 2011 -Biroul Regional al OMS pentru Europa, Promovarea sportului și îmbunătățirea sănătății în țările Uniunii Europene: o analiză a conținutului politicii pentru a sprijini acțiunea, online: https://www.euro.who.int/_data/assets/pdf file/0006/147237/e95168.pdf● ESSA-SPORT, Național Report. analysis of labour market in the sport and physical activity sector. România – SSA-SPORT, Raport Național. analiza pieței muncii în sectorul sportului și activității fizice. România 2019, online: https://www.essa- sport.eu/wp-content/uploads/2020/01/ESSA_Sport_Național_Report_România.pdf.
+
Sinteză context european● Planul de lucru al UE pentru perioada 2017-2020*22) reiterează caracterul multidimensional al sportului, focalizând-uși eforturile în trei direcții majore:*22) Resolution of the Council and of the Representatives of the Governments of the Member States, meeting within the Council, on the European Union Work Plan for Sport (1 July 2017 – 31 December 2020). Online: https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-9639-2017-INIT/en/pdfIntegritatea sportului, în special promovarea bunei guvernări, inclusiv protejarea minorilor, specificul sportului, combaterea corupției și a meciurilor trucate/aranjate, precum și combaterea dopajului;2.Sport și societate, în special incluziunea socială, rolul antrenorilor, educația în și prin sport, sport și sănătate, sport și mediu și sport și mass-media, precum și diplomația sportivă
să crească conștientizarea domeniilor diverse la care sportul poate aduce o contribuție pozitivă,
b)să abordeze provocările transnaționale utilizând o abordare coordonată a UE luând în considerare natura specifică a sportului,d)să promoveze și stimuleze egalitatea de gen, să ia în considerare relația dintre sport și educație,f)
+
Strategii naționale și bune practici în UE
Analiza a 25 de strategii naționale*24) a condus la următoarele rezultate*25):*24) Documentele analizate au fost elaborate în perioada 2000-2009 +
Componenta instituțională
+
Durata acoperită de strategie în aniAproape toate documentele 21 din 25 sau 84% au menționat o perioadă generală de timp a strategiei cele trei documente care nu precizau perioada, aveau specificată o perioadă atașată planului de acțiune.Perioada de timp acoperită de plan variază de la 2 la 20 de ani, în timp ce planurile de acțiune au perioade de implementare semnificativ mai scurte – de asemenea există documente Letonia, Irlanda de Nord care menționează obiective pe termen scurt, mediu și lung. Stabilirea intervalelor de timp intermediare poate facilita monitorizarea progresului și permite ajustări ale acțiunilor dacă este necesar.
+
Participare actori cointeresațiDoar 12 strategii din cele 25 analizate 67% au descris procesul de elaborare, nivelul de detaliere furnizat a fost divers. Unele doar menționează consultări cu actori cointeresați în cadrul procesului fără alte detalii, la capătul celălalt al spectrului, există documente care oferă o descriere amplă, integrală a fiecărei etape inclusiv lista de actori cointeresați consultați – în general actorii cointeresați consultați au fost entități instituționale guvernamentale în domeniile conexe – sănătate, educație, social, finanțe, apărare, alături de care întâlnim reprezentanți ai societății civile și a asociațiilor în domeniu, universități, reprezentanți ai sectorului privat etc. De asemenea, în majoritatea cazurilor feedback-ul obținut sau ajustările realizate pe baza acestuia nu au vizat elemente de conținut, ci de formă. Deoarece o treime din strategiile analizate nu au furnizat detalii suficiente cu privire la proces de elaborare în special componenta de participare a actorilor cointeresați, este dificil să avem o imagine completă cu privire la gradul real de implicare a actorilor cointeresați în dezvoltarea strategiilor naționale. Este recomandat ca procesul de planificare să fie transparent, deschis participării tuturor categoriilor de actori cointeresați, colaborarea să implice atât guvernul central, cât și autoritățile locale caracterul comunitar al sportului, alături de reprezentanți ai sectorului non-profit componenta de voluntariat în sport
+
Conținut
+
Grup țintăTrudeau F, Shephard RJ. Physical education, school physical activity, school sports and academic performance. Internațional Journal of Behavioral Nutrition and Physical Activity, 2008, 5:10.
Implementare și evaluareToate strategiile au plasat principala responsabilitate pentru implementarea la nivelul ministerului de sport. Asigurarea unui cadru care să promoveze colaborarea intersectorială este văzută ca un element important pentru succesul strategieiToate strategiile au subliniat importanța implementării de programe la nivel local prin implicarea autorităților locale – administrația locală are un rol esențial în promovarea sportului și activității fizice, datorită apropierii de cetățeni și a responsabilităților privind mediul și baza materială pentru sport – este esențial ca strategia să dezvolte mecanisme instituționale care să faciliteze colaborarea și implementarea politicilor eficient, atât la nivel central, cât și local mecanisme de finanțare specifice, reglementări favorabile sportului.Sursele de finanțare pentru implementarea strategiilor includ, pe lângă fondurile publice, și fonduri private sau surse alternative loterie, sponsorizări, donații etc.Majoritatea strategiilor 70% au secțiuni specifice privind procesul de evaluare și monitorizare și prevăd proceduri clare în acest sens – se observă în schimb lipsa unor obiective SMART, fapt care îngreunează procesul și crește dificultatea înțelegerii corecte a impactului pe termen mediu și lung. +
Sinteză – principalele elemente de interes privind realizarea Strategiei Naționale pentru SportRealizarea unei strategii naționale pentru sport reprezintă o mare oportunitate pentru sectoarele sănătății și sportului de a propune politici și programe comune pentru a promova activitatea fizică și sportul pentru toți cu efecte pozitive la nivelul sănătății publice. Cooperarea poate fi deosebit de avantajoasă, în special pentru activarea și implicarea grupurilor defavorizate, a persoanelor în vârstă și persoanele cu niveluri scăzute de activitate fizică și pentru a reduce inegalitățile în participarea la sport și activitate fizică. Sportul poate juca un rol important în componenta de prevenție în sănătate publică.
2.Autoritățile locale au un rol esențial în succesul unei strategii pentru sport deoarece în general oportunitățile pentru a face sport și activitate fizică sunt asigurate de acestea aceste activității se desfășoară în context local.4.Caracterul trans-sectorial al sportului presupune o abordare comprehensivă la nivelul programelor și politicilor – sportul de performanță ar trebui utilizat ca un "catalizator" și pentru dezvoltarea celorlalte domenii cheie – sportul de masă, sportul în școli, sport și sănătate etc. Aceste domenii ar trebui integrate, politicile și programele corelate, astfel încât împreună să sublinieze importanța sportului în general și beneficiile investiție în sport.6.Focalizare pe componenta educativă prin implicarea timpurie a copiilor în activități sportive, diferite de cele formale incluse în programul școlar – activități de voluntariat, arbitraj, vizionări de antrenamente sportive, competiții locale, întâlniri cu sportivi profesioniști cu performanțe deosebite "role models" – aceste eforturi urmăresc crearea unei noi perspective colective care să includă sportul și activitatea fizică în general printre elementele "de bază" ale vieții individului proces de schimbare culturală.8.Analiza situației actuale. Definirea problemelor.Analiza preliminară a situației actuale are ca scop colectarea de date relevante pentru demersul strategic și realizarea unei analize diagnostic privind problemele și pericolele strategice cu care se confruntă domeniul sportului. Analiza a fost realizată în perioada august- decembrie 2021 și este redată în întregime în ANEXA 1la finalul acestui document.Analiza contextului european relevă existența a trei factori strategici cheie domenii în sfera sportului:Sport în comunitate – de masăSport în educație unități de învățământSport de performanță3.1.Pericolele strategice identificate în urma analizei pe cei trei factori strategici cheie:Tratarea eronată a sportului ca o zonă de interes scăzut pentru politic și minimizarea/ignorarea importanței acestuia la nivel național2.Neînțelegerea corelării celor trei factori strategici cheie sport în comunitate, sport în scoală, sport de performanță pentru a avea succes în domeniul sportului la nivel național și internaționalSport în comunitate – de masăRiscuri pentru sănătate – analiza datelor indică un trend îngrijorător ascendent al pre- obezității România clasându-se peste media europeană și obezității în rândul adulților, din cauza lipsei atractivității față de activitățile fizice și sport, dar și din cauza facilităților, bazei materiale sportive inadecvate la nivel local doar 17% din populația României practică sport în parcuri sau spații publice, comparativ cu 40% media UE, cel mai comun loc fiind acasă, 60% RO vs 32% media UE – baza materială sportivă adecvată la nivel local este un factor important în creșterea activității fizice și a practicării sportului de către populație 13% respondenți RO declară că nu există baza materială sportivă adecvată, comparativ cu 3% media UE.2.Minimizarea rolului autorităților locale – rolul autorităților locale în acest sector este esențial, politicile și programele trebuie realizate în colaborare cu UAT-uri și actori cointeresați locali; majoritatea populației 52% consideră că autoritățile locale nu depun suficiente eforturi pentru a încuraja și facilita practicarea de activități fizice sau sport 40% media UE. Datorită cadrului legal existent, autoritățile locale joacă un rol fundamental nu doar în dezvoltarea bazei materiale sportive, ci și în alocarea de resurse în domenii conexe – sportul în educație, evenimente sportive, campanii de sănătate cu o componentă de activitate fizică și sport.4.Sport în educație – unități de învățământ1.Definirea restrictivă și deficitară a educației fizice și a sportului – opțiunile existente privind desfășurarea activităților fizice în cadrul sistemului educațional sunt reduse, comparativ cu celelalte state europene nu există oportunități privind practicarea sporturilor de iarnă, activitate fizică, sport și aventură în natură, dans, înot etc, atât la nivelul materiilor obligatorii, cât și în cazul celor opționale. Diversificarea activităților sportive care pot fi practicate este un alt element care necesită o atenție deosebită, pentru valorificarea apetitului latent la nivelul elevilor. E necesară o delimitare cât mai amplă, incluzivă, a ceea ce înseamnă educația fizică și sportul la nivelul sistemului de învățământ, pentru a oferi o paletă cât mai largă de activități, precum și o autonomie mai amplă profesorilor de educație fizică și sport în a menține un nivel ridicat de participare din partea elevilor. Sportul trebuie să fie tratat cu seriozitate și prioritizat la nivelul curriculei și a abordării în relație cu celelalte domenii: continuarea tratării cu superficialitate a domeniului și a minimizării importanței sale este un risc strategic major, care se poate observa în toate domeniile în care sportul are impact sănătate, viață socială, performanță sportivă, valorificare economică etc.3.Sistemul de evaluare și monitorizare pentru educație fizică – din perspectiva evaluării rezultatelor și a performanțelor elevilor, se folosește metodologia de evaluare în vigoare din 1999, și anume "Sistemul Național Școlar de Evaluare la Disciplina Educație Fizică și Sport". Metodologia are scopul de a ghida profesorii specialiști în privința activităților sportive de rezistență, îndemânare, viteză și aerobic și cu privire la probele pe care elevii trebuie să le efectueze pentru a-și primi calificativele și evaluările sumative și formative la sport. Luând în considerare lipsa actualizării metodologiei, multe sporturi și potențiale activități pot avea de suferit, iar lipsa diversității în activitățile fizice poate reduce nivelul de interes al elevilor în desfășurarea activităților fizice. De asemenea, datele colectate și utilizate în acest proces sunt rareori verificate și nu corespund întotdeauna cu realitatea, din cauza/pe fondul lipsei unor mecanisme funcționale de monitorizare și control.5.Sport de performanță1.Baza materială sportivă insuficientă și inadecvată – atât la nivel de bază materială sportivă, cât și la nivel de resurse umane antrenori, sportivi există diferențe geografice substanțiale, care pot fi explicate doar parțial de diferențele de populație între județe – în medie între cele mai "sărace" și cele mai "bogate" județe diferențele sunt între 5x și 10x la nivel de resurse. Acest fenomen se observă și la nivelul i bazei materiale sportive, în ceea ce privește diversitatea – există o concentrare a bazei materiale specifice pentru anumite sporturi fotbal, tenis, handbal în detrimentul altora înot, atletism, gimnastică – din perspectiva sportului de agrement aceste diferențe pot fi explicate parțial prin popularitatea sportului – din perspectiva performanței sportive, lipsa bazei materiale pentru sporturi în care, istoric, România a avut performanțe va avea un impact negativ major pe termen lung.3.Prioritizarea sporturilor cu potențial, în condițiile unui cadru de dezvoltare integrat de la juniori la seniori și menținerea sportivilor în sistem după ieșirea din activitatea sportivă. De asemenea, pentru categoria antrenorilor și instructorilor sportivi nu există un sistem funcțional de perfecționare4.Lipsa capacității administrative la nivelul Ministerului Sportului – caracterul trans- sectorial al sportului coroborat cu numărul ridicat de instituții aflate în subordine, coordonare sau colaborare cu Ministerul Sportului, cadrul legal existent precum și structura actuală a Ministerului Sportului și resursa umană de specialitate disponibilă în prezent conduc la o situație de supra-încărcare administrative supraîncărcate, care are implicații negative semnificative privind principala responsabilitate a Ministerului Sportului – cea de a ghida și coordona la nivel strategic direcția de dezvoltare a sportului de performanță. Această situație produce deficiențe majore în managementul resurselor la nivelul sistemului și se reflectă în situații precum: lipsa unor standarde clare de bună guvernanță la nivelul structurilor sportive aflate în subordine sau spre care MSP direcționează resurse, lipsa unor mecanisme reale de control asupra modului în care resursele financiare alocate și distribuite de MSP sunt utilizate, management deficitar la nivelul managementului bazelor sportive destinate sportului de performanță.6.3.2.FSC pentru sportul din România:1.Sportul în educație în unități de învățământ3.Cei trei factori strategici cheie sunt interconectați și trebuie tratați într-o manieră integrată pentru a influenta pozitiv evoluția sportului. Reforma strategica a sectorului sportiv din România se bazează pe acești trei piloni- în cazul în care ei nu funcționează, șansele succesului în acest domeniu sunt reduse. Această strategie trebuie să evite greșeala de a considera că prin tratarea punctuală a unor probleme operaționale poate obține rezultate strategice.Identificarea și înțelegerea factorilor strategici cheie este esențială pentru dezvoltarea unei strategii de succes – reprezintă elementele care definesc în mod structural domeniul de analiză și care influențează în mod decisiv evoluția pe termen mediu și lung a domeniului. Dat fiind caracterul comprehensiv, multi-nivel și interconectat al sportului, factorii strategici cheie trebuie definiți diferit față un proces similar realizat pentru o organizație sau un business privat. În contextul sportului, factorii strategici cheie sunt acele elemente sau dimensiuni care împreună înglobează și integrează esența domeniului. Caracterul lor este vast, sunt într-o relație de interdependență și conexiunea funcțională dintre aceștia permite dezvoltarea sau evoluția domeniului. +
Sport în comunitate
Astfel, se poate observa un pattern de a desfășura activități fizice sportive pe cont propriu, într-un mediul familiar și fără prea multe implicații financiare, mai ales că doar 15% și respectiv 13% dintre respondenți au menționat că realizează activități fizice în cadrul sălilor de fitness sau a cluburilor sportive de drept public/privat.Conform Organizație Mondiale a Sănătății orice activitate fizică efectuată în mod regulat și în cantitate adecvată îmbunătățește funcțiile musculare și cardio-respiratorii, sănătatea osoasă, reduce riscul de hipertensiune arterială, boli coronariene, accident vascular cerebral, diabet zaharat, diverse tipuri de cancer inclusiv cancer de sân și cancer de colon și depresie; reduce riscul de căderi, precum și de fracturi și este fundamentală pentru echilibrul energetic și controlul greutății – dezvoltarea bazei materiale sportive necesare, adecvate și diverse, creșterea semnificativă a oportunităților de a practica sport ca activitate fizică, diversificarea tipurilor și modalităților de practicare regulată a sportului sau activității fizice precum și creșterea nivelului de conștientizare la nivelul populației a importanței unei vieți active practică regulată a activității fizice/sportului – sunt elemente fără de care transformarea trendului actual negativ într-unul pozitiv va fi dificil de realizat.
+
Sport în educație – unități de învățământÎnțelegerea corectă a rolului jucat de sport în formarea individului trebuie să se reflecte în politici, programe, acțiuni și măsuri strategice menite să elimine principalele probleme și provocări identificate în zona sportului în educație – minimizarea importanței sportului, lipsa bazei materiale sportive adecvate, metodologie, curriculă și organizare a orelor de sport și educație fizică deconectate de standardele din domeniu, participare scăzută a elevilor la aceste ore, resurse limitate pentru susținerea activităților extra-curriculare cu caracter sportiv etc.Prin rolul pe care îl deține în educația în context formal și în context informal, sportul contribuie la îmbogățirea capitalului uman la nivel european. Valorile transmise prin intermediul sportului ajută la dezvoltarea cunoștințelor, a motivației, aptitudinilor și a pregătirii pentru efortul individual. Timpul petrecut în practicarea activităților sportive la unitățile de învățământ și la facultate produce efecte benefice pentru sănătate și educație, efecte care trebuie să fie consolidate*30)*30) Cartea Albă privind sportul, Comisia europeană, 2007, online: https://eur-lex.europa.eu/legal- content/RQ/TXT/?uri=celex%3A52007DC0391România este o țară cu un grad mare de sărăcie în rândul copiilor și de aceea atenția în aceasta zonă este esențială. Este importanta reducerea excluziunii sociale prin sport, prin facilitarea echipamentelor adecvate pentru prevenirea accidentărilor, pentru elevii cu dizabilități și prin crearea unui mediu sigur pentru desfășurarea activităților fizice. Acest lucru implică în același timp și toleranță 0 la hărțuirea fizică, verbală, sexuală a elevilor.Este importantă diversitatea sporturilor practicate, tocmai pentru a face activitățile fizice atractive pentru elevi. La fel, numărul de ore de sport pe săptămână este un element important, corelat cu activitățile efective ce se vor desfășura în intervalul respectiv programa școlară.Calitatea antrenorilor/profesorilor de educație fizică și sport trebuie menținută prin verificări constante, dezvoltare profesională continuă și prin stimularea introducerii unei arii variate de sporturi pe durata educației formale unitate de învățământ, sporturi și activități de recreere diverse creșterea apetitului pentru sport.Un pas important în promovarea sportului în școli și creșterea interesului față de sport ține și de finanțarea de Grant-uri și cercetări corelate cu activitățile sportive în școli, care pot susține viitorii sportivi de performanță, dar și finanțarea unor competiții sportive care să conducă la conștientizarea importanței practicării sportului pentru dezvoltarea armonioasă a tinerilor.În schimb, doar 23% dintre copii și adolescenți desfășoară suficiente activități fizice moderate și intense*31), lucru care a dus la creșterea numărului de copiii cu creșteri dizarmonice din cauza greutății și a problemelor de sănătate produse de riscul pre-obezității și obezității. Conform raportului național din perioada 2018-2019, dezvoltarea dizarmonică a elevilor din cauza problemelor de greutate este semnificativ mai ridicată, comparativ cu dezvoltarea dizarmonică din cauza altor motive probleme de sănătate, condiții de trai.*31) România: Phisical Activity Facrsheet 2018: https://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/382577/romama- eng.pdfDin perspectiva sporturilor practicate, atât în cadrul învățământului primar cât și secundar se practică preponderent atletismul, gimnastica și jocurile*32) de natură să dezvolte abilitățile locomotorii și de coordonare ale elevilor, însă curriculumul național nu oferă alternativa unor activități opționale pentru activitățile fizice, acestea fiind clasate pe ultimele locuri, nefiind considerate relevante.*32) Educația fizică și Sportul în Școlile din Europa: https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/1235c563-def0- 401b-9e44-45f68834d0de/language-ro/format-PDFAstfel, luând în considerare aceste aspecte, elevilor le este limitat accesul atât la sporturile și activitățile clasice desfășurate în cadrul orelor de sport, dar mai ales posibilitatea de a performa un sport atractiv, ce poate fi transformat în sport de performanță pe viitor, atât din cauza limitărilor impuse de curriculă, cât și din cauza limitărilor impuse de baza materială sportivă limitată.În momentul de față este importantă promovarea mesajului legat de importanța sportului și a educației pentru sănătate, iar investițiile financiare și non-financiare sunt esențiale pentru dezvoltarea și îmbunătățirea acestei discipline.Educația pentru sănătate și activitățile extracurriculare sunt necesar a fi accentuate și promovate pentru a susține educația despre nutriție, incluziunea socială, dar și pentru a crește aria de sporturi practicate în școli, lucru ce poate crește atractivitatea tinerilor față de activitățile fizice. La fel, este necesară monitorizarea și raportarea reală a calificărilor profesorilor de educație fizică și sport, a creșterii resursei umane, dar și o monitorizare reală a participării elevilor la orele de sport, pentru a putea crește calitatea acestora. +
Sport de performanțăEste necesară dezvoltarea unui sistem de management performant, a unui cadru adecvat de dezvoltare a atleților, care să susțină talentul și abilitățile naturale și să le permită să își atingă potențialul maxim.Este necesară transformarea sistemului actual de funcționare într-unul centrat în jurul conceptului de "performance management", care implică o capacitate și competență managerială ridicată în toate zonele sportului de performanță: previzionare, planificare, alocare de resurse, implementare, evaluare și monitorizare, control, coordonare. Existența unui sistem modern de management a sportului de performanță este condiția necesară pentru a oferi atleților cât mai multe șanse de a-și atinge potențialul existent și a valoriza tradiția de excelență sportivă de care se bucură România. Un sistem de "performance management" managementul performantei în sport include și o componentă specifică axată pe dezvoltarea carierei active a sportivilor, menținerea și integrarea în sistem a acestora odată ce cariera activă s-a încheiat, pentru a beneficia de know-how-ul și expertiza acumulată pe parcursul activității.În acest context, cadrul legal și instituțional, baza materială sportivă existentă, mecanismele de alocare a resurselor, programele și politicile care sprijină activitatea sportivă de performanță, trebuie să urmărească obiectivele de performanță stabilite și să susțină activ atingerea lor. Managementul activităților sportive este o ramură a științei managementului și baza pe care trebuie construit un sistem modern de sport de performanță.Activitatea sportivă este reglementată prin Legea nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare. Autoritatea publică răspunzătoare de implementarea acestei legi este Ministerul Sportului. Ministerul Sportului este principala entitate prin care Guvernul reglementează mișcarea sportivă pe teritoriul național, însă nu este singura cu atribuții directe în domeniul sportului.Sub autoritatea MSp activează peste 70 de federații naționale, inclusiv Comitetul Național Paralimpic, de asemenea, MSp colaborează cu Comitetul Olimpic și Sportiv Român. Potrivit legii, MSp "conlucrează cu Comitetul Olimpic Român în finanțarea și derularea programelor privind pregătirea și participarea sportivilor români la Jocurile Olimpice, precum și pentru promovarea valențelor educative ale olimpismului."
+
Performanța sportivăCele mai mult medalii s-au obținut în perioada 2018-2019, și anume 349, respectiv 354 de medalii naționale, în 2018, și 116, respectiv 138 de medalii internaționale în 2019.Creșterea substanțială a bugetului alocat activităților sportive și dezvoltării bazei materiale sportive din ultimii trei ani 2018-2020 ar fi trebuit să se reflecte într-o creștere unitară a numărului de baze sportive, însă conform graficului 6, în anul 2020 și 2021 au fost cele mai mici investiții.Alături de trend-ul descendent în câștigarea medaliilor, se poate observa și o scădere în numărul sportivilor care participă la Jocurile Olimpice de Vară.În cadrul Jocurilor Olimpice organizate la Tokyo 2020, România a cucerit 4 medalii, dintre care o medalie de aur la canotaj și 3 medalii de argint pentru canotaj și scrimă.Declinul în performanță la nivelul sporturilor olimpice se poate observa mai clar atunci când este comparat cu rezultatele obținute la sporturile neolimpice:1.probele neolimpice de arte marțiale au cunoscut o "explozie", cu rezultate care depășesc constant 200 de medalii anual și vârfuri de performanță în 2009-2012 și 2019 peste 300 de medalii/an. Această evoluție se datorează particularităților de stiluri competiționale la nivelul artelor marțiale – artele marțiale sunt o ramură extrem de dinamică, într-o continuă evoluție, nu doar la nivelul reglementărilor privind sportul, cât și la nivel de probe noi de concurs introduse. În contrast cu sporturile olimpice, unde introducerea unor noi sporturi are o dinamică relativ redusă numărul sporturilor variază datorită opțiunii țării gazdă, începând cu 2014, de a introduce sporturi specifice pentru ediția respectivă, în sfera artelor marțiale în 2010 existau peste 3500 de stiluri, fapt care se traduce într-un număr la fel de ridicat de foruri internaționale. Atât stilurile, probele de concurs, cât și forurile internaționale sunt în dezvoltare/creștere continuă, fapt care explică numărul semnificativ mai mare de medalii și oferă un "avantaj competitiv" comparativ cu sporturile olimpice.Analiza SWOT
Sport în comunitate

Puncte tari
• Existența infrastructurii urbane care facilitează sportul comunitar;• Organizarea la nivel național a evenimentelor sportive;• Apetit ridicat pentru practicarea sportului și a activității fizice de către toate categoriile sociale • Bază materială sportivă deficitară;• Lipsa bazei materiale sportive pentru sporturi diverse, pentru care există atractivitate;• Voluntariat limitat în sport;• Sportul nu este considerat o prioritate la nivel guvernamental;
Oportunități
• Deschiderea spre organizarea evenimentelor sportive naționale și internaționale;• Dezvoltare economică datorită evenimentelor sportive;• Crește speranța de viață odată cu adoptarea unui stil de viață sănătos;• Crește rata de obezitate la nivel național;• Demografie negativă și natalitate scăzută;• Pierderea potențialelor beneficii economice obținute din sport; Puncte slabe• Facilitarea accesului cluburilor de drept public/privat la baza materială sportivă școlară, în afara orelor de utilizare didactică, fapt ce presupune că unitățile de învățământ au bază materială sportivă școlară suficient de dezvoltată;sportive școlareeducație fizică și sport a elevilor• Număr insuficient de profesori de educație fizică și sport;• Lipsa bazei materiale pentru sporturi diverse, pentru care există atractivitate;mediul rural la facilități sportive;
Oportunități
• O generație mai sănătoasă;• Potențial de dezvoltare de parteneriate între autoritățile locale și comunitate pentru finanțarea activităților sportive pentru copii și juniori;• Programul Erasmus+ în domeniul sportului;• Digitalizare inovativă în sport;• Creșterea obezității în rândul copiilor;


Sport de performanță

Puncte tari
• Existența tradiției în sport;• Existența unui număr ridicat de Federații Sportive Naționale, Cluburi Sportive de drept public/privat, Complexuri Sportive, Direcții Județene pentru Sport• Existența unui cadru legal special pentru atleții de înaltă performanță; • Bază materială sportivă deficitară, subutilizată, neadaptată la nevoile reale în funcție de în sportul de performanță;• Nediferențiere dintre jocurile olimpice și cele neolimpice;• Lipsa resursei umane antrenori, echipe de suport;• Bază materială sportivă insuficientă pentru atleții cu dizabilități;• Număr insuficient de medici sportivi;• Management deficitar al sportului de performanță;• Număr redus de competiții naționale și internaționale pentru atleții cu dizabilități; Amenințări• Oportunități de finanțare pentru bază materială sportivă prin fonduri europene;• Absorbția sportivilor din categorii minoritare; • Evoluție negativă de participare la jocurile olimpice;concurențială la Jocurile Olimpice și• Incapacitate de atracție a fondurilor nerambursabile sau din alte părți;

3.4.

Influența factorilor politici Impactul asupra activității Schimbările de ordin politic pot afecta proiectele în derulare sau proiectele propuse prin înlocuirea, amânarea sau modificarea lor. De asemenea, instabilitatea politică precum și schimbarea configurației guvernamentale reprezintă un risc major pentru finalizarea procesului de planificare strategică și ulterior faza de operaționalizare și implementare, care presupun un efort pe termen mediu și lung cu un sprijin politic constant și susținut.Există și un scenariu de ”externalități pozitive” produse de schimbările politice la nivel central – actualizarea anumitor acțiuni, măsuri și proiecte existente și deschiderea unor oportunități noi de sprijin în principal financiar fie pentru proiecte existente sau propuse care nu au o sursă de finanțare stabilită fie pentru proiecte noi. Noul cadru financiar la nivelul UE prevede linii și instrumente noi de finanțare – este importantă corelarea obiectivelor, măsurilor, acțiunilor și în final proiectelor reieșite din procesul de planificare strategică cu oportunitățile existente și cu informațiile disponibile legate de cadrul de finanțare în special Programele Operaționale. Flexibilizarea componentei operaționale a strategiei permite adaptarea procesului de implementare la eventualele modificări survenite în zona programelor cu finanțare europeană sau a modificărilor survenite în construcția bugetară.
Influența factorilor economici Impactul asupra activității Fluctuația veniturilor și cheltuielilor bugetului de stat și eventuala diminuare a veniturilor la bugetul de stat pot avea un impact direct negativ asupra alocărilor către bugetele ministerelor și a programelor care urmează a fi finanțate Diminuarea puterii de cumpărare și creșteri ale prețurilor bunurilor și serviciilor pot afecta valoarea finală a proiectelor implementate Posibilitatea de accelerare a componentei operaționale prin identificarea unor surse de finanțare suplimentare fie la nivel de fonduri UE, fie Programe Operaționale cu o componentă complementară obiectivelor și programelor stabilite prin intermediul strategiei. Existența unor linii de finanțare specifice pentru combaterea efectelor generate de Războiul din Ucraina reprezintă o oportunitate care ar putea fi utilizată pentru multiplicarea surselor de finanțare Scăderea semnificativă a veniturilor provenite din principalele surse de taxare/impozitare, creșterea procentajului de disponibilizări, creșterea ratei șomajului.
Componenta economică este esențială pentru sprijinirea dimensiunii tactice și operaționale a strategiei. Situațiile complexe și dificile, nemaiîntâlnite până acum, prezintă un grad ridicat de incertitudine cu privire la sprijinul financiar necesar. Identificarea unor surse de finanțare alternative parteneriate, linii de finanțare specifice reprezintă măsuri care pot reduce impactul negativ al acestei situații de risc.
Factor de influență
Continuarea stării de incertitudine provocată de pandemia COVID 19
Accesul la sport a categoriilor vulnerabile
Nivelul redus de activitate fizică și impactul pe termen lungAnaliza datelor indică un trend îngrijorător ascendent al pre- obezității România clasându-se peste media europeană și obezității în rândul adulților din cauza lipsei atractivității față de activitățile fizice și sport, dar și din cauza facilităților, bazei materiale sportive inadecvate la nivel local doar 17% din populația României practică sport în parcuri sau spații publice, comparativ cu 40% media UE, cel mai comun loc fiind acasă, 60% RO vs 32% media UE – baza materială sportivă adecvată la nivel local este un factor important în creșterea activității fizice și practicării sportului de către populație.

*34) Global report, Youth COVID-19: Impacts on jobs, education, rights and mental well-being, 11 august 2020. Factor de influență Transformarea digitală la nivel instituțional Utilizarea tehnologiilor moderne în toate cele trei domeniiNoile tehnologii oferă posibilități multiple de promovare a activităților sportive, dar și de dezvoltare a unor domenii noi e-sports care să crească popularitatea sportului în general, element catalizator pentru creșterea publicului care practică sau este conectat cu sportulTransformarea digitală, atât la nivel instituțional, cât și în general este inevitabilă, de aceea MSP ar trebui să aibă un rol activ în acest proces urmărind să crească nivelul general de capacitate managerială în desfășurare activităților.

Influența factorilor LEGALI de mediu Impactul asupra activității Actualul cadru legal prezintă o serie de sincope și inadvertențe care produc efecte negative în cascadă – imposibilitatea finanțării prin surse alternative a federațiilor non-olimpice cu un rol major în sportul de masă; suprapuneri privind atribuțiile între diverși actori instituționali;
Lipsa unor criterii de bună guvernanță în sport care să ofere un suport legal pentru un management eficace al domeniului
Conectarea sportului cu elemente de sustenabilitate a mediului
Cadrul legal existent trebuie să fie conectat la realitățile prezente și la evoluțiile viitoare din domeniu. De asemenea, el trebuie să reprezinte un sprijin pentru practicarea activităților sportive indiferent de natura lor profesionist sau amatori – în prezent, cadrul legal reprezintă o barieră atât în funcționarea MSp cât și în evoluția sportului românesc pe toate cele trei domenii.ViziuneViziunea de dezvoltare reprezintă o proiecție dezirabilă, ambițioasă, dar realistă, pe termen lung 15-20 de ani, referitoare la evoluția domeniului sportiv în România. Ea este o expresie a idealului urmărit, conține valorile și principiile care definesc sportul și este conectată cu scopul urmărit: de a transforma structural acest domeniu în România. Dincolo de rolul funcțional, viziunea are și o funcție catalizatoare asupra tuturor actorilor implicați în domeniu – de la sportivii de performanță, actorii instituționali, liderii politici, până la fiecare cetățean care practică sport – și trebuie să exprime ambițiile, valorile și idealurile cu care se identifică cei implicați în fenomenul sportiv.Sportul și activitatea fizică vor reprezenta componente semnificative ale vieții cetățenilor, parte integrantă a sistemului de educație, un indicator pentru calitatea vieții.5.

Scenariul pesimist Domeniul sportului românesc rămâne caracterizat de o fragmentare ridicată, relațiile între majoritatea actorilor cointeresați din sistem sunt caracterizate de competiție negativă și lupte interne pentru păstrarea poziției ocupate în prezent. Investițiile și alocările de resurse au un impact minor la nivel de performanță, din cauza problemelor structurale identificate – menținerea sportului ca domeniu cu prioritate minimă pentru decidenții politici, fragmentare instituțională, suprapuneri de atribuții și competențe, bariere legale majore în desfășurarea activităților cu caracter sportiv, lipsa oportunităților și atractivității sportului la nivelul populației, cu implicațiile specifice pentru sănătate, dezvoltare. În acest context, Strategia națională pentru sport va avea un impact redus – schimbările produse de implementarea strategiei nu vor avea un caracter structural, în principal datorită nerezolvării celor 3 mari pericole strategice transversale. Pe termen mediu și lung lipsa unor schimbări profunde va crea un sentiment de neîncredere la nivelul sistemul și va crește rezistența la schimbare la inițiative viitoare care vor încerca să introducă reforme noi. La nivelul sportului de performanță, rezultatele vor depinde în principal de factori individuali talentul și abilitățile naturale ale sportivilor, competențele unor antrenori, contextul favorabil pentru anumite sporturi sau competiții, dar nu se va produce o schimbare sistemică.
Scenariul optimist Domeniul sportului românesc cunoaște o schimbare profundă și o creștere exponențială la nivelul rezultatelor sportive în zona sportului de performanță. Adoptarea Strategiei Naționale pentru Sport adună în jurul viziunii majoritatea actorilor cointeresați din sistem care determină o schimbare fundamentală la nivelul actorilor politici. Sportul este recunoscut ca prioritate națională prin adoptarea unui Pact Național pentru Sport. Un set de măsuri rapide -quick wins creează o inerție instituțională pozitivă, crește nivelul de încredere în capacitatea Ministerului Sportului de a realiza reforme profunde, fapt care se traduce într-un sprijin crescut pentru măsurile de reformă pe termen mediu și lung.participativ.Ministerul Sportului demarează un proces amplu de schimbareprocesul de implementare prin dezvoltarea unor grupuri de lucru task forces/working groups – grupuri de lucru- care propun soluții pentru problemele structurale identificate. Împreună cu actorii principali din sistem, Ministerul adoptă un pachet de măsuri care pun bazele transformării sistemului de sport din România – un sistem integrat, care oferă continuitate, predictibilitate și valorizează sportivul. Schimbările de la nivel politic nu produc modificări în zona de implementare a strategiei datorită angajamentelor asumate prin Pactul Național pentru Sport. Până la finalul perioadei de planificare 2032, gradul de implementare depășește 50% cu o nouă lege a sportului adoptată, Centre Olimpice Regionale funcționale și o alocare bugetară substanțială din PIB. Relațiile la nivelul actorilor din sistem sunt în principal bazate pe colaborare, cu un aport major al autorităților locale în zona sportului în comunitate. Sportul devine o parte integrantă din viața de zi cu zi a populației indiferent de zona de rezidență urban, rural. Sportul de performanță revine pe un trend pozitiv la marile

6.Direcții strategice de dezvoltare +
ContextÎn România, sportul nu a reprezentat o prioritate la nivel politic, importanța sa ca și domeniu strategic național de dezvoltare fiind insuficient înțeleasă. Este necesară conștientizarea relației dintre sport și domenii conexe – educație și sport, sănătate și sport, calitatea vieții și sport, turism și sport, dezvoltare locală și sport, generații viitoare și sport, valori comunitare și sport. De asemenea, este esențială transmiterea unui mesaj coerent privind esența strategiei naționale în sport, care să genereze o înțelegere a importanței sportului pentru viitor și o implicare din partea actorilor interesați pentru a transforma sportul într-o prioritate națională. Obținerea sprijinului la nivel de leadership conducere politică și administrativ este un factor esențial pentru succesul procesului de planificare participare, valorificare resurse existente la nivelul actorilor cointeresați, reducere a rezistenței la schimbare și crearea unui mediu pozitiv pentru asumarea și implementarea strategiei, ulterior elaborării sale. Este necesară conștientizarea importanței sportului sportul este important pentru noi ca țară în relație cu cei trei factori strategici cheie:● sportul în comunitate în comunitate● sportul de performanțăD1.Sportul nu a fost considerat ca o prioritate strategică la nivel politic și guvernamental ci o problemă secundară și limitată, fapt reflectat în alocările limitate de resurse financiare, umane, know-how, instituționale cadru legal învechit, fragmentarea instituționala continuă și lipsa unor strategii coerente.D2.Nevoia cooperării actorilor relevanți în domeniu precum și coordonarea activităților acestora pentru atingerea unor obiective strategice naționale este esențială. Dacă toți acești jucători instituționali pot ocupa poziții bine definite la niveluri diverse, care să se susțină reciproc și să aibă o logică în ansamblul sportiv național, funcționarea acestuia ar putea cunoaște schimbări pozitive masive. În prezent, numărul instituțiilor cu atribuții în sport este ridicat, reflectând caracterul complex și multi-disciplinar al domeniului. Densitatea instituțională și fragmentarea autorității au efecte strategice, tactice și operaționale; se observă un fenomen de insularizare și dispersie a eforturilor, cu o multitudine de activități, proiecte, programe sau acțiuni care urmăresc teoretic obiective comune, dar care nu sunt interconectate, astfel ca impactul acestor eforturi este unul minimal. Un alt efect al fragmentării instituționale este apariția unui comportament competițional între actori cointeresați – resursele limitate disponibile și lipsa de coordonare a eforturilor conduc la o relaționare competițională între actori, o luptă continuă pentru supraviețuire, care nu stimulează cooperarea. Datorită naturii interdependențe a activităților desfășurate, e nevoie de o abordare colaborativă coordonată coerent și conectată la un set de obiective clare, asumate de către toți actorii implicați. Componenta de coordonare și management este esențială în acest proces – abordarea trebuie să fie una participativă, cu o direcție strategică clară, asumată de toți actorii relevanți.Management, expertiza, resursă umanăExistă o problemă majoră la nivelul resursei umane din sport – sportivi, antrenori, echipe tehnice de suport, profesori de educație fizică și sport, personal implicat în poziții manageriale – privind pregătirea de specialitate și existența unui plan de carieră clar. S-a investit puțin în această componentă, multe persoane nu dețin pregătirea necesară și nu dețin cunoștințe "la zi" în domeniul în care activează. Nu există un plan strategic clar privind creșterea competenței la toate nivelurile considerate relevante și investirea unor resurse importante în domeniu. Fără organizare și investiții majore în domeniul resurselor umane, toate celelalte reforme strategice pot fi puternic afectate la nivel de eficacitate.Lipsește la acest moment o abordare coerentă, care să stimuleze un "career path" parcurs profesional în sport, în cadrul căreia oamenii din domeniu să poată vizualiza o evoluție profesională clară, care să ofere perspectivă și stabilitate. Acest lucru este valabil și în ceea ce privește foștii sportivi – de multe ori experiența acumulată de aceștia nu este valorizată, iar lipsa de perspectivă după retragere reduce din start atractivitatea domeniului.D4.
D5.La nivelul școlilor, baza materială sportivă existentă limitează paleta de opțiuni de activitate fizică și sport care pot fi practicate – diversificarea opțiunilor prin dezvoltarea de bază materială specifică pentru o gamă mai largă de activități sportive poate contribui semnificativ la reducerea barierelor existente în prezent în practicarea sportului.Există o multitudine de sporturi cu atractivitate ridicată pentru care baza materială sportivă este inexistentă – efectul direct este scăderea continuă a populației care practică sport sau desfășoară activități fizice cu impact la nivelul sportului de performanță prin scăderea continuă a bazei de selecție.În contextul resurselor limitate, oportunitățile de finanțare oferite prin noile direcții strategice europene – în special componenta de tranziție verde și transformare digitală – oferă posibilitatea accesării unor finanțări adiționale dincolo de bugetul național dacă proiectele de dezvoltare/reabilitare a bazei materiale sunt conectate cu obiective precum – eficiență energetică, digitalizare, sustenabilitate în funcționare. Baza materială sportivă joacă un rol important și în celelalte două domenii sportive – sportul în școli și sportul de masă/comunitar "infrastructure first, action will follow" – "infrastructura în primul rând, următoarea acțiune.Cadrul legalCadrul legal existent nu este corelat cu obiectivele pe termen mediu și lung în toate cele trei domenii – sport de performanță, sport în școli și sportul de masă. Necesitatea actualizării cadrului legal nu se referă doar la legea sportului, ci și la legislația primară și secundară cu efecte majore în zona sportivă. La nivel operațional există multiple inadvertențe legale care împiedică actorii instituționali precum federațiile sau cluburile de drept public/privat să își desfășoare activitatea în mod eficient și limitează semnificativ potențialul de dezvoltare suprapuneri de responsabilități la nivel de instituții centrale – Ministerul Educației Ministerul Sportului și Ministerul Muncii și solidarității sociale; limitări în obținerea de finanțare din surse alternative la nivelul federațiilor sportive neolimpice, limitări în practicarea activității sportive datorită reglementărilor. Este necesară o revizuire a legislației, corelată cu nevoile actorilor instituționali din toate cele trei domenii și construcția unui cadru legal care să faciliteze o atitudine pro-activă din partea acestora.Imagine și Marketing. Valorificarea întregului potențial al sportuluiParadigma strategică și perceperea sportului ca un domeniu secundar cu importanță redusă a generat probleme în ceea ce privește comunicarea și marketingul în domeniul sportiv. Este nevoie de regândirea acestor domenii pentru a promova importanța sportului la nivel național, impactul său în zone diverse și importanța practicării sportului. De asemenea, datorită interesului crescut pentru sport din zone extrem de diverse ale spectrului social-economic, valorificarea la nivel de imagine și promovarea importanței sportului ca valoare colectivă este o condiție pentru succesul oricărui demers ulterior. Conștientizarea caracterului comprehensiv al sportului, precum și a modului în care această nouă perspectivă va reprezenta baza de susținere a inițiativelor strategice în sport, este un obiectiv specific important.Obiective generale și specifice. Programe și măsuri. Indicatori.D1.Paradigma strategică și viziune. Sportul prioritate națională +
OS 1.1 Redefinirea paradigmei sportului românesc – transformarea sportului într-o prioritate națională● Introducerea unor reglementări legale care să conducă la reflectarea unor ponderi semnificative a resurselor financiare în PIB pentru domeniul sport.● Program național de investiții în baza materială sportivă pentru sporturile paralimpice

Indicatori macro OS: Redefinirea paradigmei sportului românesc – transformarea sportului într-o prioritate națională– procent persoane cu dizabilități care participă la activități sportive – creștere 100% comparativ cu date 2023/2032– procent școli participante din total la competiții sportive școlare min. 30% dintre școli/2032

Cadrul instituțional și capacitate administrativă +
OS 2.1: Redefinire roluri, competențe, responsabilități actori instituționali. Construirea unui cadru instituțional integrat, eficient care să sprijine activitățile sportive● Realizarea unei hărți a principalilor actori instituționali din domeniul sportiv și a responsabilităților acestora. Simplificarea cooperării instituționale și eliminarea suprapunerilor la nivel de competențe și responsabilități.● Promovarea unor mecanisme permanente de cooperare intre Ministerul Sportului și Ministerul Educației privind atribuțiile în domeniu și funcționarea coerentă a sportului în educație.● Conectarea strategiilor COSR și Federațiilor Sportive cu prioritățile definite de Strategia națională pentru sport.● Prioritizarea sporturilor cu potențial olimpic, pe baza unor criterii clare și obiective actualizate permanent● Redefinirea relației dintre Minister și instituțiile subordonate din teritoriu pe criterii de funcționalitate și eficiență managerială● Dezvoltarea capacității administrative a Ministerului Sportului capacitate de coordonare, capacitate strategica, capacitatea manageriala, relația cu instituțiile subordonate, digitalizare etc.

Indicatori macro OS: Redefinire roluri, competențe, responsabilități actori instituționali. Construirea unui cadru instituțional integrat, eficient care să sprijine activitățile sportive
– adoptarea unei clasificări a sporturilor pe categorii de importanță – 2024– pachet de reglementări – indicatori de performanță federații sportive – începând cu 2024

+
OS 2.2: Cooperare pentru sport. Creșterea accesului și stimularea practicării sportului● Descentralizare și integrare a activităților sportive la nivel național, prin cooperare cu autoritățile locale. Stimularea, împreună cu autoritățile locale, a competițiilor sportive locale● Încheierea unor parteneriate cu autoritățile locale privind dezvoltarea și valorificarea bazei materiale sportive la nivel local pe cele trei domenii cheie – sportul pentru toți/în comunitate, sportul în educație, sportul de performanță● Dezvoltarea unor parteneriate cu autoritățile locale pentru susținerea activităților sportive pentru copii și juniori.● Stimularea, prin parteneriate cu autoritățile locale, practicării sportului în spații publice cu scopul de a crește accesul și oportunitățile existente● Dezvoltarea unui sistem de burse sportive școlare/universitare și stimularea competițiilor

– adoptarea măsurilor de descentralizare a competențelor Ministerului Sportului către autorițățile publice locale începând cu anul 2024/finalizat 2028,– introducere burse sportive în sistemul educațional -începând 2024/ burse sportive la toate nivelurile educaționale în parteneriat cu autoritățile locale/finalizat 2032,

Management, expertiza, resursă umană. Digitalizare +
OS 3.1: Creșterea nivelului de pregătire și competență a resursei umane● Dezvoltarea unui sistem modern de formare, pregătire, dezvoltare și licențiere a antrenorilor din sfera sportului de performanță, care să conțină standarde de calitate, reguli și principii de funcționare coerente prin implicarea tuturor actorilor relevanți.● Dezvoltarea unui sistem de carieră de tip career path/parcurs profesional care să reglementeze evoluția sportivilor în timpul practicării sportului de performanță și după încheierea acestei perioade. Crearea unor centre naționale/regionale de consiliere pentru sportivii care își încheie activitatea la toate nivelurile. Mecanisme de integrare a campionilor olimpici, mondiali, europeni, prin identificarea de oportunități profesionale funcționale la finalul carierei.● Dezvoltarea unor programe care să stimuleze practicarea sportului și să asigure o tranziție funcțională de la juniorat la seniorat în sportul de performanță. – adoptarea unui sistem de tip carieră pentru sportivi 2026,– programe de dezvoltare profesională pentru resursa umană din sport – staff tehnic, staff medical, antrenor, manager sportiv etc 2026,

+
OS 3.2: Digitalizare, utilizarea datelor în sport și tratarea sportului ca o știință● Dezvoltarea unor mecanisme permanente de colaborare a ministerului, COSR și federațiilor cu universitățile/ facultățile de educație fizică și sport în scopul transferului de know-how, experiență profesională, cercetare.● Identificarea oportunităților existente în zona de e-sport .

Indicatori macro OS 3.2: Digitalizare, utilizarea datelor în sport și tratarea sportului ca o știință– infrastructură digitală pentru managementul datelor din sportul de performanță 2026,– structuri și mecanisme instituționale care să furnizeze date relevante în sport pe cele trei domenii: sport de performanță, sport în comunitate, sport în școli 2026,

Finanțare +
OS. 4.1: Dezvoltarea unui sistem de finanțare eficient în sport. Creșterea finanțării tuturor categoriilor de sporturi● Dezvoltarea unor grupe diferite de sporturi nivelul 1,2,3… pe categorii de performanță/finanțare/obiective;● Dezvoltarea de mecanisme care să încurajeze finanțările private în sport. Stabilirea unor standarde comune de raportare pentru cei care primesc finanțări private pentru a asigura o relație corectă, previzibilă și funcțională cu finanțatorii;● Reglementarea clară a zonelor, mecanismelor și procedurilor de finanțare a sportului de către autorități centrale și locale pentru a avea standarde comune în domeniu;● Promovarea unor mecanisme integrate de finanțare a structurilor sportive de drept public și structurilor sportive de drept privat;

Indicatori macro OS. 4.1: Dezvoltarea unui sistem de finanțare eficient în sport– reglementarea alocărilor financiare pentru activități sportive actualizare cuantum, criterii predictibile și transparente – 2025,– alocare financiară pentru sport 2.167.350 mii RON 2026.D5.Cadrul legal +
OS 5.1: Actualizarea cadrului legal în concordanță cu nevoile actuale din sport● Analiza, revizuirea și actualizarea legii sportului pentru punerea în acord cu nevoile exprimate de actorii cointeresați din domeniu● Revizuirea reglementărilor legale privind statutul federațiilor, cluburilor sportive, altor actori instituționali pentru stimularea și facilitarea funcționarii eficiente a acestora
– adoptarea unei noi legi a sportului 2024,– nou statut al federațiilor și cluburilor sportive 2025,

Infrastructură +
OS 6.1: Reabilitarea și construirea bazei materiale sportive la standarde internaționale● Inițierea unui program național de investiții în baza materială sportivă, bazat pe o serie de principii cheie: multi-funcționalitate, sustenabilitate energetică, maximizare utilizare, viabilitate economică. Construcția unei baze materiale sportive care să se conecteze cu viitorul inclusiv în ceea ce privește sustenabilitatea, legislație de urbanism, alocări de populație pentru baza materială sportivă, utilizarea comună a bazei materiale sportive de către comunități care cooperează, includerea pe scară largă a concursurilor de soluții pentru baza materială sportivă.● Dezvoltarea unui mecanism de administrare și management a bazei materiale sportive existente bazat pe eficiență și performanță managerială; utilizarea unor criterii transparente, obiective și predictibile pentru a optimiza accesul și calitatea serviciilor oferite.● Stabilirea unor reguli clare de utilizare a bazelor sportive publice existente, pentru maximizarea impactului lor și stimularea practicării tuturor formelor de activități sportive lărgirea accesului, stimularea participării.● Dezvoltarea unor centre regionale de excelență sportivă în zona sporturilor de performanță cu potențial ridicat.● Instituirea unor mecanisme funcționale de cooperare continuă cu actorii publici centrali și locali care investesc în baza materială sportivă pentru corelarea cu standardele sportive necesare și integrarea într-o viziune națională.● Dezvoltarea bazei materiale sportive în sinergie cu dezvoltarea urbană/rurală la nivel național, cu amenajări spațiale mai ample și în parteneriat cu autoritățile locale și centre de experiență profesională în domeniu AOR, autorități locale, ONG-uri. Adoptarea unor standarde naționale "de bune practici" privind construcția de bază materială sportivă ținând cont de criterii de sustenabilitate, viabilitate economică și lărgire a accesului.● Inițierea unui program specific privind baza materială sportivă în mediul rural, bazat pe nevoile fiecărei comunități/zone în colaborare cu actorii locali relevanți A.Co.R., GALuri, ADI-uri. – Reabilitarea și construirea unei bazei materiale sportive la standarde internaționale.– reglementare utilizarea bazei materiale sportive publice de către toate categoriile de actori din domeniu publici, privați, non-profit.– adoptare standarde de bune practici parteneriat OAR în construcția de baza material sportivă 2026.– descentralizare administrare bazei materiale sportive – în parteneriat cu autoritățile locale 2024.
D7.Imagine și marketing +
OS 7.1: Valorificarea întregului potențial de imagine al sportului● Promovarea, alături de parteneri publici și privați, a unor campanii care să stimuleze înțelegerea sportului ca prioritate națională;● Inițierea unor campanii de marketing țintite pe grupuri specifice de audiență copii, persoane cu dizabilități, persoane din categorii sociale defavorizate, persoane cu o stare de sănătate în zona de risc, care să urmărească creșterea practicării sportului și a activităților fizice;

Indicatori macro OS. 7.1:– strategie de marketing Ministerul Sportului la marile competiții internaționale jocuri olimpice, începând cu 2024,– campanie de marketing – practicarea sportului în școli început 2024.8.Necesitatea actualizării cadrului legal nu se referă doar la legea sportului, ci și la legislația primară și secundară cu efecte majore în zona sportivă.Atingerea obiectivelor strategice și specifice avute în vedere prin prezenta Strategie presupune elaborarea sau modificarea unor acte normative, dintre care cele mai importante le reprezintă:● Inițierea unui demers larg de actualizare și modificare a legislației ce afectează zona sportivă, cu propuneri de acțiuni pe termen scurt, mediu și lung.● Adoptarea unor măsuri legale care să stimuleze și să faciliteze participarea sectorului privat în actul de finanțare a activităților sportive.De asemenea, strategia vizează și armonizarea procedurilor și practicilor naționale cu bunele practici de la nivelul Uniunii Europene.Astfel, principalele demersuri întreprinse în cadrul legislativ vizează:● Modificarea Legii nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare,● Modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1447/2007 privind aprobarea Normelor financiare pentru activitatea sportivă, cu modificările și completările ulterioare● Modificarea legislației secundare privind acordarea către beneficiarii de drept sportivi, antrenori, etc a drepturilor pecuniare, indemnizațiilor.9.Strategia națională pentru sport vizează reformarea finanțării sportului românesc și reconfigurarea rolurilor și atribuțiilor în ceea ce privește finanțarea din domeniu, propunând măsuri și acțiuni graduale/etapizate prin care sumele alocate de la bugetul de stat și atrase din alte surse de finanțare cu precădere din mediul privat să constituie un mecanism integrat de finanțare a sportului românesc.Din perspectiva țintelor viitoare, trebuie analizată evoluția economică a României în paradigma financiară globală, și abordarea etapizată a viitoarelor alocări bugetare, precum și adaptarea legislației actuale la dezideratele politicilor publice în domeniul sportiv
FACTORI STRATEGICI Cheie 2023 2025-2028 Total
Buget de stat
1 3 5 11
Sport în Comunitate 1.017 9.087 x
Sport în Educație în Parteneriat cu MED x 252.000 1.510.787 4.422.280 x 624.750 2.499.000 6.247.500 xTotodată, sunt necesare investiții în baze sportive noi, la un standard internațional, care să confere o dezvoltare sănătoasă, armonioasă, durabilă și structurată foarte clar pe sporturi prioritare, astfel încât să atingem la rezultatele dorite, este un punct prioritar și primordial care va asigura viitorul sportului românesc de performanță.Suma totală Investiții Baze Materiale Sportive noi – 2023-2032 – în Sporturile Prioritare:Faza 1 este de 6.247.500 mii leiFaza 2 este de 780.000 mii lei.Operaționalizare și implementareSecțiunea următoare include:Planul Operațional anual pentru anul 2024 – planul operațional e adoptat de Minister anual în corelație cu adoptarea bugetului anualPortofoliu de proiecte operaționale propuse pentru perioada 2024-2032 – se actualizează permanent
Plan Operațional 2024 pe cele trei dimensiuni strategice

Nr. Descriere Perioada de implementare
1 Realizarea unei campanii naționale care să încurajeze practicarea sportului prin utilizarea capitalului de imagine a marilor campioni – țintită pe grupuri specifice de audiență copii, persoane cu dizabilități, și persoanelor vârstnice, persoane din categorii sociale defavorizate, persoane cu o stare de sănătate în zona Ministerul Sportului Buget Stat Creșterea numărului de practicanțiCreșterea nr de competiții sportive adresate copiilor și tinerilor, precum și persoane cu dizabilități și persoanelor vârstnice Creșterea accesului persoanelor cu dizabilități și persoanelor vârstnice la activități sportive – investiții în baza materială sportivă locală Ministerul Sportului Buget Stat Creșterea numărului de practicanți Creșterea gradului de participare activă Creșterea nr de competiții sportive adresate persoanelor cu dizabilități și persoanelor vârstnice Sport în Educație Denumire Descriere Instituții partenere Perioada de implementare
Stimularea, împreuna cu actori instituționali relevanți a unor competiții naționale sportive la nivel preuniversitar – Incluziune și integrare prin activitate fizică și sport Ministerul Educației și Federația Sportului Școlar și Universitar 2024-2032
Școlar Ministerul Sportului Buget Stat Numărul de competiții sportive la nivel școlar / universitar Sport de Performanță Denumire Descriere Instituții partenerefinanțare Indicatori Bugetare bazată pe performanță – metodologie Ministerul Sportului Buget de stat / Alte Surse de Finanțare Numărul de sportivi care practică sportul la cel mai înalt nivel Programe Naționale Guvernamentale în SportNaționale pentru Sport la nivelul guvernului pe zonele strategice, pentru sporturile prioritare 2024-2032Instituțională a Sportului Politica națională – RESURSA UMANĂ Instituirea și operaționalizarea unui sistem modern de formare, pregătire, dezvoltare și licențiere a antrenorilor din sfera sportului de performanță cu implicarea CNFPA, universități, alți actori relevanți 2024-2032
proiect/măsură/acțiune Coordonator/Responsabil Buget local/alte surse de finanțare Indicatori Programul Național de Investiții în baza Inițierea unui program național de investiții în bază materială sportivă sportiva pe termen scurt, mediu si lung Buget de stat / AlteSurse de 2024-2032baze sportive unde se poate practica sport la cel mai înalt nivel Bugete multi- anual în zonele prioritare Ministerul Sportului Buget de stat / Alte Surse de Finanțare Buget baza materială sportivă validatInițierea consultărilor cu partidele politice/ministerele cheie pentru stabilirea conținutului Pactului Național pentru Sport. inițiator: Minister; participanți: partide politice, ministere, comisii de sport parlament; data limită; responsabil minister;2.Identificarea unui număr de programe naționale pentru sport care pot fi incluse în proiecțiile bugetare începând din anul 2023;4.Inițierea unui proces de actualizare și modificare a legislației ce afectează zona sportivă cu propuneri de acțiuni pe termen scurt, mediu și lung cu participarea ministerelor de linie, SGG, reprezentanți COSR, federații, cluburi etc;6.Definirea și implementarea unui pachet de reglementări privind funcționarea federațiilor olimpice și neolimpice stabilit prin parteneriat între minister și federații. Stabilirea unui set de standarde comune/minime de performanță/ calitate pentru funcționarea federațiilor sportive;8.Definirea și operaționalizarea unor noi modele de funcționare și operare pentru cluburile sportive pe baza experiențelor și bunelor practici internaționale;10.Identificarea sporturilor prioritare la nivel național și mecanisme de susținere a acestora;12.Dezvoltarea, împreună cu organizațiile asociative ale autorităților locale, unor protocoale în domeniul descentralizării domeniului sportiv inclusiv în ceea ce privește baza materială sportivă, competițiile sportive locale, susținerea activității la nivel de copii și juniori, dezvoltare de bază materială pentru sportul comunitare etc cu respectarea unor principii și standarde de calitate; stabilirea unor programe strategice de dezvoltare a sportului la nivel local. Construcția unui mecanism permanent de cooperare între autoritățile locale și Ministerul Sportului;14.Dezvoltarea și implementarea unui program național care să stimuleze persoanele cu dizabilități și persoanele din categorii defavorizate să practice sportul;16.Stimularea, împreună cu universități și alți actori relevanți, a competițiilor sportive universitare;18.Inițierea și promovarea unui statut al sportivului care să reglementeze elementele semnificative din cariera profesională a acestuia, drepturile și obligațiile., stimularea performanței, dezvoltarea unui career path parcurs profesional, asigurarea unor standarde de calitate pentru asigurarea condițiilor necesare de pregătire – staff, servicii medicale, acces la resurse, asigurări de sănătate, cazare, diurne, echipamente, salarizare pe parcursul cantonamentelor etc;20.Stimularea cercetării în sport prin mecanisme permanente de cooperare cu universitățile din România;22.Realizarea unui grup de lucru comun Minister/COSR/Federații pentru conectarea strategiilor sectoriale cu Strategia națională pentru sport;24.Dezvoltarea și implementarea unui sistem național de finanțare a sportului coerent, bazat pe grupe de sporturi distincte, standarde de performanță și proceduri coerente. Analiza măsurilor legale necesare pentru fluidizarea procedurilor financiare la nivelul actorilor instituționali din sport;26.Dezvoltarea unor centre regionale de excelență sportivă în zona sporturilor de performanță cu potențial ridicat;28.Inițierea unui program specific privind baza materială sportivă în mediul rural;30.Inițierea unui program național de investiții în bază materială sportiva pe termen scurt, mediu și lung;32.Crearea unor centre naționale/regionale de consiliere pentru sportivii care își încheie activitatea la toate nivelurile;34.Operaționalizarea registrului național în sport;36.Stabilirea unor standarde comune de raportare pentru cei care primesc finanțări private pentru a asigura o relație corectă, previzibilă și funcțională cu finanțatorii;38.Dezvoltarea unui compartiment specializat în fonduri europene la nivelul Ministerului, cu rol de atragere de fonduri și consiliere a entităților sportive în ceea ce privește accesul la fonduri europene;40.Dezvoltarea unor campanii de marketing pentru promovarea sportului la nivel național, încurajarea practicării sportului, stimularea grupurilor vulnerabile pentru a face sport, promovarea sportului, conectarea sportului cu politicile de dezvoltare locală etc.Inițiere discuții politice Pact Național pe Sport2.Grup de lucru pe antrenori4.Grup de lucru cu Federațiile pe reglementări, standarde comune6.Grup de lucru pe sport rural8.Portofoliu de proiecte operaționale propuse – pentru perioada 2023-2032 – se actualizează permanent

Nr. Descriere Instituții partenere Observații interconectare, complementaritate
1.1 Inițierea consultărilor cu partidele politice/ ministerele cheie pentru stabilirea conținutului Pactului Național pentru Sport Partide Politice Ministere Parlament Iunie 2023 – Ianuarie 2024
1.2 Inițierea unor Programe Naționale pentru Sport la nivelul guvernului pe zonele prioritare educație, performanță, sănătate, sport în comunitate, etc Comitet Interministerial Corelare cu P2 – Harta Instituțională în domeniul sportului
2.1 Dezvoltarea unei hărți instituționale care să cuprindă situația actuală a entităților instituționale din sport, responsabilitățile acestora si principiile de cooperare Federații Sportive Ministere Direcții Județene de Sport Iunie 2023 – Decembrie 2023
2.2 Înființarea unor grupuri de lucru permanente la nivelul ministerului domeniile strategice cheie cadru legal și instituțional, resursa umană din sport, bază materială sportivă, sport în școli, finanțare, sport și sănătate care sa stimuleze acțiuni si programe strategice la nivel național, să ofere expertiză și propuneri de soluții pentru provocările din domeniu Federații Sportive Ministere implicate/conectate Grupurile se formează pe baza unei metodologii clare, pe principiul participării actorilor cointeresați relevanți – scopul urmărit: furnizare expertiză și soluții punctuale pentru problemele transversale Creștere a capacității manageriale și de coordonare strategică la nivelul Ministerului Sportului Ministerul Sportului Iunie 2023 – Iunie 2024
2.5 Realizarea unei diagnoze organizaționale la nivelul Ministerului Sportului pentru eficientizarea capacitaților manageriale și strategice; redefinirea structurii, standardelor de funcționare, capacităților manageriale, de coordonare, strategice. Creare compartiment specializat de Finanțări Europene/Fundraising în Sport Ministerul Sportului Iunie 2023 – Decembrie 2023
2.7 Realizarea unui grup de lucru comun Minister/COSR/Federații pentru conectarea strategiilor sectoriale cu Strategia națională pentru sport Federații Sportive Cluburi Sportive Corelare cu P17 – Politica Națională SPORT ȘTIINȚĂ Parteneriat strategic – SPORTUL ÎN COMUNITĂȚI Ministerul SportuluiA.Co.R. ADI-uri Corelare cu P11 mecanisme instituționale de participare Parteneriat strategic – SPORTUL ÎN COMUNITĂȚI – Programul Național pentru încurajarea practicării sportului în rândul categoriilor sociale defavorizate Ministerul SportuluiReprezentanți persoane cu dizabilități Septembrie 2024 – continuuAdoptare pachet final – Septembrie 2023 Programul Național – Sportul Rural Ministerul SportuluiA.Co.R. Septembrie 2023 – bază continuăPachet de proiecte 2023 – Ianuarie 2023
2.11 Stimularea, împreuna cu actori instituționali relevanți a unor competiții naționale sportive la nivel preuniversitar Ministerul Educației Unități de învățământ cu program sportiv Ianuarie 2024- Bază continuă
2.12 Stimularea, împreuna cu universități si alți actori relevanți a competițiilor sportive universitare Ministerul Educației Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport București Ianuarie 2024- bază continuă
2.13 Inițierea si Operaționalizarea Comitetului Comun pentru Dezvoltarea Sportului Școlar, cu participarea Ministerului Sportului și Ministerului Educației Ministerul Educației Profesori educație fizică și sport Creare Comitet Interministerial – Iunie 2023 Sportul în Unitatea de învățământ – pachet de acțiuni/măsuri – anual începând cu septembrie 2023Corelare cu P2 -harta instituțiilor
3.1 Instituirea și operaționalizarea unui sistem modern de formare, pregătire, dezvoltare și licențiere a antrenorilor din sfera sportului de performanță cu implicarea CNFPA, universități, alți actori relevanți CNFPA Reprezentanți antrenori sport de performanță Crearea Task force – grupuri de lucru de analiză /Resursă umană Performantă – Iunie 2023 Propunere măsuri finale/comprehensive – Iunie 2023
3.2 Inițierea unui demers de construcție a unor politici integrate la nivel național în ceea ce privește resursa umană din sport salarizare, pregătire, evoluție profesională etc cu participarea actorilor instituționali relevanți. Inițierea si promovarea unui statut al sportivului care să reglementeze elementele semnificative din cariera profesională a acestuia, drepturile și obligațiile., stimularea performanței, dezvoltarea unui carrer path, standarde de calitate pentru asigurarea condițiilor necesare de pregătire staff, servicii medicale, acces la resurse, asigurări de sănătate, cazare, diurne, echipamente, salarizare pe parcursul cantonamentelor, etc CNFPA Directori Federații sportive Universități- Facultăți de educație fizică și sport Asiguratori medicali privați Iunie 2023- Ianuarie 2025Pachet măsuri finale – Career Path – – parcurs profesional – Iunie 2023
3.3 Actualizarea și completarea ocupațiilor sportive Ocupații noi în domeniul SPORT în funcție de necesitățile existente la acest moment CNFPA Universități- Facultăți de Educație Fizică și Sport Federații sportive Propuneri Ocupații noi în domeniul SPORT – Decembrie 2023 Corelare cu P5 – actualizare cadru legal Centre regionale consiliere profesională în sport Ministerul SportuluiMinisterul Muncii Federații sportive Corelare cu 3.3 – Resursa Umană Performantă Programul de integrare a marilor campioni Ministerul SportuluiFederații sportive Iunie 2023- Ianuarie 2025
3.6 Dezvoltarea capacitații INCS in domeniul cercetării sportive, colectării și analizei de date pentru politici publice de sport și digitalizării sportului în Romania INCS Corelare 2.7 – Mecanisme instituționale de colaborare și participare – creștere capacitate managerială Politica Națională – SPORT ȘTIINȚĂ – mecanisme cooperare/suport politici și programe bazate pe date Ministerul SportuluiUniversități – Facultăți de Educație Fizică și Sport Iulie 2023- Iulie 2026
3.8 Operaționalizarea registrului național în sport INCS
4.1 Stabilirea unor mecanisme/ standarde/ metodologii de finanțare bazate pe performanță la nivelul tuturor surselor de finanțare ale ministerului criterii predictibile, clare, transparente, corelate cu obiective de performanță, tipuri de instituții, tipuri de activități Federații Sportive Reprezentanți business Harta surselor de finanțare– grupuri de lucru finanțare performanță Asociația Municipiilor Ministere interesate – în funcție de finanțarea pe care o alocă Iulie 2023 – Septembrie 2024
4.3 Dezvoltarea și implementarea unui sistem național de finanțare a sportului coerent, bazat pe grupe de sporturi distincte, standarde de performanță și proceduri coerente. Analiza măsurilor legale necesare pentru fluidizarea procedurilor financiare la nivelul actorilor instituționali din sport – task force grupuri de lucru finanțare performanță Federații Sportive Reprezentanți business COSR Corelare cu – actualizare cadru legal Mecanisme de finanțare alternative Ministerul Sportului Iunie 2024 – Martie 2025
4.5 Deschiderea unor linii de finanțare cu o dobândă cât mai redusă pentru construcții de terenuri și baze sportive de către autoritățile locale, cu garanții acordate de către stat Asociația Municipiilor A.Co.R. Iunie 2024 – bază continuăCorelare cu 6.4 – harta bazei materialev sportive existente
5.1 Inițierea unui proces de actualizare și modificare a legislației ce afectează zona sportivă cu propuneri de acțiuni pe termen scurt, mediu și lung -cu participarea ministerelor de linie, reprezentanți COSR, federații, cluburi etc. Task force grupuri de lucru – cadru legal COSR Cluburi Ministere Ministerul Sănătății, Ministerul Apărării Naționale, INCS Iunie 2023 – Martie 2024 legea sportului: Martie 2024Corelare P3 – Ocupații noi în domeniul SPORT , career path parcurs profesional, resursă umană performantă Pachet de măsuri ”quick wins” măsuri/câștiguri/victorii rapide – cadrul legal Ministerul SportuluiFederații Sportive Asociația Municipiilor A.Co.R. Ministerul Educație, Ministerul Mediului, Ministerul Afacerilor Interne CNFPA Corelare cu 5.1 – actualizare cadru legal
5.2 Definirea și implementarea unui pachet de reglementări privind funcționarea federațiilor olimpice și neolimpice stabilit prin parteneriat între minister și federații. Stabilirea unui set de standarde comune/minime de performanță/ calitate pentru funcționarea federațiilor sportive Federații Sportive Corelare cu actualizare cadru legal 5.1 – suprapuneri- elemente interconectate Transformarea sportului de performanță – pachet organizare și funcționare cluburi sportive de drept public/privat Ministerul sportuluiCluburi Sportive Corelare cu 5.1 – actualizare cadru legal – suprapuneri – elemente interconectate Transformarea sportului de performanță – sporturi de interes național Ministerul Sportului Iunie 2023- Septembrie 2024
6. Infrastructură Centre Regionale de Excelență în Sport Ministerul SportuluiAsociația Municipiilor, U.N.C.J.R. Corelare cu 5.1 – actualizare cadru legal Ghid de bune practici în dezvoltarea bazei materiale sportive, Ministerul Sportului Septembrie 2023 – Mai 2024
6.3 Inițierea unui program continuu de investiții în baza materială sportivă în mediul rural în colaborare cu GAL-uri și autoritățile locale din mediul rural pe principii de sustenabilitate economică, acces, bazat pe nevoile specifice ale fiecărei comunități GAL-uri Septembrie 2023 -bază continuăCorelare 2.10 – Programul Național Sportul Rural Lansare progam – iunie 2023 Harta bazei materiale sportive, existenteFocalizare pe grad de utilizare corelat cu politica privind creșterea accesului și a oportunităților de a face sport Programul Național de Investiții în Baza materială sportivă Ministerul Sportului Corelare cu 6.1 – Centre Regionale de excelență
7.1 Realizarea unei campanii naționale care să încurajeze practicarea sportului prin utilizarea capitalului de imagine a marilor campioni – țintită pe grupuri specifice de audiență copii, persoane cu dizabilități, persoane vâstnice, persoane din categorii sociale defavorizate, persoane cu o stare de sănătate în zona de risc Federații Sportive COSR Campanie de marketing pentru promovarea practicării sportului în unitatea de învățământ Ministerul Sportului Septembrie 2023 – Septembrie 2025Comitet Interministerial Permanent cu Min. Ed.11.În contextul instituțional dat – multipli actori cointeresați la nivel central și local cu atribuții și responsabilități complementare – procesul de monitorizare și evaluare poate fi realizat în mod eficient de către un grup de lucru/comitet interministerial al Strategiei Naționale pentru Sport 2023 -2032 înființat în condițiile art. 24 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare creat în mod expres în acest sens care va fi integrat în structura internă a Ministerului Sportului.Astfel aceasta ar trebui să includă reprezentanții următoarelor instituții:Ministerul Sportului rol de coordonareMinisterul Educației – membru implicatMinisterul Sănătății – membru implicatCOSR- membru implicatFederații Sportive- membru implicatCluburi sportive de drept public/privat- membru implicatReprezentanți autorități locale urban+rural – membru implicatCNFPA- membru implicatINCS – membru implicatReprezentanți Universități și Facultăți de Educație și Sport – membru implicatReprezentanți ai altor actori cointeresați cu activități în domeniu în funcție de stadiul de implementare/natura proiectelor analizate – membru implicatGrupul de lucru ar trebui să dezvolte propriul plan de organizare și funcționare, să aibă suficientă autonomie internă pentru a funcționa cât mai agil în relație cu misiunea sa: monitorizarea și evaluarea implementării SNS.● Cel puțin o întâlnire pe an;● CMIS va elabora un raport anual privind implementarea strategiei pentru anul anterior și planul anual de implementare a strategiei. Planul va fi realizat cu participarea membrilor grupului de lucru care vor furniza expertiză pe domeniul reprezentat. Planul de implementare va putea fi revizuit de către grupul de lucru ori de câte ori este necesar, în funcție de evoluția factorilor externi care influențează domeniul;● Raportul de monitorizare și evaluare ar trebui să cuprindă activitatea acoperită în anul respectiv și să conțină informații, în mod sintetic, cu privire la cel puțin:1.principalele obstacole și provocări întâlnire pe parcurs,3.● Pe baza Raportului anual de evaluare a SNS, CMIS va aduce la cunoștința grupului de lucru măsurile concrete ce se impun pentru atingerea obiectivelor propuse în strategie;● După prezentarea și dezbaterea în cadrul întâlnirii anuale a grupului de lucru a raportului anual de implementare, a planului anual de acțiune și a raportului de monitorizare pentru anul anterior și a planului pentru anul în curs, aceste vor fi aduse la cunoștința conducerii Ministerului Sportului și a celorlalte instituții reprezentate în cadrul grupului de lucruProcesul de monitorizare și evaluare trebuie realizat pornind de la Planul anual de Implementare a SNS, care trebuie să cuprindă un set de indicatori de rezultat conectați cu Propunerile de Proiecte, Măsuri și Acțiuni Orientative incluse în acest document, care vor fi actualizate anual.● Acceptați – de către personal și părțile interesate. Rolul și responsabilitățile indicatorului trebuie să fie bine definite;● Indicatorii trebuie să fie cât mai simpli și mai robuști cu putință;● Rezistenți la manipulare. +
Anexa nr. 1
Analiza preliminară pe cei trei factori strategici cheie – in extensoAnaliza de documente strategice precum și a contextului european relevă existența a trei domenii strategice în sfera sportului:Sport în școli/educațieSport de masă/comunitățiSport de performanță/rezultateEste foarte important de înțeles ca domeniul strategic 3 este puternic legat și condiționat de primele două domenii.Sport în școli/Strategii pentru sport și tineret. +
Elemente cheiePolitici de reducere a barierelor care limitează accesul copiilor cu posibilități materiale reduse la sportCrearea unui mediu sigur pentru practicarea sportului în școli care să încurajeze participarea în special pentru categoriile defavorizate, reducerea discriminării Asigurarea unui grad ridicat de profesionalizare a corpului profesoral oportunități de dezvoltare profesională și perfecționareMonitorizarea nivelului real de participare a elevilor la orele de sportSportul și activitatea fizică valorificate ca factor de incluziune socialăColaborare transsectoriala cu mediul non-profit, mediul privat alături de autoritățile locale pentru a dezvolta proiecte inter-disciplinare săptămâna sportului în școli, competiții sportive extra-curriculare, activități fizice non-formale
+
ContextDin perspectiva sportului în școli, accentul cade în primul rând pe zona de bază materială sportivă, dezvoltarea sălilor de sport, înlocuirea echipamentelor vechi cu unele noi, crearea unui mediu sigur în care elevii pot practica diferite sporturi, atât în interior cât și în exterior. În această zonă este necesara inițierea unui program național de specialitate, coordonat de minister.Profesorii de educație fizică și sport reprezintă un alt punct cheie de interes, deoarece nivelul lor de calificare, implicare și experiență are un efect major în nivelul de implicare a tinerilor în activitățile sportive – atât pe durata școlii, dar și posibilitatea de a practica sporturi de performanță.La fel, este importantă măsurarea și monitorizarea nivelului de participare a elevilor în activitățile sportive în mod real, împreună cu stimularea pe scara largă a activităților extracurriculare de sport, ex. posibile colaborări dintre școli și cluburi sportive de drept public/privat, precum și organizarea de competiții sportive între școli.Activitatea fizică reprezintă orice mișcare corporală produsă de mușchii scheletici care necesită un consum de energie, conform Organizației Mondiale a Sănătății OMS*36). Activitățile fizice regulate pot îmbunătăți funcțiile musculare și în special funcțiile locomotorii pentru copiii în creștere. Mai mult, prin activitățile fizice desfășurate, copiii și tinerii dezvoltă o mai bună coordonare, echilibru, o viteză de reacție mai bună, împreună cu dezvoltarea abilităților cognitive, psihice, emoționale și sociale.*36) Campania Luna Națională A Informării Despre Efectele Activității Fizice: https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2020/09/ANALIZA-DE-SITUAȚIE-ACTIVITATE-FIZICA-2020.pdfConform OMS, copiii și tinerii cu vârste cuprinse între 5 și 17 ani ar trebui să desfășoare cel puțin 60 de minute de activități fizice pe zi, cel puțin de 3 ori pe săptămână pentru dezvoltarea mușchilor și a coordonării locomotorii.În cazul elevilor din mediul rural putem observa procente mai reduse comparativ cu elevii din mediul urban, situația cea mai semnificativă fiind în rândul elevilor din cadrul școlilor profesionale valori de 13,4% și în rândul elevilor din clasa a XII-a și a VIII-a 12,8% și respectiv 11,6%. Dezvoltarea dizarmonică din cauza greutății poate fi motivată și de stilul de viață, alimentația oferită și situația familială și financiară.
+
Baza materială sportivă școlarăPotrivit art. 6 alin. (8) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare "toate unitățile de învățământ, de stat sau particulare, existente sau nou-înființate, au obligația să dispună sau să aibă acces la bazele și instalațiile sportive, pentru a permite desfășurarea lecțiilor de educație fizică și practicarea sportului cu elevii și studenții".
Baza materială sportivă. Sursa: Institutul Național de Statistică
+
Structura curricularăPentru învățământ primar:● la clasele P, a I-a și a II-a: 2 ore de educație fizică pe săptămână
b.Pentru învățământ liceal: 1 oră de educație fizică și sport pe săptămână excepție clasa a X-a, profilul matematică-informatică, unde sunt 2 ore de educație fizică și sport pe săptămânăd.Din perspectiva sporturilor practicate atât în cadrul învățământului primar cât și secundar, se practică preponderent atletismul, gimnastica și jocurile*38) de natură să dezvolte abilitățile locomotorii și de coordonare ale elevilor, însă curriculumul național nu oferă alternativa unor activități opționale pentru activitățile fizice, acestea fiind clasate pe ultimele locuri, nefiind considerate relevante.*38) Educația fizică și Sportul în Școlile din Europa: https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/1235c563-def0- 401b-9e44-45f68834d0de/language-ro/format-PDFAstfel, luând în considerare aceste aspecte, elevilor le este limitat accesul atât la sporturile și activitățile clasice desfășurate în cadrul orelor de sport, dar mai ales posibilitatea de a performa un sport atractiv, ce poate fi transformat în sport de performanță pe viitor, atât din cauza limitărilor impuse de curriculă, cât și din cauza limitărilor impuse de baza materială sportivă insuficientă.a)Activități opționaleConform Ordinului ministrului sănătății publice și al ministrului educației și cercetării nr. 520/2007 pentru aprobarea Metodologiei privind eliberarea scutirilor medicale de la orele de educație fizică și sport pentru elevi și studenți și a Baremului medical cuprinzând afecțiunile pentru care se acordă scutirile medicale de la orele de educație fizică și sport, există o serie de activități fizice recomandate în funcție de nivelul de învățământ, în cadrul Anexei nr. 1, pentru clasele I-IV se recomandă activități pentru efort fizic minim, pentru a dezvolta deprinderile locomotorii de bază, eforturi fizice medii pentru dezvoltarea calităților motrice de bază viteză, rezistență, forță și îndemânare și eforturi fizice mari pentru dezvoltarea deprinderilor sportive specifice atletismului.În cadrul învățământului liceal sunt sugerate activitățile sportive cu efort mic-mediu, și anume optimizarea dezvoltării motrice prin programe complexe de dezvoltare fizică, despre efortul fizic mediu, prin competiții practicate în cadrul disciplinelor sportive, și efort fizic mediu-maxim, prin jocuri sportive cum ar fi baschet, handbal sau fotbal. Voleiul este considerat un sport de efort mic spre mediu, în timp ce în categoria sporturilor intense intră programele de culturism, fitness și sport aerobic.În cadrul Ordinului ministrului sănătății publice și al ministrului educației și cercetării nr. 520/2007 este menționat baremul medical ce cuprinde afecțiunile pentru care se acordă scutirile medicale de la orele de educație fizică și sport. În cadrul baremului sunt menționate 16 afecțiuni principale, fiecare cuprinzând între 8 și 70 de grupe de afecțiuni, ajungându-se la un total de 354 de posibile afecțiuni aflate în cele 16 categorii principale pentru care elevii pot primi scutiri temporare, parțiale, parțial-anuale sau totale de la orele de educație fizică și sport.Educație pentru sănătateScopul materiei a fost de a-i ajuta pe elevi să-și însușească un limbaj specific educației pentru sănătate și să recunoască comportamentele sănătoase sau cele de risc. În cadrul Programului Național "Educație pentru sănătate în școala românească"s-au luat în considerare elemente elementare, igiena personală, activitatea și odihna, protecția mediului, nutriție, sănătate mintală și comportamentele de risc abuz de substanțe, abuz în familie.La fel, nu sunt concretizate anumite sporturi sau activități fizice care ar putea contribui la o dezvoltare armonioasă a elevilor în cadrul curriculei, oferindu-i cadrului didactic posibilitatea de a alege subiectele principale de predare, lucru care determină concentrarea preponderent pe biologie sau științe sociale. dat fiind faptul că educația pentru sănătate este o materie opțională în România, școlile pot decide dacă materia va fi predată sau nu, comparativ cu marea majoritate a țărilor europene, care au înțeles importanța materiei și au integrat curriculumul ca fiind obligatoriu de sine stătător materie diferită sau au integrat materia în alte discipline diferite. +
Evaluarea activităților sportive în școliUnele țări au autonomie școlară în stabilirea metodelor de evaluare pentru educație fizică și sport sau nu există o evaluare formală constantă. În Slovenia, Letonia și Polonia, notele sunt acordate din anul IV de învățământ, iar în Finlanda, notele sunt obligatorii doar din anii VIII și IX de învățământ."Sistemul Național Școlar de Evaluare la Educație Fizică și Sport"*39), introdus în 1999,care este în prezent în vigoare, prezintă metodologia de evaluare și probele specifice pentru fiecare nivel de învățământ. Se prezintă modul de evaluare a calităților motrice ale elevilor și metodele de desfășurare a probelor sportive.*39) Sistemul Național Școlar de Evaluare la Educație Fizică și Sport: http://www.lpsiasi.ro/documente/legislație/mects/brosura_evaluare.pdfMetodologia neactualizată din 1999 poate limita oportunitățile sportive ale elevilor și le poate restrânge diversitatea de sporturi practicate în școli, lucru ce poate întârzia dezvoltarea bazei materiale sportive școlare și poate limita nivelul de atractivitate față de sport.Situația insuficienței resursei umane se regăsește în Grecia, Belgia dar și în România, în special în mediul rural, unde există un procentaj de aproximativ 15% de cadre didactice care nu au pregătire de educație fizică și sport care predau această disciplină școlară.În România nu este necesară o diplomă de Masterat pentru a putea fi profesor de educație fizică și sport, iar acest lucru limitează oportunitățile de creștere a calității predării și a atractivității locului de muncă, în special în mediul rural. OM-urile privind metodologia de acreditare și evaluare periodică, alături de programele aprobate pentru dezvoltarea profesională continuă a cadrelor didactice, nu prezintă specific programe destinate profesorilor de educație fizică și sport, exceptând programele ce conțin educație pentru sănătate din cadrul programului național "Educație pentru sănătate în școala românească", însă materia respectivă este una opțională. Astfel, oportunitățile de dezvoltare și de specializare a profesorilor de educație fizică și sport pot fi limitate din cauza resurselor limitate alocate pentru creșterea calității și atractivității acestei materii.
+
Activități sportive extracurriculareMarea majoritate a țărilor europene furnizează proiecte sprijinite de autoritățile centrale sau locale pentru a putea promova un stil de viață sănătos prin sport. Aceste inițiative au în vedere aspecte esențiale ale sportului, cum ar fi incluziune socială copii cu dizabilități făcând parte din grupul țintă și susținerea tinerilor atleți prin organizarea competițiilor sportive, activităților legate de sport și nutriție și prin educarea cu privire la menținerea unei vieți active.● Colegii care dețin Certificat de identitate sportivă: 16 unități.● Licee cu program sportiv care dețin Certificat de identitate sportivă: 33 de unități.
+
Sinteză. Sportul în școliÎn momentul de față este importantă promovarea mesajului legat de importanța sportului și a educației pentru sănătate, iar investițiile financiare și non-financiare sunt esențiale pentru dezvoltarea și îmbunătățirea acestei discipline.Educația pentru sănătate și activitățile extracurriculare sunt necesar a fi accentuate și promovate, pentru a susține educația despre nutriție, incluziunea socială, dar și pentru a crește aria de sporturi practicate în școli, lucru ce poate crește atractivitatea tinerilor față de activitățile fizice. La fel, este necesară monitorizarea și raportarea reală a calificărilor profesorilor de educație fizică și sport, a creșterii resursei umane dar și o monitorizare reală a participării elevilor la orele de sport pentru a putea crește calitatea acestora.
+
Pericole strategiceDeficiențe la nivelul resursei umane – principalul factor ține de resursa umană insuficientă, mai exact a profesorilor de educație fizică și sport specializați. Acest lucru are un efect negativ asupra calității orelor de sport, dar și asupra nivelului de atractivitate și implicare în cadrul orelor de educație fizică, din partea elevilor. Acest lucru este vizibil în primul rând în cadrul școlilor din mediul rural unde, din cauza lipsei de personal, cadrele didactice sunt nevoite să țină orele de sport, limitând astfel accesul elevilor la o dezvoltare fizică armonioasă și la un stil de viață sănătos. De asemenea, calitatea resursei umane trebuie să reprezinte o prioritate – focalizarea pe programe de învățare pe tot parcursul vieții și dezvoltare profesională este esențială în a asigura un grad ridicat de calitate la nivelul profesorilor
2.Baza materială sportivă școlară sportivă este un alt aspect important ce trebuie luat în vedere din perspectiva pericolelor strategice, mai ales că nu sunt suficiente săli și terenuri de sport, elemente cruciale în desfășurarea activităților sportive școlare de bază. Numărul limitat de facilități sportive reprezintă un impediment în buna desfășurare a activităților fizice.4.Sport de masă/ sport în comunitate +
Elemente cheieNevoia crescută de dezvoltare a bazei materiale sportive – baze sportive indoor și outdoor care să deservească nevoile comunității.
+
Dezvoltarea cluburilor sportive la nivel localDezvoltarea unor campanii de conștientizare pentru a sublinia importanța mișcării zilnice și a sportului. Aici se pot identifica parteneri majori din zona de business, care sa susțină campaniile. Campaniile trebuie sa sublinieze și importanța sportului la nivel local factor cheie pentru calitatea viețiiDezvoltarea unei baze materiale urbane care sa încurajeze sportul comunitar piste de bicicletă, zone verzi, zone de alergare, zone amenajate pentru fitness etc. Este esențial ca administrațiile locale sa integreze în strategiile comunitare politici integrate în domeniul sportiv.Stimularea inovării digitale prin sport – utilizare de gadget-uri, aparatură inteligentă, gamificationIntegrarea sportului și a activității fizice, în general, în politicile/strategiile locale, conectarea și integrarea în conceptul mai larg de calitate a viețiiConectarea cu politici naționale: baza materială sportivă, combatere de violență/sedentarism, incluziune, stil de viață sănătos
+
ContextEfectuată în mod regulat și în cantitate adecvată, activitatea fizică îmbunătățește funcțiile musculare și cardiorespiratorii, sănătatea osoasă, reduce riscul de hipertensiune arterială, boli coronariene, accident vascular cerebral, diabet zaharat, diverse tipuri de cancer inclusiv cancer de sân și cancer de colon și depresie; reduce riscul de căderi, precum și de fracturi și este fundamentală pentru echilibrul energetic și controlul greutății.*41) Guvernul României, Institutul Național de Sănătate Fizică, Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate, Centrul Regional de Sănătate Publică Sibiu,2020, Campania națională a informării despre efectele activității fizice, online: https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2020/09/ANALIZA-DE-SITUA%C8%9AIE-ACTIVITATE-FIZICA-2020.pdfStatele membre OMS au ca obiectiv să reducă activitatea fizică insuficientă cu 10% până în 2025.*42) Informații preluate din:Guvernul României, Institutul Național de Sănătate Fizică, Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate, Centrul Regional de Sănătate Publică Sibiu,2020, Campania luna națională a informării despre efectele activității fizice, online: https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2020/09/ANALIZA-DE- SITUA%C8%9AIE-ACTIVITATE-FIZICA-2020.pdfWHO, 2018, Global action plan on physical activity 2018-2030: more active people for a healthier world https://www.who.int/publications/i/item/97892415141871.Adulții cu vârsta cuprinsă între 18 și 64 de ani ar trebui să practice săptămânal cel puțin 150 de minute de activitate fizică de intensitate moderată sau cel puțin 75 de minute de activitate fizică de intensitate viguroasă sau o combinație între cele două.3.Activitatea fizică insuficientă este unul dintre factorii de risc pentru mortalitatea generală, care este în creștere în multe țări, afectând sănătatea generală la nivel mondial. Persoanele care sunt insuficient active fizic au un risc crescut de 20% până la 30% de deces în comparație cu persoanele care sunt suficient de active. +
Activitate fizică și sport în RomâniaFrecvențaConform Eurobarometrului 472 pentru Sport și Activități Fizice*43), 61% dintre cetățenii europeni afirmă faptul că merg pe jos cel puțin 10 minute pe zi, în timp ce 15% dintre aceștia au menționat că nu se angajează în activități fizice sau mers pe jos minim 10 minute pe săptămână. Sedentarismul reprezintă principalul impediment în desfășurarea activităților fizice, din cauza locului de muncă, a stilului de viață sau a diferitelor afecțiuni. Astfel, 69% dintre cetățenii europeni au afirmat că stau la birou între 2.5 și 8.5 ore, 12% au menționat că petrec peste 8.5 ore la birou sau pe scaun și doar 16% dintre respondenți au menționat că stau mai puțin de 2.5 ore.*43) https://www.europarc.org/wp-content/uploads/2020/01/Special-Eurobarometer-472-Sports-and-physical-activity.pdfA.Conform datelor obținute în 2017, la nivelul Uniunii Europene se poate observa un trend negativ în practicarea sportului, unde doar 40% dintre respondenți au afirmat că practică sport cu regularitate sau cu o oarecare regularitate, iar 60% din totalul respondenților au afirmat că nu se implică deloc sau foarte rar în activități fizice.Din perspectiva analizei realizate pe timpul petrecut pentru desfășurarea activităților fizice pentru sănătate 2014, putem observa România 84,4%, împreună cu Bulgaria 82,7% și Grecia 74,1% au obținut cel mai ridicat procentaj pentru lipsa activității fizice -0 minute dedicate activităților fizice.Cele mai mari procentaje pentru categoria 1 minut și 149 de minute au fost obținute de Ungaria 27,9% pentru între 150 și 299 de minute și 150 de minute sau mai mult, Islanda a obținut cele mai mari procentaje 30,6%, respectiv 60,8, iar pentru ultima categorie analizată, Norvegia a obținut cel mai ridicat procent, de 36,1%.
2017 Proporția adulților ce au raportat activitate fizică săptămânală (%) Proporția adulților ce au raportat activitate fizică săptămânală (%) 36,1 71.4 31 45,5 30,7 44,1 30,2 43,8 29,4 42,5 28.2 41,9 26,4 41,8 22,4 39,2 21,1 36,1 16.8 36 114 32,7 14.1 28,9 12,1 28,7 11.8 25,9 11.7 24.7 10.6 24,2 10.4 23,6 9,3 23,1 9,1 22,4 8,9 20,9 8,9 20,8 5,5 17,9 4 16.4 2,4 14.1 România
Austria
Malta

Sursa: Campania Luna Națională a Informării despre Efectele Activității Fizice 2020*44)Comparând situația din 2014 cu cea din 2017, se poate observa un trend în creștere din perspectiva persoanelor care au raportat activitate fizică săptămânală, de la 4% în 2014 la 13,5% în 2017, reprezentând o creștere de 9.5% din perspectiva activităților fizice, însă creșterea este una incrementală, fiind necesare măsuri de promovare a sportului în masă și a beneficiilor rezultate în urma desfășurării activităților fizice pentru recreere și sănătate.B.La nivelul Uniunii Europene, se poate observa un trend negativ în implicarea indivizilor în diferite activități sportive, deoarece, din totalul respondenților, doar 44% au afirmat că practică diferite sporturi sau desfășoară diferite activități fizice cu regularitate 14% sau cu o oarecare regularitate 30%. Astfel, avem un total de 56% de respondenți care au afirmat lipsa totală a angajamentului în alte activități fizice 35% sau lipsa parțială a angajamentului 21%.Luând în considerare media de la nivelul Uniunii Europene, putem observa că România depășește media de la nivel european cu 16% pentru lipsa totală de implicare în alte activități fizice, 51% respondenți afirmând că nu practică sporturi recreative sau pentru sănătate. 25% dintre respondenți au afirmat că practică rareori activități fizice și doar 9% dintre respondenții din România au afirmat că se angajează în activități fizice cu regularitate.Alte țări care au prezentat trend-uri negative și care au depășit media europeană de neimplicare în activitățile sportive, într-un mod alarmant sunt Cipru 52%, Spania 51%, Italia 57% și Malta 68%, care a obținut cel mai ridicat procentaj în lipsa participării și implicării în activități sportive, din totalul țărilor europene.Nivelurile de angajamentDin perspectiva nivelurilor de angajament, se dorește să se stabilească principalele trend-uri cu privire la intensitatea activităților fizice și procentul obținut la nivel european și național, dar și a frecvenței repausului și a nivelului în care acesta este întâlnit, pentru a avea o imagine clară a frecvenței activităților fizice versus frecvenței repausului.A.Din perspectivă comparată, se poate observa că Portugalia a obținut cel mai ridicat procentaj pentru lipsa implicării în activități fizice riguroase 79%, alături de Malta 78%, Italia 74% și România cu un procent de 69% dintre respondenții care au afirmat că nu desfășoară deloc activități fizice riguroase. Astfel, România depășește cu 11% media europeană din perspectiva sedentarismului și a implicării minimale în activitățile fizice intense, datorită procentului de doar 13% dintre respondenți care practică activități viguroase între 4 și 7 zile și doar 18% care au afirmat că practică între 1 și 3 zile.B.Astfel, în analiza comparată se poate observa că Malta a obținut cel mai ridicat procent de neimplicare în activitățile fizice moderate 76%, imediat urmată de Portugalia cu 72%, Italia cu 68% și România cu 63%. Astfel, trend-ul de lipsă a participării în activitățile fizice moderate din România depășește cu 16% media de la nivel european.C.Astfel, conform datelor din cadrul Eurobarometrului 427 – "Sport și activități fizice", România se clasează aproape de media de la nivel european, lucru care prezintă un potențial de dezvoltare a zonelor pietonale, a parcurilor și a zonelor de recreere în aer liber.D.Din perspectivă comparată, România prezintă un trend relativ pozitiv, unde doar 12% dintre respondenți au afirmat că petrec 8.31 de ore sau mai mult în stare de repaus, rezultate identice cu cele ale mediei de la nivelul Uniunii Europene, iar din perspectiva repausului între 5.31 de ore și 8.30 de ore, România este cu 10 procente sub media europeană, lucru care denotă un rezultat pozitiv din perspectiva limitării sedentarismului.UNDE SE IMPLICĂ CETĂȚENII ÎN SPORT ȘI ALTE ACTIVITĂȚI FIZICEDin perspectiva implicării în diferite scenarii pentru practicarea sporturilor, marea majoritate a indivizilor respondenți de la nivelul Uniunii Europene s-au orientat către activități fizice în aer liber, cum ar fi parcuri sau zone special amenajate mobilier urban, în centre de fitness sau la unitatea de învățământ ori locul de muncă.1.Astfel, se poate observa un pattern de a desfășura activități fizice sportive pe cont propriu, într-un mediu familiar și fără prea multe implicații financiare, mai ales că doar 15% și respectiv 13% dintre respondenți au menționat că realizează activități fizice în cadrul sălilor de fitness sau a cluburilor sportive.Din perspectiva mediei europene, marea majoritate a respondenților au preferat să desfășoare exerciții fizice și jocuri sportive în natură.Membrii clubului sportivDin perspectiva deținerii unui abonament la un club sportiv sau o sală de fitness, doar 12% și respectiv 11% dintre respondenți au afirmat că dețin un asemenea abonament. 69% dintre aceștia au menționat că nu aparțin de vreo instituție de acest tip, activitățile lor sportive fiind preponderent spontane sau în aer liber.În România pe de cealaltă parte, doar 5% dintre respondenți au afirmat că dețin un abonament la o sală de fitness, alături de alte țări estice cum ar fi Bulgaria 5%, Croația 6%, Letonia 5% cluburi sportive Lituania 7% cluburi sportive.III.MotivatoriElementele cele mai importante din perspectiva desfășurării activităților fizice țin în primul rând de creșterea calității vieții și în special a sănătății indivizilorAceste elemente sunt importante mai ales la nivel național unde, 35% dintre respondenți au afirmat că desfășoară activități sportive pentru a-și îmbunătăți stare de sănătate și 20% dintre aceștia au afirmat că doresc să-și îmbunătățească condiția fizică.2.Chiar dacă prețul abonamentelor nu reprezintă o barieră principală doar 7% dintre respondenți menționând acest lucru, procentajul persoanelor cu abonamente la cluburi sportive sau săli de fitness este destul de redus, lucru prezentat în subcapitolele anterioare.Din perspectiva lipsei de timp, Cipru se clasează pe primul loc în cadrul acestei bariere 57% dintre respondenți, imediat urmat de Malta 51% dintre respondenți, Cehia 50% și România 50%.Un alt aspect relevant de menționat este o lipsă a bazei materiale sportive, lipsă resimțită de 13% dintre respondenții din România, lucru care le poate crea dificultăți în încercarea de a participa în cadrul diferitelor activități sportive, indiferent de motivul pentru care se inițiază acestea.
Trend-ul obezității în România la adulții peste 18 ani, ambele sexe, 1975-2016 %Sursa: World Health Organization 2017. Global Health Observatory http://gamapserver.who.int/gho/interactive charts/ncd/risk factors/obesity/atlas.htmlAstfel, trend-ul crescător al persoanelor în prag de obezitate sau obeze amenință nivelul de dezvoltare armonios și sănătos, din perspectiva desfășurării activităților fizice sportive și pentru recreere.
Din perspectiva analizei procentajului de persoane pre-obeze, atât femei cât și bărbați, România are cea mai mare rată, de aproape 50% în rândul bărbaților și de aproape 40% în rândul femeilor. Astfel, din analiza realizată în 2019, reiese faptul că România are cea mai mare rată de persoane aflate în riscul pre-obezității, în timp ce Irlanda are cea mai mică rată a persoanelor ce se află în risc de preobezitate 20% femei și 35% bărbați.
Grafic. Analiza BMI la nivelul Uniunii Europene. Sursa: Eurostat, 2014https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/hlth ehis bm1u/default/table?lang=en.Sursa: Campania Luna Națională A Informării Despre Efectele Activității Fizice, 2020
IV.Oportunități în zona localăDin perspectiva oportunităților de la nivel local, țările nordice și respectiv vestice au semnalat ce mai înaltă rată de acord și acord total cu privire la oportunitățile oferite la nivel local pentru practicarea diferitelor sporturi și a activității fizice.În schimb în România, trend-ul este unul negativ: doar 12% dintre respondenți sunt total de acord cu existența oportunităților de desfășurare a activităților fizice în comunitate/la nivel local și 34% sunt parțial de acord, un scor cu 28 de procente sub media de la nivelul Uniunii Europene – necesitatea unor investiții în crearea unor zone accesibile pentru activitate fizică și sport este clară.2.Din totalul respondenților, 43% total de acord -12% și parțial de acord 31% sunt de părere că li se oferă suficiente oportunități din partea cluburilor sportive și a furnizorilor locali, mult sub media de la nivelul Uniunii Europene 73%.Prin bază sportivă se înțelege o "amenajare specifică, ce cuprinde construcții și instalații destinate activității de educație fizică și sport", conform Legii nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare
Grafic 5. Numărul total de baze sportive 2016-2017. Sursa: MSpÎn urmă recensământului din anul 2017, realizat de către Ministerul Sportului prin direcțiile județene de sport și tineret, numărul bazelor sportive este de 5.353. Numărul acestora diferă de la județ la județ, în funcție de posibilitatea practicării sporturilor la nivel geografic diferențele sunt prezentate în secțiunile următoare și sunt indicate printr-un indice de disparitate geografică – trebuie menționat că datele colectate au variat ca și calitate unele județe au trimis date incomplete sau superficiale, element evidențiat în toate procesele de colectare și analiză de date, necesitatea dezvoltării unui sistem integrat, modern, digital și funcțional de colectare și analiză a datelor care să ofere o imagine obiectivă asupra situației este evidentă. Totodată, tipul acestor baze de date este dat și de tradiția practicării unui anumit sport într-o anumită zona geografică. Astfel, se poate observa numărul ridicat de terenuri de fotbal, acestea fiind principalele puncte de interes, imediat următoarele fiind sălile și terenurile de sport școlare 871, respectiv 564. Terenurile de minifotbal, handbal și tenis la fel sunt cele mai numeroase, în timp ce skateparkurile 2, pârtiile de bob sanie 2, sălile de scrimă 6, patinoarele 13, sălile de judo 15 și alte sporturi relevante care se practică și la Jocurile Olimpice sunt insuficiente la nivel național, pentru a putea dezvolta acele zone.

Grafic 7. Credite bugetare alocate investițiilor în baza materială
Sursa: MLPDA, Compania Națională de InvestițiiDin perspectiva bugetelor alocate pentru dezvoltarea bazei materiale sportive, sălile de sport și complexurile sportive au primit finanțări substanțiale comparativ cu bazinele de înot sau patinoare. Sumele investite în 2020 sunt cu 109,008 mai ridicate comparativ cu anul 2010 iar cele din 2021 sunt 152,329 mai ridicate decât 2010. Din perspectiva complexurilor sportive, investițiile au început în anul 2015 și au ajuns la un total de 1,150,760 lei, reprezentând un trend crescător pentru promovarea și dezvoltarea sporturilor de masă.Dispoziții privind autoritățile localeConform Legii nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare art. 10, (1) Sportul pentru toți reprezintă un complex de activități bazate pe practicarea liberă a exercițiului fizic într-un mediu curat și sigur, individual sau în grup, organizat ori independent. (2) Sportul pentru toți este sprijinit de stat, de organizații neguvernamentale și de structuri ale administrației locale, în vederea menținerii sănătății, a recreerii și socializării cetățenilor.Din perspectiva acțiunilor derulate de către autoritățile locale și centrale cu privire la oferirea facilităților sportive pentru desfășurarea activităților sportive de masă, 18% dintre respondenții din România consideră că autoritățile nu demarează suficiente acțiuni pentru susținerea activităților sportive și 34% sunt parțial de acord cu această afirmație. Astfel, un total de 52% din respondenții români consideră că zonele sportive s-ar putea îmbunătăți și dezvolta substanțial dacă autoritățile ar investi mai mult în activitățile fizice și în promovarea sportului pentru un stil de viață sănătos, mai ales că ne aflăm cu 13 procente peste media europeană din perspectiva lipsei satisfacției cu privire la inițiativele de la nivel local și central pentru promovarea sportului.
V.Prevalența voluntariatului în sportDin perspectiva implicării în activități de voluntariat în sport, la nivelul Uniunii Europene, România se află pe ultimele locuri, unde doar 2% dintre respondenți au afirmat participarea în cadrul activităților de acest tip. Pe primul loc la cel mai redus procent de implicare în activitățile de voluntariat se află Portugalia, unde doar 1% dintre respondenți au afirmat participarea în activitățile de acest tip.În schimb este de remarcat faptul că procentele, comparativ cu analizele precedente, sunt mult mai scăzute, reprezentând un element nesemnificativ din perspectiva țărilor europene n.r. voluntariatul în sport.Timpul dedicat voluntariatului în sportLuând în considerare rezultatele minimale din secțiunea anterioară, timpul petrecut în cadrul activităților de voluntariat în sport sunt relativ dispersate, marea majoritate a indivizilor respondenți 30% menționând că participă ocazional, în funcție de tipul de eveniment sportiv sau alocă un maxim de 20 de ore pe lună 30%, în timp ce 31% dintre aceștia au afirmat că pot aloca între 1 și 5 ore pe lună.3.
+
Sinteză. Sportul de masăNumărul redus de zone verzi, parcuri, aparatură sportivă urbană și baze sportive publice, reprezintă impasul produs și unul din elementele care contribuie la creșterea mortalității din cauza obezității și a problemelor de sănătate produse de aceasta.Campaniile de conștientizare cu privire la beneficiile exercițiilor și activităților fizice sunt necesare pentru a crește rata participanților la activitățile de acest tip. dar și pentru a dezvolta comportamente sănătoase și acceptate la nivelul comunităților.
+
Studii de caz și exemple de bune practiciSchimbarea vieții prin sportGreenhouse Sports este o organizație caritabilă din Londra, angajată să folosească sportul pentru a ajuta tinerii care locuiesc în interiorul orașului să își atingă potențialul. Antrenorii organizației de caritate lucrează cu normă întreagă în școli și în comunitate pentru a oferi programe sportive care să stimuleze abilitățile sociale, de gândire, emoționale și fizice care îi echipează pe tineri pentru viață. Greenhouse Sports a lucrat cu peste 35.000 de tineri de când a început în 2002. În prezent, operează în 37 de școli principale și 9 școli cu nevoi educaționale speciale și conduce patru cluburi comunitare. Organizația de caritate folosește o serie de sporturi pentru a implica participanții, inclusiv baschet, tenis de masă, volei, judo, fotbal, înot și tenis.Anul Sportului pentru ToțiMinisterul Culturii din Estonia a numit anul 2014 "Anul sportului pentru toți". Campania a fost coordonată de către Comitetul Olimpic Eston, iar printre parteneri au fost organizatori de evenimente sportive. Aderarea la proiect a fost voluntară și principalele obiective au fost creșterea numărului de persoane care sunt în mod regulat fizic active și pentru a spori gradul de conștientizare a oamenilor cu privire la mișcare și sport. Principalul grup țintă au fost indivizii care erau deja conștienți de beneficiile mișcării, dar erau ei înșiși pasivi. Peste 1700 de evenimente au avut loc în întreaga țară în cursul anului. La sfârșitul proiectului, au participat 210.000 de persoane la evenimente sportive publice și 100.000 au raportat că și-au schimbat obiceiurile și comportamentul ca urmare a Anului Sportului pentru Toți.Traseul Blue Derby Mountain Bike – MTBTraseul Blue Derby Mountain Bike, situat în nord-estul Tasmaniei, a fost finalizat în 2014. De la deschidere, consiliul Dorset a estimat impactul economic al traseelor MTB din regiune între 15 și 18 milioane de dolari și de la înființare, fluxul de vizitatori în regiune a crescut semnificativ.Pericole strategice1.Riscurile pentru sănătate sunt ridicate – analiza datelor indică un trend îngrijorător ascendent al pre-obezității România clasându-se peste media europeană și obezității în rândul adulților din cauza lipsei atractivității față de activitățile fizice și sport dar și din cauza facilităților, bazei materiaeă inadecvate la nivel local doar 17% din populația României practică sport în parcuri sau spații publice, comparativ cu 40% media UE, cel mai comun loc fiind acasă, 60% RO vs 32% media UE – baza materială sportivă adecvată la nivel local este un factor important în creșterea activității fizice și practicării sportului de către populație 13% respondenți RO care declară că nu există bază materială sportivă adecvată comparativ cu 3% media UE.3.Rolul autorităților locale în acest sector este esențial, politicile și programele trebuie realizate în colaborare cu UAT-uri și actori cointeresați locali – majoritatea populației 52% consideră că autoritățile locale nu depun suficiente eforturi pentru a încuraja și facilita practicarea de activități fizice sau sport 40% media UE.Sport de performanță +
Elemente cheieSusținerea atleților prin programe de competiție sportivăDezvoltarea bazei materiale sportive, înnoirea echipamentelor – creșterea calității lor și crearea unor condiții de siguranță optimăOrganizarea pe scara largă de competiții sportive la nivel local și național Stimularea dezvoltării sportului pentru juniori și copiiDezvoltarea unui set de indicatori de performanță/KPI raportat la resursele investite, dezvoltarea unui sistem de raportare, monitorizare și evaluare a sportului de performanță, care să permită decizii obiective bazate pe date – data driven decisions
+
ContextActivitatea sportivă este reglementată prin Legea nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare, cunoscută sub denumirea "Legea educației fizice și sportului". Autoritatea publică răspunzătoare de implementarea acestei legi este Ministerul Sportului . Ministerului Sportului este principala entitate prin care Guvernul reglementează mișcarea sportivă pe teritoriul național, însă nu este singura cu atribuții directe în domeniul sportului.Sub autoritatea Ministerului Sportului activează 77 de federații naționale și de asemenea, Ministerului Sportului colaborează cu Comitetul Olimpic și Sportiv Român. Potrivit legii, Ministerului Sportului "conlucrează cu Comitetul Olimpic Român în finanțarea și derularea programelor privind pregătirea și participarea sportivilor români la Jocurile Olimpice, precum și pentru promovarea valențelor educative ale olimpismului."
Cadrul instituțional în funcție de aria sportivă/tipologia sportuluiDatorită reglementărilor existente coroborate cu natura trans-sectorială a sportului, coordonarea și managementul sunt extrem de dificile în contextul în care capacitatea managerial-administrativă în general în România este redusă – într-un cadru legal- instituțional în care cel puțin 7 ministere MSp, MEd, MSP, MAI, MAPN, MDLPA, MT, alături de alte entități centrale COSR sunt implicate în acest sector, atât la nivel de alocări financiare, cât și în privința coordonării activității, asistăm la un nivel ridicat de complexitate care conduce la deficiențe de funcționare și capacitate redusă de coordonare integrată a politicilor din domeniu.
+
Sportul de performanță în România. Cadrul legal. Cadrul Instituțional. Date statistice.Prin structură sportivă se înțeleg următoarele entități, în conformitate cu dispozițiile art. 21 din Legea nr. 69/2000 cu modificările și completările ulterioare:a)cluburile sportive, inclusiv cele organizate ca societăți comerciale, unitățile de învățământ cu program sau profil sportiv, palatele și cluburile copiilor și elevilor;c)ligile profesioniste;e)alte organizații sportive naționale.Acestea sunt clasificate astfel:1.Obiectivele clubului sportiv decurg și din reglementările federațiilor sportive naționale, precum și din statutele și regulamentele federațiilor sportive internaționale.Cluburile sportive pot înființa secții pe ramură de sport și se pot constitui ca structuri monosportive sau polisportive. Ele au regim propriu de administrare și de gestionare a bugetului și a patrimoniului, aprobat de adunările generale ale acestora, în condițiile legii. Cluburile sportive se supun în fiecare an verificărilor financiare, potrivit legii. Pentru înstrăinarea bazelor sportive realizate pe terenuri concesionate în scopuri exclusiv sportive sau pentru schimbarea destinației acestora, este necesar acordul Ministerului Sportului.● exprimarea voinței de asociere și a scopului propus;● sediul clubului;● patrimoniul inițial al asociației. Activul patrimonial, în valoare de cel puțin un salariu minim brut pe economie, la data constituirii asociației sau la data reorganizării, după caz, este alcătuit din aportul în natură și/sau în bani al asociaților;● nominalizarea expresă a secțiilor pe ramură de sport;● cerințele și procedura de dobândire și de pierdere a calității de membru;● categoriile de resurse patrimoniale ale clubului;● însemnele și culorile obligatoriu;● semnăturile asociaților.1.1.Structuri sportive de drept public – 632 unitățiStructuri sportive de drept public se înființează în conformitate cu dispozițiile art. 29 și art. 30 din Legea nr.69/2000 cu modificările și completările ulterioare. +
Articolul 29(1)Structuri sportive de drept public mono sau polisportive se organizează și funcționează după regulamente proprii, elaborate conform legii.
+
Articolul 30:Structurile sportive de drept public pot primi spre administrare sau în folosință gratuită imobilele care deservesc activitatea sportivă, baze și instalații sportive. Bazele și instalațiile sportive primite spre administrare și folosință sunt considerate patrimoniu sportiv și nu își vor schimba destinația sportivă fără aprobarea Ministerului Sportului.Structurile sportive de drept public vor respecta prevederile specifice din normele din regulamentele federațiilor naționale din ramura de sport respectivă. Structurile sportive de drept public aparțin Ministerului Sportului, Ministerului Educației, Ministerului Afacerilor Interne, consiliilor județene și locale și altor structuri de stat. Acestea sunt împărțite astfel:

() Alba
() Arad
() Argeș
() Argeș
() Bacău
() Bacău
() Bihor
() Bistrița-Năsăud
() Botoșani
() Brăila
() Brașov
() București
() București
() București
() București
() Buzău
() Călărași
() Caraș-Severin
() Cluj
() Constanta
() Covasna
() Dâmbovița
() Dolj
() Galați
() Giurgiu
() Gorj
() Harghita
() Hunedoara
() Iași
() Maramureș
() Mureș
() Neamț
() Neamț
() Prahova
() Prahova
() Sălaj
() Satu Mare
() Sibiu
() Suceava
() Suceava
() Suceava
() Teleorman
() Timiș
() Tulcea
() Vâlcea
() Vaslui
() Vrancea

2.2.1.Colegii care dețin Certificat de identitate sportivă: 16 unități.() Colegiu Tehnic "Alexandru Roman" ALEȘD,() Colegiul Tehnic "Media" București,() Colegiul Național "Mihai Viteazul" Ploiești,() Colegiul Național "S. Vulcan" Beiuș,() Colegiul Tehnic Târnăveni,() Colegiul Tehnic Feroviar "Mihai I",() Colegiul Național "Nicu Gane" Fălticeni.2.3.Licee cu program sportiv care dețin Certificat de identitate sportivă: 33 de unități.2.5.Cluburi sportive Universitare – 30 de unități2.7.Structuri sportive aflate în subordinea altor structuri de stat – Ministerul Afacerilor Interne, Cluburi aflate în subordinea Ministerul Transporturilor, Romsilva – Regia Națională a Pădurilor: 3 cluburiB.Distribuție geografică cluburi sportiveGrad disparitate geografică: structuri sportive de drept public 15x/structuri sportive de drept privat 11xSocietăți pe acțiuni care dețin CIS-uri: 79 de unități4.Asociațiile județene și ale municipiului București pe ramuri de sport sunt constituite din secțiile asociațiilor și cluburilor sportive cuprinse în sistemul competițional județean, afiliate și recunoscute de acestea. Persoanele fizice nu pot înființa asociații județene, cu excepția ramurilor "Sportul pentru toți" și "Sportul pentru persoanele cu handicap".Obiectivele, drepturile și îndatoririle asociațiilor județene și ale municipiului București pe ramuri de sport decurg din statutele și regulamentele federațiilor sportive naționale corespunzătoare, precum și din puterea delegată de către acestea. Dobândirea personalității juridice se face în condițiile legii, ca organizație-asociație fără scop lucrativ.Aceleași disparități observate la nivel de cluburi sportive se păstrează și la nivelul asociațiilor județene de sport: jud. Cluj 25, jud. Constanța 22, jud. Prahova 22 comparativ cu jud. Covasna 4, jud. Giurgiu 5 sau jud. Ialomița 6 – o diferență de aprox. 4x.5.Acestea se pot clasifica după următoarele criterii:● Federații Olimpice / Federații Neolimpice● Federații de jocuri sportive / sporturi individuale / sporturi de echipăO federație se poate transforma din federație neolimpică într-una olimpică atunci când Comitetul Internațional Olimpic modifică lista sporturilor găzduite de următoarele Jocuri Olimpice. Acest lucru se întâmplă pentru următorul ciclu olimpic. O federație este considerată Federația Olimpică în cazul în care are activitate într-una dintre probele olimpice. Comitetul Internațional Olimpic poate să adauge sau să elimine probe sportive din cadrul Jocurilor Olimpice. În cazul în care o Federație Sportivă Națională nu mai are probe olimpice la următoarele Jocuri Olimpice, aceea Federație nu mai este considerată Federație Olimpică.Comitetul Național Paralimpic funcționează în baza Legii nr. 69/2000 cu modificările și completările ulterioare, +
Articolul 36Federațiile sportive naționale se vor constitui numai cu avizul expres al Ministerului Sportului. CNP dezvoltă și coordonează activitățile sportive paralimpice din țară.(2)Prin excepție, se pot constitui Federația sportivă națională "Sportul pentru toți" și Comitetul Național Paralimpic, pentru persoanele cu nevoi speciale, ca persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, având ca membri persoane fizice și persoane juridice cu activitate specifică în domeniu.Comitete sportive în România1.Comitetul Olimpic și Sportiv Român este o organizație care aparține Mișcării Olimpice, fiind organizat și funcționând în baza statutului propriu, elaborat în conformitate cu prevederile Cartei Olimpice și dispozițiile legislației naționale. Comitetul Olimpic și Sportiv Român este o asociație de interes național, persoană juridică de drept privat, de utilitate publică, autonomă, nonprofit, neguvernamentală și apolitică, constituită în condițiile legiiComitetul Național Paralimpic este constituit în aceleași condiții ca și Federațiile Sportive Naționale.
7.
8.

• Argeș
• Brașov
• București
• București
• București
• Harghita
• Ilfov
• Ilfov
• Maramureș
• Mehedinți
• Prahova

9.10.În urmă recensământului din anul 2017, realizat de către Ministerul Sportului prin direcțiile județene de sport, numărul bazelor sportive este de 5.353. Numărul acestora diferă de la județ la județ, în funcție de posibilitatea practicării sporturilor la nivel geografic. Totodată, tipul acestor baze de date este dat și de tradiția practicării unui anumit sport într-o anumită zona geografică.Antrenorii aflați în bazele de date ale federațiilor sportive naționaleAntrenor asistent – cel care, după minim un an de activitate, a fost declarat promovat la examen, prin evaluarea competențelor necesare acestui nivel;Totodată, acest titlu se poate obține dacă au avut rezultate deosebite la nivel internațional în activitatea sportivă, dacă au pregătit 2 sportivi pentru sporturi individuale și cel puțin un an o echipă pentru jocurile sportive de echipe care au obținut următoarele performanțe sportive:● Locurile I-VIII la Jocurile Olimpice;● Locurile I-III la Campionate Mondiale și Europene de cadeți, juniori, tineret;Antrenorii recunoscuți la nivel național sunt recunoscuți și de federațiile sportive naționale.Sportivii sunt legitimați în România la nivel de club și de federație. În România, sunt legitimați 309.549 de sportivi la toate categoriile de vârsta.Grupele de sportivi recunoscute în România, precum și la nivel european și internațional:● Copii● Juniori● SenioriAceste grupe sunt reglementate de federații internaționale și fiecare categorie are subdiviziunile proprii, în funcție de ramura de sport.O mențiune trebuie să fie făcută din perspectiva diferenței de valori dintre numărul total de sportivi legitimați și numărul de sportivi legitimați activi – există diferențe majore între cele două categorii, cu variații în funcție de sport – spre ex. la nivelul jud. Cluj doar 10648 din cei 14394 de sportivi legitimați sunt activi aprox. 73%.Raportat la numărul sportivilor legitimați și activi sus-menționați, în anul 2020 sunt înregistrați un total de 1634 de antrenori sportivi în cadrul federațiilor.
Harta. Număr antrenori 2020. Sursa: Federațiile
Harta. Numărul instructorilor sportivi, 2020. Sursa: FederațiileO perspectivă globală asupra acestor indicatori număr sportivi legitimați, respectiv antrenori și instructori indică o altă problemă – disparități majore între numărul de sportivi raportați de la un an la altul –

NUMAR DE SPORTIVI LEGITIMATI în anul 2020 Număr instructori sportivi activi in 2020 Nr Sportivi activi/ Antrenori + instructori
sportivi legitimați participanți în sistemul competițional național 22 24
COMITETUL NAȚIONAL PARALIMPIC 330 0 33.00 617 58 10.64
Federația Romana de Aikido 437 37 7.67 153 15 7.80
Federația Română de Arte Marțiale 1331 74 7.69 0 0 Date inexistente
Federația Română de Atletism 2164 19 3.62 1411 0 Date inexistente
Federația Română de Badminton 0 0 Date inexistente 32973 514 10.40
Federația Română de Baseball și Softball 630 0 19.09 0 0 Date inexistente
Federația Română de Bob și Sanie 284 2 9.47 506 0 397.00
Federația Română de Box 969 55 4.68 649 21 27.76
Federația Română de Canotaj 722 0 12.67 0 0 Date inexistente
Federația Română de Ciclism 652 5 15.52 660 37 17.62
Federația Română de Culturism și Fitness 494 0 30.88 4891 162 14.56
Federatia Romana de Darts 0 0 Date inexistente 148399 3005 49.38
Federația Română de Fotbal Tenis 504 33 10.72 996 169 2.22
Federația Română de Gimnastică Ritmică 222 8 5.16 281 4 46.00
Federația Română de Golf 0 0 Date inexistente 654 47 5.83
Federația Română de Handbal 7247 0 18.03 2240 55 40.73
Federația Română de Hochei pe Iarbă 0 0 Date inexistente 3072 185 9.75
Federația Română de Kaiac – Canoe 1348 2 20.42 10791 199 38.73
Federația Română de 131 29 2.85
Federația Română de Karate Tradițional 752 62 6.27 5159 102 6.34
Federația Română de Karting 184 46 3.68 5495 132 28.56
Federația Română de Lupte 1693 4 7.84 862 44 10.66
Federația Română de Motociclism 1408 2 100.57 2647 182 5.69
Natație și Pentatlon Modern 1533 35 22.43
Federația Română de Orientare 314 24 5.61 358 3 8.00
Federația Română de Patinaj 0 0 Date inexistente 0 0 Date inexistente
Federația Română de Polo 928 2 13.65 497 11 21.09
Federația Română de Powerlifting 224 19 8.62 1264 31 20.45
Federația Română de Rugby 3085 253 8.71 18796 181 16.52
Federația Română de Sambo 483 9 17.25 2317 107 16.52
Federația Română de Scrabble 57 0 14.25 1350 83 5.01
Federatia Romana de Snooker 134 0 33.50 0 0 Date inexistente
Federația Română de Squash 257 11 9.18 0 0 Date inexistente
Federația Română de Taekwoando ITF 5 63 0.06 5202 48 33.88
Federația Română de Tenis 2664 0 Date inexistente 949 79 7.46
Federația Română de Tir cu Arcul 682 28 14.21 1688 69 16.16
Federația Română de Triatlon 507 37 7.80 3651 209 17.47
Federația Română de Vovinam Viet-Vo-Dao 548 16 12.74 179 4 3.00
Federația Română de Yachting 104 6 5.20 0 0 Date inexistente
Federația Română Sportul pentru Toți 0 1813 Urmărind distribuția geografică a antrenorilor și instructorilor observăm aceleași disparități între județe, la nivel de instructori activi 2020, observăm principalele centre de atracție pentru aceștia și anume Constanța 304, Cluj 233 de instructor, Argeș 191, Brașov 181 sau Mureș 179, la polul opus se plasează Ialomița 45, Sălaj 67, Giurgiu 71, cu un index de disparitate de 6.75x. La nivelul antrenorilor activi, excluzând Ilfov București, cei mai mulți se regăsesc în județe Timiș 490, Cluj 384, Constanța 304 la polul opus plasându-se Ialomița 5 și Sălaj 67, indexul de disparitate geografică fiind de 10.8x +
Performanța sportivăCele mai mult medalii s-au obținut în perioada 2018-2019, și anume 349, respectiv 354 de medalii naționale și 116, respectiv 138 de medalii internaționale.
Sursa: MApNDin perspectiva bugetului alocat în perioada 2012-2020, putem observa un trend în creștere pentru dezvoltarea bazei materiale sportive. În 2020 s-a alocat cu 68,956,000 mai mult, în comparație cu anul de referință 2012.
Grafic. Bugetul alocat activităților sportive și dezvoltării bazei materiale sportive.
Nivelul de performanță este clasificat în funcție de "valoarea internațională sau națională a rezultatului în sine":● Performanța nivelului OLIMPIC/MONDIAL, dacă plasează sportivul sau echipa competitivă să fie parte dintre cei mai buni din Jocurile Olimpice sau Campionatele Mondiale.● La nivel național, dacă plasează sportivul sau echipa printre cei mai buni la nivel național.Teoretic, criteriul care ar trebui să clasifice un sport olimpic este determinat de difuzarea sa la nivel mondial. Deci, programul olimpic ar trebui să includă toate cele mai populare sporturi. În realitate nu este cazul, deoarece în ultimii 30 de ani au fost preluate alte criterii de evaluare pentru alegerea sportului de inclus sau de menținut în programul olimpic. Nu în ultimul rând "vizibilitatea" televiziunii numărul de spectatori și de aceea numărul Sporturilor/Specializărilor crește la fiecare ediție a Jocurilor Olimpice.● Sport olimpic/non-olimpic: Specialitate Proba care nu este prezentă în programul Jocurilor, dar aparține unei discipline olimpice.● Sport non-olimpic, care nu este recunoscut de Comitetul Olimpic Internațional.Comitetul Olimpic și Sportiv Român funcționează în baza statutului, este recunoscut de Comitetul Internațional Olimpic din anul 1914, utilitatea publică fiindu-i conferită prin Legea nr.69/2000 cu modificările și completările ulterioare.Jocurile Olimpice de vară reprezintă un eveniment sportiv care se desfășoară odată la patru ani, și sunt organizate de Comitetul Internațional Olimpic CIO. Primele Jocuri Olimpice moderne s-au desfășurat la Atena în 1896. Începând cu anul 1904, medaliile sunt acordate pentru fiecare eveniment sportiv cu aur pentru locul întâi, argint pentru locul doi și bronz pentru locul trei.Medalii Jocuri Olimpice RO 1988 – 2020România și-a atins potențialul maxim la Jocurile Olimpice din 1984, organizate în Los Angeles, când a reușit performanța câștigării a unui total de 53 de medalii, dintre care 20 de aur.Comparativ cu anul de referință 2000, scăderea performanței olimpice este semnificativă 83%, de la un total de 24 de medalii, la 4.Alături de trend-ul descendent în câștigarea medaliilor, se poate observa și o scădere în numărul sportivilor care participă la Jocurile Olimpice de Vară.Participanți și rezultate ale sportivilor români la Jocurile Olimpice de Iarnă – 1928-2018
Grafic. Performanța sportivilor seniori la campionatele mondiale –
O performanță aproximativ constantă și apreciabilă, cu creșteri punctuale la nivelul unor ani 2002, 2012, 2016, 2018, în aria sporturilor neolimpice la campionatele mondiale de seniori, cu valori apropiate de 50 de medalii, respectiv anii menționați anterior cu performanțe deosebite – 2012 cu aproape 250 de medalii
2.Grafic. Raport performanță competiții internaționale sporturi olimpice/sporturi neolimpice/arte marțiale – prelucrare MSPGrafic. Raport performanță competiții internaționale sporturi olimpice/sporturi neolimpice/arte marțiale – perioade 3 ani premergător jocurilor olimpice – prelucrare MSp 2020Grafic. Performanță jocuri olimpice vs performanța la CM premergător 2 ani participării la jocurile olimpice – date prelucrate MSP 2020Acest trend descendent este evidențiat mai clar de graficul următor.Observăm o scădere cu aproape 50% a performanței la Jocurile Olimpice în raport cu CM de la 33% la 19% cu un hiatus în anul 2012 "outlier" pentru trendul major.Dacă introducem în calcul și artele marțiale, trendurile menționate anterior se accentuează dramatic – în 24 de ani evoluția a fost de la un procentaj de 80% medalii la jocurile olimpice raportat la medalii la CM la 1% în ultimii 12 ani cu un o linie de referință în anul 2000.Acest fenomen este unul care necesită întreaga atenție, din cauza efectelor negative pe care le generează asupra performanțelor sportive în sporturile olimpice – coroborat cu resursele limitate al MSp și COSR și creșterea explozivă a sporturilor non-olimpice cantitate și diversitate este imperios necesară:1.diferențierea mecanismelor de alocare a resurselor în funcție de obiectivele stabilite și dezvoltarea unor mecanisme reale de monitorizare și evaluare, care să permită un control real asupra modului în care sunt utilizate resursele bugetarea performanței.Lipsa diferențierii dintre sporturile olimpice și neolimpice – din cauza sistemului de recompensare financiară observăm o tendință negativă la nivelul performanței sporturilor olimpice și un trend pozitiv la nivelul sporturilor non olimpice – o diferențiere clară între aceste două categorii și construcția unui sistem de "incentives" pentru sporturile olimpice este o condiție esențială pentru inversarea trendului negativ.2.Se observă disparități majore în distribuția resurselor și, implicit, a activității și performanței – atât la nivel de bază materială sportivă, cât și la nivel de resurse umane antrenori, sportivi există diferențe geografice substanțiale care pot fi explicate doar parțial de diferențele de populație între județe – în medie, între cele mai "sărace" și cele mai "bogate" județe, diferențele sunt între 5x și 10x, la nivel de resurse. Acest fenomen se observă și la nivelul bazei materiale sportive, în ceea ce privește diversitatea – există o concentrare a bazei materiale specifice pentru anumite sporturi fotbal, tenis, handbal în detrimentul altora înot, atletism, gimnastică – din perspectiva sportului de agrement aceste diferențe pot fi explicate parțial prin popularitatea sportului – din perspectiva performanței sportive, lipsa bazei materiale sportive pentru sporturi în care istoric România a avut performanțe va avea un impact negativ major pe termen lung.4.Managementul deficitar al sportului de performanță – modalitățile actuale de alocare a resurselor condiționare minimă în relație cu rezultatele/performanța, lipsa unor mecanisme de evaluare și control, procesul de colectare a datelor privind sportul de performanță raportări inexacte sau eronate, indicatori diferiți utilizați de instituțiile care raportează, utilizarea datelor în procesul decizional datorită validității discutabile a acestora, multitudinea de actori instituționali și de actori cointeresați cu atribuții respectiv interese în sportul de performanță, generează un grad redus de eficacitatea în utilizarea resurselor – asistăm la o diversitate ridicată de structuri. Este necesară o redefinire a "sportului de performanță" și o alocare a resurselor bazată pe date reale, ținând cont de context factori istorici privind potențialul ridicat al anumitor sporturi, cu implicarea actorilor cointeresați din domeniu. Se observă o ineficiență sistemică în utilizarea resurselor la nivelul sportului de performanță exp. incapacitatea de a genera date de calitate, lipsa de control asupra rezultatelor, sistem modelat pentru a consuma resurse și pentru a supraviețui. Dezvoltarea unui set comun de indicatori de performanță și a unui sistem de raportare facil și obiectiv e o condiție necesară pentru o alocare judicioasă a resurselor.6.
+
Anexa nr. 2Clasificarea sporturilorrezultate la jocurile olimpice – ultimele 4 ediții,
b.numărul de probe diversitatea probelor olimpice aflate în acele sporturi● dupa fiecare ciclu de jocuri olimpice în funcție de aceste criterii se realizează o nouă clasificare/distribuirePrioritizarea sporturilor va fi realizată pe baza următoarelor criterii● Rezultatele sportive ale sportivilor în ultimele trei cicluri olimpice, după cum urmează:() Jocurile Olimpice() Campionatele Continentale de Seniori() Campionatele Continentale de Tineret și Juniori o Alte competiții internaționale oficiale● Sport olimpic sau neolimpic● Sporturi de vară sau sporturi de iarnă() Recunoscut de CIO, dar nu are probe olimpice() Nerecunoscut de GAIFS● Numărul sportivilor legitimați la Federația Sportivă Națională● Prioririzarea sporturile se va face pe Federații Sportive Naționale, prin trei categorii principale, respectiv subcategorii:() Cat. 1 – Sporturi Prioritare de Interes Național■ Subcategoria – Sporturi Individuale■ Subcategoria – Sporturi neolimpice() Cat. 3 – Alte sporturi naționale● Centrele Regionale pentru Excelență se vor ocupa numai cu sporturile din Categoria 1 -Sporturi Prioritare de Interes Național1.Sporturi individuale1.1.1.Federația Română de Judo1.1.3.Federația Română de Lupte1.1.5.Federația Română de Bob și Sanie1.1.7.Federația Română de Ciclism1.1.9.Federația Română de Kaiac – Canoe1.1.11.Federația Română de Gimnastică1.1.13.Federația Română de Haltere1.2.Federația Română de Fotbal1.2.2.Federația Română de Handbal1.2.4.Federația Română de Volei1.2.6.Federația Română de Hochei pe Gheață2.Federația Româna de Schi Biatlon2.1.2.Federația Română de Haltere2.1.4.Federația Română de Tenis2.1.6.Federația Română de Triatlon2.1.8.Federația Română Ecvestră2.1.10.Federația Română de Alpinism și Escaladă2.1.12.Federația Română de Dans Sportiv3.Federația Română de Oină3.2.Federația Română de Sambo3.4.Federația Română de Karate3.6.Federația Română de Karting3.8.Federația Română de Bowling3.10.Federația Română de Orientare3.12.Federația Română de Modelism3.14.Federația Română de Squash3.16.Federația Română de Arte Marțiale3.18.Federația Română de Taekwondo ITF3.20.Federația Română de Go3.22.Federația Română de Pescuit Sportiv3.24.Federația Română de Fotbal Tenis3.26.Federația Română de Popice3.28.Federația Română de Radioamatorism3.30.Federația Română de Pangration Athlima3.32.Federația Română de ChanbaraI.Trebuie să aibă:i.Centru de recuperareiii.Școlarizare pentru sportiviv.Surse de finanțare asigurate din:i.Bugetele localec.Vârsta recomandată pornește de la 14 ani, excepția se va aplica la sporturile unde performanța începe de la vârste mai tineree.Sportivii propriiii.Loturi Olimpice și naționale din străinătatef.Cluburile reședințelor de județ din raza lorii.Asociațiile sportive / cluburile comunelor sau satelor din raza lorg.În loturile naționaleii.Cluburi din reședințele de județ sau sectoare din București din raza C.R.E.a.Baze sportive / Complexe sportive în care se pot practica cele 14 sporturi prioritare individuale și de echipăb.MSPp și/sauii.Mediul privatc.De unde provin sportivii:i.Cluburile orașelor din raza loriii.Unde sunt promovați sportivii:i.În loturile naționaleiii.Cluburi și Asociații sportive din municipiile/ orașele din raza C.R.E.a.Baze sportive / Complexe sportive în care se pot practica acele sporturi care se regăsesc în Centrele Regionale de Excelențăb.Bugetele localeii.Control exercitat de specialiștii din CRE pe plan profesionald.Din cluburile orașelor din raza lorii.Unde sunt promovați sportivii:i.Centre Regionale de Excelențăiii.În loturile olimpiceIV.Trebuie sa aibă în localitate:i.Recomandat – baze sportive multifuncționale care sunt folosite atât pentru inițiere în sport, cât și pentru creșterea calității vieții din comunitate / potențialul turistic ex.: bazine didactice, piste de alergare, pistă de ciclism între localitățib.Bugetele localeii.Control exercitat de specialiștii pe plan profesionald.Din asociațiile sportive / cluburile comunelor sau satelor din raza lore.În cluburile orașelor din raza lorii.Centre Regionale de Excelențăiv.În loturile olimpiceMențiuni:Complexurile Sportive Naționale aflate în administrarea MSp vor fi adaptate la nevoile sporturilor prioritare de interes național, ținând cont de specificul locației în care se află complexul sportiv național.––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
Post
Filter
Apply Filters