STRATEGIE NAȚIONALĂ din 16 mai 2024

Notă …

Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 533 din 16 mai 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 467 din 21 mai 2024.
Protejăm viitorul! Împreună împotriva traficului de
persoane, pentru drepturile și demnitatea fiecărei persoane.<!–>–> +
Cuprins<!–>Listă abrevieri utilizate în text–>INTRODUCERE<!–>VIZIUNEA–>PRIORITĂȚILE, POLITICILE ȘI CADRUL LEGAL EXISTENTE<!–>ANALIZA CONTEXTULUI ȘI DEFINIREA PROBLEMELORAnaliza contextului–>Problemele actuale în relație cu prevenirea și combaterea traficului de persoane<!–>–>SCOPUL, OBIECTIVELE GENERALE ȘI SPECIFICE<!–>REZULTATELE AȘTEPTATE–>PROCEDURI DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE<!–>INSTITUȚIILE RESPONSABILE–>IMPLICAȚIILE BUGETARE ȘI SURSELE DE FINANȚARE<!–>IMPLICAȚIILE ASUPRA CADRULUI JURIDIC–>PLANUL NAȚIONAL DE ACȚIUNE 2024-2026<!–>Listă abrevieri utilizate în textAAPL Autorități ale administrației publice locale–>ANABI Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate<!–>ANCOM Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații–>ANES Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați<!–>ANPDCA Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție–>ANPDPD Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități<!–>ANR Agenția Națională pentru Romi–>ANITP Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane<!–>ANOFM Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă–>CNAS Casa Națională de Asigurări de Sănătate<!–>CSVI Compartiment pentru Sprijinirea Victimelor Infracțiunilor–>DCCO Direcția de Combatere a Criminalității Organizate<!–>DGAESRI Direcția Generală Afaceri Europene, Schengen și Relații Internaționale–>DGASPC Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului<!–>DIICOT Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism–>DRP Departamentul pentru Românii de Pretutindeni<!–>EUROJUST Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală–>IGI Inspectoratul General pentru Imigrări<!–>IGPR Inspectoratul General al Poliției Române–>IGPF Inspectoratul General al Poliției de Frontieră<!–>ICPC Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității–>INM Institutul Național al Magistraturii<!–>IM Inspecția Muncii–>JIT Joint Investigation Team (RO:Echipă Comună de Investigații)<!–>MAI Ministerul Afacerilor Interne–>MAE Ministerul Afacerilor Externe<!–>MCID Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării–>MD/OC Misiune diplomatică/Oficiu consular<!–>MEAT Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului–>ME Ministerul Educației<!–>MF Ministerul Finanțelor–>MIPE Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene<!–>MJ Ministerul Justiției–>MFTES Ministerul Familie, Tineretului și Egalității de Șanse<!–>MNIR Mecanism Național de Identificare și Referire–>MMSS Ministerul Muncii și Solidarității Sociale<!–>MP Ministerul Public–>MS Ministerul Sănătății<!–>MTI Ministerul Transporturilor și Infrastructurii–>OAP Operațional Action Plan (RO: Plan Operațional de Acțiune)<!–>OIM Organizația Internațională pentru Migrație–>ONG Organizație Non Guvernamentală<!–>ONPM Oficiul Național pentru Protecția Martorilor–>UE Uniunea Europeană<!–>UNBR Uniunea Națională a Barourilor din România–>UNODC Biroul Organizației Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate<!–>UPU Unitate Primiri Urgențe–>PICCJ Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție<!–>PNA Plan Național de Acțiune–>SGG Secretariatul General al Guvernului<!–>SNITP Strategia Națională Împotriva Traficului de Persoane–>SPAS Serviciul Public de Asistență Socială<!–>SSVI Serviciul pentru Sprijinirea Victimelor Infracțiunilor–> +
INTRODUCERE<!–>Traficul de persoane este o încălcare gravă a drepturilor fundamentale ale omului, aducând atingere demnității și integrității ființei umane*1,2. Implicațiile profunde ale fenomenului sunt resimțite de la nivel individual, asupra victimelor și persoanelor apropiate acestora, și până la nivelul statelor și relațiilor dintre acestea.*1 Council of Europe, Council of Europe Convention on Action against Trafficking in Human Beings, Preambul, alin.3, Council of Europe Treaty Series – No. 197, Warsaw, 2005;–>*2 The European Parliament, the Council, and the Comission, Charter of Fundamental Rights of The European Union (2012/C 326/02), art. 5, p. 396, Official Journal of the European Union, Bruxelles, 2012;<!–>–>Traficul de persoane constituie, de asemenea, o infracțiune gravă, asociată, în multe cazuri, criminalității organizate naționale și trans-naționale, în urma căreia infractorii obțin câștiguri financiare foarte ridicate. Convențiile internaționale pentru lupta împotriva traficului de persoane și tratatele încheiate în același scop în ultimii douăzeci de ani au oferit statelor cadrul pentru lupta împotriva fenomenului. Totuși, indiferent de numărul mare de rețele identificate și de traficanți trimiși în închisori, victoria împotriva traficului pare încă îndepărtată. Fenomenul este, de altfel, extrem de versatil, cu manifestări tot mai variate, de la an, la an și de la o regiune geografică, la alta. O astfel de situație impune statelor creșterea adaptabilității la evoluțiile fenomenului și o ripostă permanentă prin implementarea de acțiuni eficiente de stopare a acestuia.<!–>Traficul de persoane afectează profund victimele, de multe ori pe durate îndelungate de timp, fiind necesare intervenții multiple, cu grad înalt de complexitate, multidisciplinare și coerente din partea instituțiilor competente, astfel încât aceste efecte să fie înlăturate sau, cel puțin, diminuate.–>Lupta împotriva traficului de persoane și protecția victimelor acestei infracțiuni reprezintă o prioritate a autorităților române, ca urmare a impactului negativ al acestei infracțiuni în planurile economic, social și al securității. România continuă să fie o țară de origine pentru victimele traficului de persoane, cetățeni români fiind exploatați atât în interiorul țării, cât și în statele europene. În ultimii ani, însă, datele statistice sugerează că țara noastră începe să devină o destinație pentru victimele traficului provenite din alte state, în special din zona Asiei.<!–>La nivelul Uniunii Europene, potrivit ultimului raport european în domeniul traficului de persoane pentru perioada 2019-2020, România era al 4-lea stat european după Franța, Olanda, Italia, urmat de Germania ca număr de victime identificate,*3 și al 2-lea stat european, după Franța, ca număr de persoane trimise în judecată și condamnate pentru infracțiuni de trafic de persoane și minori. În același timp, țara noastră are cei mai mulți cetățeni exploatați prin muncă forțată pe teritoriul Uniunii Europene, cele mai multe femei și cei mai mulți minori traficați pentru exploatare sexuală, comparativ cu celelalte State Membre.*3 Statistics and trends in trafficking in human being in the European Union in 2019-2020, Accompanying the document REPORT FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE COUNCIL, THE EUROPEAN ECONOMIC AND SOCIAL COMMITTEE AND THE COMMITTEE OF THE REGIONS, Report on the progress made in the fight against trafficking in human beings (Fourth Report), disponibil la https://eur-lex.europa.eu/legal- content/EN/TXT/HTML/?uri=CELEX:52022SC0429–><!–>Responsabilitatea protecției cetățenilor împotriva traficului de persoane se află la intersecția mai multor domenii de intervenție și necesită coordonare și planificare strategică și multisectorială între actorii implicați (Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justiției, Ministerul Public, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Familiei Tineretului și Egalității de Șanse, Ministerul Educației, Ministerul Sănătății, Ministerul Finanțelor, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cancelaria Prim-Ministrului). Începând cu anul 2023, prin Decizia nr.22/31.01.2023, este înființat Comitetul Interministerial de coordonare strategică intersectorială a luptei împotriva traficului de persoane (denumit în continuare Comitet) având drept scop asigurarea unei abordări coerente și coordonate a procesului de implementare a politicilor publice în domeniul prevenirii și combaterii traficului de persoane și a asistenței victimelor traficului de persoane. Ca element de noutate al prezentei Strategii, Comitetul va avea un rol cheie în sprijinirea implementării acțiunilor de către fiecare instituție și stabilirea măsurilor ce se impun în vederea atingerii obiectivelor strategiei.–>Noua Strategie vizează perioada 2024-2028, cu primul Plan național de Acțiune subsecvent pentru perioada 2024-2026. Obiectivele incluse în prezenta Strategie sunt structurate astfel încât să producă rezultatele sustenabile și dincolo de perioada prevăzută.<!–>VIZIUNEALa finalul anului 2028, în România va funcționa un sistem național de luptă împotriva traficului de persoane, care va avea alocate resursele necesare și va dispune eficient de acestea. În cadrul acestui sistem, instituțiile centrale și locale, în cooperare cu organizațiile neguvernamentale, societatea civilă, cât și cu organizațiile internaționale, vor pune în practică măsuri eficace de diminuare a fenomenului, de identificare și asistență a victimelor acestuia și de pedepsire a traficanților. Un sistem complex de pregătire profesională continuă va asigura instruirea celor nou veniți în sistem și perfecționarea profesională a celor cu vechime. Abordarea centrată pe victimă va fi utilizată eficient de toate instituțiile care interacționează cu victimele traficului de persoane. Având în vedere natura transfrontalieră a acestui fenomen, cooperarea cu omologii sistemelor de justiție din alte țări va fi întărită, partenerii implicați utilizând proceduri de lucru comune, care îmbunătățesc viteza de reacție și calitatea informației. De asemenea, România va urmări și formarea de parteneriate cu state terțe care vizează obiective comune pentru a reduce riscurile care survin în urma traficului transfrontalier de persoane și pentru a proteja și a asista victimele acestui fenomen. În contextul schimbării graduale a statutului de țară de la "sursă", la "destinație", România va oferi victimelor de cetățenie străină protecția și asistența necesară pentru recuperarea după experiența de trafic și readaptarea la o viață normală. Utilizarea indicatorilor de performanță SMART și analiza periodică a acestora va facilita cunoașterea evoluției și caracteristicilor fenomenului, iar acțiunile anti-trafic vor fi adaptate tendințelor identificate, astfel încât măsurile de contracarare să fie aplicate în timp optim, iar resursele să fie utilizate cu un randament ridicat.–> +
PRIORITĂȚILE, POLITICILE ȘI CADRUL LEGAL EXISTENTE<!–>A.–>Congruența cu alte instrumente legislative și strategii naționaleViziunea prezentei strategii își propune să corespundă și nevoilor de intervenție identificate prin intermediul diferitelor documente strategice naționale.<!–>Programul de Guvernare 2023-2024Consolidarea luptei anticorupție și a luptei împotriva criminalității organizate este o prioritate a Guvernului pentru perioada 2023-2024. Potrivit Planului de Guvernare, printre prioritățile Guvernului la nivelul Ministerului Afacerilor Interne se află și lupta împotriva traficului de persoane, domeniu important pentru stabilitatea și bunul mers al societății. Implementarea măsurilor prevăzute în documentele strategice și programatice la nivelul MAI, printre care, în context, putem menționa gestionarea provocărilor migraționiste și securității frontierelor, adaptarea mecanismelor de recrutare, selecție, încadrare, dezvoltare, pregătire, formare și perfecționare a personalului MAI la realitățile sociale actuale, utilizarea fondurilor externe nerambursabile vor contribui la asigurarea unui grad ridicat de siguranță a persoanelor și a patrimoniului acestora, respectiv la consolidarea mecanismelor de prevenire și combatere a criminalității, prin întărirea cooperării interinstituționale. Pe această linie mai pot fi menționate și consolidarea capacității de monitorizare și anticipare a riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților care pot conduce la tulburarea gravă a ordinii publice la nivelul MAI, respectiv de contracarare a formelor grave de criminalitate, prin perfecționarea resurselor umane specializate în activitatea de informații și achiziția de instrumente tehnice avansate de culegere și procesare a informațiilor.–>Asigurarea resurselor umane și materiale necesare DIICOT, precum și susținerea demersurilor care presupun ca derularea procedurilor judiciare în cazurile de trafic de persoane să țină cont de starea fizică și psihică a victimelor pentru a nu agrava trauma. Dotarea parchetelor și instanțelor din fiecare județ cu săli de audiere, pentru victimele minore, care să fie utilizate atât în procesele penale cât și în cele civile, face parte din dorința Guvernului de a nu retraumatiza victimele.<!–>Recuperarea prejudiciilor provenite din infracțiuni și compensarea victimelor din fonduri dedicate este susținută de asemenea de către Guvern prin întărirea rolului de funcționare al ANABI.–><!–>Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 stabilește drept țintă strategică pentru anul 2030 eliminarea tuturor formelor de violență împotriva femeilor și fetelor, în sferele publice și private, inclusiv a traficului, exploatării sexuale și a altor tipuri de exploatare. Implementarea perspectivei de gen în mentalul societății românești începe prin adaptarea în consecință a programei școlare precum și prin organizarea unor campanii de informare și sensibilizare pentru combaterea stereotipurilor de gen în rândul tinerilor.–>Traficul de persoane ca și formă de criminalitate organizată este abordată la nivel național și în cadrul Strategiei Naționale Împotriva Criminalității Organizate 2021-2024, multe dintre măsurile relaționate asigurării resurselor necesare structurilor judiciare de profil, specializate în combaterea criminalității organizate, inclusiv a traficului de persoane fiind prevăzute de aceasta. Prezenta SNITP vine să completeze măsurile și atenția autorităților prin includerea unor aspecte specifice precum: instruirea polițiștilor și magistraților cu privire la trauma victimelor traficului de persoane, specializarea investigatorilor financiari pentru aplicarea principiului "follow the money" în cauzele de trafic de persoane, aplicarea multidisciplinarității și interdisciplinarității pentru determinarea interesului superior al victimei traficului de persoane și sprijin bazat pe nevoi specifice, inclusiv pe parcursul procesului penal.<!–>Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică 2023-2027 prevede activități referitoare la prevenirea și combaterea traficului de persoane, inclusiv prin creșterea nivelului de conștientizare a categoriilor sociale vulnerabile și a gradului de protecție a victimelor traficului de persoane. Strategia aduce în atenție traficul de persoane ca formă de criminalitate organizată și riscul de amplificare a acestei forme de criminalitate în contextul conflictului militar aflat la granițele țării noastre, generat de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, și permanenta ajustare a modurilor de operare în cazul acestei forme de criminalitate.–>Strategia Națională privind Recuperarea Creanțelor provenite din infracțiuni pentru perioada 2021-2025 își propune să asigure o identificare, administrare și valorificare responsabilă a bunurilor provenite și confiscate în timpul procesului penal și să reutilizeze activele în scopuri sociale, inclusiv pentru suportul victimelor traficului de persoane. Prezenta SNITP aduce în atenția autorităților și organizațiilor cu competențe posibilitățile de utilizare a fondurilor provenite din infracțiuni atât pentru proiecte de educație și prevenire anti-trafic, cât și pentru protecția și asistența victimelor traficului de persoane. Totodată, prezenta SNITP urmărește să asigure creșterea cunoștințelor în rândul practicienilor din domeniul prevenirii și combaterii traficului de persoane, în scopul promovării, cu titlu de regulă, a utilizării bunurilor confiscate, pentru a compensa victimele infracțiunilor, inclusiv a victimelor traficului de persoane.<!–>Strategia Națională pentru Prevenirea și Combaterea Violenței Sexuale "SINERGIE" 20212030 completează aria de intervenție pentru depistare și sprijin specific victimelor violenței sexuale, inclusiv victimelor traficului de persoane exploatate sexual, prin analizarea oportunității înființării unor compartimente de tip cyber patrol la nivelul Poliției Române, în scopul întăririi capacității serviciilor de sprijin pentru victimele infracțiunilor*4.*4https://anes.gov.ro/strategia-nationala-pentru-prevenirea-și-combaterea-violentei-sexuale-sinergie-2021-2030-si-planul-de-acțiuni-pentru-implementarea-ei-aprobate-de-guvern/–><!–> … B.–>Principalele instrumente juridice internaționale referitoare la traficul de persoane, ratificate de România, ori care au incidență în sfera traficului de persoane și a drepturilor omului, precum și documentele europene relevante:1.<!–>Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate, adoptată la New York, la 15 noiembrie 2000, ratificată prin Legea nr.565/2002. România a semnat, la data de 14 decembrie 2000, la Palermo, Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate, precum și cele două protocoale adiționale, adoptate la New York, la data de 15 noiembrie 2000: Protocolul privind prevenirea, reprimarea și pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor și copiilor, precum și Protocolul împotriva traficului ilegal de migranți pe cale terestră, a aerului și pe mare; … 2.–>Convenția Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de ființe umane, adoptată la 3 mai 2005, deschisă spre semnare și semnată de România la Varșovia la 16 mai 2005, ratificată prin Legea nr.300/2006; … 3.<!–>Directiva 2011/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2011 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia, precum și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/629/JAI a Consiliului. … 4.–>Directiva 2012/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității și de înlocuire a Deciziei cadru 2001/220/JAI a Consiliului; … 5.<!–>C0M(2021) 171- COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR referitoare la Strategia UE privind combaterea traficului de persoane 2021- 2025. … … C.–>Instrumente internaționale care fac referire explicită la drepturile copilului, traficul de copii și lupta împotriva oricărei forme de exploatare a copiilor:1.<!–>Convenția cu privire la drepturile copilului, adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 20 noiembrie 1989, ratificată de România prin Legea nr.18/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare; … 2.–>Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr.182/1999 privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor și acțiunea imediată în vederea eliminării lor, adoptată la cea de-a 87-a sesiune a Conferinței Generale a Organizației Internaționale a Muncii la Geneva la 17 iunie 1999, ratificată prin Legea nr.203/2000; … 3.<!–>Protocolul facultativ la Convenția cu privire la drepturile copilului, referitor la vânzarea de copii, prostituția copiilor și pornografia infantilă, semnat la New York la 6 septembrie 2000, ratificat prin Legea nr.470/2001; … 4.–>Convenția Consiliului Europei pentru protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale, adoptată la Lanzarote la 25 octombrie 2007 și semnată de România la Lanzarote la 25 octombrie 2007, ratificată prin Legea nr.252/2010. … … D.<!–>Principalele acte normative naționale în domeniul traficului de persoane:1.–>Legea nr.678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, cu modificările și completările ulterioare; … 2.<!–>Legea nr.248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, cu modificările și completările ulterioare; … 3.–>Legea nr.286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare; … 4.<!–>Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare; … 5.–>Hotărârea Guvernului nr. 299/2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozițiilor Legii nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane; … 6.<!–>Hotărârea Guvernului nr. 88/2023 pentru aprobarea Mecanismului național de identificare și referire a victimelor traficului de persoane; … 7.–>Hotărârea Guvernului nr. 1238/2007 privind aprobarea Standardelor naționale specifice pentru serviciile specializate de asistență și protecție a victimelor traficului de persoane. … … E.<!–>Acte normative naționale cu referire la traficul de copii, drepturile copilului și lupta împotriva oricărei forme de exploatare a copiilor:1.–>Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată cu modificările și completările ulterioare; … 2.<!–>Hotărârea Guvernului nr.1443/2004 privind metodologia de repatriere a copiilor români neînsoțiți și asigurarea măsurilor de protecție specială în favoarea acestora; … 3.–>Hotărârea Guvernului nr.867/2009 privind interzicerea muncilor periculoase pentru copii; … 4.<!–>Hotărârea Guvernului nr.49/2011 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind prevenirea și intervenția în echipă multidisciplinară și în rețea în situațiile de violență asupra copilului și de violență în familie și a Metodologiei de intervenție multidisciplinară și interinstituțională privind copiii exploatați și aflați în situații de risc de exploatare prin muncă, copiii victime ale traficului de persoane, precum și copiii români migranți victime ale altor forme de violență pe teritoriul altor state. … … F.–>Alte instrumente legislative naționale cu incidență în domeniul traficului de persoane:1.<!–>Legea nr. 156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate, republicată; … 2.–>Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare; … 3.<!–>Legea nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, cu modificările ulterioare; … 4.–>Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor, republicată, cu modificările ulterioare; … 5.<!–>Legea nr. 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate, cu modificările ulterioare; … 6.–>Legea nr.211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilor; … 7.<!–>Legea nr.302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, cu modificările și completările ulterioare; … 8.–>Hotărârea de Guvern nr. 460/2011 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale împotriva Traficului de Persoane, cu modificările și completările ulterioare; … 9.<!–>Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări prin Legea nr.120/2018, cu modificările și completările ulterioare; … 10.–>Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare; … 11.<!–>Legea asistenței sociale nr.292/2011, cu modificările și completările ulterioare; … 12.–>Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare. … … +
ANALIZA CONTEXTULUI ȘI DEFINIREA PROBLEMELOR +
Analiza contextului<!–>Analiza comparativă a dinamicii fenomenului traficului de persoane corespunzătoare implementării strategiilor aferente perioadei 2012-2016, versus 2018-2022–>Perioada 2012-2016 a fost marcată de dezvoltarea tehnologică și expansiunea utilizării internetului în viața cotidiană, mediul creat de rețelele de socializare, prin propagarea virală de conținut, devenind un spațiu favorabil susținerii activității infracționale, inclusiv din sfera traficului de persoane. De asemenea, puternicul flux de migrație dinspre Orientul Mijlociu și din state africane, afectate de conflicte armate sau grupări teroriste, a pus sub presiune capacitatea statelor europene de sprijinire și includere a refugiaților în programe de integrare și azil, dar și de prevenire a actelor infracționale în taberele de refugiați și în regiunile europene puternic populate de refugiați. Cum era de așteptat, în Europa, traficul de migranți proveniți din regiunile mai sus-menționate a ajuns la cote alarmante în acea perioadă, existând un risc pentru propensiunea la trafic de persoane, proxenetism, abuz, exploatare. În acest context, autoritățile române responsabile în materia politicilor publice pentru imigrări, drepturile omului și prevenirea infracțiunilor, prin eforturi concentrate, au fost nevoite să manifeste vigilență dar și să aibă o atitudine proactivă de gestionare a situațiilor în eventualitatea intrării și stabilirii unui număr semnificativ de migranți.<!–>Perioada corespunzătoare Strategiei Naționale Împotriva Traficului de Persoane pentru perioada 20182022 a fost categoric marcată de situația pandemică. În mod evident, lockdown-ul global, caracterizat prin oprirea majorității activităților economice și sociale, precum și a mobilității populației, și-a pus amprenta și asupra traficului de persoane, dar și asupra manierei în care instituțiile de stat cu atribuții în domeniul prevenirii și combaterii fenomenului și diversele organizații ale societății civile au reacționat. A fost nevoie de un efort suplimentar și găsirea căilor pentru manifestarea rezilienței în fața unor rețele de infractori care au găsit modalități pentru continuarea activităților infracționale. Măsurile generale impuse ca urmare a Pandemiei COVID-19 au generat dificultăți de comitere a infracțiunii de trafic de persoane la nivelul grupărilor criminale. Restricțiile de liberă circulație au limitat activitățile infracționale ale unor grupări sau au condus la schimbări de modus operandi (grupările "specializate" în exploatarea sexuală a victimelor și-au orientat interesul infracțional către utilizarea preponderentă a mijloacelor virtuale de comitere: pornografie, video-chat). Relațiile interumane au fost mutate preponderent în spațiul online, sens în care recrutarea prin intermediul internetului a victimelor în România a înregistrat creșteri majore. Corelat, a existat o tendință de orientare în vederea exploatării victimelor din ce în ce mai tinere, minore, lipsite de experiența de viață necesară și de capacitatea completă de a discerne consecințele interacțiunii cu asemenea indivizi. Statistica privind victimele traficului de persoane, dar și cazuistica judiciară, a prezentat o creștere a cazurilor de pornografie infantilă la nivel național, situație pusă atât pe seama restricțiilor de izolare impuse de pandemia de COVID-19, cât și pe seama expansiunii utilizării internetului și a digitalizării continue a proceselor sociale. Personalul angajat în eforturile de prevenire, monitorizare, combatere a fenomenului traficului de persoane, precum și lucrătorii din ONG-urile active în domeniul asistenței victimelor, s-au aflat în perioada Pandemiei în fața unor obstacole majore, precum: dificultăți mari de a mai intra în contact cu victimele traficului de persoane, la repatrierea din țara de destinație, acestora fiindu-le impusă măsura carantinării; contact redus/lipsă de contact cu victimele aflate în programele de coordonare în procesul penal; limitarea activităților de conștientizare cu privire la riscurile asociate traficului de persoane în unitățile de învățământ sau în alte spații publice și orientarea acestora către spațiul virtual; limitarea organizării de cursuri/instruiri, în format fizic, în domeniul prevenirii traficului de persoane; nu au mai putut fi organizate, în mod fizic, întâlniri operaționale sau de coordonare la Europol sau Eurojust, iar activitățile efectuate în echipele comune de investigații (JIT) existente au fost îngreunate de imposibilitatea deplasării ofițerilor/procurorilor pentru activități comune într-un stat partener. Răspunsul de reziliență din partea instituțiilor de stat abilitate în domeniul combaterii traficului de persoane dar și al ONG-urilor a presupus adaptarea specialiștilor și instrumentelor de lucru la situația nou creată, iar schimbul de informații cu privire la victime, identificarea de date suplimentare cu privire la cazuri, contactul cu victimele și evaluarea inițială a nevoilor au trebuit să se realizeze prin mijloacele de comunicare la distanță (telefonic sau on-line).–>Dimensiunea fenomenului traficului de persoane din România în perioada 2018-2022 a înregistrat o reducere, parte a trendului descendent început în anii anteriori, dar și ca o consecință a pandemiei care a marcat într-un mod incontestabil a doua jumătate a perioadei. Rata victimizării, numărul de victime identificate raportat la volumul populației României, a cunoscut și ea o reducere de la 4.33, pentru perioada 2012-2016, la 2.89*5 pentru anii 2018-2022.*5 Număr de victime calculat la 100.000 locuitori, pentru un număr total de victime N=2.796;<!–>–>Reducerea numărului de victime identificate s-a produs și ca urmare a reconfigurării unor activități criminale din domeniul traficului, ceea ce s-a transpus în reducerea traficului și a exploatării către anumite țări, îndeosebi în scopul exploatării prin muncă, implicit reducerea numărului de adulți exploatați, ceea ce a determinat ca la sfârșitul perioadei implementării strategiei, fenomenul să aibă o componentă foarte extinsă de exploatare, preponderent sexuală, a minorilor, exploatare care are loc cu predilecție pe teritoriul național. +
Sex și vârstă<!–>Figura 1. Distribuția pe sex și vârstă a victimelor traficului de persoane (2018-2022)–>Comparativ cu perioada 2012-2016, când persoanele de sex bărbătesc reprezentau o pondere însemnată în totalul victimelor traficului de persoane (31%), în perioada 2018-2022 numărul victimelor de sex bărbătesc s-a redus semnificativ (-60%), în timp ce în cazul victimelor de sex femeiesc reducerea a fost de doar 25%. Categoria de vârstă care prezintă cea mai mare vulnerabilitate la trafic în cazul femeilor este 18-25 ani, 3 din 4 femei victime fiind din această categorie de vârstă, iar în cazul minorelor, 8 din 10 fete victime au fost din categoria de vârstă 14-17 ani.<!–>Din datele colectate se observă că interesul infracțional din ultimii ani a fost orientat mai degrabă către exploatarea femeilor, în special a celor minore, în sfera pfrostituției și pornografiei, datele statistice naționale indicând o pondere de 80% din victimele identificate ca fiind de sex femeiesc, în proporții egale (40%), femei și fete.–>Figura 2. Dimensiunea de sex a victimizării prin trafic de persoane în perioada de implementare a strategiilor anterioare<!–>Ponderea minorilor în totalul victimelor traficului de persoane a crescut de la an la an, mai ales prin scăderea considerabilă a numărului de victime adulte identificate. Dacă în anii 2012-2016 victimele minore reprezentau aproximativ o treime din totalul victimelor identificate, în anii 2018-2022 aproape jumătate dintre victime (47%) au fost minori (anul 2021 înregistrând un vârf în acest sens, minorii reprezentând 56% din totalul victimelor identificate).–>Figura 3. Victime ale traficului de persoane în perioada de implementare a strategiilor anterioare<!–>Prevalența în populația sub 18 ani a crescut de la 8.65 victime în 100.000 copii la 15.15 în perioada 2018-2022. Astfel, curba evoluției acestui indicator urmează un trend opus celui care descrie fenomenul traficului în general, și anume acela de reducere. Dimensiunea crescută a minorilor din totalul populației de victime poate fi explicată și prin creșterea interesului infracțional pentru exploatarea în mediul online și prin obligarea acestora la producerea de conținut (foto-video) cu caracter sexual explicit și diseminarea conținutului în mediul online.–>Figura 4. Distribuția pe categorii de vârstă a victimelor minore în perioada de implementare a strategiilor anterioare<!–>Categoria de vârstă cea mai vulnerabilă în cazul minorilor a fost cea de 14-17 ani (74% dintre minorii victime au fost din această categorie de vârstă, dar, comparativ cu perioada 2012-2016, s-a observat o creștere semnificativă (cu 66%) a numărului de victime sub 14 ani.–>Un aspect relevant în crearea contextului de vulnerabilitate la traficare este situația familială a victimelor, iar în cazul victimelor minori identificate în perioada 2018-2022, ponderea celor care proveneau din centre de plasament, plasament familial sau se aflau în grija rudelor a crescut de la 13% la 17%. (în anii anteriori pandemiei, 2018/2019, procentul era de 20%, însemnând că 1 din 5 copii victime ale traficului se afla în grija instituțiilor statului sau a unor rude în momentul recrutării). +
Tipuri de exploatare<!–>Pe măsură ce exploatarea prin muncă a cunoscut o reducere cu 66% în perioada 2018-2022 (comparativ cu perioada 2012-2016), iar exploatarea prin cerșetorie o diminuare cu 42%, numărul victimelor exploatate sexual a înregistrat o reducere modestă, de 20%, raportat la totalul victimelor identificate.–>Figura 5. Distribuția pe moduri de exploatare a victimelor traficului în perioada de implementare a strategiilor anterioare<!–>În perioada 2018-2022, 77% dintre victimele traficului de persoane înregistrate la nivel național au fost exploatate sexual.–>Figura 6. Distribuția pe moduri de exploatare a victimelor traficului de persoane (2018-2022)<!–>Realitatea statisticilor din ultimii ani relevă o dinamică ascendentă a exploatării prin pornografie a minorilor și schimbări în modul de operare a grupărilor "specializate" în exploatarea sexuală a victimelor, aceștia orientându-și activitatea infracțională în direcția utilizării preponderente a mijloacelor și instrumentelor virtuale de comitere: pornografie, video-chat ș.a.m.d. Dacă în intervalul 2012-2016, numărul de cazuri de exploatare prin pornografie era redus, ponderea fiind nesemnificativă pentru numărul total de victime minore exploatate sexual, în anul 2022 acestea au ajuns să reprezinte 52% din totalul populației de victime identificate la nivel național.–>IMG pg 15<!–>Figura 7. Dimensiunea exploatării prin pornografie în rândul victimelor minore exploatate sexual (2018-2022)–> +
Destinație<!–>Traficul extern, o componentă a destinației traficului care era semnificativă în perioadele anterioare, a cunoscut atât o diminuare, printr-un număr din ce în ce mai redus de victime identificate ca fiind exploatate pe teritoriul altor țări, cât și schimbări în registrul țărilor de destinație a exploatării. Dacă în perioada 2012-2016, Germania, Italia, Spania și Grecia înregistrau cote ridicate de victime provenite din România, în anii 2018-2022 și alte țări europene devin puncte de "atracție" și context favorabil traficului de persoane: Regatul Unit, și, la o scară mai mică, Franța, Elveția și Suedia.–>Cu aceste modificări de rute, țările vest-europene au continuat să păstreze statutul de țări de exploatare pentru cetățenii români atrași în situații de trafic, existând o cerere crescută, venită din partea consumatorilor de servicii sexuale, a angajatorilor care au căutat forță de muncă ieftină și "contractualizată" în afara sau la limita condițiilor legale, sau un context oportun pentru practicarea cerșetoriei. Potențialele victime au ajuns astfel într-o situație de trafic, în special în statele unde legislația este permisivă ori unde prostituția este tolerată sau legalizată, aceste state reprezentând, evident, și destinații preferate pentru traficanții de persoane ori pentru proxeneții de cetățenie română. În perioada 2018-2022, principalele destinații pentru victimele traficului de persoane au fost: Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Germania, Italia, Spania, Elveția și Franța, așa cum este prezentat în continuare:<!–>

Observăm o concentrare a numărului de victime în acele țări în care diaspora românească este semnificativă, practic 81% dintre victimele exploatate în afara granițelor fiind pe teritoriul a patru țări cu comunități importante de români: Marea Britanie, Germania, Italia, Spania.–>

+
Traficul intern<!–>În anul 2012 România devenea pentru prima dată principala țară de destinație și de exploatare a victimelor traficului de persoane, iar începând cu anul 2016, mai mult de jumătate dintre ele au fost exploatate în interiorul granițelor naționale. În perioada 2018-2022, ponderea traficului intern din totalul de 2.796 victime identificate a fost, în medie, de 56%, având un minim de 49% înregistrat în anul 2018 și un maxim de 64% înregistrat în 2021.–>Figura 8. Distribuția victimelor traficului de persoane exploatate intern versus extern, în perioada de implementare a strategiilor anterioare<!–>Așa cum este ilustrat în graficul de mai sus, România a urmat un proces de schimbare din țară de origine pentru traficul de persoane din Europa, în țară de origine și de exploatare pentru victimele din România.–>Ceea ce caracterizează traficul intern de persoane este orientarea către exploatarea minorilor (7 din 10 victime identificate în 2022 au avut sub 18 ani), marea lor majoritate fiind de sex femeiesc. Dintre victimele minore (fete), 8 din 10 au fost exploatate sexual, jumătate dintre ele în scop pornografic. Principalele județe de proveniență pentru victimele traficului de persoane identificate în 2018 – 2022 au fost: Dolj, Bacău, Galați, Iași, București, Brașov, Constanța, Mureș, Timiș și Argeș (47% dintre victime au provenit din aceste 10 județe).<!–>În perioada 2018-2022, 17 victime ale traficului de persoane de altă naționalitate au fost înregistrate în Sistemul Integrat de Monitorizare și Evidență a Victimelor Traficului de Persoane, 10 provenind din Germania, 4 din Republica Moldova, 1 Kenia, 1 Letonia, 1 USA, existând însă în acest moment un teren fertil pentru transformarea României și în țară de destinație pentru străini.–> +
Perspectiva asistenței oferite victimelor<!–>Includerea persoanelor în diferite programe de sprijin este un proces bazat atât pe evaluarea nevoilor, elaborată de către specialiști, cât și pe decizia victimei de a accepta serviciile respective. Astfel, pot exista situații în care victimele să refuze orice formă de colaborare sau contact cu autoritățile, inclusiv cu cele din domeniul protecției sociale, iar ulterior, după o perioadă de timp să reia legătura cu lucrători din cadrul Centrelor Regionale ale ANITP și astfel să fie de acord cu referirea, ulterior având loc astfel includerea acestora în programe specifice de asistență. Ponderea anuală a victimelor incluse în programe de sprijin a oscilat de la 47.5% în 2018, la 48,5% în 2019 până la 52,5% în 2022, din totalul populației victimelor identificate.–>Printre cele mai accesate servicii de asistență ale victimelor se numără consilierea psihologică, sprijinul financiar și material, asigurarea unui adăpost și asistența medicală. +
Perspectiva tragerii la răspundere a traficanților în perioada 2018-2022<!–>În instrumentarea cauzelor penale în domeniul traficului de persoane, pe plan internațional, DCCO și DIICOT cooperează cu autoritățile corespondente din țările de exploatare, în cadrul Joint Investigation Team – JIT (echipe comune de anchetă), România fiind unul din statele europene cu cele mai multe astfel de participări în echipe comune și întâlniri de coordonare. Exploatarea sexuală a victimelor și obligarea acestora de a practica prostituția este forma cea mai întâlnită în cadrul dosarelor existente la nivel european în care există echipe comune de investigații, inclusiv cu echipe din state terțe.–>Numărul persoanelor condamnate definitiv pentru infracțiuni de trafic de persoane și minori în România se menține la un nivel ridicat comparativ cu alte state europene. +
Problemele actuale în relație cu prevenirea și combaterea traficului de persoane<!–>Constatările obținute în urma analizării modului și gradului de îndeplinire a activităților stabilite în Strategia Națională Împotriva Traficului de Persoane pentru perioada 2018-2022, precum și dificultățile întâmpinate pe parcursul perioadei de implementare au reprezentat punctul de plecare pentru definirea problemei de ansamblu în domeniu, respectiv manifestarea în continuare a fenomenului traficului de persoane la un nivel destul de ridicat prin existența unui număr mare de victime, precum și o capacitate relativ restrânsă de răspuns anti-trafic.–>Următoarele probleme ale domeniului anti-trafic, prezentate și rezultate ca urmare a consultărilor inter-instituționale și în cadrul grupurilor de lucru, vor fi adresate prin intermediul Strategiei:1.<!–>Prevederile Mecanismului național de identificare și referire (MNIR) sunt insuficient cunoscute, înțelese și integrate în procedurile de lucru instituționale; înțelegeri diferite ale unor concepte și instrumente de lucru prevăzute de MNIR; nu există o conformitate a procedurilor MNIR cu procedurile deja existente la nivelul diferitelor instituții publice implicate în implementarea acestuia.Observarea activităților de repatriere și referire spre asistență a victimelor, în special particularitățile etapelor parcurse și actorii implicați, a relevat faptul că, la nivelul instituțiilor responsabile cu implementarea Mecanismului național de identificare și referire a victimelor traficului de persoane, prevederile acestui document nu sunt cunoscute suficient sau există unele neclarități privind atribuțiile de identificare și referire a victimelor traficului de persoane. Lipsa unor standarde pentru realizarea evaluărilor de risc privind victimele traficului de persoane identificate și a unor standarde privind repatrierea asistată a acestora determină unele întârzieri în identificarea celor mai potrivite măsuri de protecție și asistență. În particular, procedurile complementare detaliate privind identificarea și referirea copiilor victime ale traficului de minori, ca etape ale managementului de caz pentru copiii victime ale traficului, prevăzut prin Metodologia de intervenție multidisciplinară și interinstituțională privind copiii exploatați și aflați în situații de risc de exploatare prin muncă, copiii victime ale traficului de persoane, precum și copiii români migranți victime ale altor forme de violență pe teritoriul altor state, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 49/2011, sunt încă insuficient cunoscute de către instituțiile responsabile.–> … 2.<!–>Resursă umană specializată insuficientăPersistă nevoia de instruire a principalelor categorii de specialiști care pot intra în contact cu potențiale victime ale traficului de persoane, ținând cont de specificul profesiei și de cadrul instituțional în care își desfășoară activitatea. Resursa umană insuficientă și nespecializată conduce la deficiențe în capacitatea de reacție la fenomen și la o cooperare inter-instituțională cu sincope. La nivelul principalelor instituții publice cu competențe în combaterea traficului de persoane, de exemplu IGPR sau DIICOT, există un deficit de personal situat la aproximativ 20%, pe lângă fluctuația de personal care determină o constantă nevoie de instruire. Proactivitatea în vederea identificării victimelor în rândul persoanelor vulnerabile este o necesitate a sistemului anti-trafic care nu poate fi îndeplinită în lipsa personalului suficient și specializat.–> … 3.<!–>Sistemul de compensare, respectiv despăgubire a victimelor rămâne puțin flexibil și dificil de accesatÎn prezent, accesibilitatea scăzută pentru recuperarea prejudiciilor de către victime este direct proporțională cu nivelul scăzut al cunoștințelor în rândul specialiștilor cu privire la posibilitățile și procedurile pe care victimele, cu suportul acestora, trebuie să le îndeplinească. Modalitatea de compensare a victimelor de către stat, sub formă de voucher care va răspunde unor nevoi emergente ale victimelor, se află în fază incipientă și va necesita evaluări și timp de măsurare a impactului.–> … 4.<!–>Prevalența crescută a victimelor traficate internÎn anul 2023, ponderea victimelor exploatate pe teritoriul României a ajuns la 72% din totalul victimelor identificate, iar exploatarea prin pornografie infantilă sau cu utilizarea mijloacelor tehnologice, inclusiv rețele sociale, este în continuă creștere, cu 21% din total.–> … 5.<!–>Cooperarea nearmonizată a autorităților publice și private în asigurarea asistenței victimelor traficului de persoaneCu excepția cadrului oferit de Mecanismul național de identificare și referire a victimelor traficului de persoane, nu există alt cadru formal sau proceduri prin care victimele să poată naviga cu ușurință, în funcție de nevoi, de la un serviciu de asistență oferit de stat la unul oferit de mediul privat și nici invers.–> … 6.<!–>Număr redus de servicii specializate pentru asistența și protecția victimelor traficului de persoane, inclusiv pentru copii victime ale traficului de minori; inexistența unui adăpost de urgență la nivelul municipiului BucureștiNumărul serviciilor sociale pentru victimele traficului de persoane este redus, raportat la numărul de victime identificate anual și la nevoile acestora, inclusiv la nevoile de sprijin pe raza județelor/localităților de proveniență ale acestora. Sunt întâmpinate numeroase dificultăți în asigurarea asistenței fără întârzieri și la un nivel corespunzător, atât în ceea ce privește tipul serviciilor acordate, cât și calitatea acestora.–>În suficiente cazuri, reacția imediată a instituțiilor cu atribuții în domeniul asistenței sociale se îndreaptă în direcția identificării prevederilor legale care să indice lipsa de competență și responsabilitate în domeniul traficului de persoane, să justifice lipsa cooperării, a preluării victimelor sau acordării drepturilor prevăzute de lege, alegând să ignore prezența diverselor situații de vulnerabilitate.<!–>În unele cazuri care au necesitat intervenție rapidă pentru asistarea victimelor traficului de persoane la nivelul capitalei, inclusiv pentru asigurarea unei cazări temporare a victimelor, având în vedere și proximitatea Aeroportului Internațional Otopeni, ca principală poartă de repatriere a cetățenilor români, serviciile publice nu au fost în măsură să răspundă solicitărilor specializate.–> … 7.<!–>Creșterea riscului de săvârșire a infracțiunii de trafic de persoane în contextul imigrației pentru muncă, precum și a crizelor migratorii și a crizei refugiaților din UcrainaPe fondul creșterii contingentului de cetățeni străini veniți în România în vederea ocupării unui loc de muncă există premisele unui mediu favorabil pentru o incidență a traficului de persoane cu cetățeni non-UE în România. În același timp, crizele migratorii și agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei au adus în atenția autorităților române nevoia de intervenție în vederea prevenirii traficului de persoane în rândul refugiaților și solicitanților de azil.–> … 8.<!–>Fonduri insuficiente pentru desfășurarea activităților relaționate problematicii traficului de persoane, în special pentru asistența acordată victimelor traficului de persoane.Pentru o abordare integrată a problematicii traficului de persoane, se impune asigurarea unui aport financiar crescut în acest domeniu. Lipsa finanțării de la nivel guvernamental pentru sprijinirea activităților anti-trafic, în special pentru finanțarea activităților desfășurate de către mediul non- guvernamental rămâne o constantă recomandare adresată Guvernului României de către organismele internaționale.–> … 9.<!–>Inconsistență în acuratețea și complexitatea datelor colectate și diseminate la nivelul instituțiilor responsabile cu implementarea politicilor din domeniul traficului de persoane; lipsa unui schimb de date formalizat între societatea civilă și instituția Raportorului NaționalCoerența și complexitatea modului de identificare a problemei traficului de persoane sunt fluctuante, cu efecte asupra calității rapoartelor naționale/de țară și implicații în percepția eronată a capacității instituționale de reacție față de situația existentă. În lipsa unor date corecte și coerente în domeniul traficului de persoane, politicile publice specifice anti-trafic nu vor fi direcționate corespunzător problematicii. De asemenea, nu există un schimb de date formal, constant și coerent între societatea civilă și instituțiile publice privind victimele traficului (potențiale, prezumate, identificate), situație care influențează intervenția integrată în domeniul traficului de persoane.–> … 10.<!–>Reglementările din domeniul asistenței și protecției victimelor sunt insuficient armonizate pentru asigurarea unei intervenții integrateReglementările existente referitoare la asistența și protecția victimelor traficului de persoane sunt insuficient armonizate pentru asigurarea unor intervenții integrate, adaptate drepturilor și nevoilor specifice. Situația este cu mult mai complexă în cazurile ce vizează cetățenii de altă naționalitate.–> … 11.<!–>Lipsa unor definiții sau înțelegeri unitare a unor concepte relaționate serviciilor dedicate victimelor traficului de persoaneSpecialiștii în domeniu apreciază că nu există o înțelegere unitară privind concepte utilizate în relație cu serviciile acordate victimelor traficului de persoane și forma de organizare a acestora, respectiv; servicii sociale, servicii speciale, servicii specializate, management de caz, manager de caz, coordonator victime. Atât mediul public cât și cel privat utilizează concepte și termeni profesionali specifici instituționali, fără a operaționaliza aceste concepte unitar și în contextul traficului de persoane.–> … 12.<!–>Inexistența unui sistem de comunicare interinstituțională pentru dobândirea calității de asigurat de către victimele traficului de persoane, în condițiile legislației în vigoareInsuficienta cunoaștere, de către specialiști, a prevederilor legislației în vigoare privind accesul la asigurările de sănătate precum și asigurarea de servicii medicale a condus, la nivel național, la dificultăți/limitări/întârzieri în accesarea serviciilor medicale pentru victimele traficului de persoane, indiferent de cetățenia acestora.–> … 13.<!–>Capacitare instituțională limitată a SSVI, la nivel local, pentru a asista adecvat victimele traficului de persoaneÎn prezent, la nivelul DGASPC funcționează un număr de 19 Servicii specializate pentru victimele infracțiunilor, iar alte 9 servicii au personal detașat/cu dublă fișă de post. În același timp, odată cu creșterea numărului persoanelor încadrate se impune și creșterea capacității lor de a gestiona cazurile, prin instruirea și alocarea de resurse logistice adecvate.–> … 14.<!–>Insuficienta cunoaștere în rândul cetățenilor străini aflați pe teritoriul României a riscurilor și implicațiilor asociate traficului de persoaneÎn rândul cetățenilor străini care se află în România există un număr ridicat de persoane care nu sunt informate cu privire la drepturile și obligațiile pe care le au pe teritoriul statului român și care nu sunt conștiente de pericolele traficului de persoane și de modul în care pot deveni victime ale acestui fenomen. Acest context impune desfășurarea de campanii de informare și conștientizare în rândul cetățenilor străini, pentru a-i ajuta să-și cunoască atât drepturile, cât și obligațiile, să recunoască semnele traficului de persoane și să știe cum poate fi evitată victimizarea prin trafic. În egală măsură, este necesară asigurarea sprijinului și protecției adecvate cetățenilor străini care au fost sau care sunt expuși riscului de a deveni victime ale traficului de persoane.–> … 15.<!–>Programul de coordonare a victimelor traficului de persoane pe parcursul procesului penal nu a fost actualizat pentru a răspunde cerințelor impuse de modificările legislative, iar evaluările acestui program au scos în evidență nevoia de sprijinire constantă și individualizată a fiecărei victime care participăÎn colaborarea cu organele judiciare, victimele traficului de persoane pot întâmpina o serie de obstacole/riscuri, precum: amenințarea victimei cu răzbunarea din partea traficantului; traumatizarea și auto-învinovățirea victimei, provocate de activitățile sau serviciile pe care trebuia să le ofere, nedorind ca rudele sau cunoștințele sale să afle prin ce a trecut; teama victimei că plângerea sa nu va avea efectul scontat; teama de a nu fi subiect al anchetei penale, în care prezența ei echivalează cu recunoașterea faptului că a locuit și a lucrat ilegal în țara de exploatare; lipsa informațiilor cu privire la procedurile judiciare și administrative aplicabile; renunțarea victimelor la participarea în proces, de cele mai multe ori, din teama de represalii adresate de colaboratori ai inculpaților, reluarea contactului cu traficanții sub imperiul așteptării naive a obținerii unei reparații materiale din partea acestora, în schimbul retragerii plângerilor, riscuri de securitate, înțelegerea greșită a unor drepturi, slaba colaborare între instituții, riscul de re-victimizare.–> … +
SCOPUL, OBIECTIVELE GENERALE ȘI SPECIFICE<!–>Prezenta strategie națională are ca scop reducerea impactului și a dimensiunilor traficului de persoane la nivel național prin prioritizarea și eficientizarea activităților desfășurate de instituțiile publice, structurile societății civile și mediul privat–>Pentru atingerea scopului său, SNITP prevede 5 obiective generale, cărora le sunt subsumate 18 obiective specifice, structurate în jurul celor 4 piloni de bază anti-trafic: Prevenire, Pedepsire, Protecție și Parteneriat.<!–>Obiective generale:1.–>Reducerea influenței factorilor de risc și a vulnerabilităților ce conduc la victimizarea prin trafic de persoane … 2.<!–>Creșterea eficacității și eficienței sistemului de justiție penală în cazurile de trafic de persoane … 3.–>Îmbunătățirea protecției și a asistenței acordate victimelor traficului de persoane … 4.<!–>Standardizarea unor procese de colectare a datelor în domeniul traficului de persoane … 5.–>Eficientizarea cooperării în domenii orizontale ale sistemului anti-trafic … +
OBIECTIVUL GENERAL 1.: Reducerea influenței factorilor de risc și a vulnerabilităților ce conduc la victimizarea prin trafic de persoane<!–>Obiectiv specific 1.1.: Informarea grupurilor vulnerabile despre riscul traficului de persoaneAbordarea adecvată a nevoii continue de informare a persoanelor vulnerabile cu privire la riscurile și implicațiile asociate traficului de persoane este esențială pentru prevenirea acestui fenomen. Activitățile specifice de informare, sensibilizare și conștientizare trebuie să urmărească acoperirea unui spectru larg din punct de vedere al formelor de manifestare (exploatare sexuală, exploatare prin muncă, obligarea la cerșetorie), transmiterea către grupurile țintă a informațiilor necesare pentru limitarea vulnerabilității la trafic, dar și pentru a demonta prejudecățile și ideile stereotipe care pot vulnerabiliza anumite categorii de persoane. De asemenea, este necesar ca acțiunile preventive să abordeze reducerea și descurajarea cererii care favorizează traficul de persoane, încurajarea publicului la acțiune și responsabilitate socială, transmiterea de mesaje pozitive și de susținere pentru persoanele vulnerabile, precum și cultivarea unei atitudini de prețuire și apreciere a tuturor ființelor umane.–><!–>Obiectiv specific 1.2.: Creșterea gradului de informare a minorilor despre riscul traficului de persoaneProtejarea copiilor și a adolescenților în contextul fenomenului traficului de minori proclamă necesitatea unei abordări bazate pe drepturile copilului și pe dezvoltarea acestuia, dar și pe măsuri de educație și protecție adecvate. Eforturile de prevenire a traficului de minori trebuie să se concentreze pe reducerea vulnerabilității la trafic, o componentă importantă fiind reprezentată de creșterea nivelului de informare privind riscurile și implicațiile asociate traficul de minori și pornografiei infantile. Aceste inițiative trebuie adaptate atât specificului local și regional al traficului, cât și diverselor tipuri de exploatare, ținând cont în permanență de particularitățile grupurilor țintă. În egală măsură, informarea și instruirea cadrelor didactice, precum și a asistenților maternali și a personalului cu competențe în domeniul asistenței sociale din cadrul serviciului public de asistență socială cu privire la riscurile și implicațiile asociate traficului de minori, trebuie să ocupe un loc central în ansamblul demersurilor destinate protejării copiilor împotriva exploatării și abuzului.–><!–>Obiectiv specific 1.3.: Îmbunătățirea nivelului de conștientizare a cetățenilor străini cu privire la traficul de persoane și drepturile victimelorÎn contextul național actual, influențat de rata crescută a migrației, o parte a cetățenilor străini aflați pe teritoriul României constituie categorii expuse la pericolele traficului de persoane. Fie că este vorba de persoanele care migrează în mod ilegal, de refugiați, solicitanții de azil sau de persoanele care părăsesc voluntar țara de origine și intră în mod legal în România, acestea pot deveni victime ale traficului de persoane. Acest lucru este cauzat inclusiv de lipsa de informare cu privire la drepturile și obligațiile pe care le au pe teritoriul statului român, precum și cu privire la riscurile și implicațiile unor infracțiuni la care pot fi expuși. Astfel, există o nevoie accentuată de implementare a unor campanii integrate de informare și sensibilizare în limba maternă, care să ofere informații clare cu privire la semnele traficului de persoane, riscurile implicate și drepturile pe care le au victimele.–><!–>Obiectiv specific 1.4.: Diminuarea riscurilor traficului de persoane în mediul onlineMediul online este în continuă dezvoltare și schimbă în mod constant specificul vieții cotidiene. Internetul este caracterizat de utilitate, accesibilitate, atractivitate, dar presupune și riscuri la adresa siguranței și securității utilizatorilor, fiind un instrument din ce în ce mai frecvent utilizat în facilitarea recrutării și exploatării prin traficul de persoane. Implementarea în mediul online a campaniilor de informare, conștientizare și sensibilizare cu privire la traficul de persoane este crucială pentru reducerea riscurilor de victimizare și trebuie completată inclusiv de măsuri administrative eficiente care să vizeze obligativitatea furnizorilor de servicii de găzduire de a raporta, fără întârziere, către autoritățile de aplicare a legii, toate suspiciunile privind comiterea infracțiunilor de trafic de persoane, trafic de minori și pornografie infantilă.–><!–>Obiectiv specific 1.5.: Diminuarea impactului factorilor de risc ce conduc la victimizare, de către autoritățile românePregătirea situațională și ameliorarea socială reprezintă obiectivele prevenirii traficului de persoane, asigurând o eficiență reală în diversele etape ale intervenției asupra grupurilor țintă. Dacă prevenirea situațională urmărește protejarea persoanelor cu ajutorul polițiștilor și specialiștilor în prevenire prin informarea acestora și stabilirea unor măsuri și conduite eficace, prevenirea socială este mult mai eficientă pe termen lung. Activitățile de informare, sensibilizare și conștientizare sunt absolut necesare, însă nu pot avea o eficiență completă, întrucât nevoile și constrângerile economice și sociale sunt întotdeauna mai puternice și determină persoanele să-și asume riscuri. În egală măsură, versatilitatea și experiența recrutorilor pot învinge în interacțiunea cu o persoană informată, dar vulnerabilă. Totuși, ameliorarea socială nu trebuie privită ca fiind exclusiv atributul statului, aceasta fiind rodul mai multor actori sociali, autorități ale administrației publice locale, mediul privat, respectiv al unei mase critice de cetățeni conștienți și solidari.–><!–>Obiectiv specific 1.6.: Implicarea voluntară a fostelor victime în procesul de planificare și implementare a programelor anti-traficParticiparea voluntară a fostelor victime în procesul de planificare și implementare a programelor antitrafic reprezintă un factor esențial în eficientizarea acestora. Fiecare persoană care a fost victimă a traficului de persoane are o perspectivă unică și valoroasă asupra modului în care aceste programe ar trebui să fie concepute și implementate pentru a fi eficiente și pe termen lung. Aceste persoane pot contribui, prin înțelegerea și experiențele lor personale, la identificarea nevoilor reale ale victimelor, precum și la creionarea modalităților optime de prevenire și combatere a traficului. În egală măsură, implicarea fostelor victime poate ajuta la creșterea conștientizării și sensibilizării cu privire la problema traficului de persoane, oferind o reprezentare directă și reală asupra traumei și consecințelor acestui fenomen.–><!–>Obiectiv specific 1.7.: Responsabilizarea companiilor private pentru adoptarea de măsuri destinate prevenirii traficului de persoanePrevenirea traficului de persoane trebuie înțeleasă ca fiind, în principal, atributul instituțiilor statului, dar aceasta presupune, în mod natural, implicarea mai multor actori sociali, a mediului privat și a cetățenilor conștienți și solidari. Specificitatea traficului de persoane presupune o abordare coordonată, coerentă și complementară din partea tuturor sectoarelor relevante. Astfel, implicarea companiilor private în răspunsul anti-trafic trebuie să vizeze: participarea angajaților proprii la cursuri de formare privind traficul de persoane (astfel încât aceștia să poată recunoaște potențialele situații de exploatare și să știe cum să raporteze suspiciunile); dezvoltarea de politici și proceduri interne care să prevină implicarea în traficul de persoane (cum ar fi verificarea riguroasă a partenerilor de afaceri și a lanțului de aprovizionare); verificări atente ale istoricului angajaților, pentru a se asigura că aceștia nu au fost implicați în activități legate de traficul de persoane sau alte forme de exploatare; colaborarea cu autoritățile competente pentru a derula activități preventive, precum și pentru a raporta orice activități suspecte sau cazuri de trafic de persoane; promovarea unui mediu de lucru sigur și etic, încurajând o cultură de respect și responsabilitate în cadrul organizației, care să prevină și să combată orice forme de exploatare sau abuz.–>Pentru acest obiectiv general, indicatorii de măsurare a îndeplinirii sunt cei conținuți în PNA. Suplimentar, există un număr de 3 indicatori de obiectiv, aferenți obiectivelor specifice.<!–>–> +
OBIECTIVUL GENERAL 2: Optimizarea sistemului de justiție în cazurile de trafic de persoane.<!–>Obiectiv specific 2.1.: Adecvarea cadrului legislativ care să răspundă provocărilor legate de combaterea traficului de persoaneObiectivul consemnează nevoia analizării atât a textelor relevante din Cod penal – infracțiuni specifice privind traficul de persoane și exploatarea persoanelor vulnerabile, de exemplu din perspectiva limitelor de pedeapsă sau a delimitărilor dintre ele, a unor instituții din Codul de procedură penală (precum durata procedurilor în camera preliminară), dar și a noilor forme de exploatare care nu au incriminări, respectiv a modului în care unele intervenții în plan administrativ (în special amenda contravențională) pot afecta investigațiile penale, prin creșterea neîncrederii victimei în sistemul de justiție. Aceste analize se vor raporta și la evoluțiile în plan legislativ european reflectate în propunerea de Directivă de modificare a Directivei 2011/36/UE privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia. Sunt avute în vedere și textele privind asistența victimelor, dar și cele care conferă temei procedurii de selecție a procurorilor DIICOT, respectiv sprijină cooperarea acestora la nivel internațional. Îmbunătățirile legislative vor elimina unele praguri procedurale, vor conferi un cadru legislativ mai ferm și mai clar în ceea ce privește încadrările faptelor, vor impune o abordare unitară și eficientă din partea organelor judiciare a măsurilor privind victimele.–><!–>Obiectiv specific 2.2.: Eficientizarea instituțiilor judiciareObiectivul pornește de la o mai bună colectare a datelor din sfera judiciară care susțin intervenția dedicată contracarării fenomenului. Acestea vor sprijini activitatea grupului tehnic de lucru inter- instituțional constituit să analizeze fenomenul și tendințele în timp real și să dispună măsuri operative specifice. Intervențiile sistemului de justiție trebuie să fie rapide, adaptate, eficiente, astfel încât justiția nu numai să fie înfăptuită, ci să fie și percepută ca fiind înfăptuită prin acțiunile concrete, ferme, rapide.–>Tot aici sunt incluse demersurile de utilizare a metodelor și tehnicilor specifice moderne de investigație, atât la nivelul unităților de poliție, cât și al DIICOT-ului, efectul urmând a se reflecta în calitatea crescută a investigației penale și în durata mai redusă a acesteia. Adecvarea resursei umane constituie o provocare reflectată și în această strategie, fără un număr suficient de polițiști și procurori corespunzător pregătiți neputând fi posibile investigări penale care să contribuie la o combatere efectivă.<!–>Formarea continuă este esențială, nu doar din perspectiva însușirii noilor tehnici de investigație dar, mai ales, din perspectiva abordării centrate pe victime. Astfel, sunt planificate sesiuni de formare cu privire la traumă (din perspectivă victimologică) și adaptări procedurale necesare în interacțiunea cu persoane extrem de vulnerabile, care pot fi victime în aceste dosare, cu luarea în considerare a necesității eliminării oricăror riscuri.–><!–>Obiectiv specific 2.3.: Consolidarea colaborării inter-instituționaleAvând o componentă puternic transnațională, traficul de persoane nu poate fi combătut eficient decât printr-o colaborare eficientă și rapidă a organelor judiciare din statele implicate, fapt ce comportă multiple provocări prin raportare la diversitatea sistemelor de drept penal și la dificultatea, de multe ori, a acomodării, mai ales pentru victimă, a tuturor procedurilor necesare unei intervenții eficiente. Acest obiectiv cuprinde, comprehensiv, toate tipurile de colaborare ce pot interveni în activitatea organelor judiciare. Astfel, sunt vizate, în primul rând, colaborările organelor judiciare între ele, în cazurile eventualelor suprapuneri de competență, de exemplu, apoi relația organelor judiciare specializate cu alte autorități care au menirea de a sprijini actul de justiție. Sunt avute în vedere, totodată, colaborările, la nivelul instanțelor de judecată și MJ, a unităților de parchet, cât și la nivelul structurilor de poliție, cu omologii din țările sursă, dar mai ales de destinație pentru traficul de persoane, și, în sfârșit, colaborarea autorităților române cu structuri europene și internaționale de profil în materie de cooperare judiciară.–> +
OBIECTIVUL GENERAL 3: Îmbunătățirea protecției și a asistenței acordate victimelor traficului de persoane<!–>Obiectiv specific 3.1.: Operaționalizarea unui mecanism guvernamental integrat de alocare a fondurilor necesare pentru protecția și asistența furnizată victimelor traficului de persoaneAcest mecanism va reuni într-un mod integrat instituțiile cu atribuții în domeniu și sursele de finanțare guvernamentale, asigurând sinergia și complementaritatea acțiunilor. Pentru furnizorii de stat/privați de servicii de asistență, criteriile de acces la resursele financiare se simplifică, fiind adaptate nevoilor specifice ale victimelor traficului de persoane. Aceste criterii se vor referi, printre altele, la vulnerabilitățile pre-existente situațiilor de trafic, la protecția fizică și identitatea victimei, în special în relație cu traficanții și influența acestora, la susținerea victimei în procesele penale ș.a.m.d.. Situațiile speciale ce necesită intervenții individualizate sau proiectele inovative vor putea avea asigurată, în continuare, finanțarea necesară, însă din alte surse, care includ fondurile disponibile ale ANABI, programele Uniunii Europene, proiectele bilaterale cu state ale Uniunii Europene sau diversele programe de finanțare desfășurate de state-terțe. Mecanismul va institui, totodată, un control mai bun al calității serviciilor oferite de furnizorii de stat sau privați.–><!–>Obiectiv specific 3.2.: Eficientizarea colaborării interdisciplinare în cadrul implementării MNIRMecanismul Național de Identificare și Referire va fi inclus în instruirile practicienilor și non- practicienilor anti-trafic, cu scopul de înțelegere a principiilor și procedurilor de lucru, având ca rezultat final cunoașterea și aplicarea acestuia într-o manieră unitară la nivelul diferitelor instituții publice și private. Identificarea pro-activă, concept și metodă specifică anti-trafic, este adusă în atenția autorităților publice și private, atât prin activitățile de instruire specifică în funcție de vulnerabilități cât și prin activitățile de control și verificări prevăzute în cadrul Obiectivului specific 5 – Diminuarea impactului factorilor de risc ce conduc la victimizare, de către autoritățile române. Abordarea are scopul de a asigura ambele funcții ale identificării: identificarea celor vulnerabili la trafic și intervenția emergentă în cazurile de trafic. Actualizarea unor anexe specifice ale MNIR, unde va fi necesar, este avută în vedere în cadrul obiectivului, cu scopul de a contribui la o colectare de informații adecvate. Activitatea de evaluare a MNIR va evidenția măsura în care MNIR este implementat în mod corespunzător.–><!–>Obiectiv specific 3.3.: Dezvoltarea unei abordări integrate si unitare în ceea ce privește protecția si asistența victimei traficului de persoaneO serie de activități pe linia modificărilor și actualizărilor de ordin legislativ, a conceptualizării și utilizării unitare a unor termeni specifici din domeniu, a elaborării unor standarde naționale de asistență, precum și acțiuni concrete pe linia capacitării unor servicii deja existente la nivelul autorităților publice sau complementaritatea sprijinului acordat victimelor prin cooperarea cu alte servicii publice de sprijin vor contribui la creșterea numărului și calității serviciilor acordate victimelor. Înțelegerea oportunităților de îmbunătățire a serviciilor de protecție și asistență pentru victimele traficului de persoane va fi asigurată și prin măsuri punctuale precum asigurarea principiului teritorialității, instituirea unei măsuri naționale privind asigurarea serviciilor medicale acordate victimelor sau clarificare a procesului de repatriere voluntară asistată.–><!–>Obiectiv specific 3.4.: Eficientizarea intervenției de asistență și protecție a copiilor victime ale traficului de minoriObiectiv ce vizează acele măsuri specifice copiilor, victime ale traficului de minori, care să stimuleze crearea de servicii pentru oferirea sprijinului necesar, să asigure cunoștințele și aptitudinile necesare specialiștilor în lucrul cu aceștia.–><!–>Obiectiv specific 3.5.: Crearea și dezvoltarea unor servicii de asistență și protecție pentru victime ale traficului de persoane cu altă cetățenie decât cea românăObiectivul urmărește să clarifice atât prin analize, cât și modificări legislative coerente, nevoia de intervenție a instituțiilor publice și private pentru tot ce înseamnă procesul de sprijin al victimelor de altă naționalitate decât cea română. Lipsa unei practici în domeniul aplicării măsurilor și reglementărilor deja existente, pe fondul unei cazuistici reduse până în acest moment, nu au putut conduce la măsuri de modificare și adaptare specifică a legislației. În prezent, pe fondul evaluării empirice a interacțiunii cu un număr ușor mai ridicat de victime ale traficului de persoane, de altă cetățenie decât cea română, au permis identificarea unor lacune legislative și obstacole în practica sprijinirii acestora, precum lipsa unor posibilități de asigurare a unor servicii medicale, sau cooperarea pentru asigurarea în condiții optime a repatrierii către țara de origine/reședință.–><!–>Obiectiv specific 3.6.: Consolidarea măsurilor de asistență si protecție a victimelor în cadrul procesului penal, a procesului civil si derularea altor demersuri administrativeObiectivul vizează reducerea revictimizării prin îmbunătățirea coordonării intervenției multidisciplinare, prin clarificarea rolurilor și a relațiilor de colaborare între actorii implicați, precum și evaluarea aplicării mecanismului de accesare a avansului sub formă de voucher din compensația acordată de către stat.–>Consolidarea sprijinului acordat victimelor în procesul penal are în vedere atât extinderea utilizării sălilor distincte de audiere în cazul victimelor traficului de persoane, deci aspecte privind infrastructura, cât, mai ales, creșterea calității apărării victimelor în aceste dosare, și asigurarea, în acest mod, a standardelor naționale și internaționale care impun o apărare efectivă și nu iluzorie.<!–>–> +
OBIECTIV GENERAL 4: Standardizarea unor procese de colectare a datelor în domeniul traficului de persoane<!–>Obiectiv specific 4.1.: Îmbunătățirea colectării datelor calitative si cantitative culese în scop de cercetare si analiză a fenomenului traficului de persoane, propuneri si recomandări de politici publiceUniformizarea datelor din domeniul traficului de persoane, asigurarea unui set minim de date de calitate în domeniul intervenției, în relație cu protecția și asistența oferită victimelor, elaborarea unui mecanism de colectare de feedback de la victime, precum și digitalizarea procesului privind monitorizarea mecanismelor de identificare, referire și asistență a victimelor, vizează o intervenție imediată și evaluarea rapidă a măsurilor luate, dar și adaptarea răspunsului intervenției într-o manieră coerentă și bazată pe fapte imediate.–> +
OBIECTIVUL GENERAL 5: Eficientizarea cooperării în domenii orizontale ale sistemului anti-trafic<!–>Obiectiv specific 5.1.: Adresarea unor măsuri punctuale de îmbunătățire a demersurilor antitraficCooperarea la nivel teritorial și regional între autorități și organizații trebuie să fie instituționalizată sub instituția Prefectului, pentru asigurarea coerenței și eficacității în transpunerea politicilor antitrafic de la nivel național. Echipele interinstituționale anti-trafic județene vor fi în măsură să răspundă într-o manieră coordonată și directă provocărilor locale și teritoriale privind traficul de persoane. Coordonarea și intervenția rapidă și centrată pe aspecte teritoriale sau regionale specifice va fi de asemenea garantată prin instituirea, la nivel formal, a unui mecanism de cooperare al echipelor interinstituționale anti-trafic județene. În egală măsură, asigurarea resurselor umane necesare în scopul implementării, monitorizării și evaluării politicilor publice și a recomandărilor emise de organismele europene și internaționale, precum și pentru coordonarea victimelor în cadrul procedurilor judiciare, constituie o premisă necesară pentru eficientizarea sistemului anti-trafic.–> +
REZULTATELE AȘTEPTATE<!–>La finalul perioadei de implementare a Strategiei, instituțiile responsabile vor avea consolidate capacitățile de prevenire și contracarare a fenomenului, vor avea la dispoziție instrumente legale, tehnici moderne și personal instruit care să asigure un răspuns adecvat în raport cu evoluția fenomenului traficului de persoane.–>Capacitatea de asistență și protecție a victimelor traficului de persoane la nivelul instituțiilor publice și private va fi crescută, iar victima traficului de persoane va putea naviga cu ușurință de la o instituție/organizație la o alta, în funcție de nevoile specifice, în timp ce va putea fi sprijinită, în mod continuu și fără obstacole, pentru recuperarea prejudiciilor de orice fel.<!–>Un sistem integrat de colectare de date va fi realizat după implementarea Strategiei, cu respectarea cerințelor specifice de protecție a datelor cu caracter personal, de asigurare a confidențialității și anonimității datelor, de asigurare a consimțământului informat pentru colectarea datelor, sistem care va deveni bază de măsurare, evaluare și orientare a multiplelor acțiuni sau politici anti-trafic. Cooperarea cu partenerii externi va fi mai intensă și mai eficientă atât la nivel european, cât și internațional iar complementaritatea unor măsuri specifice anti-trafic, în special în domeniul protecției și asistenței victimelor va fi asigurată prin stimularea parteneriatului public-privat.–>Implicarea societății civile în soluționarea problematicii traficului de ființe umane va complementa eforturile depuse de către autoritățile publice. Această colaborare între organizațiile neguvernamentale și autoritățile române va contribui inclusiv la implementarea parteneriatelor cu state terțe care împărtășesc obiective comune (de ex., traficul de copii, exploatarea prin muncă sau exploatarea sexuală).<!–>Concret, printre rezultatele așteptate ca urmare a implementării prezentei Strategii, prezentăm următoarele:1.–>Măsuri solide de prevenire a victimizării și revictimizării; … 2.<!–>Măsuri integrate de finanțare a proiectelor de protecție și asistență a victimelor traficului de persoane; … 3.–>Numărul și calitatea serviciilor acordate victimelor traficului de persoane crescut; … 4.<!–>Mecanism Național de Identificare și Referire a victimelor traficului de persoane cunoscut și aplicat la nivel integrat; … 5.–>Resurse umane și logistice necesare instituțiilor cheie în desfășurarea acțiunilor investigative antitrafic și pentru sprijinirea suportului de orice fel acordat victimelor traficului de persoane; … 6.<!–>Traininguri specializate adresate practicienilor anti-trafic; … 7.–>Victime identificate pro-activ; … 8.<!–>Mecanism Național de Coordonare a Victimelor pe parcursul procedurilor penale actualizat și funcțional. … –> +
PROCEDURI DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE<!–>Monitorizarea implementării SNITP va fi coordonată de Comitetul Interministerial de Coordonare Strategică Intersectorială a Luptei împotriva Traficului de Persoane, care va analiza modul de realizare a sarcinilor asumate de către fiecare instituție și va stabili măsurile necesare îndeplinirii obiectivelor strategiei, dacă este cazul. Rapoartele de monitorizare, vor fi elaborate anual de către ANITP, cu contribuția instituțiilor din cadrul Comitetului, dar și cu sprijinul altor actori relevanți în implementarea SNITP. Rapoartele de monitorizare vor evidenția progresele înregistrate, gradul de atingere al indicatorilor stabiliți și vor putea fi consolidate și prin valorificarea unor surse secundare de date relevante (ex: rapoarte INS, rapoarte de monitorizare a Strategiei Naționale de Dezvoltare Durabilă, Raportul Coordonatorului European Anti-Trafic, Rapoarte EUROSTAT, Rapoarte UNODC, Raportul Departamentului de Stat al SUA și altele-. Motivele îndeplinirii parțiale sau neîndeplinirii obiectivelor vor fi prezentate justificat în conținutul rapoartelor de monitorizare.–>Anual, va fi organizată o ședință de Comitet, în cadrul căreia vor fi dezbătute Rapoartele de monitorizare și se vor stabili măsuri corective pentru etapele următoare de implementare.<!–>Evaluarea Strategiei va presupune două etape: o evaluare intermediară, care va fi realizată la finele implementării PNA 2024-2026 și evaluarea finală care va fi inițiată la sfârșitul perioadei de implementare (sfârșitul anului 2028). Evaluarea intermediară și cea finală vor include rapoartele de monitorizare pentru anul în care vor fi realizate, respectiv 2026 și 2028. Pentru anii 2024, 2025 și 2027, rapoartele de monitorizare vor fi elaborate de ANITP. Pentru asigurarea obiectivității acestor evaluări, va fi luată în considerare implicarea unor experți independenți în evaluarea documentelor de politici publice din mediul academic, alții decât cei care au fost implicați în elaborarea proiectului SNITP și în implementarea acesteia, motiv pentru care, va fi asigurat bugetul corespunzător contractării acestor activități de către ANITP, din bugetul de stat.–>Evaluarea finală a implementării Strategiei Naționale Împotriva Traficului de Persoane va fi aprobată de Comitet și va fi prezentată Guvernului României. +
INSTITUȚIILE RESPONSABILE<!–>La nivel național, principalele instituții ce desfășoară activități de prevenire și combatere a traficului de persoane, dar și de asistență și reintegrare a victimelor sunt următoarele:A.–>Ministerul Afacerilor Interne, prin structurile de specialitate:1.<!–>Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane este structura de specialitate din cadrul Ministerului Afacerilor Interne ce realizează evaluări ale tendințelor în materie de trafic de persoane și măsoară rezultatele acțiunilor de luptă împotriva traficului, inclusiv prin colectarea de date statistice în strânsă cooperare cu organizațiile relevante ale societății civile din acest domeniu, îndeplinind rolul de raportor național. … 2.–>Inspectoratul General al Poliției Române și unitățile corespondente din teritoriu sunt structuri ale Ministerului Afacerilor Interne, ce desfășoară activități investigative și de urmărire penală pe linia traficului de persoane, prin intermediul ofițerilor de poliție judiciară anume desemnați ce își desfășoară activitatea în cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, și, atunci când se impune, asigură măsuri de protecție a victimelor prin intermediul ofițerilor din cadrul Oficiului Național pentru Protecția Martorilor. … 3.<!–>Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, cu unitățile subordonate, este structura din cadrul Ministerului Afacerilor Interne care desfășoară activități pe linia prevenirii ieșirii ilegale din România a cetățenilor români minori, posibile victime ale traficului de persoane, având totodată și responsabilități de identificare și referire a victimelor traficului de persoane. … 4.–>Inspectoratul General pentru Imigrări este structura specializată, cu personalitate juridică, organizată în subordinea Ministerului Afacerilor Interne care exercită atributele ce îi sunt date prin lege pentru implementarea politicilor României în domeniile migrației, azilului și al integrării străinilor, precum și a legislației relevante în aceste domenii. Cu privire la lupta împotriva traficului de persoane, Inspectoratului General pentru Imigrări îi revin următoarele sarcini: acordarea unui drept de ședere sau a tolerării rămânerii pe teritoriul național, în condițiile prevăzute de lege, pentru cetățeni străini victime ale traficului; la solicitarea scrisă a autorităților competente, cazarea străinilor victime ale traficului de persoane în centrele special amenajate ale Inspectoratului General pentru Imigrări; diseminarea către structurile competente în domeniul combaterii traficului de persoane a datelor și informațiilor obținute în activitatea specifică curentă. … 5.<!–>Instituția Prefectului, instituție publică cu personalitate juridică, ce este organizată și funcționează sub conducerea prefectului, reprezentantul Guvernului pe plan local, care conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unităților administrativ-teritoriale. … … B.–>Ministerul Justiției participă la elaborarea, coordonarea și monitorizarea implementării strategiilor, programelor și planurilor de prevenire și combatere a formelor grave de criminalitate.1.<!–>Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, instituție publică de interes național cu personalitate juridică, organizată în subordinea Ministerului Justiției, îndeplinește funcția de facilitare a urmăririi și a identificării bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni și a altor bunuri având legătură cu infracțiunile și care ar putea face obiectul unei dispoziții de indisponibilizare, sechestru sau confiscare emise de o autoritate judiciară competentă în tot cursul procedurilor judiciare penale, inclusiv în faza de punere în executare a hotărârii penale și de valorificare, în cazurile prevăzute de lege, a bunurilor mobile și imobile sechestrate în cadrul procesului penal. … 2.–>Direcția de Prevenire a Criminalității este compartimentul prin care se planifică strategic implementarea politicilor publice de prevenire și combatere a corupției și formelor grave de criminalitate … … C.<!–>Ministerul Familiei, Tineretului si Egalității de Șanse, asigură coordonarea aplicării strategiei și politicilor Guvernului în domeniile politicilor familiale, tineretului, protecției drepturilor copilului și adopției, violenței domestice și egalității de șanse între femei și bărbați.Aceste responsabilități se realizează inclusiv prin coordonarea și îndrumarea metodologică a activității direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului, care funcționează în subordinea consiliilor județene și a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București, și respectiv a serviciilor publice de asistență socială, care funcționează în subordinea consiliilor locale.–>1.<!–>Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, exercită activitățile aferente asigurării prevenirii traficului de persoane/minori și a asistenței victimelor copii. Aceste responsabilități sunt relaționate misiunii globale a autorității la nivel central în domeniul protecției și promovării drepturilor copilului la nivel național și sunt concretizate prin următoarele atribuții specifice: asigură coordonarea și realizarea activităților privind repatrierea minorilor români identificați neînsoțiți sau în dificultate pe teritoriul altor state și a copiilor victime ale traficului de minori; monitorizarea respectării drepturilor copilului pe teritoriul României, elaborarea politicilor, strategiilor și standardelor în domeniul protecției și promovării drepturilor copiilor și adopției. … 2.–>Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei si Bărbați este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, ce promovează principiul egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați în vederea eliminării tuturor formelor de discriminare bazate pe criteriul de sex, în toate politicile și programele naționale, și care exercită funcțiile de strategie, reglementare, reprezentare și autoritate de stat în domeniul violenței în familie, cu atribuții în elaborarea, coordonarea și aplicarea strategiilor și politicilor Guvernului în domeniul violenței în familie. … … D.<!–>Ministerul Muncii si Solidarității Sociale, ca minister de sinteză și de coordonare a aplicării strategiilor și politicilor Guvernului în domeniul muncii și protecției sociale, are obligația de a asigura, prin serviciile și instituțiile sale, precum și prin structurile teritoriale ale acestora, cadrul normativ și instituțional în vederea prevenirii situațiilor de risc privind populația în ansamblu, prin măsuri care vizează protecția și securitatea socială, în vederea diminuării riscurilor privind categoriile vulnerabile ale populației, prin strategii și programe sectoriale, precum și în vederea asistenței și protecției sociale a victimelor, în scopul recuperării și reintegrării sociale a acestora.1.–>Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, prin măsurile active de stimulare a ocupării forței de muncă, asigură egalitatea de șanse pe piața muncii tuturor categoriilor de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă și în special persoanelor care prezintă dificultăți de inserție pe piața muncii (femei, victime al traficului de persoane, persoane cu handicap, persoane de etnie romă …și altele asemenea). Pentru persoanele cu risc ridicat de a fi traficate, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă dezvoltă programe de informare privind piața muncii și drepturile angajaților, programe de formare profesională, precum și de informare a operatorilor economici pentru angajarea acestora cu prioritate. … 2.<!–>Inspecția Muncii, organ de specialitate al administrației publice centrale, în subordinea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, exercită atribuții de autoritate de stat în domeniul relațiilor de muncă și securității și sănătății în muncă și controlează aplicarea unitară a dispozițiilor legale, în domeniile sale de competență în unitățile din sectorul public, mixt, privat, precum și la alte categorii de angajatori. În domeniul relațiilor de muncă, activitatea de control este structurată pe următoarele direcții: identificarea angajatorilor care folosesc munca nedeclarată; depistarea cazurilor de nerespectare a celorlalte acte normative care reglementează activitatea relațiilor de muncă; identificarea și eliminarea formelor de exploatare a muncii copilului; respectarea prevederilor legale referitoare la: încadrarea în muncă a cetățenilor străini, protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate, egalitatea de șanse între femei și bărbați. … 3.–>Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități coordonează metodologic și monitorizează respectarea drepturilor la viață independentă și integrare în comunitate ale persoanelor adulte cu dizabilități, în scopul prevenirii situațiilor de risc și segregare. ANPDPD coordonează metodologic activitatea direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului, inclusiv pentru reabilitarea și reintegrarea socială a persoanelor cu dizabilități care devin victime ale oricărei forme de exploatare, violență sau abuz, prin acordarea de servicii de protecție. … … E.<!–>Ministerul Educației are atribuții în prevenirea traficului de persoane în rândul copiilor și tinerilor, precum și în asigurarea serviciilor de consiliere și reintegrare școlară a victimelor. … F.–>Ministerul Afacerilor Externe, instituție a cărei activitate se răsfrânge atât în sfera cooperării interne, cât și internaționale, are atribuții, în calitate de partener, atât în domeniul prevenirii traficului de persoane, cât și în domeniul acordării de asistență consulară cetățenilor români victime sau potențiale victime ale traficului de persoane (inclusiv asigurarea condițiilor pentru repatrierea victimelor traficului de persoane). … G.<!–>Ministerul Sănătății, asigură prin intermediul direcțiilor de sănătate publică participarea personalului medical, la activități de instruire privind identificarea proactivă a victimelor traficului de persoane și a altor categorii vulnerabile, organizate de Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane sau de alți parteneri cu expertiză în domeniu.Totodată, prin intermediul furnizorilor de servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate se asigură asistența medicală necesară victimelor traficului de persoane.–> … H.<!–>Ministerul Public, prin Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism, este structura cu personalitate juridică, specializată în combaterea infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism, competentă să efectueze urmărirea penală pentru infracțiunile prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări prin Legea nr.120/2018, cu modificările și completările ulterioare,infracțiuni în care se circumscriu și infracțiunile de trafic de persoane, precum și să conducă, supravegheze și controleze actele de urmărire penală efectuate din dispoziția procurorului de către organele de poliție judiciară. … I.–>Consiliul Superior al Magistraturii, în virtutea rolului său de garant al independenței justiției, furnizează date statistice cu privire la cauzele aflate pe rolul instanțelor și parchetelor care au ca obiect infracțiunile de trafic de persoane, precum și date privind numărul confiscărilor dispuse și valoarea bunurilor confiscate. … J.<!–>Printre celelalte instituții/autorități ce pot avea responsabilități în sfera traficului de persoane, implicate, în calitate de responsabil sau partener, în implementarea Strategiei Naționale Împotriva Traficului de Persoane 2024-2028, enumerăm și:Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene–>Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației<!–>Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării–>Ministerul Transporturilor și Infrastructurii<!–>Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului–>Departamentul pentru Românii de Pretutindeni<!–>Organizația Internațională pentru Migrație–>Agenția Națională pentru Romi<!–>Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării–>Direcțiile județene/sectoriale de asistență socială și protecție a copilului/Serviciile publice de asistență socială din cadrul consiliilor locale<!–>Uniunea Națională a Barourilor din România–> … +
IMPLICAȚIILE BUGETARE ȘI SURSELE DE FINANȚARE<!–>Fondurile necesare îndeplinirii obiectivelor prevăzute în Strategia națională se asigură de la bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile, din alte surse legal constituite, în limita prevederilor bugetare aprobate, în condițiile legii, ordonatorilor de credite implicați.–> +
IMPLICAȚIILE ASUPRA CADRULUI JURIDIC<!–>În plan legislativ se impune evaluarea actelor normative incidente domeniului prevenirii și combaterii traficului de persoane, precum și asistenței acordate victimelor, demersurile legislative urmărind cu precădere clarificarea competențelor și responsabilităților structurilor cu atribuții în materie, corelarea domeniilor subsecvente.–>Inițiativele legislative de modificare și/sau completare a unor acte normative de nivel superior (legi, Ordonanțe ale Guvernului) și a celor de nivel inferior (Hotărâri ale Guvernului, precum și ordine și instrucțiuni ale miniștrilor) se vor realiza potrivit planurilor legislative anuale, fundamentate pe baza noilor oportunități reieșite din Strategia națională. +
ANEXĂ<!–>la Strategia Națională–>
PLANUL NAȚIONAL DE ACȚIUNE 2024-2026<!–>
pentru implementarea Strategiei Naționale împotriva Traficului de–>
Persoane pentru perioada 2024-2028<!–>–> +
OBIECTIV GENERAL 1.: Reducerea influenței factorilor de risc și a vulnerabilităților ce conduc la victimizarea prin traficul de persoane<!–>Obiectiv specific 1.1.: Informarea grupurilor vulnerabile despre riscul traficului de persoane

–>Obiectiv specific 1.2: Creșterea gradului de informare a minorilor despre riscul traficului de persoane

<!–>Obiectiv specific 1.3.: Îmbunătățirea nivelului de conștientizare a cetățenilor străini cu privire la traficul de persoane si drepturile victimelor

<!–>Obiectiv specific 1.4.: Diminuarea riscurilor traficului de persoane în mediul online

–>Obiectiv specific 1.5.: Diminuarea impactului factorilor de risc ce conduc la victimizare, de către autoritățile române

–>Obiectiv specific 1.6: Implicarea voluntară a fostelor victime în procesul de planificare și implementare a programelor anti-trafic

<!–>Obiectiv specific 1.7: Responsabilizarea companiilor private pentru adoptarea de măsuri destinate prevenirii traficului de persoane

+
OBIECTIV GENERAL 2. Creșterea eficacității și eficienței sistemului de justiție în cazurile de trafic de persoane<!–>Obiectiv specific 2.1. Adecvarea cadrului legislativ care să răspundă provocărilor legate de combaterea traficului de persoane

<!–>Obiectiv specific 2.2: Eficientizarea instituțiilor judiciare

–>Obiectiv specific 2.3. Consolidarea cooperării inter-instituționale

–>

+
OBIECTIV GENERAL 3: Îmbunătățirea protecției și asistenței acordate victimelor traficului de persoane<!–>Obiectiv specific 3.1.: Operaționalizarea unui mecanism guvernamental integrat de alocare a fondurilor necesare pentru protecția și asistența furnizate victimelor traficului de persoane

<!–>Obiectiv specific 3.2.: Eficientizarea colaborării interdisciplinare în cadrul implementării MNIR

<!–>Obiectiv specific 3.3.: Dezvoltarea unei abordări integrate și unitare în ceea ce privește protecția și asistența victimei traficului de persoane

<!–>Obiectiv specific 3.4.: Eficientizarea intervenției de asistență și protecție a copiilor victime ale traficului de minori

–>Obiectiv specific 3.5.: Crearea și dezvoltarea unor servicii de asistență și protecție pentru victime ale traficului de persoane cu altă cetățenie decât cea română

–>Obiectiv specific 3.6.: Consolidarea măsurilor de asistență și protecție a victimelor în cadrul procesului penal, a procesului civil și derularea altor demersuri administrative

–>

+
OBIECTIV GENERAL: 4. Standardizarea unor procese de colectare a datelor în domeniul traficului de persoane<!–>Obiectiv specific 4.1.: Îmbunătățirea colectării datelor calitative și cantitative culese în scop de cercetare, analiză a fenomenului traficului de persoane, propuneri și recomandări de politici publice

–>

+
OBIECTIV GENERAL 5.: Eficientizarea cooperării în domenii orizontale ale sistemului anti-trafic<!–>Obiectiv specific 5.1.: Adresarea unor măsuri punctuale de îmbunătățire a demersurilor anti-trafic

–>

<!–>–>––<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește