CELEX:32025R1890: Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/1890 al Comisiei din 18 septembrie 2025 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de accesorii turnate filetate pentru tuburi și țevi, din fontă maleabilă și din fontă cu grafit sferoidal, originare din Republica Populară Chineză și din Thailanda, ca urmare a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului

(1)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 430/2013 (2), Consiliul a instituit taxe antidumping la importurile de accesorii turnate filetate pentru tuburi și țevi, din fontă maleabilă și din fontă cu grafit sferoidal, cu excepția componentelor de fitinguri de compresie care utilizează filetaje metrice conforme cu standardul ISO DIN 13 și a cutiilor de joncțiune circulare filetate din fontă maleabilă fără capac, încadrate în prezent la codurile NC ex 7307 19 10 (codul TARIC 7307 19 10 10) și ex 7307 19 90 (codul TARIC 7307 19 90 10) originare din Republica Populară Chineză („RPC” sau „China”) și din Thailanda („investigația inițială”).

(2)

Taxa, bazată pe nivelul de eliminare a dumpingului, a variat între 14,9 % și 57,8 %. Investigația care a condus la instituirea măsurilor inițiale va fi denumită în continuare „investigația inițială”.

(3)

La 12 iunie 2013, producătorul-exportator chinez Jinan Meide Castings Co., Ltd („Jinan Meide”) a depus o cerere la Tribunalul Uniunii Europene, solicitând anularea Regulamentului (UE) nr. 430/2013 în măsura în care acesta i se aplică. La 30 iunie 2016, Tribunalul a constatat, în hotărârea sa, că drepturile la apărare ale Jinan Meide au fost încălcate și a anulat regulamentul în litigiu în măsura în care acesta instituia o taxă antidumping la importurile de accesorii turnate filetate pentru tuburi și țevi, din fontă maleabilă, fabricate de Jinan Meide.

(4)

În urma hotărârii menționate mai sus, prin avizul din 28 octombrie 2016 (3), Comisia Europeană („Comisia”) a redeschis investigația antidumping privind accesoriile turnate filetate pentru tuburi și țevi, din fontă maleabilă, fabricate de Jinan Meide.

(5)

Comisia a reinstituit prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1146 al Comisiei din 28 iunie 2017 (4) o taxă antidumping definitivă de 39,2 % la importurile de accesorii turnate filetate pentru tuburi și țevi, din fontă maleabilă, originare din RPC și fabricate de Jinan Meide.

(6)

La 25 noiembrie 2015, în urma solicitării societății Metpro Limited, Comisia a deschis o reexaminare intermediară parțială privind anumite tipuri de accesorii turnate filetate pentru tuburi și țevi, din fontă maleabilă, originare din RPC și din Thailanda, pentru a stabili dacă acestea intră în sfera de aplicare a măsurilor antidumping aplicabile. Comisia a încheiat această reexaminare intermediară parțială la 18 iulie 2016, prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/1176 (5), în urma retragerii de către solicitant a cererii sale.

(7)

La 23 mai 2017, Comisia a deschis o reexaminare intermediară parțială, în urma solicitării societății Hebei Yulong Casting Co., privind anumite tipuri de accesorii turnate filetate pentru tuburi și țevi, din fontă maleabilă, originare din RPC și din Thailanda, pentru a stabili dacă acestea intră în sfera de aplicare a măsurilor antidumping aplicabile. Comisia a încheiat această reexaminare intermediară parțială prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/52 din 11 ianuarie 2018 (6), în urma retragerii de către solicitant a cererii sale.

(8)

La 12 iulie 2018, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (7) a decis că accesoriile fabricate din fontă cu grafit sferoidal (cunoscută și sub denumirea de fontă ductilă) nu corespund conceptului de „fontă maleabilă”, astfel cum este definită la subpoziția NC 7307 19 10 . Curtea a concluzionat că accesoriile fabricate din fontă cu grafit sferoidal trebuie clasificate la subpoziția reziduală NC 7307 19 90 (ca alte articole din alte tipuri de fier).

(9)

La 14 februarie 2019, Comisia a publicat Regulamentul (UE) 2019/262 (8) prin care s-au modificat trimiterile la codurile TARIC pentru a le alinia la concluziile Curții de Justiție. Întrucât măsurile antidumping sunt instituite în conformitate cu definiția produsului, indiferent de clasificarea tarifară, această modificare nu a avut niciun impact asupra definiției produsului din cadrul măsurilor în vigoare.

(10)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1259 al Comisiei (9), Comisia Europeană a reinstituit măsurile antidumping definitive la importurile de accesorii turnate filetate pentru tuburi și țevi, din fontă maleabilă și din fontă cu grafit sferoidal, originare din Republica Populară Chineză și din Thailanda, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor (denumită în continuare „reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor”).

(11)

Jinan Meide a contestat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1146 în fața Tribunalului. La 20 septembrie 2019, Tribunalul a pronunțat hotărârea în cauza T-650/17 (10) privind Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1146.

(12)

Comisia a reinstituit prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1210 al Comisiei (11) o taxă antidumping definitivă de 36,0 % la importurile de accesorii turnate filetate pentru tuburi și țevi, din fontă maleabilă, originare din RPC și fabricate de Jinan Meide.

(13)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/2202 al Comisiei (12), Comisia a decis să excludă următoarele produse din domeniul de aplicare al măsurilor antidumping:

(14)

Taxele antidumping în vigoare în prezent variază între 24,6 % și 57,8 % pentru importurile din China și între 14,9 % și 15,5 % pentru importurile din Thailanda.

(15)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (13), Comisia a primit o cerere de reexaminare în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(16)

Cererea de reexaminare a fost depusă la 25 aprilie 2024 de către Comitetul ad-hoc pentru protecția industriei producătoare de accesorii pentru țevi din fontă maleabilă din Uniunea Europeană (Ad Hoc Defence Committee of Malleable Cast Iron Pipe Fittings industry of the European Union, denumit în continuare „solicitantul”) în numele industriei producătoare de accesorii turnate filetate pentru tuburi și țevi, din fontă maleabilă și din fontă cu grafit sferoidal a Uniunii, în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Cererea de reexaminare s-a bazat pe argumentul că expirarea măsurilor ar avea ca efect probabil continuarea dumpingului și continuarea sau reapariția prejudiciului pentru industria Uniunii.

(17)

Întrucât a stabilit, în urma consultării comitetului înființat în temeiul articolului 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, la 24 iulie 2024, Comisia a deschis o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor în privința importurilor în Uniune de accesorii turnate filetate pentru tuburi și țevi, din fontă maleabilă și din fontă cu grafit sferoidal, originare din China și din Thailanda (denumite în continuare „țările în cauză”), în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (14) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(18)

Investigația privind continuarea sau reapariția dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 iulie 2023 și 30 iunie 2024 („perioada investigației de reexaminare”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau a unei reapariții a prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și sfârșitul perioadei investigației de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

(19)

În avizul de deschidere, părțile interesate au fost invitate să contacteze Comisia în vederea participării la investigație. În plus, Comisia a informat în mod specific solicitantul, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii cunoscuți din China și din Thailanda, autoritățile din Republica Populară Chineză și din Thailanda și importatorii cunoscuți, precum și utilizatorii și comercianții cu privire la deschiderea investigației de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor și i-a invitat să participe.

(20)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale. Niciuna dintre părțile interesate nu a solicitat o audiere.

(21)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion din rândul părților interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(22)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Comisia a selectat eșantionul pe baza reprezentativității în ceea ce privește volumul producției și al vânzărilor produsului care face obiectul investigației în perioada investigației de reexaminare.

(23)

Eșantionul a fost compus din doi producători din Uniune care au reprezentat aproximativ 70 % din producția totală estimată a Uniunii și din volumul vânzărilor produsului similar în Uniune. Eșantionul a asigurat, de asemenea, o bună distribuție geografică.

(24)

În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu. Nu s-au primit observații. Prin urmare, Comisia a concluzionat că eșantionul este reprezentativ pentru industria Uniunii.

(25)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(26)

Niciun importator neafiliat nu a furnizat informațiile solicitate și nu a acceptat să fie inclus în eșantion. Ca atare, Comisia a decis că nu este necesară constituirea unui eșantion.

(27)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor din China să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze orice alți producători care ar putea fi interesați să participe la investigație.

(28)

Niciun producător din China nu a furnizat informațiile solicitate și nu a acceptat să fie inclus în eșantion. Prin urmare, Comisia a considerat că niciun producător din China nu a cooperat la investigație.

(29)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor din Thailanda să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Thailandei pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze orice alți producători care ar putea fi interesați să participe la investigație.

(30)

Niciun producător din Thailanda nu a furnizat informațiile solicitate și nu a acceptat să fie inclus în eșantion. Prin urmare, Comisia a considerat că niciun producător din Thailanda nu a cooperat la investigație.

(31)

Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze (denumit în continuare „GC”) un chestionar referitor la existența unor distorsiuni semnificative în China în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia nu a primit niciun răspuns la acest chestionar. Prin urmare, nu a existat cooperare din partea GC.

(32)

Comisia a solicitat producătorilor din Uniune incluși în eșantion să completeze chestionarele, care au fost puse la dispoziție pe site-ul său internet în ziua deschiderii investigației.

(33)

S-au primit răspunsuri la chestionar din partea celor doi producători din Uniune incluși în eșantion: Berg Montana Fittings EAD și Georg Fischer Fittings GmbH.

(34)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului și interesul Uniunii. Au fost efectuate vizite de verificare, în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază, la sediile următoarelor societăți:

(35)

La data de 10 iulie 2025, Comisia a comunicat faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să mențină taxele antidumping în vigoare. Tuturor părților li s-a acordat un termen în cursul căruia au putut formula observații cu privire la informațiile comunicate.

(36)

Comisia a primit observații din partea solicitantului, care a fost de acord cu constatările sale. Nu s-au primit alte observații sau cereri de audiere.

(37)

Produsul care face obiectul reexaminării este același cu cel din investigația inițială și din reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor, și anume accesoriile turnate filetate pentru tuburi și țevi, din fontă maleabilă și din fontă cu grafit sferoidal, încadrate în prezent la codul NC ex 7307 19 10 (codurile TARIC 7307 19 10 10 și 7307 19 10 20) (denumit în continuare „produsul care face obiectul reexaminării” sau „ATM”).

(38)

Următoarele produse sunt excluse: componentele de fitinguri de compresie care utilizează filetaje metrice conforme cu standardul ISO DIN 13; cutiile de joncțiune circulare filetate din fontă maleabilă fără capac; racorduri în T din fontă ductilă cu garnitură din cauciuc și un orificiu de ieșire; capacele canelate din fontă ductilă destinate utilizării cu țevi canelate din oțel cu ieșire filetată; reducțiile canelate din fontă ductilă cu capăt filetat; piesele în T cu reducție canelate din fontă ductilă cu ieșire filetată; colierele de ștanțare din fontă ductilă fără ieșiri filetate, utilizate pentru sigilarea unui orificiu într-un tub sau într-o țeavă.

(39)

Principalele materii prime sunt deșeurile de metal, cocsul/energia electrică/gazul, nisipul (pentru turnare în forme) și zincul (pentru galvanizare). Prima etapă a procesului de fabricație este topirea deșeurilor metalice. Aceasta este urmată de procesul de turnare în diferite forme, care sunt apoi separate în piese individuale. Produsele trebuie să treacă printr-un proces îndelungat de recoacere pentru a garanta faptul că acestea sunt suficient de maleabile pentru a fi utilizate în aplicații în care, de exemplu, este necesară rezistența la șocuri și la vibrații și pentru a rezista la schimbările rapide de temperatură. Ulterior, accesoriile pot fi galvanizate. Apoi au loc filetarea și alte operațiuni de mecanică generală.

(40)

Produsul care face obiectul reexaminării este utilizat într-o gamă largă de aplicații, de exemplu pentru conectarea a două sau mai multe țevi sau tuburi, conectarea unei conducte la un aparat, schimbarea direcției unui flux de fluid sau închiderea unei conducte. Accesoriile turnate filetate pentru tuburi și țevi sunt utilizate mai ales în sistemele pentru gaze, apă și de încălzire ale clădirilor rezidențiale și nerezidențiale. Ele sunt utilizate, de asemenea, pentru sistemele de conducte ale rafinăriilor petroliere. Aceste accesorii sunt disponibile în multe configurații, cele mai frecvente dintre acestea fiind coturile de 90 de grade, teurile, racordurile, crucile și reducțiile. Acestea sunt produse atât în formă negalvanizată, cât și în formă galvanizată.

(41)

Produsul care face obiectul prezentei investigații este produsul care face obiectul reexaminării originar din China și din Thailanda.

(42)

Astfel cum s-a stabilit în investigația inițială, precum și în reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor, prezenta investigație de reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor a confirmat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări de bază:

(43)

Prin urmare, aceste produse sunt considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(44)

În cursul perioadei investigației de reexaminare, importurile de ATM din China au continuat să intre pe piața Uniunii.

(45)

Potrivit Eurostat și informațiilor furnizate de industria Uniunii, importurile de ATM din China au reprezentat aproximativ 19 % din piața Uniunii în perioada investigației de reexaminare, comparativ cu o cotă de piață de 47 % în timpul investigației inițiale și de 21 % în cursul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor.

(46)

Astfel cum se menționează în considerentele 28 și 30, niciun producător-exportator din China nu a cooperat la investigație. Prin urmare, Comisia a informat autoritățile din China că, din cauza lipsei de cooperare, ar putea aplica articolul 18 din regulamentul de bază cu privire la constatările referitoare la China. Comisia nu a primit nicio observație sau cerere de intervenție a consilierului-auditor în această privință.

(47)

În consecință, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, constatările cu privire la probabilitatea continuării dumpingului în ceea ce privește China s-au bazat pe datele disponibile, și anume pe informațiile din cererea de reexaminare, pe statisticile colectate și pe alte surse publice identificate, după caz.

(48)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la momentul deschiderii investigației, care tind să demonstreze existența unor distorsiuni semnificative în China în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a deschis investigația în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(49)

Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru investigația sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. În plus, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(50)

În termenul stabilit nu s-a primit niciun răspuns la chestionar din partea GC și nicio observație privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Ulterior, Comisia a informat GC că va folosi datele disponibile, în sensul articolului 18 din regulamentul de bază, pentru a determina existența distorsiunilor semnificative în China.

(51)

În avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, ar putea fi necesar să selecteze o țară reprezentativă adecvată în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale bazate pe prețuri sau valori de referință nedistorsionate. Solicitantul a utilizat Brazilia ca țară reprezentativă în cererea sa de reexaminare.

(52)

Comisia a precizat, de asemenea, că va examina și alte posibile țări adecvate, în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(53)

La 10 februarie 2025, Comisia a publicat o notă pentru a informa părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționa să le utilizeze la stabilirea valorii normale.

(54)

În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia, utilizați pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. În plus, pe baza criteriilor de alegere a prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate, Comisia a identificat Thailanda drept țară reprezentativă adecvată.

(55)

Comisia a informat, de asemenea, părțile interesate că va stabili costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale (denumite în continuare „costurile VAG”), precum și profiturile, pe baza informațiilor disponibile pentru trei societăți thailandeze profitabile.

(56)

Comisia a primit observații cu privire la notă din partea solicitantului, care a acceptat Thailanda ca țară reprezentativă adecvată.

(57)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(58)

Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[î]n cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate”
și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri” („cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale” sunt denumite în continuare „costurile VAG”).

(59)

Astfel cum este explicat în continuare, Comisia a concluzionat în cadrul prezentei investigații că, pe baza elementelor de probă disponibile și având în vedere lipsa cooperării din partea GC și a producătorilor chinezi, aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este adecvată.

(60)

Comisia a examinat elementele de probă din dosar pentru a decide dacă în China există distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, care ar face inadecvată utilizarea prețurilor și a costurilor interne din țara respectivă. Analiza respectivă a acoperit următoarele elemente de probă cu privire la diferitele criterii relevante pentru a stabili existența unor distorsiuni semnificative.

(61)

În primul rând, elementele de probă cuprinse în cerere au inclus elementele de mai jos, care indică existența unor distorsiuni semnificative.

(62)

Solicitantul a susținut că piața chineză a produsului care face obiectul reexaminării este deservită de întreprinderi care se află în proprietatea autorităților chineze sau care își desfășoară activitatea sub controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea autorităților chineze. Solicitantul a remarcat existența proprietății statului în sectorul siderurgic, în special prin legăturile strânse dintre întreprinderi și PCC. Această proprietate este îndeosebi evidentă în sectorul ATM-urilor, prin orientările furnizate în cadrul obiectivelor Asociației chineze a fierului și oțelului („AFOC”) (15).

(63)

În conformitate cu articolul 3 din actul constitutiv al AFOC, asociația „își desfășoară activitatea în serviciul întreprinderilor, deservește sectorul respectiv și deservește guvernul (…) și depune eforturi pentru a asigura un rol de corelare între guvern și întreprinderile implicate”. În plus, articolul 24 prevede că AFOC „îndeplinește orice altă sarcină care îi este încredințată de guvern și de administrația relevantă”, în timp ce articolul 26 prevede că AFOC „respectă în mod corespunzător linia, orientările, politicile, guvernanța politică a partidului”.

(64)

Solicitantul a susținut, de asemenea, că prezența statului chinez în cadrul producătorilor de ATM face posibilă intervenția acestuia în procesul de stabilire a prețurilor și a costurilor. Solicitantul a susținut că acest lucru este valabil atât pentru întreprinderile deținute de stat, cât și pentru societățile private. Astfel, solicitantul a luat act de obligația constituțională, în conformitate cu articolul 33 din Constituția Republicii Populare Chineze, potrivit căreia „[o]rganizațiile de partid la nivel înalt din cadrul entităților din afara sectorului public pun în aplicare principiile și politicile partidului, ghidează și supraveghează respectarea de către întreprinderile lor a actelor cu putere de lege și a normelor administrative ale statului”. Articolul 19 din Legea chineză privind societățile comerciale subliniază obligația societăților „de a asigura condițiile necesare desfășurării activităților partidului” și cerința de a desemna în cadrul societății „o organizație a Partidului Comunist din China […] pentru a desfășura activitățile partidului”.

(65)

Cererea de reexaminare a remarcat prezența puternică a statului în sectorul siderurgic, atât la nivel național, cât și la nivel municipal. Solicitantul a menționat investigația antidumping recentă privind importurile de profile plate cu proeminențe din oțel originare din China (16), în cadrul căreia Comisia a citat planul de acțiune pentru 2022 al municipalității Hebei Tangshan privind fierul și oțelul, în care diverse entități municipale sunt însărcinate cu „identificarea și îndrumarea instituțiilor financiare care să ofere împrumuturi cu dobândă redusă pentru ca întreprinderile din sectorul metalurgiei și al siderurgiei să facă tranziția către industrii noi și, în același timp […] oferirea de subvenții sub forma unor reduceri ale ratei dobânzii”. Solicitantul a observat că această prezență a statului în cadrul societăților siderurgice se aplică și în cazul celor din sectorul ATM.

(66)

Solicitantul a indicat că autoritățile chineze aplică politici sau măsuri publice discriminatorii în favoarea furnizorilor sau care influențează în alt mod forțele de pe piața liberă. Solicitantul a constatat că sectorul siderurgic din China face obiectul a numeroase planuri naționale și municipale, în special în ceea ce privește optimizarea și dezvoltarea industriei siderurgice și modernizarea la nivelul lanțului de aprovizionare.

(67)

Solicitantul a subliniat totodată lipsa sau aplicarea discriminatorie sau inadecvată a legislației privind falimentul, întreprinderile sau proprietatea. Potrivit solicitantului, acest lucru rezultă în mod clar din influența guvernului chinez în cadrul procedurilor de insolvență. Având în vedere subordonarea instanțelor față de GC, multe întreprinderi insolvabile beneficiază de planuri de restructurare care decurg din garanțiile guvernamentale de facto acordate întreprinderilor deținute de stat. În plus, solicitantul a invocat lipsa de transparență a normelor privind furnizarea și achiziția de terenuri.

(68)

În ceea ce privește în mod specific sectorul siderurgic și producătorii de ATM, solicitantul a subliniat concluzia reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor, în care s-a stabilit că există distorsiuni deoarece „aplicarea legilor privind falimentul și proprietatea în sectorul siderurgic, inclusiv în ceea ce privește produsul care face obiectul reexaminării, a fost discriminatorie sau inadecvată”.

(69)

Potrivit cererii, costurile salariale sunt distorsionate în China, în special în sectorul ATM. Cu privire la acest aspect, solicitantul a remarcat ceea ce s-a stabilit în cadrul primei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor (17): „Accesoriile turnate pentru tuburi și țevi sunt astfel afectate de distorsiunile costurilor salariale atât direct (la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării), cât și indirect (la accesul la capitalul sau la inputurile întreprinderilor care sunt supuse aceluiași sistem de muncă din RPC)”. Potrivit solicitantului, situația nu s-a schimbat în ceea ce privește distorsiunile care afectează costurile salariale și a confirmat că există în continuare distorsiuni semnificative ale costurilor salariale, atât direct, cât și indirect, în sectorul accesoriilor turnate pentru tuburi și țevi.

(70)

În al doilea rând, în cadrul investigațiilor recente privind sectorul siderurgic din China (18), Comisia a constatat existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. În cadrul investigațiilor respective, Comisia a constatat că în China există o intervenție substanțială a statului, ceea ce duce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieței (19).

(71)

În special, Comisia a concluzionat că, în sectorul siderurgic, nu numai că GC continuă să dețină în proprietate o mare parte în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază (20), ci este, de asemenea, în măsură să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile prin prezența statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază (21).

(72)

Comisia a constatat, de asemenea, că prezența și intervenția statului pe piețele financiare, precum și în furnizarea de materii prime și de factori de producție, au un efect suplimentar de distorsionare asupra pieței. Astfel, în ansamblu, sistemul de planificare din China are ca rezultat direcționarea resurselor către sectoarele desemnate de GC ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic, în locul alocării acestora în conformitate cu forțele pieței (22).

(73)

În plus, Comisia a concluzionat că legislația chineză privind falimentul și proprietatea nu funcționează în mod corespunzător în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază, ceea ce generează distorsiuni, în special atunci când întreprinderile insolvente sunt menținute pe linia de plutire și când sunt atribuite drepturi de folosință asupra terenurilor în China (23).

(74)

Comisia a constatat distorsiuni ale costurilor salariale în sectorul siderurgic în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază (24), precum și distorsiuni pe piețele financiare în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, în special în ceea ce privește accesul la capital al întreprinderilor din China (25).

(75)

În cea mai recentă reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor referitoare la produsul care face obiectul reexaminării (26), Comisia a concluzionat că au fost prezente distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia nu are cunoștință de schimbări structurale majore în China în general și/sau în sectorul relevant în special care să poată influența această concluzie.

(76)

Elementele de probă suplimentare disponibile în Raportul privind distorsiunile semnificative din economia Chinei (denumit în continuare „raportul”) (27), elaborat de Comisie în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază, au indicat existența unor distorsiuni semnificative și în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(77)

Nici GC, nici producătorii nu au prezentat elemente de probă sau argumente contrare în cadrul prezentei investigații.

(78)

Având în vedere cele de mai sus, elementele de probă disponibile au arătat că prețurile sau costurile produsului care face obiectul reexaminării, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau potențial al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate la dispoziția respectivă.

(79)

Pe această bază, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz.

(80)

Prin urmare, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, și anume, în acest caz, pe baza costurilor de producție și de vânzare corespunzătoare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(81)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

(82)

Astfel cum s-a explicat în considerentul 53 de mai sus, la 10 februarie 2025, Comisia a publicat o notă la dosar cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale. Prin această notă, Comisia a comunicat părților interesate intenția sa de a considera Thailanda drept țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se va confirma existența distorsiunilor semnificative menționate la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(83)

În nota privind factorii de producție, Comisia a identificat Argentina, Brazilia, Turcia și Thailanda ca fiind țări cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din China conform Băncii Mondiale, cu alte cuvinte, toate aceste țări sunt clasificate de Banca Mondială drept țări cu „venituri medii-superioare” pe baza venitului național brut, și în care se cunoștea faptul că are loc fabricarea produsului care face obiectul reexaminării.

(84)

În notă, Comisia a analizat disponibilitatea datelor publice relevante în cele patru țări reprezentative posibile, după cum urmează.

(85)

Pentru Argentina, nu existau date financiare ușor accesibile pentru singurul producător cunoscut de ATM, iar această țară nu importa resturi de oțel, principala materie primă.

(86)

În cazul Turciei, singurul producător cunoscut de ATM nu a fost profitabil în 2023.

(87)

În cazul Thailandei și al Braziliei, Comisia a găsit date pentru producători din ambele țări, și anume trei societăți din Thailanda și una din Brazilia. Societățile thailandeze erau producători de ATM, în timp ce societatea braziliană era un grup de mari dimensiuni cu informații financiare consolidate.

(88)

În lumina considerațiilor de mai sus, Comisia a informat părțile interesate că intenționează să utilizeze Thailanda ca țară reprezentativă adecvată și cei trei producători thailandezi în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, ca sursă de prețuri sau valori de referință nedistorsionate în vederea calculării valorii normale.

(89)

După ce s-a stabilit că Thailanda este o țară reprezentativă adecvată, pe baza tuturor elementelor de mai sus, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecției sociale și a mediului în conformitate cu ultima teză a articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(90)

Având în vedere analiza de mai sus, Thailanda a îndeplinit criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată drept țară reprezentativă adecvată.

(91)

În notă, Comisia a afirmat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza Global Trade Atlas (GTA) pentru a stabili costul nedistorsionat al majorității factorilor de producție, în special al materiilor prime. Nota a indicat, de asemenea, sursele pe care Comisia le va utiliza pentru alți factori de producție, care sunt prezentați mai jos.

(92)

În absența cooperării producătorilor chinezi, Comisia s-a bazat pe solicitant pentru a specifica factorii de producție utilizați în producția de ATM.

(93)

Având în vedere toate informațiile bazate pe cerere, au fost identificați următorii factori de producție și sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Tabelul 1

Factorii de producție

(94)

Solicitantul a indicat că materiile prime utilizate pentru producția de ATM s-au modificat în comparație cu reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor. În considerentele 134-135 din reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a constatat că cel mai mare producător chinez producea ATM într-un cuptor denumit „cubilou”, care utilizează cocsul pentru topirea materiilor prime. Cu toate acestea, solicitantul a găsit informații potrivit cărora, în perioada investigației de reexaminare, cei mai mari doi producători din China au utilizat cuptoare electrice pentru a fabrica produsul care face obiectul reexaminării, care utilizează materii prime diferite în procesul de încălzire.

(95)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, livrate la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază prețul mediu ponderat de import în Thailanda, astfel cum a fost raportat în GTA, la care au fost adăugate taxele la import. Prețul de import în Thailanda a fost stabilit ca medie ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția Chinei și a țărilor care nu sunt membre ale OMC, menționate în anexa I la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (31).

(96)

Comisia a decis să excludă importurile din China în Thailanda, concluzionând că nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din China din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(97)

Având în vedere că nu există niciun element de probă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează în egală măsură și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat și prețurile de export. După excluderea importurilor din China în țara reprezentativă, volumul importurilor din alte țări terțe a rămas reprezentativ.

(98)

În ceea ce privește taxele de import, Comisia a constatat că Thailanda a importat materiile prime relevante din numeroase țări, cu niveluri diferite ale taxelor la import și cu diferențe semnificative în privința cantităților. Deși în cadrul unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor nu este necesar să se calculeze o marjă exactă de dumping, ci mai degrabă să se stabilească probabilitatea continuării dumpingului, Comisia a luat în considerare taxele la import extrase din GTA pentru fiecare țară de origine.

(99)

Comisia a utilizat ultimele date disponibile public furnizate de Banca Thailandei pentru salariile medii din Thailanda în cursul perioadei investigației de reexaminare (32). Acestea au fost ajustate pentru a include contribuțiile sociale (33). În fine, costul anual total cu forța de muncă a fost împărțit la numărul de ore din an (și anume 8 ore pe zi, înmulțite cu 5 zile lucrătoare pe săptămână și cu numărul de săptămâni dintr-un an).

(100)

Comisia a utilizat prețurile energiei electrice industriale din tranșa de consum corespunzătoare, în kWh, publicate de autoritatea provincială thailandeză pentru energie electrică (34). Acest cost al energiei a rămas neschimbat din 2018 și este actualizat lunar cu ajutorul instrumentului denumit „Ft surcharge”. Prin urmare, costurile cu energia electrică facturate în fiecare lună se calculează după cum urmează:

(101)

La calcularea valorii de referință, Comisia a adăugat costul mediu ajustat al energiei la costul de bază al energiei electrice pentru perioada investigației de reexaminare.

(102)

Pentru a stabili valoarea de referință pentru gaze, Comisia a utilizat prețurile gazelor aplicabile societăților comerciale (utilizatorilor industriali) din Thailanda, publicate de Biroul pentru politici și planificare în domeniul energiei din cadrul Ministerului Energiei (36). Prețurile variau în funcție de volumul consumului. Comisia a utilizat prețurile corespunzătoare din tabelul 7.2-4: consumul final de energie pe cap de locuitor. Comisia a utilizat ca valoare de referință cele mai recente date aferente anului 2023.

(103)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație care să acopere costurile neincluse în factorii de producție menționați anterior.

(104)

Pentru a stabili o valoare nedistorsionată a cheltuielilor indirecte de fabricație, având în vedere lipsa cooperării din partea producătorilor, Comisia a utilizat datele disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Prin urmare, pe baza datelor furnizate de solicitant, Comisia a stabilit raportul dintre cheltuielile indirecte de fabricație, pe de o parte, și costurile totale de fabricație și cu forța de muncă, pe de altă parte. Acest procent a fost aplicat ulterior la valoarea nedistorsionată a costului de fabricație pentru a obține valoarea nedistorsionată a cheltuielilor indirecte de fabricație, în funcție de modelul produs.

(105)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală medie la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(106)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de fabricație nedistorsionate. În lipsa cooperării din partea producătorilor chinezi, Comisia a utilizat informațiile furnizate de solicitant în cererea de reexaminare referitoare la utilizarea fiecărui factor de producție (materiale și forță de muncă) la fabricarea ATM.

(107)

După ce a fost stabilit costul de fabricație nedistorsionat, Comisia a adăugat cheltuielile indirecte de fabricație, astfel cum s-a menționat mai sus, și apoi costurile VAG și profitul. Costurile VAG și profitul au fost stabilite pe baza situațiilor financiare a trei producători thailandezi de ATM pentru 2023, astfel cum au fost raportate în conturile societăților în cauză:

(108)

Comisia a adăugat următoarele elemente la costurile de fabricație nedistorsionate:

(109)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală la nivel franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(110)

În absența cooperării din partea producătorilor din China, prețul de export a fost stabilit pe baza datelor comunicate de Eurostat, ajustate la nivelul franco fabrică. Din prețul CIF raportat de Eurostat s-a dedus o estimare a costurilor de transport maritim și de asigurare și a costurilor de transport intern, pe baza informațiilor furnizate de solicitant în cererea de reexaminare.

(111)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export la nivel franco fabrică stabilit mai sus.

(112)

În absența cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, nu au fost efectuate ajustări în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază.

(113)

Marjele de dumping au fost calculate la 65 % pentru importurile din China.

(114)

În cursul perioadei investigației de reexaminare, importurile de accesorii de țevărie maleabile („ATM”) din Thailanda au continuat să intre pe piața Uniunii.

(115)

Potrivit Eurostat și informațiilor furnizate de industria Uniunii, importurile de ATM din Thailanda au reprezentat aproximativ 4 % din piața Uniunii în perioada investigației de reexaminare, comparativ cu o cotă de piață de 5,2 % în timpul investigației inițiale și de 5 % în cursul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor.

(116)

Astfel cum se menționează în considerentele 28 și 30, niciun producător din Thailanda nu a cooperat la investigație. Prin urmare, Comisia a informat autoritățile din Thailanda că, din cauza lipsei de cooperare, ar putea aplica articolul 18 din regulamentul de bază cu privire la constatările referitoare la Thailanda. Comisia nu a primit nicio observație sau cerere de intervenție a consilierului-auditor în această privință.

(117)

În consecință, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, constatările cu privire la probabilitatea continuării dumpingului în ceea ce privește Thailanda s-au bazat pe datele disponibile, și anume pe informațiile din cererea de reexaminare, pe statisticile colectate și pe alte surse publice identificate, după caz.

(118)

Niciun producător thailandez de ATM nu a cooperat la investigație și, prin urmare, valoarea normală s-a bazat pe informațiile privind prețurile interne thailandeze cuprinse în cererea de reexaminare și actualizate de solicitant pentru a acoperi perioada investigației de reexaminare.

(119)

Informațiile furnizate de solicitant au arătat că aceste vânzări interne au fost efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale și, prin urmare, au fost utilizate ca sursă a valorii normale.

(120)

În absența cooperării din partea producătorilor din Thailanda, prețul de export a fost stabilit pe baza datelor comunicate de Eurostat, ajustate la nivelul franco fabrică. Din prețul CIF raportat de Eurostat s-a dedus o estimare a costurilor de transport maritim și de asigurare și a costurilor de transport intern, pe baza informațiilor furnizate de solicitant în cererea de reexaminare.

(121)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export la nivel franco fabrică stabilit mai sus.

(122)

În absența cooperării din partea producătorilor thailandezi, nu au fost efectuate ajustări în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază.

(123)

Marjele de dumping au fost calculate la 70 % pentru importurile din Thailanda.

(124)

Ca urmare a constatării existenței dumpingului în perioada investigației de reexaminare, Comisia a examinat, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, probabilitatea continuării dumpingului din partea Chinei, în eventualitatea abrogării măsurilor.

(125)

S-au analizat următoarele elemente suplimentare:

(126)

Ca urmare a lipsei de cooperare din partea producătorilor din China, această analiză s-a bazat pe informațiile de care dispune Comisia, și anume informațiile furnizate în cererea de reexaminare și informațiile obținute din alte surse independente disponibile, cum ar fi statisticile oficiale privind importurile și informațiile obținute în cadrul investigației inițiale și al reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor.

(127)

Cererea nu conținea informații exacte privind capacitatea de producție și capacitatea neutilizată aferente produsului care face obiectul reexaminării din China (37). În cadrul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor, s-a constatat că piața chineză este fragmentată, fiind prezenți mulți producători mici și o serie de producători mari. Cererea a furnizat însă informații pe baza informațiilor disponibile public. În special, aceasta a indicat că Jinan Meide Casting Co. Ltd. și-a mărit capacitatea de producție în 2022 și produce peste 150 000 de tone pe an. Cererea a indicat, de asemenea, că grupul Jianzhi, unul dintre principalii producători chinezi, are o capacitate anuală de producție de peste 400 000 de tone de ATM (38).

(128)

Cererea a făcut trimitere, de asemenea, la o investigație antidumping argentiniană din 2022 privind importurile de accesorii de țevărie maleabile din China și Brazilia, care ar fi stabilit că China are o capacitate anuală de producție de ATM de 500 000 de tone.

(129)

Potrivit cererii de reexaminare, consumul intern din China este cu mult sub capacitatea de producție chineză, fapt care a fost confirmat în investigația antidumping efectuată de Argentina.

(130)

Reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor a confirmat existența unor capacități excedentare substanțiale în China. Nu a existat niciun indiciu al unei creșteri semnificative a cererii interne și nici al unor piețe din țări terțe capabile să absoarbă acest excedent de la reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor. În mod similar, nu a existat nicio dovadă a unei reduceri a capacităților de producție din China.

(131)

Prin urmare, Comisia a concluzionat, pe baza datelor disponibile, că în China există o capacitate neutilizată care ar putea fi utilizată pentru a aproviziona piața Uniunii la prețuri de dumping în cazul expirării măsurilor.

(132)

Pentru a stabili posibila evoluție a importurilor în cazul abrogării măsurilor, Comisia a luat în considerare atractivitatea pieței Uniunii în ceea ce privește prețurile.

(133)

În pofida taxelor antidumping în vigoare, în perioada investigației de reexaminare, China a efectuat în continuare exporturi către Uniune, cu o cotă de piață de 19 %, ceea ce demonstrează că Uniunea a rămas o piață atractivă și o destinație de export atractivă pentru China.

(134)

Având în vedere constatarea existenței dumpingului din partea Chinei și faptul că importurile continuă să intre pe piața Uniunii, Comisia a considerat că piața Uniunii continuă să fie atractivă pentru producătorii chinezi și, în cazul expirării măsurilor, importurile care fac obiectul unui dumping în Uniune ar crește.

(135)

Astfel cum se menționează în considerentul 166, Comisia a constatat că importurile din China au continuat să subcoteze prețurile industriei Uniunii, indicând că nivelul prețurilor din Uniune a fost atractiv pentru producătorii-exportatori chinezi, chiar și în condițiile măsurilor antidumping în vigoare.

(136)

Investigația a indicat că exporturile din China au continuat să intre pe piața Uniunii la prețuri de dumping în cursul perioadei investigației de reexaminare. Comisia a concluzionat, de asemenea, că, în cazul expirării măsurilor, este foarte probabil ca producătorii chinezi să exporte cantități semnificative de produs în cauză către Uniune la prețuri de dumping. Prin urmare, Comisia a concluzionat că există o mare probabilitate de continuare a dumpingului în cazul expirării măsurilor.

(137)

Ca urmare a constatării existenței dumpingului în perioada investigației de reexaminare, Comisia a examinat, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, probabilitatea continuării dumpingului, în eventualitatea abrogării măsurilor.

(138)

S-au analizat următoarele elemente suplimentare:

(139)

Ca urmare a lipsei de cooperare din partea producătorilor din Thailanda, această analiză s-a bazat pe informațiile de care dispune Comisia, și anume informațiile furnizate în cererea de reexaminare și informațiile obținute din alte surse independente disponibile, cum ar fi statisticile oficiale privind importurile și informațiile obținute în cadrul investigației inițiale și al reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor.

(140)

Cererea nu conținea informații specifice privind capacitatea de producție și capacitatea neutilizată aferente produsului care face obiectul reexaminării din Thailanda. Cererea a precizat însă că exportatorii thailandezi au continuat să depindă în mare măsură de piața Uniunii pentru exporturi și că cota lor de piață a crescut în cursul perioadei examinate la prețuri de subcotare.

(141)

Reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor a confirmat existența unor capacități excedentare substanțiale în Thailanda. Nu a existat niciun indiciu al unei creșteri semnificative a cererii interne și nici al unor piețe din țări terțe capabile să absoarbă acest excedent de la reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor. În mod similar, nu a existat nicio dovadă a unei reduceri a capacităților de producție din Thailanda.

(142)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că în Thailanda există o capacitate neutilizată care ar putea fi utilizată pentru a aproviziona piața Uniunii la prețuri de dumping în cazul expirării măsurilor.

(143)

Pentru a stabili posibila evoluție a importurilor în cazul abrogării măsurilor, Comisia a luat în considerare atractivitatea pieței Uniunii în ceea ce privește prețurile.

(144)

În pofida taxelor antidumping în vigoare, în perioada investigației de reexaminare, Thailanda a efectuat în continuare exporturi către Uniune, cu o cotă de piață de 4 %, ceea ce demonstrează că Uniunea a rămas o piață atractivă și o destinație de export atractivă.

(145)

Având în vedere constatarea existenței dumpingului din partea Thailandei și faptul că importurile continuă să intre pe piața Uniunii, Comisia a considerat că piața Uniunii continuă să fie atractivă pentru producătorii thailandezi și, în cazul expirării măsurilor, importurile thailandeze care fac obiectul unui dumping în Uniune ar crește.

(146)

Astfel cum se menționează în considerentul 166, Comisia a constatat că importurile din Thailanda au continuat să subcoteze prețurile industriei Uniunii, indicând că nivelul prețurilor din Uniune a fost atractiv pentru producătorii-exportatori thailandezi, chiar și în condițiile măsurilor antidumping în vigoare.

(147)

Investigația a arătat că exporturile din Thailanda au continuat să intre pe piața Uniunii la prețuri de dumping în cursul perioadei investigației de reexaminare. Comisia a concluzionat, de asemenea, că, în cazul expirării măsurilor, este foarte probabil ca producătorii thailandezi să exporte cantități semnificative de produs în cauză către Uniune la prețuri de dumping. Prin urmare, Comisia a concluzionat că există o mare probabilitate de continuare a dumpingului în cazul expirării măsurilor.

(148)

Produsul similar a fost fabricat de cinci producători din Uniune în cursul perioadei examinate. Cererea de reexaminare a indicat că unul dintre producători, Odlewnia Zawiercie S.A., nu făcea decât să prelucreze accesorii de țevărie nefiletate importate prin filetarea acestora și, prin urmare, nu ar trebui să fie considerat ca făcând parte din industria Uniunii în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(149)

Întrucât accesoriile de țevărie nefiletate nu fac parte din produsul care face obiectul reexaminării și se încadrează la un cod TARIC diferit, Comisia a considerat că filetarea acestor produse este o etapă de producție care constituie fabricarea produsului care face obiectul reexaminării și, prin urmare, Odlewnia Zawiercie S.A. face parte din industria Uniunii pentru prezenta investigație.

(150)

Comisia a concluzionat așadar că cele cinci societăți constituie industria Uniunii în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(151)

Producția totală a Uniunii în perioada investigației de reexaminare a fost calculată ca fiind de aproximativ 20 774 de tone. Comisia a stabilit cifra pe baza datelor furnizate de solicitant și de producătorii din Uniune incluși în eșantion. În eșantion au fost incluși doi producători din Uniune despre care s-a constatat că reprezintă aproximativ 60 % din volumul total verificat al producției și vânzărilor produsului similar în UE.

(152)

Trebuie remarcat faptul că Comisia a contactat Odlewnia Zawiercie S.A. pentru ca aceasta să furnizeze datele sale referitoare la indicatorii macroeconomici prevăzuți în secțiunea 5.5.2 de mai jos, dar că societatea a decis să nu coopereze la prezenta investigație. Prin urmare, datele referitoare la această societate s-au bazat pe estimările furnizate de solicitant în chestionarul privind indicatorii macroeconomici.

(153)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii însumând volumul vânzărilor industriei Uniunii pe piața Uniunii și importurile de produs în cauză, astfel cum au fost raportate de Eurostat. Sursele informațiilor au fost răspunsul solicitantului la chestionarul privind indicatorii macroeconomici și datele oficiale furnizate de Eurostat.

(154)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii (tone)

(155)

Consumul total de produs în cauză la nivelul Uniunii a înregistrat o scădere semnificativă din 2021 până la sfârșitul PIR. În 2022, consumul la nivelul Uniunii a fost cu 8 % mai mic decât în anul precedent. În 2023, când economia Uniunii a înregistrat o creștere mai lentă în comparație cu 2022, consumul la nivelul Uniunii a continuat să scadă cu 14 puncte procentuale, în timp ce în perioada investigației de reexaminare nu a existat nicio modificare substanțială.

(156)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat. Cota de piață a importurilor a fost stabilită pe baza volumului importurilor și a consumului total la nivelul Uniunii.

(157)

Importurile în Uniune din țările în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Cantitatea importurilor (tone) și cota de piață

(158)

În ceea ce privește importurile din China, în 2022, acestea au crescut cu 14 % față de 2021, chiar dacă consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 8 % în aceeași perioadă. Pentru același an, cota de piață a Chinei a crescut la 22 %, ceea ce indică o continuare semnificativă a pătrunderii pe piața Uniunii. Cu toate acestea, în 2023, an în care consumul din Uniune a scăzut cu 14 puncte procentuale, importurile din China au scăzut cu 26 de puncte procentuale. În 2023 însă, cota de piață a Chinei a rămas relativ ridicată, situându-se la 19 %. În perioada investigației de reexaminare, importurile din China au crescut ușor, ajungând la 5 420 de tone, o creștere marginală față de 2023, în timp ce cota de piață a rămas constantă, la 19 %, ceea ce indică o stabilitate a prezenței relative pe piață a Chinei.

(159)

În ceea ce privește importurile din Thailanda, în 2022 s-a înregistrat o creștere semnificativă, cu 25 %, în comparație cu anul precedent. Cota de piață a importurilor thailandeze a crescut, de asemenea, de la 3 % la 4 % în aceeași perioadă. În 2023, la fel ca importurile din China, importurile thailandeze au scăzut cu 26 de puncte procentuale, revenind aproape de nivelurile din 2021. Cota de piață a rămas neschimbată, de 4 %, ceea ce sugerează reziliența prezenței pe piață a Thailandei, în pofida unei scăderi a consumului în cursul perioadei examinate. În cursul PIR, importurile thailandeze au crescut cu 11 puncte procentuale în comparație cu 2023, cu o cotă de piață neschimbată de 4 %.

(160)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat. Subcotarea prețurilor importurilor a fost stabilită pe baza răspunsurilor la chestionar ale producătorilor-exportatori incluși în eșantion și ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(161)

Prețul mediu ponderat al importurilor în Uniune provenite din țările în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Prețuri de import (EUR/tonă)

(162)

Prețurile de import din China au înregistrat o creștere cu 29 % între 2021 și 2022, urmată de o scădere cu 17 puncte procentuale în 2023 și de o creștere cu 5 puncte procentuale în cursul perioadei investigației de reexaminare. În ansamblu, tendința indică volatilitate, cu un vârf al prețurilor în 2022. Pentru perioada examinată, prețurile de import din China au crescut cu 17 %.

(163)

În schimb, prețurile de import din Thailanda au înregistrat o tendință mai stabilă, cu o creștere modestă în 2022, urmată de scăderi în 2023 și în perioada investigației de reexaminare. Pentru perioada examinată, prețurile din Thailanda au scăzut cu 1 %.

(164)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei investigației de reexaminare comparând:

(165)

Comparația prețurilor a fost efectuată pe baza datelor furnizate de industria Uniunii în aceeași etapă comercială, ajustate în mod adecvat, atunci când a fost necesar, și după deducerea rabaturilor și a reducerilor.

(166)

Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri înregistrată de producătorii din Uniune incluși în eșantion în perioada investigației de reexaminare. Acesta a indicat o subcotare semnificativă din partea importurilor din China (26 %) și din Thailanda (48 %) pe piața Uniunii.

(167)

Importurile de ATM din alte țări decât China și Thailanda au provenit în principal din Indonezia și Brazilia.

(168)

Cantitatea importurilor în Uniune, precum și cotele de piață și tendințele prețurilor pentru importurile de ATM din alte țări au evoluat după cum urmează:

Tabelul 5

Importuri din țări terțe

(169)

În ceea ce privește importurile din Indonezia, datele au arătat o tendință generală volatilă, dar în creștere. Volumul importurilor din Indonezia a înregistrat o creștere semnificativă în 2022, de la 1 391 de tone în 2021 la 2 233 de tone, înainte de a scădea la 1 451 de tone în 2023. În pofida acestor fluctuații, cota de piață a Indoneziei a crescut în mod constant, ajungând la 7,2 % în cursul perioadei investigației de reexaminare. Prețul mediu pe tonă al importurilor din Indonezia a prezentat o variabilitate considerabilă, cu un vârf de 4 105 EUR în 2022, urmat de o scădere la 2 837 EUR în 2023, înainte de a se stabiliza la 2 783 EUR în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(170)

În ceea ce privește importurile din Brazilia, datele au indicat o scădere treptată a cantităților importate, de la 525 de tone în 2021 la 405 tone în 2023, cu o ușoară redresare la 523 de tone în cursul perioadei investigației de reexaminare. În pofida reducerii volumului, cota de piață a Braziliei a înregistrat o ușoară creștere, de la 1,5 % în 2021 la 1,9 % în cursul perioadei investigației de reexaminare. O tendință notabilă pentru Brazilia este creșterea semnificativă a prețului mediu pe tonă, care a crescut brusc la 5 720 EUR în 2023, înainte de a scădea ușor, la 5 119 EUR, în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(171)

Datele privind importurile pentru alte țări, cu excepția Indoneziei și Braziliei, precum și a Chinei și a Thailandei, au arătat o creștere constantă atât a cantității importurilor, cât și a cotei de piață în cursul perioadei observate. Cantitățile importate au crescut constant de la 515 tone în 2021 la 835 de tone în cursul perioadei investigației de reexaminare, ceea ce a dus la o creștere a cotei de piață de la 1,4 % la 3 %. Prețul mediu pe tonă a înregistrat o scădere de la 4 476 EUR în 2022 la 3 776 EUR în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(172)

Evaluarea situației economice a industriei Uniunii a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(173)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 22, pentru evaluarea situației economice a industriei Uniunii s-a recurs la eșantionare.

(174)

În scopul determinării prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor verificate cuprinse în răspunsul la chestionarul privind indicatorii macroeconomici trimis de solicitant.

(175)

Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Datele se refereau la producătorii din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(176)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(177)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital.

(178)

Producția totală a Uniunii, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(179)

În ceea ce privește cantitatea producției producătorilor din Uniune, datele au arătat o scădere constantă din 2021 până la sfârșitul PIR. De la 29 432 de tone în 2021, producția a scăzut la 25 166 de tone în 2022, ceea ce reprezintă o scădere de 14 %. Această tendință descendentă a continuat în 2023, producția scăzând până la 22 151 de tone (o scădere de 9 puncte procentuale față de 2022) și apoi la 20 774 de tone în perioada investigației de reexaminare, marcând o scădere globală de 29 % față de nivelurile din 2021.

(180)

Pe parcursul acestei perioade, capacitatea de producție a rămas constantă, de 61 500 de tone. În consecință, utilizarea capacității a scăzut, la rândul său, de-a lungul anilor. De la 48 % în 2021, aceasta a scăzut la 41 % în 2022 și la 36 % în 2023, ajungând la 34 % în cursul perioadei investigației de reexaminare. Scăderea gradului de utilizare a capacității de producție a reflectat reducerea cantităților producției în raport cu capacitatea de producție nemodificată.

(181)

Cantitățile vândute și cota de piață ale industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Cantitățile vândute și cota de piață

(182)

În ceea ce privește volumul vânzărilor industriei Uniunii, datele au indicat o scădere constantă din 2021 până la sfârșitul PIR, reducerea totală ridicându-se la 30 % în cursul perioadei examinate. Această scădere este vizibil mai rapidă decât scăderea consumului, care s-a redus cu 22 % în cursul aceleiași perioade. În același timp, cota de piață a industriei Uniunii a scăzut de la 72 % în 2021 la 64 % în cursul perioadei investigației de reexaminare, și anume cu 8 puncte procentuale.

(183)

În contextul scăderii consumului, industria Uniunii a pierdut nu numai o parte din volumele vânzărilor în Uniune, ci și din cota de piață, spre deosebire de importurile din China și Thailanda, care au câștigat cote de piață în Uniune pe parcursul perioadei examinate.

(184)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(185)

În ceea ce privește ocuparea forței de muncă, există o tendință clară de scădere a numărului de angajați din 2021 până la sfârșitul PIR, cu o reducere totală de aproximativ 15 % față de 2021. De la 1 226 de angajați în 2021, forța de muncă a fost redusă la 1 039 de angajați în perioada investigației de reexaminare.

(186)

În plus, datele au indicat că productivitatea măsurată în tone per angajat a înregistrat o scădere semnificativă în cursul perioadei examinate, reducându-se în ansamblu cu 17 %. Mai exact, de la 24 de tone per angajat în 2021, productivitatea a scăzut la 20 de tone per angajat în perioada investigației de reexaminare.

(187)

Atât marjele de dumping chineze, cât și cele thailandeze au fost cu mult peste nivelul de minimis. Impactul amplorii marjelor de dumping efective asupra industriei Uniunii a fost substanțial, având în vedere volumul și prețurile importurilor din China și din Thailanda.

(188)

Persistența practicilor tarifare neloiale ale exportatorilor din China și din Thailanda a împiedicat, de asemenea, industria Uniunii să se redreseze în urma practicilor de dumping anterioare.

(189)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 9

Prețurile de vânzare și costul de producție în Uniune (EUR/tonă)

(190)

Evoluția prețurilor de vânzare unitare medii în Uniune din 2021 până la sfârșitul PIR a arătat o tendință ascendentă clară. De la [4 100-4 300 EUR] în 2021, prețurile au crescut substanțial în 2022, la [5 100-5 300 EUR] și au continuat să crească în 2023 la [5 600-5 800 EUR], cu o ușoară creștere în cursul perioadei investigației de reexaminare. În ansamblu, prețurile de vânzare unitare medii au crescut cu 36 % în cursul perioadei examinate.

(191)

În conformitate cu tendința prețurilor de vânzare din Uniune, costul unitar de producție a înregistrat, de asemenea, o creștere semnificativă în aceeași perioadă. Costurile au crescut cu 28 % în 2022, cu încă 6 puncte procentuale în 2023 și au continuat să crească marginal în cursul perioadei investigației de reexaminare. În ansamblu, costurile de producție au crescut cu 35 % pe parcursul perioadei examinate.

(192)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(193)

În ceea ce privește costurile cu forța de muncă, datele au indicat o tendință ascendentă constantă a costurilor medii cu forța de muncă per angajat în perioada cuprinsă între 2021 și sfârșitul PIR. De la [36 000-37 000 EUR] în 2021, costurile au crescut cu 6 % în 2022, înregistrând apoi o creștere semnificativă, cu 13 puncte procentuale, în 2023, și ajungând, în cele din urmă, la [47 000-48 000 EUR] în perioada investigației de reexaminare. În cursul perioadei examinate, costurile cu forța de muncă au crescut cu 31 %.

(194)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Stocurile

(195)

În ceea ce privește stocurile finale, datele au indicat o tendință fluctuantă a nivelurilor stocurilor finale în perioada cuprinsă între 2021 și sfârșitul PIR. În 2022, s-a înregistrat o creștere a stocurilor finale cu 30 % față de 2021. Cu toate acestea, în 2023 s-a înregistrat o reducere cu 11 puncte procentuale, urmată de o redresare de 4 puncte procentuale în perioada investigației de reexaminare.

(196)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 12

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(197)

Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procentaj din cifra de afaceri generată de vânzările respective.

(198)

Datele ilustrează tendințe dificile în ceea ce privește profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor din 2021 până la sfârșitul PIR. Profitabilitatea se afla în jurul pragului de rentabilitate în 2021, dar s-a înrăutățit în 2022, ajungând la [-4 %- -2 %] și a rămas la același nivel în 2023, înainte de a se îmbunătăți ușor în cursul perioadei investigației de reexaminare, când a înregistrat însă tot un nivel negativ, de [-3 %- -1 %]. Indicii negativi asociați profitabilității reflectă o deteriorare a performanței în comparație cu 2021.

(199)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Tendința fluxului net de lichidități a fluctuat semnificativ în cursul perioadei examinate: în 2022, acesta a înregistrat o valoare negativă de [-4 350 000- -4 050 000 EUR], reflectând ieșiri de numerar semnificative în raport cu anul 2021. Cu toate acestea, în 2023, fluxul net de lichidități s-a redresat substanțial până la [6 600 000-6 900 000 EUR], înainte de a se stabiliza în cursul perioadei investigației de reexaminare la [5 000 000-5 300 000 EUR].

(200)

Valorile investițiilor au rămas relativ stabile de-a lungul anilor, la [3 750 000-3 850 000 EUR] în 2021 și înregistrând ușoare fluctuații, ajungând la [4 100 000-4 200 000 EUR] în cursul perioadei investigației de reexaminare, ceea ce sugerează o creștere moderată, cu 9 %, a activității de investiții în cursul perioadei examinate. S-a constatat că aceste investiții erau legate în principal de respectarea legislației în domeniul muncii și al mediului.

(201)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. Acesta a început pozitiv în 2021, situându-se la [14 %-18 %], s-a menținut constant în 2022, apoi a scăzut puternic în 2023, la [-4 %- -2 %] și s-a stabilizat în perioada investigației de reexaminare la [-3 %-1 %], reflectând scăderea bruscă a randamentului investițiilor, în pofida unor niveluri constante ale investițiilor. În ansamblu, datele indică o instabilitate financiară, cu perioade prelungite de neprofitabilitate, fluctuații ale fluxului de lichidități, investiții constante și randamente în scădere ale acestora, ceea ce sugerează că producătorii din Uniune s-au confruntat cu provocări operaționale semnificative pe parcursul perioadei examinate.

(202)

Majoritatea indicatorilor de prejudiciu au avut o evoluție negativă pe parcursul perioadei examinate.

(203)

Producția industriei Uniunii a scăzut în cursul perioadei examinate. Această scădere a fost cauzată de o reducere a vânzărilor pe piața Uniunii. În ansamblu, producția a scăzut cu 29 %, în timp ce vânzările au scăzut cu 30 % în cursul perioadei examinate. Această scădere s-a reflectat în pierderea cotei de piață, care s-a redus de la 72 % în 2021 la 64 % în cursul perioadei investigației de reexaminare, ceea ce reprezintă o scădere totală de 8 puncte procentuale. Această pierdere a cotei de piață a fost în avantajul importurilor din China și din Thailanda în cursul perioadei examinate.

(204)

Industria Uniunii nu a fost în măsură să compenseze scăderea volumului vânzărilor pe piața Uniunii prin creșterea exporturilor, deoarece exporturile au scăzut cu 20 % în perioada examinată.

(205)

Capacitatea de producție a industriei Uniunii a rămas constantă pe parcursul perioadei examinate. Gradul de utilizare a capacității de producție a scăzut cu 29 % în perioada examinată, în concordanță cu o scădere echivalentă a producției.

(206)

Ocuparea forței de muncă a scăzut cu 15 % pe parcursul perioadei examinate. Productivitatea a evoluat în funcție de schimbările survenite în raport cu producția și ocuparea forței de muncă, și anume a scăzut cu 17 % în cursul perioadei examinate.

(207)

Costul mediu de producție a crescut semnificativ în 2022 (cu 28 % față de 2021) și a atins un nivel maxim în perioada investigației de reexaminare (cu 35 % față de 2021).

(208)

Prețul mediu al producătorilor din Uniune a crescut cu 36 % în cursul perioadei examinate, pentru a corespunde creșterii costurilor de producție.

(209)

Profitabilitatea industriei Uniunii a scăzut în cursul perioadei examinate, reducându-se semnificativ în 2022 și 2023 și înregistrând o ușoară îmbunătățire în perioada investigației de reexaminare, indicii negativi reflectând o scădere a performanței în comparație cu 2021.

(210)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază în perioada investigației de reexaminare, în pofida măsurilor antidumping în vigoare.

(211)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă alți factori cunoscuți ar fi putut prejudicia, în același timp, industria Uniunii. Comisia s-a asigurat de faptul că niciun eventual prejudiciu cauzat de alți factori decât importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză nu a fost atribuit acestor importuri. Factorii respectivi sunt: importurile din alte țări decât China și Thailanda, performanța la export a industriei Uniunii, scăderea consumului și creșterea costurilor.

(212)

Comisia a examinat dacă există o legătură de cauzalitate între importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria Uniunii. În cursul perioadei examinate, cota de piață a importurilor de produs similar care face obiectul unui dumping din China și din Thailanda a crescut. Cota de piață a Chinei a fost de 19 % în perioada investigației de reexaminare, comparativ cu 18 % în 2021, în timp ce cota de piață a Thailandei a fost de 4 % în perioada investigației de reexaminare, comparativ cu 3 % în 2021. Această creștere a avut loc în pofida măsurilor antidumping în vigoare și a scăderii semnificative a consumului în Uniune, cu 22 %.

(213)

Cantitatea absolută a importurilor din China s-a redus cu 15 %, adică la un nivel mai scăzut în comparație cu scăderea consumului din Uniune. Cantitatea absolută a importurilor thailandeze a crescut cu 10 %. În același timp, cantitatea vânzărilor producătorilor din Uniune s-a redus cu 30 %, în pofida măsurilor antidumping în vigoare.

(214)

Prețurile importurilor din China au crescut cu 17 % în cursul perioadei examinate, în timp ce prețurile importurilor din Thailanda au înregistrat o scădere cu 1 % în aceeași perioadă. În schimb, prețurile de vânzare ale industriei Uniunii au crescut cu 36 % în cursul perioadei examinate.

(215)

Analiza prejudiciului a arătat că importurile din China și din Thailanda în Uniune au înregistrat o creștere a cotei de piață, în pofida măsurilor antidumping existente și a scăderii consumului din Uniune. Acest lucru a coincis cu deteriorarea indicatorilor de performanță financiară ai industriei Uniunii, cum ar fi o scădere a profitabilității, ceea ce a dus la pierderi semnificative în perioada examinată. Creșterea cotei de piață a importurilor din China și din Thailanda a fost în detrimentul industriei Uniunii, care a pierdut din volumul vânzărilor și din cota de piață.

(216)

Comisia a distins și a separat efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei Uniunii de efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping.

(217)

Piața Uniunii a scăzut cu 22 % în cursul perioadei examinate, scădere atribuită creșterii economice mai lente și prețurilor ridicate la energie. Cu toate acestea, cota de piață a producătorilor din Uniune a scăzut în mod disproporționat în comparație cu câștigurile înregistrate de importurile din China, Thailanda și alte țări.

(218)

În plus, producătorii din Uniune s-au confruntat cu o creștere semnificativă, de 35 %, a costurilor de producție. Deși au reușit să își majoreze prețurile de vânzare în mod proporțional, ei nu au fost în măsură să acopere costurile în cea mai mare parte a perioadei examinate.

(219)

Pe lângă creșterea importurilor din China și Thailanda, acest lucru a fost cauzat în principal de importurile din alte țări terțe, în special din Indonezia, care au crescut semnificativ în cursul perioadei examinate (de la 3,9 % la 7,2 % în ceea ce privește cota de piață) la niveluri de subcotare a prețurilor.

(220)

În plus, rezultatele la export ale producătorilor din Uniune au înregistrat o scădere de 20 % în cursul perioadei examinate. Întrucât vânzările la export au reprezentat doar 9 % din totalul vânzărilor lor, a existat un impact negativ, dar limitat, asupra prejudiciului cauzat industriei de reducerea exporturilor.

(221)

Din acest motiv, Comisia a concluzionat că importurile care fac obiectul unui dumping din China și din Thailanda au contribuit la prejudiciul important adus industriei Uniunii în cursul perioadei investigației de reexaminare; cu toate acestea, alți factori, în special importurile din Indonezia și deteriorarea rezultatelor la export ale industriei Uniunii, ar fi putut avea, la rândul lor, un efect asupra situației prejudiciabile a industriei Uniunii. Prin urmare, Comisia a decis să evalueze în continuare probabilitatea ca prejudiciul cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping din China și din Thailanda să reapară în cazul expirării măsurilor.

(222)

Comisia a concluzionat, în considerentul 210, că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în perioada investigației de reexaminare. Prin urmare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă ar exista probabilitatea continuării sau a reapariției prejudiciului cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping din China și din Thailanda, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(223)

În acest sens, Comisia a analizat următoarele elemente:

(224)

Astfel cum se arată în secțiunile 4.1.1 și 4.2.1 de mai sus, Comisia s-a bazat pe informațiile incluse în cerere și pe reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor și a constatat că atât China, cât și Thailanda aveau capacități de producție semnificative care ar putea fi direcționate către piața Uniunii în cantități și mai mari la prețuri de dumping în cazul abrogării măsurilor antidumping.

(225)

Astfel cum se arată în secțiunile 4.1.2 și 4.2.2 de mai sus, Comisia a concluzionat că, din cauza prezenței persistente a importurilor care fac obiectul unui dumping din China și din Thailanda și a creșterii cotei lor de piață pe piața Uniunii în cursul perioadei examinate, piața Uniunii rămâne atractivă pentru producătorii din China și din Thailanda.

(226)

Prețurile medii de import în Uniune din China și din Thailanda în cursul perioadei investigației de reexaminare au fost semnificativ mai mici decât prețul mediu de vânzare practicat de industria Uniunii. Astfel cum se menționează în considerentul 166, în cursul perioadei investigației de reexaminare, prețurile chineze și thailandeze au subcotat prețurile industriei Uniunii cu 26 % și, respectiv, 48 %, după plata taxelor antidumping.

(227)

În cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, nivelul subcotării ar crește la 47 % pentru importurile din China și la 55 % pentru importurile din Thailanda.

(228)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că abrogarea măsurilor ar duce, cel mai probabil, la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din China și din Thailanda la niveluri ale prețurilor prejudiciabile și, prin urmare, ar agrava și mai mult prejudiciul suferit de industria Uniunii. Prin urmare, viabilitatea industriei Uniunii ar fi expusă unui risc grav.

(229)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă menținerea măsurilor antidumping existente ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, printre care cele ale industriei Uniunii, ale importatorilor și ale utilizatorilor din Uniune.

(230)

Investigația a arătat că expirarea măsurilor ar avea probabil un efect negativ semnificativ asupra industriei Uniunii. Situația industriei Uniunii s-ar deteriora rapid în ceea ce privește scăderea volumului vânzărilor și a prețurilor de vânzare, care ar genera o scădere puternică a profitabilității. Continuarea măsurilor ar permite industriei Uniunii să își exploateze pe deplin potențialul pe piața Uniunii, care este un mediu de concurență echitabil.

(231)

Prin urmare, menținerea măsurilor antidumping în vigoare este în interesul industriei Uniunii.

(232)

Comisia a contactat toți importatorii neafiliați cunoscuți și i-a invitat să coopereze la prezenta investigație. Niciun importator nu a cooperat.

(233)

În cadrul investigației inițiale s-a constatat că, având în vedere profiturile și sursele de aprovizionare ale importatorilor, orice eventual impact negativ al instituirii măsurilor asupra importatorilor nu ar fi disproporționat.

(234)

În cadrul investigației actuale, la fel ca în cazul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor, Comisia nu dispune de elemente de probă care să indice contrariul și, prin urmare, se poate confirma că măsurile în vigoare în prezent nu au avut niciun efect negativ major asupra situației financiare a importatorilor și că menținerea măsurilor nu i-ar afecta în mod necorespunzător.

(235)

Comisia a contactat toți utilizatorii cunoscuți în cadrul prezentei investigații și i-a invitat să coopereze. Niciun utilizator nu a cooperat.

(236)

În cadrul investigației actuale nu există dovezi care să indice că măsurile în vigoare au avut efecte negative asupra utilizatorilor. Ponderea produsului care face obiectul reexaminării în costurile totale ale noii construcții sau ale noii instalații este limitată.

(237)

Pe această bază, se confirmă faptul că măsurile în vigoare în prezent nu au avut niciun efect negativ major asupra situației financiare a utilizatorilor și că menținerea măsurilor nu i-ar afecta în mod necorespunzător.

(238)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase în temeiul articolului 21 din regulamentul de bază pentru care nu ar fi în interesul Uniunii să mențină măsurile existente privind importurile de accesorii turnate filetate pentru tuburi și țevi, din fontă maleabilă și din fontă cu grafit sferoidal, originare din China și din Thailanda.

(239)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la continuarea dumpingului, la continuarea prejudiciului și la interesul Uniunii, măsurile antidumping aplicabile importurilor de accesorii turnate filetate pentru tuburi și țevi, din fontă maleabilă și din fontă cu grafit sferoidal, originare din Republica Populară Chineză și din Thailanda trebuie menținute.

(240)

Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale și a scutirilor de la extinderile măsurilor în urma investigațiilor anticircumvenție.

(241)

Aplicarea taxelor antidumping individuale sau a scutirilor este condiționată de prezentarea unei facturi comerciale valabile autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Până la prezentarea unei astfel de facturi, importurile trebuie să facă obiectul taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte importuri”.

(242)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping și scutirile, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale.

(243)

Chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să efectueze verificările lor uzuale și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a asigura faptul că aplicarea ulterioară a taxei mai mici sau scutirea este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(244)

În cazul în care cantitatea exporturilor uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale mai mici ale taxei crește semnificativ după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere a cantității constituie, ea însăși, o modificare a configurației schimburilor comerciale datorată instituirii măsurilor, în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, se poate deschide o investigație anticircumvenție. O astfel de investigație poate examina necesitatea de a elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxei și de a institui, în consecință, o taxă la nivel național.

(245)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping prevăzute în prezentul regulament pentru fiecare societate se aplică exclusiv importurilor de produs care face obiectul reexaminării originar din China și din Thailanda și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile produsului care face obiectul reexaminării fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru „toate celelalte importuri”. Acestea nu trebuie să fie supuse niciunuia dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping.

(246)

O societate poate solicita aplicarea acestor niveluri individuale ale taxei antidumping în cazul în care își schimbă ulterior denumirea. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (39). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei aplicabile. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu îi afectează dreptul de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicat un regulament privind schimbarea denumirii.

(247)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și la considerațiile esențiale pe baza cărora se intenționează să se recomande menținerea măsurilor existente. Părților li s-a acordat, de asemenea, un termen pentru a-și prezenta observațiile cu privire la informațiile comunicate. Nu s-au primit observații.

(248)

Un exportator sau un producător care nu a exportat produsul în cauză în Uniune în cursul perioadei utilizate pentru a stabili nivelul taxei aplicabile în prezent exporturilor sale poate solicita Comisiei să fie supus nivelului taxei antidumping pentru societățile cooperante neincluse în eșantion. Comisia trebuie să aprobe o astfel de cerere dacă sunt îndeplinite trei condiții. Noul producător-exportator trebuie să facă dovada că: (i) nu a exportat produsul în cauză către Uniune în cursul perioadei utilizate pentru a stabili nivelul taxei aplicabile exporturilor sale; (ii) nu este afiliat unei societăți care a făcut acest lucru și, prin urmare, face obiectul taxelor antidumping și (iii) a exportat ulterior produsul în cauză sau și-a asumat o obligație contractuală irevocabilă de a exporta o cantitate importantă de produs.

(249)

În conformitate cu articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului (40), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(250)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,