CELEX:32025R1901: Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/1901 al Comisiei din 22 septembrie 2025 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite la importurile de acid glioxilic originar din Republica Populară Chineză

(1)

La 25 iulie 2024, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o investigație antidumping cu privire la importurile de acid glioxilic originar din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „țara în cauză”) în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(2)

Comisia a deschis investigația în urma unei plângeri depuse la data de 10 iunie 2024 de către WeylChem Lamotte SAS (denumit în continuare „reclamantul”). Plângerea a fost depusă de industria Uniunii producătoare de acid glioxilic în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Plângerea conținea elemente de probă privind existența unui dumping și a unui prejudiciu important cauzat de acesta care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea investigației.

(3)

La 24 octombrie 2024, Comisia a supus înregistrării importurile de acid glioxilic originar din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „China”) prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2715 al Comisiei (3) (denumit în continuare „regulamentul de înregistrare”).

(4)

În conformitate cu articolul 19a din regulamentul de bază, la 24 februarie 2025, Comisia a comunicat părților o sinteză a taxelor propuse și detalii cu privire la calcularea marjelor de dumping și a marjelor adecvate pentru eliminarea prejudiciului adus industriei Uniunii. Părțile interesate au fost invitate să prezinte observații privind exactitatea calculelor în termen de trei zile lucrătoare. În termenul menționat, doi importatori/utilizatori, Trade Corporation International SAU (denumit în continuare „Trade Corporation”) și Laboratorios Jaer S.A. (denumit în continuare „Jaer”), au prezentat observații în legătură cu interesul Uniunii. Producătorul-exportator inclus în eșantion Xinjiang Guolin a susținut că Comisia a dedus de două ori transportul maritim de marfă pentru anumite tranzacții și că, în cadrul calculului, Comisia a încurcat marja de profit cu marja costurilor VAG.

(5)

Astfel cum se menționează în considerentul 329 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/591 al Comisiei (4) (denumit în continuare „regulamentul provizoriu”), Comisia a corectat tranzacțiile de transport maritim de mărfuri, care au fost inițial contabilizate de două ori în calcul. În plus, Comisia a corectat marja de profit de 10 % și marja costurilor VAG de 23 % în calcule. De asemenea, în considerentul 330 din regulamentul provizoriu, Comisia a observat că o rată de schimb incorectă a fost aplicată la sursă pentru stabilirea valorii normale în ceea ce privește costul cu forța de muncă, energia electrică și apa. Comisia a actualizat valoarea costului cu forța de muncă, energia electrică și apa în tabelul 1 din regulamentul provizoriu, utilizând același curs de schimb valutar comunicat de Banca Centrală Europeană pentru perioada de investigație pentru toți factorii de producție.

(6)

Comisia a instituit taxe antidumping provizorii la importurile de acid glioxilic originar din Republica Populară Chineză prin regulamentul provizoriu.

(7)

În urma comunicării faptelor și considerentelor esențiale pe baza cărora a fost instituită o taxă antidumping provizorie (denumită în continuare „comunicarea constatărilor provizorii”), producătorii-exportatori Guangdong Joy Chemical Co., Ltd., Hubei Hongyuan Pharmaceutical Technology Co., Ltd., Inner Mongolia Tianyuda Biological Technology Co., Ltd., Jinyimeng Group Co., Ltd și Xinjiang Guolin New Materials Co. Ltd și importatorii/utilizatorii Trade Corporation, Deretil S.A. (denumit în continuare „Deretil”), L. Brüggemann GmbH & Co KG (denumit în continuare „Brüggemann”) și Jaer și-au exprimat în scris opiniile cu privire la constatările provizorii în termenul prevăzut la articolul 2 alineatul (1) din regulamentul provizoriu.

(8)

Părților care au adresat o cerere în acest sens li s-a oferit posibilitatea de a fi audiate. Comisia a continuat să caute și să verifice toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru constatările sale finale. Pentru a-și formula constatările finale, Comisia a examinat observațiile transmise de părțile interesate și și-a revizuit concluziile preliminare, dacă a fost cazul.

(9)

Comisia a comunicat tuturor părților interesate faptele și considerentele esențiale pe baza cărora intenționa să instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de acid glioxilic originar din RPC (acțiune denumită în continuare „comunicarea constatărilor finale”). Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în cursul căreia au putut formula observații cu privire la comunicarea constatărilor finale.

(10)

Reclamantul, producătorii-exportatori Xinjiang Guolin și Hubei Hongyuan, și importatorii/utilizatorii Brüggemann, Deretil, Jaer, Trade Corporation, Asociación Española de Fabricantes de Agronutrientes (Asociația Producătorilor de Agronutrienți din Spania, denumită în continuare „AEFA”) și Nouryon Functional Chemicals AB (denumit în continuare „Nouryon”) au prezentat observații în termenul stabilit.

(11)

Părților care au adresat o cerere în acest sens li s-a oferit posibilitatea de a fi audiate. Au avut loc audieri cu producătorul-exportator Xinjiang Guolin și cu importatorii/utilizatorii Jaer, Brüggemann și Deretil. Observațiile transmise de părțile interesate au fost analizate și, după caz, luate în considerare în prezentul regulament. Acestea sunt abordate mai jos.

(12)

Analiza unor observații referitoare la comunicarea constatărilor finale a condus la modificări ale calculelor de dumping și ale scutirii în baza regimului de destinație finală. La 5 august 2025, Comisia a informat toate părțile interesate cu privire la modificări printr-o comunicare a constatărilor finale suplimentare, limitată la modificările aduse. Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în care au putut formula observații cu privire la comunicarea constatărilor finale suplimentare. Weylchem, Jaer, Trade Corporation, Hubei Hongyuan, Jinyimeng Group Co., Ltd. și Inner Mongolia Tianyuda Biological Technology Co., Ltd. au prezentat observații. Acestea sunt abordate mai jos.

(13)

În lipsa oricăror observații privind deschiderea procedurii, se confirmă concluziile prezentate în considerentele 1-2 din regulamentul provizoriu.

(14)

În lipsa oricăror observații privind eșantionarea, se confirmă concluziile prezentate în considerentele 6-11 din regulamentul provizoriu.

(15)

În lipsa oricăror observații privind răspunsurile la chestionar și vizitele de verificare, se confirmă concluziile prezentate în considerentele 12-15 din regulamentul provizoriu.

(16)

În lipsa oricăror observații privind perioada de investigație și perioada examinată, se confirmă concluziile prezentate în considerentul 16 din regulamentul provizoriu.

(17)

După comunicarea constatărilor, utilizatorul Brüggemann și-a reiterat afirmația formulată în etapa provizorie potrivit căreia calitatea tehnică specifică a acidului glioxilic pe care îl importă din China și pe care îl utilizează în producția de agenți de reducere a sulfului fără formaldehidă (formaldehyde free sulphur reducing agents – „FFSRA”) nu este oferită în prezent de industria Uniunii. Nu au fost furnizate elemente de probă suplimentare în sprijinul afirmației potrivit căreia produsul obținut din China nu poate fi obținut din industria Uniunii și, prin urmare, Comisia a respins afirmația.

(18)

În lipsa altor observații, au fost confirmate concluziile formulate în considerentele 22-28 din regulamentul provizoriu.

(19)

Procedura de stabilire a valorii normale a fost stabilită la considerentele 38-86 din regulamentul provizoriu.

(20)

Detaliile pentru calcularea valorii normale au fost stabilite în considerentele 87-162 din regulamentul provizoriu.

(21)

Nu s-au primit observații cu privire la existența unor distorsiuni semnificative în RPC. În consecință, au fost confirmate constatările enunțate în considerentele 41-86 din regulamentul provizoriu.

(22)

În urma instituirii măsurilor provizorii, Trade Corporation International a prezentat observații cu privire la selectarea Columbiei ca fiind cea mai adecvată țară reprezentativă și a acidului acetic ca produs din același sector ca acidul glioxilic. Trade Corporation International a susținut că produsul fabricat în Columbia, acidul acetic, nu este la fel ca produsul care face obiectul investigației, care are proprietăți chimice și utilizări specifice. Trade Corporation International a afirmat că acidul glioxilic este de aproximativ zece ori mai puternic și mai acid decât acidul acetic. Trade Corporation International a susținut că acidul acetic se utilizează și în agricultură, dar în principal în alte scopuri decât acidul glioxilic, cum ar fi ca erbicid natural, pentru combaterea dăunătorilor și pentru a îmbunătăți fertilitatea solului și echilibrul pH-ului acestuia, în timp ce acidul glioxilic se utilizează în principal pentru reglarea creșterii plantelor și controlul buruienilor.

(23)

În considerentele 34 și 91 din regulamentul provizoriu, Comisia a informat că, întrucât nu exista producție de acid glioxilic în afara Chinei și a Uniunii, Comisia a trebuit să recurgă la identificarea unui produs substituent adecvat din aceeași categorie generală și/sau din același sector ca acidul glioxilic, în vederea identificării unei valori nedistorsionate într-o țară reprezentativă cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al RPC. Comisia a explicat la punctul 3.2.2.1.2 considerentele 91-93 din regulamentul provizoriu că există patru produse din grupul acizilor carboxilici C2 cu procese de producție similare și care utilizează materii prime similare, și anume acidul glioxilic, acidul oxalic, acidul glicolic și acidul acetic, dar numai acidul acetic este fabricat în țările cu un nivel de dezvoltare economică similar. Comisia a observat că procesul de producție pentru obținerea acidului acetic este foarte comparabil cu cel pentru fabricarea acidului glioxilic, dacă nu chiar identic, întrucât procesele de producție respective, materiile prime de bază și consumabilele relevante sunt foarte similare. Prin urmare, Comisia a susținut în continuare că acidul acetic este un produs substituent adecvat din aceeași categorie generală și/sau din același sector ca produsul care face obiectul investigației și a respins afirmația.

(24)

Potrivit Trade Corporation International, condițiile economice și capacitățile industriale specifice din Columbia nu le reflectă neapărat cu acuratețe pe cele din China, deoarece procesele de producție, structurile costurilor și dinamica pieței din Columbia ar putea să difere semnificativ de cele din China, conducând la o reprezentare inexactă a valorii normale a acidului glioxilic. Trade Corporation International a susținut, de asemenea, că, pentru o comparație rezonabilă, nu sunt suficiente datele financiare ușor accesibile ale unei singure societăți din Columbia, Sucroal S.A., deoarece societatea ar putea stabili prețuri cu mult peste piață.

(25)

În considerentele 89-90 din regulamentul provizoriu, Comisia a stabilit că atât Columbia, cât și China, se încadrează în aceeași categorie de economii, având un nivel de dezvoltare economică similar și fiind incluse în aceeași grupă de venituri (țări cu venituri medii superioare) în clasificarea publicată de Banca Mondială (5). Comisia a mai concluzionat, în considerentele 107-115 din regulamentul provizoriu, că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, informațiile financiare pentru societatea columbiană Sucroal S.A. erau ușor accesibile și cele mai adecvate pentru a fi utilizate. Comisia a informat că, în țările potențial reprezentative, nu existau mai mulți producători de acid acetic. Comisia a identificat un producător de acid acetic din Columbia și unul din Turcia. Comisia a informat, de asemenea, că producătorul turc de acid acetic, Akkim Kimya Sanayi ve Ticaret A.S., făcea obiectul unei investigații a biroului turc antimonopol pentru restricționarea concurenței și manipularea prețurilor. Din acest motiv, Comisia nu a luat în considerare Turcia în selectarea unei țări reprezentative. În plus, Sucroal S.A. este o societate consacrată în Columbia, iar faptul că nu existau alți producători de acid acetic în Columbia nu demonstrează că datele financiare pentru stabilirea costurilor VAG și a profitului nu sunt fiabile. Afirmația a fost respinsă.

(26)

În urma comunicării constatărilor finale, Trade Corporation International a susținut, în ceea ce privește Comisia, că aceasta nu și-a îndeplinit obligația de a motiva respingerea afirmațiilor formulate de Trade Corporation International și a repetat argumente care erau deja menționate în regulamentul provizoriu. Trade Corporation International a reiterat că acidul acetic și acidul glioxilic au un profil fizico-chimic diferit și un spectru de utilizare finală diferit: acidul glioxilic este o moleculă de aldehidă-acid puternică (pKa ≈ 3,3), utilizată în principal în aplicații în aval de mare valoare și specializate (produse farmaceutice intermediare, ingrediente active cosmetice, îngrășăminte chelatizate), iar acidul acetic este un acid monocarboxilic slab (pKa ≈ 4,8) vândut ca reactiv chimic, precum și în producția de diferiți compuși chimici (de exemplu, pentru sectorul serviciilor de curățenie). Trade Corporation International a contestat că acidul acetic și acidul glioxilic sunt produse similare, fiind diferite ca preț, cerințe de puritate, specificații impuse pentru urmele de impurități metalice și standarde de siguranță. Prin urmare, societatea nu a fost de acord ca acidul acetic să poată fi utilizat ca substituent pentru selectarea țării reprezentative.

(27)

Comisia a observat că Trade Corporation International nu a prezentat niciun element de probă nou în sprijinul afirmației. Comisia a clarificat că se cunoștea de la începutul investigației faptul că acidul acetic este un acid monocarboxilic mai slab. Comisia nu era obligată să identifice o alternativă exactă la acidul glioxilic, ci un produs similar din aceeași categorie de produse, care să utilizeze materiale de intrare esențiale identice sau similare. Ca atare, Comisia a susținut în continuare că acidul acetic este cel mai bun produs substituent disponibil în țările potențial reprezentative examinate. Comisia a reiterat că acidul glioxilic și acidul acetic sunt ambele produse din grupul acizilor carboxilici C2, utilizează materii prime similare și aparțin de aceeași clasificare a activităților economice. Comisia a observat, de asemenea, că Trade Corporation International nu a propus niciun produs alternativ din categoria similară din care face parte acidul glioxilic pentru a demonstra că acidul acetic nu este un produs substituent adecvat. Argumentul a fost respins.

(28)

În plus, Trade Corporation International a susținut, în ceea ce privește Comisia, că aceasta nu a explicat de ce este suficientă o singură societate (Sucroal) pentru construirea costurilor VAG și a profitului, cum a fost Sucroal un producător eficient și de ce alți producători nu aveau date fiabile care să fie utilizate pentru comparație, subminând selectarea Columbiei ca țară reprezentativă adecvată.

(29)

Comisia a clarificat că, în regulamentul provizoriu (considerentul 107), raportase deja că existau date financiare ușor accesibile în Orbis pentru anul 2023 pentru un singur producător de acid acetic din Columbia (Sucroal S.A.) și un singur producător de acid acetic din Turcia (Akkim Kimya Sanayi ve Ticaret A.S.). În considerentul 112 din regulamentul provizoriu, Comisia a mai informat părțile că, ținând seama de investigația în curs a biroului turc antimonopol cu privire la Akkim Kimya Sanayi ve Ticaret A.S., Comisia a decis să nu mai ia în considerare Akkim Kimya Sanayi ve Ticaret A.S. pentru construirea costurilor VAG și a profitului. Întrucât niciuna dintre cele șapte țări potențial reprezentative nu producea acid glioxilic, acid glicolic sau acid oxalic, argumentul Trade Corporation International privind caracterul inadecvat al produselor Sucroal a rămas fără obiect. În cele din urmă, întrucât regulamentul de bază nu impune niciun număr minim de societăți pentru construirea costurilor VAG și a profitului, Comisia nu a încălcat nicio dispoziție legală. Argumentul a fost respins.

(30)

În lipsa altor observații, au fost confirmate concluziile enunțate în considerentele 87-119 din regulamentul provizoriu.

(31)

În urma instituirii măsurilor provizorii, Xinjiang Guolin a susținut că valoarea de referință a Comisiei pentru importurile de anhidridă maleică în Columbia, de 12,58 CNY/kg, era exagerată. Xinjiang Guolin a afirmat că prețul de import mediu al anhidridei maleice în Uniune (fiind excluse importurile din China și din alte țări care nu sunt membre ale OMC) era de 8,09 CNY/kg, iar prețul de import mediu al anhidridei maleice în țările învecinate era de 7,7 CNY/kg pentru Brazilia și de 7,5 CNY/kg pentru Mexic. Xinjiang Guolin a afirmat, de asemenea, că, în cadrul reexaminării intermediare R825 a Comisiei aflate în curs de desfășurare privind măsurile antidumping aplicabile importurilor de produse din fibră de sticlă cu filament continuu („AFS”) originare din Republica Populară Chineză (6), Comisia a aplicat o valoare de referință pentru importurile de anhidridă maleică între 6,7 CNY/kg și 7,7 CNY/kg, ceea ce ar fi demonstrat că valoarea de referință pentru importurile de anhidridă maleică în Columbia era nejustificat de ridicată. Ca alternativă, Xinjiang Guolin a propus aplicarea unui preț de import mediu al anhidridei maleice în Uniune, a unui preț internațional de import al anhidridei maleice în toate țările, a unui preț mediu al anhidridei maleice în Statele Unite („SUA”), în Europa și în Asia de Sud-Est, a unui preț de export mediu la nivelul CIF al anhidridei maleice din toate țările sau utilizarea exclusivă a prețului de import din Taiwan și Coreea în Columbia.

(32)

Comisia a observat că reexaminarea intermediară a măsurilor antidumping aplicabile importurilor de produse din fibră de sticlă cu filament continuu originare din China menționată de Xinjiang Guolin se referă la un produs complet diferit și reprezintă o investigație separată. În plus, în cadrul investigației respective, nu s-a luat încă nicio decizie cu privire la țara care va fi selectată în cele din urmă ca țară reprezentativă. În orice caz, în situația de față, Comisia a explicat în considerentele 107 și 114 din regulamentul provizoriu că Turcia nu este o țară reprezentativă adecvată pentru construirea valorii normale și, prin urmare, aplicarea valorii de referință pentru anhidrida maleică din Turcia nu ar fi adecvată. În plus, Comisia a explicat, în considerentele 96, 100 și 106 din regulamentul provizoriu, că Brazilia și Mexic nu au fost considerate țări reprezentative adecvate, deoarece unele dintre principalele materii prime erau importate în principal din China și nu existau producători de acid acetic cu informații financiare ușor accesibile pentru construirea costurilor VAG și a profitului. Prin urmare, valorile de referință pentru anhidrida maleică din Mexic, Brazilia și Turcia au fost respinse.

(33)

Cu toate acestea, Comisia a observat că volumul importurilor de anhidridă maleică în Columbia era limitat, nefiind mai mare de 4 664 de tone. Prin urmare, Comisia a analizat alte valori de referință potențiale, inclusiv alternativele propuse de Xinjiang Guolin, și a observat că exportatorul cel mai mare de anhidridă maleică este China, urmată de SUA. Prin urmare, Comisia a decis să utilizeze media ponderată a prețului de export din SUA în toate țările din lume (exporturile către China și către alte țări care nu sunt membre ale OMC au fost excluse) la nivel de cost, asigurare și navlu („CIF”) ca fiind cea mai adecvată valoare de referință pentru acidul maleic. Prețul stabilit astfel a fost de 9,32 CNY/kg. În urma observațiilor suplimentare prezentate de Xinjiang Guolin în legătură cu comunicarea constatărilor finale, Comisia a corectat o eroare în datele privind importurile și a adăugat media ponderată a taxelor la import percepute de primele zece țări importatoare de mărfuri originare din SUA, acoperind 98 % din importurile mondiale originare din SUA. Nivelul taxei medii ponderate rezultat a fost de 3,15 %. Pe această bază, prețul a fost stabilit la 8,25 CNY/kg. Acest lucru a condus la o revizuire a marjei de dumping pentru Xinjiang Guolin și producătorii-exportatori cooperanți neincluși în eșantion. Comisia a informat toate părțile interesate cu privire la modificarea valorii de referință pentru anhidrida maleică prin comunicarea constatărilor finale suplimentare.

(34)

După instituirea măsurilor provizorii, Xinjiang Guolin a mai susținut că valoarea de referință pentru acidul azotic era în mod artificial scăzută, contribuind la marja de dumping scăzută a Hubei Hongyuan. Xinjiang Guolin a afirmat despre Comisie că nu a acordat suficientă atenție observației sale anterioare potrivit căreia utilizarea prețului FOB pentru factorul de producție al Hubei (prețul de export mediu internațional al acidului azotic) și a prețului CIF pe care Comisia l-a utilizat pentru cel al Guolin (prețul de import al anhidridei maleice în Columbia) a condus la o determinare discriminatorie a valorilor normale construite pentru producătorii-exportatori chinezi incluși în eșantion. Xinjiang Guolin a solicitat Comisiei să actualizeze prețul FOB al Hubei pentru acidul azotic la prețul CIF prin adăugarea navlului și a costului de asigurare sau să utilizeze prețul de export FOB pentru toți factorii de producție ai Hubei și Xinjiang pentru a se asigura că au fost respectate principiile nediscriminării, egalității de tratament, bunei administrări și coerenței cu alte investigații de apărare comercială.

(35)

Comisia a explicat, în considerentele 129, 130, 136 și 138 din regulamentul provizoriu, că a observat divergențe majore ale prețurilor și diverse unități de măsură ale cantităților atât pentru importurile de acid azotic în Columbia, cât și pentru prețul de import mediu internațional al acidului azotic. Întrucât prețurile de import ale acidului azotic nu au putut fi considerate reprezentative din cauza fluctuațiilor semnificative ale prețurilor și a diferitelor unități de măsură, Comisia a analizat abordări alternative pentru stabilirea unui preț de referință adecvat. Comisia a stabilit că prețul de export mediu internațional către toate țările extras din GTA era exprimat în aceeași unitate de măsură și era lipsit de fluctuații de preț extreme. Prin urmare, Comisia a concluzionat că prețul de export mediu internațional către toate țările (FOB) era cea mai fiabilă valoare de referință și că această abordare era în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Astfel, afirmația formulată de Xinjiang Guolin cu privire la valoarea de referință la export a acidului azotic în observațiile sale privind comunicarea constatărilor provizorii a fost respinsă.

(36)

În urma comunicării constatărilor finale, Xinjiang Guolin a susținut că atât valorile de referință pentru acidul azotic, cât și cele pentru anhidrida maleică se bazau pe prețurile de export, în timp ce prețul de export al anhidridei maleice a fost stabilit la nivelul CIF, iar valoarea de referință pentru acidul azotic la nivelul FOB. Xinjiang Guolin și-a repetat solicitarea de a se actualiza prețul FOB al Hubei pentru acidul azotic la prețul CIF prin adăugarea navlului și a costului de asigurare. Xinjiang Guolin a mai susținut despre Comisie că aceasta ar fi trebuit să adauge o sumă pentru taxele la import la prețul CIF de export al acidului azotic pentru a se asigura că valoarea de referință pentru construirea valorii normale reflectă prețul pe care un producător l-ar plăti pentru materia primă livrată la poarta fabricii. Xinjiang Guolin a calculat taxa medie la import pentru primele zece țări importatoare de acid azotic, reprezentând 75 % din totalul importurilor, la 5,7 %.

(37)

Comisia a acceptat observația formulată de Xinjiang Guolin și, pentru a converti prețul FOB la nivelul CIF, a recurs la datele OCDE cu privire la rata de conversie de la prețurile FOB la prețurile CIF ale acidului azotic (7). Comisia a observat că marja de la CIF la FOB a OCDE pentru acidul azotic a fost de 10,51 % în ultimul an monitorizat (2022). Această marjă de la CIF la FOB a fost considerată cea mai adecvată și a fost adăugată la prețul de export mediu internațional, împreună cu media ponderată a taxelor la import percepute de primele zece țări importatoare, care acoperă 98 % din importurile mondiale, stabilită la 4,99 %. Valoarea de referință actualizată pentru acidul azotic a fost stabilită la 4,86 CNY/kg, ceea ce a condus la o revizuire a marjei de dumping pentru Hubei Hongyuan și producătorii-exportatori cooperanți neincluși în eșantion (considerentul 61). Comisia a informat toate părțile interesate cu privire la modificarea valorii de referință pentru acidul azotic prin comunicarea constatărilor finale suplimentare.

(38)

În urma comunicării constatărilor finale suplimentare, Hubei Hongyuan a susținut că prețul de export mediu internațional la nivelul FOB respectă deja articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază și normele OMC și că trecerea la o valoare de referință bazată pe CIF în această etapă finală ar fi inechitabilă și discriminatorie. Societatea a subliniat că prețurile sale de cumpărare a acidului azotic nu includ transportul internațional de mărfuri, asigurarea maritimă sau taxele la import. Hubei Hongyuan a susținut în continuare că orice ajustare ar trebui să respecte principiile nediscriminării și egalității de tratament și a afirmat, în ceea ce privește Comisia, că aceasta nu ar trebui să modifice metoda la cererea unui alt producător-exportator fără a avea motive justificate. În plus, Trade Corporation International a susținut, în observațiile sale, că ajustarea valorii de referință pentru acidul azotic nu era justificată, din cauza lipsei de elemente de probă sau de motive care să susțină ajustarea. Comisia a respins aceste afirmații deoarece valoarea de referință ar trebui să reflecte prețul factorilor de producție de pe piața țării reprezentative, care, în mod implicit, trebuie să includă costurile suportate pentru ca produsul respectiv să fie introdus pe piață, inclusiv costul total al produsului livrat.

(39)

După instituirea măsurilor provizorii, Xinjiang Guolin a mai susținut că valoarea de referință a Comisiei pentru acidul oxalic (subprodus fabricat de Hubei Hongyuan) era cu mult peste prețul de import mediu internațional de 10,68 CNY/kg din baza de date Comtrade a ONU și permitea scăderea unei proporții semnificative din valoarea normală construită a Hubei. Xinjiang Guolin a îndemnat Comisia să găsească un preț mai fiabil și mai reprezentativ pentru acidul oxalic și a propus să se aplice fie prețul de import al acidului oxalic în toate țările din baza de date Comtrade a ONU, de 10,69 CNY/kg, fie media dintre prețul pieței Uniunii și cel al SUA pentru acidul oxalic, de 12,35 CNY/kg.

(40)

Comisia a clarificat faptul că valoarea normală pentru Hubei Hongyuan a fost construită pe baza evidențelor contabile atribuite exclusiv procesului de fabricare a acidului glioxilic. Întrucât costul de fabricare a acidului oxalic a fost înregistrat separat în contabilitate, Comisia nu a trebuit să deducă costul de fabricație pentru construirea valorii normale a acidului glioxilic. Prin urmare, valoarea de referință pentru acidul oxalic, publicată în tabelul 1, Factorii de producție ai acidului glioxilic, din regulamentul provizoriu, nu a fost utilizată de Comisie în cele din urmă și nu a avut un impact asupra calculării valorii normale a Hubei Hongyuan. Prin urmare, afirmația a fost considerată lipsită de obiect.

(41)

În plus, Xinjiang Guolin a explicat că societatea deținea două fabrici, una în Xinjiang și alta în Shandong. Xinjiang Guolin a susținut, în ceea ce privește Comisia, că aceasta a majorat costul de fabricare a anhidridei maleice prin adăugarea cheltuielilor pentru transportarea anhidridei maleice achiziționate către fabrica Xinjiang Guolin din Xinjiang la costul recalculat al anhidridei maleice, precum și a costurilor de transport între cele două fabrici ale Xinjiang Guolin. Xinjiang Guolin a afirmat despre Comisie că aceasta contabilizase deja costurile pentru transportul anhidridei maleice atunci când a utilizat prețul CIF de import al anhidridei maleice din Columbia, întrucât prețul CIF includea deja transportul intern de mărfuri în țările exportatoare și transportul maritim și asigurarea maritimă. Xinjiang Guolin a afirmat că, aparent, Comisia ar fi contabilizat de două ori costurile de transport în cadrul costului recalculat de fabricare a anhidridei maleice atunci când a înlocuit valoarea anhidridei maleice cu prețul CIF de import din Columbia și a solicitat eliminarea costului de transport.

(42)

Comisia a fost de acord că valoarea de referință din Columbia pentru anhidrida maleică era la nivelul prețului CIF și includea costurile de transport la frontieră. Cu toate acestea, practica constantă a Comisiei este de a include în calcularea valorii normale costurile de transport de la frontieră la poarta fabricii. Calculul valorii normale include o creștere a valorii de referință internaționale cu raportul dintre costurile de transport și costurile materialelor, astfel cum a fost raportat de producătorii-exportatori. Numai prin adăugarea acestor costuri la valoarea materiilor prime, astfel cum sunt livrate la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă, valoarea este reflectată în mod corespunzător. Prin urmare, în chestionarul pentru producătorii-exportatori, Comisia a solicitat informații detaliate despre costurile de transport internațional și intern, taxele vamale aplicabile și taxele aplicabile suportate pentru achiziționarea de materiale în moneda în care se ține contabilitatea. Pe baza chestionarului verificat al Xinjiang Guolin, Comisia a observat că pe factură era specificat costul efectiv de transport legat de achiziționarea anhidridei maleice. Acest cost de transport a fost adăugat la calcularea valorii normale.

(43)

Comisia a observat, de asemenea, că nu s-a plătit niciun cost de transport pentru expedierea cristalelor de acid glioxilic de la fabrica din Xinjiang către fabrica din Shandong. În lipsa unui cost de transport efectiv plătit, costul transportului cristalelor de acid glioxilic de la fabrica din Xinjiang la fabrica din Shandong a fost estimat de Xinjiang Guolin, într-un document prezentat în urma vizitei de verificare. În urma observațiilor prezentate de Xinjiang Guolin, Comisia a realocat acest cost estimat de transport al produselor intermediare la cheltuielile indirecte de fabricație, întrucât costul de transport între cele două fabrici ale aceleiași entități juridice s-a datorat producției de cristale de acid glioxilic (costul de fabricație a constat în anhidridă maleică, forță de muncă, electricitate, apă etc.), iar cheltuielile indirecte de fabricație au fost considerate categoria adecvată pentru construirea valorii normale. Prin urmare, afirmația a fost parțial acceptată, iar marja de dumping pentru Xinjiang Guolin a fost recalculată. Marja de dumping definitivă pentru Xinjiang Guolin a fost stabilită în considerentul 61.

(44)

În urma comunicării constatărilor finale, Hubei Hongyuan a susținut că volumul importurilor de MEG în Columbia era limitat, nefiind mai mare de 4 961 de tone. Hubei Hongyuan a solicitat Comisiei să analizeze alte valori de referință potențiale, urmând exemplul anhidridei maleice. Hubei Hongyuan a susținut, în ceea ce privește Comisia, că aceasta ar trebui să utilizeze media ponderată a prețului de export din SUA în toate țările din lume (exporturile către China și către alte țări care nu sunt membre ale OMC au fost excluse) la nivel de cost, asigurare și navlu („CIF”) ca fiind cea mai adecvată valoare de referință pentru MEG.

(45)

Comisia a considerat că Hubei Hongyuan nu a justificat afirmația potrivit căreia prețul de import mediu al MEG în Columbia era exagerat. Hubei Hongyuan a semnalat pur și simplu că volumele importurilor de MEG în Columbia erau limitate, dar nu a prezentat nicio dovadă că valoarea de referință era nerezonabilă, inadecvată sau nefiabilă. Afirmația a fost respinsă.

(46)

În urma comunicării constatărilor finale, Hubei Hongyuan a susținut că valoarea de referință pentru glioxal era exagerată. Societatea a susținut că prețul unitar al glioxalului utilizat de Comisie varia de la 3,15 CNY/kg la 2 269,5 CNY/kg, iar fluctuațiile prețurilor au afectat calculul valorii de referință și au dus la obținerea unei valori de referință exagerate. Hubei Hongyuan a solicitat Comisiei să utilizeze media ponderată a prețului de export din SUA în toate țările din lume (exporturile către China și către alte țări care nu sunt membre ale OMC au fost excluse) la nivel de cost, asigurare și navlu („CIF”) ca fiind cea mai adecvată valoare de referință pentru glioxal.

(47)

Comisia a observat că valorile extreme menționate de Hubei Hongyuan se refereau doar o cantitate foarte limitată de importuri de glioxal (două cazuri de importuri de 0,1 kg de glioxal). Ca atare, această valoare extremă era neglijabilă în cadrul volumului total al importurilor și a avut un impact neglijabil asupra calculării valorii de referință pentru glioxal. Restul datelor privind importurile sunt coerente și nu au fost contestate de Hubei Hongyuan. Afirmația a fost respinsă.

(48)

În lipsa altor observații, au fost confirmate concluziile enunțate în considerentele 120-162 din regulamentul provizoriu.

(49)

În lipsa observațiilor, au fost confirmate concluziile enunțate în considerentele 163-164 din regulamentul provizoriu.

(50)

În observațiile lor prezentate în urma instituirii măsurilor provizorii, Hubei Hongyuan și Xinjiang Guolin au remarcat că, în ceea ce privește costurile VAG ale societății columbiene Sucroal S.A. utilizate de Comisie pentru a construi valoarea normală, acestea includ „costul de distribuție”, care corespunde elementelor de cost care sunt cheltuieli directe suportate peste nivelul franco fabrică. Ca atare, acestea nu ar fi trebuit să fie incluse în calculul valorii normale construite a societății care face obiectul investigației.

(51)

Comisia a observat că respectivele „costuri de distribuție” raportate de Sucroal S.A. făceau parte din costurile VAG. Acest lucru a fost demonstrat de faptul că „alte costuri” raportate în baza de date Orbis sunt defalcate în „costuri de distribuție”, „costuri administrative” și „alte costuri” în datele furnizate de autoritățile columbiene. Datele disponibile nu făceau o distincție suplimentară în cadrul costurilor de distribuție care să permită identificarea și excluderea anumitor categorii de costuri. Ca atare, costurile de distribuție sunt costuri de vânzare, care pot include costurile de transport, dar și alte categorii de costuri, cum ar fi închirierea instalațiilor de depozitare și distribuție, inclusiv a utilajelor și vehiculelor necesare, sau publicitatea și studiile de piață, care nu au fost deduse din prețul de export. Într-adevăr, astfel de costuri aparțin nivelului comercial franco fabrică și nu ar fi eliminate atunci când se efectuează ajustări la nivelul comercial respectiv. Comisia a observat, de asemenea, că Hubei Hongyuan și Xinjiang Guolin nu au furnizat elemente de probă cu privire la defalcarea acestor costuri de distribuție în sprijinul afirmației ca acestea să nu fie incluse în valoarea normală. În consecință, această afirmație a fost respinsă.

(52)

În urma comunicării constatărilor finale, Hubei Hongyuan a solicitat Comisiei să scadă „costurile de distribuție” din calculul costurilor VAG ale Sucroal, menționând că nivelul „franco fabrică” înseamnă că vânzătorul livrează atunci când pune mărfurile la dispoziția cumpărătorului la sediul vânzătorului sau într-un alt loc desemnat (și anume uzină, fabrică, depozit etc.), clarificând în continuare că vânzătorul nu trebuie să încarce mărfurile în niciun vehicul de colectare și nici nu trebuie să vămuiască mărfurile pentru export, în cazul în care se aplică o astfel de vămuire. Hubei Hongyuan a solicitat Comisiei să scadă eventualele cheltuieli de transport incluse în costurile VAG. Hubei Hongyuan a mai susținut, în ceea ce privește Comisia, că nu ar trebui ca aceasta să nu țină cont, în mod nedrept, de cheltuielile directe de vânzare incluse în „costurile de distribuție” și să prejudicieze interesele exportatorilor incluși în eșantion fiindcă nu a putut obține informațiile detaliate privind defalcarea pentru a face o distincție suplimentară în cadrul costurilor de distribuție care să permită identificarea și excluderea anumitor categorii de costuri. Hubei Hongyuan a susținut că, în cazul în care, în cele din urmă, Comisia nu a putut obține datele relevante pentru a face o distincție suplimentară în cadrul costurilor de distribuție, Comisia ar trebui fie să scadă toate „costurile de distribuție” fără a face o distincție suplimentară, fie să efectueze o ajustare a prețului de export prin includerea cheltuielilor de transport.

(53)

Comisia a observat că IFRS (standardele IAS 1) definesc costul de distribuție ca fiind unul dintre elementele costului vânzărilor și a acceptat categoria în construirea costurilor VAG. În plus, Comisia a remarcat faptul că informațiile detaliate referitoare la defalcarea costurilor VAG ale Sucroal cu privire la „costurile de distribuție” nu erau ușor accesibile și nici nu au fost puse la dispoziție de către producătorii-exportatori (Hubei Hongyuan sau Xinjiang Guolin) pentru a permite Comisiei să scadă posibilele costuri de transport dincolo de nivelul „franco fabrică”. Comisia a respins această afirmație întrucât Hubei Hongyuan nu a reușit să demonstreze despre costurile VAG utilizate de Comisie că nu au fost deja raportate la nivelul franco fabrică și nici că acestea ar conduce la o sumă a cheltuielilor VAG care să nu fie „rezonabilă” la nivelul comercial respectiv în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(54)

În urma instituirii măsurilor provizorii, Xinjiang Guolin a mai solicitat Comisiei să excludă din calculul prețului de export costurile VAG și contribuția la profit ale Qingdao Guolin (societatea-mamă responsabilă de vânzările internaționale), susținând că Qingdao Guolin nu îndeplinește funcția de agent. Xinjiang Guolin a susținut că Xinjiang Guolin și Qingdao Guolin sunt supuse unui control economic unic, funcționează împreună ca o singură întreprindere cu o partajare a sarcinilor în scopul producerii și comercializării produsului care face obiectul investigației, iar relațiile lor nu se bazează pe un comision plătit similar cu cel al unei agenții. Xinjiang Guolin a susținut că Qingdao Guolin (societatea-mamă) deține 100 % din Xinjiang Guolin și că Qingdao Guolin este responsabilă de toate vânzările la export de acid glioxilic, în timp ce Xinjiang Guolin funcționează ca o fabrică pentru Qingdao Guolin și gestionează exclusiv vânzările interne.

(55)

Astfel cum se explică în considerentul 174 din regulamentul provizoriu, au fost efectuate ajustări ale prețului de export în cazurile în care produsele au fost vândute de societatea producătoare către alte societăți din același grup și apoi exportate către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază, pentru a ține cont de marja primită de comerciantul afiliat, ori de câte ori s-a considerat că comercianții au îndeplinit funcții similare celor ale unui agent care lucrează pe bază de comision. Comisia a observat că răspunsurile la chestionar transmise de Xinjiang Guolin și, în special, prezentarea societății Qingdao Guolin și graficul vânzărilor la export caracterizează societatea-mamă drept „comerciant” și demonstrează existența unor negocieri privind condițiile schimburilor comerciale între societatea producătoare (Xinjiang Guolin) și comerciant (Qingdao Guolin).

(56)

Comisia a observat, de asemenea, existența unui memorandum între Xinjiang Guolin și Qingdao Guolin care reglementa exclusiv prețurile de export. Memorandumul conținea clauze care prevedeau un procent al prețului, în funcție de tipul de acid glioxilic, care era perceput în beneficiul societății de administrare. Mai important, contractul de vânzare-cumpărare intern dintre Xinjiang Guolin și Qingdao Guolin conținea clauze privind soluționarea litigiilor în fața unei instanțe. Existența acestor elemente de probă nu permite caracterizarea societăților Guolin cu sediul în Republica Populară Chineză ca entitate economică unică, în care Qingdao Guolin este un departament de vânzări intern al Xinjiang Guolin. Potrivit jurisprudenței (8), prezența unei clauze compromisorii prin care se urmărește soluționarea litigiilor contractuale susceptibile să apară între cele două societăți contractante, precum și lipsa solidarității dintre aceste societăți presupun nu numai existența a două persoane juridice distincte, ci și a două entități economice cu interese divergente și nu pare să fie conciliabilă cu existența unei entități economice unice și cu calificarea uneia dintre aceste societăți drept departament de vânzări intern (9). Nu au existat prevederi similare pentru vânzările interne ale societății de administrare. Prin urmare, afirmația potrivit căreia Xinjiang Guolin și Qingdao Guolin constituie o entitate economică unică a fost respinsă.

(57)

În lipsa altor observații, au fost confirmate concluziile enunțate în considerentele 165-174 din regulamentul provizoriu.

(58)

Astfel cum se descrie în considerentul 33 de mai sus, în urma afirmațiilor formulate de Xinjiang Guolin cu privire la valoarea de referință pentru anhidrida maleică, Comisia a revizuit marjele de dumping.

(59)

În urma informării prealabile, Guangdong Joy Chemical Co., Ltd, Inner Mongolia Tianyuda Biological Technology Co., Ltd. și Jinyimeng Group Co., Ltd. prezentaseră observații cu privire la metodologia de calculare a marjelor de dumping. Toți cei trei producători-exportatori chinezi cooperanți neincluși în eșantion au susținut că procesul lor de fabricație era identic cu cel al Hubei Hongyuan, iar costurile lor de producție erau apropiate de cele ale Hubei Hongyuan. Cei trei producători-exportatori chinezi cooperanți neincluși în eșantion au susținut că aplicarea unei medii a marjelor de dumping calculată pentru Hubei Hongyuan și Xinjiang Guolin era inadecvată și inexactă, deoarece niciunul dintre producătorii cooperanți neincluși în eșantion nu utiliza procesul de fabricație al Xinjiang Guolin și nici aceleași materii prime. Cei trei producători-exportatori chinezi cooperanți neincluși în eșantion au solicitat Comisiei să aplice aceeași taxă antidumping ca în cazul Hubei Hongyuan.

(60)

Comisia a reamintit că producătorii-exportatori incluși în eșantion reprezentau 25-35 % din totalul exporturilor de acid glioxilic către Uniune și 40-50 % din cantitățile raportate de producătorii-exportatori cooperanți. Prin urmare, eșantionul era reprezentativ pentru producătorii-exportatori chinezi. Comisia a reamintit, de asemenea, că nu fuseseră transmise observații cu privire la eșantionul selectat. Comisia aplicase metodologia prevăzută în regulamentul de bază pentru calcularea marjelor de dumping ale producătorilor-exportatori cooperanți neincluși în eșantion, și anume le atribuise acestor părți media ponderată a taxei, calculată între doi producători-exportatori incluși în eșantion. Afirmația a fost respinsă.

(61)

Marjele de dumping definitive, exprimate ca procentaj din prețul pentru cost, asigurare și navlu (CIF) la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt următoarele:

(62)

În urma instituirii măsurilor provizorii, Trade Corporation a susținut, cu privire la constatările investigației privind prejudiciul cauzat industriei Uniunii, că acestea sunt eronate, deoarece Comisia le bazase pe „performanța și circumstanțele unei singure societăți, care ar putea să nu fie reprezentativă pentru un context industrial mai larg”. Astfel cum s-a explicat în avizul de deschidere, reclamantul reprezintă industria Uniunii în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază și, prin urmare, observațiile Trade Corporation sunt respinse.

(63)

În lipsa altor observații, se confirmă constatările enunțate în considerentele 184-186 din regulamentul provizoriu.

(64)

În lipsa observațiilor privind piața relevantă a Uniunii, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 187-191 din regulamentul provizoriu.

(65)

În considerentul 194 din regulamentul provizoriu, Comisia a explicat că acidul glioxilic se vinde sub formă de două preparate, fie o soluție 50 % de acid glioxilic, fie cristale de acid glioxilic monohidrat. Pentru a compara diferitele tipuri de acid glioxilic, Comisia a observat că o tonă de cristale de acid glioxilic conține, de regulă, 78,8 % acid glioxilic, în timp ce o tonă de soluție de acid glioxilic conține, de regulă, 50 % acid glioxilic. Prin urmare, Comisia a considerat că o tonă de cristale de acid glioxilic este echivalentă cu 1,576 tone de soluție de acid glioxilic. Întrucât singurul producător cunoscut de cristale de acid glioxilic este Xinjiang Guolin, conversia s-a aplicat numai cantității sale de cristale exportate către Uniune.

(66)

În urma instituirii măsurilor provizorii, producătorul-exportator Xinjiang Guolin s-a opus utilizării factorului de conversie de 1,576 tone pentru a converti cristalele de acid glioxilic în acid glioxilic lichid de 50 %. Societatea a repetat această observație în urma comunicării constatărilor finale, dar nu a furnizat niciun element suplimentar în acest sens.

(67)

Conform observațiilor Comisiei, calculul factorului de conversie s-a bazat pe compararea conținutului efectiv de produs care face obiectul investigației al acidului glioxilic solid cu soluția de 50 %. Pentru a calcula conținutul de acid glioxilic, Comisia a luat în considerare puritatea de 98 % pentru acidul glioxilic monohidrat din specificațiile produsului pentru cristale, și nu factorul de conversie între cele două forme astfel cum a fost raportat pentru fabrica Guolin, întrucât acesta este irelevant pentru conținutul efectiv de acid glioxilic. Pe această bază și luând în considerare masa moleculară a acidului glioxilic monohidrat și a acidului glioxilic, Comisia a calculat că 1,576 kg de soluție de 50 % conține aceeași cantitate de acid glioxilic ca un kilogram de cristale. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(68)

În lipsa altor observații privind consumul la nivelul Uniunii, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 192-196 din regulamentul provizoriu.

(69)

Jaer, un utilizator, a afirmat despre Comisie că aceasta ar fi trebuit să își bazeze analiza prejudiciului pe volumul absolut al importurilor, și nu pe cota importurilor pe piața Uniunii. Acesta a susținut că scăderea profitabilității industriei Uniunii în cursul perioadei examinate nu are legătură cu importurile din China, deoarece volumul importurilor a scăzut cu 13 % în aceeași perioadă. Comisia a observat că, astfel cum se explică în considerentul 201 din regulamentul provizoriu, a existat o scădere a importurilor legată de scăderea cererii. În pofida scăderii volumelor, cota de piață a importurilor din China a crescut cu 18 % (11 puncte procentuale). Evoluția cotei de piață a reflectat în mod corespunzător înlocuirea produsului industriei Uniunii cu importurile din China, ceea ce, la rândul său, a provocat pierderea profitabilității. În consecință, afirmația este respinsă.

(70)

În lipsa altor observații, se confirmă considerentele 197-201 din regulamentul provizoriu.

(71)

Jaer a susținut că nu a existat o scădere a prețurilor în perioada examinată, deoarece, în cursul perioadei de investigație, prețul industriei Uniunii a fost mai mare decât prețurile din 2021 și a prezentat doar o scădere moderată relevantă pentru 2023, despre care Jaer a susținut că a fost în concordanță cu reducerea cheltuielilor cu energia. Comisia a observat că variația indicelui prețurilor pentru perioada examinată în Franța, țara în care își are sediul industria Uniunii, a fost de 13,6 % (10). Astfel cum se prevede în considerentul 225 din regulamentul provizoriu, prețurile industriei Uniunii crescuseră cu 12 % în perioada respectivă. Prin urmare, luând în calcul inflația, prețurile industriei Uniunii din perioada de investigație sunt mai mici decât în 2021.

(72)

Jaer a susținut, de asemenea, că nu a avut loc nicio blocare a prețurilor cauzată de importurile din China, deoarece acestea din urmă au scăzut cu doar 10 % în cursul perioadei examinate. Comisia a reamintit că, astfel cum se menționează în considerentul 205 din regulamentul provizoriu, industria Uniunii, confruntându-se cu o pierdere de cotă de piață din cauza concurenței cu importurile mai ieftine din China care fac obiectul unui dumping, și-a redus prețul la niveluri semnificativ mai mici decât costul de fabricație, astfel încât să mențină un volum de vânzări care să îi permită să producă. Rezultatul incapacității sale de a mări prețurile a condus la pierderi semnificative, cauzând prejudicii industriei Uniunii. Afirmațiile Jaer au fost respinse.

(73)

În considerentele 206-207 din regulamentul provizoriu, Comisia a informat cu privire la modul în care a fost stabilită subcotarea prețurilor. În special, Comisia a explicat că prețurile medii ponderate pentru fiecare tip de produs au fost calculate pe bază de cost, asigurare și navlu (CIF), luându-se în considerare taxele vamale și costurile ulterioare importului. Ca un prim pas în aceste calcule, tranzacțiile de export au fost clasificate la numărul de control al produsului (NCP) corespunzător. În ceea ce privește calculele subcotării, Xinjiang Guolin s-a opus reclasificării anumitor tranzacții de la NCP de calitate standard „S” la NCP de calitate superioară „H”. Societatea a furnizat certificate de analiză care arătau că impuritățile erau de așa natură încât să califice produsul la NCP „S”. Prin urmare, afirmația a fost acceptată și toate tranzacțiile au fost clasificate la NCP „S”.

(74)

În observațiile sale cu privire la comunicarea constatărilor finale, Xinjiang Guolin a contestat, de asemenea, o afirmație de la punctul 59 din documentul de comunicare a constatărilor finale conform căreia Guolin se opusese calculării costurilor ulterioare importului pentru cristalele de acid glioxilic. Guolin a susținut că nu afirmase niciodată acest lucru. Într-adevăr, corectarea acestei erori în calculele provizorii nu a fost solicitată de Guolin, ci Comisia a identificat și a rectificat eroarea. Corectarea a fost comunicată părților în documentul de comunicare a constatărilor finale.

(75)

Într-adevăr, Comisia a observat, cu privire la costurile ulterioare importului, că acestea fuseseră calculate pe baza cantităților de după conversia cristalelor în soluție de 50 %, deși ar fi trebuit să fie calculate pe baza cantității efective de cristale de acid glioxilic. Prin urmare, această eroare a fost corectat de Comisie în urma comunicării constatărilor finale.

(76)

După comunicarea constatărilor finale, Xinjiang Guolin a mai susținut că, dacă Comisia a convertit exporturile de cristale în volum de soluție, ar trebui să ajusteze prețul de export pentru a reflecta această conversie prin adăugarea a 0,06 EUR per kg, despre care se afirmă că este costul pentru a converti cristalele înapoi în lichid. Acest cost suplimentar de conversie face însă parte din structura costurilor celor care achiziționează cristalele și nu face parte din prețul de export. În consecință, această afirmație a fost respinsă.

(77)

Ca urmare a afirmațiilor și a corecției prezentate mai sus, marja de subcotare medie ponderată pentru importurile din China pe piața Uniunii a fost revizuită și este cuprinsă între 12 % și 30 %.

(78)

În lipsa oricăror observații suplimentare, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 202-207 din regulamentul provizoriu.

(79)

În lipsa oricăror alte observații în afara celor abordate în considerentul 62 din prezentul regulament, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 208-211 din regulamentul provizoriu.

(80)

Jaer a susținut că, în analiza sa privind volumele de producție ale industriei Uniunii, Comisia nu a demonstrat prejudiciul. Societatea a observat că a existat o creștere cu 38 % a producției în perioada de investigație (iulie 2023-iunie 2024) relevantă pentru 2023. Comisia a observat că analiza prejudiciului ia în considerare tendințele din cursul perioadei examinate. În perioada de investigație, cantitatea producției s-a situat la 47 % din nivelurile din 2021. Astfel cum se explică în considerentul 213 din regulamentul provizoriu, creșterea marginală a volumului producției de la 41 % comparativ cu 2021 în 2023 la 47 % comparativ cu 2021 în perioada de investigație, care reprezintă ea însăși o creștere de ordin limitat, a fost posibilă numai prin scăderea prețurilor sub costurile de producție din cauza concurenței cu importurile din China care fac obiectul unui dumping și, prin urmare, a condus la pierderi și mai mari, astfel cum se prezintă în considerentul 232 din regulamentul provizoriu. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(81)

În lipsa altor comentarii în afara celor abordate în considerentul 80, Comisia și-a confirmat constatările enunțate în considerentele 212-214 din regulamentul provizoriu.

(82)

În lipsa observațiilor, Comisia și-a confirmat constatările enunțate în considerentele 215-217 din regulamentul provizoriu.

(83)

În lipsa observațiilor, Comisia și-a confirmat constatările enunțate în considerentul 218 din regulamentul provizoriu.

(84)

În lipsa observațiilor, Comisia și-a confirmat constatările enunțate în considerentele 219-221 din regulamentul provizoriu.

(85)

În lipsa observațiilor, Comisia și-a confirmat constatările enunțate în considerentele 222 și 223 din regulamentul provizoriu.

(86)

În lipsa observațiilor, Comisia și-a confirmat constatările enunțate în considerentele 224-227 din regulamentul provizoriu.

(87)

În lipsa observațiilor, Comisia și-a confirmat constatările enunțate în considerentele 228 și 229 din regulamentul provizoriu.

(88)

În lipsa observațiilor, Comisia și-a confirmat constatările enunțate în considerentele 228 și 229 din regulamentul provizoriu.

(89)

În lipsa observațiilor, Comisia și-a confirmat constatările enunțate în considerentele 232 și 237 din regulamentul provizoriu.

(90)

Pe baza constatărilor prezentate în regulamentul provizoriu, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(91)

Jaer a susținut că declinul situației economice a industriei Uniunii, ilustrat de reducerea producției și a profitabilității, nu este legat de importurile din China, deoarece volumul acestora a scăzut din 2021.

(92)

Astfel cum s-a menționat la punctul 4.5 din regulamentul provizoriu, datele din perioada examinată au arătat clar o înlocuire a volumului de vânzări ale industriei Uniunii cu importurile la prețuri mici din China pe piața liberă, fenomen care a condus la o scădere a producției Uniunii. Efectul cel mai pronunțat este asupra gradului de utilizare a capacității de producție, care a scăzut sub 50 %, o rată nesustenabilă pentru industria chimică, după cum o ilustrează pierderea profitabilității. Legătura dintre pierderea de cotă de piață și reducerea producției, pe de o parte, și importurile la prețuri mici din China, pe de altă parte, este demonstrată clar în perioada de investigație, în care industria Uniunii a reușit să recupereze puțin din cota de piață și să mărească producția prin reducerea prețurilor, înregistrând însă pierderi semnificative. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(93)

Trade Corporation a susținut, în ceea ce privește Comisia, că aceasta nu a stabilit legătura de cauzalitate dintre importuri și prejudiciu, fiindcă nu stabilise că industria Uniunii este un producător eficient și că presupusele sale pierderi nu au fost cauzate de propriul său comportament. Utilizatorul nu a furnizat însă nicio dovadă în sprijinul afirmației sale. Comisia a observat, în considerentele 238-244 din regulamentul provizoriu, că industria Uniunii a avut rezultate bune la începutul perioadei examinate, indicatorii de prejudiciu situându-se, în general, la niveluri sănătoase în 2021. Până în 2022, ea a utilizat capacitatea de producție și s-a bucurat de un nivel sănătos de profitabilitate. Cu toate acestea, începând din 2022, odată cu creșterea importurilor din China la prețuri mici, industria Uniunii a înregistrat o scădere a vânzărilor, a cotei de piață și a profitabilității, precum și o scădere corelată a productivității. În plus, în considerentul 246 din regulamentul provizoriu, Comisia a stabilit despre cota de piață a importurilor de acid glioxilic care fac obiectul unui dumping că a crescut cu 18 % în perioada examinată. În cursul aceleiași perioade, astfel cum se menționează în considerentele 215-217 din regulamentul provizoriu, volumul vânzărilor industriei Uniunii a scăzut cu 48 %, iar cota ei de piață cu 30 %. Prin urmare, în considerentul 248 din regulamentul provizoriu, Comisia a concluzionat că o creștere semnificativă a cotei de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping provenite din RPC la prețuri care subcotau în mod semnificativ prețurile din Uniune a cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(94)

În urma comunicării constatărilor finale, Jaer a afirmat că analiza globală a prejudiciului și a legăturii de cauzalitate nu a oferit o explicație rezonabilă și justificată pentru existența unui prejudiciu pentru industria Uniunii cauzat de importurile produsului care face obiectul investigației și că selectarea anului 2021 ca an de începere a perioadei examinate a făcut ca analiza să fie părtinitoare.

(95)

Comisia a observat că indicatorii de prejudiciu au evidențiat un prejudiciu din ce în ce mai mare pentru industria Uniunii și după anul 2022: ocuparea forței de muncă a scăzut constant, iar profitabilitatea industriei Uniunii a scăzut liniar în fiecare an. De asemenea, producția și vânzările industriei Uniunii au scăzut pe parcursul perioadei examinate. Prin urmare, deteriorarea situației industriei Uniunii este vizibilă inclusiv atunci când perioada de investigație este comparată cu anii 2022 și 2023. În plus, deși consumul la nivelul Uniunii a scăzut, importurile din China și-au îmbunătățit poziția pe piața Uniunii, reflectată de creșterea cotei de piață a Chinei. În afară de Uniune, China este singurul alt producător de acid glioxilic din lume și, prin urmare, importurile de acid glioxilic din China care fac obiectul unui dumping au un impact direct asupra producătorilor din Uniune. Prețurile practicate de China au scăzut semnificativ în 2023 și în perioada de investigație, cauzând o scădere a prețurilor practicate de industria Uniunii. În consecință, această afirmație a fost respinsă.

(96)

În lipsa altor observații privind efectele importurilor care fac obiectul unui dumping, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 246-248 din regulamentul provizoriu.

(97)

În lipsa observațiilor, Comisia și-a confirmat constatările enunțate în considerentul 249 din regulamentul provizoriu.

(98)

Jaer a afirmat că prețurile de export ale industriei Uniunii sunt mai mici decât cele de pe piața Uniunii, sugerând că prețurile din UE sunt exagerate. În cursul vizitei de verificare la sediile industriei Uniunii, Comisia a obținut informații potrivit cărora acest aspect era rezultatul modului de transport și al cantităților exporturilor. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(99)

Trade Corporation a afirmat că scăderea exporturilor nu poate fi atribuită importurilor din China care fac obiectul unui dumping. În considerentul 252 din regulamentul provizoriu, Comisia analizase scăderea exporturilor ca factor care a contribuit la scăderea performanței industriei Uniunii, dar nu pusese scăderea pe seama importurilor din China în Uniune. Prin urmare, observația a fost respinsă.

(100)

În lipsa oricăror observații suplimentare, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 250-254 din regulamentul provizoriu.

(101)

Jaer, Trade Corporation și Hubei Hongyuan au susținut că scăderea profitabilității industriei Uniunii a fost cauzată de o creștere a prețurilor la energie.

(102)

Astfel cum s-a menționat în considerentele 226 și 255 din regulamentul provizoriu, industria Uniunii s-a confruntat cu costuri de producție mai mari în anul 2022 din cauza creșterii prețurilor la energie. Cu toate acestea, chiar și începând din 2023, când prețurile la energie au început să scadă (11), a fost imposibil pentru industria Uniunii să stabilească prețuri de vânzare profitabile, având în vedere concurența din partea importurilor din RPC la prețuri de dumping. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(103)

Jaer, Trade Corporation și Hubei Hongyuan au susținut că prejudiciul a fost cauzat și de contractarea pieței acidului glioxilic a Uniunii. Aceleași părți au susținut despre scăderea cererii că este un fenomen general cauzat de contractarea sectorului chimic din Uniune și, prin urmare, că aceasta nu poate fi atribuită importurilor de acid glioxilic care fac obiectul unui dumping.

(104)

În regulamentul provizoriu, în considerentul 256, Comisia recunoscuse că piața UE a fluctuat în perioada examinată, cu o scădere de 28 % în perioada de investigație în raport cu 2021. Astfel cum s-a explicat în același considerent, indiferent de fluctuațiile pieței, cota importurilor din China a continuat să crească chiar și în perioadele de scădere și industria din UE nu a fost în măsură să își mențină cota de piață. Prin urmare, contractarea cererii nu a atenuat legătura de cauzalitate.

(105)

În lipsa altor observații privind efectele importurilor care fac obiectul unui dumping, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentul 256 din regulamentul provizoriu.

(106)

Jaer, Trade Corporation și Hubei Hongyuan au susținut că prejudiciul a fost cauzat și de contractarea pieței acidului glioxilic a Uniunii pe piața captivă. Jaer a mai observat, în ceea ce privește contracția de pe piața captivă, că aceasta întrerupe legătura de cauzalitate, deoarece importurile din China nu puteau provoca scăderea de pe piața captivă.

(107)

În considerentul 258 din regulamentul provizoriu, Comisia stabilise că impactul contracției de pe piața captivă – indiferent de cauza sa – a fost mai puțin grav, atât ca volume, cât și ca scădere a prețurilor, decât pierderea de vânzări de pe piața liberă cauzată de importurile din China care fac obiectul unui dumping. Prin urmare, scăderea utilizării captive nu a atenuat legătura de cauzalitate.

(108)

În lipsa altor observații, se confirmă considerentele 257-259 din regulamentul provizoriu.

(109)

Toate afirmațiile părților în urma publicării regulamentului provizoriu au fost respinse. Comisia a concluzionat, prin urmare, pe baza constatărilor din regulamentul provizoriu, că importurile care fac obiectul unui dumping din RPC au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii și că ceilalți factori, luați în considerare în mod individual sau colectiv, nu au atenuat sau întrerupt legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit. Constatările din considerentele 260-263 din regulamentul provizoriu au fost confirmate.

(110)

Xinjiang Guolin a contestat utilizarea de către Comisie a profitului mediu din 2021 și 2022, ultimii doi ani de profit pentru reclamant, pentru a calcula prețul indicativ pentru acidul glioxilic. Xinjiang Guolin a solicitat excluderea anului 2021, susținând că anul respectiv a fost profitabil în mod excepțional ca urmare a perturbărilor lanțului de aprovizionare. Comisia a observat că și anul 2022 ar putea fi considerat un an excepțional, ca urmare a impactului pe care prețurile la energie l-au avut asupra profitabilității industriei Uniunii. Prin includerea ambilor ani, Comisia a asigurat o evaluare mai corectă. Prin urmare, cererea a fost respinsă.

(111)

Efectul cumulat al reclasificării tranzacțiilor și al recalculării costurilor ulterioare importului, descrise în considerentele 73-76, a fost că marja de subcotare a prețurilor indicative pentru Xinjiang Guolin a fost redusă la 57,3 %. În consecință, marja de subcotare a prețurilor indicative pentru ceilalți exportatori cooperanți, care constă în media ponderată a exportatorilor incluși în eșantion, a fost revizuită la 93,6 %.

(112)

Având în vedere nivelul scăzut de cooperare (a se vedea considerentele 179-181 din regulamentul provizoriu) și în conformitate cu abordarea descrisă în considerentele respective pentru stabilirea marjei de dumping pentru toate celelalte societăți, Comisia a considerat oportun ca marja de subcotare a prețurilor indicative pentru toate celelalte societăți să se bazeze pe un volum reprezentativ al vânzărilor Hubei Hongyuan către Uniune. Aceste vânzări au fost considerate un substituent adecvat pentru a reflecta practicile prejudiciabile în materie de stabilire a prețurilor ale societăților care au ales să nu coopereze. Prin urmare, marja de subcotare a prețurilor indicative a fost stabilită la 124,9 %.

(113)

Astfel cum se descrie la punctul 3.5 de mai sus, Comisia a revizuit marjele de dumping după instituirea măsurilor provizorii.

(114)

Având în vedere aceste modificări ale marjelor de dumping și de subcotare a prețurilor indicative, tabelul de la considerentul 272 din regulamentul provizoriu se revizuiește după cum urmează:

(115)

Pe lângă modificările de mai sus și în lipsa altor observații, au fost confirmate constatările enunțate în considerentele 267-272 din regulamentul provizoriu.

(116)

În lipsa observațiilor, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 273-281 din regulamentul provizoriu.

(117)

După ce a concluzionat că în China există distorsiuni legate de materiile prime, astfel cum sunt definite la articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă ar putea concluziona în mod clar că era în interesul Uniunii să determine valoarea taxelor definitive în conformitate cu articolul 7 alineatul (2b) din regulamentul de bază.

(118)

Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe o evaluare a tuturor informațiilor relevante pentru prezenta investigație, inclusiv a capacităților neutilizate din China, a concurenței pentru materii prime și a efectului asupra lanțurilor de aprovizionare pentru societățile din Uniune, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2b) din regulamentul de bază. La realizarea acestei evaluări, Comisia a luat în considerare și informațiile suplimentare privind impactul asupra lanțurilor de aprovizionare prezentate de către producătorul-exportator Hubei și utilizatorii Nurion, Jaer, Trade Corporation, Brüggemann și Deretil în urma instituirii măsurilor provizorii, precum și răspunsul industriei Uniunii la aceste informații.

(119)

Deretil nu a fost de acord cu concluziile Comisiei potrivit cărora Hubei Hongyuan, producătorul cooperant cu cea mai mică taxă antidumping, deținea capacități neutilizate, invocând observațiile societății. Utilizatorul nu a furnizat nicio altă dovadă în sprijinul afirmației sale. Comisia a furnizat informații relevante cu privire la capacitățile neutilizate din țara exportatoare în considerentul 284 din regulamentul provizoriu.

(120)

În lipsa altor observații, se confirmă concluziile enunțate la considerentele 284-286 din regulamentul provizoriu.

(121)

În lipsa observațiilor, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 287-290 din regulamentul provizoriu.

(122)

Trade Corporation, Jaer și Hubei Hongyouan au susținut că instituirea măsurilor ar oferi industriei Uniunii o poziție de monopol. Afirmația a fost infirmată în considerentul 308 din regulamentul provizoriu. Întrucât nu a fost furnizată nicio informație suplimentară, afirmația a fost respinsă.

(123)

În urma instituirii măsurilor provizorii, Deretil, Jaer și Trade Corporation au formulat observații cu privire la capacitatea industriei Uniunii de a furniza utilizatorilor cantități suficiente de acid glioxilic, având în vedere că singurele surse de aprovizionare sunt situate în Uniune și în China. În plus, Jaer a explicat că importa de la exportatori chinezi pentru caracteristicile calitative ale produselor lor și profilul impurităților acestora, care sunt dificil de obținut în cazul produselor oferite de industria Uniunii. De asemenea, Brüggemann și-a repetat observațiile formulate în etapa provizorie potrivit cărora industria Uniunii nu îi poate oferi calitatea specifică de care are nevoie pentru procesul său de producție.

(124)

În observațiile lor, Jaer și Deretil au furnizat dovezi că va exista o creștere a consumului de pe piețele din aval și, prin urmare, cererea de acid glioxilic va crește în anii următori. Jaer a citat informații despre piață care indică o creștere a pieței chelaților, iar Deretil a furnizat informații cu privire la creșterea cererii pe piețele din aval. Ambele părți au observat că, într-o astfel de situație, este posibil ca industria Uniunii să nu poată aproviziona toți utilizatorii.

(125)

Trade Corporation, Jaer și Deretil au formulat, de asemenea, observații cu privire la importanța fiabilității și rezilienței lanțurilor de aprovizionare, remarcând necesitatea de a se evita perturbarea programelor de producție în industria chimică. În plus, Deretil, Jaer și Brüggemann au observat că schimbarea furnizorului este dificilă în cazul industriei chimice, deoarece necesită testarea și acreditarea procedurilor. În această privință, Deretil a observat că este în interesul utilizatorilor să renunțe la sursele de aprovizionare pentru a garanta continuarea proceselor de fabricație. Deretil și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la disponibilitatea acidului glioxilic pentru producția de amoxicilină, care este un antibiotic inclus pe lista medicamentelor critice (12), despre care Comisia a afirmat, în propunerea de act legislativ privind medicamentele critice, că „securitatea aprovizionării în UE trebuie asigurată în orice moment (13)”.

(126)

După instituirea măsurilor provizorii, Weylchem Lamotte a răspuns la observațiile utilizatorilor cu privire la capacitate. Reclamantul a furnizat informații suplimentare care arată că, în prezent, există o capacitate neutilizată suficientă și că este probabil ca aceasta să crească din cauza reducerii și mai mari a folosirii pentru utilizarea captivă.

(127)

În considerentul 293 din regulamentul provizoriu, Comisia a analizat situația capacității și a concluzionat că industria Uniunii ar putea înlocui cea mai mare parte a importurilor din China (90-95 %). Comisia a analizat în continuare toate informațiile primite după instituirea măsurilor provizorii cu privire la capacitate și la efectele asupra lanțurilor de aprovizionare. Informațiile furnizate de utilizatori și de reclamant au arătat că industria Uniunii, împreună cu Hubei Hongyouan, exportatorul cu cea mai mică marjă de dumping, dispun de o capacitate neutilizată suficientă pentru a satisface cererea. Această concluzie este și mai valabilă dacă s-ar lua în considerare capacitățile neutilizate ale societăților care fac obiectul marjei de dumping aplicabile „altor societăți cooperante”. Afirmațiile au fost, prin urmare, respinse.

(128)

În ceea ce privește afirmațiile formulate de Jaer și Brüggemann cu privire la categoriile specifice pentru procesele lor de producție respective, nici Jaer, nici Brüggemann nu au comunicat inițial informații cu privire la categoriile specifice necesare respective și, prin urmare, industria Uniunii nu a fost în măsură să răspundă dacă putea sau nu să furnizeze astfel de categorii. Comisia a concluzionat că, într-adevăr, atât Jaer, cât și Brüggemann se aprovizionează din China cu acid glioxilic din categorii de calitate specifice, însă Comisia nu a putut verifica dacă industria Uniunii ar putea oferi aceleași categorii de calitate, deoarece nu s-au comunicat informații despre categoriile de calitate specifice. Afirmațiile au fost, prin urmare, respinse. În urma comunicării constatărilor definitive, Brüggemann a comunicat informații suplimentare. Cererea este abordată în considerentele 158-163.

(129)

Astfel cum se explică în considerentul 18 din regulamentul provizoriu, acidul glioxilic este un produs intermediar pentru producția de antibiotice, vanilină, îngrășăminte chelatizate și alantoină. În urma instituirii măsurilor provizorii, au prezentat observații trei producători de îngrășăminte, Trade Corporation, Nouryon și Jaer, un producător de antibiotice, Deretil, și un producător de produse chimice specializate, Brüggemann, reprezentând 75 % din importuri și 72 % din consumul UE de acid glioxilic.

(130)

Utilizatorii au susținut că instituirea măsurilor le-ar crește semnificativ costurile, le-ar reduce profiturile, iar Deretil și Brüggemann au susținut că ar suporta pierderi și le-ar afecta competitivitatea într-un moment în care se confruntă cu o presiune tot mai mare pe piețele lor din partea exportatorilor chinezi și indieni, care nu ar fi afectați de măsuri. Utilizatorii au mai susținut că, din cauza concurenței din partea producătorilor-exportatori pe piețele lor, nu ar fi în măsură să transfere costurile majorate. Din aceste motive, Jaer și Nouryon au solicitat Comisiei să reexamineze nivelul măsurilor. Mai precis, Jaer a solicitat aplicarea de măsuri în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(131)

Comisia stabilise existența unor distorsiuni legate de materiile prime în sensul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază (considerentul 281 din regulamentul provizoriu). Pentru a evalua dacă era în interesul Uniunii să se instituie măsuri în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) sau cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, Comisia a efectuat mai întâi simulări privind profitabilitatea utilizatorilor pe baza marjelor definitive de dumping și de prejudiciu, presupunând că volumele de acid glioxilic, precum și cifra de afaceri realizată din vânzările produselor din aval au rămas egale cu cele din perioada de investigație.

(132)

În al doilea rând, Comisia a evaluat impactul taxelor asupra profitabilității prin reducerea profitului proporțional cu contribuția acidului glioxilic la cifra de afaceri, înmulțită cu creșterea efectivă a prețurilor rezultată din instituirea taxelor. Creșterea efectivă a prețurilor a luat în considerare proveniența importurilor, taxele impuse producătorilor-exportatori, precum și creșterile de prețuri raportate pentru industria Uniunii.

(133)

Impactul măsurilor a variat în funcție de diferențele în ceea ce privește profitabilitatea inițială a utilizatorilor, contribuția acidului glioxilic la cifra de afaceri realizată din vânzările produselor din aval și sursa de aprovizionare cu acid glioxilic. Mai precis, contribuția acidului glioxilic la cifra de afaceri realizată din vânzările produselor din aval variază între 5 % și 18 %. Marjele de profit pentru producătorii de chelați și de produse chimice specifice erau cu mult peste 10 %, în timp ce producătorul de antibiotice a raportat profituri cuprinse între 5 % și 7 %. În cele din urmă, creșterile efective ale prețurilor erau mai mari atunci când societățile se aprovizionau de la producători necooperanți.

(134)

Rezultatele simulărilor au arătat că, dacă s-ar institui taxe asupra exporturilor din China în temeiul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, cu excepția Deretil, utilizatorii ar continua să înregistreze profit chiar dacă nu măresc prețurile, datorită marjelor lor de profit ridicate. Simulările au arătat același rezultat pentru utilizatorii care se aprovizionau de la producători necooperanți. Taxele ar avea cu siguranță un impact asupra profitabilității utilizatorilor, dar redirecționarea achizițiilor pentru a crește cota industriei Uniunii sau a exportatorilor cu taxe mai mici, cum ar fi Hubei, ar atenua și mai mult impactul.

(135)

În cazul întreprinderii Deretil, din cauza marjei sale de profit moderate, dacă s-ar impune taxe în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, măsurile i-ar afecta grav profitabilitatea, iar societatea ar înregistra pierderi. Comisia a recunoscut, astfel cum a subliniat Deretil, că amoxicilina este inclusă pe lista medicamentelor critice în cazul cărora continuitatea aprovizionării reprezintă o prioritate (14). Prin urmare, întrucât Deretil este singurul producător al precursorului amoxicilinei și unul dintre cei doi producători de amoxicilină din Uniune, este important să nu fie puse în pericol profitabilitatea sa sănătoasă și securitatea aprovizionării sale.

(136)

Comisia a efectuat apoi o simulare a profitabilității Deretil în cazul în care s-ar institui taxe asupra exporturilor din China în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază. Profitabilitatea Deretil ar fi, de asemenea, afectată în cazul măsurilor prevăzute la articolul 7 alineatul (2), dar, în scenariul respectiv, societatea ar rămâne profitabilă chiar și în cazul în care ar trebui să se aprovizioneze de la exportatori necooperanți. În plus, Comisia a analizat sursa de aprovizionare și categoriile de calitate ale acidului glioxilic utilizat de Deretil și a concluzionat că societatea ar putea obține o pondere mai mare a acidului glioxilic de la industria Uniunii și de la producătorii-exportatori cooperanți, atenuând astfel în mod semnificativ impactul măsurilor asupra profitabilității sale.

7.1.5. Concluzie privind interesul Uniunii în temeiul articolului 7 alineatul (2b) din regulamentul de bază

(137)

În considerentele 296 și 297 din regulamentul provizoriu, Comisia a concluzionat că este în interesul Uniunii să stabilească valoarea taxelor în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază și să stabilească nivelul taxelor provizorii pe baza nivelului de dumping.

(138)

Analiza observațiilor prezentate de utilizatori în urma instituirii măsurilor provizorii a arătat că, deși pentru toți ceilalți utilizatori este improbabil ca instituirea de măsuri în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază să conducă la consecințe negative semnificative, un astfel de nivel al taxelor ar avea un impact grav specific asupra profitabilității Deretil, care ar înregistra pierderi. Analiza a mai arătat că, în cazul aplicării taxelor în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, societatea Deretil ar rămâne profitabilă.

(139)

Pe această bază, Comisia a evaluat cu atenție toate elementele și nu a putut concluziona că este în interesul Uniunii să stabilească valoarea taxelor în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a), și anume nu este în interesul Uniunii să stabilească nivelul măsurilor la nivelul dumpingului, având în vedere efectul negativ disproporționat pe care acest lucru îl poate avea asupra lanțurilor de aprovizionare pentru societățile din Uniune.

(140)

Prin urmare, Comisia a confirmat că măsurile ar trebui stabilite în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(141)

După ce a evaluat interesul Uniunii în temeiul articolului 7 alineatul (2b) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă poate să concluzioneze în mod clar că nu este în interesul Uniunii să se adopte măsuri în acest caz, în pofida faptului că s-a stabilit existența unui dumping generator de prejudicii, în conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diverselor interese implicate, printre care cele ale industriei Uniunii, ale importatorilor și ale utilizatorilor.

(142)

Astfel cum se explică în considerentul 299 din regulamentul provizoriu, singurul producător de acid glioxilic din Uniune a depus reclamația, a cooperat pe deplin la investigație și a exprimat interesul său pentru instituirea de măsuri.

(143)

În lipsa oricăror observații, se confirmă considerentele 299-302 din regulamentul provizoriu.

(144)

În lipsa observațiilor din partea importatorilor și comercianților din Uniune, se confirmă considerentele 303 și 304 din regulamentul provizoriu.

(145)

Astfel cum se prevede la punctul 7.1.3 din prezentul regulament, utilizatorii Trade Corporation, Deretil și Jaer și-au reiterat preocupările cu privire la capacitatea de producție limitată a reclamantului și la disponibilitatea unor cantități suficiente de acid glioxilic în Uniune.

(146)

Trade Corporation și Deretil s-au opus adoptării măsurilor. În plus, Nouryon, Trade Corporation, Deretil, Jaer și Brüggemann au formulat, de asemenea, observații cu privire la efectul asupra profitabilității și competitivității lor (a se vedea, de asemenea, punctul 7.1.4).

(147)

În ceea ce privește afirmațiile legate de capacitate și de profitabilitate, Comisia le-a abordat în considerentul 80 din prezentul regulament. În plus, astfel cum se prevede la punctul 7.1.4 din prezentul regulament, la aplicarea taxelor antidumping definitive în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, toți utilizatorii ar rămâne profitabili, în pofida necesității de a se aproviziona de la producători necooperanți. În consecință, în cazurile în care producția este perturbată fie în industria Uniunii, fie în cadrul societății Hubei – producătorul-exportator cu taxe mai mici – utilizatorii ar avea în continuare acces la alte surse de aprovizionare, asigurându-se disponibilitatea unor alternative la industria Uniunii. Prin urmare, afirmațiile legate de profitabilitate, competitivitate, capacitate și disponibilitate sunt respinse.

(148)

În urma instituirii măsurilor provizorii, Jaer a solicitat excluderea din definiția produsului a tipului de calitate a acidului glioxilic pe care îl utilizează pentru a produce îngrășăminte. Societatea a susținut că nu poate obține cantități suficiente din această categorie de calitate de la industria Uniunii.

(149)

Pentru a evalua orice cerere de excludere a produselor, Comisia trebuie să examineze (i) caracteristicile fizice, chimice și tehnice de bază ale acestor tipuri de produse, (ii) utilizarea finală și interschimbabilitatea acestora, (iii) percepția clientului final, (iv) impactul taxelor asupra utilizatorului, (v) sursele alternative de aprovizionare și (vi) impactul scutirii de taxe. Întrucât Jaer a formulat cererea după termenul de depunere a observațiilor referitoare la definiția produsului, Comisia nu a putut lua în considerare cererea, deoarece nu a putut efectua analiza pentru a acorda sau a respinge această excludere din definiția produsului.

(150)

În urma instituirii măsurilor provizorii, Deretil a solicitat o scutire în baza regimului de destinație finală în temeiul articolului 254 din Codul vamal al Uniunii (15) pentru utilizarea acidului glioxilic pentru producția unui precursor al antibioticelor, D(-)alfa-parahidroxi-fenilglicină-ester metilic, denumit în continuare „ester metilic”, și a antibioticului amoxicilină.

(151)

După analizarea elementelor de probă și a observațiilor prezentate de Deretil, Comisia a stabilit că nu există motive pentru a acorda scutirea în baza regimului de destinație finală, deoarece Deretil nu necesită o categorie specială de calitate a acidului glioxilic și s-ar putea aproviziona de la industria Uniunii și de la toți producătorii-exportatori din China. În plus, astfel cum se explică în considerentele 136 și 147 din prezentul regulament, instituirea măsurilor este în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) și, prin urmare, societatea Deretil ar continua să înregistreze profit chiar dacă s-ar aproviziona de la producători necooperanți din China.

(152)

Brüggemann și-a reiterat cererea de a primi o scutire în baza regimului de destinație finală în temeiul articolului 254 din Codul vamal al Uniunii, formulată deja în etapa provizorie, astfel cum se menționează în considerentul 24 din regulamentul provizoriu. Brüggemann a furnizat mai multe informații cu privire la tipul de acid glioxilic pe care îl obține din China și a susținut că, contrar constatărilor Comisiei din regulamentul provizoriu, acidul glioxilic provenit din China și acidul glioxilic provenit din Uniune nu sunt interschimbabile.

(153)

În considerentele 25-28 din regulamentul provizoriu, Comisia a explicat motivele pentru care nu a putut acorda societății Brüggemann scutirea în baza regimului de destinație finală. Comisia a analizat noile informații furnizate de societate după instituirea măsurilor provizorii. Astfel cum se explică în considerentul 128, Brüggemann nu a comunicat informații specifice cu privire la tipul de categorie calitate a acidului glioxilic pe care îl obține din China și, prin urmare, industria Uniunii nu a fost inițial în măsură să prezinte observații cu privire la posibilitatea de a obține sau nu categoria respectivă. Prin urmare, Comisia a respins cererea de scutire în baza regimului de destinație finală.

(154)

Astfel, Comisia a concluzionat că, în cazul în care ar fi îndeplinite, cererile formulate de Deretil și Brüggemann ar reprezenta o cantitate semnificativă din consumul total de acid glioxilic la nivelul Uniunii (între 13 % și 18 %) în cazul Deretil și între 3 % și 5 % în cazul Brüggemann. Prin urmare, îndeplinirea cererilor ar pune sub semnul întrebării eficacitatea măsurilor pentru protejarea industriei Uniunii.

(155)

Cu toate acestea, astfel cum se explică în considerentele 158-163, cererea Brüggemann ar putea fi acum acceptată.

(156)

După instituirea măsurilor provizorii, Trade Corporation a susținut că instituirea de taxe antidumping pentru acidul glioxilic ar avea un impact asupra prețului îngrășămintelor și ar putea conduce la costuri mai mari în producția agricolă și, prin urmare, la creșterea prețurilor la alimente pentru consumatori. Deretil a susținut, în mod similar, că majorarea prețului acidului glioxilic ar crește semnificativ prețul unor precursori ai antibioticelor produși în Uniune și, prin urmare, ar crește prețul antibioticelor și ar afecta consumatorii din UE, în special pe cei cu venituri mai mici. În lipsa unor elemente de probă coroborante, afirmațiile sunt respinse.

(157)

Astfel cum reiese din observațiile utilizatorilor, acidul glioxilic este un produs intermediar esențial pentru industriile Uniunii în general și pentru producția de antibiotice în particular. În propuneri legislative recente (16), (17) Comisia a observat că deficitele de medicamente pot rezulta din perturbările lanțului de aprovizionare și din vulnerabilitățile care afectează aprovizionarea cu ingrediente și componente esențiale și a încercat să le abordeze și să sporească reziliența sectorului farmaceutic. Pierderea singurului producător de acid glioxilic din Uniune ca urmare a importurilor care fac obiectul unui dumping ar spori vulnerabilitatea sectorului farmaceutic, deoarece acesta va deveni dependent exclusiv de lanțuri de aprovizionare lungi care au fost perturbate în mai multe rânduri în ultimii ani, de exemplu din cauza accidentelor din Canalul Suez sau a conflictului din Marea Roșie. În plus, dispariția producției de acid glioxilic din Uniune ar conduce la dependența Uniunii de importurile din China, deoarece nu există o sursă alternativă, și ar compromite autonomia strategică a Uniunii într-un sector esențial (18). În schimb, instituirea măsurilor la nivelurile propuse va proteja producția de acid glioxilic și va împiedica prejudicierea semnificativă a industriei din aval și, astfel, va atenua dependența de lanțurile de aprovizionare străine.

(158)

În urma comunicării constatărilor finale, Brüggemann a reiterat că respingerea de către Comisie a cererii sale de scutire în baza regimului de destinație finală a fost nejustificată. Societatea a susținut că o astfel de scutire era îndreptățită și justificată în cazul de față, întrucât scutirea în baza regimului de destinație finală pentru producția de FFSRA nu ar reduce eficacitatea taxelor. Brüggemann a susținut că importurile sale din China și cererea sa totală de acid glioxilic reprezintă un procent neglijabil din consumul UE. În plus, Brüggemann a demonstrat că acidul glioxilic reprezintă o parte semnificativă din costul de producție al FFSRA și că nu poate schimba furnizorii.

(159)

În etapa provizorie, Brüggemann nu comunicase informații specifice cu privire la tipul de categorie calitate a acidului glioxilic pe care îl obține din China și, prin urmare, industria Uniunii nu a fost în măsură să prezinte observații cu privire la posibilitatea de a oferi sau nu categoria respectivă. Cu toate acestea, în urma comunicării constatărilor finale, Brüggemann a făcut public intervalul [un conținut de fier (Fe) ≥ 10 și ≤ 20 PPM] în care se încadrează conținutul specific de fier al tipului de acid glioxilic pe care îl obține din China și a reiterat afirmația potrivit căreia, contrar constatărilor Comisiei din regulamentul provizoriu, în primul rând, acidul glioxilic obținut din China și acidul glioxilic obținut din Uniune nu sunt interschimbabile și, în al doilea rând, nu poate să obțină acest produs decât de la un anumit furnizor chinez.

(160)

În urma acestei observații prezentate de Brüggemann, Weylchem a susținut că ar putea produce tipul de acid glioxilic pentru care s-a solicitat scutirea în baza regimului de destinație finală. Comisia a observat însă că elementele de probă justificative nu confirmau că aceasta era într-adevăr situația. În orice caz, Comisia a reamintit că, chiar dacă alți furnizori ar putea produce acel tip foarte specific de acid glioxilic, ar fi în continuare la latitudinea Comisiei să concluzioneze că o scutire în baza regimului de destinație finală este în continuare adecvată în cazul în care circumstanțele cazului sprijină acordarea unei astfel de scutiri.

(161)

Weylchem a mai susținut că cererea Brüggemann ar trebui respinsă deoarece fusese depusă în afara termenului stabilit în avizul de deschidere pentru prezentarea de observații în legătură cu definiția produsului. Comisia a clarificat că acel termen se aplică observațiilor legate de definiția efectivă a produsului (inclusiv produsul în cauză și produsul similar), care trebuie abordate într-un stadiu incipient al procedurii din cauza potențialelor implicații asupra domeniului de aplicare al investigației în sine. Pe de altă parte, cererea din partea Brüggemann se referea la o scutire în baza regimului de destinație finală realizată având în vedere eventuala aplicare a măsurilor. Această cerere a fost formulată în timp util în cadrul procedurii, înainte de etapa provizorie. În urma respingerii provizorii a cererii sale, Brüggemann a prezentat observații și elemente de probă suplimentare în această etapă ulterioară a procedurii pentru a sprijini cererea sa inițială, formulată în timp util. În consecință, Comisia a respins afirmația respectivă.

(162)

În cele din urmă, Weylchem și-a exprimat temerea că alți utilizatori și importatori din Uniune ar putea explora riscurile importării în același regim, eludând astfel măsurile prin declarații false. Comisia observă că o scutire în baza regimului de destinație finală nu este specifică unei societăți, ci este prevăzută pentru o anumită destinație finală. Prin urmare, scutirea poate fi utilizată de orice societate atât timp cât produsul importat este utilizat pentru producția de FFSRA și are un conținut de fier (Fe) ≥ 10 și ≤ 20 PPM. Scutirea în baza regimului de destinație finală este pusă în aplicare și supravegheată de autoritățile vamale ale statelor membre, care asigură cu strictețe că importurile pentru alte utilizări nu vor beneficia de scutire și că acestea achită în mod corespunzător taxele antidumping. Prin urmare, Comisia a respins afirmația.

(163)

Pe această bază și având în vedere observațiile formulate de Brüggemann în urma comunicării constatărilor, astfel cum se explică în considerentul 159, Comisia a concluzionat că ar trebui să fie acceptată cererea Brüggemann de scutire în baza regimului de destinație finală a acidului glioxilic utilizat în producția de FFSRA și cu un conținut de fier (Fe) ≥ 10 și ≤ 20 PPM. Întrucât circumstanțele care au justificat acordarea scutirii în baza regimului de destinație finală erau deja prevalente cu mult înainte de instituirea măsurilor antidumping provizorii, Comisia a mai concluzionat că scutirea ar trebui aplicată retroactiv până la instituirea măsurilor antidumping provizorii.

(164)

Deretil nu a fost de acord cu constatarea Comisiei potrivit căreia societatea ar rămâne profitabilă după instituirea taxelor antidumping. De asemenea, Deretil nu a fost de acord cu constatarea Comisiei potrivit căreia „nu există motive pentru a acorda scutirea în baza regimului de destinație finală”. Societatea a susținut că motivele acestui refuz, și anume: (i) Deretil nu necesită o categorie specială de calitate a acidului glioxilic; (ii) societatea s-ar putea aproviziona de la industria Uniunii și de la toți producătorii-exportatori din China; și (iii) societatea ar rămâne profitabilă „chiar dacă s-ar aproviziona de la producători necooperanți din China”, sunt nefondate și insuficiente. În ceea ce privește primul motiv, Deretil a susținut că și-a întemeiat afirmația pe argumente economice și legate de destinația finală motivate și că, prin urmare, referirea Comisiei la „o categorie specială de calitate” nu era de niciun folos. În ceea ce privește al doilea și al treilea motiv, Deretil a precizat că societatea ar rămâne într-o situație extrem de vulnerabilă dacă nu s-ar acorda nicio scutire în baza regimului de destinație finală pentru producția de ester metilic.

(165)

Aceste argumente nu au fost, însă, în măsură să modifice constatările Comisiei din următoarele motive. În primul rând, cererea Deretil se referă la scutirea în baza regimului de destinație finală pentru o categorie standard de calitate a acidului glioxilic pe care industria Uniunii o produce în cantități suficiente. În al doilea rând, Comisia a simulat impactul măsurilor asupra Deretil, iar societatea ar rămâne profitabilă chiar dacă s-ar aproviziona de la producători necooperanți din China. Pentru a simula impactul măsurilor, Comisia a luat în considerare creșterea prețurilor de către industria Uniunii, contrar afirmației Deretil potrivit căreia acest parametru nu fusese inclus. În al treilea rând, Deretil este un mare utilizator și cel mai mare importator de acid glioxilic din Uniune, iar producția de antibiotice este una dintre principalele utilizări ale acidului glioxilic. Astfel, acordarea scutirii în baza regimului de destinație finală pentru producția de antibiotice ar afecta cel puțin [13-18 %] din piață și ar submina în mod semnificativ eficacitatea măsurii.

(166)

În urma comunicării constatărilor finale, Jaer a susținut că nici cererea sa de excludere din definiția produsului, nici cererea sa de scutire în baza regimului de destinație finală nu au fost evaluate în mod semnificativ de către Comisie.

(167)

Comisia și-a menținut poziția potrivit căreia excluderea din definiție a fost solicitată după expirarea termenului. În plus, în ceea ce privește cererea depusă de Jaer pentru acordarea unei scutiri în baza regimului de destinație finală pentru un acid glioxilic de calitate superioară care este utilizat pentru producția de îngrășăminte chelatizate, Comisia a observat următoarele aspecte. În primul rând, industria Uniunii oferă un acid glioxilic de înaltă calitate, pe care Jaer l-a mai achiziționat. Jaer nu răspunsese la chestionarul destinat utilizatorilor și nu comunicase gradul precis de calitate a acidului glioxilic de care are nevoie. Prin urmare, industria Uniunii nu a putut răspunde, iar Comisia nu a putut confirma constatarea potrivit căreia Jaer s-ar confrunta cu probleme în obținerea unor cantități suficiente de la industria Uniunii. În al doilea rând, Comisia a examinat profitabilitatea societății în urma instituirii măsurilor și a concluzionat că societatea ar rămâne profitabilă. În al treilea rând, producția de îngrășăminte chelatizate reprezintă aproximativ 30 % din importuri și o treime din consumul de acid glioxilic al Uniunii, consumul Jaer reprezentând cea mai mare parte din acesta. Prin urmare, chiar dacă ar fi utilizată numai pentru îngrășăminte de către Jaer, această scutire ar afecta [20-25 %] din piață și ar submina în mod semnificativ eficacitatea măsurilor. Așadar, cererea Jaer a fost respinsă.

(168)

În urma comunicării constatărilor finale, AEFA a susținut că nivelurile propuse ale taxei antidumping ar presupune o creștere semnificativă a costului de producție al chelaților de fier, creștere care ar trebui să fie transferată prin lanțul producător-industrie-distribuitor-fermier. Drept consecință, prețurile chelaților ar atinge apoi un nivel pe care diverșii agenți comerciali nu și l-ar putea permite și s-ar pierde din competitivitate, nu numai pentru producătorii de chelați, ci și pentru numeroși utilizatori spanioli și europeni. Apoi, la rândul lor, cei din urmă ar permite și ar facilita intrarea concurenței din afara Europei pe o piață pe care eticheta „Spania și Europa” este recunoscută și apreciată la scară largă pentru tehnologia sa. AEFA a mai susținut că existau deja limitări în ceea ce privește aprovizionarea cu o materie primă a unui precursor pentru diverse produse, cum ar fi amoxicilina sau vanilina, care nu sunt disponibile în prezent în volume suficiente pe piața Uniunii. Prin urmare, AEFA a solicitat scutiri în baza regimului de destinație finală pentru utilizarea în scopuri agricole și restricții asupra chelaților de fier finiți din China, pentru a atenua dezavantajul concurențial cu care se confruntă.

(169)

Cererea de scutire în baza regimului de destinație finală pentru utilizarea în scopuri agricole nu a fost susținută de fapte verificabile care să justifice o astfel de scutire. În plus, impunerea de restricții asupra chelaților de fier finiți din China nu intră în sfera prezentei proceduri. Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse.

(170)

După comunicarea constatărilor finale suplimentare, pe lângă observațiile sale cu privire la cererea Brüggemann de scutire în baza regimului de destinație finală, Weylchem a susținut că, de la deschiderea prezentei investigații, pe piața Uniunii pătrund cantități mari de acid glioxilic din China la prețuri care subcotează și mai mult nivelurile stabilite în perioada de investigație pentru industria Uniunii. Societatea a susținut despre Comisie că aceasta decisese să nu instituie taxe retroactive la importurile din China mai degrabă din motive politice decât economice, întrucât nu exista nicio îndoială că importurile din China au crescut în urma înregistrării importurilor, în special în raport cu consumul la nivelul Uniunii.

(171)

Comisia a reamintit că analiza furnizată în considerentele 191-195 de mai jos, care a fost comunicată Weylchem în comunicarea constatărilor finale, s-a bazat pe cerințele legale prevăzute la articolul 10 alineatul (4) din regulamentul de bază pentru perceperea retroactivă a taxelor, care nu au fost îndeplinite în cadrul acestei proceduri specifice. În consecință, această afirmație a fost respinsă.

(172)

În urma comunicării constatărilor finale suplimentare, Jaer a susținut despre cererile sale de excludere din definiția produsului și de scutire în baza regimului de destinație finală că acestea nu au fost luate în considerare în mod corespunzător și a reiterat ambele afirmații.

(173)

Comisia a explicat în considerentele 166 și 167 de mai sus că cererea de excludere din definiția produsului a fost transmisă foarte târziu în cursul procedurii și, de asemenea, motivul pentru care cererea Jaer de scutire în baza regimului de destinație finală a fost respinsă.

(174)

Trade Corporation și-a reiterat afirmația potrivit căreia Comisia nu demonstrase o legătură de cauzalitate între importurile din China despre care se presupune că fac obiectul unui dumping și pierderile producătorilor din Uniune, subliniind despre concentrarea industriei Uniunii la un singur producător că ar putea să nu fie reprezentativă pentru un context industrial mai larg, precum și că nu au fost luați în considerare în mod adecvat factorii externi, cum ar fi criza energetică. Trade Corporation a mai susținut că instituirea unor taxe definitive ar crea un monopol de facto pentru singurul producător din Uniune, punând în pericol securitatea și reziliența aprovizionării.

(175)

Comisia nu a fost de acord, astfel cum se explică în considerentul 93. În lipsa altor argumente sau elemente de probă, această afirmație a fost respinsă.

(176)

Hubei a susținut că ar putea produce tipul de acid glioxilic pentru care s-a solicitat scutirea în baza regimului de destinație finală și considera că și alți producători de acid glioxilic, inclusiv reclamantul, ar putea să îl producă. Prin urmare, societatea s-a opus acordării scutirii în baza regimului de destinație finală.

(177)

Astfel cum s-a explicat mai sus în considerentul 162, o scutire în baza regimului de destinație finală nu este specifică unei societăți și se aplică atunci când produsele sunt importate pentru a fi utilizate la fabricarea unui anumit produs din aval. Faptul că mai mulți producători-exportatori pot produce un anumit tip de produs este irelevant pentru decizia Comisiei. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(178)

Pe baza celor de mai sus, Comisia își confirmă concluzia enunțată în considerentul 314 din regulamentul provizoriu, potrivit căreia nu există niciun motiv întemeiat care să indice că nu este în interesul Uniunii să se instituie măsuri cu privire la importurile de acid glioxilic originar din RPC.

(179)

Având în vedere concluziile formulate privind dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate, nivelul măsurilor și interesul Uniunii și în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, este necesar să se instituie măsuri antidumping definitive pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii de către importurile de produs în cauză care fac obiectul unui dumping.

(180)

Pe baza informațiilor de mai sus, nivelurile taxei antidumping definitive, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, trebuie stabilite după cum urmează:

(181)

În urma comunicării constatărilor finale, Guangdong Joy Chemical, Inner Mongolia Tianyuda Biological Technology, Jinyimeng Group, Deretil și Jaer au susținut că producătorii-exportatori cooperanți neincluși în eșantion au cooperat pe deplin cu Comisia pe parcursul prezentei investigații și că neselectarea de către Comisie pentru eșantionare nu ar fi trebuit să conducă la instituirea unei taxe care să depășească nivelul aplicat producătorului/exportatorului inclus în eșantion cu cea mai mare taxă antidumping dintre societățile cooperante. Părțile interesate au susținut că articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază a fost aplicat în mod inconsecvent de către Comisie.

(182)

Comisia a clarificat faptul că a urmat dispoziția de la articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază care prevede că taxa antidumping care se aplică importurilor provenind de la exportatorii care nu au fost incluși în investigație nu ar trebui să depășească marja de dumping medie ponderată stabilită pentru părțile incluse în eșantion. Taxa antidumping definitivă nu a fost calculată ca medie ponderată a nivelurilor individuale ale taxei antidumping, ci au fost calculate marjele medii de dumping și de prejudiciu, aplicându-se apoi regula taxei celei mai mici. În cazul de față, taxa antidumping aplicată importurilor de la exportatorii cooperanți neincluși în eșantion s-a bazat pe marja de dumping medie ponderată a producătorilor-exportatori incluși în eșantion și a fost pe deplin conformă cu articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază. Afirmația a fost respinsă.

(183)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăților menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor din prezenta investigație. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cursul prezentei investigații în ceea ce privește aceste societăți. Aceste niveluri ale taxei sunt, prin urmare, aplicabile exclusiv importurilor produsului care face obiectul investigației originar din țara în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din RPC”.

(184)

O societate care își modifică ulterior denumirea poate solicita aplicarea acestor niveluri individuale ale taxei antidumping. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (19). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu îi afectează dreptul de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicat un regulament privind schimbarea denumirii.

(185)

Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării corecte a taxelor antidumping individuale. Aplicarea taxelor antidumping individuale este condiționată de prezentarea unei facturi comerciale valabile autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Până la prezentarea unei astfel de facturi, importurile trebuie să fie supuse taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză”.

(186)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, este necesar ca autoritățile vamale ale statelor membre să efectueze verificările lor obișnuite și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a se asigura că aplicarea ulterioară a nivelului respectiv al taxei este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(187)

În cazul în care volumul exporturilor uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale ale taxei mai scăzute crește semnificativ, în special după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere a volumului constituie ea însăși o modificare a configurației schimburilor comerciale datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe, poate fi deschisă o investigație anticircumvenție, sub rezerva îndeplinirii condițiilor necesare în acest sens. O astfel de investigație poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul sau nivelurile individuale ale taxelor și de a institui, în consecință, o taxă la scară națională.

(188)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxelor antidumping, este necesar ca taxa antidumping pentru toate celelalte importuri originare din RPC să se aplice nu doar producătorilor-exportatori necooperanți în cadrul prezentei investigații, ci și producătorilor care nu au efectuat exporturi în Uniune în cursul perioadei de investigație.

(189)

Producătorii-exportatori care nu au exportat produsul în cauză către Uniune în cursul perioadei de investigație ar trebui să poată solicita Comisiei să fie supuși nivelului taxei antidumping care se aplică în cazul societăților cooperante neincluse în eșantion. Comisia ar trebui să aprobe o astfel de cerere dacă sunt îndeplinite trei condiții. Noul producător-exportator ar trebui să facă dovada că: (i) nu a exportat produsul în cauză către Uniune în cursul perioadei de investigație; (ii) nu este afiliat unui producător-exportator care a făcut acest lucru și (iii) a exportat ulterior produsul în cauză ori face obiectul unei obligații contractuale irevocabile de export al unor cantități substanțiale.

(190)

Având în vedere marjele de dumping constatate și dat fiind nivelul prejudiciului cauzat industriei Uniunii, cuantumurile plătite cu titlu de taxe antidumping provizorii instituite prin regulamentul provizoriu trebuie percepute definitiv până la nivelurile stabilite în prezentul regulament.

(191)

Astfel cum s-a menționat la punctul 1.2., Comisia a instituit obligativitatea înregistrării pentru importurile de produs care face obiectul investigației.

(192)

În cursul etapei finale a investigației au fost evaluate datele colectate în contextul înregistrării. Comisia a analizat dacă sunt îndeplinite sau nu criteriile în temeiul articolului 10 alineatul (4) din regulamentul de bază pentru colectarea retroactivă a taxelor definitive.

(193)

Analiza Comisiei nu a arătat o nouă creștere substanțială a importurilor, în afară de nivelul importurilor care au cauzat prejudiciul constatat în cursul perioadei de investigație, astfel cum se prevede la articolul 10 alineatul (4) litera (d) din regulamentul de bază. Pentru această analiză, Comisia a comparat volumele medii lunare ale importurilor de produs în cauză în cursul perioadei de investigație, și anume 1 309 tone, cu media lunară a volumelor importurilor din luna următoare deschiderii prezentei investigații până în ultima lună completă care a precedat instituirea măsurilor provizorii (august 2024-februarie 2025), și anume 1 306 tone.

(194)

De asemenea, atunci când s-au comparat volumele medii lunare ale importurilor de produs în cauză în cursul perioadei de investigație cu volumele medii lunare ale importurilor din luna următoare deschiderii prezentei investigații până în, inclusiv, luna în care au fost instituite măsurile provizorii (august 2024-martie 2025), nu s-a mai putut observa nicio creștere suplimentară substanțială.

(195)

Din motivele respective, Comisia a concluzionat că nu au fost întrunite condițiile prevăzute la articolul 10 alineatul (4) din regulamentul de bază referitoare la aplicarea retroactivă a taxei antidumping definitive.

(196)

Potrivit articolului 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului (20), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(197)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu opinia comitetului înființat prin articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,